RFFERATSTIINTA SI TEHNOLOGIE IN EDUCATIE

“EDUCATIA NUTRITIONALA A ELEVULUI’’

PROF. IOANA NICOLAE SCOALA NR.1 “ SFINTII VOIEVOZI”

BUCURESTI- SECTOR 1

1

“Educatia are dificila misiune de atransmite o cultura acumulata de secole,dar si o pregatire pentru un viitor in buna

masura imprevizibil”Jacques Delors

Astazi, intr-o societate caracterizata printr-o dinamica accelerata a schimbarilor structurale, a plasarii omului in contextul acestor”izbucniri tehnologice”, ridica in permanenta noi sarcini educatiei, carora trebuie sa le faca fata.

Folosirea tehnologiilor implica un grad de civilizatie, iar avantajele civilizatiei necesita demonstratii, o data ce produsele revolutiei tehnologice fac parte din mediul ambiant.

Actualmente, toate aceste schimbari in aceasta societate postindustrializata, informatizata, ne determina sa acordam o atentie corespunzatoare Educatiei Tehnologice.

Educatia tehnologica constituie o componenta de baza a invatamantului modern romanesc, o disciplina care se adeseaza elevului.Educatia tehnologica are un caracter specific inter-si transdisciplinar,dar si un caracter dual:teoretic si practic, stiintific si tehnologic, urmarind dezvoltarea gandirii centrata pe tehnica, formarea gandirii sistemice si a abilitatilor practice esentiale pentru stimularea si dezvoltarea initiativei si creativitatii elevului.In acest context,perspectiva rationala a educatiei are un rol esential, ducand la stabilirea unei relatii umane si sociale intre educator si educat, in spiritul unei educatii bilaterale, in cadrul careia exista”o invatare permanenta a elevului de catre dascal, dar si a dascalului catre elev”.

Datorita dezvoltarii explozive a stiintelor si tehnologiilor, educatia tehnologica trebuie privita ca pe o schimbare substantiala a unei educatii vechi. Cea mai veche forma de educatie, cea tehnologica, datorita computerului a devenit suportul indispensabil pentru modernizarea celorlante, dar si pentru aparitia unor noi educatii.

2

“Noile educatii” au o puternica vocatie inter- transdisciplinara.Din confruntarea dintre discipline, a fenomenelor si proceselor

complexe, trandisciplinaritatea face sa apara o noua viziune si interpretare despre educatie si cunoastere, despre lume, cultura.

Aceste “noi educatii” reprezinta, de fapt, noi continuturi specifice, raportabile la oricare din cele cinci continuturi generale ale activitatii de formare-dezvoltare morala, intelectuala, tehnologica, estetica, psihofizica a personalitatii umane. “Noile educatii” reflecta problematica lumii contemporane prin obiectivele propuse care dau si denumirea fiecarei structuri de continut stiintific, realizata ca disciplina de studiu, conceputa in plan disciplinar, dar mai ales interdisciplinar, pluridisciplinar si chiar transdisciplinar.

Educatia ecologica sau educatia relativa la mediu vizeaza formarea si cultivarea capacitatilor de rezolvare a problemelor declansate odata cu aplicarea tehnologiilor industriale si postindustriale la scara sociala, care au inregistrat numeroase efecte negative la nivelul naturii si al existentei umane.

“Educatie ecologica” – isi propune ca obiective identificarea calitatilor mediului nepoluat ca premisa a unei vieti sanatoase, constientizarea interdependentei dintre calitatea mediului si calitatea vietii, dezvoltarea unui comportament individual si social ecologic sanatos, implicarea responsabila in actiuni de protectie a mediului.

Pentru elevi este important:- sa cunoasca importanta calitatii mediului pentru viata;- sa cunoasca relatiile dintre om si mediu, interdependenta

dintre mediu si dezvoltarea societatii;- sa-si formeze atitudinea de respect fata de mediu si sa-si

dezvolte comportamente responsabile. O problema acuta a civilizatiei o constituie protectia mediului, a

naturii.Dragostea copilului fata de natura poate fi cultivata la orice varsta.

Educatia pentru schimbare si dezvoltare vizeaza formarea si cultivarea capacitatilor de adaptare rapida si responsabila a personalitatii umane la conditiile inovatiilor si ale reformelor sociale inregistrate in ultimele decenii ale sec. al XX-lea, in perspectiva sec. al XXI-lea.

