Educaţia interculturală ºi anti-discriminare

Ghidul FormatoruluiGhidul FormatoruluiGhidul FormatoruluiGhidul FormatoruluiGhidul Formatorului

Educaþia interculturalã ºi anti-discriminareEducaþia interculturalã ºi anti-discriminareEducaþia interculturalã ºi anti-discriminareEducaþia interculturalã ºi anti-discriminareEducaþia interculturalã ºi anti-discriminare

Accesul la educaþie al grupurilor dezavantajate cuAccesul la educaþie al grupurilor dezavantajate cuAccesul la educaþie al grupurilor dezavantajate cuAccesul la educaþie al grupurilor dezavantajate cuAccesul la educaþie al grupurilor dezavantajate cufocalizare pe romifocalizare pe romifocalizare pe romifocalizare pe romifocalizare pe romi

Acest proiect este finanþatde Uniunea Europeanã

11111

Ghidul FormatoruluiGhidul FormatoruluiGhidul FormatoruluiGhidul FormatoruluiGhidul FormatoruluiAcest proiect este finanþatde Uniunea Europeanã

Accesul la educaþie al grupurilorAccesul la educaþie al grupurilorAccesul la educaþie al grupurilorAccesul la educaþie al grupurilorAccesul la educaþie al grupurilordezavantajate cu focalizare pe romidezavantajate cu focalizare pe romidezavantajate cu focalizare pe romidezavantajate cu focalizare pe romidezavantajate cu focalizare pe romi





33333



În perioada 2002-2004 în zece judeþe din România a fost implementat proiectul AccesulAccesulAccesulAccesulAccesulla educaþie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi. la educaþie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi. la educaþie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi. la educaþie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi. la educaþie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi. Proiectul ainclus activitãþi variate, formãrile fiind o componentã deopotrivã importantã ºi apreciatãde cãtre participanþi. Pentru a veni în sprijinul formatorilor ºi cadrelor didactice, echipade proiect a elaborat o serie de ºapte ghiduri.

Aceste ghiduri au fost concepute ca resursã pentru formatorii formaþi în acest proiectºi care au livrat cursuri de formare pentru mai mult de 1500 de cadre didactice în 10judeþe din România. Ghidurile cuprind elemente specifice cursurilor de formare acadrelor didactice, pe tema politicilor ºi practicilor educaþionale incluzive, elemente deproiectare ºi livrare a programelor de formare, teoriile care fundamenteazã fiecare arietematicã ºi exemple de activitãþi practice. Ghidurile propun tehnici de formare adecvate,materiale de sprijin pentru formatori ºi formabili, studii de caz ºi materiale pentru lecturã.Scopul cursurilor de formare este sã dezvolte profesional personalul didactic, astfelîncât sã adopte un comportament incluziv ºi o atitudine reflexivã ºi sã creeze un mediula clasã care sã promoveze experienþe de învãþare pozitive pentru toþi copiii. Seriacuprinde titlurile: „Formarea formatorilor”, „Dezvoltarea culturii ºi practicilor ºcolareincluzive”, „Evaluarea în cadrul sistemelor educaþionale incluzive”, „Relaþia ºcoalã-comunitate”, „Educaþia remedialã”, „Curriculum incluziv” ºi „Educaþia interculturalãºi anti-discriminare”.

PrefaþãPrefaþãPrefaþãPrefaþãPrefaþãPrefaþãPrefaþãPrefaþãPrefaþãPrefaþã





44444



Pornind de la ideea unei introduceri în problematica politicilor ºi practicilor educaþieiincluzive livratã formatorilor de cadre didactice incluºi în proiectul „Accesul la„Accesul la„Accesul la„Accesul la„Accesul laeducaþie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi”educaþie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi”educaþie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi”educaþie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi”educaþie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi”, Ghidurile pentruformatori vor fi puse la dispoziþia Caselor Corpului Didactic din România, cu scopul dea promova politici ºi practici incluzive centrate pe elev ºi în acele judeþe care nu auparticipat la proiect.

Conceptul de IncluziuneIncluziuneIncluziuneIncluziuneIncluziune fundamenteazã toate aspectele proiectului „Accesul la„Accesul la„Accesul la„Accesul la„Accesul laeducaþie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi”educaþie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi”educaþie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi”educaþie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi”educaþie al grupurilor dezavantajate cu focalizare pe romi”, prin care seurmãreºte crearea în ºcoli a unor medii de învãþare accesibile ºi primitoare care sãreflecte ºi celebreze diversitatea etnicã ºi culturalã, astfel încât fiecare copil sã aibãºansa de a se dezvolta la potenþialul maxim.

Alte activitãþi au cuprins:- Formare pentru inspectori ºcolari, directori de grãdiniþe ºi ºcoli, cadre

didactice la nivelurile preºcolar, primar ºi gimnazial;- Elaborare de materiale educaþionale noi;- Dezvoltare de parteneriate între ºcoalã ºi comunitate;- Formare de institutori prin învãþãmânt deschis la distanþã;- Formarea ºi angajarea mediatorilor ºcolari pentru întãrirea relaþiilor

dintre ºcoalã ºi comunitate.





55555



Scopul programului de formareScopul programului de formareScopul programului de formareScopul programului de formareScopul programului de formare

Sã ofere cadrelor didactice ºi managerilor ºcolari (directori, inspectori)oportunitatea de a-ºi forma competenþe specifice educaþiei interculturale ºiantidiscriminatorii în scopul valorizãrii diversitãþii ºi promovarii comunicãriiinterculturale în ºcolile din România.

Cui se adreseazã?Cui se adreseazã?Cui se adreseazã?Cui se adreseazã?Cui se adreseazã?

Programul de formare se adreseazã cadrelor didactice, directorilor de ºcoalã ºiinspectorilor ºcolari.

Ce cuprinde acest ghid?Ce cuprinde acest ghid?Ce cuprinde acest ghid?Ce cuprinde acest ghid?Ce cuprinde acest ghid?

În acest ghid se regãsesc: prezentarea generalã a cursului, scurte descrieri aleactivitãþilor pentru participanþi, unele materiale ale cursului pentru prezentãri* ºisuport de curs pentru participanþi. Acesta este conþinutul ºi nu modul de utilizare.

Partea întâiPartea întâiPartea întâiPartea întâiPartea întâi - competenþe vizate ºi prezentarea generalã a cursuluiPartea a douaPartea a douaPartea a douaPartea a douaPartea a doua - prezentarea detaliatã a cursului ºi sugestii pentru formatoriPartea a treiaPartea a treiaPartea a treiaPartea a treiaPartea a treia - prezentãri PowerPointPartea a patraPartea a patraPartea a patraPartea a patraPartea a patra - suport de curs, inclusiv un studiu de cazAnexãAnexãAnexãAnexãAnexã - resurse suplimentare

Acest ghid face parte din seria de ghiduri: “Accesul la educaþie al grupurilordezavantajate, cu focalizare pe romi”.

*Se recomandã ca formatorii sã se asigure în permanenþã cã materialele*Se recomandã ca formatorii sã se asigure în permanenþã cã materialele*Se recomandã ca formatorii sã se asigure în permanenþã cã materialele*Se recomandã ca formatorii sã se asigure în permanenþã cã materialele*Se recomandã ca formatorii sã se asigure în permanenþã cã materialelecursului de formare sunt actualizate în concordanþã cu schimbãrilecursului de formare sunt actualizate în concordanþã cu schimbãrilecursului de formare sunt actualizate în concordanþã cu schimbãrilecursului de formare sunt actualizate în concordanþã cu schimbãrilecursului de formare sunt actualizate în concordanþã cu schimbãrileoperate în proceduri, politici, etc. de cãtre Ministerul Educaþiei ºi Cercetãriioperate în proceduri, politici, etc. de cãtre Ministerul Educaþiei ºi Cercetãriioperate în proceduri, politici, etc. de cãtre Ministerul Educaþiei ºi Cercetãriioperate în proceduri, politici, etc. de cãtre Ministerul Educaþiei ºi Cercetãriioperate în proceduri, politici, etc. de cãtre Ministerul Educaþiei ºi Cercetãriidin România.din România.din România.din România.din România.





66666



PPPPPAAAAARRRRRTTTTTEEEEEAAAAA

11111

PPPPPARARARARARTEA ÎNTÂITEA ÎNTÂITEA ÎNTÂITEA ÎNTÂITEA ÎNTÂI

COMPETENÞE VIZACOMPETENÞE VIZACOMPETENÞE VIZACOMPETENÞE VIZACOMPETENÞE VIZATETETETETEªI PREZENTªI PREZENTªI PREZENTªI PREZENTªI PREZENTAREAAREAAREAAREAAREA

GENERALÃ AGENERALÃ AGENERALÃ AGENERALÃ AGENERALÃ ACURSULUICURSULUICURSULUICURSULUICURSULUI





77777




11111

Scopul modulului de formareScopul modulului de formareScopul modulului de formareScopul modulului de formareScopul modulului de formare

Sã ofere cadrelor didactice ºi managerilor ºcolari (directori, inspectori)oportunitatea de a-ºi forma competenþe specifice educaþiei interculturale ºiantidiscriminatorii în scopul valorizarii diversitãþii ºi promovarii comunicãriiinterculturale în ºcolile din România.

Competenþe vizateCompetenþe vizateCompetenþe vizateCompetenþe vizateCompetenþe vizate

La sfârºitul acestui program, participanþii vor avea capacitatea sã:La sfârºitul acestui program, participanþii vor avea capacitatea sã:La sfârºitul acestui program, participanþii vor avea capacitatea sã:La sfârºitul acestui program, participanþii vor avea capacitatea sã:La sfârºitul acestui program, participanþii vor avea capacitatea sã:

1. înþeleagã ºi sã accepte filosofia educaþiei interculturale ºi anti-discriminatorii;

2. conºtientizeze impactul oricãrei forme de discriminare instituþionalãºi non-instituþionalã asupra copiilor ºi familiilor acestora;

3. proiecteze ºi deruleze activitãþi de învãþare cu caracter intercultural;4. sã promoveze strategii didactice care valorificã resursele culturale cu

care elevii vin la ºcoalã.

Programul fiecãrei zile este conceput în funcþie de obiectivele de învãþare specifice,pentru dezvoltarea competenþelor descrise anterior.

Prezentarea modulului de formarePrezentarea modulului de formarePrezentarea modulului de formarePrezentarea modulului de formarePrezentarea modulului de formare

Acest modul de formare dureazã douã zile. Fiecare zi este structuratã în câtepatru sesiuni, cu durata de o orã ºi jumãtate.

În prezentarea de mai jos a programului se oferã câteva exemple de organizareîn timp a fiecãrei sesiuni.





88888




11111

Edu

caþia

int

ercu

ltura

lp º

i an

ti-di

scrim

inar

eE

duca

þia i

nter

cultu

ralp

ºi

anti-

disc

rimin

are

Edu

caþia

int

ercu

ltura

lp º

i an

ti-di

scrim

inar

eE

duca

þia i

nter

cultu

ralp

ºi

anti-

disc

rimin

are

Edu

caþia

int

ercu

ltura

lp º

i an

ti-di

scrim

inar

e





99999




11111

Edu

caþia

int

ercu

ltura

lp º

i an

ti-di

scrim

inar

eE

duca

þia i

nter

cultu

ralp

ºi

anti-

disc

rimin

are

Edu

caþia

int

ercu

ltura

lp º

i an

ti-di

scrim

inar

eE

duca

þia i

nter

cultu

ralp

ºi

anti-

disc

rimin

are

Edu

caþia

int

ercu

ltura

lp º

i an

ti-di

scrim

inar

e





1 01 01 01 01 0




22222

PPPPPARARARARARTEA A DOUATEA A DOUATEA A DOUATEA A DOUATEA A DOUA

PREZENTPREZENTPREZENTPREZENTPREZENTAREAREAREAREAREDETDETDETDETDETALIAALIAALIAALIAALIATÃ A CURSULUITÃ A CURSULUITÃ A CURSULUITÃ A CURSULUITÃ A CURSULUI

ªI SUGESTII PENTRUªI SUGESTII PENTRUªI SUGESTII PENTRUªI SUGESTII PENTRUªI SUGESTII PENTRUFORMAFORMAFORMAFORMAFORMATTTTTORIORIORIORIORI





1 11 11 11 11 1




22222

Ziua 1Ziua 1Ziua 1Ziua 1Ziua 1Obiective de învãþareObiective de învãþareObiective de învãþareObiective de învãþareObiective de învãþare

La sfârºitul acestor 4 sesiuni, participanþii vor avea capacitatea sã:

1. îºi examineze propriile atitudini faþã de alte grupuri etnoculturale;

2. înþeleagã terminologia specificã, inclusiv noþiunile de stereotip,prejudecatã ºi rasism;

3. identifice stereotipuri ºi prejudecãþi ºi sã conºtientizeze efecteleacestora în viaþa cotidianã;

4. explice modul în care rasismul ºi discriminarea se manifestã în societate.

Ziua 1 Sesiunea 1Ziua 1 Sesiunea 1Ziua 1 Sesiunea 1Ziua 1 Sesiunea 1Ziua 1 Sesiunea 1

• PrezentãriPrezentãriPrezentãriPrezentãriPrezentãri• Reguli de desfãºurareReguli de desfãºurareReguli de desfãºurareReguli de desfãºurareReguli de desfãºurare• RespectulRespectulRespectulRespectulRespectul

9.009.009.009.009.00 Bun venit ºi prezentãri.Bun venit ºi prezentãri.Bun venit ºi prezentãri.Bun venit ºi prezentãri.Bun venit ºi prezentãri.

Prezentaþi-vã participanþilor.

Descrieþi obiectivele cursului ºi anunþaþi cã materialele prezentatevor fi furnizate prin intermediul suportului de curs.(PP: 1, 2)

Descrieþi regulile administrative ale cursului, de exemplu, alocareatimpului.

Reguli de desfãºurareReguli de desfãºurareReguli de desfãºurareReguli de desfãºurareReguli de desfãºurare

Dacã lucraþi pentru prima oarã cu grupul, atunci ar fi indicat sã facilitaþiun exerciþiu de stabilire a regulilor de desfãºurare – vezi ghidurile“Formarea formatorilor” ºi “Dezvoltarea culturii ºi practicilor incluziveîn ºcoli”. Regulile se pot modifica oricând este necesar.

Dacã aþi mai lucrat cu acest grup pânã acum ºi aþi stabilit împreunãreguli de desfãºurare, ar fi indicat sã le reafirmaþi ºi sã oferiþiparticipanþilor ocazia de a le completa sau modifica.

9.309.309.309.309.30 Pentru început, participanþii vor fi încurajaþi sã se cunoascã ºi sã facãprimii paºi pentru a discuta despre aspecte ale multiculturalitãþii. Scopulunei astfel de activitãþi este de a construi un ethos al încrederii ºirespectului în cadrul grupului.Este important ca toate cadrele didactice sã manifeste respect,înþelegere ºi acceptare în orice situaþie.





