Scrisoare deschisd cdtre noua generafiede psihoterapeufi gi pacienfii lor

Traducere din limba englez6,de Aurora Gal Marcu

IRVIN D.YALOM,MD

Darulpsihoterapiei

W,ro^*,cAnli 1a5grar,r4TE.

Cuprins

Introducere

Mulfumiri

Capitolul t. intatura obstacolele din calea dezvoltdriipersonale ..... .

Capitolul 2.. Evill diagnosticele(Cu excepfia celor pentrucipmpaniile de asigurdri)

Capitolul 3. Psihoterapeutul gi pacientul ca ,,tovardgide drum"

Capitolul 4. Implicdpacientul .

Capitolul5.Fiiincurajator ... .... :..Capitolul 6. Empatia: privegte pe fereastra pacientului . . . . .

Capitolul 7. invald-l pe pacient si fie empatic

Capitolul 8. Pacienhrl trebuie sd conteze pentru tine : . . . . . .

Capitolul 9. Recunoagte-fi gregelile

Capitolul 7A. Creeazd. o terapie noud pentru fiecare

pacient

Capitotut L1.. Actul terapeutic, nu cuvAntul terapeutic . . . ,. . .

Capitolul 12. Participd la programe de terapie personald . . . .

Capitolul 1.3. Psihoterapeutul are mulgi pacienfi, pacientufun singur psihoterapeut. . . . . .

Capitolul 1.4. Conceptul de aici-pi-acum - folosegte-I,

folosegte-l, f olosegte-l

Capitolul 15. De ce sd folosirn concep tul de aici-gi-acum? . . . .

7

15

L7

22

26

28

32

J/

39

43

55

57

58

45

49

52

Capitolul 16. Cum sE te folosegti de aici-9i-acum: ciulegte

urechile

Capitolul 17. Cautd echivalente Pentru aici-1i-acum

Capitolul 18. Analizeazd problemele aici-1i-acum

Capitolut 19. Conceptul aici-gi-acum invioreazd terapia . . . .

Capitolul 20. Folosegte-fi propriile sentimente ca sursd de

informafii

Capitolul 21. Formuleazd cu gt11d. comentariile despre

aici-gi-acum ...:...Capitolul 22.TotrtI este in folosul conceptului de

aici-gi-acum

Capitolul 23. Re-adu totul aici-gi-acumla hecare gedinld ' . . .

Capitolul 24. Ce minciuni mi-ai spus? .

Capitolul 25. Ecranul gol? Uitd de el! Fii real ' .

Capitolul 26.Treitipuri de autodezvdluire a terapeutului . . .

Capitolul 27. Mecanismulterapiei. Fiitransparent! ...... '. '

Capitolul 28. Dezvdluirea sentimentelor despre aici-Vi-acum.

Fd-o cu discrelie!

Capitolul 29. Dezvdluirea vielii personale a terapeutului.

Fd-o cu prudenld

Capitolul 30. Dezvdluirea viefii personale a terapeutului.

Avertismente

Capitolul 31. Transparenla gi universalitatea terapeutului . .

Capitolul 32. Pacienlii se vor impotrivi autodezvdluirii

tale ...Capitolul 33. Fii congtient de vindecarea irgeldtoare

Capitolul 34. Despre facilitarea parcursului pacientului

dincolo de limitele la care ai ajuns tu . . . .

Capitolul 35. Despre ajutorul Pe care ji-l dd pacientul . . . . ' .

Capitolul36. incurajeazd autodezvdluire pacientului . . . . . . .

Capitolul 37. Feedbackul ir psihoterapie . . .

Capitolul 38. Oferd feedback irn mod eficient gi cudelicatele

Capitolul 39. Intensificd receptivitatea la feedback folosind.Pdr|1" 121

Capitolul 40. Feedback: Bate fierul cdnd e rece . . I2gCapitolul 41. Vorbepte despre moarte I2S

Capitolul 42. Moartea ne face viala mai bogatd 127

115

118

60

63

68

71

78

80

82

83

90

91

Capitolul 43. Cum sd vorbim despre moarte

Capitolul 44. Vorbepte despre sensul viefii

Capitolul 45. Libertatea

Capitolul 46. Ajutdpacienfii sd ipi asume responsabilitatea . .