3

Rolul acestei educatii este sa-l invete pe copil/scolar sa se situeze si sa se mentina in centrul dezvoltarii ca agent, scop si beneficiar al acesteia.

Educatia pentru tehnologie si progres vizeaza formarea si cultivarea aptitudinilor generale si speciale si a aptitudinilor afective, caracteriale si motivationale, deschise in directia aplicarii sociale a cuceririlor stiintifice in conditii economice, politice si culturale specifice modelului societatii postindustriale de tip informational.

Educatia fata de mass-media vizeaza formarea si cultivarea capacitatii de valorificare culturala a informatiei furnizate de radio, televiziune, presa, in conditii de diversificare si de individualizare care solocita o evaluare pedagogica responsabila la scara valorilor sociale.

Acest tip de educatie isi propune nu numai formarea unei atitudini adecvate si selective fata de informatia care il asalteaza pe om in societatea contemporana, ci si de cultivarea receptivitatii fata de valorile culturale si de sensurile spirituale ale vietii. Elevii urmeaza:

- sa adopte criterii estetice si morale in aprecierea valorilor culturale;

- sa formeze comportamente adecvate de receptare a valorilor culturii.

Este foarte importanta discutarea rolului computerului in viata elevului(rolul Internetului).Calculatorul este suport eminamente global, servind ca postament, amplificand capacitatea de a gandi si a comunica.Ofera elevilor o informare sigura, rapida si eficienta din multe domenii de activitate.

Educatia economica casnica moderna care, mai ales in tarile dezvoltate, constituie o disciplina sau o activitate educative importanta, dispunand de laboratoare si incluzand mobilarea locuintei, viata de familie (aniversari, sarbatori, stiluri, etc), educatia economica si utilizarea bugetului.Ea este conceputa ca o pregatire indirecta pentru munca, pornindu-se de la teza confirmata de viata ca orice tanar care incepe sa presteze o munca trebuie sa stie sa-si organizeze propria viata; se apreciaza mult faptul ca aceasta educatie, care apare celor neavizati ca fiind banala, conduce la consolidarea familiei si la sporirea productivitatii muncii.

4

Educatia nutritionalaImpactul alimentatiei asupra elevului

Educatia nutritionala vizeaza cunoasterea alimentelor si substantelor nutritive, producerea si/sau utilizarea acestora, conservarea alimentelor, alimentatia copilului, alimentatia rationala, etc. Prezentarea si discutarea unor reguli necesare in alimentatia scolarului pentru a obtine rezultate optime la invatatura si pentru a evita imbolnavirile sunt importante . Este necesar ca fiecare copil sa constientizeze grija pentru a manca cum, cat, ce, cand trebuie, pentru ca se remarca in randul elevilor o adevarata neglijenta in ceea ce priveste masa zilnica (consum excesiv de cartofi prajiti, snacksuri, bauturi racoritoare carbogazoase, etc) .Este indicat sa se arate importanta consumarii fructelor si legumelor .

Pentru a trai omul are nevoie de putere, forta vitala, energie. Una din modalitatiile de a dobandi energie pentru viata este alimentatia. Influenta alimentatiei asupra sanatatii noastre este foarte mare. Hrana pe care o ingeram constituie combustibilul care face sa functioneze masinaria atat de complexa a fiintei noastre. Asa cum nu este totuna daca unei masini construita sa mearga pe benzina i se pune motorina, la fel omului trebuie sa i se ofere un “combustibil” potrivit. Alimentele pe care le consumam contin diverse substante nutritive, fie care indeplinind o anumita functie in organism. Unele construiesc si repara tesuturi – care sunt componentele organismelor noastre cum ar fi oasele, muschii, pielea, parul etc. Altele furnizeaza energie sau elimina toxinele care, daca nu ar fi eliminate ar fi un pericol pentru organism, deci, este important sa consumam o varietate de alimente care impreuna sa contina cantitatea potrivita din fiecare substanta nutritiva. Daca un alimente este consumat in exces, iar altul nu este consumat indeajuns, unele functii ale corpului vor fi afectate, reflectandu-se in starea generala a sanatatii.