1 21 21 21 21 2




22222

10.3010.3010.3010.3010.30 Pauzã Pauzã Pauzã Pauzã Pauzã

Activitate: Respect 50 minuteActivitate: Respect 50 minuteActivitate: Respect 50 minuteActivitate: Respect 50 minuteActivitate: Respect 50 minute

• Formatorul cere participanþilor sã formeze un „cerc de discuþie” explicândcã în aceastã formulã se poate discuta despre lucruri importante.

• Fiecare participant îºi spune numele cu voce tare, ca formã de prezentarecãtre ceilalþi din grup. O modalitate de afirmare este sã te prezinþi cu vocetare ºi fermã.

• Formatorul cere participanþilor sã-ºi rosteascã numele cu voce tare; fiecareprezentare va fi marcatã de cãtre restul grupului cu un gest puternic precumun braþ ridicat, o uºoarã loviturã cu pumnul în ceva sau o bãtaie din palme.

• Cereþi participanþilor sã se gândeascã în liniºte preþ de câteva momente ºisã se decidã asupra celei mai bune calitãþi personale, ºi sã o comuniceprintr-un cuvânt sau foarte puþine cuvinte; de exemplu: generozitate, pãrintebun, harnic, etc.

• Facilitaþi o discuþie despre calitãþi ºi specificaþi cã fiecare are calitãþi. Puneþiurmãtoarele întrebãri:- Calitatea pe care aþi identificat-o la dumneavoastrã o apreciaþi ºi la alþii?- Ce înseamnã sã te respecþi ºi sã îi respecþi pe ceilalþi?- Dacã alte persoane au calitãþi diferite de ale dumneavoastrã, mai meritã

respect?- De ce?

• Formatorul întreabã participanþii dacã îºi aduc aminte de vreun momentcând s-au simþit lezaþi pentru cã cineva nu pãrea sã le acorde respect.- De ce încearcã oamenii sã facã rãu altora?- Vã simþiþi demnitatea lezatã când cineva nu vã trateazã cu respect?- Ce înþelegeþi prin demnitate?- Dacã spunem cã toþi oamenii meritã sã fie respectaþi pentru cã fiecare

are demnitate umanã, ce înþelegem prin aceastã afirmaþie?

Explicaþi cã în 1948, dupã cel de-al doilea rãzboi mondial, toate þãrile dinlume au convenit cã lumea ar avea parte de mai multã pace dacã oameniis-ar respecta între ei; atunci s-a întocmit Declaraþia Universalã a DrepturilorOmului. Subliniaþi cã alãturi de alte þãri, România a semnat la rândul eiDeclaraþia Universalã a Drepturilor Omului.

Distribuiþi pachetul cu suporturi de curs A ºi îndreptaþi atenþia participanþilorcãtre prima fiºã „Preambul la Declaraþia privind Drepturile Omului”.

Plimbându-vã printre participanþi, cereþi-le sã se gândeascã la un exemplude schimbare pozitivã în viaþa comunitãþii lor, în sensul cã ar fi mai liniºtitã,dacã oamenii s-ar trata cu mai mult respect.

Formatorul va continua spunând cã Declaraþia privind Drepturile Omuluieste doar unul dintre documentele ºi iniþiativele care asigurã respectareadrepturilor copilului, în România ºi alte þãri. Alte iniþiative la nivel mondialinclud Convenþia Naþiunilor Unite privind drepturile copilului ºi ConvenþiaNaþiunilor Unite privind eliminarea oricãrei forme de discriminare rasialã.Legislaþia europeanã cuprinde Agenda socialã europeanã (2000) ºi Tratatulde la Amsterdam (1998). În România existã legea anti-discriminãrii.

10.2010.2010.2010.2010.20





1 31 31 31 31 3




22222


Întâmpinaþi participanþii la întoarcerea in grup ºi prezentaþi sesiuneaexplicând cã, deºi existã legislaþia pentru combaterea rasismului ºidiscriminãrii, atitudinile nu pot fi schimbate doar cu ajutorul legislaþiei.Cercetãrile au indicat cã copiii romi sunt deseori victime ale unor practicidiscriminatorii atât în ºcoalã cât ºi în afara ei, lucru care le afecteazã negativînvãþarea.

Copiii care provin din grupuri culturale ºi lingivstice minoritare înregistreazãdeseori „eºecuri” în învãþãmântul formal. Învãþarea este un proces social ºicultural. Copiii au o viaþã socialã ºi culturalã ºi învaþã în mod activ cum sãperceapã lumea. Acest lucru se reflectã în atitudinea lor faþã deexperienþele de învãþare. Diferenþele dintre felul lor de a fi în mediul ºcolardepind de mediul cultural ºi lingvistic în care trãiesc. Copiii asimileazãinformaþii din experienþele pe care le trãiesc în diverse contexte precumcel familial, comunitar sau general social.

Identitatea grupului din care fac parte copiii ºi imaginea de sine a copiilorcãrora li se transmit mesaje negative despre mediul lor familial, limba pecare o vorbesc, cultura sau capacitatea lor, vor fi afectate negativ chiardacã mesajele sunt subtile sau neintenþionate.

De asemenea, este important sã fie ajutaþi copiii din cultura majoritarã sãdezvolte o identitate de sine pozitivã, fãrã sã se simtã superiori faþã dealþii.

Dacã personalul didactic trebuie sã creeze un mediu adecvat, care sãpromoveze identitatea personalã ºi colectivã a copilului, atunci fiecarecadru didactic trebuie sã înþeleagã sursele ºi cauzele rasismului ºi alediscriminãrii, modul în care acestea se manifestã în societate ºi efectelenegative pe care le au asupra vieþii copiilor. Deschiderea cãtre autoreflecþieeste o condiþie prealabilã pentru înþelegerea acestor chestiuni.

Ca prim pas în acest proces, participanþii trebuie sã aibã un sentimentclar al propriei identitãþi ºi culturi ºi sã fie capabili sã-ºi examineze atitudinilefaþã de alte grupuri etnoculturale.Formatorul va pune aici accentul pe necesitatea de a pãstraconfidenþialitatea completã în interiorul grupului.

Scopul urmãtoarei activitãþi este de a aduce la luminã multipleleelemente care compun identitatea noastrã, de a conºtientiza importanþaca fiecare persoanã sã-ºi defineascã propria identitate dar, ºi sãînlãture stereotipurile care vizeazã identitarea.

111111.101.101.101.101.10

111111.001.001.001.001.00

• IdentitateIdentitateIdentitateIdentitateIdentitate





1 41 41 41 41 4




22222

12.0012.0012.0012.0012.00

Activitate: Identitate 50 minuteActivitate: Identitate 50 minuteActivitate: Identitate 50 minuteActivitate: Identitate 50 minuteActivitate: Identitate 50 minute

Cereþi participanþilor sã formeze perechi cu persoane pe care nu lecunosc foarte bine ºi sã se prezinte unul altuia.Distribuiþi pachetul cu suporturi de curs B ºi cereþi participanþilor sã-ºiscrie numele în cercul din centru. Apoi, participanþii vor nota în fiecarecerc satelit câte un element al propriei identitãþi, pe care îl considerãcel mai important atunci când se autodefinesc; de exemplu: mamã,profesor, frate/sorã, evreu, rom, bãrbat , etc.În perechi, participanþii îºi împãrtãºesc diverse lucruri legate de propriaidentitate. Unul dintre acestea trebuie sã se refere la un moment dinviaþã când s-au simþit mândri de unul din elementele propriei identitãþi,iar al doilea când s-au simþit rãniþi.În urmãtoarea etapã, participanþii îºi vor comunica unul altuia un stereotipasociat de regulã cu unul dintre elementele care le compun identitatea,dar prin care imaginea le este perceputã greºit.Cereþi-le sã completeze propoziþia din josul paginii, umplând spaþiilegoale – de exemplu: Sunt arab, dar nu sunt terorist.Formatorul va întreba dacã cineva vrea sã comunice o astfel deîntâmplare din viaþa sa întregului grup.Rugaþi fiecare participant sã citeascã enunþul cu stereotipul respectiv.Întrucât participanþii s-ar putea simþi vulnerabili în cadrul acestei activitãþi,formatorul poate începe prin a-ºi citi propriile enunþuri.Apoi, formatorul va facilita o discuþie în jurul urmãtoarelor întrebãri:- În ce mod diferã elementele propriei identitãþi, pe care le-aþi

considerat importante, de elementele la care alþii apeleazã pentru aemite judecãþi despre dumneavoastrã?

- Aþi auzit vreun exemplu dintre cele oferite de participanþi , prin carea fost atacat un stereotip cu care odatã dumneavoastrã eraþi deacord? Ce credeþi acum?

Explicaþi grupului cã identitatea nu þine doar de modul în care noi nepercepem. ªi ceilalþi ne identificã ºi poate nu ne place eticheta pe careacestia ne-o aplicã. Existã persoane care eticheteazã într-un anumitmod „un grup minoritar”. Împãrþim oamenii în grupuri pentru cã existãnevoia de a fi diferit de alþii. Simþim nevoia de a atribui valoare grupuluinostru, lucru care ne furnizeazã chiar nouã o valoare pozitivã. Pericolulconstã în atribuirea unor valori negative acelor persoane care nu facparte din grupul nostru.

Informaþi participanþii cã identitatea unui om nu poate fi rezumatã într-o etichetã. Deseori îi judecãm pe ceilalþi in funcþie de pãrerile noastredespre grupul cãruia îi aparþine persoana respectivã. Ne concentrãmdoar pe informaþii limitate sau distorsionate, iar acest lucru se întâmplãpentru cã intrãm într-un sistem de relaþii sociale ºi de putere complicat.

Formatorul prezintã urmãtoarea activitate declarând cã, dacã dorim sãdescoperim anumite mecanisme care existã la locul de muncã, atuncitrebuie sã analizãm rolul stereotipurilor ºi prejudecãþilor.

.

.

.

.

.

.

.





1 51 51 51 51 5




22222

Activitate: Stereotipuri 30 minuteActivitate: Stereotipuri 30 minuteActivitate: Stereotipuri 30 minuteActivitate: Stereotipuri 30 minuteActivitate: Stereotipuri 30 minute

· Cereþi participanþilor sã formeze grupuri de zece persoane ºi sã se aºezeîn cercuri.

· Cereþi unuia dintre ei sã fie observator ºi spuneþi-i cã trebuie sã stea înafara cercului ºi sã noteze povestea care se va compune.

· Explicaþi restului grupului cã vor compune împreunã o poveste. Pentruacest lucru vor utiliza o minge.

· Apoi spuneþi ”Aceasta este povestea lui Demetrios, un tânãr din Grecia;daþi mingea unui membru al grupului ºi invitaþi-l sã continue adãugândîncã o propoziþie sau douã la poveste, dupã care pasaþi mingea unui altcoleg din grup”.

· Continuaþi în acest mod , astfel încât povestea sã se construiascã princooperare.

· Dupã zece minute, cereþi mingea ºi spuneþi „Demetrios îl cunoaºte pe Ali,un bãiat turc care are o poveste a lui” ºi daþi mingea înapoi, cuiva din cercºi cereþi-le sã înceapã sã spunã povestea lui Ali.

· Încheiaþi activitatea dupã alte zece minute.· Reuniþi grupul ºi cereþi observatorilor sã citeascã notiþele pe care le-au

luat despre povestiri. Apoi cereþi grupului sã transmitã diferenþele dintreviaþa lui Demetrios ºi a lui Ali.

· Continuaþi cu observaþii despre modul în care ideile din poveste se leagãde imaginile pe care noi le avem despre tinerii din Atena ºi cei din Istambul.Întrebaþi:- De unde au venit aceste informaþii (impresii)?- Mai are cineva o imagine similarã despre Grecia ºi Turcia?- De ce? De ce nu?

Stereotipurile sunt în principiu convingeri sau gânduri comune despre unanumit grup de oameni. Un stereotip este un ansamblu de caracteristici caresintetizeazã un grup de oameni în termeni de comportamente, obiceiuri etc.

Stereotipurile se bazeazã de obicei pe contacte sau imagini pe care le-amcãpãtat în ºcoalã, prin mass media sau acasã. Apoi, acestea se generalizeazãºi includ toþi oamenii care ar putea avea o legãturã cu ele.

12.3012.3012.3012.3012.30 Pauzã de prânzPauzã de prânzPauzã de prânzPauzã de prânzPauzã de prânz





1 61 61 61 61 6



Ziua 1 Sesiunea 3Ziua 1 Sesiunea 3Ziua 1 Sesiunea 3Ziua 1 Sesiunea 3Ziua 1 Sesiunea 3 • Efectele stereotipurilorEfectele stereotipurilorEfectele stereotipurilorEfectele stereotipurilorEfectele stereotipurilor

Întâmpinaþi participanþii la întoarcere ºi explicaþi-le cã scopul urmãtoareiactivitãþi este de a conºtientiza efectele comportamentului nostru asupraaltora ºi de a discuta despre efectele pe care stereotipurile le producasupra oamenilor.

Activitate : Etichetarea 45 minuteActivitate : Etichetarea 45 minuteActivitate : Etichetarea 45 minuteActivitate : Etichetarea 45 minuteActivitate : Etichetarea 45 minute

• Rugaþi sã se ofere ºapte voluntari• Legaþi câte o fâºie din hârtie pe capul fiecãrui voluntar ºi asiguraþi-vã cã

nu pot vedea ce scrie pe ea. Pe fiecare fâºie va apãrea o etichetã, deexemplu: leneº, lider, deºtept, prost, ghiduº, gurã-spartã, certãreþ.

• Formatorul trebuie sã aibã grijã sã nu dea vreo etichetã care ar puteaîntãri un stereotip.

• Rugaþi voluntarii sã se aºeze pe scaune în cerc, în mijlocul sãlii, undepot fi observaþi de restul grupului.

• Restul participanþilor stau pe scaune ºi urmãresc ce se întâmplã cuvoluntarii.

• Daþi voluntarilor o sarcinã precum sã producã un poster sau sã discutedespre eliminarea discriminãrii.

• Explicaþi cã în cursul activitãþii trebuie sã se trateze între ei conformetichetei.

• Lãsaþi-i sã lucreze în jur de 10 minute la sarcinã, în funcþie de interes ºide energia pe care o au.

• Înainte de a facilita discuþia, spuneþi participanþilor cã voluntarii au jucatun rol ºi cã acum vor înceta. Spuneþi cã pot pãstra fâºiile de hârtie, dacãvor.

• Întrebaþi voluntarii doar:- Ce s-a întâmplat ?- Cum s-au simþit?- A fost dificil sã tratezi pe alþii conform etichetelor pe care le poartã?