Capitolul 47. Niciodatd (aproape niciodatd) nu lua deciziiin locul pacientului

Capitolul 48. Deciziile: o via regia spre principiile existenfialedebazd

Capitolul 49. Concentreazd-te asuprarezistenlei ir a luadecizii

Capitolul 50. Facilitarea congtientizdrii prin sfaturi

Capitolul 51. Facilitarea deciziilor. Alte metode

Capitolul 52. Condu terapia ca pe o gedinfd continud

130

133

136

138

141.

L44

146

148

152

155

96

100

103

104

106

108

110

113

Capitolul 53. Fd insemndri despre fiecare gedinld lST

Capitolul SL.incurajeazd automonitorjzarea 15g

Capitolul 55. CAnd pacientul plAnge 1.Sg

Capitolul 56. Ia o pauzdintre pacienfi 160

Capitolul ST.Exprimd-li dilemele in mod deschis 161,

Capitolul 58. Fd vizite la domiciliu 164

Capitolul 59. Nu lua explicafia prea in serios . 1,57

Capitolul 60. Tehnici de accelerare a terapiei 171,

Capitolul 61. Terapia ca repetifie generald pentru viald ' ' ' ' '

Capitolul 52. Folosegte nemulgumirea iniliald ca pdrghie ' ' ' '

Capitolul 63. Nu-fi fie teamd sd ifi atingi pacientul

Capitolul 54. Nu crea inuedo sexual cu pacienfii

Capitolul 65. Urmdregte activ aspecte legate de aniversdri

sau subiecte legate de etapele viefii .

Capitolul 65. Nu ignora niciodatd ,,anxietatea produsi

de terapie"

Capitolul 67.Doctore, scapd-md de anxietate

Capitolul 58. Despre cum sd fii cdldul dragostei

Capitolul 69.Anamneza .... .:...."""'Capitolul 70. Investigarea programului zilrric al

pacientului

Capitolul 71. Cu cine este populatd viala pacientului? ' ' ' ' ' '

Capitolul 72. Stai de vorbd cu cealaltd jumdtate

Capitolul 73. Exploteazd terapia anterioard

Capitolul 74. Despre cum sd imparfi spafiul din umbrd

Capitolul 75. Freud a mai ar,rrt 9i dreptate

Capitolul 76.TCC nu este ceea ce se ridicd in sldvi"'

Sau nu te teme de ,,omul negru" TVE - .

Capitolul 77 . Y isele - folose9te-le, folosegte-le,

folosegte-le!

Capitolul 78. Interpretarea completd a viselor? Uitd de ea! ' '

Capitolul 79. Folosegte visele in mod pragmatic: jefuie;te

gi pradd tot ce se Poate .

Capitolul 80. StXpAnegte cateva metode de abordare

a viselor

Capitolul 81. tnvatd despre viafa pacientului din vise ' ' ' ' ' '

Capitolul 82. Acordd atenlie primului vis

Capitolul 83. Ocupd-te cu toatd atenfia de visele despre

terapeut

Capitolul 84. Atenfie la riscurile profesionale

Capitolul 85. Prefuiegte privilegiile profesionale

Note ..

P.S. Interviuri & altele

Note ..

174

176

179

183

187

188

L91.

192

197

198

200

201.

203

204

206

211.

214

2L5

216

223

225

230

233

237

242

245

249

285

Caprrorur 1

lnllturi obstacolele din caleadezvoltirii personale

Pe vremea cAnd mi-am inceput drumul ca tAndr psiho-terapeut, cea mai utild carte Pe care am citit-o a fostNearozn pi dezaoltarea umand, de Karen Homey. $i cel mai utilconcept pe care l-am gdsit i:r carte este cd fiinfa umand areo inclinafie inndscutd spre autorealizarc. Homey considerdcd dac5 obstacolele sunt inliturate, individul se va trans-forma firtr-un adult matur, complet realizat, exact aga cumghinda se transformX fir stejar.