5

ALIMENTATIA COPIILOR SCOLARI

La varsta de 6-14 ani copilul traverseaza o perioada relativ linistita in ceea ce priveste cresterea, asa incat nevoile nutritionale se rezuma aproape exclusiv la insumarea nevoilor metabolice de repaus cu cele din activitatii fizice. Copilul devine din ce in ce mai independent in stilul sau de a se alimenta.Durata de timp petrecuta in afara familiei este tot mai mare, astfel incat copilul este mai mult si mai eficient influentat de climatul social si cultural in care traieste, inclusiv si mai ales de scoala.Intr-adevar, ‘‘experienta de viata’’ dobandita in scoala are un mare potential de influentare a atitudinii si comportamentului in legatura cu ‘’ sanatatea nutritionala’’

Nevoile energetice ale copiilor scolari de 60-70 calorii Kg/corp/zi. Aceasta inseamna ca sunt necesare in general 2000-2100 calorii/zi, pentru copii, intre 7-9 ani si pana la 2500 calorii/ zi pentru cei intre 9-15 ani.

In acest sens proteinele vor fi sduse in tehnologia culinara din alimente de origine animala ( produse lactate, carne, legume etc.), iar lapte 400-500 ml/zi, branza 40-50 g/zi,carne 120- 150 g/zi, oua cate unul pe zi.

Lipidele se vor asigura pe de o parte din alimentele consumate, ratia fiind completata cu grasimi animale date sub forma de unt 20-25 g/ zi si untdelemn 15-20 ml/zi.

Glucidele vor fi acoperite din paine intermediara 200-250 g/zi,

pate fainoase 50-100 g/zi, cartofi 200 g/zi, legume verzi 200 g/zi,

fructe 150-200 g/zi, ratia fiind completata cu zahar si produse

zaharoase in propotie de 20-25 g/zi.

6

Cand mancam?

Multe boli provin din nerespectarea unui orar regulat pentru masa. Deci, ideal este sa mancam la ore regulate. principal, lucru care ne va slabi sanatatea.

Alimentatia va fi reprezentata in 4-5 mese pe zi:

Foarte importanta este masa de dimineata care ar terebui sa fie cea mai consistenta. Nici de cum nu trebuie sa ne ingaduim sa nu servim micul dejun. Primul lucru pe care tebuie sa-l facem sa ne culcam mai repede sera, pentru a ne putea trezi mai devreme dimineata, ca sa avem timp sa mancam si timp necesar pergatirii mesei.

Ce mancam la micul dejun? Este bine sa alegem retete alimentare pe baza de cereale si fructe care se pot alterna si cu alte alimente. Important este sa mancam bine dimineata pentru a nu cere corpului sa foloseasca din materialele de rezerva, proteine in principal, lucru care ne va slabi sanatatea.

-20% din calorii,recomandand in comonentele meniului, 250 ml lapte 1-2 felii de paine alba, unt, dulceata (20-25g).

Gustarea de dimineata 10-15% calorii, recomandand in comonentele meniului 2 tartine cu unt si sunca, un mar, biscuiti etc.

Pranz – Masa de pranz trebuie sa fie de asemenea consistenta- 35-40% din calorii, recomandand in componentele meniului:supa de pasare cu galusti de gris, supa de taitei, crème din legume, ciorbe, borsuri din legume cu carne, mancaruri din legume cu si fara carne de porc, vita, pasare, peste, paine, dulciuri de bucatarie, de patiserie si cofetarie.

Gustarea de dupa amiaza 10-15% din calorii, recomandand: iaurt si alte produse acidulate, biscuiti, fructe proaspete sau sub forma de compoturi.

Seara ( Cina) ultima masa a zilei, se va servi cu 3-4 ore inainte de culcare, deci la ora 18-19.

- 20% calorii, recomandand in componentele meniului: specialitati de friptura inabusita de vita, pasare cu diferite garnituri de legume, salata de sezon, produse de panificatie, dulciuri de bucatarie, de patiserie, de cofetarie, fructe.

7

Alimentele vor fi pregatite cat mai variat si cat mai apetisante, cu condimentare moderata, evitandu-se alimentele pre sarate sau pre iuti. Se vor evita de asemenea rantasurile prajite si in general alimentele prajite in grasime incinsa. Este deosebit de important sa se asigure copiilor de varsta scolara mare, avand in vedere riscurile mai mari de imbolnaviri oferite de viata in colectivitate.