• Implicaþi restul participanþilor ºi întrebaþi:- A început cineva sã se comporte conform etichetei? De exemplu:

Cel care a fost „glumeþ” a început imediat sã spunã glume?- Ce fel de etichete punem oamenilor în viaþa realã?- Cum îi afecteazã?- Cum afecteazã eticheta ceea ce credem noi despre ei?- Cui i se aplicã în viaþa realã una dintre etichetele utilizate în aceastã

activitate?- Ce etichete aplicãm copiilor la ºcoalã?- În ce mod credeþi cã acestea afecteazã imaginea de sine,

comportamentul ºi performanþele ºcolare ale copiilor?


22222

14.0014.0014.0014.0014.00





1 71 71 71 71 7




22222

Prejudecatã ºi discriminarePrejudecatã ºi discriminarePrejudecatã ºi discriminarePrejudecatã ºi discriminarePrejudecatã ºi discriminare

Activitate: Impactul prejudecãþilor ºi discriminãrii 45 minuteActivitate: Impactul prejudecãþilor ºi discriminãrii 45 minuteActivitate: Impactul prejudecãþilor ºi discriminãrii 45 minuteActivitate: Impactul prejudecãþilor ºi discriminãrii 45 minuteActivitate: Impactul prejudecãþilor ºi discriminãrii 45 minute• Distribuiþi pachetul cu suportul de curs C ºi cereþi participanþilor sã

citeascã cele patru situaþii descrise în „Prejudecatã ºidiscriminare” ºi sã scrie rãspunsurile la urmãtoarele întrebãri:- Ce s-a întâmplat?- Cine deþinea puterea în acea situaþie?- Ce a ales acea persoanã?- Cum a perceput(-o) acea persoanã acel grup (pe cealaltã

persoanã)?- Ce elemente comune existã între cele patru situaþii?

• Obþineþi feedback-ul grupului• Oferiþi informaþii despre conceptele cheie: prejudecãþi,

discriminare ºi rasism.(Utilizaþi informaþii din glosarul furnizat în pachetul C cu suportul decurs.)Cereþi participanþilor sã identifice existenþa acestora în situaþiile pecare le analizeazã.

14.4514.4514.4514.4514.45

15.3015.3015.3015.3015.30 PauzãPauzãPauzãPauzãPauzã





1818181818




22222


• Echitate ºi inechitateEchitate ºi inechitateEchitate ºi inechitateEchitate ºi inechitateEchitate ºi inechitate

16.3516.3516.3516.3516.35

Activitate: Experienþe personale 35 minuteActivitate: Experienþe personale 35 minuteActivitate: Experienþe personale 35 minuteActivitate: Experienþe personale 35 minuteActivitate: Experienþe personale 35 minute

• Formatorul începe activitatea spunând o întâmplare când el/ea a fostdiscriminat sau când a discriminat pe altcineva.

• Împãrþiþi grupul în grupuri mici ºi rugaþi fiecare participant sã spunã osituaþie în care s-a simþit discriminat sau a simþit cã a discriminat chiarel pe altcineva.

• Asiguraþi-vã cã fiecare are ocazia sã spunã o întâmplare.• Formatorul trebuie sã îi determine pe participanþi sã se concentreze tot

timpul pe partea emoþionalã a întâmplãrii (despre ei sau alte persoane).• Formatorul va încheia atrãgând atenþia participanþilor asupra faptului

cã fiecare dintre noi s-a confruntat cu prejudecãþi sau atitudinidiscriminatorii sub diverse forme, nu doar rasial. Este important sã serecunoascã faptul cã nu putem schimba ce s-a întâmplat în trecut darcã trebuie sã avem grijã la comportamentul pe care îl vom avea în viitorºi sã ne decidem dacã mai dorim sã continuãm sã facem astfel delucruri.

• Trebuie subliniat faptul cã, în calitate de angajaþi în învãþãmânt, trebuiesã analizãm impactul prejudecãþilor noastre asupra stimei de sine acopiilor ºi modului cum învaþã.

16.0016.0016.0016.0016.00

Activitate: Joc de sensibilitate 45 minute Activitate: Joc de sensibilitate 45 minute Activitate: Joc de sensibilitate 45 minute Activitate: Joc de sensibilitate 45 minute Activitate: Joc de sensibilitate 45 minute

Aceastã joc se desfãºoarã cel mai bine într-o salã mare sau afarã.

• Cereþi participanþilor sã se aºeze într-o linie de start pentru „Un joc desensibilitate”.

• Explicaþi cã scopul jocului este de a vedea care dintre ei reuºeºte sãajungã la linia de sosire. Trageþi linia de sosire la aproximativ 10 paºidistanþã faþã de linia de start.

• Puneþi o serie de întrebãri care vor determina participanþii sã îºi mutepoziþia – fãcând paºi înainte sau înapoi.

----- Cine are o dizabilitate fizicã, fie din naºtere, fie survenitã? 1 pas înapoi.

----- Cine deþine propria casã sau pãmânt? 2 paºi înainte.

----- Cine are un venit lunar ºi crede cã acesta ajunge pentru nevoilefamiliei? 3 paºi înainte.

----- Cine aparþine unui grup etnic minoritar ºi crede cã acest grupsuferã din cauza discriminãrii? 3 paºi înapoi.

----- Cine beneficiazã de servicii medicale adecvate ºi de apãcuratã pentru familie? 3 paºi înainte.





1 91 91 91 91 9




22222

----- Cine este femeie? 3 paºi înapoi.

----- Cine are pãrinþi ºomeri sau prost plãtiþi? 2 paºi înapoi.

----- Cine este ºomer? 3 paºi înapoi.

----- Cine are asigurare privatã pentru pensie? 2 paºi înainte.

• Dupã ce a pus toate întrebãrile, formatorul cere participanþilor sãse uite în jur la diferitele poziþii pe care se aflã ºi pune alte întrebãri:- Ce credeþi cã reprezintã linia de start ºi linia de sosire?- Ce simþiþi despre poziþia în care vã aflaþi?- De ce vã simþiþi bine sau prost?- Ce simþiþi pentru ceilalþi? Este bine sã fii în spate?- De ce credeþi cã unii sunt în faþã iar alþii în spate?- Ce explicaþie gãsiþi pentru acest lucru?- Credeþi cã este corect ca unii sã fie în faþã ºi alþii în spate?- De ce credeþi cã în unele situaþii a trebuit sã faceþi paºi înainte

pe când în altele paºi înapoi? - De ce credeþi cã au nevoie cei care nu au atins linia de sosire?

• Formatorul sintetizeazã rãspunsurile participanþilor ºi spune cã

linia de start reprezintã demnitatea umanã pe care oamenii oposedã din naºtere ºi care ne face pe toþi egali. La linia de plecare,toþi suntem nãscuþi egali pentru cã deþinem potenþialitatea umanãpe care trebuie sã o dezvoltãm la maximum. Dar incepând de lanaºtere, existã factori care ne împiedicã sã ne atingem potenþialulmaxim. Din acest motiv ocupãm poziþii diferite.

• Rugaþi participanþii sã comenteze ºi sã discute despre faptul cãunii se bucurã pe deplin de drepturile pe care le au ca oameni pecând alþii nu.

• Întrebaþi-i pe cei care se aflau cel mai în urmã ce ar putea facepentru a înainta.

• Întrebaþi-i pe cei care au trecut linia de sosire ce ar putea face casã-i ajute pe cei din urmã.

Apoi, formatorul determinã o discuþie în jurul întrebãrilor:- Care dintre copiii de la ºcoala dumneavoastrã nu se bucurã

de toate drepturile?- De ce nu se bucurã aceºti copii de ºanse egale?- Ce se poate face în ºcoli pentru a asigura participarea deplinã

a tuturor copiilor la procesul de învãþare ºi pentru a nu fi obiectulprejudecãþilor ºi atitudinilor discriminatorii ale personalului ºicolegilor?

Evaluare ºi reflecþie zilnicãEvaluare ºi reflecþie zilnicãEvaluare ºi reflecþie zilnicãEvaluare ºi reflecþie zilnicãEvaluare ºi reflecþie zilnicã

17.3017.3017.3017.3017.30

17.2017.2017.2017.2017.20

ÎncheiereÎncheiereÎncheiereÎncheiereÎncheiere

16.3516.3516.3516.3516.35





2 02 02 02 02 0




22222

Ziua 2Ziua 2Ziua 2Ziua 2Ziua 2

Obiective de învãþareObiective de învãþareObiective de învãþareObiective de învãþareObiective de învãþare

La sfârºitul acestor 4 sesiuni, participanþii vor avea capacitatea sã:

1. înþeleagã conceptele de educaþie interculturalã ºi anti-discriminare;

2. adapteze practicile de la clasã pentru a valorifica resursele culturale cucare vin copiii la ºcoalã;

3. dezvolte strategii practice pentru prevenirea ºi combaterea discriminãriiºi rasismului din clasã;

9.009.009.009.009.00

Abordãri pentru diversitate în educaþieAbordãri pentru diversitate în educaþieAbordãri pentru diversitate în educaþieAbordãri pentru diversitate în educaþieAbordãri pentru diversitate în educaþie

Întâmpinaþi participanþii la întoarcere ºi prezentaþi obiectivele deînvãþare ale zilei.

Începeþi sesiunea explicând participanþilor cã nu existã o metodãspecificã de dezvoltare a unui mediu lipsit de prejudecãþi ºi de pãrtinire.O primã reuºitã în acest sens se poate obþine prin analizarea propriilorvalori ºi atitudini, disponibilitatea de a analiza propriile practici ºideschiderea cãtre aplicarea unor idei ºi teorii noi. De asemenea, esteimportant sã se schimbe mediul ºcolar ºi de la clasã în parteneriat cupãrinþii.Þãrile europene ºi Statele Unite au introdus mai multe strategii pentrudiversitate în educaþie, printre care strategii de asimilare, integrare,pluralism cultural, interculturalitate ºi anti-discriminare. Primele douãstrategii au fost criticate pentru cã se considerã cã promoveazãsuperioritatea unor grupuri ºi cã pierd din vedere alte grupuri culturale.

(PP: 3)

Strategia multiculturalãStrategia multiculturalãStrategia multiculturalãStrategia multiculturalãStrategia multiculturalã: aceastã strategie promoveazã diferenþeledar se focalizeazã pe culturile minoritare, în special pe aspecteleexotice ale acestora ºi ignorã chestiuni precum rasismul sau relaþiilede putere. Totuºi, prin aceastã strategie se promoveazã convingereacã odatã ce copiilor li se creeazã oportunitatea de a intra în contact cualte culturi la o vârstã fragedã, este puþin probabil sã mai dezvolteprejudecãþi; astfel, se recunoaºte necesitatea de a lãrgi conþinutulcurriculumului pentru a rãspunde nevoilor specifice ale minoritãþilor.






2 12 12 12 12 1




22222

Deºi strategia multiculturalã a fost introdusã pentru a contracarastrategiile care alienau minoritãþile, a fost totuºi criticatã ºiconsideratã „simbolicã”, întrucât nu ia în discuþie inegalitãþile prezenteca rezultat al apartenenþei la un grup minoritar.

Strategia interculturalã: Strategia interculturalã: Strategia interculturalã: Strategia interculturalã: Strategia interculturalã: aceastã strategie susþine ideea cãechitatea ºi cultura nu þin doar de minoritãþi, ci ºi de majoritate. Sepromoveazã convingerea cã este important ca toþi oamenii sã devinãconºtienþi de propria culturã pentru a fi capabili sã reflecteze ladiversitate. Strategia include recunoaºterea necesitãþii de a eliminastereotipurile ºi rasismul. Strategia are ca obiective dezvoltarea lacopii ºi adulþi a unor atitudini caracterizate prin înþelegerea mediilorculturale ºi etnice diferite ºi încurajarea respectului reciproc. Strategiase mai focalizeazã pe elemente de egalitate ºi drepturile omului încadrul curriculumului ºi mai puþin doar pe simpla prezentare a unorinformaþii despre obiceiuri ºi tradiþii.

Strategia anti-discriminare::::: aceastã strategie urmãreºte dezvoltareafiecãrui copil la potenþialul sãu maxim prin promovarea diversitãþiiºi echitãþii în mediile ºcolare.

Explicaþi cele patru obiective specifice ale strategiei anti-discriminare.(PP: 4)

Strategia anti-discriminare îºi are rãdãcina în convingerea cã fiecarepersoanã are dreptul la egalitate, libertate, justiþie ºi respectareadrepturilor omului. Strategia s-a dezvoltat pe baza unei cercetãriprivind modul în care copiii îºi dezvoltã identitatea, atitudinile ºiefectele pe care le are rasismul asupra stimei de sine a copiilor ºimodului în care îi percep pe ceilalþi de mici.

Explicaþi implicaþiile acestei strategii pentru activitatea cadrelordidactice.(PP: 5, 6)

9.309.309.309.309.30 Adoptarea strategiei interculturale ºi anti-discriminare în România

Scopul urmãtoarei activitãþi este ca participanþii sã conºtientizezediscriminarea ºi prejudecãþile care existã în societate. Odatã conºtienþide acestea, le va fi mai uºor sã identifice valorile pe care le promoveazãîn practicile utilizate, mai exact valorile ascunse.

Activitate: Discuþie ºi feedback: 60 minuteActivitate: Discuþie ºi feedback: 60 minuteActivitate: Discuþie ºi feedback: 60 minuteActivitate: Discuþie ºi feedback: 60 minuteActivitate: Discuþie ºi feedback: 60 minute

• Împãrþiþi participanþii în trei grupe.• Daþi fiecãrui grup câte una din urmãtoarele teme de discuþie:





2 22 22 22 22 2




22222

- Identificaþi aspectele pozitive ºi negative ale introducerii strategiei interculturale ºi anti-discriminare în România.

- La ce prejudecãþi sunt expuºi copiii din România?

- Ce credeþi cã trebuie sã ºtie copiii din cultura majoritarã din România? Lãsaþi participanþii sã discute timp de 30 de minute, apoi spuneþi-le sã se reuneascã în plen.

• Fiecare grup trebuie sã scrie pe coalã de flip-chart aspecteleprincipale din discuþia purtatã ºi sã le prezinte în plen. Acordaþicâte 10 minute fiecãrui grup pentru prezentare, întrebãri ºirãspunsuri.

• Formatorul va facilita o altã discuþie cu grupul mare.

PauzãPauzãPauzãPauzãPauzã10.3010.3010.3010.3010.30





2 32 32 32 32 3




22222


111111.001.001.001.001.00 Întâmpinaþi participanþii la întoarcerea in grup.Prezentaþi sesiunea reamintind participanþilor cã, atunci când cadreledidactice încep sã proiecteze activitãþi la clasã, care sunt adaptatestrategiei interculturale si anti-discriminatorii, vor trebuie sã se asigureîn permanenþã cã promoveazã mediile diverse din care provin copiii ºifamiliile lor, cã se valorizeazã toate crezurile culturale ºi religioase ºicã se sprijinã ºi promoveazã limbile minoritãþilor, bazate pe moºtenireaculturalã a copiilor ºi familiilor.

