Ecotehnologii - Suport de Curs

1

ECOTEHNOLOGII

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI

Facultatea de Management

Programul de studii universitare de licență, anul I

ECOTEHNOLOGII

= Suport de curs =

Asist. univ. dr. Sebastian Mădălin MUNTEANU

București, 2015

2

ECOTEHNOLOGII

CUPRINS

CURSUL 1 ................................................................................................................. 3

CURSUL 2 ................................................................................................................. 7

CURSUL 3 ............................................................................................................... 11

CURSUL 4 ............................................................................................................... 18

CURSUL 5 ............................................................................................................... 26

CURSUL 6 ............................................................................................................... 40

CURSUL 7 ............................................................................................................... 48

CURSUL 8 ............................................................................................................... 63

CURSUL 9 ............................................................................................................... 77

3

ECOTEHNOLOGII

CURSUL 1

DISCIPLINA ECOTEHNOLOGII

Tip disciplină: obligatorie

Categoria formativă a disciplinei: de specialitate

Activitatea:

Curs, 28 ore/semestru;

Seminar, 14 ore/semestru;

Forma de verificare: Colocviu (in ultimul curs)

Număr puncte credit: 4

CADRU DIDACTIC

Nume si prenume: MUNTEANU Sebastian Mădălin

Apartenenţă: ASE, Facultatea de Management, Departamentul de Management

Specializare:

Management de proiect

Managementul mediului

Eficienţă economică

Management sportiv

CONTACT

Adresă departament: Clădirea Mihai Eminescu, sala 1303

Adresă birou: Clădirea Ion N. Angelescu, sala 0337

Consultații: Miercuri, interval orar 13.30 - 15.00

4

ECOTEHNOLOGII

E-mail: [email protected]

EVALUARE si TERMENE IMPORTANTE

Răspunsuri la examen: 70%

Lucrări practice/proiecte: 20%

Participare activă la curs/seminar: 10%

Susținere proiect si referat: ultimele 2 întâlniri la seminar

Colocviu: ultimul curs

BIBLIOGRAFIE

Ciobotaru Virginia, Frăsineanu Corina, Frăsineanu Ion, Ţăpurică Oana Cătălina

(2011), Politici ecologice de mediu, Editura Economică, București

Guvernul României, Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile (2007), Programul

Operațional Sectorial de Mediu 2007 – 2013

Guvernul României, Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile, Programul

Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, Centrul Național pentru Dezvoltare Durabilă

(2008), Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013

– 2020 – 2030, București

Consiliul Uniunii Europene (2006), Strategia de Dezvoltare Durabilă a UE revizuită,

Bruxelles, 26 iunie 200610117/06

EXAMEN

Orientare in sala in ordinea notelor de la seminar

Comunicarea de orice forma e interzisa

mailto:sebastian.munteanu@ase.

5

ECOTEHNOLOGII

CONȚINUT

Disciplina Ecotehnologii:

Vizează analiza strategică a mediului ambiant din perspectivă economică, socială și

tehnică.

Poate prezenta interes:

Din considerente personale

Din considerente profesionale

ca viitori manageri, administratori, decidenți în orice domeniu

ca investitori, angajați în domeniul mediului

DIVERSE

Acordarea unei șanse disciplinei. Renunțați/refuzați doar în cunoștință de cauză

(dezvoltare durabilă)

Rolul cadrului didactic este de facilitator.

Dezvoltarea învățământului autodidact

Educația presupunea dezvoltarea de: cunoștințe, abilități și deprinderi

Implicare și participare la activități educaționale (studiu, voluntariat, socializare,

achitarea responsabilităților)

Subiecte posibile:

1. Ce puteti spune despre sursele de poluare a apelor?

2. Ce puteti spune despre reglementarile economice de mediu?

3. Ce puteti spune despre principiile juridice internationale de mediu?

6

ECOTEHNOLOGII

4. De ce reprezinta protecţia mediului o constrângere necesară pentru economia

bazată pe cunoaştere?

7

ECOTEHNOLOGII

CURSUL 2

GENERALITATI (Noţiuni utilizate în cadrul disciplinei)

Ecologia

relatiile dintre organismele vii si dintre acestea si mediul lor de viata

analizeaza biosfera (atmosfera + hidrosfera + litosfera)

domeniu interdisciplinar (fizica, chimie, biologie, economie etc…)

Tehnologia

procesele care transforma materiile prime, materialele si energia in bunuri

Ecotehnologie

Ecologie + tehnologie

Dezvoltarea economica, sociala si tehnologieca influenteaza relatiile si echilibrele

ecologice

Amploarea poluarii = cauze, efecte si masuri preventive, curative

Mediul (inconjurator/ambiant/ecologic/de viata)

Factorii (fizici, chimici, meteorologici etc…) cu care organismele vii vin in contact la

un moment dat intr-un anumit loc. (timp, umiditate, sol, apa, aer, alte organisme)

Clasificarea mediilor

1. Componentele biologice

biotic - contine existenta vietii sau

abiotic - lipsit de viata - craterele vulcanice sau ape puternic poluate)

2. Natura fizica

terestru

aerian,

8

ECOTEHNOLOGII

acvatic

3. Natura chimica

salinitate – dulcicole, salmastre, sarate, foarte sarate;

pH – acide, alcaline/bazice, neutre

4. Geografic

artic/polar,

temperat/continental,

ecuatorial

5. Influenta umana

afectate de activitate umana - medii natural artificializate sau antropice

(antroposfera sau Oikumen) - urban, rural;

naturale, neafectate/putin afectate de activitatea umana – continentul

Antartic, zona alpina inalta

Echilibru ecologic – raport stabil intre plante, animale, microorganisme si mediu

Dezechilibru ecologic – perturbarea echilibrelor ecologice

Factori ecologici (factori de mediu, conditii de viata)

directi/ca parti constitutive ale biosfere (terestru, acvatic, aerian)

indirecti (determina modificari ale mediului: temperatura, umiditate, altitudine..)

Poluarea – alterarea factorilor de mediu care afecteaza calitatea vietii/biosului

Poluant – material artificial sau natural (eruptii vulcanice) care provoaca poluare

Biotop – parte din mediu in care factorii ecologici realizeaza un ansamblu omogen (lac)

Biocenoza – organismele vii atasate unui biotop

Habitat – totalitate biotopurilor in care poate trai o specie

Ecosistem – ansamblul conditiilor de viata si prezenta anumitor specii adaptate la ele

9

ECOTEHNOLOGII

Cicluri biochimice

fluxurile de materie si energie (fac legatura dintre ecosistem si biosfera)

lanturi trofice - filiere de procurare a hranei de catre organismele vii

3 tipuri de procese

Fotosinteza – plante (consuma material anorganic - dioxid de carbon si apa)

Transformarea substantei organice dupa un metabolism propriu – animale

Descompunerea materialuli orgnaic mort – trecerea lui in material anorganic

Piramide trofice – iau nastere prin parcurgerea lanturilor trofice

Nisa ecologica – se creeaza prin disparitia unor specii (apar altele mai rezistente)

Proprietatile ecosistemelor (raspunde negativ la factorii perturbatori, anihilandu-i)

Stabilitate in timp

Colective (numar constant de indivizi dintr-o specie)

Specifice (capacitatea de adaptare)

Rezistenta – capacitatea de a suporta o perturbatie

Rezilienta – capacitatea de regenerare

Preocupari sanitare legate de calitatea factorilor de mediu

Afectarea sistemului imunitar

Microbi si virusi noi sau existenti

Rezistenta factorilor patologici la tratamente medicale

Transferul rapid de virusi

Efectele imprevizibile ale aditivilor alimentari si a suplimentelor etc...

Subiecte posibile:

1. Descrieti caracterul interdisciplinar al ecologiei!

10

ECOTEHNOLOGII

2. Cum sunt perceputi factorii de mediu in viziunea economica clasica? Dar in

contextul noii economii?

3. Ce puteti spune despre poluarea transfrontaliera?

4. Cum influenteaza scurtarea timpului de viaţă pentru produse şi diversificarea

cererii, mediul?

11

ECOTEHNOLOGII

Obiective economice si sociale Eficientizare Dezvoltare durabila

Obiective de mediu Sustenabilitate

Economia clasica Economia bazata pe cunoastere

CURSUL 3

CAPITOLUL 1 - ACTIVITATILE ANTROPICE SI MEDIUL AMBIANT

Tranzitia de la economia clasica la economia bazata pe cunoastere (Drucker, 1966).

Economia clasica – bazata pe agricultura, industrie sau industria de masa

Economia bazată pe cunoaştere este economia bazata pe

productia, distributia si utilizarea cunostintelor si informatiilor (OCDE)

Capabilitatile receptorilor de a sti cine, ce, cum, de ce (who, what, how, why)

inovare

resurse intangibile etc...

Dezvoltare durabila (sustenabilitate)

satisfacerea nevoilor prezentului, fara a compromite posibilitatile generatiilor

viitoare de a-si satisface propriile nevoi

avantaj competitiv pe termen mediu si lung

12

ECOTEHNOLOGII

IMPLICATII Economia bazata pe cunoastere Mediu

1. Caracteristicile noilor ramuri dominante ale economiei mondiale

2. Globalizarea/mondializarea concurenţei

3. Scurtarea timpului de viaţă pentru produse şi diversificarea cererii

4. Creşterea complexităţii produselor oferite pe piaţă

5. Protecţia mediului – o constrângere necesară pentru economia bazată pe

cunoaştere

1. Caracteristicile noilor ramuri dominante ale economiei mondiale

Aparitia unor noi ramuri dominante:

dezvoltare durabila

responsabiltate sociala, etica si economica

eficienta energetica

protectia mediului

Evolutia economiei mondiale din punct de vedere al problemelor de mediu, catre:

sectorul serviciilor (mai putin poluant decat cel industrial, al productiei)

ramuri industriale noi, emergente (nanotehnologiile) bazate pe progresul tehnic

consumatori preocupati de problemele de mediu

Creşterea nivelului de cunoaştere (societate bazata pe cunoastere):

creşterea nivelului de instruire a angajaţilor

atitudine responsabila (reducerea pierderilor, depozitarea deseurilor)

13

ECOTEHNOLOGII

creşterea nivelului de instruire a consumatorilor

responsabilizarea acestora fata de produse (materii prime, reciclarea de catre

producator, proces tehnologic)

Particularităţi distincte ale noilor ramuri economice:

capitalul intelectual

nivel ridicat de mecanizare si automatizare

personal inalt calificat

accentul pe activele intangibile

inovatie, know-how, transfer de cunostinte si consolidarea de marci si proprietate

intelectuala

personalizarea cererii

2. Globalizarea/mondializarea concurenţei

Globalizarea = proces de integrare a pieţelor naţionale într-una singură/internaţională

de bunuri, servicii, pieţe financiare / forţă de muncă etc

Premise:

evoluţia tehnologiilor informatice evoluţia procesului comunicaţional

apariţia de societăţi transnaţionale reducerea distanţelor

liberalizarea comerţului - a pieţelor de desfacere și financiare

identificarea de soluţii noi pentru problemele globale: protecţia mediului, sărăcia

14

ECOTEHNOLOGII

Formarea unor pieţe specializate pe probleme de mediu

piaţa internaţională a poluării " comerţul cu deşeuri toxice

piaţa certificatelor de emisii de carbon

piaţa certificatelor verzi

piaţa certificatelor albe

Apariţia unor noi forme de organizare specializate/ inovative

Clusterele ecologice – acorduri a unor instituţii, companii privind implementarea în

comun a unor strategii orientate spre prevenirea poluarii mediului. Pot avea ca

obiective:

implementarea unui sistem de management al mediului

transferul de metode inovative de management al mediului

stabilirea de strategii comune de aprovizionare - producţie - vânzare care să

respecte principiile dezvoltării durabile şi să promoveze măsuri de protecţie a

mediului.

Spin-off-urile ecologice - parteneriate public-private ce militeaza pentru promovarea

unor proiecte privind dezvoltarea durabila şi de protecţia mediului.