,,Exacta9a cum ghinda se transformd tr stejar..." Ce ima-gine minunat de eliberatoare gi clarificatoare!Mi-a schim-bat pentru totdeauna modul de abordare a psihoterapiei,oferindu-mi o noud viziune asupra muncii: sarcina mea este

sd frrldtur obstacolele care leblocheazdpacienplor calea. Nueu trebuie sd fac totuL nu trebuie sd-i insuflu pacientuluidorinla de dezvoltare, curiozitatea, voinfa, bucuria de a trdlgrija, devotamentul sau oricare dintre miriadele de irsugiricare ne fac si fim pe de-a-ntregul umani. Nu, ceea ce trebuiesd fac este si identific Ai si inl5tur obstacolele. Restul va vmide la sine, prin forfele autorealizdrii, existente in pacient.

imi amintesc de o tAnird vdduvd care avea, curn sPuneaea, ,,inima zdrobTtd": incapacitatea de a mai iubi vreodatd.M-a speriat gAndul ci trebuie sd md ocup de incapacitateade a iubi. Nu gtiam cum sd fac acest lucru. Dar ce-ar fi sd mddedic identificdrii gi smulgerii din rdddcini a numeroaselorpiedici care nu o mai lasd sd iubeascd? Ap putea face asta.

CurAnd am aflat cd iubirea i se pdrea o trddare. A iubipe altul insemna a-gi trida soful morf i se pdrea ca gi cum

18 InvnvD.Yerou.M.D.

ar bate ultimele cuie in sicriul sofului ei. A iubi pe altul lafel de profund cum igi iubise soful (mai pufin nici nu ar_fi

accepiat) insemna cd iubirea pentru soful ei nu fusese sufi-cienf de mare/ sau avusese vreun cusur. Iubind pe altul s-ar

autodistruge pentru cd pierderea gi durerea mistuitoare a

pierderii erau inevitabile. A iubi din nou insemna iresponsa-bilitate din partea ei: era maleficd giblestematd,iar sdrutulei era sirutul morfii.

Am muncit multe luni pentru a identifica toate aceste

obstacole. Luni intregi ne-am luptat cu fiecare obstacol ira-

fional in parte. Dar dupi ce am terminat, procesele interioare ale pacientei au preluat totul: a intahdt un bdrbat,s-a indrigostit, s-a recisdtorit. Nu a fost nevoie s-o invif sd

caute, si ddruiasci, sd prefuiascd, si iubeascd - nici n-ap

fi ptiut cum.CAteva cuvinte despre Karen Homey. Majoritatea tineri-

lor psihoterapeufi nu ii cunosc numele. Deoarece termenulde valabilitate al ideilor teoreticienilor eminenfi din dome-niul nostru de activitate s-a scurtat foarte mult, din cAnd ilrcAnd ii voi mai aminti, nu doar pentru a le aduce un oma-giu, ci gi pentru a sublinia faptul cd domeniul nostru are o

lungn istorie, cu oameni remarcabili care au Pus bazele acti-vitifii terapeutice de astdzi.

O contribulie americani unicd la teoria psihodinamicdeste reprezentati de migcarea ,,neofreudiani": un grup de

clinicieni gi teoreticieni care au reaclionat impotrivaaccentului pus inifial de Freud pe teoria determindrii,conform cdieia dezvoltarea individului este determinatiin mare parte de succedarea aparifiei gi manifestiriiinstinctelor primare.

Neofreudienii in schimb subliniazd ci trebuie sd se ia inconsiderare influenla vasti a mediului interpersonal alindividuluf care ii modeleazi caracterul de-a lungul htregiiviefi. Cei mai renumifi teoreticieni ai acestui concept,Harqr Stack Sullivan, Erich Fromm pi Karen Homey, au fostatdt de profund integrafi pi asimilafi in limbajul 9i practicaterapeuticd incAt suntem cu tofii, fird si 9tim, neofreudieni'

Darul psihoterapiei 19

Acest lucru imi amintegte de Monsieur ]ourdain din piesaBurghezul gentilom a lui Molidre, care, La aflarea definilieicuvAntului ,,ptozd" exclamd plin de uimire: ,,Ca sd vezi,toati viafa am vorbit inprozd gi nici n-am ptiut."