Activitate 1: Afirmarea propriei identitãþi 40 minuteActivitate 1: Afirmarea propriei identitãþi 40 minuteActivitate 1: Afirmarea propriei identitãþi 40 minuteActivitate 1: Afirmarea propriei identitãþi 40 minuteActivitate 1: Afirmarea propriei identitãþi 40 minute

• Formatorul va introduce activitatea explicând cã, pentru a da dovadãde înþelegere ºi grijã faþã de semeni, trebuie sã ne înþelegem pe noiînºine ºi sã ne îngrijim de noi. Lipsa respectului ºi aprecierii faþã desemeni este adesea rezultatul lipsei de respect faþã de sine ºiincapacitãþii de a aprecia aspectele bune ºi pozitive din noi înºine.

• Distribuiþi pachetul D cu suporturi de curs ºi citiþi poezia “Singur” deEloise Greenfield.

• Cereþi participanþilor sã creeze propria poezie intitulatã „Sunt”.• Singura regulã este cã fiecare vers trebuie sã înceapã cu „Sunt...”• Lãsaþi participanþii sã interpreteze acest lucru cum vor, dar sugeraþi

cã, dacã doresc, pot include enunþuri despre locul în care trãiesc, etnie,religie ºi despre interese ºi pasiuni, tradiþii familiale ºi orice alt lucrucare îi defineºte.

• Acordaþi-le 20 de minute pentru aceastã sarcinã, apoi reuniþi grupul.• Încurajaþi participanþii sã-ºi citeascã unul altuia poeziile.• De îndatã ce fiecare a citit cuiva poezia, întrebaþi participanþii:

----- Cum s-au simþit în momentul citirii poeziei?----- A recunoscut cineva o altã persoanã prin intermediul poeziilor?----- Au existat aspecte comune în poezii?

Explicaþi participanþilor cã aceastã poezie ar putea fi utilizatã la clasãpentru a iniþia un proces de autodescoperire ºi dezvoltare a unui respectmai profund pentru unicitatea fiecãrui elev din clasã. Copiii se pot gândila persoanele sau lucrurile care le-au influenþat identitãþile ºi potcomunica aceste idei. Un astfel de exerciþiu faciliteazã ºi un procesprin care copiii pot descoperi similitudini sau diferenþe neaºteptateîntre ei ºi alþii din grup. Copiii ar putea sã:----- asculte poezia compusã de cadrul didactic ºi sã discute despre

ea;----- participe la un dialog pe tema „Cine sunt”;----- participe, prin colaborare, la compunerea unei poezii;----- compunã ºi ilustreze poezii individuale;----- compunã o carte colectivã cu titlul “Sunt”;----- sãrbãtoreascã realizarea cãrþii colective, sã o facã publicã sau sã

o disemineze.

Afirmarea identitãþiiAfirmarea identitãþiiAfirmarea identitãþiiAfirmarea identitãþiiAfirmarea identitãþii





2 42 42 42 42 4




22222

Activitatea 2: Afirmarea propriei identitãþi 45 minuteActivitatea 2: Afirmarea propriei identitãþi 45 minuteActivitatea 2: Afirmarea propriei identitãþi 45 minuteActivitatea 2: Afirmarea propriei identitãþi 45 minuteActivitatea 2: Afirmarea propriei identitãþi 45 minute

• Cereþi participanþilor sã lucreze cu un partener pe parcursulurmãtoarei etape a acestei activitãþi.

• Daþi-le sarcina de a dezvolta strategii prin care pãrinþii romi sã fieinvitaþi ca autori ºi sã compunã propriile poezii ºi cãrþi cu titlul „Sunt”.

• Acordaþi 15 minute pentru aceastã activitate ºi alte 15 minute pentruca participanþii sã formeze perechi ºi sã-ºi prezinte unul altuia ideile.

La sfârºit, formatorul va adãuga, dacã încã nu s-au prezentat, ideiledespre implicarea pãrinþilor; de exemplu: activitãþi extracurricularepentru pãrinþii care au timp ºi doresc sã se bucure de o astfel deocazie, pãrinþi care sã fie invitaþi sã participe la lecþii. Acasã, pãrinþiipot întotdeauna sã transmitã copiilor, oral sau în scris, propriileîntâmplãri – apoi în clasã, copiii pot crea o carte cu ideile pãrinþilor.

111111.451.451.451.451.45





2 52 52 52 52 5




22222


• Celebrarea diversitãþii în clasãCelebrarea diversitãþii în clasãCelebrarea diversitãþii în clasãCelebrarea diversitãþii în clasãCelebrarea diversitãþii în clasã

Oricând este posibil, este foarte recomandabil sã fie invitaþi membriai comunitãþii rome (pãrinþi, lideri, comercianþi, muzicieni) sã lucrezeîn colaborare cu formatorul la aceste sesiuni.

De asemenea, trebuie sã se punã la dispoziþie mai multe surse deinformaþii despre cultura ºi istoria romilor, limba romani, din diversecãrþi, articole, fotografii, pagini web, muzicã.

Faceþi o introducere a sesiunii reiterând ideea cã reducemoportunitãþile de învãþare pentru copii dacã nu se þine cont de mediulfamilial, cunoºtinþele ºi experienþele cu care fiecare copil vine la ºcoalã.

Activitate: Celebrarea diversitãþii 80 minuteActivitate: Celebrarea diversitãþii 80 minuteActivitate: Celebrarea diversitãþii 80 minuteActivitate: Celebrarea diversitãþii 80 minuteActivitate: Celebrarea diversitãþii 80 minute

• Cereþi participanþilor sã formeze perechi cu o persoanã carelucreazã la acelaºi nivel al sistemului de învãþãmânt

• Prezentaþi-i pãrinþilor, membrilor comunitãþii rome ºi îndreptaþi-leatenþia cãtre colectarea resurselor.

• Rugaþi participanþii sã proiecteze o activitate la clasã, adecvatãpentru vârsta copiilor, prin care sã se valorizeze diversitateafamilialã. Vor trebui sã valorifice cunoºtinþele culturale cu caremembrii comunitãþii rome vin la eveniment.

• Activitãþile vor fi raportate la sfârºitul sesiunii prin expunereaactivitãþilor proiectate. Materialele suport pentru predare ºi învãþarese vor prezenta alãturi de activitãþile scrise.

• Formatorul trebuie sã încurajeze participanþii sã analizezeprodusele expuse, pe parcursul pauzei.

14.0014.0014.0014.0014.00

PauzãPauzãPauzãPauzãPauzã15.3015.3015.3015.3015.30





2 62 62 62 62 6




22222

Întâmpinaþi participanþii la întoarcere.Reamintiþi-le de obiectivele educaþiei anti-discriminare. Cel de-al treileaobiectiv al educaþiei anti-discriminare din prezentarea anterioarã sereferã la dezvoltarea gândirii critice la copii vis-a-vis de atitudinilepãrtinitoare, discriminatorii sau marcate de prejudecãþi. Întrucât acesteaexistã în vieþile lor ºi îi afecteazã, trebuie sã ajutãm copiii sã-ºi însuºeascãtehnici prin care sã identifice ºi sã recunoascã prejudecãþile ºi atitudinilediscriminatorii; al patrulea obiectiv este de a învãþa copiii sã întreprindãacþiuni, sã lupte pentru propriile drepturi ºi ale altora oricând constatãsituaþii incorecte. Este nevoie ca ei sã înveþe cum sã depãºeascãconflictele în mod constructiv ºi cum sã se sprijine reciproc.

Activitate: Confruntarea cu prejudecãþile ºi rasismul 75 minuteActivitate: Confruntarea cu prejudecãþile ºi rasismul 75 minuteActivitate: Confruntarea cu prejudecãþile ºi rasismul 75 minuteActivitate: Confruntarea cu prejudecãþile ºi rasismul 75 minuteActivitate: Confruntarea cu prejudecãþile ºi rasismul 75 minute• Cereþi participanþilor sã relateze fiecare o situaþie când au fost martori la

manifestarea unei atitudini rasiste sau prejudecãþi faþã de un copil sautânãr, în ºcoalã sau comunitate. Acordaþi 15 minute pentru acest lucru.

• Împãrþiþi participanþii în grupuri de câte 4-5 persoane.• Cereþi fiecãrui grup sã aleagã o întâmplare care sã fie transpusã într-un

joc de rol ºi sã fie prezentatã tuturor participanþilor.• Fiecare joc de rol va dura nu mai mult de trei minute.• Acordaþi 10 minute pentru pregãtirea jocului de rol ºi invitaþi grupurile sã

prezinte pe rând.• În timp ce fiecare grup prezintã jocul de rol cu elemente de rasism ºi

discriminare transpuse din experienþele trãite, formatorul le va cere sã„îngheþe” scena la un moment dat. Cu alte cuvinte, jocul de rol se opreºtebrusc în momentul în care actorii au prezentat acþiunea rasistã saudiscriminatorie.

• Apoi, formatorul roagã pe unul din spectatori sã intre în joc cu rolul unuimediator. Acesta va fi martorul la eveniment ºi va rezolva situaþia.

• Participanþii vor trebui sã improvizeze în cadrul jocului de rol. Spectatoriisunt invitaþi sã comenteze acþiunea pe care a luat-o.- a reuºit sã înfrunte situaþia?- ar putea fi perceputã acþiunea ca fiind ilegalã?- a reuºit sã atingã rezultatul dorit?- va determina oamenii sã reflecteze la propriul comportament?

• Dacã o altã persoanã din public crede cã ar putea rezolva situaþia într-un alt mod, invitaþi-o sã intre în joc ºi sã improvizeze strategia pe care arutiliza-o într-o astfel de situaþie.

• Este important ca formatorul sã faciliteze cu grijã exerciþiul ºi sã acordespectatorilor un timp egal de participare la fiecare joc de rol. Nu ar trebuisã se depãºeascã 9 minute pentru fiecare grup.

Distribuiþi pachetul E cu suporturi de curs ºi informaþi-i cã acestea cuprindstrategii simple pentru dezvoltarea abilitãþilor copiilor de a depãºi situaþiilipsite de justeþe.

16.0016.0016.0016.0016.00

Reflecþie ºi evaluareReflecþie ºi evaluareReflecþie ºi evaluareReflecþie ºi evaluareReflecþie ºi evaluare

ÎncheiereÎncheiereÎncheiereÎncheiereÎncheiere

17.2017.2017.2017.2017.20

17.3017.3017.3017.3017.30

Ziua 2 Sesiunea 4Ziua 2 Sesiunea 4Ziua 2 Sesiunea 4Ziua 2 Sesiunea 4Ziua 2 Sesiunea 4 • Dezvoltare de strategii practice pentru înlãturarea prejudecãþilor Dezvoltare de strategii practice pentru înlãturarea prejudecãþilor Dezvoltare de strategii practice pentru înlãturarea prejudecãþilor Dezvoltare de strategii practice pentru înlãturarea prejudecãþilor Dezvoltare de strategii practice pentru înlãturarea prejudecãþilor ºi rasismului în clasã ºi rasismului în clasã ºi rasismului în clasã ºi rasismului în clasã ºi rasismului în clasã





2 72 72 72 72 7




33333

PPPPPARARARARARTEA A TREIATEA A TREIATEA A TREIATEA A TREIATEA A TREIA

PREZENTÃRIPREZENTÃRIPREZENTÃRIPREZENTÃRIPREZENTÃRIPOWER POINTPOWER POINTPOWER POINTPOWER POINTPOWER POINT





2 82 82 82 82 8




33333





2 92 92 92 92 9




33333





3 03 03 03 03 0




44444

PARPARPARPARPARTEA A PTEA A PTEA A PTEA A PTEA A PAAAAATRATRATRATRATRASUPORT DE CURSSUPORT DE CURSSUPORT DE CURSSUPORT DE CURSSUPORT DE CURS

Materialele cuprinse în aceastã parte a ghidului oferãinformaþii pentru formator, inclusiv fiºe de lucru care pot

fi utilizate în sesiunile de formare. De asemenea,materialele de faþã pot constitui suport de curs pentru

participanþi.





3 13 13 13 13 1




44444

Pachetul cu suportul de curs APachetul cu suportul de curs APachetul cu suportul de curs APachetul cu suportul de curs APachetul cu suportul de curs A





3 23 23 23 23 2




44444

Preambul laPreambul laPreambul laPreambul laPreambul laDeclaraþia Universalã a Drepturilor Omului (1948)Declaraþia Universalã a Drepturilor Omului (1948)Declaraþia Universalã a Drepturilor Omului (1948)Declaraþia Universalã a Drepturilor Omului (1948)Declaraþia Universalã a Drepturilor Omului (1948)

Considerând cã recunoaºterea demnitãþii inerente tuturor membrilor familieiumane ºi a drepturilor lor egale ºi inalienabile constituie fundamentul libertãþii,dreptãþii ºi pãcii în lume,

Considerând cã ignorarea ºi dispreþuirea drepturilor omului au dus la actede barbarie care revoltã conºtiinþa omenirii ºi cã fãurirea unei lumi în carefiinþele umane se vor bucura de libertatea cuvântului ºi a convingerilor ºi vorfi eliberate de teamã ºi mizerie a fost proclamatã drept cea mai înaltãaspiraþie a oamenilor,

Considerând cã este esenþial ca drepturile omului sã fie ocrotite deautoritatea legii pentru ca omul sã nu fie silit sã recurgã, ca soluþie extremã,la revolta împotriva tiraniei ºi asupririi,

Considerând cã este esenþial a se încuraja dezvoltarea relaþiilor prieteneºtiîntre naþiuni,

Considerând cã în Cartã statele membre ale Organizaþiei Naþiunilor Uniteau proclamat din nou credinþa lor în drepturile fundamentale ale omului, îndemnitatea ºi în valoarea persoanei umane, drepturi egale pentru bãrbaþi ºifemei ºi cã au hotãrât sã favorizeze progresul social ºi îmbunãtãþireacondiþiilor de viaþã în cadrul unei libertãþi mai mari,

Considerând cã statele membre s-au angajat sã promoveze în colaborarecu Organizaþia Naþiunilor Unite respectul universal ºi efectiv faþã de drepturileomului ºi libertãþile fundamentale, precum ºi respectarea lor universalã ºiefectivã,

Considerând cã o concepþie comunã despre aceste drepturi ºi libertãþi estede cea mai mare importanþã pentru realizarea deplinã a acestui angajament,

Adunarea Generalã proclamã prezenta Declaraþie Universalã a DrepturilorOmului, ca ideal comun spre care trebuie sã tindã toate popoarele ºi toatenaþiunile, pentru ca toate persoanele ºi toate organele societãþii sã sestrãduiascã, având aceastã Declaraþie permanent în minte, ca prin învãþãturãºi educaþie sã dezvolte respectul pentru aceste drepturi ºi libertãþi ºi sãasigure prin mãsuri progresive, de ordin naþional ºi internaþional,recunoaºterea ºi aplicarea lor universalã ºi efectivã, atât în sânul popoarelorstatelor membre, cât ºi al celor din teritoriile aflate sub jurisdicþia lor.





