#F

IRVIN D.YALOM

Efemeride

Traducere din limba englezdde Alex Moldovan si Mariana Buruianl

EI!ANT?Ns€,/.1^rATE.

W"cARTi

CupnrNs

1. O vindecare cu cintec..................... 9

2. Despre cum si fii autentic .....".. 20

3. Arabesc .............-.. 33

4. ifl mulgumesc,Molly.... ............ 50

5. Nu mi ingrndi,ti...... .................. 76

6. De dragul copiilor, di dovadi de pugini clasi! ...............,.. 93

7. Tiebuie si renunli la speranfa unui trecut mai bun...........116

8. Face,ti-vi rost singuri de-o boald mortali:

omagiu lui Ellie.......

9. Trei reprize de plins....... ..........749

10. Totul e efemer....... ....................757

Postfaya ....... ................ 779

Notd fentru cititori......... .................782

Multumiri... ................ 183

Itl'll/'

r. O vTNDEcARE cu cANrBc

Dr.Yalom, a; dori o consultayie. Am citit romanuldumneapoastr4 Pldnsul lui Nietzsche, ;i md tntrebdacd alifi dispus s,i ad intdlnili cu un coleg sriitorcnre se confruntd cu blocajul scriitorului.

-PaulAndrews

FirI indoiali ci Paul Andrews a incercat si-mi stirneasclinteresul cu e-mailul sdu. $i a reugit: n-ag fi rcfuzat un colegscriitor. ir, ...u ce privegte blocajul scriitorului, mi simt bine-cuvintat ci n-am fostvizitat niciodati de una dintre dihnniileastea s,i eram dornic s5-l ajut si-l invingl. Zece z:dle mzi tdriru,Paul a venit la intilnirea programatX. M-a surprins felul in care

arIta. Dintr-un motiv oarecare, md agteptam si v[d un scriitornelinigtit, chinuit, intre dou[ virste, dar in cabinetul meu a intratun bitrin uscat, atat de cocosat, cd pilrea si caute ceva pe jos.in timp ce intra incet pe ugi, m-am intrebat curn Dumnezeureu,sise si ajungl la cabinetul meu din cartierul Russian Hill.Aproape ci puteam auzi cum ii scA4iie articula,tiile, a9a ci i-amluat servieta grea 9i ponositl,1-am prins de bral 9i l-am invitatsI ia loc pe scaun.

-Mul1am, tinere, mulgam. Cili ani ai?

-Opl:zeci de ani, i-am rispuns.

-Ah, ce n-ag da si am din nou B0 de ani!

-Dumneavoastri? Ci! ani ave1i?

-84.Da, aga-i, 84. $tiu cI egti surprins. Cei mai mul1i credci am injur de 30 de ani.

L-am privit cu atenfie 9i, pentru o clipi, privirile ni s-aulntAlnit. Am fost fermecat de ochii lui poznagi 9i de zimbetultimid care-i juca pe buze. Am rimas ticufi citeva momente,

10 InuND.Yalou

privindu-ne,9i m-am gindit ci impdrtigim camaraderia celor in

vArstl, de parci am fi cil[torit cu acelagi vapor, intr-o noapte

rece gi celoasi, gi am fi inceput o disculie pe punte' descoperind

ci am crescut in acelagi cartier. Ne-am recunoscut instantaneu:

pirinlii nogtri suferiseri din pricina Marii Depresii, asistaserlm

ia duelurile legendare dintre DiMaggio gi Ted Williams 9i ne

aminteam de cartelele pentru raliile de unt 9i benzind 9i de Ziua

Victoriei gi de Fructele miniei, de Steinbeck, 9i de romanul luiFarrell, Studs Lonigaa. Nu era nevoie si discutim despre toate

astea: ne erau cunoscute amindurora, iar legitura dintre noi ne

didea siguranll. Era momentul si trecem la treabi.

-Deci, Paul, dacl ne Putem tutui...A aprobat din cap.

-Desigur.-Tot.i gtiu despre tine am aflat din acest scurt e-mail' Spui

cI 9i tu egti scriitor, ci mi-ai citit romanul despre Nietzsche 9i ciai blocajul scriitorului.

-iniocmai, gi i,ti solicit o singuri consultagie. Asta-i tot' Amun venit fix 9i nu-mi permit mai mult.

-Voi face tot ce-mi sti in putinfi. Si incepem imediat 9i si fim

cit mai eficienEi. Spune-mi ce trebuie sI gtiu despre blocajul tlu'- Daci nu te deranj eazL, o sI-!i spun cite ceva despre mine'

-in regull.