Dezavantajele globalizării vizează statele slab dezvoltate:

adâncirea decalajului dintre statele dezvoltate şi cele slab dezvoltate

migrarea forţei de muncă calificată şi supercalificată

comerţul cu deşeuri toxice către statele slab dezvoltate (ireversibil)

15

ECOTEHNOLOGII

3. Scurtarea timpului de viaţă pentru produse şi diversificarea cererii

Cauze:

sporirea nivelului de trai

evolutia rapida a progresului tehnic

Efecte:

cresterea productiei (consum mai intens de resurse)

cresterea volumului deseurilor

fazele ciclului de viaţă ale produselor se reduc (accentul cade pe serviciile post-

vânzare a produselor)

4. Creşterea complexităţii produselor oferite pe piaţă, înglobând funcții:

pentru organizaţie - generatoare de valoare adăugată

pentru clienţi - valoare de întrebuinţare

pentru mediu - reducerea impactului de mediu

Complexitatea produselor este evidentiata de 5 caracteristici:

16

ECOTEHNOLOGII

Cresterea nivelului de personalizare a cererii

Sporirea nivelului de complexitate a etapelor ce alcatuiesc ciclul de viata

Integrarea conceptelor de produs si serviciu in bunuri vandabile

Cresterea continutului de tehnologie inglobata in produse si servicii

Integrarea tehnologiilor emergente in procesul de fabricatie

5. Protecţia mediului – o constrângere necesară pentru economia bazată pe

cunoaştere

Viziunea economica clasica:

factorii de mediu – aerul, apa şi parţial solul – sunt considerate resurse în

proprietate comună, cu un preţ nesemnificativ în raport cu importanţa lor. Fapt

care încurajează:

utilizarea, risipa şi distrugerea excesivă a lor

reflectarea lor minoră în costurile de producţie

afectarea deciziilor de comercializare, a preţurilor pentru aceşti factori

facilitează externalizarea costurilor de poluare = deplasarea către alţi plătitori

accentul este pe stabilitate şi echilibru economic

În contextul noii economii:

reconfigurarea raportului dintre protecţia mediului şi activitatea economică

abordarea economiei în contextul unor evoluţii complexe, pe principii de

funcţionare similare dinamicii de adaptare a mediilor naturale.

instabilitate, fluctuaţie, evoluţionism

domina competitivitatea (cunoaşterea devine nucleul tuturor competenţelor)

Noua economie ţine cont de valorea bunurilor intangibile

17

ECOTEHNOLOGII

capitalul intelectual/resursa umana ca factorul principal de dezvoltare

factorii tradiţionali de producţie – pământ, muncă, capital – se transformă în

factori secundari

cunoştinţele şi tehnologiile avansate pot transforma semnificativ economiile

se dezvoltă spiritul antreprenorial capabil să capteze, să aplice şi să dezvolte

valoarea cu ajutorul tehnologiilor performante

Tendinţe:

reducerea presiunii asupra mediilor naturale

revenirea şi apropierea omului de natură

avantajul competitiv al companiilor evoluează pe considerente care ţin de nivelul

de pregătire şi creativitate a personalului nu pe considerente de exploatare a

resurselor naturale la cele mai mici costuri şi de asemenea nu pe considerente de

achiziţionare a celor mai performante echipamente cu ignorarea impactul

acestora asupra mediului

ştiinţa face din inteligenţa şi creativitatea umană o expresie fundamentală de

înţelegere a universului

Subiecte posibile:

1. Identificati si descrieti formele de manifestare a poluarii solului de catre om?

2. Dati un exemplu de supraexploatare a resurselor biologice si mentioanati care

sunt efectele acesteia asupra solului?

3. Ce puteti spune despre masurile de protectie a solului?

4. Cum poate influenta dezvoltarea economica relatiile si echilibrele ecologice?

18

ECOTEHNOLOGII

CURSUL 4

CAPITOLUL 2 – POLUAREA FACTORILOR DE MEDIU

2.1 POLUAREA ATMOSFERICĂ

2.2 POLUAREA HIDROSFEREI

2.3 POLUAREA ȘI DEGRADAREA SOLULUI

Motivatia studierii poluării factorilor de mediu:

În calitate de factori decidenți trebuie să știm cine (ce), cât și cum poluează.


Atmosfera terestră

invelișul gazos care inconjoara Pamantul

96% aer, 4% vapori; 5000 m altitudine; 2*1015 tone

Poluarea atmosferei - Prezența unor substanţe străine în mediului natural care produc

o variaţie semnificativă a proprietăţilor atmosferei.

DISPERSIA POLUANŢILOR ÎN FUNCŢIE DE CONDIŢIILE DE MEDIU

Conditiile geografice, topografice, meteorologice si atmosferice:

influenteaza nivelul poluarii

terbuie luate in considerare de catre factorii decidenti

Deplasarea maselor de aer pe verticală (gradientul de temp. mediu = 0,98oC/100m):

19

ECOTEHNOLOGII

1. instabilitate atmosferică

temperatura scade mai mult decat media gradientului

mişcarea ascendentă a maselor de aer favorizează dispersia poluanţilor

2. stare atmosferică indiferentă/neutră/de acalmie

temperatura variaza conform valorii medii a gradientuli

dispersia poluantilor este stationară

3. stabilitate atmosferică

temperatura scade mai putin decat media gradientului

frânează mişcarea maselor de aer; creşte concentraţia de poluanţi la sol

4. inversiune termică

temperatura evolueaza invers gradientului

aerul mai rece si mai dens de la sol impiedică dispersia poluanţilor

presiune ridicată şi viteza redusă a vântului

poluarea devine maximă la nivelul solului.

Deplasarea maselor de aer pe orizontală generează vânt, datorită unor fenomene de:

1. turbulenţa mecanică - frecarea aerului de sol sau de obstacole

2. turbulenţa termică - diferenţe de temperatură dintre sol şi stratul de aer adiacent

CARACTERIZAREA POLUANŢILOR ATMOSFERICI

Conform criteriilor:

1. stare de agregare: poluanţii gazoşi, lichizi, solizi, aerosoli

2. concentraţie maxim admisibilă (CMA în mg/m3, mg/kg) În ţara noastră s-au

inventariat peste 400 de poluanţi atmosferic (STAS 12574).

20

ECOTEHNOLOGII

3. grad de persistenţă a poluanţilor în atmosferă

rezistă de la câteva zile la sute de ani (masele plastice)

4. Influenţă reciprocă

sinergism - potenţarea influenţei

antagonism - anihilarea influenţei

anergism - lipsa influenţei.

Sinergismul favorizează formarea smogului fotochimic (gaze de eșapament).

În România, un caz tipic de sinergism s-a regăsit în zona Copşa Mică.

PRINCIPALELE SURSE DE POLUARE A ATMOSFEREI

Surse naturale

1. Erupţiile vulcanice

2. Furtunile de praf

3. Incendiile naturale

Surse antropice

Transportul rutier

- cu o contribuţie de circa 60% la poluarea antropică a atmosferei

- se produce aproape de sol

- diferă în în funcţie de frecvența traficului, posibilităţile de ventilaţie a străzilor etc

Industria - sursă majoră de poluare

- industria extractivă, minieră cu emisii de praf/pulberi diverse

- industria petrolieră, cu hidrocarburi, unele fiind inflamabile, cancerigene

- industria energetică, cu termoenergetica

21

ECOTEHNOLOGII

- industria materialelor de construcţii

- industria siderurgică şi metalurgică, cu pulberi puternic cancerigene

Notă: Nivelul emisiilor poluante din traficul aerian este f. ridicat (Los Angeles

International Airport = smog)

EFECTELE POLUĂRII ATMOSFERICE

Efcete:

- directe / imediate

- indirecte / pe termen lung / cu caracter global

Efecte directe ale poluanţilor atmosferici

Poluarea cu produşi gazoşi - variază ca sursă, cantitate, nocivitate şi persistenţă

1. Dioxidul de carbon apare din toate procesele de ardere industriale şi din trafic

2. Monoxidul de carbon - din trafic, datorită arderii incomplete a combustibililor.

3. Oxizii de azot - utilizarea combustibililor fosili pentru industrie sau încălzirea

locuinţelor.

4. Dioxidul de sulf - activităţi vulcanice, arderea combustibililor fosili etc.

5. Hidrogenul sulfurat - activităţi vulcanice, putrefacţie, industria petrochimică etc.

6. Ozonul – pe baza oxizilor de azot din gazele de eşapament.

Poluarea cu substanţe lichide

Industria de lacuri şi vopsele, utilizărea insecticidelor şi pesticidelor în agricultură.

Poluarea cu substanţe solide

Provin din activităţile industriale şi din traficul rutier.

22

ECOTEHNOLOGII

- praful de ciment

- pulberile metalurgice – de la fabricarea fontei, oţelului, aluminiului etc

Poluarea cu aerosoli (prezenţa metalelor grele plumb şi mercur)

- Poluarea cu plumb - fabricarea acumulatorilor, corectarea cifrei octanice a benz.

- Poluarea cu mercur

Efecte globale ale poluării atmosferice

Efectul de seră

Constă în împiedicarea reflexiei căldurii terestre primită de la soare în spaţiul cosmic.

- asociată cu încălzirea exagerată a straturilor atmosferice inferiore

- datorită anumitor poluanţi atmosferici, purtând denumirea de „gaze de seră” - dioxidul

de carbon, metan, oxizi de azot, compuşi organici

Dioxid de carbon provine - arderi industriale (centralele termoelectrice), traficul rutier.

Efectul de seră contribuie la:

- încălzirea globală cu modificarea climatului global.

- ritmul accelerat al schimbărilor climatice,

- perturbările climatice (cicloane, uragane, taifune, cutremure, inundaţii)

- perturbarea pe termen lung a echilibrelor terestre

- lărgirea zonelor aride

- restrângerea zonelor subtropicale

- perturbarea regimului de precipitaţii în zona temperate etc.

Gradul de urbanizare amplifică efectul de seră datorită:

- materialelor de construcţii - absorb radiaţiile de trei ori mai mult decât solul umed

23

ECOTEHNOLOGII

- vânturilor - sunt sursă de secetă şi nu permit purificarea aerului

- canalizările - împiedică evaporarea apei și conduc la disconfortul termic

Consecinţe în cascadă ale efectului de seră:

- topirea calotelor glaciare

- infiltrarea apei sărate marine în pânza freatică terestră

- instalarea unor perioade de secetă prelungită

Măsuri generale (planetare) de contracarare a efectului de seră

- programe de reîmpădurire masivă

- restructurarea energeticii - trecerea la utilizarea resurselor energetice neconvenţionale,

regenerabile şi nepoluante

- utilizarea carburanţilor alternativi în transporturi etc...

Distrugerea stratului de ozon

Ozonul se formează în partea superioară a atmosferei (20 – 55 km) şi se găseşte în

concentraţii variabile de la suprafaţa Terrei până la altitudinea de circa 35 km (3mm).

- rol de ecran protector împotriva radiaţiilor ultraviolete.

Deteriorarea stratului de ozon - datorită creşterii concentraţiei unor poluanţi gazoşi.

Cauze – surse ale deteriorării stratului de ozon:

- naturale – erupţiile vulcanice, frecvente şi puternice din ultimii 20 de ani

- antropice:

- activităţi care utilizează freoni (electronica, medicină, cosmetică)

- intensificarea traficului rutier

1985 - s-a constatat formarea unor “găuri în stratul de ozon” (grosimie sub 1,5 mm).

Efecte ale deteriorării stratului de ozon:

24

ECOTEHNOLOGII

- scăderea concentraţiei de ozon cu 1% determină o creştere a fluxului de radiaţii

UV către Pământ cu 2%, care duc la sporire de 6 ori a frecvenţei cancerului de

piele şi a bolilor de ochi

- schimbări în sistemul de imunitate uman, reducerea rezistenţei seminţelor etc.

Măsurile de protejare a stratului de ozon vizează înlocuirea/eliminarea totală a

freonilor cu alte produse.

Ploile acide

Reprezintă precipitaţii atmosferice cu pH acid (< 5,6).

Germania a fost prima afectată de acest tip de poluare.

Fenomenul se datorează prezenţei poluanţilor (solubili în apă):

- dioxid de sulf şi

- oxizilor de azot

Cauze – surse ale ploilor acide:

- utilizarea cărbunelui

- traficul rutier

Ploile acide afectează:

- atmosfera - ceţa acidă crează probleme pentru condiţiile normale de trafic

- solul, vegetaţia - spălarea substanţelor nutritive din sol, scăderea rezistenţei

pomilor la îngheţ, perturbarea ciclului de creştere al arborilor

- clădirile, statuile, obiectele de artă prin corodarea finisărilor exterioare

- sănătatea umană – sunt afectate căile respiratorii

- ecosistemele acvatice, prin scăderea producţiei piscicole

Măsuri de diminuare a efectelor ploilor acide presupun:

25

ECOTEHNOLOGII

- restructurarea energeticii - centrală electrică ecologică (nucleară, eoliană, solară);

- purificarea avansată a gazelor de ardere şi de eşapament

Subiecte posibile:

1. Care sunt repercusiunile negative ale cresterii complexitatii produselor oferite pe

piata, asupra mediului?

2. Exemplificati sase tipuri de medii si evidentiati principalele diferente dintre

acestea!

3. Ce puteti spune despre standardele ISO ca instrumente de management de

mediu?

4. Ce puteti spune despre reglementarile juridice de mediu?

26

ECOTEHNOLOGII

CURSUL 5






Apa

- cea mai răspândită materie de pe glob,

- 70,8% din suprafaţa Pământului

Resursele de apă utilizabile

- 1% din volumul de apă dulce existent în fluvii, râuri, lacuri şi în pânza freatică.

Poluarea apei

- alterarea calităţilor fizice, chimice şi biologice ale acesteia,

- produsă direct sau indirect de o activitate umană,

- în urma căreia apa devine improprie pentru o utilizare naturală/antropică.

PRINCIPALELE SURSE DE POLUARE A APELOR

Surse de poluare a apelor de suprafață

- surse de poluare concentrate sau organizate

27

ECOTEHNOLOGII

- surse de poluare neorganizate, dispersate

- surse de poluare accidentală

Surse de poluare a apelor subterane

- impurificările cu ape saline, gaze sau hidrocarburi din lucrări miniere/de foraj

- infiltraţiile de la suprafaţa solului cu diverse categoriilor de ape uzate

- impurificările produse în secţiunile de captare a apei

Principalii efluenţi poluanţi ai mediilor acvatice

- scurgeri accidentale sau deversări deliberate de poluanţi de la activităţi industriale.