3 33 33 33 33 3




44444

Pachetul cu suportul de curs BPachetul cu suportul de curs BPachetul cu suportul de curs BPachetul cu suportul de curs BPachetul cu suportul de curs B





3 43 43 43 43 4




44444

Cercuri despre mine

Prin aceastã activitate vã puteþi descoperi multiplele aspecte ale proprieiidentitãþi. Este important ca fiecare persoanã sã-ºi defineascã identitateaºi sã depãºeascã stereotipurile.

Notaþi-vã numele în centrul cercului din diagrama de mai jos. Notaþi unaspect important al identitãþii dumneavoastrã în fiecare cerc satelit...unelement descriptiv care credeþi cã este important ºi vã reprezintã; ar puteafi: român, rom, femeie, mamã, atlet, om de ºtiinþã, profesor sau oriceaspect cu care vã identificaþi.

Numiþi un stereotip asociat cu unul din grupurile cu care vã identificaþi ºicare consideraþi cã nu este justificat ºi nu vã reprezintã. Completaþiurmãtoarea propoziþie:

SUNT --------------------------------------------------------------------

DAR NU SUNT--------------------------------------------





3 53 53 53 53 5




44444

Pachetul cu suporturi de curs CPachetul cu suporturi de curs CPachetul cu suporturi de curs CPachetul cu suporturi de curs CPachetul cu suporturi de curs C





3 63 63 63 63 6




44444

Prejudecãþi ºi discriminarePrejudecãþi ºi discriminarePrejudecãþi ºi discriminarePrejudecãþi ºi discriminarePrejudecãþi ºi discriminare





3 73 73 73 73 7




44444





3 83 83 83 83 8




44444

Prejudecãþi ºi discriminare: ÎNTREBÃRIPrejudecãþi ºi discriminare: ÎNTREBÃRIPrejudecãþi ºi discriminare: ÎNTREBÃRIPrejudecãþi ºi discriminare: ÎNTREBÃRIPrejudecãþi ºi discriminare: ÎNTREBÃRI

Citiþi cele patru situaþii de la paginile anterioare ºi rãspundeþiCitiþi cele patru situaþii de la paginile anterioare ºi rãspundeþiCitiþi cele patru situaþii de la paginile anterioare ºi rãspundeþiCitiþi cele patru situaþii de la paginile anterioare ºi rãspundeþiCitiþi cele patru situaþii de la paginile anterioare ºi rãspundeþila urmãtoarele întrebãri:la urmãtoarele întrebãri:la urmãtoarele întrebãri:la urmãtoarele întrebãri:la urmãtoarele întrebãri:

1.1.1.1.1. Ce s-a întâmplat? Ce s-a întâmplat? Ce s-a întâmplat? Ce s-a întâmplat? Ce s-a întâmplat?

2.2.2.2.2. Cine deþine puterea în acea situaþie? Cine deþine puterea în acea situaþie? Cine deþine puterea în acea situaþie? Cine deþine puterea în acea situaþie? Cine deþine puterea în acea situaþie?

3.3.3.3.3. Ce hotãrâre a luat persoana respectivã? Ce hotãrâre a luat persoana respectivã? Ce hotãrâre a luat persoana respectivã? Ce hotãrâre a luat persoana respectivã? Ce hotãrâre a luat persoana respectivã?

4.4.4.4.4. Cum a perceput persoana respectivã acel grup/ Cum a perceput persoana respectivã acel grup/ Cum a perceput persoana respectivã acel grup/ Cum a perceput persoana respectivã acel grup/ Cum a perceput persoana respectivã acel grup/ cealaltã persoanã? cealaltã persoanã? cealaltã persoanã? cealaltã persoanã? cealaltã persoanã?

5.5.5.5.5. Ce aspecte comune existã în cele patru situaþii? Ce aspecte comune existã în cele patru situaþii? Ce aspecte comune existã în cele patru situaþii? Ce aspecte comune existã în cele patru situaþii? Ce aspecte comune existã în cele patru situaþii?





3 93 93 93 93 9




44444

DiversitateDiversitateDiversitateDiversitateDiversitate

Chestiuni legate de terminologieChestiuni legate de terminologieChestiuni legate de terminologieChestiuni legate de terminologieChestiuni legate de terminologie

Este imposibil sã discutãm despre diversitate în educaþie fãrã sã utilizãm termenispecifici. Un pas important spre conºtientizarea aspectelor legate de egalitate,rasism, discriminare ºi diversitate în educaþie este sã cunoaºtem ºi înþelegemterminologia specificã.

Mai jos gãsiþi câteva definiþii ale acestor termeni.

Glosar de termeniGlosar de termeniGlosar de termeniGlosar de termeniGlosar de termeni

• Anti-discriminare: Anti-discriminare: Anti-discriminare: Anti-discriminare: Anti-discriminare: Implicare activã în lupta împotriva prejudecãþilor,stereotipurilor ºi a oricãrei forme de discriminare, o abordare carepromoveazã atitudini nepãrtinitoare. Prin aceastã abordare se intervine,în mod activ, pentru a lupta împotriva comportamentelor care perpetueazãopresiunea de orice naturã ºi pentru a le eradica, atât la nivel individual,cât ºi instituþional.

• Anti-rasist: Anti-rasist: Anti-rasist: Anti-rasist: Anti-rasist: Persoanã sau politicã care au un rol activ ºi participã lacampanii care vizeazã eliminarea rasismului la nivel instituþional ºi lanivelul atitudinilor.

• Asimilare: Asimilare: Asimilare: Asimilare: Asimilare: Se refera la un proces unidirecþional prin care noii veniþisunt înglobaþi în societatea-gazdã, prin adoptarea limbii, obiceiurilor,valorilor ºi, în final, a modului de viatã din grupul dominant. Identitateaculturalã iniþialã este înlocuitã cu cea a grupului dominant. Termenul areconotaþii negative ºi este asociat cu pierderea ºi/sau renuntarea la culturaoriginarã. Conceptul este utilizat, de asemenea, ca opus integrãrii.

• Atitudine interculturalã: Atitudine interculturalã: Atitudine interculturalã: Atitudine interculturalã: Atitudine interculturalã: Constituie acea formã de rãspuns lapluralismul cultural prin care, promovându-se afirmarea fiecãrei culturicu normele specifice, se ajunge la o sintezã de elemente comune, capremisã a înþelegerii la nivel zonal sau mondial. ªcoala, acceptândprincipii ca toleranþa, respectul reciproc, egalitatea, etc., va fructificadiferenþele culturale ºi valorile spirituale locale, dar le va racorda simultanla valorile generale ale umanitãþii.

• Atitudine multiculturalã:Atitudine multiculturalã:Atitudine multiculturalã:Atitudine multiculturalã:Atitudine multiculturalã: Reprezintã o variantã de rãspuns la pluralismulcultural, caracterizatã prin afirmarea culturii unui grup uman în chipautarhic, conducând la riscul închiderii în propriile limite ºi posibilitãþi.Atitudinea este întâlnitã în plan educaþional atunci când ºcoala, chiardacã militeazã pentru afirmarea diverselor culturi, nu asigurã odeschidere reciprocã între culturi.





4 04 04 04 04 0




44444

• Competenþã interculturalã: Competenþã interculturalã: Competenþã interculturalã: Competenþã interculturalã: Competenþã interculturalã: Semnificã acea capacitate relaþionalã de aintra în raport cu persoane aparþinând altor culturi, demonstrând permisivitate,respect ºi înþelegerea semnificaþiilor culturale diverse.

• Comunicarea interculturalãComunicarea interculturalãComunicarea interculturalãComunicarea interculturalãComunicarea interculturalã: Presupune: competenþa cognitivã(capacitatea de a cunoaºte cultura si limba celui cu care se intrã în contact,istoria, instituþiile, concepþiile asupra lumii, credinþele, normele, regulile derelationare); competenþa afectivã (disponibilitatea de adaptare interculturalãprin capacitatea de a empatiza); competenþa operaþionalã (capacitatea dea te comporta într-un anumit fel, de a experimenta conduite interculturalepozitive).

• Culturã: Culturã: Culturã: Culturã: Culturã: Fiecare om trãieºte într-un mediu cultural. Acesta constã înobiceiuri, tradiþii, simboluri, valori, limbã ºi alte forme de comunicare princare ne definim apartenenþa la o comunitate datã. Apartenenþa constã înînþelegerea semnificaþiei acestor forme culturale ºi în existenþa unor valoriºi a unei identitãþi comune. Cultura reprezintã modul în care învãþãm sãgândim, sã ne comportãm ºi sã acþionãm.

• DiscriminareDiscriminareDiscriminareDiscriminareDiscriminare: Tratament nefavorabil ºi/sau negarea tratamentului egal pentuindivizi sau grupuri din cauza rasei, sexului, religiei, etniei, dizabilitãþii, etc.Discriminarea se poate manifesta direct sau indirect. Discriminarea directãpoate fi definitã drept reacþia unui individ sau a unui grup de indivizi la oricaredintre caracteristicile de mai sus, care duce la un tratament incorect dinpartea individului sau a grupului.

• Discriminare pozitivã:Discriminare pozitivã:Discriminare pozitivã:Discriminare pozitivã:Discriminare pozitivã: se produce oricând o persoanã se bucurã de untratament preferenþial sau atunci când o persoanã ocupã un post doar înbaza unor criterii etnice sau sexuale. În multe jurisdicþii, acest lucru esteconsiderat ilegal ºi contrar politicilor de promovare a ºanselor egale.

• Echitate:Echitate:Echitate:Echitate:Echitate: corectitudine, justeþe.

• Educaþia interculturalã: Educaþia interculturalã: Educaþia interculturalã: Educaþia interculturalã: Educaþia interculturalã: Este definitã ca o perspectivã sau abordare carerecunoaºte interdependenþele ºi interacþiunile sociale, culturale ºi economiceale grupurilor etnoculturale dintr-o þarã.

• Educaþie multiculturalã:Educaþie multiculturalã:Educaþie multiculturalã:Educaþie multiculturalã:Educaþie multiculturalã: Educaþie menitã sã clarifice identitatea etnicã acuiva ºi sã promoveze aprecierea celorlalþi, sã reducã prejudecãþile ºistereotipurile, ºi sã promoveze pluralismul cultural ºi participarea egalã îninstituþiile sociale.

• Egalitate: Egalitate: Egalitate: Egalitate: Egalitate: conceptul de egalitate între oameni presupune respect reciprocfaþã de identitatea personalã ºi culturalã a fiecãruia. Se doreºte o atitudineºi un comportament egal faþã de fiecare persoanã, astfel încât fiecare sãparticipe pe deplin în societate. Prin acest concept se admite faptul cã existãdiferenþe între oameni, lucru care poate necesita aplicarea unor mãsuriinegale pentru a atinge o abordare echitabilã.





4 14 14 14 14 1




44444

• Etnie: Etnie: Etnie: Etnie: Etnie: Existã mai multe definiþii. Termenul poate fi folosit pentru a descriecum sunt definiþi, diferenþiaþi oamenii ca membri ai unui grup, ca urmarea caracteristicilor fizice sau culturale comune.Un alt sens este cel dereper pentru un sistem de credinþe, valori , practici împãrtãºit de ceicare se percep pe ei înºiºi ca membri ai unui grup.

• Etnocentrism:Etnocentrism:Etnocentrism:Etnocentrism:Etnocentrism: Atitudine a unui grup cultural de a se plasa în centrulatenþiei ºi de a minimaliza valorile altor grupuri. Etnocentrismul transformãregulile particulare în norme universale, desconsiderând valorile celorlalþi,judecând totul de la nivelul valorilor specifice. Lipsa înþelegerii ºi arespectului faþã de diferenþele etnice ºi culturale conduc la rasism ºidiscriminare.

• Grup cultural:Grup cultural:Grup cultural:Grup cultural:Grup cultural: Ansamblu de indivizi care au aceleaºi origini, obiceiuri,stiluri de viaþã. Grupul îºi structureazã un sentiment al identitãþii ºi posedão limbã proprie.

• Grup marginalizat:Grup marginalizat:Grup marginalizat:Grup marginalizat:Grup marginalizat: Grupuri minoritare (cum ar fi nomazii), abilitate înmod diferit, sau refugiaþii.

• Minoritate rasialã: Minoritate rasialã: Minoritate rasialã: Minoritate rasialã: Minoritate rasialã: Nu se identificã numaidecât cu grupul cultural.Minoritatea rasialã este aceea a cãrei membri sunt identificaþi rapid înfuncþie de caracteristici fizice distinctive ce sunt percepute ca diferitede alþi membri ai societãþii, cum ar fi culoarea pielii, tipul de pãr, structuracorpului, forma ochilor, etc. Sunt situaþii când grupuri rasiale diferiteformeazã acelaºi grup cultural, dupã cum aceeaºi rasã se poate divizaîn grupuri culturale distincte.

• Negru: Negru: Negru: Negru: Negru: Termen ales de cãtre africani, africanii din Caraibe, afro-americani, o parte din asiatici ºi alþi oameni care nu au pielea albã pentrua se descrie ºi a-ºi distinge situaþia specificã în societate, nu doar pentruo simplã descriere a culorii pielii.

• Non-rasist* (indiferent faþã de rasism): Non-rasist* (indiferent faþã de rasism): Non-rasist* (indiferent faþã de rasism): Non-rasist* (indiferent faþã de rasism): Non-rasist* (indiferent faþã de rasism): Atitudinea unei persoane carenu recunoaºte existenþa rasismului ºi nu face nimic pentru a reduceefectele pe care le are rasismul în societate. Persoanele care se menþinpe aceastã poziþie, sunt de obicei neutre faþã de rasism ºi deseoriadoptã o atitudine de tipul „nu percep culoarea pielii”.

• Prejudecatã:Prejudecatã:Prejudecatã:Prejudecatã:Prejudecatã: Un grup de opinii nefondate ºi de atitudini legate de unindivid sau de un grup ºi care îl prezintã pe acest individ (sau grup) într-o luminã nefavorabilã. Prejudecata cuprinde credinþe personale ºiraþionalizãri care permit stereotipizãri nedrepte din partea altor grupuri,deseori ducând la discriminare.





