Economie urbană 1

2 Economie urbană

Cuprins

1. Introducere ............................................................................................................. 3

2. Rolul economic al Zonei Metropolitane în context european ............................ 5

2.1. Premisele istorice determinante ale profilului economic actual ............................... 5

2.2. Cadru natural şi resurse .......................................................................................... 7

2.3. Performanţa Zonei Metropolitane Craiova în cadrul periurban, judeţean, regional, national şi international ...................................................................................................... 8

3. Structura şi dinamica activităţilor economice ...................................................11

3.1. Agricultură, piscicultură, silvicultură ........................................................................29

3.2. Industria, producţia şi distribuţia energiei, construcţii .............................................49

3.3. Turism ....................................................................................................................60

3.4. Servicii economice şi sociale ..................................................................................71

4. Factorii competitivităţii ........................................................................................81

4.1. Cercetare - dezvoltare şi inovare ............................................................................91

4.2. Exporturi .................................................................................................................96

4.3. Investiți străine........................................................................................................99

4.4. Structuri de sprijin pentru afaceri ..........................................................................101

4.5. Asociativitate ........................................................................................................103

5. Probleme majore şi premise pentru dezvoltare ...............................................104

5.1. Disfuncţionalităţi ...................................................................................................104

5.2. Tendinţe majore de dezvoltare .............................................................................105

6. Concluzii şi recomandări ...................................................................................107

6.1. Concluzii privind potenţialul de creştere economică a Zonei Metropolitane Craiova .............................................................................................................................107

6.2. Priorităţi de investiţii ..............................................................................................110

6.3. Recomandări privind utilizarea finanţărilor nerambursabile ..................................111

Economie urbană 3

ECONOMIE URBANĂ

1. Introducere

Dezvoltarea teritorială generează creșterea economică suplimentară din cadrul creșterii economice de ansamblu, acest surplus provenind din caracterul local al acțiunilor ce nu pot fi realizate prin politici economice adoptate la nivel național.

Comparativ cu dezvoltarea teritorială, dezvoltarea metropolitană se axează în special pe capacitatea economică a actorilor locali, pe resursele deținute de către aceștia și pe complexitatea interdependenței relaționale, dezvoltate între diverse unități administrative-teritoriale.

În scopul unei dezvoltări macroteritoriale durabile și sustenabile este necesară dezvoltarea unor relații de cooperare intraregionale. În aceste condiții, apare problema raportului optim dintre dezvoltarea teritorială și dezvoltarea economiei naționale în ansamblul său. Realizarea acestui raport presupune integrarea organică a elementelor componente ale teritoriului unității administrativ-teritoriale și a sectoarelor de activitate, în cadrul sistemului economic național, în condiții de eficiență economică ridicată.

O dezvoltare teritorială optimă presupune alegerea acelei premise de dezvoltare a unui teritoriu sau a zonei care asigură fie maximizarea efectelor la nivelul resurselor existente în teritoriu, fie minimalizarea eforturilor pe unitatea de resursă consumată. Criteriul fundamental al optimizării teritoriale este reprezentat de minimalizarea consumului de resurse material, umane, financiare și de orice altă natură, implicate în procesul de dezvoltare teritorială.

Optimul economic presupune realizare lui în fiecare din compartimentele economiei naționale: sectoare, unități de producție, sau zone geografice. Astfel, se poate vorbi atât de un optim la nivelul unei activităti, al unui sector, dar și la nivel teritorial, regional, sau zonal. Optimul economic territorial sau zonal poate fi definit ca o stare de echilibru, luând în considerare faptul că echilibrul economic “este o stare de concordanță între laturile interdependente ale producției sociale, rezultate din acțiunea conjugate a factorilor tehnici, economici, sociali și politici”, la nivel teritorial acesta urmărind necesitatea corelării unor sectoare economice cu activitățile producătoare de bunuri materiale din diferite zone ale țării, pe baza resurselor de care acesea dispun, având în vedere nevoia socială reală. Acesta este de fapt motivul pentru care realizare la nivelul unităților administrative teritoriale a optimului economic presupune în primul rând satisfacerea nevoilor în special pe baza resurselor endogene și activitatea antreprenorială desfășurată de agentii economici locali, ca promotori ai progresului economic regional.

În crearea unui mediu favorabil și eficient pentru agenții economici este necesară stimularea complementarităților activităților firmelor, în condiții de inițiativă, inovare și cooperare. Complementaritatea nu exclude competiția dintre agenții economici în cadrul zonelor teritoriale, fiecare fiind interesat în a produce bunuri și servicii cu costuri cât mai mici, ceea ce înseamnă posibilități sporite de valorificare a producției și derularea acesteia la o scară largă, diversificată, în consens cu nevoile existente, cu cererea exprimată de locuitorii propriului teritoriu și al altor teritorii. Astfel, într-un context economic concurențial, rolul unităților administrative teritoriale este unul esential, prin capacitatea acestora de a atrage investiții, apariția zonelor metropolitane în cadrul sistemului administrativ contribuind la dezvoltarea procesului dezvoltării locale și regionale.

Extinderea urbană și constituirea zonelor metropolitane ridică o mare preocupare în ceea ce privește respectarea principiilor dezvoltării durabile. În planul activităților economice, dezvoltarea metropolitană contribuie la optimizarea resurselor existente, sprijinirea și atragerea în zona industriilor din sfera produselor și serviciilor. Sectorul economic, unul dintre cele trei componente ale dezvoltării durabile, urmărește o structură de acțiuni, orientate spre îndeplinirea obiectivelor:

4 Economie urbană

creșterea coordonată cu resursele, creșterea coeziunii economice, accesibilitatea la resursele financiare și tehnologice, și nu în ultimul rând, complementaritatea. Aceste acțiuni conduc la dezvoltarea unor activități economice complexe și complementare, în scopul reducerii diferențelor dintre structura și diversitatea spațială a activităților productive din așezările rurale (caracterizate printr-o structură relativ simplă a activitătilor productive și o dispersie spațială a activițăților), aflate în imediată vecinătate cu așezările urbane (caracterizate printr-o structură complex a activităților tehnico-productive și concentrări în cadrul zonelor funcționale specifice). Apare astfel o consecință a dinamicii dezvoltării urbane - evoluția relațiilor cu orașul și teritoriul - fenomen caracteristic ce generează creșterea gradului de integrare socială și economică.

La nivel macroteritorial, megatendințele în evoluția așezărilor generează procese interconectate de schimbare: schimbare economică (globalizarea economică, restructurarea economică, creșterea sectorului informațional), schimbare tehnologică, schimbare economică și socială, schimbare politică, resurse de mediu sau schimbare culturală. Interacțiunea acestora în cadrul procesului se materializează în rezultate spațiale, cu efecte directe în sistemele urbane: schimbarea de la orașele ierarhizate către lanțuri și rețele urbane.

Prezentul studiu vizează identificarea și analiza situației actuale în ceea ce privește dezvoltarea economică la nivelul Zonei Metropolitane Craiova, în vederea definirii unor premise de dezvoltare și a unor recomandări fundamentale, ce urmează a fi dezvoltate în Planului de Amenajare Zonală.

Elaborarea studiului de Economie Urbană are drept scop identificarea aspectelor referitoare la situația actuală a zonei, a problemelor și a oportunităților, aspecte decisive în dezvoltarea și prioritizarea acțiunilor de dezvoltare într-un orizont de timp determinat care să integreze în procesul de dezvoltare efectele locale și regionale ale schimbărilor globale.

În contextul schimbărilor socio-economice înregistrate în ultimii douăzeci de ani, atât mediul urban cât și mediul rural se află într-o etapă de redefinire determinată de o serie de procese socio-economice, precum: restructurarea economiei, mișcarea migratorie rural-urban, migrația externă, reîmproprietărirea, dezvoltarea intensă a localităților situate în apropierea marilor orașe, sau depopularea localităților izolate.

Au fost luate în calcul provocările pe termen lung precum globalizarea, presiunea asupra utilizării resurselor dar și îmbătrânirea populației. Studiul de economie urbană a urmărit micșorarea decalajelor de productivitate, modernizarea economică în pas cu exigențele tranziției spre o economie cultural informațională în care capitalul educațional să fie printre obiectivele prioritare, asigurarea creșterii economice pe baza sporirii ratei investițiilor prin participarea semnificativă a capitalului autohton, consolidarea unui mediu de afaceri care să stimuleze competitivitatea firmelor și dezvoltarea de abilități și competențe antreprenoriale ridicate la nivel locar, capabile să facă față competiției regionale sau naționale, întra și extra comunitare.

Importanța modificărilor economice, impune necesitatea continuării și actualizării analizei și prognozei economice, precum și aprofundarea la nivel macro-teritorial. Fiecare capitol al studiului prezintă cele mai semnificative aspecte, structurate pe domenii de activitate : Agricultură, Industria, producția și distribuția energiei, construcții, Turism, și Servicii economice și sociale, fiecare fiind analizat pe sub-domenii de activitate.

Viața politică, socială și economică dintre orașul Craiova și regiunea Sud-Vest Oltenia au fost întotdeuna legate. Relația simbiotică dintre orașul compact și suburbiile cu densitate demografică redusă constă în modul în care aceasta influențează destinul economic și politic al zonelor suburbane.

Precizări metodologice: în vederea acoperirii întregului spectru de date necesare pentru analiza structurii și dinamicii activităților economice la nivel de unitate teritorială din Zona Metropolitană Craiova, cu detaliere pe coduri CAEN (2 cifre) s-au folosit trei surse de date: date colectate de Administrația Finanțelor Publice, date statistice disponibile pe site-ul Institutului National de Statistica

Economie urbană 5

(baza de date tempo on line), precum și date extrase din Lista firme 2014. Astfel, chiar dacă acuratețea datelor poate fi afectată ca urmare a utilizării unor metodologii diferite de colectare, eventualele diferențe nu sunt de natură să denatureze concluzile care rezultă din interpretarea acestora.

2. Rolul economic al Zonei Metropolitane în context european

2.1. Premisele istorice determinante ale profilului economic actual

După 1989 şi, implicit, după trecerea la sistemul capitalist, România s-a confruntat cu dificultăţi în a crea şi dezvolta economia pe piaţă. Sistemul communist se baza pe proprietatea statului, precum şi pe planificarea şi intervenţia aparatului de stat în economie. Astfel România a trecut de la agricultură, ca ramură principală a economiei, la industrializare, cu accent pe industria grea. Perioada communistă a asigurat României o piaţă de desfacere uriaşă în estul Europei şi în statele comuniste din America de Sud sau state din lumea a treia, iar efectele asupra poducţiei româneşti nu au întărziat să apară.

Figură 1 - Centrele industriale din România, 1970

Sursa: http://www.mapcruzin.com/free-maps-romania/

Structura economică a Regiunii Sud-Vest Oltenia este consecința atât a potențialului resurselor naturale, cât și a tradiției economice existente moștenită în perioada comunistă. În acest context, regiunea a fost divizată pe două ramuri: agricultură (județele Dolj și Olt), specifică regiunilor din sudul țării, și industrie, bazată în special pe exploatarea intensivă a resurselor naturale existente (județele Gorj, Vâlcea și Mehedinți). Zonele în care industria extractivă avea un rol important, au fost afectate ca urmare a amplului proces de restructurare a sectorului minier. Sectorul industrial s-a dezvoltat încă din prima jumătate a sec. XX, motiv pentru care toate oscilațiile acestui domeniu au avut efecte puternice asupra populației. Închiderea unor unități industriale în zonele monoindustriale a determinat apariția unor grave probleme economice și sociale. Dezindustrializarea a lăsat în urmă spații dezafectate care au trecut ulterior prin procese de reconversie economică, aceste operațiuni afectând structurile spațiale, sociale, și mai ales economice. Comparativ cu zonele tradiționale

6 Economie urbană

subdezvoltate, în declin industrial, Regiunea Sud-Vest Oltenia prezintă o situație satisfăcătoare a infrastructurii și un mediu de afaceri relativ favorabil pentru buna funcționare a mecanismelor pieței.

Schimbările generate de necesitatea modernizării economiei regionale și managementul defectuos al factorilor de decizie sunt principalele cauze ale stării economice actuale a regiunii. Deși justifcată prin potențialul natural și tradiția economică din regiunea Sud-Vest Oltenia, structurarea PIB-ului pe sectoare economice nu este compatibilă cu o economie modernă și dezvoltată, datorită diferenței considerabile a productivității dintre sectoarele economice.

Judeţul Dolj era înainte de Revoluţie un centru al industriei feroviare şi auto, dar şi un important producător agricol. În prezent, tradiţia celor trei sectoare se continuă, însă nu la aceleaşi dimensiuni. Aşezarea geografică a conferit Municipiului Craiova rând pe rând funcţiile de centru politic şi administrativ al Olteniei, apoi centru de aflux al mărfurilor agricole, pe care le comercializa şi prelucra. Activitatea economică preponderent agrară desfăşurată pe terasa Jiului a fost urmată de un proces de industrializare foarte lent, proprietarii funciari investind în palate monumentale, bănci şi societăţi comerciale, în detrimentul activităților de producție. În anul 1930 activitatea economică a județului se rezuma la mici unități manufacturiere, concentrate în Craiova (mori, brutării, fabrici de paste făinoase, de dulciuri, de conserve, de mezeluri, oțet, gheață, de amidon, de lacuri șî vopsele, cosmetice, de mașini agricole, de construcții metalice, de reparații autovehicule și anvelope, de mobilă, cherestea, articole de lemn, de postav, tăbăcărie, oglinzi, piatră și tipografii), în Calafat și Pleniță. Începând cu 1960 Craiova devine un puternic centru industrial, pe fondul procesului de urbanizare forțață și a procesului de industrializare, în care se dezvoltă tehnologia constructoare de maşini şi utilaje, industria chimică, alimentară uşoară, a materialelor de construcţii, industria extractivă şi cea energetică, moment în care au fost valorificate şi exploatate zăcămintele secundare, depozitele fluvio-lacustre cu o varietate largă de pietrişuri, nisipuri şi argile, după opt ani de prosperitate economică, orașul fiind declarat municipiu. Astfel, în perioada comunistă au apărut mari uzine și întreprinderi industriale, cu mii de angajați, aduși cu precădere din mediul rural șî formați direct în acestea sat la școlile arondate. Producerea automobilelor de dimensiuni mici Oltcit a început din anul 1977 în urma unui parteneriat între România şi producătorul francez auto Citroen, la scurt timp Municipiul Craiova devenind recunoscut pe plan internațional pentru industria automobilelor și a locomotivelor. Pe lângă Uzina „Oltcit”, au mai apărut în acea perioadă și Uzinele „Electroputere” Craiova, Fabrica de avaioane Craiova, și Termocentrala Ișalnița. După Revoluţie la Craiova au început să se producă maşini sud-coreene Daewoo, printre care Cielo, Laganza sau Matiz.

Spaţiul urban trebuie diagnosticat astfel încât să constituie o bază solidă de fundamentare a schimbărilor viitoare. Intervenţiile care nu ţin cont de specificul modului de organizare a teritoriului, pot avea efecte negative asupra dinamicii ulterioare a sistemului urban. În acest sens, este necesar a aminti intervenţiile perioadei socialiste, care nu au ţinut cont de caracteristicile ce dădeau specificitate Municipiului Craiova: condiţia istorică a oraşului, de extindere preponderentă pe orizontală sau de orientarea economiei cu precădere spre sectorul serviciilor şi comerţului. Se observă astfel o diferenţă în dezvoltarea economică: dacă în perioada interbelică profilul industraial era dominat de industria alimentară, profil cerealier, textile, prelucrarea cărnii, a lemnului şi câteva ateliere pentru maşini agricole, după 1960 profilul industrial s-a schimbat, în favoarea unei industrii mecanice. După 1989, odată cu trecerea la economia de piață, multe din întreprinderile mari și-au restrâns activitatea sau chiar au falimentat. Cele care au supraviețuit au fost privatizate în totalitate, lor adăugându-se IMM-uri dezvoltate de antreprenori locali și, mai recent, investitori străini.

Craiova a decis să răspundă provocărilor actuale şi să abordeze un parteneriat de tip metropolitan împreună cu unităţile administrativ-teritoriale din zona s-a de influenţă, care să conducă la prosperitatea zonei prin creşterea competitivităţii economice a localităţilor componente faţă de regiunile învecinate. În ceea ce priveşte evoluţia reţelei de localităţi din cadrul Zonei Metropolitane Craiova, într-o primă fază, oraşele apar şi se dezvoltă independent, urmănd apoi formarea unui centru puternic, ce subordonează periferiile de extensiune variabilă (perioadă ce coincide temporal cu începuturile industrializării). Poziţia spaţială oferă Craiovei atribute de favorabilitate maximă, de

Economie urbană 7

exercitare a influenţei posibile într-un teritoriu lipsit de competitori importanţi, oportunitate ce trebuie valorificată în perspectivă mult mai pregnant.

Date fiind oportunităţile care decurg din poziţia de „loc central” pentru Oltenia şi nod de comunicaţii, în contextul actual referitor la dinamica dezvoltării Zonei Metropolitane Craiova, lipsesc marile parcuri logistice care să susţină depozitarea diferitelor produse, urmare a insuficientei dezvoltări a funcţiei sale de atragere a mărfurilor şi produselor agricole şi apoi redirecţionarea lor pe o piaţă naţională şi internaţională. Lipsa implicării statului în economie şi a politicilor coerente şi unitare a avut drept rezultat o legislaţie ambiguă, care nu este percepută drept sprijin de către agenţii economici, explicându-se astfel și interesul scăzut pentru industria prelucrătoare, unul dintre cele mai competitive sectoare industriale ce a avut un trend ascendent încă din 1995 (68%).

Economia Zonei Metropolitane Craiova dar și a întregului județ este susținută de un singur producător auto, ceea ce a dus la o dependență excesivă a unei singure industrii. Polarizarea centrului monoindustrial implică probleme de adaptare la noi activități a localităților componente. Acesta este consecința evoluției economice și sociale de dupa anii 90 și a impactului teritorial diferențiat al proceselor de creștere economică conduse de forțele pieței, ceea ce a avut drept consecință creștrea disparităților inter și intraregionale.

2.2. Cadru natural şi resurse

Mediul ṣi resursele naturale constituie componentele principale ale funcṭionării sistemului economic, în cadrul procesului de dezvoltare durabilă. Capitalul natural variat al Regiunii Sud-Vest Oltenia se datorează diversităṭii reliefului, care coboară în trepte, de la montan în partea de nord spre câmpie în partea de sud, cât ṣi prezenṭa unor bazine hidrografice majore, precum cel al Oltului, Jiului ṣi Dunării. Cursurile de apă, elemente principale ale cadrului natural ce au determinat istoric configuraṭia oraṣelor, oferă oportunitatea de a avea conexiuni directe mai bune ṣi mai rapide cu restul ṭărilor riverane Dunării, pe cale navigabilă, un mod de transport ce oferă o serie de avantaje din punct de vedere al dezvoltării durabile sustenabile.

Poziṭia de contact între două unităṭi naturale oferă Zonei Metropolitane Craiova un avantaj competitiv în amplasarea pe o importantă axă transversală de polarizare a aṣezărilor, între Filiaṣi (pe direcṭia Vest) ṣi Balṣ (pe direcṭia Est), reflectând oportunităṭile unui potenṭial georgrafic diversificat ṣi optim unei dezvoltări urbane, dar ṣi o notă de specificitate regională.

Fluviul Dunărea, graniṭa naturală cu statele învecinate, reprezintă o oportunitate în crearea ṣi susṭinerea a cel puṭin patru poli de dezvoltare (turism, transport, agricultură ṣi pescuit) dar ṣi a relaṭiei de cooperare tranfrontalieră susṭinută de vecinătatea cu Bulgaria la Sud ṣi cu Serbia la Sud-Vest. Conectarea Zonei Metropolitane Craiova prin infrastructura de transport rutieră ṣi feroviară la canalul navigabil oferă oportunitatea exploatării potenṭialului unei resurse naturale fundamentale, generând un plus economic dar ṣi oportunitatea desfăṣurării proceselor tehnologice, reprezentând un factor restrictiv în dezvoltarea industrială ṣi economico-socială a regiunii.

Existenṭa resurselor funciare actuale permite o mai bună zonare ṣi separare a modurilor de utilizare a terenului, oferind oportunitatea de a insera în spaṭii tampon elemente necesare vieṭii sociale a oraṣului, între care spaṭii de agrement, stadioane, trasee ciclabile, etc. Arealul din partea de sud a Zonei Metropolitane, în care sunt concentrate pădurile ṣi vegetaṭia forestieră, ocupă 13% din fondul funciar, și permite o mai bună exploatare a resurselor naturale în acest scop.

Din punct de vedere al serviciilor turistice, Zona Metropolitană are un potenṭial diversificat, în principal datorită ariilor naturale protejate, a parcurilor naturale, ṣi a zonelor rurale nepoluate ce oferă posibilităṭi de agroturism.

8 Economie urbană

Datorită amplasării în spaṭiului geografic, Zona Metropolitană Craiova, parte din Regiunea Sud-Vest Oltenia se numără printre zonele cu cel mai mare potenṭial exploatabil în captarea energiei solare – una dintre cele mai sigure resurse regenerabile – încadrându-se în zona roṣie.

Astfel, creṣterea economică ṣi dezvoltarea durabilă pot avea loc doar în urma interacṭiunii dintre sistemul social-economic ṣi a sistemelor naturale, nu doar prin creṣterea cantităṭii de bunuri pe locuitor, ci ṣi prin corelarea acestor cantităṭi cu o serie de cerinṭe reale, raṭionale, în aṣa fel încât consecinṭele unui impact negativ asupra resurselor naturale să fie evitate sau menṭinute în limite minime.

2.3. Performanţa Zonei Metropolitane Craiova în cadrul periurban, judeţean, regional, national şi international

Procesul de metropolizare joacă un rol de seamă în dezvoltarea spaţiului european, proces în care metropolele au devenit motoare ale creşterii şi principalele puncte nodale de inovare. Economia creată de metropole şi beneficiile activităţii se propagă spre centrele urbane mai mici din fiecare ţară.

Pentru a contribui la implementarea politicilor europene, este esenţială definirea zonelor metropolitane ale Europei. Competitivitatea şi coeziunea urbană pot fi facilitate doar în cadrul unor zone urbane funcţionale, în care aspectele economice şi sociale nu sunt problematice. În esenţă, viitorul Europei pe termen lung depinde în mare măsură de competitivitatea şi bunăstarea celor aproximativ 120 zone metropolitane recunoscute, un număr care este în continuă creştere. Procesul de metropolizare a condus la redefinirea oraşelor sub aspectul dezvoltării lor teritoriale , ridicând numeroase probleme strategice, în special managementul schimbărilor economice la scară naţională şi globală, a diversităţii sociale şi culturale, a infrastructurii de comunicaţii şi nu în ultimul rând a protejării patrimoniului natural şi cultural.

Zonele metropolitane sunt legate între ele prin reţele fizice şi virtuale, în funcţie de volumul şi importanţa nucleelor economice din diferitele zone. Politica europeană pentru transporturi (TEN) favorizează dezvoltarea acestor reţele şi liberalizarea sectorului aerian. În funcţie de importanţa şi funcţiunile lor, zonele metropolitane îşi exercită influenţa în teritoriu – la nivel regional, naţional, european sau mondial. Fenomenul diviziunii crescânde a muncii în economia naţională şi europeană, provocată şi activată de internaţionalizarea şi integrarea economiei, conturarea noilor infrastructuri de transport de mare viteză şi transformarea sistemelor economice (datorată evoluţiei tehnologice a tipurilor de producţie, distribuţia şi sistemele de comunicaţie) impune o regândire a rolului municipiului în economia naţională şi regională şi o nouă ierarhie urbană.