- scurgeri din rezervoarele şi de la conductele transport produse petroliere

- utilizarea antidăunătorilor (pesticide, ierbicide) în agricultură

- folosirea îngrăşămintelor anorganice, cu azot, fosfor, potasiu pentru creşterea

productivităţii culturilor agricole

- dejecţii animaliere din ferme şi combinate zootehnice

- deversarea apelor menajere uzate

- utilizarea sării, ca antiderapant în timpul iernii

- depunerile de poluanţi din atmosferă, prin intermediul ploilor acide etc

STABILIREA GRADULUI DE POLUARE A APELOR

Gradul de nocivitate asupra vieţuitoarelor acvatice

- doza limită–timp de o oră nu afectează viaţa peştilor

- doza minimă letală –după o oră produce moartea peştilor

Metode de analiză e evoluției gradului de poluare a aplelor

- fizico-chimice – stabilesc calitatea şi cantitatea poluanţilor

28

ECOTEHNOLOGII

- biologice – formele de viaţă în absenţa sau prezenţa poluanţilor

- bacteriologice – identifică germenii patogeni (responsabili de îmbolnăviri epidemice)

- toxicologice – stabilesc nocivitatea poluanţilor

Gradul de poluare a unui receptor - depinde de viteza şi direcţia de deplasare a

efluentului în raport cu receptorul:

- în aceiaşi direcţie, în echicurent:

- viteza receptorului mai mare decât viteza efluentului (apele curgătoare) -

poluanţii se depun şi apa râului respectiv continuă să curgă curată

- viteza receptorului mai mică decât viteza efluentului (lacurile şi mările închise) -

efluentul dispersează în tot bazinul respectiv;

- în contracurent - fenomenul de “întoarcere” a efluentului, cu creşterea gradului de

poluare în zona de evacuare

Siajul - ccreşterea concentraţiei de poluant în avalul unui obstacol

Estimarea efectului poluării se face si cu ajutorul criteriului faunei piscicole. Peştii sunt

cei mai sensibili la poluare

Evacuarea apelor uzate se face prin canale de suprafaţă sau subterane (de submersie).

Dispersia poluanţilor se realizează conform legilor de difuzie (dispersie de tip egretă).

Concentraţia maximă a poluării se produce pe axa direcţiei de deplasare a efluentului.

CLASIFICAREA POLUANŢILOR HIDROSFEREI

După natura lor şi tipul de poluare determinat

1. Poluanţi de natură fizică (poluare fizică)

- poluare radioactiva - folosirea energiei nucleare

29

ECOTEHNOLOGII

- poluare termica - scăderea gradului de oxigenare a apei (20% din)

2. Poluanţi de natură chimică (poluare chimică)

- Organici, degradabili sau

- Cu remanenţă îndelungată (azotaţi, fosfaţi, plumb, mercur etc)

3. Poluanţi de natură biologică (poluare biologică)

Agenţi biologici (microorganisme şi substanţe organice fermentabile.

Eutrofizarea:

- poluări a apelor prin deversarea unor cantităţi excesive de nutrienţi

- sufocarea florei şi faunei prin dezvoltarea de alge care acoperă suprafeţe acvatice

După persistenţa poluanţilor în apă

1. Poluanţi biodegradabili

- pot fi metabolizaţi şi neutralizaţi de fauna şi flora acvatică

- sunt cei biologici: dejecţiile animaliere, ape uzate din industria alimentară etc.

Degradarea lor se face printr-un proces de oxidare cu oxigenul. Când consumul

depăşeşte disponibilul de oxigen are loc “sufocarea” apei.

2. Poluanţi nebiodegradabili

- care se menţin ca atare şi se acumulează în timp

- substanţele anorganice (săruri de metale grele),

- organice (insecticide, detergenţi, coloranţi), petroliere şi radioactive.

30

ECOTEHNOLOGII

PARTICULARITĂŢI DE POLUARE A MĂRILOR ŞI OCEANELOR

Particularităţile poluării mărilor şi oceanelor apar:

- în estuare,

- la gurile de vărsare a marilor fluvii

- în zonele costiere şi de litoral cu activitate industrială, turistică şi de transport

Cauze principale:

Poluarea cu rezidiuri industriale

- directă - cu apele reziduale de la unităţile industriale situate pe litoral

- indirectă - prin intermediul marilor fluvii ce se varsă în mări sau oceane

Poluarea cu produse petroliere

Petrolul împiedică oxigenarea şi pătrunderea luminii în apă. Poluare se face prin:

- Extracţia petrolului

- Transportul petrolului

- Rafinarea petrolului

- Transportul naval în general.

EFECTE ALE POLUĂRII APELOR

Efecte ale poluării apelor de suprafaţă

Efectele poluării cu ape uzate

- modificari de gust, miros, culoare, temperatură, pH, duritate

- reducerea cantităţii de oxigen

Decontaminarea unui bazin hidrografic, poluat cu azotaţi, durează cca 100 de ani.

31

ECOTEHNOLOGII

Efectele poluării termice

- creşte sensibilitatea organismelor acvatice

- afectarea fitoplanctonului

- distrugerea populaţiei de peşti prin distrugerea mecanică a icrelor şi larvelor

Efectele poluării maritime –se produc şi asupra plajelor şi zonelor de coastă.

1. cu rezidii industriale

- scăderea producţiei de peşti

- contaminarea unor specii

- proliferarea algelor otrăvitoare

- perturbarea posibilităţilor de comunicare dintre vieţuitoarele marine

2. cu produse petroliere:

- neoxigenarea apei

- reducerea eficacităţii fitoplanctonului marin.

Efectele poluării asupra apelor subterane

Poluarea pânzei freatice este mai lentă, de ordinul a câţiva metri pe an, datorită vitezei

reduse de deplasare a poluanţilor prin straturile de infiltrare.

Influenţa poluării asupra sănătăţii umane

Dezvoltarea de bacterii care determină riscul de îmbolnăvire prin:

- epidemii

- boli infecţioase digestive

- epidemii sporadice

- boli netransmisibile

32

ECOTEHNOLOGII

METODE DE COMBATERE A POLUĂRII APELOR

Autoepurarea apelor

Ansamblul proceselor naturale de purificare.

Factorii care influențează procesul de autoepurare

- factori fizici - sedimentarea, limpezirea, lumina, temperatura, mişcarea apei.

- factori chimici

Bacteriile cu rol esenţial în procesul de autoepurare a apelor:

Din punct de vedere al nutriţiei:

- bacterii autotrofe - care se hrănesc cu substanţe minerale

- bacterii heterotrofe - care folosesc materii organice

- saprofite - se hrănesc cu materii organice moarte

- parazite, apar întâmplător în apele poluate

După cum utilizează oxigenul în timpul autoepurării:

- bacterii aerobe - folosesc oxigen liber, molecular

- bacteriile anaerobe - folosesc oxigenul ionic/din combinaţii ( sulfaţi, azotaţi etc)

- facultativ aerobe/anaerobe - folosesc atât oxigenul molecular, cât şi ionic

Etapele procesului de autoepurare:

- treapta anaerobă - în care bacteriile degradează proteinele, hidraţii de carbon şi

lipidele, în compuşi mai simpli

- treapta aerobă - în care bacteriile descompun complet materia organică până la

bioxid de carbon şi apă, fără apariţia unor produşi intermediari/secundari nocivi.

33

ECOTEHNOLOGII

Epurarea apelor uzate

Ansamblul de măsuri şi procedee prin care impurităţile conţinute în apele uzate, sunt

reduse sub anumite limite.

Procedeele de epurare cuprind două grupe mari de operaţii succesive:

- reţinerea şi/sau transformarea substanţelor nocive în produşi nenocivi

- prelucrarea substanţelor rezultate din prima operaţie

Procesele tehnologice se realizează în staţii de epurare care trebuie sa resolve:

- purificarea unui debit uriaş de ape uzate

- diversitatea mare de impurificatori ce trebuie eliminaţi

- valorile rezonabile pentru investiţii şi costuri

- valorificarea eficientă a produselor recuperate

Din staţiile de epurare rezultă:

- apele epurate evacuate sau valorificate

- nămoluri îndepărtate şi valorificate.

Epurarea biologică - procedeele biologice de epurare.

Prin tratarea aerobă a apelor uzate rezultă:

- apă resupusă unei tratări finale curăţire şi purificare inainte de a fi deversată

- nămolul activ resupus unei tratări anaerobe care separaă apa de biogaz şi nămol

Metode speciale de tratare a apelor uzate

Pentru apele uzate industriale

Din volumul de apă utilizat în industrie 70-90% devine de apă uzată, care inainte de

deversarea într-un emisar se epurează satisfăcător 25%, incomplet 45% , iar restul nu

se epurează deşi sunt restricţii clare privind calitatea apelor deversate.

34

ECOTEHNOLOGII

Limitarea/combaterea poluării se realizează cu ajutorul unor metode specifice –

funcţie de natura efluentului/poluantului.

a) Pentru apele reziduale din industria chimică/petrochimică se există procedee “in-

plant” şi/sau “end-pipe”

În-plant = în cadrul procesului tehnologic care le-au generat;

End of pipe = la capătul conductei, reprezentând sfârşitul procesului tehnologic (în alte

procese tehnologice din acelaşi sau alte domenii industriale)

b) Pentru apelor uzate cu conţinut de metale grele ( Fier, Crom, Nichel, Cobalt,

Mangan, Molibden, Vanadiu, Zinc, Cupru, Cadmiu, Mercur) se aplică precipitarea

dirijată în trepte, la pH controlat, în mediu reducător prin care se realiză epurarea

apelor dar şi recuperare metalelor în proporţie de 98-99%.

Acest procedeu se aplică în:

- i sub toate tipurile

de combinaţii

- sectorul metalurgic, responsabil major în poluarea hidrosferei cu metale grele

- industria de fabricare a aluminiului pentru apele reziduale rezultate de la

operaţiile de spălare a gazelor

c) Pentru apele toxice organice de la fabricarea pesticidelor, coloranţilor,

medicamentelor etc se aplică procedee catalitice tip REDOX care oxidarea

impurificatorilor, în prezenţa unor catalizatori, foloxind ca oxidant aerul

Pentru apele reziduale cianurate extrem de agresive pentru om şi mediu, procedeele

catalitice cu produşi peroxidici sunt o alternativă la procedeele clasice de tratare cu

hipoclorit sau sulfat feros.

d) Pentru tratarea apelor reziduale fenolice,

35

ECOTEHNOLOGII

- când fenolul se găseşte în concentraţii mari în apele reziduale (în procesul de

fabricare a fenolului), se utiliză epurarea în trepte pentru recuperarea lui.

- când fenolul se găseşte în cantităţi mici în apelor reziduale se aplică procedee

de epurare biologică sau catalitică, mai eficiente şi mai puţin costisitoare.

e) Eliminarea fosforului şi azotului din apele reziduale

Prezenţa ionului azotat în pânza freatică la concentraţii 100 ppm, în condiţii de

malnutriţie, creşte riscul îmbolnăvirilor umane de cancer stomacal şi de apariţie a

„sindromului albastru” (în termeni medicali „methemoglobinemia”, care apare datorită

oxidării hemoglobinei, principalul purtător de oxigen la celulele sanguine).

Se aplică o epurare mecanică urmată de o epurare biologică, cu bacterii strict

specializate.

Metoda, deşi costisitoare, se impune dacă cursul de apă în care se deversează acest tip

de ape reziduale este folosit, în aval, ca sursă de apă potabilă

f) Alte metode de tratare a apelor industriale uzate

- Reactore cu jet de plasmă pentru distrugerea deşeurilor organice toxice

(insecticide, pesticide, compuşi organo-metalici, tetraclorură de carbon). Din

proces rezultă numai dioxid de carbon, apă şi acizi, randamentul fiind de 100%.

- Utilizarea radiaţiilor UV pentru descompunerea cianurilor, fenolilor,

substanţelor clorurate din apele reziduale

g) Pentru eliminarea/recuperarea petrolului şi a produselor petroliere

- din apele de suprafaţa: folii calandrate, benzi ranforsate, ce asigură absorbţia

de hidrocarburi în apele continentale (râuri, lacuri) sau incinte portuare, şi care

36

ECOTEHNOLOGII

ulterior se folosesc drept combustibil;

-

selective cu autonomie (nu necesită alimentare cu energie), puţin costisitoare,

simple (nu solicită o întreţinere specială),care acţionează la interfaţă

apă/produs petrolier din foraje şi colectează într-un rezervor produsul petrolier

Metode de eliminare a unor efecte specifice ale poluării apelor

Efectul de acidifiere al apelor de mină se neutralizează cu var sau alţi produşi alcalini.

În cazul acidifierii apelor naturale se utilizează procedeul „liming” (de asemeni cu var).

Efectul de eutrofizare se combate prin:

-

destratificare), chimice (precipitare „in-situ”, degradarea mâlului anoxic), biologice

(cosirea vegetaţiei, specii alohtone);

- măsurile externe preventive, ce vizează reducerea aportului de azot şi fosfor, prin

reducerea utilizării fertilizanţilor agricoli în zonă, epurarea apelor uzate, canalizare

inelară în jurul lacului pentru evitarea deversărilor, precipitarea şi sedimentarea

substanţelor nutritive direct în efluenţi.

Formarea de suspensii în concentraţii mari, poate fi redusă prin: aratul pe conturul

lacurilor, rotaţia sau terasarea culturilor, recoltarea în fâşii, menţinerea de perdele şi

centuri forestiere, plantarea de vegetaţiei pe malurile amenajărilor hidrotehnice.

Excesul de salinitate poate fi combătut prin irigări eficiente (prin canale deschise,

stropitori circulare sau pe role sau prin evitarea irigărilor în exces, a pierderilor pe

reţeaua de aducţie a apei) sau micro-irigări (stropirea prin picurare direct la rădăcina

plantelor), drenaje (pentru a coborî nivelul freatic la 2 – 3 m sub nivelul solului) etc.

37

ECOTEHNOLOGII

PREVENIREA ŞI COMBATEREA POLUĂRII APELOR

Prevenirea şi controlul poluării apelor de suprafaţă

Tehnicile structurale constau în practicarea de îngrădiri zonale (garduri), pază, deflexie

curenţi, remodelare a albiei, manipularea vegetaţiei şi a substanţelor organice, etc.