Caprrorur 2

Eviti diagnosticele(Cu excepfia celor peintru

companiile de asigurdri)

Astdzi se dd prea multi importanli diagnosticdrii inpsihoterapie. Cei care conduc sistemul de sindtate cer ca

psihoterapeufii si ajungd rapid la un diagnostic precis, iaripoi sd inceapd o terapie concentrati, de scurtd duratd,conform acelui diagnostic. Sund bine. Sund logic ai eficient.Dar are extrem de mici legiturd cu realitatea. Reprezintdincercarea iluzorie de a conferi precizie gtiinlifici fiinfdriiumane, lucru care nu este nici posibil, nici oportun.

Diagnosticul este fdrd indoiald crucial pentru stabilireatratamentului cazurilor grave cu substrat biologic (de

exemplu schizofrenie, tulburiri bipolare, tulburdri afectivemajore, epilepsia lobului temporal, toxicitate cauzati de

droguri, boli organice sau ale creierului cauzate de toxine,cauie degenerative sau agenfl infecfio9i), dar in psihoterapiade fiecare ziapacienltlor care suferd de afecfiuni mai pufingrave este adesea contraproductirt.

De ce? Dintr-un singur motiv, psihoterapia consti intr-unproces gradat de dezvdluire in timpul cdruia terapeutulincearcf si-l cunoascd cAt mai bine pe pacient. Diagnosticullimiteazi vizittnea, diminueazi capacitatea de a te raportala celdlalt ca persoand. Odatd formulat un diagnostic, avemtendinfa sd ignordm acele aspecte care nu i se integreazi 9isd ne ocupdm prea mult de particularitdfile minore care Parsd-l confirme. Ba mai mult, un diagnostic poate funcfiona ca

o profefie. Relafionarea cu un pacient clasificat ca fiind,,bbrderline" sau ,,isteric" poate tezulta irr stimularea 9i

Darul psihoterapiei 2l

perpetuarea chiar acelor calitd;i. intr-adevdr, existd o lungiistorie a influenlei iatrogene asupra diverselor entitiliclinice, inclusiv controversa actuali despre personalitateamultipld sau amintirile reprimate despre abrzul sexual.Ar trebui privitd cu precaulie inclusiv definirea tulburdrilorde personalitate din Manualul de diagnostic statistic alafecfiunilor mintale (acegtia fiind exact pacienlii care seangajeazd. in psihoterapie de lungd durati).

Care terapeut nu a fost uimit de faptul ci este multmai upor sd pui un diagnostic DSM-IV dupd primulinterviu decAt mai tdrzi;.t, sd zicem dupd a zecea gedinli,cAnd cunogtinlele despre individ sunt mai multe? Nu-i apacd este o ptiinfd ciudatd? Un coleg al meu ridicd problemaaceasta in fala rezidenfilor de la psihiatrie punAndu-leintrebarea: ,,Dacd. ai firceput sau egti pe cale si ftrcepi opsihoterapie personali, ce diagnostic DSM-IV crezi cd arputea folosi terapeutul pentru a descrie o persoani atAt decomplicatd ca tine?"

In psihoterapie trebuie sd urmdm linia subtili dintre oirnumitd dozd de obiectivitate gi nu prea multd obiectivitate;dacd ludm prea fir serios sistemul de diagnostic DSM, dacdchiar credem in clasificiri, atunci este posibil si punem inpericol natura umand, spontand, creativd gi incerti a aven-turii terapeutice. Trebuie doar si ne amintim de clinicieniicare au formulat sistemele anterioare de diagnosticare,acum abandonate, care au fost la fel de competenli, mAndrigi convingi de rezultatele lor ca gi membrii actuali ai comi-tetelor DSM. Cu siguranfd va veni vremea cAnd formatul demeniu dintr-un restaurant chinezesc DSM li se va pdrearidicol profesioniptilor din domeniul sdndtdtii mintale.