-Ttebuie sI revin la perioada studenfiei. Studiam filosofia la

Princeton ;i-mi scriam doctoratul despre incompatibilitateadintre ideile lui Nietzsche despre determinism 9i atagamentul

siu fap de transformarea de sine. Dar n-o Puteam finaliza. Eram

distras incontinuu de lucruri precum extraordinara coresPon-

denl[ a lui Nietzsche, in special de scrisorile adresate unor

prieienii 9i scriitori ca Strindberg. Tieptat, mi-am pierdut total

interesul fagn de opera lui filosoficl ;i am inceput si-1 apreciez

mai mult ca artist. Am ajuns si-l consider poetul cu cea mai

puternici voce din istorie, o voce atAt de maiestuoasi, incit iieclipsa ideile 9i, in scurt timp, am tealizat ci singurul lucru

care-mi rimdnea de fhcut era sI schimb departamentul ;i s[-midau doctoratul in literaturi, nu in filosofie. Anii au trecut'

Efemeride 11

cercetarea a progresat, dar pur gi simplu nu puteam scrie. in cele

din urmi, mi-am dat seama ci un artist poate fi pus in luminldoar prin arti gi am abandonat cu totul proiectul disertagiei,hotirindu-mi, in schimb, si scriu un roman despre Nietzsche.Dar blocajul scriitorului nu s-a hsat plcelit sau descurajat de

faptul c[ mi-am schimbat proiectul. A rimas puternic 9i neclin-tit, ca un munte de granit. Nu puteam progresa. $i a continuatastfel pdni in ziua de azi.

Eram uluit. Paul avea 84 de ani.Trebuie si fi inceput s5-9i

scrie teza pe la 20 de ani, cu 60 ani tn urrnd. Mai auzisem de

studenfi ve,snici, dar 60 ani? Viala lui se oprise timp de 60 deani? Nu, speram ci nu. Ar fi fost imposibil.

-Paul, povestegte-mi ce ai fbcut dupi facultate.

-Nu-s prea multe de spus. DupI cum era gi normal, in cele

din urmi, cei de la universitate au hot[rit ci am exagerat,clopolelul a sunat 9i viafa mea de student s-a incheiat. Darcirgile imi erau in sdnge 9i n-am putut sta departe de ele. M-amangajat ca bibliotecar la o universitate de stat, unde am rimaspini la pensionare, incercdnd, fXri succes, si scriu in togi acegti

ani. Asta-i tot. Asta e viala mea. Punct.

- Spune-mi mai multe. Familia ta? Oamenii din viala ta?

Paul mi s-a pirut nerlbdltor gi a scuipat cuvintele rapid:

-N-am fragi. Cisltorit de doui ori. Divo4at de doui ori. Dinfericire, cIsltorii scurte. N-am copii, mulgumesc lui Dumnezeu.

Situayia devinefoarte ciudatd, m-am gdndit.Atdt de afabil lainceput, Paul pare acum hotdrdt sd-mi dea ctht mai pu{ine infornalii.Ce se inthmpld?

Am perseverat.

-Planul tIu era sX scrii un roman despre Nietzsche 9i spuneaiin e-mailul tIu ci mi-ai citit romanul, Pl,insul lui. Nietzsche.PolisI dezvolgi?

- Nu inleleg intrebarea.

-Ce pirere ai avwt despre romanul meu?

-Un pic cam lent la inceput, dar igi revine pe parcurs. In ciudalimbajului pompos 9i a dialogului stilizat, improbabil, a fost, ingeneral, o lecturl captivantl.

12 IRvtN D.Yer,ou

-Nu, nu, ceea mi intereseazd'e reacfia ta la faptul ci romanul

a aplrut in timp ce tu insufi te striduiai si scrii un roman despre

Nietzsche. Tiebuie si fi avut o pirere despre asta.

Paul a clitinat din cap ca 9i cum intrebarea nu-l preocupa.

Negtiind ce sI mai facram continuat.

-Spune-mi, cum ai ajuns la mine? Romanul meu a fost mo-

tivul pentru care m-ai ales pentru consultape?