Tehnicile nestructurale au în vedere stoparea poluării, îmbunătăţirea legislaţiei, a

standardelor, a educaţiei de mediu sau schimbarea regimului de uzinare hidrotehnică,

refacerea zonelor umede etc:

- realizarea de staţii de epurare la agenţii economici nedotaţi şi completarea

capacităţilor existente la nivelul necesar;

- îmbunătăţirea randamentului staţiilor de epurare prin perfecţionarea

tehnologiilor, instalaţiilor şi a exploatării lor;

- controlul eficient al noilor unităţi industriale sau a proiectelor de dezvoltare a

infrastructurilor şi a depozitelor de deşeuri de orice fel;

- înăsprirea şi generalizarea reglementărilor existente prin aplicarea de penalităţi,

pe baza principiului poluatorul plăteşte;

- actualizarea şi extinderea numărului de indicatori din standardele privind calitatea

efluenţilor pentru îmbunătăţirea calităţii receptorilor;

- aplicarea celor mai eficiente metode tehnice, administrative şi juridice pentru

protecţia împotriva poluării difuze (cu îngrăşăminte şi pesticide);

- controlul evacuărilor de ape uzate din industrie, şi intensificarea recirculării apei în

sectorul productiv;

38

ECOTEHNOLOGII

- recuperarea şi valorificarea substanţelor utile obţinute din apele uzate;

- stabilirea şi introducerea de reglementări privind diminuarea poluării termice a

resurselor de apă, problemă specifică industriei energetice (la nivel mondial).

Dezvoltarea unor tehnologii integrate de epurare-tratare a apelor uzate, astfel încât

calitatea lor finală să le facă utilizabile în industrie, agricultură, acvacultură, agrement

etc.

Protecţia apelor subterane

- refacerea reţelelor de colectare a apelor uzate din localităţi şi de pe platformele

industriale;

- prevenirea poluării acviferelor, prin stabilirea şi realizarea unor zone de protecţie a

fronturilor de captare şi a zonelor de reîncărcare naturală sau artificială a

straturilor freatice;

- studierea şi eliminarea cauzelor care produc pierderi de substanţe petroliere şi

implicit poluarea solului, subsolului şi a resurselor de apă, cu atenţie sporită în ce

priveşte poluarea difuză, oriunde s-ar produce ea (dat fiind, mai ales,

necunoaşterea efectelor pe termen lung pe care le implică!).

Subiecte posibile:

1. Ce puteti spune despre tehnologiile curate?

2. Ce puteti spune despre evolutia economiei mondiale din punct de vedere al

problemelor de mediu?

3. Exemplificati noi ramuri dominante ale economiei mondiale si mentionati

39

ECOTEHNOLOGII

particularitatile acestora!

4. Ce puteti spune despre ploile acide?

40

ECOTEHNOLOGII

CURSUL 6






2.3.1 SOLUL - FACTOR ECOLOGIC VITAL

Stratul de humus (1,5 m) – partea fertilă a solului

Suprafața terenurilor la nivel global:

- 13,395 miliarde de ha - suprafaţa totală a terenurilor

- 1,457 miliarde ha - terenuri arabile (11%)

- 2,987 miliarde ha - păşuni (22% )

- 4,041 miliarde ha - păduri (cca 30%)

- 930 milioane de ha - suprafaţa cultivată cu cereale este de

- 243 milioane ha - cultivate cu grâu

In multe zone din Europa şi Asia, posibilitatea măririi suprafețelor agricole este nulă.

Poluarea ca volum și arie de răspândire se dublează la fiecare 10 ani.

2.3.2 DEZECHILIBRE ECOLOGICE LA NIVELUL SOLULUI

Poluarea solului

- degradare fizică (structurală, de compactare etc.)

41

ECOTEHNOLOGII

- degradare chimică (creşte conţinutul de metale grele, pesticide, se modifică ph-

ului etc.)

- degradare biologică (infestată cu germeni patogeni)

Ocuparea unor suprafețe mari de teren (orașe, șosele etc) – 10 mil. ha / an

Degradarea solului – pierderea stratului de humus (s-a redus cu 30% in ultimii 100 ani)

Fenomenele care afectează calitatea solului: eroziunile, alunecările de teren,

despădurirea, deşertificarea, asanarea mlaştinilor, sărăturarea, acumularea deşeurilor.

Factorii antropici de poluare a solului: Activitățile industriale, agricole sau zootehnice.

Omul poluează în diverse moduri:

- supraexploatarea resurselor vegetale

- utilizarea substanţelor chimice

- schimbarea destinaţiei terenurilor (realizarea de construcţii, căi rutiere, baraje etc)

- valorificarea unor zăcăminte prin exploatare în foraj, carieră sau în mină

- acumularea deşeurilor, reziduurilor industriale/agricole şi forestiere

- depozitarea abundentă şi incorectă a deşeurilor etc.

Supraexploatarea resurselor biologice

Suprapăşunatul

Defrișarea pădurilor

- Pădurile au o capacitate de regenerare de 3-5 ori mai mare decât alte ecosisteme

- Se pierd 26 ha paduri / min / glob

Pădurile sunt cel mai eficace organizator natural în ce privește:

- reglarea circuitului apei în natură

- oprirea sau diminuarea intensității vânturilor puternice

- reducerea efectului de seră

42

ECOTEHNOLOGII

- reţinerea unor cantităţi importante de praf, impurificatori atmosferici

- stabilizarea condiţiilor climatice

- crearea unui sol bogat în humus

- habitatul natural al multor specii

Cauzele defrișărilor:

- evoluţia demografică

- nevoia de suprafeţe libere, destinate culturilor sau păşunatului

- nevoia de lemn de foc

- nevoia de lemn de construcţii, materie primă pentru obţinerea hârtiei, mobilei etc

În România defrișările reprezintă principala cauză a inundaţiilor. De asemenea apare

caracterul “galopant” al uscării pădurilor din cauza depăşirii pragului critic de poluare

cu dioxid de sulf din industria energetică profilată pe valorificarea cărbunilor inferiori, a

păcurii şi gazelor naturale.

Extinderea deşerturilor

Evoluţia stării morfologice a terenurilor de la împădurire la deşert:

Pădure - vegetaţie cu arbuşti - vegetaţie agricolă - eroziune - savană cu arbuşti – deşert

Îngrijorează modul accelerat în care se produce acestă succesiune cu extinderea

deşerturilor pe mari arii geografice, cu un ritm anual de peste 200.000 km2.

Asanarea mlaştinilor

1 ha de mlaştină produce 22 tone substanţă organică uscată

1 ha cultivat cu grâu produce 3,4 tone substanţă organică uscată

Sărăturarea

Scăderea puternică a fertilităţii solului prin încărcarea cu un conţinut mare de săruri.

In zonele aride, semiaride, pe terenurile umede cu un drenaj insuficient.

43

ECOTEHNOLOGII

Cauza principală este ridicarea nivelului apelor freatice din cauza construirii de baraje

sau a irigaţiilor neadecvate practicate pe terenuri aride.

Utilizarea în exces a substanţelor chimice

Folosirea îngrăşămintelor chimice pentru creșterea productivității agricole.

- produc anemie

- reducerea treptată a fertilităţii solurilor

Utilizarea pesticidelor

- 46.000 de tipuri bazate pe 140 de substanţe active

- distrugerea echilibrului ecologic al solului

- persistenţa acestor substanţe timp îndelungat, fiind aproape nebiodegradabile

- impurificarea apelor freatice

Alte cauze

Schimbarea destinaţiei terenurilor prin realizarea de construcţii

Extinderea centrelor urbane

Valorificarea unor zăcăminte prin foraj a zăcămintelor

2.3.3 MĂSURI DE PROTECȚIE A SOLULUI

1. Împădurirea

2. Culturi în asolamente

3. Folosirea feromonilor sau cultivarea de soiuri rezistente la atacul dăunătorilor

4. Metode tehnice, administrative şi juridice pentru protecţia mediului

5. Controlul suprafeţelor construite etc...

44

ECOTEHNOLOGII

2.3.4 RECUPERAREA, RECICLAREA, VALORIFICAREA DEȘEURILOR

Managementul deşeurilor

Management adecvat al activităţilor de colectare şi depozitare a deşeurilor.

- reducerea cantităţilor de deşeuri

- utilizarea/valorificarea deșeurilor

- procesarea şi reintroducerea deşeurilor în natură în forme neagresive

- Reducerea cantităţii de deşeuri

Managementul deșeurilor vizează atât proiectarea cât şi utilizarea produselor:

- Conceperea produselor din materialele nepoluante (uşor dezmembrabile etc...)

- Diminuarea ambalajelor

- Achiziționarea de produse cu un timp de viață mai lung;

- Valorificarea intensă a materiilor prime.

Depozitarea deșeurilor

Separarea deşeurilor

- la obţinerea oţelului din fier vechi se reduce poluarea aerului cu 85% şi a apei cu

76%, iar consumul energetic scade la cca. 30%

- hârtia de ziar produsă din hârtie reciclată necesită cu 25 - 60% mai puţină energie

în procesul de fabricaţie

Amplasarea depozitelor urbane

- 87% sunt plasate în afara oraşelor

- 6% pe malul apelor

- 7% se găsesc în interiorul localităţilor.

Doar 1-2% din deşeurile urbane sunt valorificate.

45

ECOTEHNOLOGII

Valorificarea deşeurilor

Se diferenţiază în funcţie de gradul de uzură şi dispersie:

- Produs utilizat care păstrează toate calităţile produsului iniţial, cu excepţia faptului

că a fost "dispersat" în mediu (tipice - ambalajele din sticlă)

- Produs uzat care şi-a pierdut o parte din calităţile iniţiale, care pot fi însă

regenerate

- Produs uzat care şi-a pierdut cea mai mare parte din calităţile iniţiale.

Dificultăţi în acţiunea de valorificare a deşeurilor:

- gradul mare de dispersie

- lipsa reţelelor de colectare în teritoriu

- etapă de dezmembrare şi separare a componentelor

Probleme în acțiunea de recuperare, reciclare, refolosire a deşeurilor tehnologice:

- redistribuirea eficientă a materialelor refolosibile

- utilizarea materiilor prime reciclate cu o valoare cel mult egală cu a materiilor

prime substituite

Soluții pentru problemele specifice recuperării, reciclării, refolosirii produselor uzate

sau a deșeurilor tehnologice:

- depozitare controlată în gropi de gunoi ecologice – metoda optimă

- compostare

- incinerare

- piroliză etc.

Gropile de gunoi prezintă o serie de dezavantaje:

- modifică peisajul

- poluează aerul

46

ECOTEHNOLOGII

- poluează apele de suprafaţă si apele freatice

- modifică biocenoza terenurilor limitrofe.

În Anglia, gropile de gunoi sunt amplasate în văi, cu pereţii betonaţi-impermeabilizaţi.

La atingerea capacităţii de umplere gropile sunt valorificate ca sursă de biogaz sau prin

cultivarea pământului la suprafaţă.

Compostarea

Partea organică selectată a gunoiului menajer poate fi compostată rezultând

îngrăşământ agricol asemănător gunoiului de grajd.

Incinerarea

- producerea unei anumite cantităţi de energie termică.

- pentru deşeurilor spitaliceşti constituie singura metodă de eliminare a lor.

Dezavantaje:

- rezultă emisii gazoase care conţin substanţe deosebit de toxice

- deşi reduce cu 80 - 90% volumul deşeurilor, necesită soluţii de rezolvare a cenuşii

La nivelul ţărilor UE = 100 milioane tone deşeuri menajere

O treime se arde în instalaţii moderne de incinerare.

Piroliza

- constă în arderea deşeurilor în absenţa aerului, la peste 800oC

- rezultă un produs lichid folosit drept combustibil, dar şi cenuşă.

- eficace în cazul materialelor plastice

- există proiecte de obţinere a petrolului prin piroliza deşeurilor menajere.

Subiecte posibile:

1. Mentioanati care sunt efectele defrisarii padurilor asupra solului?

47

ECOTEHNOLOGII

2. Identificati legaturile dintre urmatoarele elemente si mentionati, daca este cazul,

cine inglobeaza pe cine: habitat, poluare, ecosistem, biotop!

3. Ce puteti spune despre efectele poluarii apelor?

4. Mentioanati care sunt efectele utilizarii in exces a substantelor chimice si a

saraturarii asupra solului?

48

ECOTEHNOLOGII

CURSUL 7



2.3.5 RECUPERAREA, RECICLAREA, VALORIFICAREA DEŞEURILOR

CAPITOLUL 3 – FORME SPECIALE DE POLUARE

3.1 POLUAREA RADIOACTIVĂ

3.2 POLUAREA FOINICĂ

3.3 POLUAREA TRANSFRONTALIERĂ



2.3.5 RECUPERAREA, RECICLAREA, VALORIFICAREA DEŞEURILOR

Managementul deşeurilor

Lipsa unui management adecvat al activităţilor de colectare şi depozitare a deşeurilor

urbane afectează sănătatea populaţiei şi mediul înconjurător.

Depozitarea deşeurilor

Depozitarea pe sortimente cu operaţia premergătoare de separare a deşeurilor pe

sortimente: sticlă, metal, materiale plastice, hârtie, deşeuri menajere

Exemple:

- la obţinerea oţelului din fier vechi se reduce poluarea aerului cu 85% şi a apei cu

76% şi consumul energetic scade la cca. 30%;

- hârtia de ziar produsă din hârtie reciclată necesită cu 25 - 60% mai puţină energie

49

ECOTEHNOLOGII

în procesul de fabricaţie.