4 24 24 24 24 2




44444

• Prejudecatã incipientã: Prejudecatã incipientã: Prejudecatã incipientã: Prejudecatã incipientã: Prejudecatã incipientã: idee sau sentiment apãrut foarte devreme încopilãrie ºi care se poate dezvolta într-o prejudecatã realã ºi consolidatãde atitudinile pãrtinitoare existente în societate. Prejudecata incipientãpoate fi o concepþie greºitã care se bazeazã pe experienþele limitate alecopiilor sau poate reflecta comportamente ale adulþilor cu care copiii auintrat în contact. Forme mai grave ale prejudecãþilor pot fi acelecomportamente care trãdeazã un anumit disconfort, fricã sau respingerefaþã de diferenþe.

• Rasã:Rasã:Rasã:Rasã:Rasã: un concept politic care împarte oamenii în categorii pe baza uneidistincþii biologice sau în specii sau „rase” superioare ºi inferioare.Conceptul a fost aplicat pentru a justifica acte de cruzime, exploatare ºidiscriminare fiind lipsit, de fapt, de orice fundament ºtiinþific.

„Ca instrument de încadrare a oamenilor în categorii, conceptul de rasãse bazeazã pe o iluzie, atâta timp cât ideile asociate cu clasificarea pecriterii rasiale nu au nici un suport validat ºtiinþific ºi sunt conturate maidegrabã de cãtre presiunile politice decât de vreo dovadã biologicã.”

• Rasism:Rasism:Rasism:Rasism:Rasism: opresiune bazatã pe relaþiile de putere dintre grupuri umane,care se manifestã printr-un abuz comis faþã de oamenii cu o anumitãculoare a pielii, cu anumite diferenþe culturale sau diferenþe fiziceimaginare. Declaraþia UNESCO din 1978 afirmã:

„„„„„Orice teorie care pretinde superioritatea inerentã a unui grup etnic sau rasial,implicând astfel cã anumite grupuri au dreptul sã domine sau sã elimine altegrupuri presupuse a fi inferioare sau care emite judecãþi de valoare bazate pediferenþele rasiale, nu are nici un fundament ºtiinþific ºi intrã în contradicþie cuetica ºi principiile morale ale umanitãþii”.

• Rasism instituþional: Rasism instituþional: Rasism instituþional: Rasism instituþional: Rasism instituþional: se referã la discriminarea rasialã care a pãtruns înstructura, activitãþile sau procedurile organizaþiilor, fie având ca bazã oprejudecatã, fie din lipsa atenþiei faþã de nevoile specifice ale minoritãþiloretnice. Instituþiile au puterea de a susþine ºi promova nedreptatea rasialãprin faptul cã pot oferi doar anumitor persoane ºansa la o carierã, dezvoltareprofesionalã, respect de sine etc. Rasismul instituþional apare atunci cândactivitãþile, practicile, politicile ºi legile unei instituþii conduc, în moddeliberat sau nu, la consecinþe defavorabile faþã de grupuri etniceminoritare.

• Stereotipizare: Stereotipizare: Stereotipizare: Stereotipizare: Stereotipizare: Proces de emitere de etichete generalizatoare carepleacã de la credinþe ºi valori particulare, accidentale. Ne este greu sãînþelegem ºi sa stãpânim diversitatea, particularul ºi, de aceea , apelãmla categorizare prin simplificare ºi reducþie. Stereotipurile sunt schemerigide de înþelegere a altora, fiind refractare la nuanþe.

• ªanse egale:ªanse egale:ªanse egale:ªanse egale:ªanse egale: Conceptul asigurã lipsa oricãrei atitudini sau comportamentnecorespunzãtor, care vine în detrimentul oricãrui candidat pentru un post,angajat sau client, din cauza unor factori irelevanþi cum ar fi culoarea pielii,originea etnicã, sex, orientare sexualã, religie, deficienþã etc; aplicareaconceptului permite fiecãrui adult sau copil sã aibã acces la servicii ºi sãparticipe în societate în mod egal.





4 34 34 34 34 3




44444

Pachetul cu suportul de curs DPachetul cu suportul de curs DPachetul cu suportul de curs DPachetul cu suportul de curs DPachetul cu suportul de curs D





4 44 44 44 44 4




44444

Singur Singur Singur Singur Singur

Când sunt singurªi închid ochiiSunt un geamãnSunt o gropiþã în bãrbieSunt o camerã cu jucãriiSunt un zgomot piþigãiatSunt un cântec evanghelicSunt un gongSunt o frunzã roºiaticãSunt o felie de pâine neagrãSunt ce vreau sã fiu.Iar când ochii îi deschidCe vreau sã fiuSunt Eu

Eloise Greenfield





4 54 54 54 54 5




44444

Pachetul cu suportul de curs EPachetul cu suportul de curs EPachetul cu suportul de curs EPachetul cu suportul de curs EPachetul cu suportul de curs E





4 64 64 64 64 6




44444

Activitãþi la clasã pentru afirmarea identitãþiiActivitãþi la clasã pentru afirmarea identitãþiiActivitãþi la clasã pentru afirmarea identitãþiiActivitãþi la clasã pentru afirmarea identitãþiiActivitãþi la clasã pentru afirmarea identitãþii

• Încurajaþi copiii sã observe ºi aprecieze propriile trãsãturi fizice ºi pe alealtor copii. De exemplu:

1. Daþi copiilor oglinzi de mânã ºi lãsaþi-i sã-ºi inspecteze figurile;apoi, mai daþi-le o oglindã mare, de mãrimea unui copil, pentru ase vedea în întregime pe ei împreunã cu colegii lor.

2. Pe întregul parcurs al anului ºcolar, implicaþi copiii în activitãþi deauto-descriere sub diverse forme (de exemplu: „culorile oamenilor”,joc cu plastilinã, colaje etc.). La unele activitãþi, puneþi accentul peobservarea atentã a culorii pielii, texturii pãrului ºi trãsãturilorfaciale.

3. Realizaþi instantanee de tipul „Cine sunt?”, cu mâinile sau spatelecopiilor. Desfãºuraþi apoi un joc, sub forma unei ghicitori, prin carecopiii trebuie sã identifice persoanele din poze. Dupã joc, expuneþipozele în sala de clasã, cu titlul de portrete.

• Analizaþi curriculum-ul ºi climatul de la clasã ºi verificaþi dacã transmitindirect mesaje despre rasã ºi etnie. De exemplu:

1. Includeþi materiale cu umbre în maro sau negru printre elementeledecorative ºi proiectele de artã din sala de clasã.

2. Cãutaþi în cãrþile cu poveºti asocieri tipice între personaje cu pielede culoare deschisã ºi altele de culoare închisã ºi trãsãturile lorpozitive sau negative.

3. Pe lângã încurajarea relaþionãrilor între culturi diferite, permiteþicopiilor din orice rasã sã facã referire la propria rasã, sã vorbeascãcu alþii în propria limbã, ca modalitate de utilizare a resurselorpersonale.

• Creaþi copiilor ºi cadrelor didactice oportunitãþi de a prelucra informaþiirasiale sau etnice. De exemplu:

1. Încurajaþi curiozitatea copiilor de a vorbi sau afla ceva despre rasasau etnia proprie sau ale altora (de exemplu, dacã Adrian, unbãieþel de 3 ani, întreabã „Sunt rom, nu?, veþi rãspunde „Da” ºi veþimenþiona aspecte deosebite ºi relevante, precum capacitatea sade a vorbi douã limbi, culoarea frumoasã a pielii sau unicitateatradiþiilor culturale).

2. Utilizaþi materiale sau predaþi lecþii care laudã contribuþiile, valorileºi moºtenirea unor popoare diverse.

3. Purtaþi discuþii ºi susþineþi activitãþi care valorizeazã în mod deschisdiversitatea etnicã ºi culturalã din clasã (de exemplu, comparaþiculorile pielii ºi afirmaþi cã toate sunt frumoase; explicaþi cã deobicei, dar nu întotdeauna, copiii au trãsãturi fizice similare cu alecelorlalþi membri ai familiei lor).





4 74 74 74 74 7




44444

4. Dacã vreun copil nu pare sã înþeleagã termenii „rasã” ºi „culoare”,recunoaºteþi cã, în ciuda faptului cã „alb” ºi „negru” se referã lacategorii rasiale, acestea nu descriu culoarea pielii cu exactitate.Menþionaþi cã pielea oamenilor are nuanþe diferite.

5. Discutaþi cu prieteni ºi colegi din medii diferite despre cum auconºtientizat pentru prima oarã propria identitate rasialã ºi/sau etnicã.

6. Promovaþi persoane cu rol de exemplu prin încurajarea ºi recrutareaunor cadre didactice care provin din culturi ºi etnii diferite ºi care sãlucreze în ºcoala dumneavoastrã.

Activitãþi la clasã pentru respectarea diversitãþiiActivitãþi la clasã pentru respectarea diversitãþiiActivitãþi la clasã pentru respectarea diversitãþiiActivitãþi la clasã pentru respectarea diversitãþiiActivitãþi la clasã pentru respectarea diversitãþii familiilor familiilor familiilor familiilor familiilor

• Valorizaþi cunoºtinþele culturale cu care copiii vin la ºcoalã recunoscânddiversitatea familiilor prin discuþii, afirmare ºi celebrare. De exemplu:

1. Percepeþi diversitatea lingvisticã ºi culturalã ca puncte tari (deexemplu: sã fii bilingv este un avantaj).

2. Utilizaþi cãrþi ºi alte resurse care reflectã toate tipurile de familie.3. Expuneþi desenele copiilor pe tema familiei lor sau rugaþi fiecare

copil sã realizeze câte o paginã care sã fie inclusã într-o carte aclasei, intitulatã „Familiile noastre”.

4. Discutaþi despre sentimentele ºi experienþele pe care copiii alegsã le comunice despre lucrurile pe care le considerã deosebite înfamiliile lor.

5. Organizaþi un eveniment de genul „Ziua specialã”, când copiii faccadouri ºi invitã la alegere, pe cineva drag lor, la ºcoalã pentru micdejun, un joc, un concert sau un alt eveniment.

• Construiþi o continuitate culturalã între casã ºi ºcoalã pentru a încuraja pãrinþiisã se implice în activitãþi ºcolare. De exemplu:

1. Cãutaþi modalitãþi de a comunica cu pãrinþii în limba pe care ovorbesc acasã.

2. Încurajaþi ºi promovaþi învãþarea limbii materne explicând familiilorcã abilitãþile lingvistice formate în limba maternã se transferã ºi în adoua limbã.

3. Invitaþi pãrinþii sã împãrtãºeascã aspecte ale propriei culturi:povestiri sau cântece, basme ºi legende, costume specifice, meseriitradiþionale.

4. Participaþi la cursuri de formare la locul de muncã, care vã vor ajutasã lucraþi cu copii ºi familii din medii culturale diverse.

5. Organizaþi ateliere pentru pãrinþi, pe teme relevante bazate peinteresele ºi nevoile lor (de exemplu, ore de limbã englezã, viaþa depãrinte).

6. Identificaþi orice factori sociali negativi (precum alimentaþie precarã,abuz, lipsa locuinþei, crize familiale, violenþã ºi droguri) care ar puteaafecta familiile copiilor din clasa dumneavoastrã ºi aduceþi experþicare sã sfãtuiascã personalul ºi/sau grupuri mici de pãrinþi desprecum putem rãspunde mai eficient la nevoile copiilor expuºi la astfelde situaþii.





4 84 84 84 84 8




44444

• Analizaþi propriul mediu familial ºi diversitatea specificã din comunitateaaferentã clasei dumneavoastrã. De exemplu:

1. Analizaþi modul în care etnia, religia, stilul de viaþã ºi statutuldumneavoastrã economic vã influenþeazã percepþia, atitudinile ºicomportamentul.

2. La întâlniri cu personalul didactic, invitaþi persoane care sã expliceriturile de bazã ale religiilor practicate în comunitatea ºcolarã cu carelucraþi.

3. Utilizaþi conferinþele pãrinþilor ºi comunitãþii ca resurse pentru a înþelegemai bine diversele grupuri culturale din ºcoala dumneavoastrã.

Activitãþi la clasã: Eliminarea prejudecãþilorActivitãþi la clasã: Eliminarea prejudecãþilorActivitãþi la clasã: Eliminarea prejudecãþilorActivitãþi la clasã: Eliminarea prejudecãþilorActivitãþi la clasã: Eliminarea prejudecãþilor

• Pregãtiþi un mediu ºi climat care respectã toate grupurile rasiale ºi etnice. Deexemplu:

1. Planificaþi lecþii ºi utilizaþi materiale ºi resurse (cãrþi, postere, muzicã,artã) care reflectã diversitatea culturalã ºi universalitatea umanã.

2. Aveþi grijã sã nu existe imagini/elemente care determinã formarea unorstereotipuri ºi prejudecãþi, în obiectele decorative din clasã, la lecþii,în cãrþi, în muzicã.

3. Creaþi ocazii de interacþiune între fete ºi bãieþi ºi între copiii din diferiteetnii.

4. Încurajaþi curiozitatea copiilor despre diferenþele rasiale ºi etnice pentrua-i ajuta sã înþeleagã diversitatea ºi sã poatã vedea diferenþele caceva natural ºi deosebit.

• Demonstraþi o atitudine activã împotriva situaþiilor în care copiii pot fi rãniþi înclasã. De exemplu:

1. Interveniþi când copiii sunt excluºi de la un joc din cauza culorii, culturiisau limbii.

2. Luaþi atitudine în momentul când un copil face o observaþie negativãdespre o rasã/etnie ºi dovedeºte neînþelegere.

3. Dacã vreun copil foloseºte un epitet rasist, explicaþi-i înþelesul acestuiaºi spuneþi-i cã astfel de cuvinte sunt rãutãcioase ºi rãnesc oamenii.

4. Când se produce un fenomen de discriminare, implicaþi pãrinþii, cereþi-le opinia pentru a identifica împreuna soluþiile potrivite.

• Demonstraþi o atitudine plinã de responsabilitate faþã de practicile personaleºi ºcolare care promoveazã discriminarea. De exemplu:

1. Analizaþi ºi reflectaþi la propriile reacþii tipice faþã de copiii ºi adulþii dinrase, grupuri etnice, clase sociale, religii, etc. diferite.

2. Discutaþi cu colegii despre orice acþiuni sau observaþii pãrtinitoare pecare le-au avut membrii personalului ºcolar faþã de tineri sau adulþi.

3. Evaluaþi politicile ºi procedurile ºcolare pentru a identifica potenþialeelemente purtãtoare de prejudecãþi (de exemplu: norme ºi practicipentru disciplinã, diversitatea angajaþilor, repartizare la clase, categoriisau lipsa unor categorii în documentele ºcolii pentru elevii de diferiteetnii).