Viziunea asupra dezvoltării spaţiale pe care o denotă o serie de studii şi de planuri de amenajare teritorială pentru Uniunea Europeană, se intemeiază pe integrarea următoarelor aspecte in continuă dinamică:

- zonele de dezvoltare spaţială, structurante pentru politicile de dezvoltare spaţială a Uniunii Europene şi a ţărilor candidate;

- reţeaua europeană de metropole şi centre trans-naţionale, naţionale şi regionale (METREX); - reţeaua europeană de coridoare şi linii de forţă; - noile relaţii dintre urban şi rural; - valorificarea peisajului natural şi cultural.

Imaginea României în context european este dată de poziţia sa de articulaţie nord-sud şi est-vest şi de potenţialul de relaţionare intercontinentală. Una din cauzele care influenţează dezvoltarea durabilă sustenabilă în România o reprezintă creşterea dezechilibrată dintre vestul şi estul ţării, din cauza pieţelor vestice care acţionează ca factor de creştere economică. Din acestă perspectivă, poziţia în teritoriu în partea de sud-vest a Zonei Metropolitane Craiova poate aduce beneficii din punct de vedere economic, iar apropierea de graniţa de sud oferind oportunitatea de a dezvolta

Economie urbană 9

relaţiile transfrontaliere, în special cu Bulgaria, Grecia, şi Turcia. Municipiul Craiova este considerat pol urban de dezvoltare, fiind singurul centru urban din cadrul județului în jurul căruia se poate dezvolta o zonă metropolitană, având în vedere dimensiunea demografică și aria de influență extinsă. Capitală regională și centru reprezentativ la nivel național, Craiova are relații economice și sociale, în principal, cu orașele din nord-vestul, sudul și estul regiunii. De asemeni, poate fi considerată “poartă regională”, având în vedere posibilitatea stabilirii unor legături naționale/internaționale directe. Cu toate acestea, arealul Zonei Metropolitane se află într-o zonă de risc, în care există inegalităţi intra-regionale, ce reflectă structura de mozaic a dezvoltării economice: în interiorul regiunilor, judeţe relativ dezvoltate coexistă în imediata vecinătate a celor mai puţin dezvoltate (teritoriul aflat la sud, de-a lungul Dunării). Pe măsură ce economia va începe să se dezvolte disparităţile de dezvoltare spaţială existente între Regiunile din România şi în interiorul acestora se vor accentua, deoarece dezvoltarea are tendinţa de a se polariza în zonele cele mai prospere.

Dezvoltarea socio-economică a Zonei Metropolitane Craiova, odată cu integrarea României în Uniunea Europeană, devine parte componentă a dezvoltării spaţiale şi sociale a continentului european. În acest sens, cunoaşterea experienţei şi practicilor europene în domeniu poate oferi o imagine de ansamblu asupra influenţelor externe cu impact în evoluţia teritoriului vizat. Totodată, pentru formularea direcţiilor de dezvoltare la nivel regional şi local, este oportună cunoaşterea principiilor, obiectivelor şi politicilor elaborate pentru continentul european, mai ales că unele dintre acestea vizează in mod concret teritoriul analizat. La nivel european au fost stabilite patru caracteristici ale abordării strategice, acestea trebuind să fie: democratică, cuprinzătoare, funcţională şi orientate pe termen lung. Obiectivele fundamentale:

- dezvoltarea socio-economică echilibrată a regiunilor; - imbunătăţirea calităţii vieţii; - gestionarea responsabilă a resurselor naturale şi protecţia mediului; - folosirea raţională a terenului.

Fiind unul din municipiile mari ale ţării, Craiova este un important nod rutier şi feroviar, dar şi un centru puternic de polarizare a activităţilor socio-economice la nivel regional, fapt pentru care sistemul de transport este un factor cheie al dezvoltării Zonei Metropolitane. Crearea premiselor unor noi oportunităţi pentru populaţie, agenţi economici şi colectivităţile regionale şi locale, este dată de legătura cu Europa şi cele zece coridoare care au drept scop crearea de legături între Europa de Vest şi Europa de Est. Astfel, Municipiul Craiova are o poziţionare teritorială strategică faţă de principalii poli europeni (Moscova-2149 km, Helsinki- 2386 km, Sofia-1392 km, Budapesta 625 km, Viena-852 km, Berlin-1437 km, Londra- 2292 km, Madrid-2798 km, Paris-2026 km, Atena-966 km, Bruxelles-2000 km, Istanbul- 983 km), fiind favorizat de traversarea axelor europene, Coridorul IV şi vecinătatea Coridoarelor IX şi VII.

Noile zone de acoperire, noul sistem de complementariţăti şi de concurenţe, schimbă cadrul structurii urbane dintr-un sistem polarizat şi ierarhizat urban-rural, într-unul cu o structură coerentă de reţele ale aşezărilor în lungul axelor de dezvoltare sau în regiunile transfrontaliere. Din perspectiva evoluţiei sectoarelor de activitate, planificarea dezvoltării spaţiale şi asigurarea coeziunii teritoriale a Zonei Metropolitane Craiova se iau în considerare: procesele de restructurare sectorială, procesul de urbanizare şi relaţia urban-rural, în condiţiile identificării competenţelor-cheie şi asigurării competitivităţii României în UE.

Avănd în vedere amplasarea teritorială a Zonei Metropolitane Craiova, aceasta deţine resurse şi servicii cu potenţial competitive în toate cele trei sectoare de activitate (primar, secundar, terţiar). Se remarcă prezenţă unor ramuri industriale cu impact pozitiv în lanţul trofic al economiei regionale (industrie energetică, chimică, constructoare de maşini), întreprinderile industriale de importanţă internaţională, şi nu în ultimul rând terenurile agricole variate, cu o productivitate superioră, tipologic reflectate în localităţile componetnte Zonei Mteropolitane. Activitatea economică desfăşurată în prezent în Zona Metropolitană Craiova are nevoie de un proces de restructurare, având în vedere evoluţia structurilor economice la nivel global. Pentru a ceşte gradul de competitivitate, zona

10 Economie urbană

metropolitană va trece printr-un proces de urbanizare dinamic, ce va urmări crearea la scară teritorială a condiţiilor favorabile dezvoltării. Excelența economică a fost întotdeauna un concept controversat. In trecut, o concentrare de societăți performante într-o anumită zonă a constituit o bază pentru dezvoltarea economiilor moderne. Cele mai puternice sectoare care s-au remarcat la nivelul județului Dolj sunt:

Industruia prelucrătoare este cel mai competitiv și dinamic sector economic al județului dar și al regiunii, cuprinzănd industria chimică, industria constructoare de mașini, industria alimentară, și fabricarea automobilelor. Experiența industriei se poate baza pe experiența unităților existente în domeniu:

- prelucrări mecanice și construcția de utilaje grele (POPECI Craiova); - mașini și trasformatoare electrice (Electroputere Craiova, TM Filiași); - locomotive electrice (Softronic Craiova); - instalații de electronică de putere (INDA, INDA ELTRAC, Softronic Craiova); - material de construcții (Prefabricate Craiova); - industria de automobile (Ford România Craiova); - industria producerii de energie electrică din surse regenerabile ( hidro, energie solară); - industria alimentară (Pangroup Craiova, OLAS PROD Craiova).

Acest potențial poate fi exploatat prin investiții în retehnologizare și marketing. Potențialu uman calificat în domeniul software poate fi exploatat prin dezvoltarea micilor firme de software și crearea altora noi, dezvoltând astfel o industrie cu valoare adăugată mare, ce poate absorbi o parte însemnată a absolvenților Universității din Craiova.

Producerea energiei electrice prin arderea cărbunelui extras din Regiune (termocentrala Ișalnița și Craiova) și prin utilizarea căderilor de apă (Hidrocentralele de pe Dunăre –Portile de Fier I și II), contribuie la formarea importanței Regiunii unde se produce energie electrică în România. Uniunea Europeană a sugerat României acordarea unei atenții deosebite pentru sporirea producției de energie eoliană întrucât, conform unui studiu realizat, potențialul eolian al țării este cel mai mare din sud-estul Europei și al doilea din Europa. În acest scop, au fost făcute investiții pentru modernizarea centralelor electrice deaja existente, construirea unora noi și îmbunătățirea rețelei de distribuție atât pentru a fcailita distribuirea energiei electrice către consumatori interni, cât și pentru a facilita exportul energiei electrice către statele vecine.

Industrai textilă este reprezentată de o multitudine de întreprinderi producătoare de confecții, răspândite pe teritoriul întregii regiuni, majoritatea lucrând pentru export, cu cele mai mari companii internaționale.

Polului de creștere Craiova, motor economic la nivel județean, cu calități de leader regional, cu un excepţional potenţial de comunicaţie şi de polarizare a vieţii economice – politice şi sociale regionale deține o serie de factori ce vor contribui la dezvoltarea economică a Zonei Metropolitane:

- Spaţiu larg, vast, fără declivităţi accentuate, propice construcţiilor; - Resurse subsolice şi solice variate şi valoroase; - Agricultură dezvoltată, cu specializări valoroase – legumicultură, viticultură, rentabile, pe

fondul unui bazin cerealier important; - Industrializare recentă, cu specializare pe ramuri industriale creatoare de plus valoare

adăugată/produs, foarte ridicată: energie electrică, motoare electrice, locomotive Diesel şi electrice, avioane;

- Industrie tradiţională veche – alimentară: morărit, paste făinoase, uleiuri vegetale, zahăr, conserve;

- Comerţ activ, favorizat de aşezare, preponderent cu cereale în trecut, direcţionate spre Dunăre şi apoi Brăila pentru export;

- Infrastructură pentru transport variată – rutieră, în curs de modernizare, feroviară –nod feroviar important şi aeriană – aeroport;

Economie urbană 11

- Una dintre cele mai importante invesţii şi anume Uzinele Ford ce vor deveni un motor al dezvoltarii economice a polului de creştere, al creşterii calităţii vieţii şi forţei de muncă, generând astfel dezvoltarea de industrii orizontale;

- Construirea podului peste Dunăre de la Calafat-Vidin va constitui un plus în întărirea calităţii de loc central al Craiovei;

- Resurse umane însemnate, cu calităţi ale factorului uman ca inventivitate, creativitate, spirit extrovertit, conştiinţa valorii de sine, atribute pozitive pentru o viaţă economică şi socială activă.

Conform clasificărilor centrelor urbane din România în cadrul Conceptului strategic de dezvoltare teritorială România 2007-2030 (CSTR) municipiul Craiova este definit ca Pol naţional OPUS (Orizont Potenţial Urban Strategic) şi potenţial metropolitan MEGA. Această încadrare se traduce prin faptul că municipiul Craiova este un centru reprezentativ la nivel naţional, care poate dezvolta servicii terţiare de nivel metropolitan, cu un nivel economic ridicat, centre culturale şi universitare cu identitate recunoscută, sedii ale unor instituţii teritoriale cu rol regional şi arie de influenţă extinsă. Din punct de vedere al funcţiilor urbane şi al potenţialului de dezvoltare, Craiova este similară unor oraşe ca: Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi, Galaţi.

În contextul actual referitor la dinamica dezvoltării şi proceselor pe care le presupune calitatea României de stat membru al Uniunii Europene, este necesar ca Municipiul Craiova să-şi identifice şi susţină competenţele-cheie pe care le deţine pentru a deveni un actor hotărat în competiţia dintre oraşe; astfel, trebuie să identifice şi să-şi asume rolurile pe care poate şi doreşte să le joace la nivel regional şi naţional. Un aspect crucial al dezvoltării Zonei Metropolitane Craiova îl constituie asigurarea bazelor pentru o relaţie nouă cu localităţile din jur. Coeziunea teritorială a proceselor de dezvoltare presupune construirea alianţei urban - rural pentru a consolida poziţia polului de creştere pe care îl alcătuiesc Craiova şi comunele din jur, în regiune şi la nivel naţional. În Uniunea Europeană, zonele metropolitane sunt actori de anvergură regională, naţională şi internaţională; asadar şi comunităţile locale urbane şi rurale aliate din România se pregătesc să joace roluri economice pe masură ca şi cele din Uniunea Europeană. Abordarea dezvoltării la nivel metropolitan urmăreşte preluarea şi rezolvarea presiunilor multiple provenind din schimbarea sistemului economic, de planificare şi implementare a dezvoltării, a distorsiunilor şi nevoilor variate atât în mediul urban, cât şi în zonele rurale adiacente Craiovei, în scopul structurării unui pol de dezvoltare într-o reţea coerentă la scară teritorială. Având în vedere exigențele impuse de criteriile complementarității și competitivității ale domeniilor și activităților dezvoltate în regiune, profilul economic al județului Dolj și a Zonei Metropolitane Craiova prezintă avantaje competitive prin activități ce pot susține o dezvolare inteligentă, durabilă, bazată pe cunoaștere: centru universitar regional cu impact national, energie termo, sector auto, mașini agricole și agricultură ecologică.

3. Structura şi dinamica activităţilor economice

Zona Metropolitană Craiova face parte din județul Dolj, unul din județele dezvoltate ale României din punct de vedere economic, acesta fiind plasat pe locul 9 din perspectiva PIB în valoare absolută, fiind cel mai important pol economic din partea de sud-vest a României (contribuie cu 2,5% la PIB național și cu 31,5% la PIB regional).

Județul Dolj a avut în perioada comunistă, un profil industrial-agrar, urmat de o tranziție către sectorul serviciilor, în ultimii 20 de ani. Astfel, în anul 2012 49,7% din valoarea adăugată brută generată la nivel județean a fost asigurată de sectorul terțiar (al serviciilor), 33,1% de cel secundar (industrial), 9,4% de construcții și doar 7,8% de agricultură. Compatrativ cu structura economiei naționale, la nivel județean a fost înregistrată o pondere mai scăzută a sectorului serviciilor. De asemeni, se observă o scădere a sectoarelor de construcții și servicii, cele mai afectate de criza economică globală, în favoarea agriculturii și industriei, susținute de subvenții, de resursele agricole din zonă, respectiv de exporturi.

12 Economie urbană

In mediul urban își desfășoară activitatea 82,5% dintre agenții economici, localizați în principal în municipiul Craiova (91,6%). Agentii economici au o pondere reprezentativă în mediul urban, din totalul de 13.919 agenți economic ce activează în județul Dolj, 11.486 fiind în mediul urban și 2.433 în mediul rural. Dintre aceștia, 10.520 sunt în Craiova, 258 în Filiași, 236 în Băilești, 235 în Calafat, 111 în Dâbuleni, 94 în Segarcea și 32 în Bechet.

În municipiul Craiova se disting două mari platforme industriale: platforma de vest (CET Ișalnița, Doljchim, Fabrica de bere, Elpreco Craiova) și platforma de este (Ford S.A., MAT S.A., Popeci Utilaj Greu, SC Avioane SA, SC RELOC SA). După clasa de mărime, majoritatea întreprinderilor active se înscriu în categoria micro și mici, cu o pondere de 97,7%.

La nivel regional, mediul de afaceri pare a fi unul cu o dinamică și atractivitate foarte mică pentru întreprinzători, în anul 2014 Regiunea Sud Vest Oltenia fiind ultima în clasamentul înmatriculărilor de noi firme. Astfel doar 9,37% din firmele constrituite în cursul anului 2014 și-au stabilit sediul social în această regiune.

Tabel 1 - Distribuția înmatriculărilor înregistrate în Regiunea Sud-Vest Oltenia, 2014

Distribuția în: Înmatriculări 2014 Regiunea Sud-Vest Oltenia 6.546

Dolj 2.570 Gorj 1.057

Mehedinți 759 Olt 981

Vâlcea 1.179

Media regională este însă afectată de situația județelor Mehedinți și Olt care de altfel se situează pe locurile 38 și respectiv 31 în clasamentul județean a înmatriculărilor în perioada 1 ianuarie – 31 octomibrie 2014. Astfel din cele 6.546 înmatriculări la nivelul regiunii în această perioadă, doar 1740, reprezentând sub 27%, se înregistrează cumulat în cele două județe. Majoritatea întreprinderilor nou înființate în perioada mai sus menționată și-au stabilit sediul social în județul Dolj (aproape 40%), județ care de altfel ocupă locul 10 în topul județean al înmatriculărilor din această perioadă.

La nivelul Zonei Metropolitane Craiova, o primă imagine de ansamblu asupra activității economice în perioada 2010 – 2014, inclusiv din perspectiva dinamicii dezvoltării și performanței pe sectoare de activitate, poate fi desprinsă din analiza contextuală în dinamică a numărului de înmatriculări versus număr de radieri de întreprinderi, corelat cu analiza evoluției rezultatului activității economice, în termen de profit sau pierdere, și a cifrei de afaceri care a generat acest rezultat, precum și a resursei umane angajate.

Economie urbană 13

Figură 2 - Distribuția pe județe a înmatriculărilor din anul 2014

Sursa: Oficiul Național al Registrului Comerțului

Figură 3 - Dinamica înmatriculărilor înregistrate în ZMC, 2010-2014

Interesul antreprenorilor pentru demararea unei activitatăți economice într-o anumită regiune, corespunzător oportunităților și/sau potențialului de dezvoltare asociat acesteia poate fi apreciat prin analiza numărului unităților economice nou înființate în domeniul respectiv, la nivelul zonei analizate.

14 Economie urbană

În cazul Zonei Metropolitane Craiova, în perioada 2010- 2014 orientarea preponderentă a antreprenorilor a fost spre industrie, în acest sector de activitate înregistrându-se cel mai mare număr de înmatriculări, atât la nivelul fiecărui an cât și cumulat pe întreaga perioadă analizată. Astfel cele 12.504 întreprinderi nou înființate în perioada de referință având activitatea principală în sectorul serviciilor reprezentau 74% din total înmatriculărilor (16.981), în timp ce următorul sector ca și pondere, industria, a fost selectat ca domeniu principal de activitate doar de 17% din antreprenorii care și-au înființat o firmă în perioada 2010 -2014. Turismul și agricultura nu au fost considerate ca fiind sectoare atractive în această perioadă, astfel că doar 5% și respectiv 4% din înmatriculările de firme sunt arondate acestor domenii. De menționat că pe întreaga perioadă analizată opținile antreprenorilor pentru înmatricularea de noi firme se îndreaptă către aceași sectoare în proporții comparabile între perioade (între 71% și 77% pentru servicii, 12% și 21% pentru industrie, între 4% și 6% pentru turism și până la 6% pentru agricultură), anul 2012 întegistrând cea mai mare abatere de la aceste valori (9% pentru agricultură și 3% pentru turism).

Figură 4 - Repartizarea anuală a înmatricularilor înregistrate in ZMC, 2010-2014

Așa cum rezultă din reprezentarea grafică de mai sus, cel mai activ an ca număr de înmatriculări înregistrate în Zona Metropolitană Craiova este anul 2013, în acest an înființându-se aproape jumătate (43,6%) din numărul de noi întreprinderi înregistrate în perioada 2010 -2014, ieșirea oficială din criză stimulând inițiativa antreprenorială.

Evoluția numărului de întreprinderi la nivelul ZMC este influențată deopotrivă și de situația radierilor în perioada analizată, aceasta reliefând sectoarele de activitate unde competiția sau alți factori endogeni și exogeni au determinat lipsa de performanță și sustenabilitate financiară.

Economie urbană 15

Figură 5 - Dinamica numărului radierilor înregistrate în ZMC, 2010-2014

2010 2011 2012 2013 2014

AGRICULTURA 133 30 31 16 34

INDUSTRIA,PRODUCTIA SIDISTRIBUTIA ENERGIEI,

CONSTRUCTII281 230 309 325 381

TURISM 72 62 86 85 96

SERVICII ECONOMICE SI SOCIALE 1500 1152 1096 1307 1380

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

Evolutia numarului RADIERILOR inregistrate in Zona Metropolitana Craiova

În total în perioada 2010-2014 s-au radiat 8.606 întreprinderi, din care 1.986 în 2010, 1.474 în 2011, 1.522 în 2012, 1.733 în 2013 și respectiv 1.891 în 2014. Și în cazul radierilor cel mai mare număr de fime care și-au încetat activitatea se înregistrează în servicii, media anuală fiind de cca 1287 întreprinderi. 5% dintre radieri au vizat fime din domeniul turismului, în timp ce industria și agricultura au reprezentat o alegere neperformantă doar pentru 4% și respectiv 3% dintre cei care și-au încetat activitatea.

Se constată astfel că domeniul cu cea mai mare dinamică este industria, unde în anii 2010 și 2011, ani de criza economică, se înregistrează o variație negativă a numărului de întreprinderi, în timp ce în perioada 2012 – 2014 numărul net de întreprinderi a crescut cu 140, 3.572 și respectiv 1.738 fime pe an.

Pe parcursul celor 5 ani evoluția numărului de întreprinderi a fost diferită: astfel în anul 2010 numărul de firme înregistrate a scăzut cu peste 1.000 de firme, 26% dintre acestea fiind din alte domenii decât cele arondate servciilor (respectiv 12% din agricultură, 12% din industrie și 2% din turism). În anul 2011 evoluția favorabilă a numărului de întreprinderi din servicii și agricultură a reușit să acopere variația negativă din industrie și turism, în timp ce începând cu anul 2012 fiecare sector economic înregistrează o evoluție pozitivă a numărului de întreprinderi înregistrate. Nici unul dintre sectoarele de activitatea nu înregistrează însă un trend constant. De menționat că în anul 2013 numărul mare de înmatriculări a generat o creștere semnificativă a numărului de întreprinderi înregistrate, creșterea absolută din an de 5.678 firme fiind mai mare cu 151% decât creșterea înregistrată cumulat în anii 2011, 2012 și 2014.

16 Economie urbană

Figură 6 - Dinamica numărului întreprinderilor înregistrate în ZMC, 2010-2014

2010 2011 2012 2013 2014

AGRICULTURA -130 139 95 361 3

INDUSTRIA,PRODUCTIA SI DISTRIBUTIAENERGIEI, CONSTRUCTII

-129 -11 41 879 659

TURISM -17 -2 2 284 132

SERVICII ECONOMICE SI SOCIALE -781 224 302 4154 2170

-2000

-1000

0

1000

2000

3000

4000

5000

Dinamica numarului intreprinderilor inregistrate in Zona Metropolitana Craiova

Figură 7 - Dinamica numărului întreprinderilor, 2010-2014

-1000

0

1000

2000

3000

4000

50002010

2011

20122013

2014

Dinamica numarului intreprinderilor in perioada 2010 -2014

AGRICULTURA

INDUSTRIA,PRODUCTIA SIDISTRIBUTIA ENERGIEI,CONSTRUCTII

TURISM

SERVICII ECONOMICE SISOCIALE

Economie urbană 17

Figură 8 - Dinamica anuală a numărului întreprinderilor în ZMC

Întreprinderile înmatriculate care nu desfășoară nici un fel de activitate economică nu sunt relevante în contextul prezentei analize, ca atare în cele urmează sfera discuțiilor va fi restrânsă la nivelul întreprinderilor active.

Figură 9 - Evoluția numărului de întreprinderi în ZMC

În timp ce în termeni de număr de firme înregistrate la nivelul unui an, dinamica nu poate face obiectul unui șablon, analiza la nivelul firmelor active evidențiază un trend constant crescător, atât per total cât ZMC cât și pe fiecare sector de activitate, în întrega perioadă analizată (2010 – 2014).

18 Economie urbană

Comparând cele două evoluții,se constată că, deși în anul 2014 creșterea netă de număr de firme înmatriculate în ZMC a fost mai mică decât în anul 2013 ( 2.964 față de 5.678), numărul de firme care au înregistrat activitate în anul 2014 a fost mai mare cu 966 întreprideri față de 2013.