Important de ştiut:

- Din totalul depozitelor urbane, 87% sunt plasate în afara oraşelor, 6% pe malul

apelor, iar restul de 7% se găsesc în interiorul localităţilor.

- Circa 40% din totalul depozitelor nu beneficiază de facilităţi de protecţie a

mediului înconjurător.

- Doar 1-2% din deşeurile urbane sunt valorificate.

- Doar 3% din nămolul rezultat de la epurarea apelor uzate orăşeneşti se valorifică

anual în agricultură.

- Arderea unor cantităţi mari de deşeuri urbane, umede, cu un conţinut ridicat de

materiale plastice, produce emisii de dioxină, una dintre cele mai toxice substanţe

cu caracter cancerigen, care afectează plămânii, ficatul, rinichii şi sistemul

circulator

Obiectivele managementului deşeurilor

- reducerea cantităţilor de deşeuri generate de activităţile socio-economice;

- utilizarea/valorificarea deşeurilor;

- procesarea şi reintroducerea deşeurilor în natură în forme neagresive.

Reducerea cantităţii de deşeuri

Vizează atât proiectarea cât şi utilizarea produselor:

- valorificarea intensă a materiile prime

- Conceperea produselor din materialele nepoluante şi uşor de dezmembrat

- Diminuarea ambalajelor de protejare a produsul şi de atragere a cumpărătorului

- Produse cu un timp de viaţă mai lung, pentru reducerea.

Valorificarea deşeurilor

50

ECOTEHNOLOGII

Reciclarea produselor uzate se diferenţiază în funcţie de gradul de uzură şi dispersie:

Produs utilizat care păstrează toate calităţile produsului iniţial, cu excepţia faptului

că a fost "dispersat" în mediu (tipice - ambalajele din sticlă). Valorificarea constă în

colectarea produsului dispersat, în vederea refolosirii ca atare.

Produs uzat care şi-a pierdut o parte din calităţile iniţiale, care poate fi însă

regenerat printr-o tehnologie corespunzătoare (exemplu, reşaparea anvelopelor,

recondiţionarea uleiurilor minerale uzate/a acumulatorilor auto). Produsul

regenerat are performanţe mai slabe decât cel iniţial, dar utilizarea lui devine

interesantă economic şi pentru mediu.

Produs uzat care şi-a pierdut cea mai mare parte din calităţile iniţiale. În acest caz

produsul se colectează în scopul recuperării materiilor prime din care este alcătuit

sau în scopul utilizării lui într-un alt domeniu, în care se vor valorifica calităţi

neglijate la utilizarea anterioară.

Dificultăţi în valorificarea deşeurilor:

gradul mare de dispersie a produselor de recuperat;

lipsa reţelelor de colectare în teritoriu

dezmembrarea şi separarea componentelor pe tipuri de materie primă presupune

un volum de muncă suplimentar și instalaţii complexe

În mod frecvent restabilirea proprietăţilor iniţiale nu este de 100%, produsul având o

calitate mai slabă și o fiabilitate mai mică.

Probleme de soluţionat în recuperare -refolosire a deşeurilor tehnologice:

1. Redistribuirea materialelor refolosibile între sectoarele care le generează şi în

sectoarele care le pot utiliza

Exemple:

51

ECOTEHNOLOGII

la obţinerea hârtiei şi cartoanelor se pot folosi 12 -14% deşeuri textile; la încheiere

ciclurilor de reciclare, hârtia de calitate inferioară poate fi utilizată în altă ramură

industrială (ex: Anglia, ca izolant termic la panourile prefabricate);

în industria bumbacului materialele reciclabile se folosesc în proporţie de 62% în

procesul tehnologic care le-au generat, 17% în alte societăţi ale industriei uşoare,

iar 21% se valorifică în alte ramuri industiale

cenuşa de termocentrală şi zgurile de furnal se utilizează în construcţii ca înlocuitor

parţial al cimentului

2. reflectarea corectă în costuri a eforturilor impuse de activităţile de colectare,

sortare, stocare şi redistribuire a resurselor reciclabile

3. practicarea unei cote de rentabilitate stimulativă pentru întreprinderile specializate

în activităţile de reciclare

4. încurajarea de către stat a activităţilor de reciclare, prin subvenţii sau facilităţi

fiscale, astfel ca aprovizionarea cu materii prime provenite din reciclare să fie

rentabilă pentru fabricanţi

5. stimularea generatorilor de resurse reciclabile (întreprinderi, populaţie)

6. Procesarea şi reintroducerea deşeurilor în natură în forme neagresive

Soluţiile pentru aceste activităţi constau în: depozitarea controlată în gropi de gunoi

ecologice, compostare, incinerare, piroliză etc.

Depozitarea controlată, în gropi de gunoi ecologice - metodă optimă pentru localităţile

mici şi mijlocii.

Depozitele ecologice se amenajează în locuri îndepărtate de zonele locuite, pe terenuri

degradate, impermeabile, având posibilităţi de acoperire cu sol cultivabil/împăduribil la

umplere lor.

52

ECOTEHNOLOGII

Gropile de gunoi prezintă o serie de dezavantaje:

modifică peisajul, creind un disconfort vizual;

poluează aerului, cu mirosuri şi suspensii purtate de vânt;

poluează apele de suprafaţă si apelor freatice (în cazul depozitelor

neimpermeabilizate);

modifică biocenoza terenurilor limitrofe

7. Compostarea

Partea organică selectată a gunoiului menajer poate fi compostată direct pe platformele

de colectare, rezultând îngrăşământ agricol asemănător gunoiului de grajd (tehnică

neutilizată în România).

8. Incinerarea

În funcţie de natura deşeului acesta poate arde. Avantajul constă în producerea unei

anumite cantităţi de energie termică. Pentru unele tipuri de deşeuri menajere soluţia

incinerării este mai avantajoasă, iar pentru deşeurilor spitaliceşti constituie singura

metodă de eliminare a lor.

Dezavantaje:

rezultă emisii gazoase care conţin substanţe deosebit de toxice (dioxină, furan,

clorbenzeni, compuşi cu crom, cadmiu, cobalt, plumb, mercur şi bioxid de sulf);

deşi reduce cu 80 - 90% volumul deşeurilor, necesită soluţii de rezolvare a cenuşii

rezultate prin ardere, mult mai toxică şi mai periculoasă decât materialele

incinerate.

Se estimează la nivelul ţărilor din Uniunea Europeană o cantitatea de circa 100

milioane tone deşeuri menajere, din care circa o treime se arde în instalaţii moderne

de incinerare.

53

ECOTEHNOLOGII

9. Piroliza – foarte eficace în cazul materialelor plastice (mai puţin a PVC)

Piroliza constă în arderea deşeurilor în absenţa aerului, la peste 800oC, proces din care

rezultă un produs lichid (alcătuit în principal din hidrocarburi) folosit drept combustibil,

dar şi cenuşă cu problemele de eliminare aferente. La ora actuală există proiecte de

obţinere a petrolului prin piroliza deşeurilor menajere (Germania, are o staţie de

piroliză cu o capacitate de 2 milioane t/an).

3. FORME SPECIALE DE POLUARE

3.1 POLUAREA RADIOACTIVĂ

Emiterea în spaţiu a unor radiaţii care produc modificări la nivelul organismelor vii.

Cele mai periculoase sunt radiaţiile penetrante Röngen (sau X) şi gama, care:

au cea mai mare putere de penetrare

nu pot fi deviate de câmpul electric sau magnetic

se propagă în spaţiu în toate direcţiile cu o viteză apropiată de cea a luminii (3∙ 108 m/s)

modifică chimic sau biologic substanțele pe care le străbat (omoară celula vie, biosul)

Radioactivitatea - proprietatea unor substanţe (metale grele) de a prezenta fenomenul de

fisiune (dezintegrare nucleară).

Poluanţii radioactivi - purtaţi prin aer sub formă de aerosoli, pot fi inhalaţi, se depun pe

sol, impurifică apele, sunt înmagazinaţi în plante şi intră în lanţul trofic.

Mărimile caracteristice

Pentru caracterizarea sursei radioactive

timpul de înjumătăţire (T ½) - durata medie în care se dezintegrează jumătate din

numărul de atomi ai unei substanţe radioactive.

activitatea sursei – numărul de dezintegrări pe unitatea de timp.

54

ECOTEHNOLOGII

Pentru caracterizarea suportului biologic iradiat:

doza absorbită (de iradiere)

doza efectivă sau echivalentul de doză – gradul de vătămare biologică (efectul asupra

organismelor vii)

Surse de poluare radioactivă

Surse de poluare radioactivă antropică

materialele radioactive

minereurile radioactive

combustibilii nucleari

reactivi nucleari

exploziile nucleare experimentale (în aer, apă, subteran, zona polară)

existenţa centralelor nucleare

în cazul funcţionării la parametrii proiectaţi poluează în limite admisibile

în cazul unui accident nuclear provoacă poluări severe

Efectele poluării radioactive

Apar conform următoarelor criterii:

După modul în care acţionează radiaţiile:

directe – interacţia radiaţiilor cu organismele vii

indirecte – interacţia radiaţiilor cu mediul în care organismele vii evoluează

Conform dozei sau/şi duratei de iradiere, energia şi tipul radiaţiei.

După doza de iradiere:

sterilitate temporară la doze de 1 Gy (Gray);

creşte frecvenţa cazurilor de cancer la doze de 2 Gy;

efect letal pentru 90% din cazuri

55

ECOTEHNOLOGII

în câteva săptămâni la doze de 5 – 7 Gy

în câteva zile la doze de 10 Gy

în câteva ore la doze de 100 Gy

în câteva minute la doze de 1000 Gy;

După durata şi intensitatea de iradiere:

Efecte pe termen scurt (nestocastice) – prin expunere la doze mari şi timp scurt:

cu iradierea integrală a organismului

cu doze > 1 Gy boala de iradiere (tratată imediat = vindecabilă)

cu doze de 5 – 6 Gy mortală în 50% din cazuri (chiar şi cu tratament)

cu doze mai mari de 10 Gy moartea survine în câteva zile pentru toţi subiecţii;

cu iradierea parţială poate fi suportate de organism, dar apare eritem

(înroşirea pielii) sau necrozare (moarte celuei vii)

doze de 5 – 6 Gy induce sterilitate permanentă

Efecte pe termen lung (stocastice), apar după mai mult timp de la momentul iradierii

boli maligne (cancer), opacizarea cristalinului etc

Pe categoria de persoane

efecte genetice - la urmaşii părinţilor iradiaţi malformaţii congenitale, deficienţe

psihomotorii

efecte teratogene - la embrionul uman, în urma iradierii mamei în special în

primele luni de sarcină riscul de întârziere mintală a copilului

După tipul de izotop radioactiv:

izotopul de cesiu afectează sistemul muscular

izotopul de stronţiu (asemănător ionului de calciu) afectează sistemul osos

izotopul de iod afectează glanda tiroidă

56

ECOTEHNOLOGII

Cele mai sensibile organe umane: măduva spinării, ochii şi organele de reproducere.

Nu toate organismele vii sunt afectate la fel. Speciile neevoluate (bacteriile), rezistă la

doze de ordinul miilor de unităţi Gy.

Măsuri de securitate nucleară

Administrarea deşeurilor radioactive - colectarea, transportul, prelucrarea şi stocarea.

Deşeurile nucleare sunt administrate în conformitate cu activitatea lor nucleară.

Deşeurile cu activitate nucleară scăzută

Deşeurile lichide - după diluare se deversează în apele de suprafaţă sau în mări şi oceane, la mari

adâncimi.

Deşeurile solide sunt încapsuleate şi stocate permanent - îngropate la adâncimi mici

sau imersate controlat în mări şi oceane.

Deşeurile cu activitate nucleară intermediară

Deşeurile solide (timpi de înjumătăţire mari) se incorporează în materiale inerte de tip

beton, bitum sau mase plastice

Stocate definitivâ - imersie în mări şi oceane

Stocate temporarâ - în diferite locaţii (cavităţi naturale sau artificiale)

Deşeurile lichide se injectează la mari adâncimi în roci poroase, mine sau saline

părăsite.

Deşeurile cu activitate nucleară ridicată

Deşeurile solide - depozitate în rezervoare (din beton căptuşit cu oţel inoxidabil)

îngropate sau imersate la mare adâncime.

Depozitarea în depresiuni marine - în recipiente (plastic+oţel) de formă sferică

S-a propus depozitarea în regiuni glaciare, avantajoasă ca securitate, dar costisitoare

S-a propus trimiterea în spaţiul cosmic (propunere controversată)

57

ECOTEHNOLOGII

Deşeurile lichide se supun unor prelucrări:

evaporarea - pentru volume mari

precipitarea - pentru depoluarea apelor

adsorbţia pe adsorbanţi naturali/sintetici (zeoliţi, bentonită, argilă, nisip, cărbune,

schimbători de ioni)

Procedee moderne transformă deşeurile radioactive într-o masă sticloasă sau ceramică

şi le depozitează în puţuri betonate sau saline părăsite.

Securitatea/siguranţa nucleară

Asociaţia Mondială a Operatorilor Nucleari (WANO, 1989), prin reţeau transnaţională

de cooperare a tuturor statele care utilizează energie nucleară, monitorizează fiecare

reactor aflat în funcţiune - să respecte riguroas standardele de siguranţă nucleară.

Pentru mai multă siguranţa se utilizează „bariere artificiale multiple”, cum sunt: vitrifierea

combustibilului uzat, sigilarea acestuia în containere speciale, depozitarea subterană, etc.