- Ei bine, oricare ar fi motivul, principalul e cI suntem aici'

Lucrurile de'uin tot mai ciudate, m-am gdndit. Dar dacd eta

si-i ofer o consultalie utih, trebuia neapdrat si aflu mai multe

despre el. Am apelatla "prietenul de n[dejde", o intrebare care

imi oferi intotdeauna o mulgime de informagii:

-Tiebuie s[ gtiu mai multe despre tine, Paul. Cred c-am

putea progresa dacl mi-ai descrie, in detaliu, o zi tipici de 24 de

ore din viata ta,A1ege o zi din siptdmina asta 9i si incepem cu

momentul in care te trezeqti dimineala.Aproape intotdeauna pun intrebarea asta in timpul consul-

tagiilor p"ttttn ci imi oferl informagii valoroase despre multe

aspecte din viaga pacientului - despre somn' vise, obiceiurilegate de mincare 9i de muncl -, dar mai ales aflu despre oame-

nii din viala pacientului.Fird si-mi impirt[geascd entuziasmul detectivistic, Paul

s-a mulgumit s[ clatine ugor din cap, vrAnd parcl si respingi

intrebarea.

-Tiebuie si discutim despre ceva mai important. Timp de

mulgi ani am purtat o corespondenli indelungati cu coordona-

torul disertaliei mele, profesorul Claude Mueller. Ii cunogti

opera?

-Da, gtiu biografia lui despre Nietzsche. Este minunatd'

-Bine. Foarte bine. Mi bucur teribil cd crezi asta' a spus

Paul, apoi abigat mina in servieti 9i a scos un dosar masiv'

Ei bine, am adus corespondenga cu mine gi a9 dori s-o citegti'

-Cdnd? Acurn,vrei si sPui?

-Da, n-avem nimic mai important de fhcut in timpul acestei

consulta$i.M-am uitat la ceas.

Efemeride 13

-Dar avem la dispozilie doar o geding[ 9i mi-ar lua o orl sau

doui si citesc asta gi e mult mai important ca noi sI...-Dr.Yalom, ai incredere in mine, gtiu ce-!i cer. incepe.Te rog.Eram consternat. Ce-i defdcut? E absolut botdrdt. I-am amin-

tit cd tintpul e linitat;i e perfect con;tient cd are la dispozilie doaraceastd intdlnire. Pe de altd parte, Poate cd Paul;tie ceface. Poate

crede cd ooi gtisi in coresponden{d toate informa;iile despre el de care

am nevoie. Da, da, cu cdt rtd gdndesc mai mult, cu atd.t sunt maisigur: asta trebuie sdfie.

-Paul, vrei si spui cI aceasti corespondengi imi oferl infor-mafiile despre tine de care am nevoie?

-Dac[ presupunerea asta e necesari ca s-o citegti, atuncirlspunsul este da.

E tare ciudat. Dialogul intim reprezintd esenla profesiei mele,

teritoriul meufarniliar. E locul unde md simt mereu in largul meu

;i, totu;i, in acest dialog totul e anapoda, nelalocul lui. Poate c-artrebui sd nu md rnai strdduiesc atdt de tare ;i sd rnd las dus de r.tal.

La urma urmei, e consulta\ia lui. El pldte;te pentru timpul meu.

Eram pulin nelimurit, dar am cedat 9i am intins mina pentrua acrepta manuscrisul pe care mi-l oferea.

In timp ce-mi inmina voluminosul dosar, Paul mi-a spus ciacea corespondenli se intinsese pe mai bine de 45 ani 9i se in-cheiase odati cu moartea profesorului Mueller, in 2002. Aminceput si r[sfoiesc paginile pentru a m[ familiariza cu subiectul.Dosarul fusese realizat cu multi grijn. Se pare c5, Paul p[strase,indexase 9i datase toate schimburile dintre ei, de la note coti-diene la lungi scrisori discursive. Scrisorile profesorului Muellererau bitute ingrijit la magini, cu formule de incheiere extrem de

elaborate, in timp ce scrisorile lui Paul - deopotrivl cele maivechi, copiate la indigo 9i cele mai recente, fotocopiate - se in-cheiau pur 9i simplu cu litera P.

Paul mi-a fhcut un semn cu capul.

-Te rog si incepi.Am citit primele cdteva scrisori 9i am vizut cil era o cores-

pondengi extrem de rafinati 9i antrenantn. Degi profesorulMueller avea, in mod evident, un mare respect pentru Paul,

14 IRVIND.YALOM

il certa pentru pasiunea sa pentru jocurile de cuvinte' Chiar in

prima scriso"re, spunea: ,,VId ci suntefi indrigostit de cuvinte,

iolnrr.rl. Andrewi. Vi place si valsafi cu ele. Dar cuvintele sunt

doar note. Ideile dau nagtere melodiei. Ideile sunt cele care oferd

structurX vielilor noastre.