Tabel 2 - Evoluția numărului de întreprinderi active pe CAEN , 2010-2014

TOTAL ZMC 2010 2011 2012 2013 2014 Dinamică

2014 - 2010 AGRICULTURA, SILVICULTURĂ ȘI PESCUIT 136 161 179 188 201 48% INDUSTRIA PRELUCRATOARE ȘI INDUSTRIA EXTRACTIVĂ 917 1.000 1.109 1.171 1.252 37% PRODUCTIA SI FURNIZAREA DE ENERGIE ELECTRICA SI TERMICA, GAZE, APA CALDA SI AER CONDITIONAT 6 7 22 34 34 467% DISTRIBUTIA APEI; SALUBRITATE, GESTIONAREA DESEURILOR, ACTIVITATI DE DECONTAMINARE 47 60 70 78 84 79%

CONSTRUCTII 627 688 777 858 940 50%

TOTAL INDUSTRIE 1.597 1.755 1.978 2.141 2.310 45%

HOTELURI SI RESTAURANTE 363 416 481 550 606 67% COMERT CU RIDICATA SI CU AMANUNTUL, REPARAREA AUTOVEHICULELORSI MOTOCICLETELOR 3.614 4.001 4.417 4.795 5.146 42%

TRANSPORT SI DEPOZITARE 427 525 137 711 796 86%

INFORMATII SI COMUNICATII 250 279 306 347 379 52% INTERMEDIERI FINANCIARE SI ASIGURARI 157 182 201 220 235 50%

TRANZACTII IMOBILIARE 186 195 209 230 240 29% ACTIVITATI PROFESIONALE, STIINTIFICE SI TEHNICE 719 821 884 981 1.083 51% ACTIVITATI DE SERVICII ADMINISTRATIVE SI ACTIVITATI DE SERVICII SUPORT 204 224 269 293 332 63% ADMINISTRATIE PUBLICA SI APARARE, ASIGURARI SOCIALE DIN SISTEMUL PUBLIC 0 0 2 2 2 200%

INVATAMANT 51 65 75 83 94 84% SANATATE SI ASISTENTA SOCIALA 261 277 307 342 375 44% ACTIVITATI DE SPECTACOLE , CULTURALE SI RECREATIVE 66 75 97 123 144 118%

ALTE ACTIVITATI DE SERVICII 224 248 274 334 363 62%

TOTAL SERVCII 6.159 6.892 7.178 8.461 9.189 49%

TOTAL 8.255 9.224 9.816 11.340 12.306 49%

Sursa: date prelucrate de la Registrul Comerţului şi Ministerul de Finanţe

Comparând numărul de întreprinderi active la 31.12.2014 cu numărul de înreprinderi active la 31.12.2010 se constată că acesta a crescut cu 49% per total, trei dintre diviziunile activităților economiei naționale (corespunzător clasificare cod CAEN 2 cifre) înregistrând la nivelul ZMC creșteri mai mari de 100% (în ordine descrescătoare fiind vorba de Productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat; Administratie publica si aparare, asigurari

Economie urbană 19

sociale din sistemul public; Activitati de spectacole, culturale si recreative). Pondere cumulată a întreprinderilor active din aceste diviziuni nu depășeste 1,5% din totalul întreprinderilor active din ZMC în anul 2014, ca atare influența lor la nivel de ZMC este nesemnificativă. Relevant este însă că pentru un număr de peste 10 diviziuni creșterea numărului de întreprinderi active este de minim 50%, 6 corepunzând sectorului de activitate servicii, 3 fiind din industrie și una fiind hoteluri si restaurante (turism). Spre deosebire de turism, celelalte 3 domenii de activitate au o creștere la nivelul medie, chiar dacă în interiorul sectorului se înregistrează variații peste medie.

Interesant de remarcat este și că în evoluție ponderea întreprinderilor active pe sectoare de activitate se menține relativ constantă. Astfel, indiferent de numărul total de întreprinderi active dintr-un an, cele mai multe sunt în servicii (73% - 75%), pe locul doi urmând industriile (19 % - 20%), turismul (4% - 5%) și agricultura (cu o pondere constantă de 2%).

Figură 10 - Dinamica numărului Intreprinderilor în ZMC, 2010-2014

2%

2%

2%

2%

2%

68%

68%

67%

67%

67%

4%

5%

5%

5%

5%

26%

26%

27%

26%

26%

8.255

9.224

9.816

11.340

12.306

0 2.000 4.000 6.000 8.000 10.000 12.000 14.000

2010

2011

2012

2013

2014

2010 2011 2012 2013 2014

TOTAL 8.255 9.224 9.816 11.340 12.306

Servicii economice si sociale 6.159 6.892 7.178 8.461 9.189

Turism 363 416 481 550 606

Industria, productia si distributiaenergiei, constructii

1.597 1.755 1.978 2.141 2.310

Agricultura 136 161 179 188 201

Dinamica NUMARULUI INTREPRINDERILOR in ZMC

Ponderea semnificativă a întreprinderilor din industrie profilează specificul ZMC ca fiind unul cu o economie bazată pe servicii. Pentru verificarea acestei ipoteze se vor analiza structural și în evlouție alți doi indicatior semnificativi, respectiv numărul de angajați și cifra de afaceri generată de întreprinderile active.

20 Economie urbană

Figură 11 - Dinamica numărului angajaților în ZMC

3%

3%

3%

2%

3%

48%

48%

46%

44%

43%

2%

3%

3%

3%

3%

47%

47%

48%

51%

52%

56.714

61.517

64.502

66.554

70.482

0 10.000 20.000 30.000 40.000 50.000 60.000 70.000 80.000

2010

2011

2012

2013

2014

2010 2011 2012 2013 2014

TOTAL 56.714 61.517 64.502 66.554 70.482

Servicii economice si sociale 26.561 29.008 31.141 33.641 36.600

Turism 1.317 1.679 1.833 1.970 2.053

Industria, productia si distributiaenergiei, constructii

27.294 29.289 29.874 29.300 30.064

Agricultura 1.542 1.541 1.654 1.643 1.765

Dinamica NUMARULUI ANGAJATILOR in ZMC

În ceea privește numărul angajaților din ZMC, repartizările între servicii și industrie sunt relativ proporționale, serviciile devansând industria începând cu anul 2012. Astfel, creșterea numărului total de anjajați din economia ZMC este cu 24% în 2014 față de 2010, creștere datorată în primul rând serviciilor, unde creșterea este de aproape 38%. Celelalte sectoare au crescut constant, însă cu un rimt mai lent, respectiv 14,5 % în agricultură și 10% în industrie. În ceea ce privește turismul, deși creșterea procentuală este semnificativă (56%), în valoarea absolută influența din acest sector este mică (o creștere de doar 736 angajați). Ca ponderi, la 31.12.2014 52% din angajații din ZMC lucrează în servicii, 43% în industrie, în turism și agricultură fiind angajați câte 3% din numărul total de angajați.

Pentru aprofundarea analizei s-a detaliat dinamica numărului de angajați pe diviziuni la nivelul ZMC, conform tabelului de mai jos:

Tabel 3 - Dinamica numărului de angajați pe divixiuni CAEN, din ZMC, în 2020-2014

TOTAL ZMC 2010 2011 2012 2013 2014

%in total 2010

% in total 2014

Dinamică numar 2014 / 2010

Dinamica % in total 2014 / 2010

AGRICULTURA, SILVICULTURA SI PESCUIT 1.542 1.541 1.654 1.643 1.765 2,7% 2,5% 14% -7,9% INDUSTRIA PRELUCRATOARE SI INDUSTRIA EXTRACTIVA 19.139 19.779 20.175 19.868 20.224 33,7% 28,7% 6% -15,0%

Economie urbană 21

PRODUCTIA SI FURNIZAREA DE ENERGIE ELECTRICA SI TERMICA, GAZE, APA CALDA SI AER CONDITIONAT 1.514 1.409 1.333 1.295 1.277 2,7% 1,8% -16% -32,1% DISTRIBUTIA APEI; SALUBRITATE, GESTIONAREA DESEURILOR, ACTIVITATI DE DECONTAMINARE 1.444 2.155 2.212 2.141 2.111 2,5% 3,0% 46% 17,6%

CONSTRUCTII 5.197 5.946 6.154 5.996 6.452 9,2% 9,2% 24% -0,1%

TOTAL INDUSTRIE 27.294 29.289 29.874 29.300 30.064 48,1% 42,7% 10% -11,4% HOTELURI SI RESTAURANTE 1.317 1.679 1.833 1.970 2.053 2,3% 2,9% 56% 25,4% COMERT CU RIDICATA SI CU AMANUNTUL, REPARAREA AUTOVEHICULELORSI MOTOCICLETELOR 13.717 14.864 15.425 16.039 16.961 24,2% 24,1% 24% -0,5% TRANSPORT SI DEPOZITARE 2.584 2.925 3.134 3.367 3.503 4,6% 5,0% 36% 9,1% INFORMATII SI COMUNICATII 1.517 1.755 2.138 2.699 3.528 2,7% 5,0% 133% 87,1% INTERMEDIERI FINANCIARE SI ASIGURARI 598 530 670 698 714 1,1% 1,0% 19% -3,9%

TRANZACTII IMOBILIARE 628 698 664 708 704 1,1% 1,0% 12% -9,8% ACTIVITATI PROFESIONALE, STIINTIFICE SI TEHNICE 1.793 2.361 2.502 2.299 2.338 3,2% 3,3% 30% 4,9% ACTIVITATI DE SERVICII ADMINISTRATIVE SI ACTIVITATI DE SERVICII SUPORT 3.513 3.403 3.876 4.745 5.372 6,2% 7,6% 53% 23,0% ADMINISTRATIE PUBLICA SI APARARE, ASIGURARI SOCIALE DIN SISTEMUL PUBLIC 0 0 2 2 2 0,0% 0,0% 100% 100%

INVATAMANT 164 202 225 237 274 0,3% 0,4% 67% 34,4% SANATATE SI ASISTENTA SOCIALA 1.052 1.163 1.241 1.375 1.583 1,9% 2,2% 50% 21,1% ACTIVITATI DE SPECTACOLE , CULTURALE SI RECREATIVE 216 378 393 598 653 0,4% 0,9% 202% 143,3% ALTE ACTIVITATI DE SERVICII 779 729 871 874 968 1,4% 1,4% 24% 0,0%

TOTAL SERVCII 26.561 29.008 31.141 33.641 36.600 46,8% 51,9% 38% 10,9%

TOTAL 56.714 61.517 64.502 66.554 70.482 100% 100% 24% 0,0%

Sursa: date prelucrate de la Registrul Comerţului şi Ministerul de Finanţe

Primele concluzii care pot fi desprinse din analiza datelor de mai sus sunt că:

- deși ponderea întreprinderilor active din industrie în total întreprinderi active din ZMC s-a menținut relativ constantă în perioada 2010 – 2014, pe un trend crecător al numărului total de întreprinderi active, ponderea angajaților din acest domeniu s-a redus de la an la an, rezultând că:

o întreprinderile mari au investit în tehnologii moderne, cu grad ridicat de automatizare, ceea ce a condus la reducerea numărului de angajați care deservesc noile capacitati de producție (justificând reducerea cu 32% a ponderii angajaților din producția și furnizarea de utilități și cu 15% a ponderii angajaților din industria prelucrătoare și extractivă în 2014 față de 2010)

și/sau

22 Economie urbană

o Creșterea numărului de întreprinderi active în industrie datorează IMM-urilor, care atrag un număr redus de angajați dar care pot activa în condiții de performanță sporită

- vehicolul dezvoltării economice al ZMC pare a fi sectorul serviciilor, interesul IMM-urilor fiind orientat cu precădere în acest domeniu, având în vedere barierele de intrare mult mai reduse față de industrie, unde sunt necesare investiții mult mai mari;

- domeniul IT & C a înregistrat cea mai spectaculoasă creștere, relevanța acesteia fiind importantă inclusiv prin raportarea la motoarele de creștere ale economiei la nivel național

- turismul a atras un număr în creștere de angajați, creștere care s-a transpus inclusiv într-o pondere mai mare a numărului de angajați din acest sector în total angajați în 2014 față de 2010

Cifra de afaceri generată de întreprinderile active din ZMC a fost în anul 2014 de 17.400 milioane lei, cu 73% mai mare decât în anul 2010, când activitatea economică a zonei a înregistrat o cifră de afaceri de 10.086 milioane lei. Așa cum demonstrează și graficul de mai jos, creșterea fost susținută de industrie, care a crescut în același rirm cu economia și servicii, creșterea cifrei de afaceri din acest sector fiind de 79% în 2014 față de 2010. Pe de altă parte turismul, deși a atras în 2014 un număr de angajați cu 56 mai mare decât în 2010, a raportat o creștere a cifrei de afaceri de doar 36% (2014 față de 2010), rezultând o scădere a productivității muncii în perioada de referință (de la 94.575 lei/angajat în 2010 la 82.541 lei/angajat în 2014, respectiv o scădere cu 13%). În ceea ce privește agricultura, cifra de afaceri în acest domeniu a crescut în 2014 față de 2010 cu o rată sub creșterea economiei ZMC (63%), însă corelând această evoluție cu cea a numărului de salariați rezultă o creștere semnificativă a productivității în agricultură (de la 200.775 lei/angajat în 2010 la 285.486 lei/angajat în 2014).

Figură 12 - Dinamica cifrei de afaceri în ZMC

3%

3%

3%

3%

3%

53%

51%

56%

61%

56%

1%

1%

1%

1%

1%

43%

44%

40%

35%

41%

10.086.031.155

11.672.722.211

14.290.370.311

17.139.715.137

17.400.257.313

0 5.000.000.000 10.000.000.000 15.000.000.000 20.000.000.000

2010

2011

2012

2013

2014

2010 2011 2012 2013 2014

TOTAL 10.086.031.155 11.672.722.211 14.290.370.311 17.139.715.137 17.400.257.313

Servicii economice si sociale 4.299.763.088 5.171.748.701 5.741.614.304 6.057.683.015 7.051.294.753

Turism 124.554.873 134.375.244 147.186.809 149.336.153 169.455.767

Industria, productia si distributia energiei,constructii

5.352.117.722 5.982.001.652 8.039.700.528 10.474.149.421 9.675.623.859

Agricultura 309.595.472 384.596.614 361.868.670 458.546.548 503.882.934

Dinamica CIFREI DE AFACERI in ZMC

Deși interpretarea numărului de întreprinderi active conducea la concluzia că serviciile reprezintă sectorul dominant al economiei, din analiza cifrei de afaceri generată de acesta se constată că este

Economie urbană 23

devansat în mod constant de industrie, care la nivelul anului 2014 genera 56% din vânzări, în timp ce contribuția serviciilor a fost de 41%. Cel mai mare decalaj între cele două sectoare s-a înregistrat în anul 2013, când ponderea ciferi de afaceri din servicii a fost de 35%, în timp ce industria a asigurat 61% din cifra de afaceri a zonei. Agricultura s-a menținut constantă la nivelul de 3% din cifra de afaceri a ZMC pe întreaga perioadă analizată, în timp ce turismul nu a contribuit la dezvoltarea zonală cu mai mult de 1% din cifra de afaceri.

Perfomanța întrepriderilor active din economia ZMC e demonstrată de rezultatele financiare înregistrate. În 2014 ecomomia ZMC înregistra un profit net de 1.006 milioane lei (față de 695 milioane lei) întreprinderile neperformante raportând o pierdere de aproape 294 miliane lei (în descreștere față de cele 502 milioane lei din 2010). Profitul rezultat din activitatea economică a zonei a crescut de la an la an, per ansamblu, deși la nivel de domeniu de activitate s-au înregistrat fluctuații semnificative mai ales în agriculură. Deși în 2014 profitul total obținut era cu 1% mai mare decât cel din 2010, cuantumul acestuia se situează sub nivelul înregistrat în fiecare din anii intermediari, cel mai bun rezultat raportându-se în anul 2013 (43 milioane lei).

Singurul domeniu în care trendul profitului a fost unul constant de creștere este cel al serviciilor, în acest domeniu înregistrându-se de altfel și cea mai spectaculoasă creștere a profitului din 2014 comparativ cu 2010 (69%).Deși cu o cifră de afaceri mai mare, industria a înregistrat în fiecare an din perioada analizată profituri sub cele din servicii. În acest sector, deși profitul total în 2014 (apropape 402 milioan lei) este mai mare cu 24,7% față de 2010 ( cca 328 milioane lei), în perioada analizată au existat 2 scăderi succesive făță de perioade precedente: în 2011 cu 61 milioane față de 2010 iar în 2013 cu 63 milioane față de 2012. Valoarea înregistrată în 2014 a fost însă cea mai mare pentru întreaga perioadă analizată. Profitul din turism a crescut în 2014 față de 2013 cu o rată comparabilă cu cea a economiei zonei, în anul 2013 valoarea acestuia fiind însă mai mică decât în perioada 2011 -2012 și respectiv 2014, chiar dacă superioară anului 2010.

Figură 13 - Diinamica profitului în ZMC, 2010-2014

5%

5%

5%

4%

3%

46%

37%

44%

36%

40%

2%

2%

2%

1%

2%

47%

49%

49%

58%

55%

695.405.216

760.707.415

825.420.865

845.087.962

1.006.185.713

0 200.000.000 400.000.000 600.000.000 800.000.000 1.000.000.0001.200.000.000

2010

2011

2012

2013

2014

2010 2011 2012 2013 2014

TOTAL 695.405.216 760.707.415 825.420.865 845.087.962 1.006.185.713

Servicii economice si sociale 327.698.781 376.332.581 402.531.065 493.761.635 553.723.518

Turism 10.564.596 13.029.049 13.610.835 12.488.435 15.471.084

Industria, productia si distributia energiei,constructii

322.420.687 281.753.098 365.946.157 302.517.250 401.988.766

Agricultura 34.721.152 40.589.801 43.332.808 36.320.642 35.002.345

Dinamica PROFITULUI in ZMC

24 Economie urbană

Figură 14 - Dinamica profitului anual în 2014, raportat la 2010 în ZMC

0% 1%0%

25%

0%

46%

0%

69%

0%

45%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

2010 2014

Dinamica profitului in anul 2014 raportat la anul 2010

Agricultura

Industria, productia sidistributia energiei,constructii

Turism

Servicii economice si sociale

TOTAL

În același timp însă au fost raportate și pierderi semnificative, chiar dacă valoarea acestora s-a redus în 2014 cu 71%. Următoarele concluzii rezultă în mod evident din analiza cifrelor prezentate în graficul de mai jos:

- chiar daca în 2014 performanța întreprindeilor din economie a fost mai buna decât în anul 2010, valoarea cumulată a pierderilor reducându-se cu peste 208 milioane lei, în anii 2011 și 2012 s-au înregistrat pierderi cu peste 275 și respectiv 2691 milioane lei mai mari decât în 2010, datorită pierderilor raportate în această perioadă de industrie

- singurul sector care a înregistrat o creștere a pierderilor în 2014 raportat la 2010 este cel al servciilor, valoarea pierderii din acest domeniu fiind de aproape 3 ori mai mare în 2014 față de 2010 (apropape 98 milioane lei în 2014 față de 93 milioane lei în 2010). Cu toate acestea în anul 2011, când turismul și industria au înregistrat creșteri ale pierderilor, serviciile au avut o evoluție pozitivă în termeni de reducere a prierderii în raport cu anul 2010

- reducerea cea mai importantă a pierderilor din economia zonală se înregistrează în industrie, atât ca evoluție 2014 raportat la 2010 ( 53%), cât și ca valoare absolută (203 mil lei)

- nici unul dintre sectoarele analizate nu a avut un trend constant de la an la an, singurul domeniu în care pierderile înregistrate în fiecare dintre anii 2011 -2014 au fost sub cele din 2010 fiind agricultura.

Economie urbană 25

Figură 15 - Dinamica pierderilor în ZMC, 2010-2014

4%

1%

1%

3%

4%

76%

86%

85%

53%

61%

1%

1%

1%

4%

1%

19%

12%

13%

40%

33%

502.229.300

777.648.891

794.193.619

292.525.738

293.962.131

0 200.000.000 400.000.000 600.000.000 800.000.000 1.000.000.000

2010

2011

2012

2013

2014

2010 2011 2012 2013 2014

TOTAL 502.229.300 777.648.891 794.193.619 292.525.738 293.962.131

Servicii economice si sociale 93.291.823 89.778.460 104.070.786 117.309.329 97.849.049

Turism 6.952.003 9.117.708 7.728.855 11.236.815 4.065.613

Industria, productia si distributiaenergiei, constructii

382.956.214 672.579.113 675.208.909 156.179.217 180.219.614

Agricultura 19.029.260 6.173.610 7.185.069 7.800.377 11.827.855

Dinamica PIERDERILOR in ZMC

Dacă diferența dintre profitul înregistrat de întreprinderile active dintr-un sector de activitate și pierderile înregostrate în același sector în acceași perioadă de timp le considerăm a fi rezultatul net al activității economice din domeniul respectiv, atunci tabloul performanței economiei ZMC ar putea fi redat conform tabelului de mai jos.

Rezultat net al perioadei (Profit-pierdere)

2010 2011 2012 2013 2014

Agricultura 15.691.892 34.416.191 36.147.739 28.520.265 23.174.490

Industria, productia si distributia energiei, constructii

-60.535.527 -

390.826.015 -

309.262.752 146.338.033 221.769.152

Turism 3.612.593 3.911.341 5.881.980 1.251.620 11.405.471

Servicii economice si sociale

234.406.958 286.554.121 298.460.279 376.452.306 455.874.469

TOTAL 193.175.916 -16.941.476 31.227.246 552.562.224 712.223.582

Se constată astfel o creștere semnificativă a rezultatului net în 2014 față de 2010 în toate cele 4 sectoare de activitate, chiar dacă în interiorul perioadei analizate s-au înregistrat pierderi nete atât la nivel de sector (în industrie în 2010 - 2012) cât și la nivelul întregii economii zonale (în anul 2011). În anul 2012 rezultul net din sectorul servicii, care a înregistrat cea mai semnificativă creștere per total perioadă, a acoperit cea mai mare parte din pierderea din industrie astfel încât rezultatul net al perioadei a fost unul pozitiv.

26 Economie urbană

Un indicator al peformanței activității economice din cele 4 sectoare ar putea fi considerat rentabilitatea cifrei de afaceri, calcultată ca raport procentual între rezultatul net și cifra de afaceri înregistrate la nivelul unui sector de activitate.

Rentabilitatea cifrei de afaceri ((Rezultat net/Cifra de afaceri) *100)

2010 2011 2012 2013 2014

Agricultura 5% 9% 10% 6% 5% Industria, productia si distributia energiei, constructii

0% -3% -2% 2% 3%

Turism 3% 3% 4% 1% 7%

Servicii economice si sociale 24% 24% 24% 27% 21%

TOTAL 2% -1% 0% 3% 4%

Rezultatele din tabelul de mai sus indică sectorul servicii ca având cea mai bună peformanță, rentabilitatea cifrei de afaceri în acest domeniu având în mod constat un nivel peste 35%. Următorul sector ca și performanță din acest punct de vedere este agricultura, care, deși nu a avut o evoluție spectaculoasă pe nici unul dintre palierele analizate, înregistrează totuși o rentabilitate a cifrei de afaceri de oeste 4,5%. Pilonul principal al economiei ZMC (în termeni de cifră de afaceri), industria, a fost afectată ca randament în mod semnificiativ în anii 2010 - 2012 datorită pierderilor înregistrate de o parte din întreprinderile din domeniu (pierderi care au determinat de altfel și restructurarea sectorului), la nivelul anului 2014 performanța sectorului fiind indicată de o rentabilitate a cifrei de afaceri de doar 1,4%.

Cu toate acestea cea mai înalt nivel de productivitate a muncii (cifra de afaceri raportată la numărul de angajați) nu o înregistrează agricultura ci industria, cei 321.844 lei/angajat fiind peste media economiei zonei de 246.879 lei/angajat.