Ceprrolur 3

Psihoterapeutul 9i pacientulca ,,tovarigi de drum"

Scriitorul francez Andr6 Malraux descrie un preot de

far| care, dupd ce a ascultat confesiuni timp de multedecenii, rezumd ceea ce a invifat despre natura umand cu

aceste cuvinte: ,,in primul rAnd, oamenii sunt mult mainefericili decAt s-ar crede ... 9i nu existd Persoane cu

adevdrat mature." Toatd lumea - 9i asta ii include pe

terapeufi gi pe pacienfi deopotrivi - este predestinatd sd

cunoasci nu doar partea frumoasd a vielii, ci, inevitabil, pi

partea ei intunecati : deziltui,bdtrAnefe, boald, singurdtate,pierderea celor dragi, sentimentul cX viala nu are sens,

alegeri dureroase gi moarte.Nimeni nu a descris aceste aspecte mai pregnant, dar 9i

mai sumbru decAt filosoful german Arthur Schopenhauer:

La tinerele, cAnd contempldm viafa ce va sd vind,

suntem asemeni unor copii la teatru inainte de a se ri-dica cortina, stAnd acolo veseli 9i apteptAnd cunerdbdare

sd inceapd spectacolul. Este o binecuv6ntare faptul cd nugtim ce se va intAmpla cu exactitate. Dacd am putea

prevedea asta, sunt momente cAnd copiii ar putea

pdrea nigte condamnafi, nu la moarte, ci la viald, fircd

ignordnd semnificalia sentinfei care le-a fost datd.

in altd parte spune:

Suntem ca mieii Pe un cAmp, zburdAnd sub ochiimdcelarului, care ii ia unul cAte unul, prada lui. La fel

se intAmpld gi cu noi, itr zilele bune nu suntem conptierrli

Darul psihoterapiei 23

de rdul pe care Soarta s-ar putea sd ni-l tezele - boald,,

sdrdcie, mutilare, pierderea vederii sau a raliunii.

Chiar dacd viziunea lui Schopenhauer este influenlatdPutcrnic de propria sa nefericire, este dificil de negattlisperarea inndscutd din viafa fiecdrui individ cu congtiinldrlt. sine. Eu pi sofia mea ne amuzdm uneori planificAndJrt'treceri imaginare pentru grupuri de oameni cuinclinaliisirrrilare - de exemplu o petrecere pentru persoanele care,rrr tcndinla de a monopoliza, alta pentru infldcdraliirr.rrcisigti, alta pentru pirelii pasiv-agresivi pe care ii cu-rroir;tem sau, dimpotrivd, o petrecere ,,feticitd",Ia careirrvitdm doar oamenii cu adevdrat fericili pe care i-amrrrtalnit. Degi nu am avut nicio dificultate in a aduna lumel)('ntru tot felul de mese ciudate, nu am reugit niciodatd sdrrnrplem locurile din jurul mesei pentru petrecerea cu.,rr.rrneni fericili". De fiecare dati cAnd identificdm cAfivao,rrncni cu un caracter vesel pi ii punem pe o listi de,rptt'ptare pAnd reupim si completim masa, afldm cd unulr;irtr altul din oaspelii nogtri fericili este lovit de vreorrcnrrrocire majord, adesea o boald gravd a sa, a unui copilr;ir rr ir solului/soliei.

Aceastd viziune tragicd dar realistd asupra vielii imirrrl.luenfeazd de mult timp relafia cu cei care imi cer ajutorul.I )t';i existd multe expresii pentru relalia terapeuticd (paci-r.r r t / terapeut, client/consilier, analizat / analist, client/l.rtrilitator gi cea, mai recentd - pi de departe cea mairt'pulsivd, - beneficiar/frrnizor, niciuna nu redd cucrat:titate sensul meu de relafie terapeuticd. Prefer sd mdliirrrdesc la pacienfii mei gi la mine ca la nigte toaardpi de