,,Mi declar vinovat", a replicat Paul in scrisoarea urmltoare'

,,Nu-mi place si inghit 9i si metabotizez cuvintele, ci sd dansez

cu ele. sper din tot sufletul si nu incetez niciodatl sI fiu vinovat

de aceasti infracEiune."Citeva scrisori maitdrztu,in ciuda pozigiei lor 9i a jumltl1ii

de secol care-i despirfea' au renuntat la adresarea formald cu

,,domnule" 9i ,,domnule profesor" in favoarea prenumelor, Paul

si Claude.intr-o alti scrisoare, privirea mi-a cdztt pe o propozilie

scris[ de Paul:,,Nu incetez si-mi uimesc cunoscufii'" Agadar, nu

eram singurul. Paul continua:,,De aceea imbrdli9ez pentru tot-

deauna sirguritatea. $tiu ci fac gregeala de-a presupune ci ceilal$

imi impirilgesc pasiunea pentru cuvintele mari' $tiu cI imi

impun pasiunile asupra 1or. Cred cn-gi 9i pofi imagina cum.toate

fhpturiie o iau la fugd 9i se imprigtie cind mI apropil'" Pare

iiportant,m-am gandit. ,s4 imbrdliSa singurdtatea" e ofigur'd de

stiifrumoasd ;i dd un aer poetic, dar cred c,i e un bdtrAnfoarte singur'

Iar apoi, dupi alte cdteva scrisori, am avut un moment reve-

lator cAnd am iat peste un pasaj care mi*a oferit probabij cheia

pentru a inlelege toatd aceastil consultatie ireald.. Paul scria:-,Decr,ve"itu,

Claude, nu mi-a mai rimas altceva de fhcut decdt

si caut cea mai sprinfari 9i nobili minte pe care o Pot gisi' Am

nevoie de o minte care sd*mi aprecieze sensibilit[ple, dragostea

pentru poezie, o minte suficient de incisivi 9i indr5;zneagil sd

ii"logh."" cu mine. Vorbele mele fl-au fbcut pulsul si creasc[,

ChuJe? Am nevoie de un partener sprinten pentru dansul acesta.

imi acorzi tu onoarea asta?

in mintea mea s-a fXcut lumini - Acurn ;tiam de ce Paul insis-

tase sd citesc corespondenla. E atdt de evident! Cum de nu-mi dddu-

sem seama? Profesorul Mueller murise acum doisprezece ani, iar-

Paul i;i cautd un nou ?artener de dans! Aici intra in scend romanul

Eferneride 15

rneu despre Nietzsclte! Nu-i de rnirare cd erarn atdt de nedurnerit.Credeam cd eu il interoi.eaarn pe el, cdnd, in realitate, el md inter-oie,oa pe mine. Probabil cd asta se tntimpla.

Am ridicat ochii spre tavan pentru o clipl, intrebdndu-micum as putea verbaliza ceea ce realizasem, cdnd Paul mi-a intre-rupt reveria arltind spre ceas si spundnd:

-Te rog, doctore Yalom, timpul trece. Te rog si continuisi citegti.

I-am respectat do^rinfa. Scrisorile erau pasionante si am reve-nit cu plicere la ele. In primele zeci de scrisori, intre ei plrea siexiste un raport clar de student-profesor. Claude ii sugera adesea

teme pentru acasi, precum: ,,Paul, te rog si scrii un eseu in care

sI compari misoginismul lui Nietzsche cu misoginismul luiStrindberg". Am presupus ci Paul si-a fXcut temele de genul ista,dar n-am maivdzut nicio mengiune despre ele in corespondengi.Probabil cI discutaseri despre ele fa1[ in fagd,. Dar, treptat, campe la jumitatea anului, rolurile de profesor gi elev au inceput sipileasci. Nu s-a mai pomenit aproape nimic despre teme si,citeodati, era dificil s[-gi dai seama cine era profesorul 9i cineelevul. Claude i-a trimis c6.teva poezii in care ii cerea plrerea luiPaul, iar rispunsurile lui Paul nu erau deloc respectuoase, elcerdndu-i lui Claude si renunte la intelect si si. acorde atenfievirtejului liuntric al sentimentelor. Claude, pe de alti, parte,critica poeziile lui Paul pentru ci erau pasionale, dar nu aveau

un continut inteligibil.Relalia lor a devenit mai intiml 9i mai intensi cu fiecare