Depozitele subterane naturale sunt alese astfel ca radiaţiile să nu poată ajunge la

suprafaţă, nici în urma unui cutremur, nici odată cu trecerea timpului.

Proiectul ITER, de 12 miliarde de dolari, cu cea mai largă colaborare internaţională,

adjudecat Franţei (în sudul Franţei) are ca obiectiv să construiască, în 10 ani, primul

reactor nuclear de fuziune nucleară (1 kilogram de materie primă, utilizată în acest tip

de reactor va produce aceeaşi cantitate de energie obţinută din 10 milioane kilograme

de combustibil convenţional radioactiv) care nu va produce poluare radioactivă în cazul

unui accident.

Centrala nuclearoelectrică de la Cernavodă

Foloseşte conceptul de reactor nuclear tip CANDU (Canadian Deuterium Uranium), care

funcţionează cu uraniu natural (combustibil) şi deuteriu (moderator şi agent de răcire).

58

ECOTEHNOLOGII

Tehnologia CANDU - recunoscută pe plan mondial pentru sistemele de securitate nucleară şi

protecţie a mediului.

Prima unitate livrează Sistemului Energetic Naţional 706,5 MW (10-12% din consumul

energetic naţional) şi contribuie la reducerea emisiilor anuale de dioxid de carbon cu circa

5 milioane tone. Cu a II-a s-a ajuns la cca 18% acoperire.

Centrala nucleară de la Cernavodă a obţinut în anul 2003 un certificat care atestă că

sistemul său de management de mediu este conform cerinţelor standardului ISO

14001.

3.2 POLUARE FONICĂ/SONORĂ

Sursele de poluare fonică

Sursele majore de poluare:

- activităţile industriale

- zgomotul urban - trafic urban/aerian şi alte activităţi

- activităţile domestice.

Zgomotul industrial depăşeşte frecvent limitele admise. Industrile cele mai agresive

fonic sunt: extractivă, metalurgică, constructoare de maşini, textilă, tipografie.

Zgomotul urban

- Traficul rutier .

- traficul aerian cu cel mai important poluator avionul supersonic., care produce o

undă de şoc la sol de tip „bang” sonor, care poate afecta clădirile, fiinţele umane.

- Viaţa casnică datorită deficienţelor de izolare acustică a locuinţelor moderne.

Efectele poluării fonice

59

ECOTEHNOLOGII

Ultrasunetele sunt folosite cu succes pentru sterilizare deoarece distrug bacteriile şi

viruşii (bacilul tuberculozei, virusul gripei)

- sunt considerate mai puţin agresive, efectele negative apar la om doar după

iradiere îndelungată cu radiaţii de intensităţi mari

- acţionează negativ asupra globulelor roşii, producând oboseală şi anemii

Infrasunetele - cele mai periculoase sunt cele cu frecvenţe cuprinse între 6 - 7 Hz care au o rază de

acţiune > 10 km

- produse de explozii (atomice sau de altă natură), erupţii vulcanice, supersonice

- vibraţiile de frecvenţă foarte joasă, la intensităţi şi frecvenţe severe provoacă

moartea, datorită distrugerii alveolelor pulmonare

- în cazuri mai puţin severe provoacă ameţeli, stres, convulsii, insomnii etc

Vibraţiile caroseriilor la viteze mari produc infrasunete cu efecte negative asupra

conducătorului şi pasagerilor, cum ar fi ameţeală, dureri de cap, stare de vomă etc.

În general zgomotele au acţiune complexă asupra întregului organism.

Surditatea profesională se produce pentru sunete de înaltă și joasă frecvenţă. În mod

paradoxal, şi funcţia vizuală este afectată de zgomotele de intensitate mare, prin

dificultate la recunoaşterea lumini colorate, în mod special culoarea roşie.

Măsurile de prevenire a poluării fonice

Conform normelor legale nivelul de zgomote admis în centrele urbane este de 50 dB

ziua şi 40 dB noaptea.

Reducerea zgomotului din industrie

Măsurile pornesc din faza de proiectare.

Acestea vizează arhitectura halelor, caracteristicile utilajelor precum şi mijloacele

individuale de protecţie:

60

ECOTEHNOLOGII

Reducerea zgomotului din traficul rutier

- dotarea autoturismelor cu filtre şi atenuatoare de zgomot

- motoarele electrice

- reducerea numărului de autovehicule care rulează pe arterele de circulaţie

- inchiderea pentru trafic a unor zone rezidenţiale sau de interes public

- fluidizarea circulaţiei

- izolarea clădirilor

- amplasarea clădirilor ţinând cont de direcţia propagării undelor sonore;

- ecranarea clădirilor de locuit cu ajutorul clădirilor cu destinaţie publică, etc.

Întocmirea hărţilor acustice

În scopul monitorizării poluării sonore urbane se întocmesc „hărţi acustice”.

Avantaje:

- dezvoltarea de noi zone rezidenţiale;

- informarea populaţiei asupra nivelului de zgomot din zonele urbane existente;

- amplasarea zonelor de recreere în funcţie de datele hărţilor.

3.3 POLUARE TRANSFRONTALIERĂ

Poluarea transfrontalieră, sau transnaţională, ca sumă de influenţe nocive ale unui

sistem (o economie naţională) asupra altui sistem, se manifestă în diferite moduri:

Poluare directă/prin transfer - prin intermediul apelor sau vânturilor

De exemplu

- Rinul, impurificat pe teritoriul Germaniei, poluează în drumul lui spre vărsare,

Olanda;

- nori de dioxid de Sulf produşi de companii americane afectează pădurile canadiene.

61

ECOTEHNOLOGII

Poluare reciprocă - când mai multe ţări împart ţărmul unui lac, râu sau chiar mări. Este

cazul mărilor închise ca Marea Neagră, Marea Mediterană, Marile Lacuri din America

de Nord, etc.;

Poluare ascunsă - prin ignorarea considerentelor de etică

Exemple:

- exportul către ţări mai sărace a unor produse agricole impurificate, expirate;

- „bariera ecologică” - interzicerea importului de produse, în baza unor reglementări

exagerat de severe;

- păstrarea secretului referitor la tehnologiile nepoluante;

- implementarea pe teritoriul altor ţări a unor industrii puternic poluante;

- exploatarea de materii prime de pe teritoriul altor ţări;

- închirierea de suprafeţe de teren, în alte ţări, pentru depozitarea de deşeuri

puternic poluante.

Comerţul cu deşeuri toxice constituie o problemă actuală de mari dimensiuni,

comparabilă, ca amploare, cu traficul de stupefiante.

Se produce cu acordul tacit al unor guverne influente în geopolitica mondială, deşi

există convenţii internaţionale în acest sens.

Astfel Convenţia de la Basel (1992), vizează comerţul cu anumite clase de deşeuri

periculoase, reglementând transportul de la ţări care nu au posibilităţi de tratare

(tehnologii şi instalaţii speciale) către ţari care au astfel de posibilităţi.

Conform acestei convenţii, comerţul este permis numai cu acordul scris al ţărilor

exportatoare, importatoare şi al celor de tranzit, indiferent dacă acestea sunt sau nu

membre ale convenţiei.

Estimarea dimensiunii şi costurilor poluării transfrontaliere:

62

ECOTEHNOLOGII

Reprezintă un proces dificil

Ridică întrebări al căror răspuns este greu de cuantificat:

Cum poate fi abordată problema impurificării unui râu sau a unui lac, dacă limitele de

concentraţie maxim admise pentru impurificatori sunt diferite în ţările riverane?

Cum ar putea estima ţările scandinave proporţia în care ploile acide care le distrug

pădurile revine noxelor produse în Germania, Franţa sau Anglia?

Subiecte posibile:

1. Ce puteti spune despre sursele de poluare radioactiva?

2. Care sunt principalele deosebiri dintre economia clasica si economia bazata pe

cunoastere?

3. Cum poate influenta dezvoltarea sociala si tehnologieca relatiile si echilibrele

ecologice?

4. Care este legatura dintre economia bazata pe cunoastere si dezvoltarea durabila?

63

ECOTEHNOLOGII

CURSUL 8

CAPITOLUL 4 - OPTIMUL ECONOMIC ÎN CONDIȚIILE MINIMIZĂRII

IMPACTULUI DE MEDIU

4.2 EVALUAREA IMPACTULUI DE MEDIU - EIM

4.2.3 CUANTIFICAREA GLOBALĂ A IMPACTULUI DE MEDIU

4.3 OPTIMULUI ECONOMIC PENTRU ACTIVITĂȚI DE MEDIU

CAPITOLUL 5 - POLITICI ECOLOGICE ÎN INDUSTRIE

5.1 MANAGEMENTUL DE MEDIU

5.1.1 SISTEMUL DE MANAGEMENT DE MEDIU (SMM)

5.1.2 IMPLEMENTAREA SMM

5.1.3 CERINŢELE IMPLEMENTĂRII SMM

5.1.4 SERIA DE STANDARDE CA INSTRUMENTE DE MANAGEMENT DE MEDIU

5.2.2 MONITORINGUL DE MEDIU

5.5.2 PERSPECTIVE TEHNOLOGICE DE DEZVOLTARE DURABILĂ

5.5 TEHNOLOGII CURATE - NEPOLUANTE

CAPITOLUL 4 - OPTIMUL ECONOMIC ÎN CONDIȚIILE MINIMIZĂRII

IMPACTULUI DE MEDIU

4.2 EVALUAREA IMPACTULUI DE MEDIU - EIM

Importanţa evaluării impactului de mediu:

- furnizează informaţii suport pentru factorii de decizie

64

ECOTEHNOLOGII

- pentru adoptarea de măsuri şi soluţii care să minimizeze efectele negative ale

activităţilor economice asupra mediului

Eficienţa evaluării impactului de mediu depinde de:

- dimensiunile impactului

- orizontul de timp şi spaţiu de propagare a efectelor

- tipurile de acţiuni necesare pentru limitarea, eliminarea efectelor

Dificultatea EIM constă în estimarea corectă a efectelor impactului, respectiv:

- determinarea cantitativă şi/sau calitativă a fenomenelor/proceselor

- raportarea rezultatelor la indicatori de referinţă cunoscuţi din documentaţia

ştiinţifică existentă (standarde sau norme ce prevăd limite admisibile)

Metode de prelucrare a datelor monitorizate sunt:

- de ilustrare grafică

- listele de control

- matricea de impact cuantificarea intensităţii şi importanţei impactului de mediu

- schemele sau grafurile de evidenţiere a cauzelor şi efectelor:

Desfăşurarea procesului de evaluare a mediului

- identificarea şi selectarea indicatorilor de caracterizare a sistemul economic

- din perspectivă socio-economică

- din perspectivă ecologică

- atribuirea de valori pentru fiecare indicator

- ierarhizarea indicatorilor

- metoda Delphi – presupune consensul unui grup de evaluatori

65

ECOTEHNOLOGII

- sistemul Batelle – care utilizează grupe de experţi şi de profani

- determinarea unui indicator global de apreciere a impactului

4.2.3 CUANTIFICAREA GLOBALĂ A IMPACTULUI DE MEDIU

Dificultăţi de cuantificare globală:

- insuficienţa datelor disponibile

- inexistenţa de standarde şi metodologii pentru stabilirea criteriilor/valorilor limită

- inexistenţa de evaluări similare

- imposibilitatea acesării soluţiilor adoptate în evaluări anterioare

Metoda ilustrativă de cuantificare globală a impactului de mediu:

- utilizarea unei bonităţi pentru fiecare indicator reprezentativ

- reprezentarea diagramei grafice

Indicele stării de poluare globală a unui ecosistem

Definit prin raportul dintre suprafaţa stării ideale (Si) şi suprafaţa asociată stării

reale/efective de mediu (Sr).

- Starea ideală de calitate a mediului (Si) - zece unităţi de bonitate.

Apă

Sol Aer

Aer Apă

Sănătatea

populaţiei Sol

Apă

Aer

Sol Sănătatea

populaţiei

Deficitul

de specii

0 1 2 3

4 5 6 7 8

9

0 1

2 3 4

5 6

7 8

9 10

0 1 2 3 4 5

6 7 8

9

IPG = Si / Sr

66

ECOTEHNOLOGII

- Starea reală/efectivă de calitate a mediului, Sr va fi reprezentată în aceeaşi figură

geometrică, fiind ilustrată prin unirea punctelor de bonitate care o exprimă

(suprafaţa nehaşurată)

Semnificaţia indicelui de poluare globală

- conform unei scale de valori cuprinse între 1 şi 6:

IPG= 1 mediu natural neafectat de o activitate umană

1< IPG<2 mediu supus activităţii umane în limite admise

2≤ IPG<3 mediu supus efectului activităţii umane, cu disconfort asupra formelor de

viaţă

3≤ IPG<4 mediu afectat de activitatea umană, cu perturbarea formelor de viaţă

4≤ IPG<6 mediu grav afectat de activitatea umană, periculos pentru formele de

viaţă

IPG≥6 mediu degradat, impropriu pentru existenţa formelor de viaţă

4.3 OPTIMULUI ECONOMIC PENTRU ACTIVITĂȚI DE MEDIU

Costurile pentru protecţia mediului sunt determinate de gradul de poluare atins în

raport cu nivelul de poluare admis de norme, standarde.