Productivitatea muncii (Cifra de afaceri/angajat)

2010 2011 2012 2013 2014

Agricultura 200.775 249.576 218.784 279.091 285.486

Industria, productia si distributia energiei, constructii

196.091 204.241 269.120 357.480 321.844

Turism 94.575 80.033 80.298 75.805 82.541

Servicii economice si sociale

161.883 178.287 184.375 180.068 192.658

TOTAL 177.840 189.748 221.549 257.531 246.879

În mod evident distribuția în cadrul ZMC nu este însă uniformă pe nici una dintre dimensiunile analizate: număr de întreprinderi active, număr de angajați, cifră de afaceri. Interesant este însă că, cel puțin în ceea ce privește numărul de întreprinderi active, dacă evoluția acestuia în perioada 2010 – 2014 la nivelul ZMC a fost una relativ uniformă, în sensul menținerii ponderilor deținute de cele 3 orașe – Craiova, Filiași și Segargea – la un nivel relativ contanstant în ZMC (83% – 85% Craiova, 3% - 2% Fliași și 1% Segarcea), în raport cu județul Dolj Craiova a avut un ritm de creștere mult mai accelerat decât celelalte două orașe din ZMC, ajungând la o pondere de 76% din numărul de fimre active din județ în 2014, față de 52% în 2010 (Filiași și Segracea s-au menținut la nivelul cotei de 2% și respectiv 1%).

Economie urbană 27

Figură 16 – Numărul total al întreprinderilor active din Segarcea, Filiași șî Craiova raportat la nr. total al

întreprinderilor active din ZMC și județul Dolj

Același trend dar cu e creștere de data acesta de numai 10 puncte procentuale a înregistrat și evoluția ponderii numărului de angajați din Craiova raportat la județul Dolj, indicând o amploare a dinamicii în sectorul IMM în raport cu întreprinderile mari, cu atât mai mult cu cât evoluția numărului total de angajați la nivelul județului a fot una ușor descrescătoare.

Figură 16 – Numărul total al întreprinderilor active din Segarcea, Filiași șî Craiova raportat la nr. total al

întreprinderilor active din ZMC și județul Dolj

71

77

79

84

94

1%

1%

1%

1%

1%

1%

1%

1%

1%

1%

233

241

253

252

258

3%

3%

3%

2%

2%

2%

2%

2%

2%

2%

6,876

7,734

8,161

9,614

10,520

83%

84%

83%

85%

85%

52%

63%

62%

72%

76%

0 2,000 4,000 6,000 8,000 10,000 12,000 14,000 16,000

2010

2011

2012

2013

2014

Numarul total al intreprinderilor active din Segarcea, Filiasi si Craiova raportata la numarul total al intreprinderilor active din ZMC si judetul Dolj

Judet ZMC Craiova Filiasi Segarcea

28 Economie urbană

Figură 17 – Numărul total al persoanelor angajate în Segarcea, Filiași șî Craiova raportat la nr. total al

Persoanelor angajate în din ZMC și județul Dolj

Analiza dinamicii cifrei de afaceri la nivelul ZMC – cele 3 orașe analizate – versus județul Dolj relevă următorul aspect: daca la nivelul județului Dolj cifra de afaceri cumulată a scăzut semnificativ în 2014 față de 2013, conducând la creșterea ponderii cifrelor de afaceri realizate la nivelul celor 3 UAT-uri în total cifra de afaceri din județul Dolj, la nivelul ZMC aceasta a crescut și în 2014, chiar dacă nu cu aceeași rată ca cea a creșterii din 2013 raportată la 2012. Cele mai mari variații s-au înregistrat la nivelul UAT Segarcea, carea a contribuit în 2014% la realizarea a 5% din cifra de afaceri a ZMC, pondere atinsă și în 2011, cîand cifra de afaceri a județului Dolj era cu aproape 25% mai mare decât cea realizată în 2014.

Economie urbană 29

Figură 18 – Dinamica cifrei de afaceri înregistrată în Segarcea, Filiași și Craiova raportată la cifra de afaceri din ZMC și județul Dolj

3.1. Agricultură, piscicultură, silvicultură

Aprofundând analiza anterioară la nivelul celor 4 sectoare de activitate, constatăm că numărul întreprinderilor active care și-au declarat ca obiect principal de activitate agricultura a crescut în ZMC în mod continuu de la an la an, în timp ce la nivelul județului Dolj în anul 2014 numărul întreprinderilor active a fost mai mic decat cel din anii 2013 și 2012. Ponderea înregistrată de ZMC ne conduce însă la concluzia că nu ZMC este pilonul principal al agriculturii în județul Dolj, cel putin din perspectiva numărului de întreprinderi active restul județului având o mai mare contribuție în acest sector.

30 Economie urbană

Figură 19 - Numarul total al întreprinderilor active în agricultură inregistrate în ZMC, 2010-2014

La nivel de UAT, deși în ZMC sunt incluse și localități rurale totuși cele mai multe întreprinderi cu domeniu principal de activitate agricultura sunt înregistrate în mediul urban, în municipiul Craiova având sediul social 92% din întreprinderile active care au ca obiect de activitate, ponderea acestora în județul Dolj fiind însă de doar 37%.

Economie urbană 31

Figură 20 – Numărul întreprinderilor active în agricultură din Segarcea, Filiași și Craiova raportată la nr. întreprinderilor active în agricultură din ZMC și județul Dolj

Dacă din perspectiva ponderii numărului de întreprinderi active cu domeniu agricol din ZMC în județul Dolj statisticile nu indică predominanța zonei, nu la fel stau lucrurile când discutăm despre numărul de angajați. Astfel, independent de evoluția acestuia la nivel județean, numărul angajaților din agricultura ZMC a crescut ca pondere de la 53% în 2010 la 62% în 2014, sugerând că la nivelul ZMC sunt localizate marile întreprinderi agricole ale județului.

Și de această dată statisticile arată predominanța municipiului Craiova, însă contribuția la locul fruntaș atât în cadrul ZMC cât și la nivelul județului Dolj se datorează și zonei viticole Segracea, în acest oraș fiind angajați 14% din salariații din agricultura ZMC, reprezentând 9% din angajații domeniului agricol din județil Dolj.

32 Economie urbană

Figură 21 – Numărul persoanelor angajate în agricultură din Segarcea, Filiași și Craiova raportată la nr. de persoane angajate din ZMC și județul Dolj

Productivitatea angajaților din agricultură a fost însă diferită la nivelul judetului Dolj față de ZMC. Astfel ponderea cifrei de afaceri a firmelor din agricultură cu sediul social în ZMC a scăzut în mod constant din 2010 până în 2014, ritmul de creștere a acesteia (62% creștere în 2014 făță de 2010) fiind mult mai lent decat cel înregistrat la nivelul județului (91% creștere în 2014 făță de 2010).

Economie urbană 33

Figură 22 – Dinamica cifrei de afaceri înregistrată în ZMC raportată la cifra de afaceri din Județul Dolj

Fruntașă ca productivitate în cadrul ZMC este Segarcea, care, deși în 2014 înregistra doar 14% din angajații agriculturii ZMC, ca cifră de afaceri aceștia realizează 48% la nivel de ZMC și 26% la nivelul județului Dolj. Prin comparație municipiul Craiova, cu 84% din angajații agriculturii ZMC realizează doar 51% din cifra de afaceri a acestia, reprezentând 28% din cifra de afaceri din agricultura județului.

34 Economie urbană

Figură 23 – Dinamica cifrei de afaceri înregistrată în Segarcea, Filiașî, Craiova raportată la cifra de afaceri din ZMC și Județul Dolj

Ca o concluzie, activitatea agricolă în cadrul ZMC nu este șablonată:

- Mediul urban pare să producă mai mult decât mediul rural, concentrând atât numărul de întreprinderi active cât și numărul de angajați și cifra de afaceri;

- Campioana agriculturii ZMC este Segarcea, în timp ce Craiova, deși înregistrează cel mai mare număr de angajați și cel mai mare nr de întreprinderi active, nu are acceași peformanță în termeni de productivitate a muncii;

- Spre deosebire de alte sectoare ale economiei, agricultura județului Dolj nu este concentrată la nivelul ZMC.

3.1.1. Structură, performanţe, potențial, dinamică

Comparativ cu structura economiei regionale și naționale, la nivelul județului Dolj a fost înregistrată o pondere mai mare ridicată și în continuă creștere a sectorului primar (agricol), contrar tendinței la nivel național. Sector serviciilor, unul din sectoarele cu cea mai ridicată valoare adăugată, ocupă o pondere mai redusă, în favoarea sectoarelor primare și secundare, cu performanțe mai reduse, situație specifică regiunilor subdezvoltate economic. .Structura economică a Județul Dolj a trecut în ultimii 20 de ani printr-o perioadă de tranziție, sectorul serviciilor fiind mai dezvoltat în prezent, comparativ cu sectorul industrial-agrar ce a predominat în perioada comunistă.

Economie urbană 35

În conformitate cu datele INS, Zona Metropolitană Craiova dispunea în anul 2014 de 149.446 ha (25% din suprafața terenurilor din județul Dolj în 2013) de terenuri agricole, dintre care 80% se află în proprietate privată. Dintre acestea 116.630 ha reprezintă terenuri de folosință agricolă (78% din suprafața agricolă totală), din care 95% sunt în proprietate privată, și 32.816 ha reprezintă terenuri de folosință neagricolă (22% din suprafața agricolă totală), din care 31% în proprietate privată. În perioada 2010-2014 suprafața terenurilor de folosință agricolă a rămas aproape neschimbată (+39 ha), la fel ca și cea a terenurilor neagricole (+25 ha), în lipsa unor presiuni de expansiune imobiliară majore.

Figură 24 - Regimul juridic al terenurilor în ZMC, 2010-2014

Sursa: Institutul Național de Statistică

36 Economie urbană

Sectorul primar are o contribuție importantă tradițională la economia județului Dolj, 79% din suprafața acestuia fiind ocupată de terenuri agricole; 48% dintre locuitori trăiesc în mediul rural, zona rurală acoperind peste 90% din teritoriul județean.

În anul 2014 valoarea producției agricole realizată în județul Dolj s-a cifrat la circa 2,5 mil. RON (30,21% din valoarea înregistrată la nivel regional și și 3,36% din cea la nivel național), conform estimărilor INS, dintre care 74% a provenit din sectorul vegetal, 24% din cel zootehnic și 2% din sectorul serviciilor agricole. La nivelul anului 2014 în Dolj funcționau 500 întreprinderi cu profil agricol, 201 fiind înregistrate în unitățile administrativ teritoriale componente Zonei Metropolitane Craiova. În perioada 2010 – 2014 se observă o creștere constantă în Zona Metropolitană Craiova a întreprinderilor cu profil agricol, dar și a angajaților, variația de la un an la altul fiind însă foarte mică.

Figură 26 – Dinamica întreprinderilor cu profil agricol, înregistrate în ZMC – 2010-2014

Din perspectiva suprafețelor arabile cultivate, județul Dolj se află pe locul III la nivel național (10% din total), după Constanța și Timiș, cu 5,3% din totalul înregistrat la nivel național, pe locul II la cereale boabe (5,7% din total), din care locul I la grâu (8,4%), locul III la floarea soarelui (6,9%), etc.

Figură 25 - Valoarea producției ramurii agricole în județul Dolj, 2020-2014

Economie urbană 37

Zona Metropolitană Craiova dispune atât de resurse naturale regenerabile, cât și de resurse neregenerabile. Deși cantitatea șî diversitatea resurselor nu este atât de însemnată precum și în alte zone ale țării, resursele existente nu sunt neglijabile. Din totalul fondului funciar (77.2%) este ocupată cu terenuri agricole, demonstrând ca Zona Metropolitană Craiova este o zonă cu orientare agricolă.

Având în vedere că la APIA Dolj sunt depuse anual peste 48.000 de cereri de subvenție pentru producția vegetală, în valoare de 60 mil. Euro, există totuși și localități cu suprafețe extinse în repaus, precum: Terpezița, Filiași, Coșoveni, Pielești (peste 1.000ha fiecare). Una din cauze este îmbătrânirea populației rurale și abandonarea treptată a practicării agriculturii de subzistență, dar și lipsa unor investitori, sau a unor structuri asociative care să lucreze terenurile în cauză.

Tabel 4 - Dinamica suprafeței agricole Totale în ZMC, 2010-2014

Zona Metropolitană Craiova 2010 2011 2012 2013 2014

Suprafața agricolă TOTALA, din care:

149,446

149,446

149,451

149,451

149,382

Teren folosință agricolă: 116,630 116,619 116,623 116,619 116,591

Teren arabil 91,238 91,229 91,041 91,037 91,001

Pășuni 19,643 19,641 20,129 20,129 20,071

Fanețe 655 655 598 598 598

Vii și pepiniere viticole 2,950 2,950 2,944 2,944 3,019

Livezi și pepiniere pomicole 2,144 2,144 1,911 1,911 1,902

Teren neagricol: 32,816 32,827 32,828 32,832 32,791

Păduri și vegetație forestieră 19,557 19,557 19,557 19,557 19,555

Ape și bălți 451 451 456 456 371

Construcții 8,708 8,719 8,731 8,735 8,554

Căi de comunicație și fănețe 2,794 2,794 2,794 2,794 3,025

Terenuri degradate și

neproductive 1,306 1,306 1,290 1,290 1,286

38 Economie urbană

Figură 28 - Suprafața ocupată cu teren agricol în ZMC, 2014

Din suprafața totală de 116.630 teren agricol înregistrată în Zona Metropolitană Craiova cea mai mare parte este ocupată cu teren arabil (78%), pășunile (17%), vii și pepiniere viticole (3%), livezile și pepiniere pomicole (2%), și fânețe (1%).

Figură 27 - Tipuri de folosință a terenului agricol în ZMC, 2010-2014

Economie urbană 39

Cele mai reprezentative culturi agricole, din punct de vedere al suprafeței, din Zona Metropolitană Craiova se întâlnesc în Segarcea, localitatea cu statut de centru agricol tradițional având peste 10.000 ha. Pășunile ocupă suprafețe mai extinse în comuna Bucovăț și în orașul Filiaș, aici existând cele mai bune perspective pentru dezvoltarea zootehniei.

Patrimoniul viticol al Județului Dolj este de 17.332 ha, din care 12.861 sunt vii pe rod, 131 vii tinere, neintrate pe rod, iar restul suprafeței de 4.340 ha este teren în pregătire. În perioada anilor 2008-2014 s-a plantat viță de vie în podgoriile existente prin programe de reconversie/restructurare. În Zona Metropolitană Craiova s-au înființat prin reconversie/restructurare 2 centre viticole: Segarcea (69,58 ha) în localitatea Segarcea și Brabova în localitatea Predești (143,63 ha) și în localitatea Breasta (35,20 ha). În Segarcea se află o suprafața de peste 250 ha ocupată cu plantații viticole. Zona este avantajată de conditiile de climă, comparativ cu nordul Moldovei și Transivania, avantaj ce contribuie la producția de o calitate superioară a vinurilor roșii și albe, majoritatea cu denumire de origine, printre soiurile autorizate regăsindu-se: Feteasca Regală, Merlot, Tâmăioasă Românească, Muscat Ottonel, Riesling etc.

În Zona Metropolitană Craiova pomicultura se practică pe scară mai largă la nivelul localităților Vârvoru de Jos, Terpezița și Predești, fiecare cultivând peste 100 ha. Peste 50% din suprafața plantată cu livezi din județul Dolj este îmbătrânită și obține o productivitate redusă, necesitând măsuri urgente de reconversie și de dotare cu echipamente moderne, care să le facă rentabile.

40 Economie urbană

Figură 29 – Structura fondului funciar – TERENURI AGRICOLE

Economie urbană 41

La nivel județean, zootehnia este o ramură agricolă relativ slab dezvoltată, efectivele de animale fiind reduse în comparație cu existența terenurilor agricole. Numărul de efective de animale la 100 ha este mai mic decâ media regională și națională pentru bovine, porcine, ovine, caprine și păsări, drept urmare a reducerii efectivelor din gospodării, populația fiind tot mai îmbătrânită, mai ales în mediul rural, dispusă să renunțe la practicarea agriculturii de subzistență. Anual, la APIA Dolj sunt depuse aproximativ 4.000 de cereri de subvenție pentru animale, însă numărul acestora este în scădere. Singurele creșteri efective se înregistrează doar la caprine (+43%), la păsări(+21%) și la albine ( +28,4%), acestea fiind mai rentabile și mai ușor de crescut și beneficiind de subvenții atractive. În Zona Metropolitană Craiova efectivele de animale se regăsesc în special în gospodăriile populației, fermele de tip industrial fiind puține: bovine-Pielești, ovine și caprine – Cârcea, Coșoveni și Mischii, și porcine – Segarcea.

Figură 30 - Suprafața ocupată cu teren neagricol în ZMC, 2014

PADURI SI VEGETATIE FORESTIERA

57%

APE SI BALTI6%

CONSTRUCTII25%

CAI DE COMUNICATII SI CAI FERATE

8%

TERENURI DEGRADATE SI NEPRODUCTIVE

4%

Suprafata ocupata cu TEREN NEAGRICOL, in ZMC

PADURI SI VEGETATIE FORESTIERA

APE SI BALTI

CONSTRUCTII

CAI DE COMUNICATII SI CAI FERATE

TERENURI DEGRADATE SINEPRODUCTIVE

Suprafata totală de teren neagricol ocupă în 2014 21% (32.816 ha) din suprafața totală a fondului funciar (149.446 ha). Din suprafața totală a terenurilor neagricole din Zona Metropolitană Craiova cea mai mare parte din suprafață (aproximativ 60%) este ocupată cu păduri și vegetație forestieră. Zona de sud și sud-vest a Zonei Metropolitane beneficiază de cele mai mari suprafețe de păduri, comunele Bucovăț, Calopar și Vârvoru de Jos având cele mai mari ponderi ale pădurilor în totalul fondului funciar. Această resursă regenerabilă reprezintă un avantaj pentru serviciile turistice, suprafețele întinse de pădure încurajănd dezvoltarea și diversificare activităților de agrement.

42 Economie urbană

Figură 31 – Structura fonfului funciar – TERENURI NEAGRICOLE

Economie urbană 43

Figură 32 - Tipuri de folosință a terenului neagricol în ZMC, 2010-2014

În ceea ce privește structura fermelor din județul Dolj, conform Recensământului General Agricol din

2010, 711 ferme aveau personalitalitate juridică și lucrau o suprafață medie de 236 ha (din totalul de

186.345 ha teren agricol lucrat de ferme), iar peste 145.000 sunt exploatații de tip individual,

implicate în practicarea agriculturii de subzistență, cu o suprafață medie de 2,6 ha. Peste 48.000 de

exploatațiii lucrează mai puțin de 1 ha de teren, neputând fi considerate ferme în adevăratul sens al

cuvântului, iar altele peste 70.000 au mai puțin de 5 ha, nefiind viabile pentru o activitate economică

profitabilă șî orientată către piață, ci mai degrabă către autoconsum.

Cei mai mari zece fermieri din Oltenia utilizează în total 55.270 de ha de teren, în special în județele

Dolj și Olt. În topul latifundiarilor care sunt înregistrați la APIA se numără firme care, deși activează

în Regiunea Sud-Vest Oltenia, provin din alte colțuri ale țării, au asociații sau acționari străini, care

au decis să investească în agricultura din regiune, găsind aici condiții propice pentru dezvoltarea și

cultivarea suprafețelor arabile. Locul unu și doi în topul fermierilor din Oltenia este ocupat de două

companii care activează în județul Dolj, acestea făcând parte din sigurul grup de firme locale ce

domină clasamentul.

Grupul Cerealcom se află în top 3 afaceri din domeniul agriculturii româneşti şi în primii cinci traderi de cereale din România, cuprinzând 4 companii care operează în partea de Sud-Vest a României, ce formează un lanț de producție-distribuție, acoperind următoarele segmente de activitate:

- Cerealcom Dolj - cultivarea si comercializarea cerealelor; - Oltyre Craiova - cultivarea cerealelor si a plantelor oleaginoase; - Cervina Segarcea – cultivarea cerealelor si a plantelor leguminoase; - Redias Redea - cultivarea cerealelor si a plantelor leguminoase.

Producția se realizează pe 25.000 de hectare, de catre 3 ferme dotate cu utilaje si echipamente agricole moderne și performante. Cifra de afaceri a grupului s-a situat conform ultimului bilanț (2011) la circa 78,3 milioane euro, în creștere cu 30% față de 2010. Grupul produce pe terenul lucrat cereale în echivalentul a 150.000 tone grâu. Grupul a înregistrat o dinamică pozitivă atăt în extinderea suprafeței cultivate, cât și în capacitatea de distribuție, în 2013 firmele Cervina și Olytre

44 Economie urbană

exploatănd o suprafață de peste 9.000 ha. Grupul de firme a încasat într-un singur an subvenții APIA de peste 12,1 milioane lei.

În agricultură s-au înregistrat afaceri uriaşe, Cerealcom Dolj ocupând locul patru în topul pe judeţe a celor mai mari companii, înregistrănd o cifră de afaceri de 437 de milioane de lei în 2013, iar în 2014 locul 18 în clasamentul celor mai importante societăţi din sudul României, cu o cifră de afaceri de 620,3 milioane lei, un profit de 11,1 milioane lei şi 295 de angajaţi.

Tabel 5 - Top 10 Fermieri din județul Dolj, 2014

POZ. SOCIETATEA SEDIU

SOCIAL SUPRAFATA (ha)

SUBVENTII (mil.

Lei)

1 CERVINA Segarcea 9.883 6,20

2 OLTYRE Segarcea 9.298 9,90

3 AGROEXPERT INDUSTRY Bucureşti 5.005 1,67

4 AGRIFARM ALIPROD Afumaţi 4.109 1,07

5 AGRIFARM Craiova 3.412 2,15

6 ISOLDE FARMIS Bucureşti 3.265 2,06

7 CCDCPN DABULENI Dăbuleni 2.754 1,65

8 AGROTERUEL Cluj-Napoca 2.619 1,65

9 NEGREA TRANS Orodel 2.287 1,60

10 RODESCO AGRICULTURE Moţăţei 2.229 1,42

Sursa: date preluate de la APIA Dolj

În Zona Metropolitană Craiova, la nivel de UAT localitățile cu cele mai ridicate dimensiuni medii ale fermelor sunt în Terpezița și Segarcea (cu o medie de 7-11 ha/fermă). Terpezița este de asemeni printre singurele localități din cadrul Zonei Metropolitane Craiova în care sunt ferme cu suprafețe de peste 100 ha, ce beneficiază de terenuri compacte, ce facilitează asocierea. La polul opus, proprietarii care au preferat să își lucreze terenul preponderent în regim individual, și nu au avut interes pentru comasarea parcelelor de teren mici în ferme rentabile sunt în localitățile Bucovăț, Coțofenii din Față, Ișalnița, Malu Mare, Teasc, Vârvoru de Jos și Craiova.

Tabel 6 - Localități din ZMC ce fac parte din structuri asociative de tip GAL

GAL Județul DOLJ, OLT Acoperire commune GAL

Asociația Grupul de Acțiune

Locală „Amaradia-Jiu”

Simnicu de Sus, Goiești, Coțofenii din Față, Brădești,

Crușeț, Melinești, Fărcaș, Tălpaș, Mischii, Dănciulești

Asociația Grupul de acțiune

Locală “Colinele Oltinei”

Almaj, Argetoaia, Brabova, Carpen, Cernătești, Coțofenii

din Dos, Gogosu, Ișalnița, Predești, Scăești, Seaca de

Pădure, Sopot, Bicles

Asociația Grupul de Acțiune Locală

”La noi în sat”

Calui, Dobrețu, Găneasa, Găvănești, Iancu Jianu,

Morunglav, Oboga, Pleșoiu, Voineasa, Vulpeni, Murgași

Sursa: - INS-Direcţia de Statistică Olt –Anul 2010- Adresa nr.607/15.03.2012

- http://www.cameraagricoladolj.ro/gal-grupuri-de-actiune-locala/

Economie urbană 45

Deși la nivel județean au fost înființate unele structuri asociative ale fermierilor, ale crescătorilor de

animale, conceptul de grupuri de producători, care să planifice în comun producția, marketing-ul și

comercializarea produselor agricole realizate nu a fost încă implementat cu succces, chiar și în

pofida disponibilității surselor de finanțare europeană pentru acestea.