Vechea zicala conform careia: “Suntem ceea ce mancam” este in mare parte adevarata. Corpul omenesc este alcatuit din celule aranjate ca si caramizile intr-o construstie. Celulele au nevoie de substante nutritive pentru a creste si a se inmulti, iar aceste substante sunt preluate din mancare.

Alimentatie echilibrata

Alcatuirea unui meniu echilibrat, se bazeaza pe:- cereale, legume, zarzavaturi, leguminoase, fructe, - carne si grasimi de origine animala (in cantitati mici ) tinand

cont de tipul de activitate desfasurata, de varsta si de anumiti factori individuali (intoleranta fata de anumite alimente, echilibrul hormonal etc.).

Intr-o alimentatie echilibrata, trebuie sa tinem seama de proportia diferitelor substante care furnizeaza organismului energia. Exemplu:- glucidele ar trebui sa aduca intre 55% si 75% din totalul caloriilor ingerate zilnic,

- grasimile sa nu depaseasca 30%;- proteinele sa constituie intre 10% si 15% din totalul

caloriilor.

8

9

10

O alimentatie deficitara poate fi cauza unor tulburari in procesul de dezvoltare sau in starea de sanatate, tulburari care nu devin evidente imediat, ci uneori mult mai tarziu.

Copiii subalimentatisunt mult mai putini rezistenti la frig, sau la diferite boli, pe care le fac mult mai grav.Copiii se imbolnavesc cel mai des cand sunt fie subalimentati sau, mai curand, gresit alimentati.Astfel copiii care primesc in exces fainoase si dulciuri, pierd pofta de mancare, devin mai groi si au o rezistenta scazuta la infectii.

Deficientele nutritionale la varsta scolara sunt rare, comparativ cu alte varste, dintre acestea amintim :

- anemia prin deficit de fier ;- obezitatea ;- deficientele marginale de vitamine.

Necesarul zilnic de calorii

Tipul de activitate ( Profesia ) - numarul de calorii

Sedentara 1800 ( Functionari, personal didactic )

Usoara 2300( Elevi, lucratori in comert sau mici meseriasi )

Medie ( Muncitori in medii casnice ) 2800

Grea 3500 ( Sportivi, muncitori din medii industriale

- constructii, industria miniera )

11

„Piramida“ alimentara

12

1 - Alimente ce pot fi consumate in orice cantitate- fructe ;- cereale ; - zarzavaturi ;

13

2 - Alimente ce pot fi consumate in cantitati moderate:

14

- fructe uscate ;- leguminoase (mazare, fasole uscata, linte) ;- lapte si produse lactate ;- oua, carne de pui si peste ;

3 - Alimente mai putin recomandate:-dulciuri ;

15

- carne grasa ;- grasimi.

16

17

18

19

20

21

Proteine ,Glucide ,Lipideal celor mai consumate alimente

22

ALIMENTUL(100 G)

PROTEINE GLUCIDE LIPIDE CALORII

paine alba 10,4 54,0 2,0 282,0paste fainoase 9,6 75,9 1,0 360,0

biscuiti 8,2 74,0 0,5 337,0banane 1,3 13,4 0,6 66,0cirese 1,1 18,4 0,2 52,0curmale uscate 1,9 74,0 - 326,0

mere 0,3 16,9 0,4 74,0portocale 0,8 10,1 0,2 46,9smochine 4,3 58,0 1,3 266,9stafide 1,5 71,0 0,6 307,0struguri 2,1 18,4 1,7 100,0nectar de caise 0,8 17,0 - 72,7

nuci 17,0 13,0 58,5 665,5alune 17,0 7,2 62,0 680,0fasole boabe 23,0 47,1 1,7 303,0mazare 21,5 52,9 2,0 323,0ardei gras verde 1,1 4,6 0,2 25,0

cartofi 2,1 19,1 0,2 90,0castraveti 1,3 2,9 0,2 19,0ceapa uscata 1,5 0,2 10,5 51,0

ciuperci 5,0 2,5 0,5 25,0fasole verde 2,0 5,6 0,2 33,0rosii 1,1 4,3 0,3 25,0salata verde 2,0 3,0 0,3 22,0varza alba 1,9 5,9 0,2 33,0lapte de vaca 3,5 4,8 3,3 67,0iaurt 3,5 3,5 0,3 32,0lapte praf 27,0 40,0 24,2 500,0branza de vaci 11,0 4,0 1,7 100,0