schimb de scrisori. M-am intrebat dacl nu cumva am in mninicenusa unei mari iubiri, probabil singura iubire, atuiPauJ. Poate

cd Paul suferd de tristele cronicd nerezoktatd. Da, da, cu siguranldcd despre asta-i vorba. Asta incearcd sd-ni spund cdnd irni cere sd

citesc aceste scrisori adresate unui ntort.Pe misuri ce trecea timpul, am formulat o ipotezl, dupi alta,

dar in cele din urmi niciuna nu-mi oferea explicafia completlpe care o ciutam. Cu cit citeam mai mult, cu atit aveam maimulte semne de intrebare. De ce venise Paul si mivadi? imi spu-sese ci principala lui problemi e blocajul scriitorului, dar atunci

16 Innu D.Ynlolr

de ce nu pirea defel interesat de explorarea blocajului scriitoru-

lui? De ce rcfvzase si-mi ofere detalii despre viaga lui? $i de ce

insista atdta si-mi petfec tot timpul alocat citind aceste scrisori

vechi? Tlebuia si punem lucrurile la punct. M-am hotirat se

discut toate aceste probleme cu Paul inainte si ne despirlim'Apoi am vizut un schimb de scrisori care m-a fXcut si mi

opresc. ,,Paul, glorificarea excesivi a experienlei pure duce

intr-o direcqie periculoasi. Tiebuie si-1i reamintesc, inci o datl',

de maxima lui Socrate care spune c5, via,ta neexaminati nu

meriti triit5.Braoo, Claude! l-am aprobat euintdcerc.Asta cred;i eu' Sunt

perfect de acord cu insistenla ta de a-lface pe Paul sd-;i examineze

oiala.Dar Paul i-a rispuns tiios in urmitoarea scrisoare: ,,Dacil e

si aleg intre triire 9i examinare, aleg triirea la orice ori. Mi feresc

de maladia explicirii gi te indemn si faci acelagi lucru. Dorinla

de-a oferi explicalii este o epidemie a gindirii moderne, iar prin-

cipalii ei purtltori sunt teraPeufii contemporani: tofi psihiatrii

p. ."t. ijam intAlnit vreodatl suferi de maladia asta, care didependenEi gi e contagioasl. Explicalia este o iluzie, un miraj,

un construct, un cintec de leagin linigtitor. Explicalia nu existS''

S-o numim asa cum meriti, apdrarcalagi impotriva terorii pline

de nelinigte, doboritoare, a precarit[lii' indiferenfei 9i capri-

ciozite,tiiexistenfei pure." Am citit acest pasaj inc[ o dati 9i incio datd 9i m-am simlit destabilizat. Hotirdrea mea de-a rosti

oricare dintre ideile care-mi treceau prin minte a inceput s[ se

clatine. $tiam ci sunt zero ganse ca Paul sI accePte inv\tatia mea

la dans.

Din cind in cind ridicam ochi 9i vedeam cum Paul md !in-tuiegte cu privirea, inregistrind fiecare reaclie a mea,fhcdndu-mi

semn si continui si citesc. Dar, in cele din urm[, cind amvdzvt

ci mai rlmlseseri doar zece minute, am inchis dosarul 9i am

atacat hotdrit.-Paul, mai avem pulin timp gi a9 vrea ci discut cu tine cateva

lucruri. Mi supirl faptul ci ne apropiem de finalul gedingei 9i

Efemeride 77

nu m-am ocupat efectiv de motivul pentru care m-ai clutat *problema ta principal[, blocajul scriitorului.

-N*am spus niciodati asta.

-Dar, in e-mailul tiu spuneai... uite, l-am printat... Mi-amdeschis dosarul, dar inainte si-l glsesc, Paul a spus:

- $tiu ce-am spus: ,,As dori o consultalie. Am citit romanuldumneavoastril, Pldnsul lui Nietzsche, gi m5. intreb dacd' agi ftdispus si vi intilnifi cu un coleg scriitor care se confrunti cu

blocajul scrii torului."M-am uitat la el agteptind sd zdmbeascd., dar era profund

serios. Spusese ci are blocajul scriitorului, dar nu-l numise nici-odatl in mod explicit drept problema pentru care avea nevoie de

ajutor. Fusese o capcani de cuvinte gi mi-am ascuns cu greuiritarea de a-mi fi pierdut vremea.

- Sunt obignuit si-i ajut pe oamenii cu probleme. Cu asta se

ocupi terapeufii. Deci e usor de ghicit de ce am presupus asta.*Inleleg perfect.