Figură 33 – Grupuri d eacțiune locală în ZMC

46 Economie urbană

3.1.2. Dotare tehnică şi materială

În perioada 2007-2013 producția la nivel județean a principalelor culturi a crescut semnificativ, fiind tot mai puțin dependentă de condițiile meteo (deși anii 2007 și 2009 au înregistrat valori minime ale producției ca urmare a secetei), ca urmare a modernizării fermelor și a aplicării unor tehnologii inovatoare. Astfel, la cerealele boabe producția a crescut de 12,5 ori, la plantele uleioase de 6,4 ori, la legume cu 34,2%, la furajele verzi cu 84,2% etc. Cu toate acestea, producțiile medii la hectar de la nivel județean sunt inferioare celor de la nivel regional și național pentru grâu și floarea soarelui, deoarece încă există terenuri cultivate cu mijloace rudimentare și suprafețe irigate restrânse.

În Craiova funcționează două stațiuni de cercetare. Stațiunea de Cercetare și Producție Pomicolă, ce cuprindea o suprafață de 50,88 ha teren agricol din domeniul privat (redevența datorată fiind de 470 kg grâu/ha/an) și 441,94 ha teren din domeniul public pentru care nu datora redevență, cultivate experimental cu pruni și meri. În structura de producție existau culturi intensive din toate speciile pomicole, respectiv măr, păr, cireș, cais, vișin, migdal, prun, piersic, arbuști fructiferi (mur fără spin, zmeur și căpșuni) iar pe o suprafață de 10 hectare pepiniera pomicolă unde se produceau câteva sute de mii de pomi fructiferi. Unitatea avea în componență sectoare de cercetare, producție și dezvoltare pomicolă și se finanțau din veniturile obținute în principal din material săditor care se livra la export la unitățile agricole de stat, cooperative agricole și chiar personae particulare pentru gospodării proprii. Întreaga fermă a fost desființată prin retrocedarea suprafeței de teren care a fost revendicată conform legilor funciare în vigoare. În această situație s-a cumpărat o suprafață de 3 ha teren comasat în comuna Cârcea de către un investitor privat, specialist, inginer tehnician în domeniul horticulturii, unde a fost înființată o pepinieră de material săditor pomicol arbuști, trandafiri și viță de vie. Stațiunea de cercetare se confruntă cu probleme financiare majore, legate de subfinanțarea activității de cercetare, pepiniera nou înființată luând însă amploare. Pentru realizarea acesteia s-au făcut următoarele investiții: alimentare cu energie electrică, sediul firmei, puț forat la 115 m, un bazin de acumulare cu capacitatea de 250 metri cubi de apă și nu în ultimul rând, plantația mama de ramuri altoi pe suprafața de 2 hectare, marcotieră M106, M9, GutuiA2 în suprafață de 1 ha, plantație mama de arbuști fructiferi în suprafață de 1ha, stolonieră de căpșuni în suprafață de 0,3 ha, școală de puieți 2 ha, și 1 ha de camp. Pepiniera este autorizată și monitorizată de ITCSMS Dolj și Unitatea Fitosanitară și produce material săditor corespunzător cu standardele europene.

Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare Agricolă Simnic din Craiova, realizează activități de cercetare-dezvoltare pentru cultura plantelor (mei, iarbă de Sudan, floarea soarelui hibrid, grâu și porumb rezistent la secetă), și zootehnie. Stațiunea a fost înființată în 1972, menținându-se printre cele mai productive stațiuni din România până în prezent. Activitatea de cercetare este susținută de fonduri de la bugetul de stat, însă necesarul de finanțare este asigurat din vânzarea produselor realizate. Unitatea își pune amprenta în agricultura Doljeană, aducând profit prin producțiile de lapte ce au atins un nivel maxim de 11.332 l/an, numărul animalelor totalizând 289 capete, și prin suprafața de 440 ha de teren arabil, din care 140 de ha sunt în sistem irigat. Întreaga activitate coordonată de specialiști în domeniu, are un management orientat spre profit, în 2014 reușind să livreze o cantitate de 1.033.400 litri pe care s-au obținut 400 mii de lei. Stațiunea este un exemplu bun de urmat în Zona Metropolitană Craiova, aceasta având capacitatea de a se autosusține, și de a contribui la menținerea și dezvoltarea acestei ramuri la nivel județean.

În orașul Segarcea, centru viticol al județului, cu o tradiție de peste jumătate de mileniu, a investit peste 40 de mil. Euro un investitor privat din zonă, pentru refacerea plantației (de 300 ha), a cramei și în achiziționarea de echipamente, vinurile produse fiind apreciate și premiate la concursuri internaționale. În perioada anilor 2008-2014 s-a plantat viță de vie în podgoriile existente prin programe de reconversie/restructurare.

În apropierea Zonei Metropolitane Craiova, la Dăbuleni Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisip, se întinde pe o suprafață de aproximativ 3.000 ha, cuprinzând vii, livezi și terenuri arabile, din care se produc semințe. Aceasta joacă un rol deosebit în dezvoltarea

Economie urbană 47

tehnicienilor de prevenire a deșertificării solurilor din partea de sud a României, înregistrând performanțe notabile în domeniu.

Figură 34 – Producători agricoli din ZMC

48 Economie urbană

Ișalnița este o zonă cu renume în cultivarea legumelor în seră. Până în anul 1990, când a intrat în faliment, complexul de 200 ha avea serele acoperite cu sticlă în care se produceau anual zeci de mii de tone de legume și flori pentru export, ce erau încălzite cu agent termic de la complexul energetic din zonă. Astăzi, în Ișalnița se cultivă intens legume de camp/grădină, în zonă funcționând o Stațiune de Cercetare Legumicolă. În anul 2004 cea mai mare parte din serele Ișalnița a intrat în proprietatea societății comerciale SUD OIL SRL. La momentul achiziției existau 148 ha de seră din care 75 erau acoperite cu sticlă, cu instalații speciale de irigare, fertilizare și ventilație. Pe lângă acestea, firma are în proprietate o hală de sortare cu utilaje de sortare automate, camere frigorifice, centrala termică proprie și numeroase spații de depozitare. Specializată în producția de castraveți „cornichon”, firma produce aproximativ 8.000 tone pe an în două cicluri de producție, din care 80% sunt exportați în Europa de Vest. În cadrul Zonei Metropolitane Craiova mai există suprafețe relativ extinse cu sere și solarii în localitățile Almaj și Teasc.

În scopul creșterii valorii adăugate a produselor agricole, este necesară dezvoltarea sectorului zootehnic și integararea acestuia cu cel cel vegetal. În baza ajutorului de minimis din 2014, au fost înființate în Pielești trei ferme de bovine, care insumează 30 capete. Din totalul de 711 ferme din județul Dolj, doar 519 ferme exploatează peste 100 ha de teren, iar altele 279 au între 50 și 100 ha de teren, acestea fiind singurele exploatații viabile, cu potențial de modernizare și aplicare a unor tehnologii moderne de cultivare, în vederea obținerii de producții medii ridicate la hectar.

Din datele centralizate la nivelul MADR, la sfârşitul anului 2013 în parcul de tehnică agricolă din România se înregistrau 191.301 tractoare, 24.622 combine de recoltat cereale păioase, 152.031 pluguri, 92.118 grape cu discuri, 74.805 semănători de diferite tipuri, 10.225 prese de balotat, 85.818 remorci tractor etc. În fiecare din regiunile Sud-Muntenia și Nord-Vest sunt înregistrate peste 33 mii de tractoare. Circa 71,3% din numărul total al tractoarelor înregistrate au durata normală de funcţionare depăşită (sunt amortizate). Cele mai mari grade de amortizare la tractoare (peste 80%) se găsesc în regiunile Sud-Vest și București-Ilfov, iar cele mai mici (sub 70%) se găsesc în regiunile Sud-Muntenia, Vest și Centru.

La nivelul județului Dolj există un parc de mașini și utilaje agricole, ce a stagnat în perioada 2007-

2013. În discordanță cu tendința la nivel regional și național, numărul de tractoare și pluguri a scăzut,

iar numărul de combine pentru recoltat cereal și furaje, precum și presele de balotat paie, a

înregistrat o usoară creștere. Având în vedere situața prezentată, la fiecare tractor din județ revenea

o suprafață medie de 65,9 ha, peste media regional (50,3 ha/tractor) și națională (49,1 ha/tractor),

rezultănd astfel nevoia de investiții în dotarea fermelor din județ.

Tabel 7 - Localități din ZMC ce fac parte din structuri asociative de tip GAL

Distribuția în: TR

AC

TO

AR

E

CO

MB

INE

PA

IOA

SE

PL

UG

UR

I

MA

S. A

ME

ND

.

GR

AP

E D

ISC

SE

MA

NA

TO

AR

E

PA

IOA

SE

SE

MA

NA

T.

PR

AS

ITO

AR

E

MA

SIN

A

ER

BIC

ID.

PR

ES

E

BA

LO

TT

A

RE

MO

RC

I

TR

AC

TO

AR

E

România 191.301 24.622 152.031 9.044 92.118 36.971 37.834 24.203 10.225 85.818

Regiunea Sud-Vest

Oltenia

24.863 4.256 20.390 1.240 12.981 5.843 6.223 2.659 595 9.690

Dolj 7.419 1.871 6.335 305 4.402 2.249 2.291 774 196 3.339

Din perspectiva suprafeței amenajate pentru irigații, județul Dolj ocupă locul III la nivel național. Din

cauze multiple precum degradarea infrastructurii de profil, costul ridicat al apei, sau cuantumul redus

al subvențiilor, mai puțin de 10% din suprafață este irigată efectiv. Segarcea se numără printre

Economie urbană 49

localitățile cu cele mai extinse amenajări pentru irigații din Zona Metropolitană Craiova, fiind totodată

și una dintre localitățile expuse schimbărilor climatice, existând chiar riscul de deșertificare pe

termen lung. Conform Strategiei de investiții pentru sectorul de irigații, elaborate de Banca Fiedman

Merk pentru MADR, in anul 2011, la nivelul județului Dolj există sisteme de irigații viabile pentru o

suprafață de circa 125.000 ha. Dintre acestea, Zona Metropolitană Craiova cuprinde rețelele Filiași-

Tatomirești și Brădești – Coțofeni. Din cele 29 organizații ale utilizatorilor de apă pentru irigații din

județ, doar 14 sunt în prezent funcționale.

Anul 2014 a fost marcat de liberalizarea pieţei funciare din România, iar accesul străinilor la

terenurilor agricole a făcut ca interesul pentru această investiţie să crească în ultimele luni ale anului.

Oltenia este una din regiunile unde terenurile agricole au cel mai mic preț, motiv pentru care numărul

tranzacțiilor a crescut cu 25%, un hectar din județe precum Dolj sau Olt ajungănd în 2014 la 2.800

euro.

Regiunea Sud-Vest Oltenia este caracterizată printr-un potențial agricol considerabil, însă productivitatea este scăzută datorită unor factori precum:

Slaba tehnologizare a sectorului, cauzată de lipsa investițiilor, accesul dificil la credite și salariile mici de subzistență; la rândul lor, acestea fiind determinate de structura terenului agricol, cu un grad ridicat de fragmentare, ceea ce a condus la un grad scăzut de mecanizare a activităților agricole și de rezistență la asocierea fermierilor;

Sărăcia populației rurale reprezintă un obstacol serios pentru investiții; migrarea din zonele urbane către cele rurale este un fenomen recent, determinat de declinul activităților industrial, din 1992 populația angajată în agricultură crescând cu peste 8%, un procent mai ridicat decât cel la nivel național.

Acești factori afectează economia regională în general, și în primul rând mediul rural, având în vedere relevanța acestui sector pentru regiune. Infrastructura specifică, care ar putea contribui la creșterea performanțelor economice ale sectorului agricol în Oltenia, este identificată astfel:

- Infrastructură pentru depozitarea/distribuția produselor proaspete (piața agro-alimentară en gros);

- Facilități sporite pentru transport commercial (containere de cereale pentru transportul pe Dunăre);

- Facilități noi, moderne și echipamente pentru procesarea alimentară.

3.2. Industria, producţia şi distribuţia energiei, construcţii

Zona Metropolitană Craiova concentreză cel mai mare număr de întreprinderi active din instrustrie din județul Dolj, ritmul de creștere a acestui indicator la nivelul ZMC fiind mult mai accentuat decât la nivel județean. Astfel, dacă în 2010 întreprinderile active din industria ZMC reprezentau 67% din numărul total de întreprinderi industriale din județ, în 2014 ponderea acestora a ajuns la 93%, demostrând că Zona Metropolitană Craiova a devenit mult mai atractivă pentru oamenii de afaceri decât restul județului.

50 Economie urbană

Figură 35 – Numărul întreprinderilor activedin industrie înregistrate în ZMC raportat la numărul întreprinderilor active din județul Dolj

67%

80%

83%

89%

93%

2.377

2.204

2.371

2.402

2.486

0 500 1.000 1.500 2.000 2.500 3.000

2010

2011

2012

2013

2014

2010 2011 2012 2013 2014

Nr. Firme Judet Dolj 2.377 2.204 2.371 2.402 2.486

Nr. Firme ZMC 1.597 1.755 1.978 2.141 2.309

Numarul intreprinderilor active din industrie inregistrate in ZMC raportat la numarul intreprinderilor active din

industrie din judetului Dolj

Așa cum intuitiv se estima, numărul cel mai mare de întreprinderi active din industrie atât raportat la nivelul ZMC cât și la nivelul județului Dolj este în Craiova, aceasta deținând în 2014 76% din întreprinderile active din ZMC și respectiv 71% din cel înregistrate în județ. Contribuția celorlalte două orașe din ZMC, Segarcea și Filiași, este aproape nesemnificativă, în totala aceste înregistrând doar 2 -3 % din întreprinderile active din județul Dolj respectiv ZMC.

Economie urbană 51

Figură 36 – Numărul înreprinderilor active din Segarcea, Filiași, Craiova raportat la numărul întreprinderilor active din ZMC și județul Dolj

2%

3%

3%

2%

4%

1%

1%

1%

1%

1%

72%

73%

73%

75%

76%

1.597

1.755

1.978

2.141

2.309

1%

2%

2%

2%

3%

1%

1%

1%

1%

1%

49%

58%

51%

67%

71%

2.377

2.204

2.371

2.402

2.486

0 500 1.000 1.500 2.000 2.500 3.000

2010

2011

2012

2013

2014

Numarul intreprinderilor active din Segarcea, Filiasi, Craiova raportat la numarul intreprinderilor active din ZMC si judetul Dolj

Judet ZMC Craiova Segarcea Filiasi

Interesant este insă că, deși ZMC concentrează în 2014 peste 90% din numărul de întreprinderi active din județ, ponderea numărului de angajați raportați de acestea nu depășește în același an 72%, variind în perioada analizată între 62% și 74%. Această diferență în proporționalitate arată că nu toate întreprinderile mari din județul Dolj au sediul social în ZMC.

Figură 37 – Numărul persoanelor angajate în industrie din ZMC raportat la numărul persoanelor angajate din cadrul județul Dolj

62%

70%

72%

74%

72%

38.007

36.897

37.318

36.660

35.870

0 5.000 10.000 15.000 20.000 25.000 30.000 35.000 40.000

2010

2011

2012

2013

2014

2010 2011 2012 2013 2014

Nr. Angajati Judetul Dolj 38.007 36.897 37.318 36.660 35.870

Nr. Angajati ZMC 27.294 29.289 29.874 29.300 30.063

Numarul persoanelor angajate in industrie din ZMC raportat la numarul persoanelor angajate din cadrul

judetului Dolj

52 Economie urbană

Concentrarea numărului de angajați din industrie la nivelul municipiului Craiova confirmă încă o dată că acesta este principalul vehicul de dezvoltare a industriei. Astfel, spre deosebire de rezultatul comparației dintre ponderea numărului de firme industriale active din ZMC în județ cu ponderea numărului de angajați din industria ZMC în industria județului, aceeași comparație realizată la nivelul municipiului Craiova arată o concentrare a numărului de angajați, cele 76% din întreprinderile active ale ZMC situate în Craiova (2014) raportând 87% din angajații industriei ZMC. Cei 26.116 angajați din industria craioveană din 2014 reprezentau 73% din numărul total de angajați din industria județului Dolj, în creștere cu 7,4% față de anul de referință 2010.

Figură 38 – Numărul persoanelor angajate în Segarcea, Filiași, Craiova raportat la de persoane angajate în ZMC și județul Dolj

2%

2%

2%

2%

1%

1%

1%

1%

1%

1%

83%

85%

89%

88%

87%

29.289

29.874

29.300

29.300

30.063

1%

1%

1%

1%

1%

1%

1%

1%

1%

1%

66%

68%

70%

70%

73%

36.897

37.318

37.318

36.660

35.870

0 5.000 10.000 15.000 20.000 25.000 30.000 35.000 40.000

2010

2011

2012

2013

2014

Numarul persoanelor angajate in Segarcea, Filiasi, Craiova raportat la numarul de persoane angajate in ZMC si judetul Dolj

Judet ZMC Craiova Segarcea Filiasi

Imaginea de detaliu a industriei la nivelul ZMC este completată de analiza ponderii și dinamicii cifrei de afaceri a zonei în comparație cu cea înregistrată la nivelul județului Dolj. Astfel se constată că ponderea acesteia a crescut de la 49% cât se înregistra în 2010 la 90% în 2014, sugerând schimbarea profilului contribuției la PIB-ul județului. Relevant este însă faptul că o parte din creștere se datorează reducerii în 2014 a cifrei de afaceri din industrie la nivelul Dolj. Astfel, deși la rândul ei cifra de afaceri din industria ZMC a scăzut cu 7,6% în 2014 față de 2013, ca și pondere în ZMC a crescut de la 62% la 90%, mult peste media perioadei 2010 – 2012. Așa cum indică datele analizate, cifra de afaceri din industria județului Dolj era în 2014 mai mică decât cifra de afaceri a industriei ZMC. Chiar dacă și la nivelul ZMC în 2014 cifra de afaceri generată de întreprinderile active din industrie a scăzut față de anul 2013, creșterea față de 2010 este de peste 80%.

Economie urbană 53

Figură 39 – Dinamica cifrei de afaceri înregistrată în industria din ZMC raportată la cifra de afaceri din industria județului Dolj

49%

53%

57%

62%

90%

8.788.000.000

9.573.000.000

11.759.000.000

13.940.000.000

10.169.083.656

0 5.000.000.000 10.000.000.000 15.000.000.000

2010

2011

2012

2013

2014

2010 2011 2012 2013 2014

Cifra de afaceri Judet Dolj 8.788.000.000 9.573.000.000 11.759.000.000 13.940.000.000 10.169.083.656

Cifra de afaceri ZMC 5.352.117.722 5.982.001.652 8.039.700.528 10.474.149.421 9.675.608.661

Dinamica cifrei de afaceri inregistrata in industria din ZMC raportata la cifra de afaceri din industria judetului Dolj

Din cele 9.675 milioane lei cifră de afaceri din industria ZMC (2014), întreprinderile active din Craiova realizau 95%, ponderea în total județ fiind de 90%. Această repartizare a veniturilor din arată că practic în interiorul ZMC municipiul Craiova este cel care susține dezvoltarea industrială, contribuția altor UAT-urii fiind nesemnificativă în raport cu aceasta. Dacă la nivel de ZMC ponderea industriei Craiovene s-a menținut oarecum la același nivel, contribuția la veniturile industriei din județ a avut o altă evoluție.Astfel cifrele arată că în 2010 în județ existau și alți poli industriali, ponderea cifrei de afaceri din Craiova fiind de doar 57%. Creșterea constantă a acesteia sugerează că restul întreprinderilor industriale nu au reusit să țină pasul cu ritmul dezvoltării din municipiu, importanța acestora dimunuându-se de la an la an pe fondul unei evoluții constant pozitive în perioada 2010 – 2013.

54 Economie urbană

Figură 40 – Dinamica cifrei de afaceri din industria în Segarcea, Filiași, Craiova raportată la cifra de afaceri din ZMC și Județul Dolj

1%

1%

1%

1%

1%

3%

4%

3%

3%

5%

93%

92%

93%

95%

95%

5.352.117.722

5.982.001.652

8.039.700.528

10.474.149.421

9.675.608.661

<1%

<1%

<1%

<1%

1%

1%

2%

1%

2%

4%

57%

58%

64%

71%

90%

8.788.000.000

9.573.000.000

11.759.000.000

13.940.000.000

10.169.083.656

0 5.000.000.000 10.000.000.000 15.000.000.000

2010

2011

2012

2013

2014

Dinamica cifrei de afaceri din industrie in Segarcea, Filiasi, Craiova raportata la cifra de afaceri din ZMC si judetul Dolj

Judet ZMC Craiova Segarcea Filiasi

3.2.1. Structură, domenii de excelenţă, potential, dinamică

Regiunea Sud-Vest Oltenia este cea mai eterogenă din punct de vedere al sectoarelor economice şi al evoluţiei, comparative cu vestul şi nord-vestul României. Pe un trend ascendent din 1995 (68%), industria prelucrătoare va continua evoluția ascendentă, fiind cel mai competitive sector industrial. Regiunea Sud-Vest Oltenia prezintă o bună specializare în industria alimentară (Dolj), textilă (Dolj și Vâlcea), metalurgică (Olt), fabricarea celulozei, hârtiei și cartonului (Mehedinți), fabricarea substantelor și produselor chimice (Mehedinți și Vâlcea), automobilistică (Dolj), construcții navale (Mehedinți). În prezent, marile ramurile industriale care contribuie cel mai mult la producția industrială a Zonei Metropolitane Craiova sunt: Industria de automotive (autovehicule și componente auto) –beneficiază de prezența fabricii de autovehicule a marelui producător american Ford. Acesta a preluat în anul 2007 controlul fostei Uzine Oltcit, și mai târziu și Daewoo. Aici se produc anual peste 50.000 de autovehicule, precum și motoare pentru acestea. Această investiție din Craiova a atras în zonă un număr important de furnizori de componente pentru producătorul auto, precum : Johncon Controls (scaune), Kautex (componente din plastic), Kirchhoff (elemente de caroserie), Magna (sisteme de exterior), Faurecia (sisteme de evacuare), BBB Fasteners și H&L (șuruburi), sau Cooper Standard (furtunuri). Anul 2014 a marcat o scădere a volumului de activitate a uzinei Ford din Craiova, pe fondul contextului global defavorabil, cauză ce a influențat și furnizorii acesteia. Planurile de extindere și de recrutare de noi angajați au fost stopate, o parte din salariați fiind chiar disponibilizați. Cu toate acestea, numărul angajaților a crescut față de 2010, iar volumul exporturilor a ajuns la circa 1 miliard de Euro.

Industrai energetică – cu o cifră de afaceri de peste 1 miliard de Euro anual și peste 5.000 de salariați, s-a dezvoltat în jurul Termocentralei Ișalnița, a treia ca mărime din România, cu o putere instalată de 630 MW, și a Termocentralei Craiova II, cu o putere instalată de circa 300 MW, ambele putând asigura circa 7-10% din necesarul de consum de energie electrică al României, precum și pe cel de energie termică a Municipiului Craiova. Acestea funcționează pe bază de cărbune, care este transportat de la minele de lignit din Bazinul Oltenia, ceea ce le face mai puțin competitive în raport

Economie urbană 55

cu Termocentralele de la Turceni și Rovinari, , amplasate în apropierea minelor. De asemenea, în pofida investițiilor realizate în ultimii ani, cele două termocentrale sunt încă surse importante de poluare și vor trebui să se alinieze treptat la standardele europene de mediu. În Craiova își are sediul și compania CEZ, care asigură, începând cu anul 2005, alimentarea cu energie electrică pentru întreaga zonă de sud-vest a României.

Industria textilă și a confecțiilor – realizează o cifră de afaceri relativ redusă, ca și nivel de salarizare din domeniu situându-se mult sub media celorlalte sectoare, în condițiile în care majoritatea companiilor din acest domeniu lucrează încă în sistem Iohn. Acest domeniu a atras încă din anii 90 un număr mare de investitori străini, un exemplu în acest sens fiind fabrica de confecții Modexim din Craiova, deschisă în 1966. Aceasta a fost una din primele trei fabrici de confecții din țară, ce are în prezent peste 700 de angajați. Acest sector are un grad ridicat de vulnerabilitate, dată fiind creșterea salariilor de la nivel local și concurența forței de muncă mai ieftine din Asia.