Structura costurilor economico-sociale ale protecţiei mediului constau în:

- costuri datorate prejudiciului direct – recolte distruse, maladii profesionale etc

- costuri economico-sociale de evitare a prejudiciului – echipamente de protecţie

- costuri pentru micşorarea poluării şi încadrarea poluanţilor în norme, standarde

- costuri pentru acţiuni/activităţi de control a poluării

67

ECOTEHNOLOGII

Optimul economic şi social al activităţilor de depoluare a mediului

Se pune problema gradului de interes al societăţii dispusă să plătească depoluarea,

pentru realizarea unui nivel avansat de puritate a mediului. Abordare plauzibilă,

deoarece, într-un mediu în care există poluare:

- societatea resimte efectele acţiunilor antipoluante

- este dispusă să suporte anumite cheltuieli de purificare a mediului (Cp)

- cheltuieli de depoluare cresc în raport cu creşterea gradului de puritate/depoluare

dorit

În grafic:

- curba CS - costuri sociale

- valoarea contribuţiei pe care societatea trebuie/este obligată să o plătească

pentru purificarea/curăţarea mediului creşte odată cu gradul de depoluare propus

(un obiectiv de atins/ţintă de depoluare, x1)

- curba US - avantaj/utilitate socială

G

C D

Us

Co

stu

ri s

oci

ale.

(le

i)

Cs

B

Gradul de depoluare în funcţie de costurile şi utilităţile sociale

US– avantaj/utilitate socială; CS – costuri sociale

A F

0 x0 x1

E

Grad de depoluare (%)

68

ECOTEHNOLOGII

- valorea contribuţiei pe care societatea este dispusă să o plătească = contribuţii

suplimentare descresc pe măsură ce creşte gradul de puritate a mediului (conform

principiului utilităţilor marginale descrescătoare)

CAPITOLUL 5 - POLITICI ECOLOGICE ÎN INDUSTRIE

5.1 MANAGEMENTUL DE MEDIU

Managementul de mediu = o abordare sistemică a cerinţelor de mediu în strategia de

afaceri a unei firme.

Programul de management de mediu cuprinde:

- evaluarea impactului de mediu

- alocarea resurselor necesare

- definirea responsabilităţilor

- evaluarea continuă a metodelor şi procedurilor utilizate etc

Managementul de mediu se practică integrat cu managementul calităţii pentru

dezvoltarea durabilă a firmei în ce priveşte:

- dezvoltarea economică în manieră ecologică

- abordarea proceselor dpdv al costurilor de mediu

- schimbarea atitudinii faţă de mediu, cu gestionarea riscului/impactului de mediu

Atitudinea firmelor faţă de problemele de mediu

- firme fără acţiune

- firme cu acţiune reactivă – care urmăresc beneficii pe termen scurt

69

ECOTEHNOLOGII

- firme cu acţiune continuă

Părţi interesate de respectarea cerinţelor de mediu

- investitorii

- angajaţii

- opinia publică

- furnizorii

- clienţii,-consumatorii

5.1.1 SISTEMUL DE MANAGEMENT DE MEDIU (SMM)

Sistemul de Management de Mediu, conform standardului ISO 14001 reprezintă o

componentă a sistemului de management general care include: structură

organizatorică, planificare, practici, responsabilităţi şi resurse necesare pentru

elaborarea, implementarea, realizarea, analizarea şi menţinerea unei politici de mediu.

SMM consideră orice activitate/eveniment pe probleme de mediu ca un proces cu

intrări – desfăşurare - ieşiri

Obiectivele SMM în cadrul unei firme/companii

- identificarea şi controlul aspectelor, impactului şi riscurilor de mediu

- îndeplinirea conformităţii cu legislaţia de mediu

- stabilirea de principii fundamentale pentru activităţi viitoare responsabile

- creşterea performanţelor de mediu

- stabilirea de autorităţi. resurse, responsabilităţi şi proceduri

- realizarea unui sistem de comunicare în companie şi de instruire a personalului

70

ECOTEHNOLOGII

5.1.2 IMPLEMENTAREA SMM

Seria de standarde ISO 14000 şi cele conexe fac posibilă funcţionarea unui SMM în

cadrul oricărei organizaţii economice, cu scopul general de a îmbunătăţi continuu

calitatea întregii activităţi.

Standardul ISO 14001 stabileşte cerinţele de implementare şi certificare a unui SMM.

Scopul implementării SMM de către o firmă/companie:

- de a menţine şi îmbunătăţi activităţile referitoare la mediu

- să asigure conformitatea cu politica de mediu declarată, pe care să o demonstreze

partenerilor sociali

Implementarea şi menţinerea certificării SMM funcţionează pe baza documentelor

înregistrate care fac dovada desfăşurării proceselor conform standardului avut ca

referinţă.

Avantajele implementării SMM:

- îmbunătăţirea relaţiilor cu autorităţile publice şi comunitatea socio-economică

- limitarea răspunderii civile şi penale, prin satisfacerea reglementărilor legale

referitoare la mediu

- reducerea costurilor prin reducerea consumurilor specifice de energie, materii

prime, precum şi prin reciclarea deşeurilor de producţie, a produselor şi

ambalajelor uzate etc

- îmbunătăţirea imaginii organizaţiei

- facilitarea accesului pe pieţele internaţionale, prin asigurarea conformităţii cu

standardele de mediu, recunoscute internaţional;

- certificarea implementării SMM = dovada respectării standardului luat ca referinţă

71

ECOTEHNOLOGII

5.1.3 CERINŢELE IMPLEMENTĂRII SMM

Politica de mediu a organizaţiei

Politica de mediu e parte a politicii generale a unei organizaţii.

Declaraţia privind politica de mediu trebuie să includă trei angajamente:

- angajamentul de conformitate cu legislaţia şi reglementările de mediu în vigoare

- angajamentul de prevenire a poluării;

- angajamentul de îmbunătăţire continuă a politicii de mediu

Declarația de mediu apare în urma parcurgerii planului/planurilor de acțiuni în

domeniul mediului privind:

- analiza de mediu preliminară - efectuată "în teren"- stabileşte realizări şi

deficienţe, se finalizează cu revizuirea şi/sau identificarea priorităţilor;

- planul strategic pe termen mediu obiective de mediu + resurse economice;

- programul de management de mediu cerinţe tehnice, economice, operaţionale

+ termene

Etapele de implementare/funcţionare a SMM urmăresc:

1. Definirea responsabilităţilor şi asigurarea resurselor necesare

2. Formarea competenţelor necesare prin instruire.

3. Ţinerea sub control a proceselor de comunicare stabilirea circuitului

documentelor/informaţiilor.

4. Elaborarea şi ţinerea sub control a documentaţiei referitoare la SMM: manualul

calităţii, procedurile sistemului, documentaţia referitoare la managementul

operaţional.

72

ECOTEHNOLOGII

Manualul un document de referinţă permanentă în implementarea şi menţinerea

SMM.

Procedurile sistemului descriu modul de desfăşurare a activităţilor de mediu (cu

responsabilităţi, coordonare, verificare şi analizează). Procedurile pot fi detaliate prin

documente operaţionale cu informaţii despre procese/procedee de fabricaţie, de

tratare a deşeurilor, reziduurilor, apelor reziduale etc

5.1.4 SERIA DE STANDARDE CA INSTRUMENTE DE MANAGEMENT DE MEDIU

Seria ISO:

14010 – defineşte auditul de mediu:

- auditul de mediu reprezintă procesul de verificare şi evaluare sistematică şi

documentată a activităţilor de mediu ale unei firme/companii

- procedurile de auditare a SMM

- criteriile de calificare a auditorilor de mediu

14020 – defineşte eco-etichetarea produselor

- Etichetarea de mediu Tip I

- se referă la ciclul de viaţă pentru produse (metode de producţie şi de tratare post-

utilizare)

- se face de către o terţă parte (organism recunoscut/acreditat)

- Etichetare de mediu Tip II sau de Tip III

14030 - evaluarea performanţelor de mediu

- „Managementul de mediu – Ghid de evaluare a performanţei de mediu”

- „Managementul de mediu – Exemple de evaluare a performanţei de mediu.

73

ECOTEHNOLOGII

14040 – analiza ciclului de viaţă a produselor

Analiza ciclului de viaţă poate servi, în egală măsură, ca bază pentru marcarea

ecologică, sau pentru stabilirea indicatorilor de evaluare a impactului de mediu al

produselor.

5.2.2 MONITORINGUL DE MEDIU

Monitoring-ul de mediu foloseşte reţele de monitorizare care urmăresc respectarea

limitelor legale (standardizate) privind nivelul de poluare:

- Planifică şi amplasează staţiile de control pentru:

- emisii şi deversări poluante

- înregistrarea calităţii factorilor de mediu

- stabilesc metodele de determinare şi înregistrare a datelor de control

- prelucrează datele obţinute

5.5.2 PERSPECTIVE TEHNOLOGICE DE DEZVOLTARE DURABILĂ

Prin utilizarea de tehnologii curate, capabile să realizeze produse curate care să nu

genereze deşeuri pe parcursul realizării, utilizării şi nici la încheierea ciclului de viaţă.

Obiectivele strategiei de dezvoltare durabilă prin aplicarea tehnologiilor curate:

- proiectarea/reproiectarea produselor cu includerea de operaţii uşoare de

dezmembrare, colectare şi refolosire a unor componente

- analiza tuturor tehnologiilor existente sub aspectul stocării, transportului, tratării

şi reciclării deşeurilor dar şi a apelor uzate pe care le produc

74

ECOTEHNOLOGII

- efecte pozitive se obţin folosind metoda urmăririi unui produs de către producător

din perspectiva ciclului de viaţă. “A da produsul spre utilizare”, în loc de a-l vinde,

în sens clasic, iar la sfârşitul perioadei de viaţă activă „răscumpără produsul uzat”,

utilizând un procent de retur al bunului dat spre folosire

- utilizarea de cicluri multiple de reciclare

Eforturile specialiştilor sunt de regulă orientate spre două direcţii tehnologice:

- Retehnologizări/îmbunătăţiri tehnologice - cu modernizarea tehnologiilor de

fabricaţie perimate, uzate moral sau fizic, în scopul obţinerii de produsele

ecologice, cu impact redus asupra mediului şi de creştere a competitivităţii

firmelor pe pieţe cunoscute/noi;

- Inovare permanentă în domeniul proceselor, produselor prin intensificarea

activităţii de cercetare-dezvoltare din cadrul firmelor.

5.5 TEHNOLOGII CURATE - NEPOLUANTE

Pentru a putea rezolva problemele de mediu, se pot aborda două direcţii de principiu:

1. asigurarea unei proporţionalităţii între rata de deşeuri rezultate din activităţile

economice şi rata de absorbţie/asimilare a deşeurilor de către mediu

2. asigurarea unei parităţi între dezvoltarea economică şi degradarea mediului

(intrări=ieşiri)

- în termeni microeconomici implică utilizarea doar a tehnologiilor care nu

generează deşeuri/rezidii

- în termeni macroeconomici implică dezvoltarea integrală a industriei pe baza de

tehnologii curate/nepoluante

75

ECOTEHNOLOGII

Prima modalitate pentru a evita deşeurile foloseşte metoda end-of-pipe (în traducere

tratarea „de la capătul ţevii”, în sens industrial ”de la capătul liniei tehnologice”) are:

- ca avantaj principal faptul că permite desfăşurarea proceselor de fabricaţie fără

nicio modificare tehnologică /a liniei de fabricaţie/a instalaţiei

- o serie de dezavantaje:

- implică necesitatea unor secţii specializate în tratarea deşeurilor, adică investiţii

suplimentare, costuri de exploatare etc

- imposibilitatea tratării tuturor deşeurilor tehnologice

- riscul ajungerii deşeurilor în mediu atunci cand secţia îşi încetează accidental

funcţionarea

Cea mai bună politică de gestionare a deşeurilor constă în a nu le produce, posibilă cu

ajutorul tehnologiilor curate:

- reducerea utilizării de resurse materiale sau energetice

- prevenirea poluării aerului, apei, solului

- reducerea/dispariţia deşeurilor şi minimizarea riscurilor pentru populaţie şi mediu

Măsuri impuse de funcționare a tehnologiile curate:

- schimbarea tipurilor de materii prime – mai puţin toxice sau care asigură produse

cu un timp de viaţă mai lung

- schimbarea tehnologiilor sau a utilajelor cu scopul de a valorifica intens materiile

prime şi de a produce mai puţine deşeuri, produse secundare, pierderi

- controlul procesului tehnologic – pentru evitarea disfuncţionalităţilor –

- reciclarea şi valorificarea deşeurilor în cadrul firmei care le produce

76

ECOTEHNOLOGII

- valorificarea produselor secundare ca materii prime

- îmbunătăţirea managementului firmei pentru optimizarea funcţionării întregului

proces de producţie

Subiecte posibile:

1. Care este legatura dintre protectia mediului si economia bazata pe cunoastere?

2. Care este legatura dintre protectia mediului si economia bazata pe cunoastere?

3. Care sunt repercusiunile negative ale cresterii complexitatii produselor oferite pe

piata, asupra mediului?

4. Cum poate fi prevenita si controlata poluarea apelor?

77

ECOTEHNOLOGII

CURSUL 9

CAPITOLUL 7 – ASPECTE JURIDICE ALE ACTIVITĂŢII DE PROTECŢIE A

MEDIULUI

7.1 EVOLUȚIA REGLEMENTĂRILOR DE MEDIU

7.2 LEGISLAȚIA DE MEDIU

7.3 RĂSPUNDEREA JURIDICĂ DE MEDIU

7.5 REGLEMENTĂRILE ECONOMICE ŞI JURIDICE DE MEDIU

7.1 EVOLUȚIA REGLEMENTĂRILOR DE MEDIU

Instrumente juridice specifice prevenirii poluării:

- contracte de asigurare împotriva riscului de

- contracte de răspundere pentru poluarea mediului

Principii juridice internaţionale de mediu:

- pentru interzicerea poluării

- pentru prevenirea poluării

- pentru buna vecinătate între state

- pentru conservarea şi utilizarea raţională a resurselor

- principiul poluatorul-plăteşte (PPP)

- principiul notificării şi consultării

- principiul nediscriminării

Pe baza acestor principii, s-a acceptat caracterul global, transfrontalier al poluării

pentru care s-au stabilit o serie de reglementări obligatorii.