4. Includeþi personalul ºcolar ºi pãrinþii la formãri la locul de muncã petema diversitãþii.





4 94 94 94 94 9



Studiu de cazEducaþie interculturalã ºi împotriva discriminãriiEducaþie interculturalã ºi împotriva discriminãriiEducaþie interculturalã ºi împotriva discriminãriiEducaþie interculturalã ºi împotriva discriminãriiEducaþie interculturalã ºi împotriva discriminãrii

ªcoala Generalã C. din judeþul S. Este situatã într-o comunitate ruralã cupotenþial economic scãzut, în care procentajul atins de populaþia roma esteunul semnificativ. Aceastã ºcoalã se declarã o ºcoalã comunitarã, în careatât pãrinþii, cât ºi alþi membri ai comunitãþii sunt bineveniþi sã participe laactivitãþile de învãþare.

Misiunea acestei ºcoli este de a asigura, pentru fiecare elev în parte, condiþiilenecesare pentru cea mai bunã, cea mai completã ºi cea mai eficientãdezvoltare, în parteneriat cu pãrinþii ºi cu alte grupe de interes, prin promovareatoleranþei ºi înþelegerii, prin valorizarea, acceptarea, înþelegerea ºi respectareadiferenþelor. Drept justificare pentru alegerea acestei misiuni, profesoriiciteazã unul dintre pãrinþii romi: „dorim sã învãþãm, sã aflãm cine suntem, sãºtim încotro ne îndreptãm, de unde venim ºi unde mergem”.

Atunci când ºcoala a decis sã-ºi denumeascã noul proiect de dezvoltareinstituþionalã „O ºcoalã pentru comunitate, o comunitate pentru ºcoalã”, aînþeles semnificaþia adaptãrii ºcolii la nevoile elevilor romi ºi la aºteptãrilepãrinþilor acestora. Profesorii au invitat pãrinþii sã se implice în activitãþileºcolii, conºtienþi fiind cã nu se poate vorbi despre succesul elevilor romi înabsenþa implicãrii pãrinþilor acestora ºi a sprijinului din partea comunitãþii.

Profesorii au schiþat un protocol de parteneriat comunitar, între ºcoalã,primãrie, bisericã, dispensar, poliþie ºi oamenii de afaceri locali. Prin acestprotocol, ºcoala se angajeazã sã promoveze practicile de incluziune ºi sãlupte împotriva intoleranþei, discriminãrii ºi segregãrii pe criterii etnice; ºcoalaoferã o educaþie de calitate în aºa fel încât toþi elevii sã atingã succesul;ºcoala este deschisã tuturor membrilor comunitãþii, ºi pune la dispoziþie spaþiiºi echipamente pentru activitãþi ale comunitãþii. Primãria sprijinã politicile dedezvoltare ale ºcolii prin asigurarea unor condiþii adecvate procesului depredare-învãþare; un reprezentant al primãriei participã la ºedinþele organizateîn ºcoalã ºi permite, de asemenea, sã desfãºoare anumite activitãþi în cadrulprimãriei.


44444





5 05 05 05 05 0



Biserica promoveazã drepturile copiilor, tinerilor ºi adulþilor. Reprezentanþiai bisericii îi însoþesc pe profesori în vizitele pe care aceºtia le întreprind ladomiciliul elevilor ºi participã la ºedinþele organizate în ºcoalã. De asemenea,coordoneazã acþiunile caritabile din interiorul comunitãþii. Dispensarul asigurãigiena din ºcoalã ºi oferã sprijin cadrelor didactice în organizarea activitãþilorde educaþie pentru sãnãtate. Poliþia asigurã securitatea în incinta ºcolii,participã la activitãþi de învãþare legate de regulile de circulaþie, contribuie laco-existenþa armonioasã a diferitelor grupuri etnice din sat, negociazã ºimediazã conflictele care apar în comunitate.

Oamenii de afaceri locali oferã sprijin ºcolii în definirea politicilor saleeducaþionale, acceptã sã primeascã elevi pentru stagii de practicã ºi sã iaucenici, promoveazã imaginea ºcolii în diferite medii sociale ºi oferã sprijinelevilor în privinþa orientãrii lor profesionale.

Cele mai multe dintre activitãþile orientate cãtre ºcoalã care se desfãºoarãîn ºcoalã au loc în Laboratorul Intercultural. Astfel de activitãþi sunt: ªcoala –partenerul tãu; iniþierea unui set nou de activitãþi de învãþare bazate peproiecte: Grãdiniþa ºi copii romi, Clubul Tinerilor Meºteºugari, Sãrbãtorireafemeilor din comunitate, Seara Bunicilor, etc.

Prin activitãþile pe care ºi le propune, aceastã ºcoalã reprezintã o mixturãde vârste, grupuri etnice, genuri, status-uri sociale ºi confesiuni religioase.


44444

1 Nota traducãtorului: termenul „þigan” (englezã: „Gypsy”) este utilizat de cãtre autor.





5 15 15 15 15 1



ANEXEANEXEANEXEANEXEANEXERESURSERESURSERESURSERESURSERESURSE

SUPLIMENTSUPLIMENTSUPLIMENTSUPLIMENTSUPLIMENTAREAREAREAREARE





5 25 25 25 25 2



ACTIVITÃÞI ÎN SPRIJINUL EDUCAÞIEIACTIVITÃÞI ÎN SPRIJINUL EDUCAÞIEIACTIVITÃÞI ÎN SPRIJINUL EDUCAÞIEIACTIVITÃÞI ÎN SPRIJINUL EDUCAÞIEIACTIVITÃÞI ÎN SPRIJINUL EDUCAÞIEIMULMULMULMULMULTICULTICULTICULTICULTICULTURALE ªI ÎMPOTRIVTURALE ªI ÎMPOTRIVTURALE ªI ÎMPOTRIVTURALE ªI ÎMPOTRIVTURALE ªI ÎMPOTRIVA DISCRIMINÃRIIA DISCRIMINÃRIIA DISCRIMINÃRIIA DISCRIMINÃRIIA DISCRIMINÃRII

CONÞINUTUL ACESTUI DOCUMENT A FOST ADAPTCONÞINUTUL ACESTUI DOCUMENT A FOST ADAPTCONÞINUTUL ACESTUI DOCUMENT A FOST ADAPTCONÞINUTUL ACESTUI DOCUMENT A FOST ADAPTCONÞINUTUL ACESTUI DOCUMENT A FOST ADAPTAAAAAT DUPÃT DUPÃT DUPÃT DUPÃT DUPÃ„PROGRAMUL T„PROGRAMUL T„PROGRAMUL T„PROGRAMUL T„PROGRAMUL TOLERÃRII MINORITÃÞILOR” , DESFÃªURAOLERÃRII MINORITÃÞILOR” , DESFÃªURAOLERÃRII MINORITÃÞILOR” , DESFÃªURAOLERÃRII MINORITÃÞILOR” , DESFÃªURAOLERÃRII MINORITÃÞILOR” , DESFÃªURAT ÎNT ÎNT ÎNT ÎNT ÎNSLOVSLOVSLOVSLOVSLOVACIA, CU FINANÞARE DIN PACIA, CU FINANÞARE DIN PACIA, CU FINANÞARE DIN PACIA, CU FINANÞARE DIN PACIA, CU FINANÞARE DIN PARARARARARTEA COMUNITÃÞIITEA COMUNITÃÞIITEA COMUNITÃÞIITEA COMUNITÃÞIITEA COMUNITÃÞIIEUROPENE, PRIN INTERMEDIUL PROGRAMULUI PHARE.EUROPENE, PRIN INTERMEDIUL PROGRAMULUI PHARE.EUROPENE, PRIN INTERMEDIUL PROGRAMULUI PHARE.EUROPENE, PRIN INTERMEDIUL PROGRAMULUI PHARE.EUROPENE, PRIN INTERMEDIUL PROGRAMULUI PHARE.SCOPUL ACESTUI PROIECT A FOST DE A ABILITSCOPUL ACESTUI PROIECT A FOST DE A ABILITSCOPUL ACESTUI PROIECT A FOST DE A ABILITSCOPUL ACESTUI PROIECT A FOST DE A ABILITSCOPUL ACESTUI PROIECT A FOST DE A ABILITA SISTEMULA SISTEMULA SISTEMULA SISTEMULA SISTEMULEDUCAÞIONAL SÃ RÃSPUNDÃ EFICIENT NEVOILOR DEEDUCAÞIONAL SÃ RÃSPUNDÃ EFICIENT NEVOILOR DEEDUCAÞIONAL SÃ RÃSPUNDÃ EFICIENT NEVOILOR DEEDUCAÞIONAL SÃ RÃSPUNDÃ EFICIENT NEVOILOR DEEDUCAÞIONAL SÃ RÃSPUNDÃ EFICIENT NEVOILOR DEÎNVÃÞARE DIVERSE ALE COPIILOR PROVENIND DIN GRUPURIÎNVÃÞARE DIVERSE ALE COPIILOR PROVENIND DIN GRUPURIÎNVÃÞARE DIVERSE ALE COPIILOR PROVENIND DIN GRUPURIÎNVÃÞARE DIVERSE ALE COPIILOR PROVENIND DIN GRUPURIÎNVÃÞARE DIVERSE ALE COPIILOR PROVENIND DIN GRUPURIMINORITMINORITMINORITMINORITMINORITARE, CU FOCALIZARE PE MINORITARE, CU FOCALIZARE PE MINORITARE, CU FOCALIZARE PE MINORITARE, CU FOCALIZARE PE MINORITARE, CU FOCALIZARE PE MINORITAAAAATEA ROMA,TEA ROMA,TEA ROMA,TEA ROMA,TEA ROMA,URMÃRIND, PE TERMEN LUNG, REALIZAREA INTEGRÃRII ªI AURMÃRIND, PE TERMEN LUNG, REALIZAREA INTEGRÃRII ªI AURMÃRIND, PE TERMEN LUNG, REALIZAREA INTEGRÃRII ªI AURMÃRIND, PE TERMEN LUNG, REALIZAREA INTEGRÃRII ªI AURMÃRIND, PE TERMEN LUNG, REALIZAREA INTEGRÃRII ªI ACOEZIUNII SOCIALE.COEZIUNII SOCIALE.COEZIUNII SOCIALE.COEZIUNII SOCIALE.COEZIUNII SOCIALE.





5 35 35 35 35 3



Explorarea asemãnãrilor ºi deosebirilor dintre oameniExplorarea asemãnãrilor ºi deosebirilor dintre oameniExplorarea asemãnãrilor ºi deosebirilor dintre oameniExplorarea asemãnãrilor ºi deosebirilor dintre oameniExplorarea asemãnãrilor ºi deosebirilor dintre oameni

Luaþi în considerare expresii de felul:Mama ºi tatãl lui nu sunt la fel din punct de vedere…….. Ea se deosebeºte demine ……….El nu poate fi tatãl tãu ……….. În mod sigur aceasta nu este mamata ……… Priveºte-l ………… El aratã cu totul diferit …………….. Ce are eaatât de special? ………… De ce aratã ea astfel? …………. De ce vorbeºte elatât de caraghios? ……………El miroase diferit.





5 45 45 45 45 4







5 55 55 55 55 5



Activitate potrivit pentru orele de de aduca ie artistico-plastic , de muzic

i pentru ciclul primar

Mame i copii

Teme

Familii, Asem n tor i diferit, Schimb ri, Corpul omenesc, Animale, Animale de companie

Obiectiv

S -i ajute pe elevi s în eleag c p rin ii i copiii apar in aceleia i rase i împ rt esc aceia i mo tenire cultural , în ciuda faptului c s-ar putea s arate diferit.

Materiale necesare

Fotografii cu mame i copii apar inând unor culturi diverse, Fotografia unei pisici i a puilor ei, carton, folie transparent adeziv .

Mod de lucru

Decupa i din carton 33 de dreptunghiuri cu dimensiunea de 10×15 cm. Decupa i din reviste fotografii cu mame (sau cu femei care ar putea fi mame) de rase diferite sau din grupuri etnice diferite. Lipi i fotografiile pe c r ile de carton. G si i apoi fotografii cu copii apar inând grupurilor de mai sus i lipi i-le pe c r i. Spune i-le elevilor c le-a i preg tit un joc nou, care presupune compara ii. Ar ta i-le cinci fotografii cu mame. Întreba i: „Prin ce se deosebesc aceste mame unele de altele?” Arata ile apoi fotografii ale copiilor i cere i-le s fac perechi de c r i, astfel încât mamele s fie al turi de copii care ar putea fi ai lor. Întreba i-i de unde tiu c un anumit copil este al unei anumite mame. Ar ta i-le fotografia unei pisici cu puii ei i spune i-le c de i puii sunt diferi i de mam , ei sunt totu i puii ei.

Variante 1. Decupa i sau desena i obiecte, care sunt folosite în îngrijirea copiilor în diferite culturi i ad uga i-le la joc.

2. Prezenta i-le elevilor cântece de leag n din diferite culturi.





5 65 65 65 65 6



Activitate potrivit pentru ciclul primar

Ghice te cine

Teme Corpul omenesc, Cele cinci sim uri, Prieteni, Asem n tor i diferit Obiectiv S -i ajute pe elevi s exploreze similitudinile i diferen ele care in de

fa a uman . Materiale necesare

O e arf sau o masc pentru ochi.

Mod de lucru

Începe i aceast activitate prin a le vorbi elevilor despre felul în care oamenii difer între ei. De exemplu, p rul nostru are culori diferite. Ochii no tri, nasul, gura au forme diferite. Ochii ne ajut s sesiz m aceste diferen e. Putem explora fa a i corpul unui om i cu ajutorul mâinilor. Anun a i elevii c v ve i juca „de-a ghicitul” – ve i acoperi ochii unui elev în a a fel încât s nu vad nimic i apoi îl ve i provoca s - i recunoasc colegii doar prin atingere. Dac elevul d un r spuns corect, întreba i-l cum a reu it s - i dea seama c acela este r spunsul.

Variante Înainte de a începe jocul, da i elevilor ocazia s - i exploreze unii altora fe ele, prin atingere.





5 75 75 75 75 7



Dezvoltarea abilitãþilor socialeDezvoltarea abilitãþilor socialeDezvoltarea abilitãþilor socialeDezvoltarea abilitãþilor socialeDezvoltarea abilitãþilor sociale

Fiþi pregãtiþi sã auziþi comentarii de felul: „Aºa le spune tatãl meu!” „Eºti ridicol”.„Nu eºti prietenul meu.” „Nu vreau sã fac acest lucru!” „Te vor supãra cu siguranþã!”„El nu poate fi prieten cu mine niciodatã” „Nimeni nu aratã ca mine aici!”





5 85 85 85 85 8







5 95 95 95 95 9



Activitate potrivit pentru orele de limba român , matematic , educa ie artistico-plastic i pentru ciclul primar

Corect, incorect

Teme

Prieteni, Sentimente, Eroi, C r i

Obiectiv

S -i ajute pe elevi s sesizeze diferen a dintre lucrurile reale i stereotipuri.