Industria alimentară – principalele produse ale acestei ramuri sunt morăritul, panificația, și dulciuri. O companie cu capital turcesc construiește în Craiova o fabrică de biscuiți, investiție de cca 40 mil. Euro, ce va revitaliza acest sector, a cărei dezvoltare este insuficientă în comparație cu potențialulu agricol al Zonei Metropolitane Craiova, și chiar a județului.

Industria altor mijloace de transport (feroviare) – Municipiul Craiova are o tradiție de peste 50 ani în producția de locomotive electrice și Diesel, peste 8.000 de astfel de vehicule fiind realizate la Uzina ”Electroputere” în acest răstimp. Deși compania a renunțat de curând la producția de locomotive , această tradiție este continuată, inclusiv prin dezvoltarea de noi modele, de companii private de la nivel local, care realizează și lucrări de modernizare și de reparații pentru vehicule feroviare. Deși aceasta realizează o cifră de afaceri de doar 40 mil. Euro, cu un număr de circa 1.000 de salariați, ramura are un potențial ridicat de dezvoltare, odată cu reluarea investițiilor în rețeaua de cale ferată, sprijinite și de fonduri europene. De asemenea, fabrica de avioane din municipiul Craiova cu o tradiție de peste 40 ani în industria aeronautică, ce realizează în prezent doar reparații pentru avioane militare, are perspective de revitalizare, odată cu creșterea bugetului național pentru apărare.

Industria de echipamente electrice este de asemeni o ramură tradițională a industriei, în realție cu unzina Electroputere, unitate ce numără în prezent mai puțin de 700 de salariați. Restructurată după 1989, această ramură industrială generează o cifră de afaceri de peste 100 mil. Euro anual, cu circa 3.000 de salariați, fiind realizate mai ales motoare, generatoare și transformatoare electrice, și mașini electrice rotative. Acest sector a atras în ultimii ani și investitori privați importanți, precum Cummins Generator (SUA) sau Linex Wolf. Fabrica Linex Wolf din Filiași a accesat fonduri europene în scopul dezvoltării.

Deși aceste ramuri prezintă avantaje competitive considerabile pe piața internă și externă, pe fondul tradiției, know-how-ului, a personalului calificat, a clienților tradiționali, dezvoltarea lor este limitată de tranferul tehnologic redus dispre mediul de cercetare, precum și de slaba integrare pe orizontală și vericală, în lanțuri de furnizare.

Revitalizarea activităților economice care furnizează valoare adăugată. Pentru creșterea gradului de competitivitate a economiei zonei este necesară sprijinirea activităților economice care furnizează valoare adăugată, mai ales că Zona Metropolitană Craiova beneficiază de avantajele oferite de centrul universitar regional, ce poate furniza resursele umane specializate necesare dezvoltării ramurilor economice care realizează produse cu înalt grad de tehnologizare. Sprijinirea activităților economice inovatoare va sprijini crearea unor relații de cooperare între mediul de afaceri local și sectorul de cercetare-dezvoltare-inovare, între aceste două verigi ale lanțului economic existând numeroase intercondiționări. Astfel, centrul universitar, poate încuraja proiectele comune ale companiilor cu mediul academic sau institutele de cercetare locale.

Experiența unităților existente în Zona Metropolitană Craiova poate contribui la dezvoltarea sectorului industrial. Printre acestea se regăsesc următoarele domenii cu potențial de valorificare

56 Economie urbană

prin invetiții în retehnologizare și cercetare: prelucrări mecanice și construcția pe utilaje grele (POPECI Craiova), mașini și transformatoare electrice (Electroputere Craiova și TM Filiași), mașini și utilaje agricole (MAT Craiova, MAT Magrid Craiova), locomotive electrice (Softronic Craiova), instalații de electronică de putere (INDA, INDA ELTRAC, Softronic Craiova), materiale de construcții (Prefabricate Craiova), industrai de automobile (Ford România Craiova), și industrai alimentară (Pangroup Craiova, OLAS PROD Craiova).

Având în vederere aportul investițiilor străine din ultimii ani, în funcție de țara de origine și valoarea investiției se observă că sectorul industrial a fost cel mai atractiv pentru investitorii străini, ceea ce oferă premisele unei revitalizări a acestui sector. Procesul de revigorare a activităților economice cu valoare adăugată ar putea avea ca rezultat o nouă infrastructură care să faciliteze, pe de o parte, stimularea antreprenoriatului, iar pe de altă parte inovarea în cadrul companiilor vechi. In prezent, infrastructura deficitară cât și gradul de inovare sunt justificate prin competitivitatea redusă între companiilor existente la nivelul Zonei Metropolitane Craiova, precum și la nivel județean sau regional.

Sectorul energetic din regiunea Sud-Vest Oltenia reprezintă o infrastructură strategică de bază a economiei regionale și naționale, fundamentală pentru dezvoltarea acesteia (71,57% din totalul producției hidroelectrice naționale era produs aici în 2011). Având în vedere rolul capital deținut de Ișalnița și Craiova din regiunea Sud-Vest Oltenia în acest sector, creșterea competitivității sectorului energetic trebuie să reprezinte un obiectiv important al economiei regionale. Interesul local față de activitățile de cercetare și inovare a fost conretizat prin inființarea din ultimii ani a unor structuri dedicate în Zona Metropolitană Craiova precum: Polul de Competitivitate Automotive Sud-Vest Oltenia Polul de Competitivitate Turism Oltenia-Inovare și Tradiții în Turism-TurOltinott, Cluster AGROPRO Oltenia Cluster, Cluster Construct Cluster Oltenia, Cluster Logistică Urbană – IPA, și Polul de competitivitate „Inovtrans”

3.2.2. Agenţi economici, inclusiv IMM, reţele de producţie, export

Existenţa resurselor de petrol din această zonă, dar şi importanţa agriculturii au adus firme din aceste sectoare şi industrii conexe, modificând topul companiilor din România în anul 2014, comparativ cu anul precedent. Astfel, doar ocupantele primelor două poziţii, Automobilele-Dacia şi Petrotel –Lukoil din Ploieşti si-au păstrat aceleaşi locuri ca şi in 2013, în timp ce societatea Ford din Dolj, Cameron din Prahova şi Euro Auto Plastic Sistems din Argeș au părăsit acest clasament, fiind înlocuite de Oltchim Râmnicu Vâlcea, Cerealcom din Dolj şi de COS din Târgovişte, nou intrate în aceste clasamente pe locurile 17, 18, 20.

Tabel 8 - Topul companiilor din România, în anul 2014, în funcție de cifra de afaceri

POZ. NUME FIRMA JUDET ANGAJATI CIFRA DE AFACERI

PROFIT NET

1 Automobile Dacia Argeş 14.063 18.833.365.417 371.670.175 2 Petrotel – Lukoil Prahova 444 6.458.827.599 -308.035.026 3 Societatea Complexului

Energetic Oltenia Gorj 18.438 2.565.625.228 -693.635.725

4 Alro Olt 2.417 2.022.735.142 -108.668.862 5 Pirelli Tyres România Olt 2.282 1670.582.079 87.221.803 6 Interagro Teleorman 1.490 1.589.497.294 -161.454.013 7 Arctic Dâmboviţa 2.463 1.516.580.185 116.363.183 8 Fildas Trading Argeş 643 1.483.661.791 40.710.646 9 Johnson Controls

România Argeş 4.163 1.460.796.608 158.047.569

10 CEZ Vânzare Dolj 45 1.336.390.637 75.934.567 11 TMK-Artrom Olt 1.247 972.787.217 40.617.555

Economie urbană 57

12 CEZ Distribuţie Dolj 1.208 832.342.721 43.848.579 13 Unilever South Central

Europe Prahova 252 827.116.507 990.503

14 Yazaki România Prahova 4.535 803.233.863 13.258.011 15 Filiala de distribuţie a

energiei electrice EL Prahova 2.096 755.786.785 140.265.042

16 Renault Mecanique Roumanie

Argeş 632 648.651.116 13.431.586

17 Oltchim Vâlcea 2.267 627.531.194 -459.320.239 18 Cerealcom Dolj Dolj 295 620.383.606 11.137.526 19 Aquila Part Prod Com Prahova 1.839 596.631.818 4.231.825 20 COS Târgovişte Dâmboviţa 1.355 580.970.741 -53.014.177

Conform cercetărilor economice, în anul 2015 economia din sudul României este în continuare dependenă de exporturile Dacia – cu un impact semnificativ şi asupra industriei orizontale – şi de agricultură, care pare să aibă un an slab din cauza secetei. În rest, marile companii enerofage, dependente de preţul petrolului şi cererea de materii prime la export, vor menţine la un nivel acceptabil rata şomajului din regiune, fără să asigure însă şi venituri consistente la bugetul de stat.

Locul 1 în topul companiilor din sudul României este ocupat ca și în 2013, de producătorul de automobile Dacia, care în 2014 a înregistrat o cifră de afaceri de 18,8 miliarde de lei, în creștere cu 430,8 milioane de lei comparative cu 2013. Numărul angajaților a rămas relative constant. În următorii ani este posibil ca vănzările automobilelor sub marca Dacia să înregistreze o creștere în special în uzinele localizate în afara Europei. Societatea Petrotel-Lukoil din Ploiești ocupă poziția a doua în topul companilor din sudul României, numărul angajaților micșorându-se de la 468 de personae în 2013 la 444 în 2014, însă cifra de afaceri și profitul net al companiei înregistrând creșteri (cu 948,2 milioane de lei față de anul 2013, cifra de afaceri ajungând la 6,4 miliarde lei).

Clasamentul companiilor din sudul României cuprinde județele Argeș, Dâmbovița, Dolj, Giurgiu, Gorj, Olt, Prahova, Teleorman și Vâlcea. Această regiune este mai heterogenă din punct de vedere al sectoarelor economice dar și al evoluției, comparative cu vestul și nord-vestul României. Deși producătorul Dacia-Renault este localizat în acestă regiune, majoritatea firmelor producătoare de componente auto, în special pentru marile concerne auto din Germania, se află mai aproape de granița de vest a României, deoarece costurile de transport și forța de muncă ieftină și calificată reprezintă componente importante în structura de costuri în acest sector economic. De asemeni, investițiile greenfield în zona de sud au fost mai puține decăt în centru, vest și nord, astfel că în topul firmelor apar “clasicii” perioadei comuniste, chiar dacă acționariatul majoritar al acestor firme este în prezent strain. Existența resurselor de petrol din acestă zonă dar și importanța agriculturii au adus firme din aceste sectoare și industrii conexe în topul 20 al companiilor din sudul României. Pentru anul 2015 se estima faptul că economia din sudul României va fi în continuare dependent de exporturile Dacia – cu un impact semnificativ și asupra industriei orizontale – și de agricultură, care va avea un slab din cauza secetei.

Marile areale industriale din Municipiul Craiova şi Judeţul Dolj au fost construite în perioada comunistă, în ziua de azi 25% din suprafata terenului intravilan fiind ocupat de unităţi industriale.

Dupa anul 1990, tranziţia la economia de marketing şi investitorii reticenţi în dezvoltarea de proiecte în interiorul arealelor industriale, a condus treptat la apariţia unor zone abandonate. În prezent, infrastructura şi clădirile din zonele industriale sunt dezafectate, singurul lucru demn de menţionat fiind reconversia unei unităţi de producţie de Electroputere în Parcului Electroputere Craiova, ce produce motoare de tren şi tramvaie. Fabrica Electroputere a produs de-a lungul istoriei 2.400 de locomotive diesel şi peste 1.000 de locomotive electrice. Compania a asigurat în 1999 locurile de muncă a aproximativ 5.800 de oameni, dar după anul 2001 Electroputere a început să raporteze pierderi, astfel că a fost privatizată în 2008 şi preluată de grupul Al Arrab din Arabia Saudită. În 2003, Electroputere mai avea o cifră de afaceri de 96 milioane de lei şi doar 760 de angajaţi. O parte din

58 Economie urbană

platformele industriale în care se produceau locomotive s-au transformat într-o zonă de consum, în contextual în care primul şi singurul centru comercial din Craiova a fost amenajat într-o fostă hală a fabricii Electroputere, în detrimentul activităţii de producţie.

Cu o rată a şomajului de 9,77% cu mult peste media naţională, dar şi cu un PIB per capita de 6.022 euro, Judeţul Dolj este susţinut de grupul american Ford, care aduce aproape un sfert din veniturile totale realizate de companiile din judeţ. Judeţul Dolj era înainte de Revoluţie un centru al industriei feroviare şi auto, dar şi un important producător agricol. In prezent, tradiţia celor trei sectoare se continua, însă nu la aceleaşi dimensiuni. În prezent se află şi industrii secundare precum: aeronautica, industria alimentară, industria textilă şi chimică.

Craiova este un municipiu care s-a făcut recunoscut pe plan international prin industria automobilelor şi a locomotivelor. Dacă în 1977 începea construirea automobilelor de dimensiuni mici Oltcit, în urma unui parteneriat între România şi producătorul francez auto Citroen, după Revoluţie la Craiova au început să se producă maşini sud-coreene Daewoo, printer care Cielo, Laganza sau Matiz. Legătura istorică a oraşului cu industria auto se menţine şi în prezent, după ce grupul American Ford a preluat în 2007 fosta uzină Daewoo. De altfel, cea mai mare companie din judeţul Dolj este Ford, care produce la Craiova motoare şi modelul B-Max şi care a avut în 2013 o contribuţie de aproape 24% la cifra de afaceri realizată de cele peste 17.000 de companii active la nivel judeţean. Astfel, economia judeţului “merge” în ritmul celei mai mari companii în condiţiile în care anut trecut afacerile totale la nivel judeţean au ajuns la 4,5 miliarde de euro de la 3,9 miliarde euro în 2012, Ford contribuind cu 500 de milioane de euro la acest rezultat datorită creşterii rulajelor din 2013.

Contructorul auto American a adus aproape 90% din creşterea cifrei de afceri la nivel judeţean în 2013, în condiţiile în care numărul companiilor a râmas relatic contant. Ford România a înregistrat în 2013 o cifră de afaceri de 4,8 miliarde lei (peste 1 miliard euro), cifra fiind aproape dublă comparativ cu cea înregistrată precedent, acesta fiind primul dar şi ultimul an în care compania a produs masiv. În 2014, compania a avut cel mai mare program de opriri temporare ale producţiei de vehicule şi motoare. Dacă în 2013 Ford Craiova a fabricat 69.000 vehicule B-Max şi circa 180.000 de motoare, în 2014 productia a scăzut cu aproximativ 20%, diminuând cifra de afaceri. Cifra de afaceri din 2013, de aproape cinci miliarde lei, ar putea să nu mai fie egalată sau depăşită până în 2016-2017, când s-ar putea schimba situaţia doar dacă ford va produce la Craiova şi un alt model, în afară de B-Max. Craiova a fost prioritară pentru Ford în deschiderea unei noi linii de producţie în Europa, fiind atractivă prin lunga tradiţie de producţie a automobilelor ( Olcit şi Daewoo fiind deaja produse aici), şi disponibilitatea forţei de muncă calificate, competente competitive în comparaţie cu alte pieţe Europene. Alegerea s-a dovedit a fi eficientă, compania generând de-a lungul timpului noi oportunităţi şi alte invetiţii de afaceri indirecte în Craiova, dar şi în întreaga regiune.

Furnizori de automobile din Dolj sunt: Automobilele Prod Service, BBB Organe de ansamblare, Cooper Standard, Instalaţii Mecanice Electrice, Faurecia Craiova, H&L , Hella România, Craiova Johnson Controls România, Kautex Textron, Automobile Kirchhoff, Magna, Micar, Siemens-Yazaki, Yazaki Caracal. Cu nivelul total al rulajelor firmelor în 2013, Doljul, un judeţ dominat de agricultură, se apropie de primele zece locuri în ierarhia judeţelor cu cea mai mare cifră de afaceri realizată de companii, un top condus de Bucureşti şi Ilfov, Argeş, unde s-a instalat constructorul auto francez Renault, sau Timiş -kilometrul zero al producătorilor de componente auto. Procentul de 24% este suficient de mare pentru a determina o anumită vulnerabilitate a judeţului, principala cauză fiind lipsa atractivităţii mediului propice pentru furnizorii mai mici, ce ar trebui să fie concentraţi în jurul centrului principal de producţie. Cu toate acestea, judeţul agricol Dolj are nevoie de un investitor precum Ford, pentru a le oferi oamenilor o alternativă la agricultură.

În 2013 Militiv Exim din Craiova a rămas tot pe locul 4 în top 10 companii producătoare de materiale de construcţii, din punct de vedere al cifrei de afaceri la nivelul național, şi în top 7 cele mai mari companii la nivel judeţean. În anul 2014 a urcat două poziţii în topul companiilor producătoare de material de contrucţii la nivel național, cu o cifră de afaceri de 283,4 milioane lei, şi un număr de 416

Economie urbană 59

angajaţi, în creştere cu 135 persoane comparative cu anul 2013, reuşind să înregistreze şi o creștere a profitului de la 12,04 milioane lei în 2013 la 7,2 milioane lei în 2014.

Tabel 9 – Top 10 companii producătoare de materiale de construcții

POZ. COMPANIE DOMENIU DE ACTIVITATE

ACTIONAR MAJORITAR

(TARA)

CIFRA DE AFACERI (MIL. LEI)

PROFIT NET (MIL.

LEI)

NUMAR SALARIATI

1 Ford România Producţie

auto SUA 4,843 68,8 3,448

2 CEZ Vânzare Comerţ cu

energie electrică

Cehia 1,565 37,5 45

3 CEZ Distribuţie Distribuţia energiei electrice

Cehia 810 0,7 1,233

4 Cerealcom Dolj Comerţ cu

cereal România 437 0,1 245

5 SIF Oltenia Intermedieri financiare

Alţia acţionari

395 130,0 58

6 Cummins Generator Tehnologies România

Fabricarea motoarelor

Germania 297 1,4 726

7 Mitliv Exim Material de construcţii

România 246 7,2 281

8 Dumagas Transport Transport de

mărfuri Olanda 197 -15,3 651

9 Nitela Impex Comerţ cu

băuturi România 169 6,1 302

10 Foraj Sonde Avtivităţi de

foraj România 169 23,7 625

11 Casa Noastră Material de construcţii

România 138 4,6 850

12 Oltyre Cultivarea cerealelor

România 115 17,7 99

13 Electroputere Fabricarea motoarelor

Arabia Saudită

96 -67,0 757

14 Adidrag Com Material reciclate

România 98 0,9 74

15 Mitliv PH Construct Material de construcţii

România 97 0,3 31

16 Softronic Locomotive

electrice România 95 4,5 185

17 Roquette România Fabricarea amidonului

Franţa 91 -6,2 138

18 Termo Craiova Energie termică

România 90 -25,9 732

19 Compania de apă Oltenia

Captarea şi distribuţia

apei România 89 13,1 1,063

20 Top Gel Prod Producţia de

îngheţată România 88 14,2 615

60 Economie urbană

În topul primilor zece angajatori din judeţ, poziţiile cele mai înalte sunt deţinute de companii de stat şi instituţii publice, în clasament figurând doar cinci firme private. Cei zece angajatori la un loc au 22.537 de salariaţi, cam o cincime din totalul de angajaţi din mediul privat din Dolj. Cel mai mare angajator nu este o firmă privată, aşa cum ar fi normal într-o economie de piaţă, ci o companie de stat, instituţiile statului predominând în topul celor mai mari angajatori din Dolj.

Tabel 10 – Top 10 angajatori din județul Dolj

POZ. ANGAJATOR NR. ANGAJATI

1 SUCURSALA REGIONALA DE CAI FERATE CRAIOVA 3.662

2 FORD ROMANIA 3.184

3 SPITALUL CLINIC DE URGENTA CRAIOVA 3.025

4 DIRECTIA REGIONALA DE POSTA SUD-VEST 2.755

5 UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA 2.009

6 CIVITAS PSG 1.856

7 COMDATA SERVICE 1.795

8 CFR MARFA SUCURSALA BANAT-OLTENIA 1.597

9 PRO SOLUTIONS 1.437

10 CEZ DISTRIBUTIE 1.217

Producătorul auto din Craiova este printre puţinele firme private care figurează in clasamentul celor mai mari angajatori din judeţ, ocupând a doua poziţie. Cu toate acestea, cea mai importantă companie doljeană şi-a redus considerabil numărul de angajaţi de la momentul privatizării fostei Daewoo de către statul roman şi până acum. La sfârşitul anului 2007, în unitatea de producţie activau 4.400 de oameni. In prezent, au rămas doar 3.184 de angajaţi la Ford, în ultimii doi ani activând două programe de plecări voluntare, cei care doreau să renunţe la locul de muncă din uzină primeau mai multe salarii compoensatorii, în funcţie de vechimea avută în fabric (până la 15-22 de salarii compensatorii).

3.3. Turism

Turismul este un sector-cheie al economiei europene. Acesta cuprinde o mare varietate de produse şi destinaţii şi implică mulţi actori relevanţi în acest domeniu, atât publici, cât şi privaţi, cu zone de competenţă foarte descentralizate, de multe ori la nivel regional şi local. Industria turismului generează mai mult de 5% din PIB-ul UE, cu aproximativ 1,8 milioane de întreprinderi ce activează în domeniu şi care dispun de un personal angajat în jurul nivelului de 5,2% din totalul forţei de muncă (aproximativ 9,7 milioane de locuri de muncă). Dacă luăm în considerare şi sectoarele conexe, contribuţia estimată a turismului la PIB este mult mai mare: turismul generează indirect mai mult de 10% din PIB-ul Uniunii Europene, asigurând locuri de muncă pentru aproximativ 12% din forţa de muncă.

Regiunea Sud-Vest Oltenia are un capital natural deosebit de divers, fapt care se datorează atât varietății reliefului, care coboară în trepte de la montan în partea de nord până la câmpie în partea de sud, cât și prezența unor bazine hidrografice majore în regiune, precum cele ale Oltului, Jiului și Dunării. Relieful carpatin se înscrie drept cel mai variat și important potential touristic, prezentănd interes prin valoarea sa peisagistică și posibilitatea dezvoltării unor amenajări turistice complexe și diversificate. Totodată, poziționarea geografică a favorizat crearea unor zone de schimb cultural între două regiuni istorice ale României – Oltenia și Banat, zonă cu un potential deosebit pentru turism, cu o concentrare de elemente culturale, vestigii istorice și confluențe multietnice. Regiunea se află pe locul doi în România, după Moldova, din punct de vedere al numărului de mânăstiri și

Economie urbană 61

lăcașe de cult. Una din prioritățile regionale o reprezintă dezvoltarea turismului şi valorificarea patrimoniului natural şi a moştenirii cultural-istorice prin dezvoltarea infrastructurii specifice şi prin intense acţiuni de promovare.

Beneficiile unor resurse variate oferă un potential turistic extrem de valoros, pretabil pentru o gamă largă de forme de turism: montan, de aventură, ecoturism, agroturism și nu în ultimul rănd turismul balnear,de croazieră, pescuitul sportive și vânătoarea.

O infrastructură de turism complexă și modernizată crește atractivitatea regiunii, întrucât turismul atrage implicit dezvoltarea unor alte sectoare precum comerțul, serviciile sau domeniul productive, creează locuri de muncă, oferă vizibilitate și stimulează dezvoltarea culturii șî a meștesugurilor. Pentru regiune, turismul reprezintă valoarea adăugată a unui areal ce dispunde de o varietate de forme de relief, cu potential de valorificare. Oportunitățile strâns dependente de capitalul natural de care regiunea dispune (resurse naturale și agricole), sunt pretabile pentru domenii cu perspective reale de dezvoltare pe termen lung: agricultură, mica industrie și turismul. Strategia regională vizează creşterea atractivităţii regiunii prin dezvoltarea economică şi crearea de locuri de muncă, ca urmare a valorificării moştenirii culturale şi a resurselor naturale şi a imbunătăţirii calităţii infrastructurii de cazare şi de agrement.