-Pii atunci, s-o luim de la caplt. Spune-mi, cum te-ag Puteaajuta?

-Ce pirere ai despre corespondenEi?

-Poli si fii mai precis? Asta m-ar ajuta si-mi focalizezcomentariile.

-Absolut orice observafie mi-ar fi de folos.

-in reguli. Am deschis carnegelul 9i l-am frunzirit' Duplcum gtii, n-am apucat sI citesc decdt o mici parte a coresPon-

dengei, dar, in general, Paul, am fost captivat de ea 9i am consta-

tat cil e plind de inteligenli gi erudigie de cel mai inalt nivel. Amfost surprins de schimbarea rolurilor. La inceput, tu ai fostelevul, iar el, profesorul. Dar, evident, ai fost un elev foartespecial gi, dupi cAteva luni, tdndrul student gi celebrul profesorau ajuns si corespundeze de lz egilla egaI. Firi indoiali c-aavut un mare respect pentru comentariile 9i judecilile tale.

Ji-a admirat proza, a apreciat criticile pe care le-ai adus scrie-rilor lui gi nu pot decAt si binuiesc ci timpul gi energia pe care file-a oferit au deplgit cu mult ceea ce le-ar fi putut oferi studen-jilor obignuili. $i, desigur, dat fiind ci corespondenla a continuat

18 IRVIN D,YALOM

mult timp dup[ ce ai incetat si mai fii student, nu incape in-doialn c-a1i fost extrem de importangi unul pentru celilalt.

M-am uitat la Paul. Stitea nemigcat, cu ochii plini de lacrimi,absorbind cu nesat tot ce-i spuneam, insetat vizibiL de 9i mai

mult. in sfdrgit, ne intilniserlm. In sfdrgit, ii didusem ceva.

Eram martorul unui eveniment de o importanli extraordinaripentru Paul. Eu, 9i numai eu, puteam depune mirturie cI unmare om il considera pe Paul Andrews important. Dar marele

om murise cu ani in urmI, iar Paul ajunsese prea fragil ca sIpoarte povara asta de unul singur. Avea nevoie de un martor, de

cineva important, iar eu fusesem ales pentru a juca acest ro1.

Da, nu mai aveam nicio indoiald in acest sens. Aceasti explicagie

se apropia de adevlr.Acum, lui Paul i-ar fi fost de mare ajutor si-i transmit o

parte dintre aceste gdnduri. Analizl'nd ideile care imi trecuserd

prin minte gi pentru cd. aveam la dispozigie doar citeva minute,

nu eram sigur de unde si incep 9i, in cele din urmi, m-am hoti-rit sI incep cu ce era mai evident:

-Paul, ceea ce m-a impresionat cel mai puternic la cores-

ponden;i a fost intensitatea gi tandrelea leglturii dintre tine si

profesorul Mueller Mi s-a pirut c-a fost o dragoste profundi.Probabil ci moartea lui a fost ingrozitoare Pentru tine. Mi intreb

daci aceasti pierdere dureroasi inci te chinuie 9i daci' acesta

e motivul pentru care ai dorit o consulta$e. Ce spui?

Paul nu mi-a rdspuns. in schimb, a intins mdna dupd manu-

scris, gi i l-am inapoiat. $i-a deschis servieta, a pus la adipostdosarul cu corespondenfe gi a inchis servieta.

-Am dreptate, Paul?

-Am vrut o consultafie cu tine pentru cil aqa am vrut eu.

Iar acum am avut consulta,tia 9i am oblinut exact ceea ce mi-amdorit. Mi-ai fost de ajutor, de foarte mare ajutor. Este tocmai ce

mi-am dorit. ipi mulgumesc.

-inainte s[ pleci, Paul, incl un moment' te rog. intotdeaunaam crezut cd. e important sI ingeleg ce antune a fost de ajutor. Mi-aiputea spune ce-ai primit de la mine? Cred ci nigte clarificiri

Efemeride 79

te-ar ajuta in viitor si mi-ar putea fi utile mie 9i viitorilor meipaciengi.

*Irv, imi pare rdu c[ trebuip sd las atdtea ghicitori nerezolvate,

dar mil tem cI gedinga noastrl s-a incheiat.S-a ridicat cu greutate, clitindndu-se. Am intins mina gi

l-am apucat de cot ca si-l susfin. Apoi s-a indreptat, mi-a strinsrnd.na si, cu un mers mai sprinfar, a iegit din cabinet"