'lrttnt, expresie care elimind diferenfele dintre ,,e7" (ceirir rf'crinzi) qi ,,noi" (vindecdtorii). In perioada de studii am,rrrzit deseori ideea de terapeut complet psihanalizat, dar perrriisurd ce am inaintat in vArstS, am inceput sd am relafii.rpropiate cu mul1i dintre colegii mei, am cunoscut per-r;orrirlitdfile din domeniu, am fost solicitat de fogtii meilr'rapeufi pi profesori si ii ajut, am devenit pi eu profesor gi

24 IwnvD.Yerov,M.D.

coleg mai mare, am itrceput sd infeleg natura miticd a acestei

idei. Suntem tovarigi in cildtoria vielii impreund pi nu existd

terapeut gi nicio persoand imund la tragediile inerente ale

existenfei.Una dintre poveptile mele preferate despre vindecare, pe

care am gdsit-o in cartea Mngister Ludi a lui Hermann Hesse,

este despre foseph pi Dion, doi vindecdtori vestifi care autrdit in vremurile biblice. AmAndoi erau foarte eficienfi, darmodul lor de lucru era diferit. Vindecdtorul mai tAndr,

|oseph, vindeca prin ascultare tdcutd, inspiratd. Peleriniiurrein trcredere in foseph. Suferinlele 9i nelinigtile peni-tenfilor dispdreau ca apa in degert gi plecau de la el descdr-

cafl gi linigtili. Diory vindecitorul mai bdtren ii infrunta activpe cei care ii cereau ajutorul. Le ghicea pdcatele nem5r-^turisite.

Vindeca prin interv-enfie activi: ii judeca, ii dojenea,

ii pedepsea, ii ins-dndtopea. ii trata ca pe nigte-copii, le dddea

sfituri, ii pedepsea dAndu-le penitenfe, ordona pelerinajegi cdsdtorii pi ii silea pe dugmani si se impace.

Cei doi vindecdtori nu se cunopteau, au lucrat mul,ti anica rivali, pAnd cAnd ]oseph s-a imbolndvit sufletepte,a ajuns

la o disperare cumplitn gi a fost coplepit de gAnduri de

autodistrugere. NeputAnd sd se vindece singur, a polnit inpelerinaj spre sud, pentru a cduta ajutor la Dion. Intr-onoapte Joseph s-a odihnit i:rtr-o oaz6, unde a intrat in vorbicu rln cildior mai bdtrAn. CAnd ]oseph i-a spus despredestinafia gi scopul pelerinajului sdu, cdldtorul s-a oferit si-lajute si-l

'caute pe Oion. Mai tdrziu, in toiul lungii-lor

caHtorii, cdldtorui bdtr6n gi-a dezviluit identitatea. Mirabiledictu: era Dion, chiar omul pe care il cduta ]oseph.

Fird sd ezite, Dion l-a invitat pe tAndrul sdu rival disperatin casa sa, unde au triit gi au muncit impreund mul1i ani'La inceput Dion i-a cerut lui Joseph si-i fie servitor, uPoj 1-.1

ridicat ia statutul de elev, iar in final la cel de coleg. Mulfiani mai tdrziu, Dion s-a imbolndvit pi, pe patul de moarte,

l-a chemat pe tAnirul sdu coleg pentru a i se spovedi' I-a

vorbit despre cumplita boal5 pe care o avusese joseph 9idespre cdldtoria lui Ia bitrAnul Dion ca sd ceard ajutor.

Darul psihoterapiei 25

l-a vorbit despre miracolul pe care l-a simfit Joseph cAndtovardgul lui de drum s-a dovedit a fi chiar Dion.

Acum, cAnd era pe moarte, i-a spus Dion lui Joseph,a sosit timpul sd rupi tdcerea despre acel miracol. Diona mdrturisit ci atunci pi lui i se pdruse un miracol pentru cdgi el ajunsese la disperare. $i el se simlea gol pi mort spiritualgi neputAnd sd se ajute singur, pornise intr-o cdldtorie ca sdcaute ajutor. tr noaptea cAnd se intAlniserd in oazd era fur

pelerinaj spre un vindecdtor vestit numit ]oseph.