Așa cum arătam în debutul acestei analize, și în domeniul turismului ZMC raportează cel mai mare număr de întreprinderi active. Evoluția acestuia constant crescătoare a făcut ca ponderea în ZMC să crească de la 59,6% în 2010, la 99% în 2014. Dacă la nivelul județului evoluția numărului de întreprinderi active din acest domeniu a fost ambiguă, nu acelașim lucru s-a întâmplat la nivelul ZMC, evoluția acestui indicator arătând preocuparea antreprenorilor de a valorifica potențialul turistic de care dispune zona.

Figură 41 – Numărul întreprinderilor active înregistrate în ZMC raportat la numărul întreprinderilor active din județul Dolj

Craiova concentreză cel mai mare număr de întreprinderi active din turimul ZMC, creșterea ponderii ZMC în județ datorîndu-se în fapt creșterii numărului de întreprinderi active din municipiu. Următorul clasat, orașul Filiași, nu deținea în 2014 mai mult de 4% din numărul total de întreprinderi active din turismul ZMC respectiv al județului Dolj.

62 Economie urbană

3%

3%

1%

1%

4%

<1%

<1%

1%

1%

1%

75%

76%

79%

80%

82%

363

416

481

550

606

3%

1%

1%

1%

4%

<1%

<1%

1%

1%

1%

57%

57%

63%

68%

81%

609

557

598

644

610

0 100 200 300 400 500 600 700

2010

2011

2012

2013

2014

Numarul intreprinderilor active din Segarcea, Filiasi, Craiova raportat la numarul intreprinderilor active din ZMC si judetul Dolj

Judet ZMC Craiova Segarcea Filiasi

Situația este oarecum similară și în ceea ce privește numărul de angajați, chiar dacă majoritatea ZMC nu mai înregistrează în 2014, din acest punct de vedere mai mult de 79% (ponderea numărului de angajați din turismul ZMC în totalul angajaților din turismul județului Dolj). Cu toate acestea creșterea a fost constantă de la an la an, elotuția față de 2010 arătând o majorare cu 55,9%.

Economie urbană 63

La nivelul celor 3 orașe analizate, situația din turism nu este diferită față de celelalte sectoare, în sensul că vârful de lance este Craiova, unde sunt agajați peste 81 % din salariații turismului ZMC.

Figură 44 – Numărul persoanelor angajate din Segarcea, Filiașî șî Craiova, raportat la numărul persoanelor angajate în ZMC și Județul Dolj

Contribuția ZMC la cifra de afaceri din turism este mai mare decât ponderea numărului de întreprinderi active sau a numărului de angajați, arătând că întreprinderile din ZMC au o abilitate superioară în a genera venituri din această activitate comparativ cu restul județului. Astfel, dacă la nivelul județului creșterea cifrei de afaceri din turism în 2014 față de 2010 este de 15,6%, în ZMC creșterea a fost de 36,1%.

64 Economie urbană

Figură 45 – Dinamica cifrei de afaceri înregistrată în ZMC raportată la cifra de afaceri din Județul Dolj

Acestă creștere este susținută de întreprinderile din Craiova, care asigurau în 2014 72% din cifra de afaceri a județului și respctiv 83% din cifra de afaceri a ZMC. Ponderea următoarelor două clasate arată ca la nivelul ZMC, cu excepția municipiului Craiova, nu există o polarizare a veniturilor din turism, fiecare UAT contribuind la realizarea rezultatelor zonei.

Economie urbană 65

Figură 46 – Dinamica cifrei de afaceri din Segarcea, Filiași, Craiova raportată la cifra de afaceri din ZMC și Județul Dolj

1%

1%

1%

1%

2%

<1%

<1%

<1%

<1%

<1%

79%

79%

79%

81%

83%

124,554,873

134,375,244

147,186,809

149,336,153

169,455,767

1%

1%

1%

1%

2%

<1%

<1%

<1%

<1%

<1%

58%

57%

59%

64%

72%

170,000,000

185,000,000

195,000,000

188,000,000

196,425,880

0 50,000,000 100,000,000 150,000,000 200,000,000 250,000,000

2010

2011

2012

2013

2014

Dinamica cifrei de afaceri din Segarcea, Filiasi, Craiova raportata la cifra de afaceri din ZMC si judetul Dolj

Judet ZMC Craiova Segarcea Filiasi

Sub-sectorul turistic are o contribuție marginală la economia județului, având o evoluție stagnantă în ultimii ani. Cei mai mulți dintre agenții economici sunt microîntreprinderi, mici afaceri de familie

3.3.1. Structură, domenii de excelenţă, potential, dinamică Figură 47 – Dinamica unităților de cazare din ZMC

359

466

542

518534

0

100

200

300

400

500

600

2 0 1 0 2 0 1 1 2 0 1 2 2 0 1 3 2 0 1 4

DINAMICA UNITATILOR DE CAZARE

66 Economie urbană

In județul Dolj există o intensă activitate culturală, susținută de instituții specializate. În prezent, există 20 de muzee în județul Dolj, printre care se evidențiază Muzeul Olteniei, cu cele trei secțiuni: istorie, etnografie și științe naturale, precum şi Muzeul de Artă din Craiova şi Calafat. În Craiova, reședință de județ , există unul dintre cele mai prestigioase teatre naționale din România, Teatrul Național "Marin Sorescu". Filarmonica Oltenia, Teatrul Liric, Casa de Cultură a Studenților, Școala de Arte şi Meserii Cornetti, Centrul Județean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiționale Dolj, Casele de cultură din orașele şi municipiile județului, căminele culturale din aproape cele 104 comune, precum şi alte instituții de acest tip , completează rețeaua de unități culturale şi artistice din județul Dolj. Ansamblul folcloric Maria Tănase are un rol deosebit în peisajul cultural al județului.

Interesul local față de activitățile de cercetre și inovare din ultima perioadă au dus la înființarea Polului de Competitivitate Turism Oltenia – Inovare și tradiții în Turism – TurOltInoTT – are drept obiectiv creșterea competitivității sectorului turistic din Regiunea Sud-Vest Oltenia, prin construirea unui brand regional unitar, și inovarea produsului turistic, astfel încât până în anul 2020 Regiunea Sud-Vest Oltenia să-și îmbunătățească poziția sa ca destinație turistică românească pe plan national și international, iar fluxul turistic anual să crească cu 15% (circa 50.000 de turiști pe an).

Resursele turistice ale zonei prezintă o atractivitate mai redusă din punct de vedere peisagistic-vizual, însă își aduc aportul la diversificarea și nuanțarea ofertei turistice generale a municipiului Craiova și a Zonei Metropolitane Craiova.

Turismul cultural și istoric. În ceea ce privește patrimoniul construit cu potențial turistic, la nivelul județului Dolj se fac remarcate cele 9 muzee din Craiova și Calafat, clădirile monument-istoric în care sunt amplasate fiind recent consolidate și reabilitate. Datorită patrimoniului însemnat de exponate unice din domeniul artelor plastice, istorie, arheologie și etnografie acestea pot fi incluse în circuite turistice integrate, de la nivel regional, național și chiar internațional.

Zona Metropolitană Craiova contribuie la potențialul acestui sector prin monumentul de arheologie din localitatea Cârcea, culele din Almaj, dar și palatele și clădirile medievale din Municipiul Craiova, Vorvoreanu, Justiției, Casa Băniei, Glogoveanu și Vălimărescu, impreună cu centrul istoric al orașului, recent reabilitat.

Turismul monahal.Majoritatea lăcașurilor de cult din județul Dolj sunt monumente istorice, ce au potențialul de a fi cuprinse în trasee religioase de mare atractivitate, care să includă și mânăstirile din județele învecinate din Oltenia. Dintre acestea, în Zona Metropolitană Craiova se află Catedrala Mitropolitană „Sf. Dumitru” în Craiova, mânăstirile Cârcea, Tuturor Sfinților Craiova, bisericile „ Adormirea Maicii Domnului” din Segarcea, Mântuleasa, Madona Dudu, Sfântul Ilie, Sfânta Treime, Sfântul Spiridon, Obedeanu, Sfântul Ioan Herea, toate din Craiova, și nu în ultimul rând Capela Filieșenilor din Filiași.

Agro-turismul.Zonele rurale oferă o veritabilă ospitalitate bazată pe mediul nepoluat, vinuri și gastronomie de bună calitate, precum și bine-cunoscutele tradiții folclorice ale Olteniei. Deși agroturismul în Județul Dolj este la începutul său, există la nivelul întregii regiuni case și pensiuni care s-au adaptat cerințelor specific acestui tip de turism. In plus, agroturismul nu este atractiv pentru turiștii români, deoarece majoritatea acestora au rude care trâiesc în zona rurală.

Ecoturismul reprezintă una din formele turistice cu cea mai mare tendinţă de creştere în ultimii ani, cu precădere în ariile protejate. Prin promovarea acestei forme de turism, multe ţări ale lumii ce consideră că ariile protejate sunt o parte esenţială a ofertei turistice au făcut ca turismul în natură şi ecoturismul să reprezinte elemente importante ale acestei industrii.

Zona Metropolitană Craiova dispune de suprafețe generoase de resurse turistice naturale, 57% din suprafață terenurilor neagricole fiind ocupată cu păduri, care dispun de un fond cinegetic considerabil (căprioare, cerbi, mistreți, vulpi, viezuri, potârnichi, lișițe, prepelițe, sturzi, fazani etc.). In localitatea Coșoveni din Zona Metropolitană Craiova se află unul dintre cele 50 de fonduri de vânătoare, amenajate la nivelul județului Dolj. O altă destinație cu potențial ridicat pentru practicarea

Economie urbană 67

eco-turismului de află în localitatea Bucovăț, Lacul fosilifer Bucovăț fiind amenajat pentru observarea habitatelor naturale protejate. De asemeni, în Municipiul Craiova se află Parcul Romanescu și Grădina Botanică Universitară - unele dintre cele mai mari și mai frumoase spații verzi din România, cu o suprafață de peste 100ha și cu specii rare de arbori și flori.

Infrastructura sportivă și de agrement din județ, aflată în plin proces de extindere și modernizare, constituie de asemeni un argument în plus pentru atragerea turiștilor , completănd oferta turistică la nivelul întregului Județ. Dintre acestea, în Zona Metropolitană Craiova se află : Hipodromul Craiova, ce are capacitatea de a găzdui competiții de tip gran-prix, însă necesită modernizare, Stadionul „Ion Oblemenco”, ce poate găzdui competiții sportive și evenimente (concerte) pentru aproximativ 30.000 de spectatori, Water Park Craiova, încă în curs de construire, printre puținele complexuri acvatice din Oltenia, iar în localitatea Cârcea, centrul turistic, sportiv și de agrement de la Cârcea, în curs de amenajare, prin proiect realizat cu fonduri POR 2007-2013, în valoare de 3,5 mil Euro.

Turismul oeno-gastronomic. Potențialul de dezvoltare al acestui tip de turism în Zona Metropolitană Craiova este semnificativ, în principal datorită existenței Cramei de la Segarcea. Crama Segarcea este extinsă și modernizată dintr-o veche cramă construită între anii 1906 și 1908, fiind în acele timpuri cea mai modernă din Europa, și totodată prima clădire din beton armat din România. În prezent Crama de la Segarcea se află în proprietate privată. Anual crama îmbuteliază peste două milioane de sticle de vin din soiurile: Chardonnay, Sauvignon Blanc, Pinot Grigio, Pinot Noir, Merlot, Cabernet Sauvignon, Fetească Neagră, Tămâioasă Românească, Fetească Albă, produsele fiind recunoscute pe plan internațional. Segarcea este singura localitate de interes national, din punct de vedere turistic, din Zona Metropolitană Craiov, numărându-se printre cele 20 de localități cu potențial turistic din Regiunea Sud-Vest.

Un alt rol important în acest domeniu l-ar putea juca infrastructura de afaceri și cea expozițională din cadrul Zonei Metropolitane Craiova. Noul Centru Multifuncțional din Craiova, cu o suprafață de aproximativ 11.000 mp, comparabilă cu ce a Romexpo București, va atrage numeroase târguri, conferințe și expoziții internaționale, cu un număr mare de participanți. Pe lângă acesta, extinderea infrastructurii-suport de afaceri (Parcul Industrial Craiova, incubatoarele de afaceri existente, centrele de afaceri și logistice din craiova – realizate cu fonduri europene) va atrage investitori, ce vor contribui, implicit, la dezvoltarea turismului de afaceri, odată cu modernizarea infrastructurii de acces( Aeroportul înternațional Craiova, Drumul Expres Craiova-Pitești, modernizarea porturilor de la Dunăre, Creșterea traficului pe podul de la Calafat).

Patrimoniul cultural imaterial unic al județului Dolj poate constitui un element de individualizare a ofertei sale pentru turiști și vizitatori prin multitudinea de obiceiuri, datini, tradiții și meșteșuguri tradiționale, folclorul oltenesc, elemente încă păstrate și promovate în anumite zone rurale, dar și festivalurile și concursurile internaționale organizate în județ. În Zona Metropolitană Craiova au fost luate initiative în Craiova, precum Portul Cultural de la Cetate, în scopul promovării actului cultural și a tradițiilor locale, precum și Centrul turistic interactiv „Constantin Brâncuși”, ce cuprinde un pavilion adiacent Muzeului de Artă, unde se vor organiza ateliere de creație, spații expoziționale, de conferinte, etc., realizat pe fonduri europene în valoare de 7 mil. Euro.

Astfel, la nivelul Zonei Metropolitane Craiovasectorul turistic se află între reviriment și nevoia de investiții rapide în obiectivele turistice locale. Resursele turistice ale zonei contribuie totuși la diversificarea și nunțarea ofertei turistice generale, cu toate că se remarcă cu mai puțin aplomb sub aspect peisagistic-vizual. În Municipiul Craiova sunt elemntele naturale reprezentative, dintre care se remarcă Parcul Romanescu, precum și o serie de clădiri istorice, cu valoare de patrimoniu național ce ar putea susține turismul de tip city-break. Ambele categorii de resurse turistice necesită intervenții semnificative pentru îmbunătățirea esteticii, calității șî accesibilității lor. Prin dezvoltarea unui sistem de obiective turistice și prin dezvoltarea unor servicii de informare turistică adecvate, Zona Metropolitană Craiova poate deveni un important punct pe harta turismului de tip City Break. Având în vedere că circulația turistică la nivelul zonei se situează pe un trend ascendent, intervenția cât mai rapidă asupra celor mai vizitate obiective turistice poate avea un efect multiplicator pe termen mediu și lung, ce poate sta la baza creării unor pachete de servicii turistice de tip city-break.

68 Economie urbană

Oferta turistică a județului Dolj ar putea fi susținută printr-o abordare integrată a elementelor din Zona Metropolitană Craiova. Zona Metropolitană Craiova și-ar putea pune amprenta în acest sector prin dezvoltarea serviciilor în agro-turism, un segment cu potențial deosebit, complex din punct de vedere al resurselor existente în localitățile componente și al posibilităților de exploatare. Comparativ cu celelalte categorii de turism, agro-turismul prezintă o serie de avantaje prin abordarea sa complexa în procesul integrat de valorificare a spațiilor agricole, a resurselor naturale, a patrimoniului construit, a tradițiilor sătești, dar și a produselor agricole. Există o serie de motive economice, sociale și culturale care recomandă dezvoltarea inițiativelor turistice în zonele rurale, ca și stimulator al economiei rurale. Având în vedere decalajele economice dintre localitățile componente Zonei Metropolitane Craiova, prin dezvoltarea agro-turismului s-ar realiza schimburi graduale între veniturile urbane și cele rurale, prin crearea directă sau indirectă a locurilor de muncă și prin îmbunătățirea infrastructurii. De asemeni, prin creșterea atractivității agro-turismului în apropierea Municipiului Craiova, un sistem urban complex din punct de vedere al activităților, persoanele ce ajung în această zonă în scop de afaceri, ar avea o oferta mai diversificată din punct de vedere al cazării.

3.3.2. Organizarea activităţilor, inclusiv IMM

Întreprinderile din turism sunt organizate în principal ca SRL-uri, IMM-urile fiind deosebit de active și în acest domeniu. Cele mai multe afaceri sunt proprietate privată cu capital autohton, potențialul domeniului nefiind însă valorificat suficient pe nici una dintre dimensiunile sale (agroturism, ecoturism, turism cultural sau eclesial, turism de business etc.).

Cei mai mulți dintre agenții economici sunt microîntreprinderi, mici afaceri de familie (cafenele, baruri, mici restaurante), numărul de unități de cazare de mari dimensiuni fiind încă redus. Acest fapt este justificat de fondul lipsei circulației turistice, care se rezumă la turismul de tranzit și la cel de afaceri.

3.3.3. Structuri turistice

Județul Dolj a fost vizitat de 91.150 de turiști în 2014, în creștere cu 60% față de ultimii ani, însă nesemnificativ în context regional (18,8% din turiștii cazați în Regiunea Sud-Vest Oltenia) și național (1,2% din total). Dintre aceștia, 20% au fost străini, iar 80% români. Se remarcă dominația municipiului Craiova, care a atras 70% din totalul turiștilor sosiți în județ.

Figură 48 – Dinamica unităților de cazare în ZMC

Infrastructura de cazare a turiștilor din Zona Metropolitană Craiova cuprindea la nivelul anului 2014 496 de unități (în creștere cu 68% față de anul 2010). In perioada 2010-2014 se observă o creștere

Economie urbană 69

semnificativă a pensiunilor agro-turistice (50%), precum și a celorlate unități de cazare, vilele turistice numărăndu-se printre singurele unități de cazare ce au scăzut de la 57 la 40 unități. Se observă astfel investițiile în unitățile de cazare de mică capacitate (sub 50 locuri) adaptate la nivelul încă scăzut al cererii din zonă.

In localitățile Zonei Metropolitane Craiova cea mai mare parte a capacității de cazare în funcțiune se înregistrează în municipiul Craiova (76% din total), Coțofenii din Față (4,9%), Ghercești (4,4%), Pielești (3,8%) și Malu Mare (1,7%). In perioada 2010-2014 cele mai multe locuri de cazare s-au creat în Craiova, Ghercești, Coțofenii din Față, Pielești și Malu Mare, ceea ce denotă o orientare a investitorilor către Zona Metropolitană Craiova, cea mai mare piață turistică din județ, precum și către principalele coridoare de transport (creșterea traficului pe Aeroportul Internațional Craiova, deschiderea podului Calafat), ceea ce confirmă ponderea ridicată a turismului de tranzit, specific centrului urban Craiova.

La nivel județean există 1.584 de camere cu 3.108 locuri de cazare, dintre care niciuna pentru 5 stele. In Zona Metropolitană Craiova se află locuri de cazare de 4 stele în Craiova și Coțofenii din Față, și de 3 stele în Craiova, Ghercești și Malu Mare, restul fiind din clase inferioare.

In ceea ce privește numărul de înnoptări turistice înregistrate la unitățile de cazare din Județul Dolj, 75% au fost realizate de turiști români, iar 25% de turiști străini. In acest context, durata medie a sejurului în 2014 de 1,77 nopți/turist, față de 2,21 în 2007, ceea ce indică o creștere a ponderii turismului de tranzit (o noapte), precum și faptul că turiștii sunt mai precauți cu bugetul alocat călătoriei. Durata sejurului de la nivel județean este net inferioară celei de la nivel regional (3,17 nopți/turist) și național (2,39), cea mai mare durată a sejurului fiind a turiștilor străini (2,25 nopți) în comparație cu cei români (1,65 nopți).

Figură 49 – Innoptări în unitățile turistice din ZMC

70 Economie urbană

În Zona Metropolitană Craiova se observă o creștere constantă a înnoptărilor din perioada 2010-2014 în hoteluri (33%), pensiuni turistice (53%) și pensiunile agroturistice, unitățile de cazare ce au înregistrat cea mai mare creștere a înnoptărilor (60%). Dintre localitățile componente, cele mai reduse durate ale sejurului au fost în Coțofenii din Față și Ișalniță (sub 1,25 nopți/turist), din lipsa unei oferte turistice mai consistente care să mențină vizitatorii mai mult timp în aceste zone, acestea fiind profilate pe turismul de tranzit. La polul opus se regăsește orașul Filiași (3,31 nopți/turist), comunele Gherceșți (2,46) și Malu Mare (2,34). In Craiova durata medie a sejurului a de 1,88 nopți/turist.

In acest context, indicele de utilizare a capacității de cazare în funcțiune din județ a ajuns în 2014 la 21%, sub media națională (26,1%) și regională (26,8). Această tendință pornește de la analiza a două premise: anticiparea de către investitori a unei cereri în creștere care să justifice investițiile realizate in extinderea numărului de locuri d ecazare, fie creștrea evaziunii fiscale din domeniu, context în care gradul real de ocupare este mai mare.

Figură 50 – Dinamica locurilor ocupare/zi din ZMC

Cel mai mare grad de ocupare în Zona Metropolitană Craiova a fost înregistrat în hoteluri, iar alături de hosteluri, moteluri și vile turistice, în perioada 2010-1014 ai înregistrat o creștere constantă de cca. 15% locuri ocupate/zi. De asemeni, în această perioadă au crescut locurire ocupate/zi în pensiunile turistice (52%) și în pensiunile agroturistice (62%). Cel mai ridicat grad de ocupare s-a înregistrat la unitățile de cazare din Coțofenii din Față (25,2%), Ghercești (20,6%) și Craiova (20,4%), iar cel mai scăzut în Ișalnița (sub 5%), localitate în care nu se justifică economic deschiderea de noi unități de cazare.

Din cele 6 trasee cultural-turistice propuse în 2009 la nivelul județului Dolj de către Direcția Județeană de Cultură și Patrimoniu, 5 dintre acestea cuprind obiective din localitățile componente Zonei Metropolitane Craiova:

- Craiova-Cernătești -Grecești – cuprinde muzeele, instituțiile culturale și lăcașurile de cult din Craiova, Parcul Romanescu, Grădina Botanică, Cula Cernătești și taraful din Grecești;

- Craiova-Coțofeni-Răcari-Filiași – cuprinde 2 situri arheologice, o bilbliotecă și Capela Filieșenilor;

- Craiova–Segarcea-Giurgița-Ostroveni/Zăval/Gighera – cuprinde mănăstirea, biblioteca și cramele din Segarcea și ansamblul de călușari din Giurgița;

Economie urbană 71

- Craiova–Sadova-Călărași-Bechet-Oreahovo - cuprinde Mănăstirea Sadova, ansamblul folcloric și Fântâna Mariei Tănase de la Călărași, festivalul de folclor, cenaclul literal, atelierul de țesut covoare și portul Bechet;

- Craiova/Calafat-Cetate-Plenița-Terpezița – cuprinde atelierul de ocarine de la Terpezița, Sărbătoarea Bujorului de la Plenița și Portul Cultural Cetate.

Asociația Profesioniștilor în turism din România a implementat un proiect cu fonduri europene în scopul realizării unui traseu turistic etnocultural și arhitectonic regional, în care au fost cuprinse și localități din Zona Metropolitană Craiova: Segarcea, Craiova, Bucovăț și Filiași. Impreună cu Coșoveni, localitățile menționate au potențial de dezvoltare și a turismului rural și cel peisagistic.