branza de burduf 28,0 0,5 28,0 377,0

branza telemea de oaie

17,0 1,0 20,0 270,0

cascaval 25,0 1,3 27,1 336,8

23

carne de vaca slaba 21,0 - 3,5 118,0

carne de vaca grasa 18,5 - 16,5 227,0

carne de porc slaba 22,4 - 6,3 143,0

carne de porc grasa 15,0 - 35,0 368,0

carne de miel 18,0 - 20,0 260,0

carne de gaina 20,0 - 5,0 128,0

ficat de porc 19,0 3,0 6,0 146,2parizer / crenvursti 10,2 - 26,8 290,0

pate de ficat 15,1 0,9 25,0 295,01 ou de gaina 7,0 0,3 6,0 85,5

crap 19,0 - 2,8 104,0salau 19,4 - 0,9 88,0bomboane ciocolata 7,0 56,4 34,0 575,0

glucoza - 77,7 - 320,0halva 13,9 47,5 32,5 555,0miere de albine 0,5 84,5 - 335,0

zahar - 99,9 - 410,0unt 8,0 2,5 80,0 806,0ulei de floarea-soarelui

- - 99,9 929,0

margarina 0,5 - 82,0 766,0

24

25

26

27

28

29

Recomadarile referitoare la ratia dietética a elevului sunt urmatoarele:

- aportul energetic este adecvat daca asegura nevoile metabolice de repaus si cele de activitate;

- nevoile calorice sunt corelate intotdeauna cu nevoile de proteine care provin din carne, lapte, branzeturi, oua;

- proportia de grasimi animale va fi de 50% din grasimile totale din dieta( restul privin din produse vegetale);

- zaharurile vor proveni on special din paine, legume, paste fainoase, dulciuri;

- cantitatea de fructe consumate zilnic este bines a fie de 300gt;

- din dieta un trebuie sa lipseasca salatele;- meniurile sa fie cat mai variate, evitando-se excesul

de condimente si alimente prajite;- sunt interzise in dieta scolarului cafeaua, alcoolul,

excesul de sare, bauturi racoritoare carbogazoase si dulciuri

Invatamantului, stiintei si tehnologiei le revin roluri de prim ordin in societatea de azi si cea viitoare, fiind unanim acceptata ideea ca pentru realizarea progresului este necesara unirea stiintei si tehnicii cu umanismul, cu grija si preocuparea fata de fiinta umana. Invatamantului revenindu-i misiunea de a contribui in mod esential la efortul comun de imbunatatire a conditiei umane.

Fiind vorba de interdisciplinaritate, consideram integritatea si autoreglarea ca insusiri fundamentale ale societatii.

Autoreglarea este un mecanism cibernetic.Omul avand rol de “receptor”culege informatii din mediul in care traieste, transmitandu-le pe cale aferenta societatii. La acest nivel are loc analiza, sinteza, compararea, selectarea tuturor informatiilor si se iau deciziile cele mai potrivite. De la acest nivel, pe cale eferenta, se da “comanda efectorilor, in cazul nostru tehnologiilor moderne. Raspunsul il

30

constituie folosirea acestora in folosul omului.Valoarea raspunsului trebuie comparata cu “comanda”.Este asa-zisa conexiune inversa(feedback).Conexiunea inversa este obligatorie pentru bunul mers al sociatatii, ca sistem de autoregllare si ofera posibilitatea societatii sa fie permanent informata despre implicarea tehnologiilor omului, progresul omenirii.

Conexiune directa

Conexiune indirecta

Relatia OM- SOCIETATE- TEHNOLOGIE- EDUCATIE

o

Educatia tehnologica contribuie la formarea unei generatii cu incilnatii reale spre initiativa, creative, dinamism,cooperare si toate intr-o maniera de “ a invata sa faci bine” Obiectivul fundamental este noua viziune si atitudine practica asupra oamenilor si sensurilor, prin prisma tehnologiei, precum si intelegerea rolului tehnologiei in progresul omenirii.

31

OM

CERINTE ALE SOCIETATII

OBIECTIVE INSTRUCTIV-EDUCATIVE

TEHNOLOGIE

SOCIETATE TEHNOLOGIEOM