Povestea lui Hesse m-a migcat intotdeauna firtr-un modneobignuit. Md uimegte ca relatare profund iluminatoaredespre a da gi a primi ajutor, despre onestitate gi duplicitategi despre relafia dintre vindecdtor gi pacient. Cei doi auprimit un ajutor imens, dar intr-un mod foarte diferit. Vin-decitorul mai tAndr a primit ircurajare, ingrijire, invdldturi,un mentor gi un pirinte. Vindecdtorul mai bitrAn a fostarjutat servind pe altul, oblinAnd un discipol de la carea primit iubire filiald, respect gi alinarea singurdtdfii.

Dar gAndindu-mi din nou la poveste md intreb daciacegti doi vindecdtori indurerafi sufletegte nu gi-ar fi pututfi de gi mai mare folos unul altuia. Poate cd au scdpat ocaziapentru ceva mai profund, rnai autentic, care ar fi pufutproduce o gi mai mareschimbare. Probabilcdadeadratul actterapeutic are loc fir scena cu patul de moarte, cAnd ajungla onestitate, avAnd revelafia ci au fost tovardpi de drum,simple fiinle umane, prea umane. Cei doudzeci de ani detdinuire, chiar dacd au fost de folos, au impiedicat probabilun ajutor mai profund. Ce s-ar fi intAmplat dacd mirtu-risirea ficutd de Dion pe patul de moarte ar fi avut loc cudoudzeci de ani inainte, dacd vindecdtorul pi ciutdtorul s-arfi unit pentru a infrunta intrebdrile fdrd rdspuns?

Toate acestea imi amintesc de scrisorile lui Rilke cdtre untdndr poet, pe care il sfituiepte: ,,Ai rdbdare cu tot ce nu esterezolvat gi incearcd sd iubegti chiar intrebdrlle." Eu apadduga: ,,Incearcd si ii iubegti gi pe cei care firtreabd."

Ceprrorur 4

Implici pacientul

O mare sursi de conflict o reprezinti, pentru mullipacienfr, intimitatea 9i ajutorul le vine prin experimentareaielafiei intime cu psihoterapeutul in timpul gedinlelor.Unora le este teamd de intimitate deoarece cred cd au ceva

inacceptabil, ceva respingdtor gi de neiertat. Dat fiind acest

lucru, mijlocul terapeutic major poate fi actul de a se

dezvdlui altei persoane, iar apoi sd fie totugi acceptafi. Alfiipot evita intimitatea pentru cd le este teami sd

ionvieluiascd cu cineva, le este teami cd ar putea fiamigili sau pirdsifi; gi pentru aceptia relafia terapeuticdintimd, plind de griji, care nu are ca rezultat catastrofaanticipati, devine o experienfi emolionald corectivi.

De aceea, nimic nu este mai important decAt grija 9ipistrarea relafiei cu pacientul, iar eu md ocup cu mare aten-

lie de fiecare nuanli a modului itr care ne vedem unul pe

celilalt. Astdzi pacientul pare distant? Competitiv? Este

neatent la comentariile mele? Folosepte ce ii spun, dar refuzi,si recunoasci deschis ajutorul Pe care i-l dau? Este exagerat

de respectuos? Docil? Se intAmpli Prea rar si facd obiecliisau sd nu fie de acord cu mine? Este detapat sau suspicios?Fac parte din visele sau reveriile lui? Ce cuvinte folosegte

in conversafiile imaginare cu mine? Vreau sd gtiu toateaceste lucruri, pi chiar mai multe. Niciodatd nu las sd treacd

o ori fdrd sd verific stadiul relaliei noastre, uneori cu osimpli irtrebare de genul: ,,Cum ne simlim noi doi astdzi?"

sau ,,Cum fi se pare astdzi spaliul dintre noi?{' lJneori rogpacientul si se transpund ir viitor: ,,ImagineazdJi cd epti

peste o jumdtate de ord - conduci spre casd, gAndindu-te

Darul psihaterapiei 27

la pedinla noastrd. Ce crezi ci o sd simfi despre relafia dintrenoi? Care vor fi lucrurile nespuse sau intrebdrile nepusedespre relafia noastri de astdzi?"