78

ECOTEHNOLOGII

7.2 LEGISLAȚIA DE MEDIU

În 1985, s-a adoptat “Declaraţia cu privire la viitorul resurselor de mediu”. Cu acest

prilej, s-a introdus şi principiul poluatorul plăteşte (polluter pays principle - PPP),

considerat ca bază de plecare în orice acţiune antipoluantă.

Programele europene de mediu:

- ţin cont de principiul poluatorul plăteşte

- precizează ca direcţie de acţiune prioritară prevenirea poluării pentru protecţia şi

îmbunătăţirea calităţii mediului

- prevăd o serie de instrumente economice şi juridice privind cost

cum ar fi marcarea ambalajelor pentru reciclare / recuperare, eco-taxa de

reducere a consumurilor energetice, eco-etichetele pentru produse etc

Structuri organizatorico – administrative în România

- în 1990 a luat fiinţă Ministerul Mediului

- în 1995 se publicată în Monitorul oficial “Legea protecţiei mediului” (legea

137/1995) - cuprinde principii şi elemente strategice pentru o dezvoltare durabilă:

- principiul prevenirii riscurilor ecologice

- principiul conservării biodiversităţii şi ecosistemelor

- crearea unui sistem naţional integrat de monitorizare a mediului etc

Legislaţia de Mediu echivalentă Legislaţiei Europene de Mediu reglementează

activităţile economice şi sociale cu impact asupra mediului. Conformitatea de mediu se

urmăreşte de către

- Autoritatea Centrală a Mediului sau de către Autorităţile Teritoriale de Protecţie a

Mediului

- Agenţiile de Protecţie a Mediului

- Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării

- Garda de mediu (organism guvernamental)

79

ECOTEHNOLOGII

Rolul structurilor organizatorico-administrative este de a evalua impactul de mediu din

partea unei unităţi productive în vederea obţinerii acordului şi/sau autorizaţiei de

mediu, în concordanţă cu legea şi obligaţiile internaţionale asumate.

Acordul de mediu şi autorizaţia de mediu:

- reprezintă instrumente juridice care stabilesc cadrul legal de aplicare a politicii

ecologice

- au valabilitate periodică de maxim 2 ani

Cadrul legal se referă la:

- gradul de fluctuaţie a parametrilor tehnologici

- fiabilitatea şi gradul de uzură a instalaţiilor

- impactul asupra sănătăţii umane şi a factorilor de mediu

- riscul poluării accidentale

- auto-monitorizarea emisiilor

Legea mediului 137/1995, modificată prin Ordonanţa de Guvern 195/2005, cuprinde

şi răspunde pentru:

- încălcarea prevederilor legislative (= răspundere civilă, contravenţională sau

penală)

- caracterul obiectiv al răspunderii pentru prejudicii

- asigurarea obligatorie pentru daune

7.3 RĂSPUNDEREA JURIDICĂ DE MEDIU

Răspunderea juridică se referă la sancţiuni şi reparaţii privind daunele de mediu.

În ţara noastră, reglementarea răspunderii juridice este prevăzută în Ordonanţa de

Guvern 195/2005, completată cu reglementările de ramură care definesc

acţiunile/inacţiunile care cad sub incidenţa răspunderii juridice.

Categoriile de răspundere juridică, care se aplică în cazurile de încălcare a dispoziţiilor

legale cu privire la protecţia mediului sunt:

- răspunderea civilă;

80

ECOTEHNOLOGII

- răspunderea contravenţională;

- răspunderea penală.

Răspundere civilă

În cadrul răspunderii civile se sancţionează, în general, comportamentul/faptele unor

persoane fizice sau juridice, care produc pagube factorilor de mediu sau mediului în

ansamblul.

Faptele generatoare de răspundere civilă:

- comportamente ilicite care produc pagube mediului

- activităţi care pot constitui cauze de prejudiciu pentru mediu

* în dreptul mediului, pentru termenul de „prejudiciu” se foloseşte şi „daună

ecologică”, care include pagube suferite de mediu, de om sau de bunuri

Răspundere contravenţională

Este importantă prin rolul:

- preventiv în raport cu poluarea mediului

- economic - de stimulare a acţiunilor antipoluante

Persoanele fizice şi juridice cad sub incidenţa sancţiunii contravenţionale dacă:

- desfăşoară activităţi neconforme cu regulile sau dispoziţiile prevăzute de normele

privind protecţia mediului, natural şi artificial

- nu îndeplinesc obligaţiile legale ce le revin prin reglementările juridice privind

mediu

Contravenţiile sunt stabilite prin lege şi alte acte normative cu putere de lege:

- forma de bază o constituie amenda bănească

- limitele minime şi maxime ale amenzii sunt prevăzute de lege în funcţie de:

- importanţa obiectivului supus protecţei juridice

- gradul de poluare cauzat

- nocivitatea poluării

Amenda contravenţională se aplică în numele organelor administrative şi urmăreşte:

- determinarea agentului poluator să respecte prevederile legale

- folosirea amenzilor contravenţionale pentru finanţarea investiţiilor antipoluante

81

ECOTEHNOLOGII

- sprijinirea cercetării în domeniu

- acordarea de stimulente companiilor care fac investiţii pentru reconstrucţia

ecologică

- utilizarea amenzii de poluare ca factor de echilibru economic între agenţii

poluatori şi unităţile care nu poluează mediul, urmărind ca agenţii poluatori să nu

obţină, în urma evitării investiţiilor de prevenire a poluării, profituri mai mari decât

unităţile care respectă prevederile legale

Răspundere penală

Se aplică pentru sancţionarea acţiunilor de poluare prin intermediul actelor normative

pentru infracţiunile ecologice.

Infracţiunile ecologice pot fi fapte periculoase, care aduc atingere relaţiilor sociale (a

căror ocrotire implică şi apărarea factorilor naturali şi artificiali ai mediului) cu punerea

în pericol a sănătăţii oamenilor, animalelor şi plantelor sau producerea unor pagube

economice naţionale.

Infracţiunile ecologice (fapte care nu respectă dispoziţiile legale) în ţara noastră sunt

stipulate în Codul penal. Astfel avem:

- infectarea surselor/reţelelor de apă (cf. art. 311)

- producerea/cultivarea, deţinerea sau circulaţia produselor şi a substanţelor

stupefiante sau toxice (cf. art. 312)

- fabricarea, prelucrarea, deţinerea, transportul, folosirea de materiale explozive,

radioactive (cf. art. 280)

- introducerea, tranzitarea, importul de deşeuri, reziduuri de orice natură/mărfuri

periculoase pentru sănătatea populaţiei şi a mediului (cf. art. 302)

Codul penal reglementează:

- obligaţia statului de a asigura protecţia mediului şi menţinerea echilibrului

ecologic

- obligaţia tuturor persoanelor fizice şi juridice de protecţie a mediului

Constituţia stabileşte că:

82

ECOTEHNOLOGII

- dreptul de proprietate obligă/impune la respectarea obligaţiilor privind protecţia

mediului

- încălcarea sarcinilor atrag sancţiuni specifice

Dreptul mediului în România

- depăşeşte perspectiva ecologică (interacţiunea dintre om şi natură) de protecţie a

mediului

- integrează şi obiectivul dezvoltării durabile

- reglementează aspectele mediului privind:

- gestionarea resurselor naturale

- prevenirea şi combaterea poluării

- repararea daunelor ecologice

- răspunderea pentru nerespectarea normelor legale în materie etc

- va produce efecte atunci când instituţiile abilitate asigura aplicarea lui în practică

7.5 REGLEMENTĂRILE ECONOMICE ŞI JURIDICE DE MEDIU

Poluarea se datorează de regulă:

- unei cauze de natură economică

- unei cauze de natură juridică, care îngreunează măsurile practice de reducere a

poluării

Această situaţie anormală apare dat fiind că nu toţi factorii de mediu au asociat un

drept explicit de proprietate.

Modelul concurenţei perfecte are la bază un drept de proprietate clar definit, care

permite negocierea unui preţ de vânzare/cumpărare.

Cf. acestui model aerul, apa şi parţial solul au caracter de resurse în proprietate

comună. Pentru ele nu există un proprietar explicit care să fixeze un preţ de utilizare a

lor.

Externalizarea costurilor poluării – deplasarea frecventă a costurilor către alţi plătitori,

cum ar fi:

83

ECOTEHNOLOGII

- unele costuri pe care le plăteşte omul pentru sănătate, fără să lege în mod explicit

degradarea acesteia de poluarea mediului

- costurile plătite de utilizatorii de apă situaţi în aval faţă de o serie de poluatori din

amonte

„Principiul poluatorul plăteşte”, stabileşte plăţile în raport cu pagubele produse, astfel

ca să existe o proporţionalitate directă între:

- plăţile efectuate şi costurile de depoluare

- plăţile efectuate şi cantităţile emise de poluanţi

Reglementările economice şi juridice facilitează aplicarea politicii de protecţie a

mediului prin integrarea consideraţiilor economice şi ecologice în procesul decizional

de conservare a calităţii mediului.

Reglementări prin standarde de mediu

- standarde de ambient care definesc calitatea mediului, stabilind CMA-ul pentru

impurificatorii aerului, apei, solului

- standarde de emisie care stabilesc volumul şi concentraţia de impurificatori ce pot

fi eliminaţi în mediu de o sursă (firmă/utilaj/instalaţie/linie de fabricaţiei)

- standarde de produs sau de proces care limitează fie conţinutul de poluant dintr-

un produs, fie sursele de poluare din cadrul unui procesul de fabricaţie

- standarde de performanţă – specifice pentru emisii poluante – care utilizează cea

mai bună/nouă/de vârf tehnologie de control pentru noilor surse de poluare

Reglementări prin taxe sau amenzi

- taxe administrative

• pentru eliberarea de:

- permise/acorduri de funcţionare, licenţe, înregistrarea de noi produse pe

piaţă

- permise negociabile

• stimulente pentru:

- reducerea emisiilor poluante

- aplicarea unor tehnologii noi curate, nepoluante;

84

ECOTEHNOLOGII

- amenzi administrative

- stimulează respectarea standardelor

- furnizează venituri

- subsidii care ajută la implementarea unor măsuri mai restrictive de încadrare în

limitele admise de poluare

Instrumente economice specifice

- impozitul pe poluare (preţul poluării) suportat de cel care poluează

- taxele de utilizare

- pentru utilizarea resurselor de mediu

- pentru servicii de mediu (colectare de deşeuri menajere, tratare ape uzate)

- se constituie în venituri cu care se stimulează acţiuni antipoluante

- taxele pe/de produs, ce se adaugă preţului materiilor prime şi produselor, a căror

prelucrare/utilizare/eliminare determină poluare (cum ar fi combustibilii cu sulf,

pesticidele etc)

- se pot aplica şi suprataxe pentru

- produsele cu potenţial poluant

- returnarea produsului uzat după utilizare (baterii auto, anvelope, maşini

uzate)

- diferenţa la plata impozitelor în funcţie de natura poluantă sau nepoluantă a unor

activităţi (de exemplu, accize mai mici pentru benzina fără plumb)

- permisele comercializabile se stabilesc funcţie de limita maximă de poluanţi

acceptată de un factor de mediu (un râu, o pădure, un teren, atmosfera unei zone

etc) o poate accepta fără a se degrada. Licitarea dreptului de a deversa poluanţi în

acel mediu. Agenţii economici interesaţi cumpără o parte din acest drept,

dobândind un drept de poluare limitat, cantitativ şi calitativ. Dreptul de poluare

poate fi comercializat (dacă nu a fost consumat/epuizat).

Utilizarea instrumentelor economice urmăreşte:

85

ECOTEHNOLOGII

- încurajarea activităţilor nepoluante - când taxele, amenzile etc sunt mai mari decât

costurile depoluării

- crearea fondurilor de subvenţionare/finanţare a acţiunilor globale de depoluare:

- refacerea ecosistemului forestier

- promovarea “tehnologiilor curate”

- organizarea sistemului de colectare şi reciclare a deşeurilor etc

Taxele trebuie să aibă o valoare considerabilă pentru a-şi atinge scopul:

- taxele mai mari conduc la

- eficienţă administrativă

- determină ca mulţi poluatori să dorească monitorizarea poluării reale pentru a

evita plăţile suplimentare

- un nivel ridicat al taxelor este acceptabil numai dacă este riguros detaliat, altfel:

- scade eficienţa acţiunilor administrative

- scade eficienţa economică a protecţiei mediului

Subiecte posibile:

1. Ce puteti spune despre consturile economico-sociale ale protectiei mediului?

2. Cum poate fi afectata calitatea vietii din punct de vedere sanitar de catre factorii de

mediu?

3. Ce puteti spune despre particularitatile de poluare a marilor si oceanelor?

4. Identificati legaturile dintre urmatoarele elemente si mentionati, daca este cazul,

cine, cui apartine: poluant, ecosistem, habitat, biocenoza!

Date post:	15-Apr-2016
Category:	Documents
Upload:	alexandra-mihalteanu
View:	577 times
Download:	76 times

Ecotehnologii - Suport de Curs

Documents