Materiale necesare

Pung de hârtie sau o cutie, colec ii de obiecte reale apar inând unor grupuri etnice variate, portrete reale ale unor oameni apar inând altor culturi, obiecte stereotip: vederi, personaje din benzi desenate, decora iuni de s rb tori, figurine folosite în jocuri.

Mod de lucru

Lipi i imaginile pe carton i pune i-le în punga de hârtie sau într-o cutie, al turi de obiectele de colec ie. Anun a i elevii c se pot juca un joc în care va trebui s ghiceasc . Exemplifica i folosind câteva dintre obiectele din pung . Explica i-le elevilor c unele dintre obiecte reprezint oamenii într-un mod incorect, îi ridiculizeaz i îi sup r . Ace ti oameni se simt jigni i. Ilustra iile sunt incorecte pentru c nu reprezint adev rul. O alt parte din fotografiile i obiectele din pung reprezint imagini corecte ale oamenilor, pentru c sunt reale i pentru c ne sim im ferici i i mândri atunci când le vedem. Solicita i apoi elevii s vin pe rând i s extrag câte un obiect din pung , cu ochii închi i. Continua i s discuta i despre ceea ce este corect i incorect, pe baza obiectului care a fost extras din pung . (adaptat dup Derman-Sparks, Anti-Bias Curriculum, 1989).

Variante 1. Împ r i i obiectele în dou grupuri, în func ie de felul în care-i reprezint pe oameni: corect sau incorect.

2. Eplica i-le elevilor semnifica ia cuvântului „stereotip.”


Adev rat, fals

Teme

Asem n tor i diferit, Sentimente, C r i

Obiectiv

S -i ajute pe elevi s sesizeze diferen a dintre reprezent rile adev rate i cele false ale persoanelor.

Materiale necesare

Colec ii cu fotografii adev rate i stereotipe ale persoanelor, de exemplu: Negru – r zboinic tribal, Hispanic – cu sombrero, Indian – r zboinic, ef de trib, Rom – nomad.

Mod de lucru

Ar ta i-le elevilor una din fotografii i întreba i-i: „Ce este în aceast imagine? Este o imagine adev rat sau fals ?” Dac unul dintre elevi d un r spuns incorect, repeta i r spunsul în forma corect : „Imaginea este fals pentru c nu to i amer-indienii sunt efi de trib.” Ei poart poart bandane pe cap doar la ocazii speciale.”

Variante Elevii pot c uta i ei reprezent ri adev rate sau false ale oamenilor, în reviste.





6 06 06 06 06 0



Activitate potrivit pentru orele de limba român

Super- eroi

Teme

Eroi, Prieteni, Schimb ri, B ie i i fete

Obiectiv

S -i familiarizeze pe elevi cu oameni reali, care au contribuit la îmbun t irea unor situa ii.

Materiale necesare

Materiale vizuale (c r i ilustrate, filme, fotografii cu super-eroi din benzi desenate, fotografii ale unor oameni care au avut contribu ii importante în îmbun t irea condi iilor de via ale oamenilor: Mahátmá Ghándí, Martin Luther King). G si i i imagini cu personalit i ale etniei Roma: Ján Berky-Mrenica, Jožko Pihík, Rinald Oláh, Daniel Bang, Elena Lacková, Bartolomej Daniel, Klára Orgovánová, Eugen Fejco.

Mod de lucru

Ar ta i-le elevilor imaginile cu super-eroii din benzile desenate i vorbi ile despre felul în care vedem aceste personaje la televizor. Întreba i elevii ce le place la ace ti super-eroi. Spune i-le c eroii transform lucrurile rele în lucruri bune i c sunt persoane reale, din lumea real . Unii dintre ei au tr it cu mult timp în urm , dar, cu toate acestea, înc ne amintim lucrurile bune pe care le-au f cut pentru umanitate. Unii dintre eroi sunt în via i pot fi v zu i la tiri, vorbind despre faptele eroice pe care le-au realizat. Eroii reali îi ajut pe al ii, au vise, sper c vor realiza ceva cu adev rat important i produc shimb ri pozitive în lumea noastr . Eroii reali muncesc întotdeauna din greu i nu se dau b tu i. Ar ta i-le elevilor fotografii cu personalit i marcante i spune i-le ce au f cut pentru umanitate. Expune i fotografiile în centrul de „literatur ” sau pe perete, la nivelul ochilor elevilor.

Variante 1. Aminti i-le elevilor ziua de na tere a unui erou real. 2. Întreba i p rin ii cu ce personalitate ar dori s fie familiariza i copii

lor.


Alege un prieten

Teme

Prieteni, Asem n tor i diferit, B ie i i fete, Sentimente

Obiectiv

S -i ajute pe elevi s con tientizeze ce tr s turi prefer atunci când î i aleg un prieten.

Materiale necesare

Fotografii cu b ie i i fete apar inând mai multor culturi ale lumii.

Mod de lucru

Ar ta i-le elevilor fotografiile i întreba i-i: „Cu care dintre ace ti copii i-ar pl cea s fii prieten?” Da i-le elevilor suficient timp s fac o

alegere i întreba i din nou: „De ce ai ales ca acest copil s - i fie prieten? Mai sunt i al i copii care i-ar putea fi prieteni? Este cineva cu care nu i-ar pl cea s fii prieten?” Încerca i s afla i dac elevii se a teapt ca poten ialii lor prieteni s fie din acea i ras sau de acela i gen cu ei. Evalua i pozitiv pe acei elevi care au ales de bun voie s fie prieteni cu un copil apar inând unei rase sau unei culturi diferite.

Variante L sa i elevii s grupeze fotografiile în dou categorii – prieteni i cei pe care nu le-ar pl cea s -i aib ca prieteni (aceast activitate ar putea avea un rol diagnostic, care v-ar ajuta s afla i mai multe despre felul în care elevii dvs. percep diferen ele dintre oameni.)





6 16 16 16 16 1



Activitate potrivit pentru orele de limba român i pentru ciclul primar

A a sunt eu

Teme Asem n tor i diferit, Eu sunt unic , Prieteni, Corpul omenesc

Obiectiv

S -i ajute pe elevi s în eleag esen a conceptelor la fel, asem n tor i diferit.

Materiale necesare

O oglind i un set de fotografii reprezentând oameni de diverse culturi, de genuri diferite, cu o culoare diferit a p rului i a ochilor.

Mod de lucru

A eza i fotografiile pe un perete sau pe o mas . Cere i unuia dintre elevi s aleag fotografiile reprezentând oameni asem n tori cu el. Dac elevul nu este foarte sigur, sugera i-i s se uite în oglind i ajuta i-l s se descrie pe sine. Întreba i-l: „Vezi o fotografie a cuiva care are aceia i culoare a pielii ca i tine?” Alege i toate fotografiile oamenilor care au aceea i culoare a pielii i ar ta i-le elevului. Discuta i despre asem n rile dintre oamenii din fotografii i elev.

Variante 1. Cere i elevului s aleag fotografiile oamenilor care nu sunt la fel ca el.

2. Cere i elevului s - i g seasc un partener i s aleag împreun cu acesta fotografiile oamenilor care sunt la fel cu el.





6 26 26 26 26 2



Experienþe culturale din viaþa cotidianãExperienþe culturale din viaþa cotidianãExperienþe culturale din viaþa cotidianãExperienþe culturale din viaþa cotidianãExperienþe culturale din viaþa cotidianã

Fiþi pregãtiþi sã auziþi întrebãri de felul: „Mã bucur cã nu trebuie sã mãnânc asta.Asta-i o prostie. Noi nu facem aºa acasã. Noi nu avem aºa ceva acasã. E oprostie sã ai mai multe mame”.





6 36 36 36 36 3



Activitate potrivit pentru orele de educa ie artistico-plastic i pentru ciclul primar

Locuin e

Teme

Locuin ele oamenilor, Familii, Asem n tor i diferit, Comunitatea noastr

Obiectiv

S -i ajute pe elevi s în eleag c familii diferite tr iesc în locuin e diferite.

Materiale necesare

Fotografii cu diferite categorii de locuin e – case, blocuri, zgârie-nori, conace, caravane, corturi, rulote, ferme etc.

Mod de lucru

Ar ta i-le elevilor fotografiile cu diferitele categori de locuin e în care oamenii pot tr i. Întreba i fiecare copil în ce fel de locuin tr ie te familia lui. Plasa i apoi fotografiile în centrul obiectelor „care pot fi manipulate” i încuraja i-i pe elevi s construiasc diferite categorii de locuin e.

Variante 1. Pune i la dispozi ia elevilor cutii i alte materiale necesare pentru a construi locuin e.

2. Face i fotografii cu locuin ele elevilor sau ruga i p rin ii s v aduc fotografii cu locuin ele lor.

3. Pe o foaie mare de hârtie realiza i un colaj din fotografii ale diferitelor categorii de locuin e, pe care le decupa i i lipi i.

Activitate potrivit pentru orele de matematic i pentru ciclul primar

Cutia cu arome

Teme

Cele cinci sim uri, Asem n tor i diferit

Obiectiv

S -i ajute pe elevi s - i dezvolte percep iile olfactive i s -i familiarizeze cu mirosurile diferitelor culturi.

Materiale necesare

Cutii mici, diferite condimente, be i oare aromate, uleiuri parfumate (de exemplu: ghimbir, coriandru, anisi, usturoi, chimen, mu e el, ardei iute...)

Mod de lucru

Pune i fiecare arom într-o cutie separat i anun a i elevii c ave i mai multe mirosuri pentru ei, i c unele dintre aceste mirosuri le sunt cunoscute de acas , pe când altele s-ar putea s fie noi. Cere i-le s închid ochii i s miroas fiecare cutie. Încuraja i-i s ghiceasc ce este în cutie i spune i-le c oamenii din toat lumea folosesc diferite condimente pentru mâncare i diferite parfumuri pentru locuin . Solicita i copiii s spun care arom le place cel mai mult.

Variante 1. Face i dou seturi de cutii cu mirosuri diferite i lasa i copii s le a eze în pereche pe cele cu acela i miros.

2. G ti i ceva împreun cu elevii i folosi i câteva dintre condimente. 3. Pune i etichete cu numele condimentelor pe cutie i fotografii ale

acelor condimente în interior.





6 46 46 46 46 4







6 56 56 56 56 5




Diapozitive/ Prezent ri PowerPoint

Teme

Locuin ele oamenilor, Mijloace de transport, Vestimenta ia, Prieteni, Familii

Obiectiv

S -i ajute pe elevi s con tientizeze existen a oamenilor din alte p r i ale lumii i s -i ajute s empatizeze cu ace tia.

Materiale necesare

Diascol, ecran, diapozitive cu copii, familii, case i ora e din diferite p r i ale lumii.

Mod de lucru

De obicei, în coli exist aparate de proiec ie. Folosi i-le pentru a v informa elevii despre al i copii i familiiile acestora, care tr iesc la mare dep rtare. Face i o prezentare multicultural cu diapozitive realizate în diferite c l torii sau vacan e. Alege i acele diapozitive care arat elevii i familiile lor desf urând activit i cotidiene: îmb iatul, mâncatul, g titul, jocul, dormitul i munca. Nu folosi i imagini ale locurilor i cl dirilor familiare. Dac nu c l tori i, face i copii dup fotografii ale prietenilor dvs. care c l toresc în str in tate. Dac ti i pe cineva care urmeaz s mearg în str in tate, cump ra i un film i ruga i persoana s fac fotografii color pentru dvs.

Variante 1. Preg ti i diapozitive cu imagini ale oamenilor care locuiesc i la

ar i la ora .

2. Crea i pove ti despre oamenii din fotografii. 3. Vizita i comunitatea etnic local cu care elevii vin mai greu în

contact i face i fotografii.


Diferite feluri de pâine

Teme

Mânc ruri, Asem n tor i diferit, Cele cinci sim uri, Vacan e i s rb tori

Obiectiv

S -i ajute pe elevi s se familiarizeze cu diferite feluri de pâine.

Materiale necesare

Mostre din diferite feluri de pâine, produse de panifica ie i patiserie (pâine din m lai, pâine rom “bokeya” sau “marikle”, biscui i, gogo i, cozonaci, pâine neagr , pâine pr jit , cl tite...)

Mod de lucru

Planifica i o ez toare de o dup -amiaz care va include i gustarea unor variate feluri de pâine i produse de patiserie i panifica ie. Discuta i cu elevii despre felul în care persoane din diferite culturi î i prepar pâinea i ar ta i-le mostre. Întreba i-i dac au mai gustat din acele feluri de pâine i da i-le câte o bucat fiec ruia dintre ei. Vorbi i despre denumirea fiec rui fel de pâine i despre originea lor. Continua i activitatea cu istorisiri despre pâine sau g tind pâine pentru urm toarea ez toare.

Variante 1. Afla i ce fel de pâine m nânc familia fiec rui elev i folosi i

aceast informa ie ca pe o dovad a faptului c exist mai multe feluri

de pâine.

2. Expune i cutii cu diferite feluri de cereale i f in i spune i-le elevilor c oamenii m nânc paine din cereale pe care le cultiv ei. Oameni diferi i cultiv diferite feluri de cereale i produc diferite feluri de pâine.





6 66 66 66 66 6







6 76 76 76 76 7







6 86 86 86 86 8







6 96 96 96 96 9



Activitate potrivit pentru orele de muzic

Muzic popular

Teme

Muzic , Dans i mi care, Vacan e i s rb tori, Cele cinci sim uri, Familii

Obiectiv

S le permit elevilor s se familiarizeze cu muzica popular .

Materiale necesare

O colec ie de înregistr ri muzicale din culturi variate.

Mod de lucru

Oferi i-le elevilor informa ii despre muzica popular . Spune i-le: „Cântecele populare sunt foarte vechi i erau compuse de oameni cu mult timp înainte. Putem s le cânt m i acum pentru c au fost transmise de la str mo ii no tri, din genera ie în genera ie. Fiecare cultur are propria sa muzic popular ”. Explica i-le elevilor c atunci când ascult m versurile unui cântec vechi reu im s în elegem mai bine felul în care se tr ia în trecut. Audia i cu elevii fragmente din diferite categorii de cântece populare. Alege i apoi un singur cântec, pe care copiii îl pot înv a cu u urin .

Variante 1 Folosi i instrumente cu ajutorul c rora se poate ine ritmul i încuraja i elevii s petreac timp desf urând aceast activitate.

2 Invita i un muzician dintr-o cultur diferit s cânte ceva în clasa dvs..

3 Prezenta i-le elevilor cântece de leag n din diferite culturi.

Date post:	02-Jan-2017
Category:	Documents
Upload:	dangthu
View:	249 times
Download:	5 times

Educaţia interculturală ºi anti-discriminare

Documents