Implementarea potențialelor trasee turistice depinde însă de cățiva factori indispensabili precum modernizarea infrastructurii de transport, restaurarea și punerea în valoare a obiectivelor de patrimoniu, implicarea mediului privat, dezvoltarea infrastructurii de cazare și agrement, de promovarea corespunzătoare și de îmbunătățirea cooperării transfrontaliere și inter-județene. Cu toate că turismul este un sector cheie al economiei, în Zona Metropolitană Craiova această activitate nu este exploatată sufiecient. Densitatea elementelor turistice punctuale este detul de redusă comparativ cu celelalte județe ale regiunii, însă conectarea acestora cu alte elemente din teritoriu ar putea crește atractivitatea zonei. Dominată de municipiul Craiova, infrastructura turistică din Zona Metropolitană Craiova ar trebui să ofere servicii căt mai diversificate pentru turismul de tranzit, de business dar și de agrement. Comparând dinamica cererii și a ofertei turistice în perioada 2010-2014 din Zona Metopolitană Craiova, se observă o tendință de dezvoltare a acestui sector. Exploatarea în acest scop a localităților cu potențial agro-turistic, ar putea aduce beficii economice, contribuind astfel la creșterea ofertei turistice a Zonei Metropolitane Craiova precum și la reducerea diferențelor economice din structura de localități.

3.4. Servicii economice şi sociale

Economiei contemporane îi este caracteristic un amplu proces de transformare a tuturor domeniilor vieții economice și sociale, proces ce afectează și sfera serviciilor. Denumit revoluție tehnico-științifică, acest proces are un conținut propriu, o seamă de trăsături distinctive atunci când este vorba de sectorul terțiar și înregistrează o evoluție marcată de conectarea cantitativ-calitativă a serviciilor la celelalte componente ale sistemului social global.

Firmele ce oprerează pe o anumită piață se folosesc de sintagma „ o cultură a serviciilor pentru client”, un element vital competitivității întreprinderilor. Acesta se manifestă în general printr-o analiză a nevoilor și așteptărilor clientului. Consecințele unui astfel de demers situează pe niveluri diferite bunurile și serviciile:

Tabel 11 – Bunuri vs. Servicii

Bunuri Servicii

Produsul este fabricat înainte de a fi adus pe piață.

Serviciul nu există înainte, el e creat pe măsură ce se derulează producția.

Performanța și calitatea sunt atribuite de producător.

Performanța și calitatea sunt în responsabilitatea atât a producătorului cât și a consumatorului.

Producătorul stăpânește rezultatul și e responsabil de acesta.

Producătorul nu dispune de o adevărată stăpânire a rezultatului lui. Producătorul

72 Economie urbană

nu se poate angaja asupra rezultatului.

Bunurile se schimbă pe piață, acestea exercitând un rol de regulator.

Piața nu mai este locul de determinare a prețurilor și cantităților; negocierea și informația devin detereminante.

Se observă astfel gradul mare de influență pe care îl au serviciile asupra calității bunurilor. Pentru a

nu influența negativ calitatea bunurilor, serviciile trebuie să aibă condiții cât mai bune de

desfășurare. Piața pare puțin eficientă și nu funcționează după aceleași modalități ca în cazul

bunurilor. Există o slabă transparență în materie de preț al serviciilor.

Indiferent de maniera de abordare, teoria și practica economică recunosc rolul major al domeniului

infrastructurii pentru dezvoltarea economică și socială a națiunilor. Contextul economic a dovedit

faptul că există o strânsă relație între industriile de infrastructură și alte activități cum ar fi cele din

sfera aprovizionării, a construcțiilor dar și în industriile care o utilizează. In ansamblul acestor relații

complexe, se pot identifica diferite conexiuni: o dependență directă între industria infrastructurii și

domenii precum servicii de transport, în sensul că o infrastructură dezvoltată asigură o creștere

corespunzătoare a domeniului de transport, dar și o dependență indirectă cu alte domenii.

In termeni de calitate și cantitate a componentelor cheie asociate infrastructurii, cum sunt energia

elctrică, telecomunicațiile, sau transportul există diferențe semnificative între țările dezvoltate, cele

aflate în curs de dezvoltare și cele slab dezvoltate. Incapacitatea de a furniza infrastructura necesară

și serviciile aferente constituie unul din obstacolele majore în accelerarea sau menținerea ritmului de

dezvoltare, precum și în atingerea obiectivelor de creștere și performanță.

Intensificare majoră a comerțului internațional cu produse și servicii impune crearea și

operaționalizarea unor soluții de transport rapide între diferitele state și chiar continente. Apariția și

consolidarea coridoarelor de transport, cu precădere cele rutiere și feroviare, constituie o prioritate la

nivelul tuturor statelor, ce a generat o situație de concurență pentru alegerea celor mai bune variante

dar și pentru finalizarea în timpul cel mai scurt. Așa cum am menționat, starea și nivelul de

dezvoltare al infrastructurii constituie un factor primordial al competitivității.

Astfel, prin activitățile desfășurate în sectorul terțiar, înfrastructura rutieră influențează direct

infrastructura serviciilor, în special a celor de distribuție, calitatea și dezvoltarea reprezentănd factori

cheie al eficienței.

3.4.1. Structură, domenii de excelenţă, potențial, dinamică

Sectorul terțiar (al serviciilor) are cea mai importantă contribuție la economia județului Dolj. In acest

domeniu funcționau în 2014, la nivelul județului 9.530 de întreprinderi, ce au realizat o cifră de

afaceri cumulată de 8.744 milioane lei. Infrastructura de transport în cadrul acestui sub-sector este

extrem de importantă pentru dezvoltarea economică a Regiunii Sud-Vest Oltenia, județului Dolj și a

Zonei Metropolitane Craiova.

Analiza comparativă a numărului de întreprinderi active în domeniul serviciilor cu sediul social în

ZMC și respectiv județul Dolj conduce la concluzia că și pe acest palier ZMC deține majoritatea

(96% din întreprinderile active sunt înregistrate în ZMC). Totuși de menționat că acest procent este

influențat atât de creșterea constantă a numărului de întreprinderi active din servicii înregistrate în

ZMC dar și de reducerea numărului total de întreprinderi active din domeniul servciilor la nivelul

județului Dolj în 2014, atât față de 2013 cât și față de valorile înregistrate în 2012. În valoare

Economie urbană 73

aboslută, în cei 5 ani de analiză numărul firmelor din servicii cu sediul în ZMC a crescut cu 3.031

întreprinderi, însemnând o creștere de peste 49%. Aceasta demonstrează că antreprenorii au

identificat mai multe oportunități de afaceri în domeniul serviciilor în zona metropolitană decât în

restul județului.

Figură 51 – Numărul întreprinderilor active din servicii înregistrate în ZMC raportat la numărul întreprinderilor active din județul Dolj

Ca și în alte domenii de activitate, municipiul Craiova deține majoritatea întreprinderilor active din

ZMC, ponderea acestora menținându-se relativ constantă în jurul procentului de 87% -88%. Aceasta

demonstrează că la nivelul ZMC creșterea a fost o tendință generală, chiar dacă individual nici una

din celelalte unități administrative exemplificate nu depășesc pragul de 2% din ZMC sau județ.

Evoluția numărului de întreprinderi active în domeniul serviciilor este de altfel determinată de

evoluția activității economice în celelalte sectoare și de investițiile în infrastructură realizate la nivelul

ZMC.

74 Economie urbană

Figură 52 – Numărul întreprinderilor active în servicii din Srgarcea, Filiașî, Craiova raportat la numărul întreprinderilor active din ZMC și județul Dolj

Din perspectiva dinamicii cifrei de afaceri, deși procentual ponderea cifrei de afaceri înegistrată de

firmele din ZMC în 2014 față de anii anteriori este de 81% față de o medie de 47% în restul anilor,

creșterea procentuală nu este rezultatul unei creșteri semnificative a cifrei de afaceri înregistrată în

ZMC ci a scăderii performanței întreprinderilor din restul județului care activează în acest domeniu.

Astfel în 2014 cifra de afaceri din servicii la nivelul județului Dolj este de 8.744.079.755 lei, sub

nivelul înregistrat în fiecare din cei 5 ani analizați. Aceasta înseamnă că deși întreprinderile din ZMC

au reusțit să susțină o creștere a cifrei de afaceri de 63,9% față de anul 2014, nu același trend l-a

avut restul județului, unde descreșterea față de 2010 a fost de 17%.

Economie urbană 75

Figură 53 – Dinamica cifrei de afaceri înregistrată în ZMC raportată la cifra de afcaeri din județul Dolj

Relevant este că trendul crescător este general, la nivelul întregii zone metropolitane, astfel că -

municipiul Craiova, deși fruntaș detașat și în acest clasament, își conservă ponderea de 77% - 78%

cifra de afaceri realizată la nivel de ZMC. Poziție de top ocupă municipiul Craiova și din pesoectiva

numărului de angajați, 7 din cei mai mari angajatori din Dolj, localizați în Craiova, desfășurându-și

activitatea în domeniul serviciilor. Următoarea performeră este Segarcea, care realizează în medie o

pondere 6%-7% în perioada 2010 -2013, respectiv de 9% în 2014.

76 Economie urbană

Figură 54 – Dinamica cifrei de afaceri în servicii din Segarcea, Filiași, Craiova raportată la cifra de afaceri din ZMC și județul Dolj

Sub-sectorul comerțului și reparațiilor are cea mai mare contribuție la sectorul terțiar. Cele mai

multe dintre companii sunt afaceri de familie deschise la începutul anilor 90, care a cunoscut un

declin marcant în ultimii ani, pe fondul intrării pe piața locală a marilor rețele comerciale cu capital

străin (Metro, Auchan, Baumax, Praktiker, Dedeman, Selgros, Lidl, Billa, Profi, Cora etc.), precum și

mall-ul Electroputere Parc din Craiova (alte două centre similare fiind abandonate în faza de proiect

sau de construcție pe durata crizei), care au acaparat cea mai mare parte a clienților. La nivel local,

o altă categorie importantă de comercianți sunt depozitele și distribuitorii de mărfuri alimentare care

deservesc întreaga piață regională. Relansarea economică din ultimii ani, precum și reducerea

fiscalității vor avea un impact major în evoluția activității comerciale, ce se va polariza în jurul marilor

rețele comerciale, care vor continua expansiunea agresivă, mai ales în mediul urban.

Distribuția energiei electrice. Datorită resurselor bogate de cărbune existente în zonă, necesar în termocentrale și a utilizării căderilor de apă, pentru hidrocentrale, fac ca regiunea să fie locul cel mai important unde se produce energie electrică în România. Cu o producție de 60,3% din totalul producției de energie hidroelectrică la nivelul țării, regiunea are o infrastructură de distribuție dezvoltată în acest scop. Principalul furnizor de energie electrică în regiune a fost Electrica Oltenia S.A., societate deținută de stat până în 2005, atunci când Grupul CEZ (Republica Cehă) a devenit acționar majoritar (51%). În 2007 Electrica Oltenia dispare ca titulatură, locul său fiind luat de CEZ Vânzare și CEZ Distribuție. Cez Distribuție acestea are o rețe de distribuție dezvoltată ce permite alimentarea cu elergie electrică în Județele Dolj, Gorj, Olt, Vâlcea, Mehedinți, Argeș și Teleorman. Volumul de instalații electrice în zona deservită de CEZ este remarcabil : 9286 Km rețea de 110 KV,

Economie urbană 77

21454 Km rețea de medie tensiune, și 56261 Km de rețea joasă, asigurând consumul anul de 8334 milioane KWh necesar alimentării cu energie electrică a 1,4 milioane clienți.

Imediat după privatizare, în 2005 CEZ Distibuție a făcut o investiție în medie de 50 mil euro în rețeaua de distribuție din zona Olteniei, modernizând 15% din volumul de instalații aflat în administrare.

In 2013 CEZ Distribuție a finalizat investiția de 6,7 mil euro pentru modernizarea stției electrice 110/20 Kv Craiova Centru, ce alimentează peste 40% din consumatorii Craiovei. Nevoia de dezvoltare a comunității, cât și evoluția tehnologică a echipamnetelor au determinat necesitatea retehnologizării stației construite în 1979. Lucrările complexe de aliniere la standardele europene a aparajului de comutație, a echipamentelor primare, a sistemului de protecție si automatizare a circuitelor primare și secundare, precum și a sistemului de operare SCADA a adus o serie de avantaje directe consumatorilor: un număr redus de întreruperi accidentale în alimentarea cu energie electrică a consumatorilor, reducerea semnificativă a fluctuațiilor de tensiune, precum și creșterea semnificativă a capacitătii de distribuție în concordanță cu nevoile din ce în ce mai mari de consum ale muncicipiului Craiova.

In 2015 societatea de distrubuție a energiei a primit un împrumut de 675 mil lei (152 milioane euro) către Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, necesar in finanțarea programului de investiții 2015-2016 al companiei în rețeaua de distribuție, în special investiții care vizează reducerea consumului tehnologic, îmbunătățirea eficienței și instalarea contoarelor inteligente. Astfel se vor reduce pierderile tenhice și comerciale iar în același timp, compania își va îmbunătăți indicatorii SAID și SAIFI de calitate operațională. Investiții în acest proiect au impact la nicel național, sprijinind contorizarea inteligentă la nivel național și îmbunătățirea funcțională a rețelei CEZ. Pănă în 2020, compania va contribui la programul național de contorizare inteligentă prin înlocuirea 50% din contoare, și îșî va reduce pierderile tehnice și comerciale, diminuându-și până la 285.000 de tone pe an emisiile de CO2.

Producerea energiei electrice prin arderea cărbunelui extras din Regiunea Sud-Vest Oltenia (termocentralele Rovinari, Turceni, Ișalnița, Craiova, Govora, Halânga) și prin utilizare căderilor de apă (hidrocentralele de pe Dunăre –Porțile de Fier I și II, precum și alte hidrocentrale din județele Gorj, Olt și Vâlcea), fac din regiune cea mai importantă zonă unde se produce energie electrică în România. Oltenia are rolul energetic principal în România: în 2009, 60,3% din totalul producției de energie hidroelectrică (reprezentând 17,48% din producția națională de energie electrică); și 39,7% din totalul producției termoelectrice (reprezentând 28,12% din producția națională de energie electrică).

Principalul furnizor de energie electrică în regiune a fost Electrica Oltenia S.A., societate deținută de stat până în 2005, atunci când Grupul CEZ (Republica Cehă) a devenit acționar majoritar (51%). În 2007 Electrica Oltenia dispare ca titulatură, locul său fiind luat de CEZ Vânzare și CEZ Distribuție, acestea asigurând alimentarea cu elergie electrică în Județele Dolj, Gorj, Olt, Vâlcea, Mehedinți, Argeș și Teleorman.

Sub-sectorul transporturilor și logisticii are un rol important în economia județului, acesta reunind

în 2013, peste 800 de firme active care generează o cifră de afaceri totală de 1.002 mil. lei. Deși

Craiova a fost un nod feroviar de importanță națională, și chiar transfrontalieră (după deschiderea

portului de la Calafat), sectorul transporturilor rutiere de mărfuri este în prezent cel mai dezvoltat, în

Craiova funcționând unul dintre primi trei operatori de profil din România, care are și activități de

logistică, depozitare și distribuție la nivel național. Extinderea și modernizarea infrastructurii de

transport prevăzută în zonă, împreună cu relansarea creșterii economice a zonei, creează premisele

pentru dezvoltarea accentuată a acestui sector.

Grupul Francez Gefco, al doilea mare jucător de pe piața românească de transport autovehicule,

după Scheker, a deschis în 2012 o agenție la Craiova, unde operează lunar în medie 350 camioane

78 Economie urbană

la export și 650 la import. Principalii clienți sunt Ford și Arlo. Agenția Craiova are ca activitate

principală serviciile de transport rutier, și deținea în 2013 o echipă de 7 angajați. Aceasta asigură

pentru Ford fluxuri logistice în amonte din Europa Centrală și de Vest pentru alimentarea cu piese a

fabricii care pe care producătorul auto o deține în Craiova. Colaborarea a început în 2010 cu servicii

de transport și distribuție pentru vehiculele finite și a inclus și alte servicii de-a lungul timpului,

precum serviciul de „outbound packaging”, care se referă la returnarea ambalajelor către furnizor. In

2013 biroul din Craiova lucra cu peste 20 de transportatori, majoritatea angajați români. Activitatea

s-a redus ca urmare a reducerii producției la fabrica Ford, compania încercând să colaboreze cu alți

clienți precum Arlo. Pe lângă atragerea de noi clienți din zona Craiovei, agenția are în plan de

dezvoltarea bazei de parteneri locali. In baza rezultatelor excelente obținute de echipa de la Craiova

în prima parte a anului, agenția a fost desemnată „turn de control” pentru fluxuri complexe operate

între mai multe țări din Europa centrală și de Est de diferite subsidiare Gefco.

Centrul logistic Nitela din Craiova a fost înființat în 1994 având ca domeniu de activitate comerțul

en gross. Datorită performanțelorau fost cumpărate spații proprii de depozitare încă din 1999, când

s-a trecut la sistemul de distribuție directă, ce a ajuns în prezent la peste 300 de angajați. In 2015

compania a investit aproximativ 3 mil euro într-un nou spațiu în care și-a mutat sediul, cu o suprafață

de 7000 mp de pozitare și 1000 mp de birouri. Businessul de distribuție se desfășoară la nivel

regional în județele Dolj, Olt și Mehedinți. In centrul logistic distribuția este realizată prin 5 divizii:

Bere , Romaqua & Băuturi , Alimentare , Horeca și Nestle Ice, în total 39 de agenţi de vânzări;

Grupul Cris-Tim a investit în 2006, 730.000 euro în centrul logistic din Craiova, cu o capacitate de

depozitare de 40 tone pe zi. Suprafața construită de 4.730 mp include depozit, anexă, rampe,

parcări, din care suprafața de 1.200 mp este ocupată de platforma logistică. Parcul auto este dotat

cu peste 450 de mașini și utilizează sisteme moderne de monitorizare și transmitere a comezilor

pentru optimizarea timpului în care produsele sunt livrate. La deschidere, acesta deservea

aproximativ 550 de magazine din judetele Dolj, Olt, Gorj, Mehedinti si Valcea.

Sub-sectorul IT&C (informații și comunicații), cel care a fost principalul motor de creștere al

economiei românești în ultimii ani. Acesta generează un număr tot mai mare de locuri de muncă

bine remunerate. Comparativ cu alte zone din România, în județul Dolj acest sector își face mai puțin

simțită prezența. Sectorul IT&C furnizează servicii de outsourcing/call center, de dezvoltare de soluții

software, consultanță în IT, telecomunicații etc.

Contractul de colaborare dintre Prefectura din Vratsa, Bulgaria și Consiliul Județean Dolj din 2007 a

demarat proiectul Centrul Transfrontalier de Informatii și Comunicații Dolj-Vratsa, finalizat în 2014.

Acest proiect a dezvoltat o rețea de colaborare culturală, socială, turistică și de învățământ, ce a

vizat lucrări de reabilitare a spațiilor Centrul Cultural Transfrontalier de Informații și Comunicații din

Dolj, dotarea cu echipamente IT și multimedia, dar și cu mobilier, construirea unei rețele

transfrontaliere virtuale de informare și comunicații prin realizarea unui website comun și a unei

rețele consorționale a instituțiilor inforaționale, ciulturale care să aibă și rol de prezervare a

documentelor cu caracter istoric, componenta cea mai importantă a aproiectului fiind cea culturală.

Proiectul contribuie la dezvoltarea durabilă a regiunii transfrontaliere Dolj-Vratsa ca o consecință a

dezvoltării TIC(Tehnologia Informației și a Comunicării) pe baza informațiilor și rețelelor de

comunicații și servicii din zona tranfrontalieră Dolj-Vratsa. De asemeni, un rol important îl va avea

difgitizarea de documente istorice originale deținute în colecțiile organizațiilor membre ale

consorțiului. Procesul de digitizare ale cărților rare (inclusiv al celor de patrimoniu) și al periodicelor

are la bază indicațiile Federației Internaționale a Asociațiilor de Bibliotecari (IFLA). Sistemul

bibliotecii digitale ce formează un ansamblu complex, cu canal pentru publicarea informației și

prezentarea către clienți a fost realizat prin Programul ce Cooperare Transfrontalieră România-

Economie urbană 79

Bulgaria 2007-2013, Axa prioritară 1: Accesibilitate- Imbunătățirea mobilității șî accesul la

infrastructura de transport, Informații și comunicații în regiunea tranfrontalieră, Domeniul de

intervenție 2-Dezvoltarea rețelelor și a serviciilor se informații și comunicații în zona tranfronatlieră.

Potențialul de dezvoltare la nivelul Zonei Metropolitane Craiova este însemnat, datorită numărului

mare de tineri care se califică în domeniu, în Universotatea din Craiova, precum și datorită cererii

externe și interne în creștere.

3.4.2. Agenţi economici, inclusiv IMM, reţele de producţie, export

SC DUMAGAS TRANSPORT SA este un pionier pe piața transporturilor din România, având o experiență în domeniu de peste 14 ani. În urmă cu zece ani, pe baza investițiilor în mașini și echipamente, precum și resurse umane, compania cunoaște o dezvoltare accelerată, devenind unul dintre cei mai însemnați transportatori de pe piața românească și dobândește notorietate pe piața transporturilor din toată Europa. Astfel, a reușit să atragă fondul britanic de investiții Bancroft, ceea ce a condus la creșterea flotei de camioane cu 40%. Dumagas Transport se face cunoscut în România și prin cea mai mare casă de expeditii, dotată cu o impresionantă flotă de camioane și semiremorci, ce atrag tot mai mulți subcontractori agreați pe bază de multispecializare (prelate, dube frigorifice, cisterne, transportatoare, logistică, distribuție). În prezent, compania se situează pe locul 3 în topul operatorilor de transport din România, prin investiții de peste 20 mil. euro în active imobilizate, în 2012 grupul ajungând să aibă aproximativ 779 de angajați și o cifră de afaceri de peste 50 milioane euro. Dumagas Transport reuşeşte să atingă locul 8 în clasamentul primelor 10 companii ce activează în zona transportului rutier de marfă din România, în funcţie de cifra de afaceri înregistrată în 2014, cu o valoare de 171,8 milioane lei. Față de anul 2014, în 2013 cifra de afaceri s-a diminuat cu 25,07 milioane lei, cu o pierdere de 19,9 milioane lei şi o scădere a numărului de angajaţi de la 651 la 548, moment în care compania a ocupat locul 8 în topul celor mai mari companii din judeţul Dolj.

Dacă locul întâi pe judeţ după cifra de afaceri, este deţinut de o firmă care activează în industrie, deci în producţie, unde există un anumit grad de dificultate al businessului, pe locul al doilea în Dolj se află o companie care face foarte uşor afacerile şi profiturile. CEZ Vănzare a realizat în 2014 o cifră de afaceri de 1,565 miliarde lei, urmată de CEZ Distribuţie, cu o cifră de afaceri de 810 milioane lei. Cele două firme fac parte din grupul ceh CEZ, cu activitate în sectorul energiei electrice, în care principalele acţiuni efectuate sunt livrarea energiei şi emiterea facturilor. Cu valorile înregistrat ein 2014, producătorul de energie electrică ocupă locul 12 în clasamentul celor mai importante societăţi din sudul României.

CEZ Distribuție este una dintre companiile care au rezultat în urma reorganizării fostei Electrica Oltenia în anul 2005, moment în care firma a intrat în portofoliul cehilor de la CEZ. În urma procesului de restructurare de după privatizare, activitățile de furnizare ale vechii Electrica Oltenia au fost separate de cele de distribuție. CEZ distribuție deservește șapte județe, fiind compania cu cel mai mare număr de clienți dintre toate filialele Electrica. Rețeaua de distribuție acoperă județele Dolj, Gorj, Olt, Mehedinți, Vâlcea, Argeș și Teleorman, însumând 1.37 milioane de consumatori. Dincolo de activitatea de distribuție a energiei electrice, investitorii cehi au început o investitie uriașă de 1,1 miliarde de euro într-un parc eolian de 600 MW în Dobrogea. Parcul a fost finalizat în 2013 și reprezintă cea mai mare investiție de acest tip la nivel european.

La nivelul regiunii Sud-Vest Oltenia, cel mai mare angajator este Complexul Energetic Oltenia (CEO) aparţinând statului, cu 19.000 salariaţi şi sediul în judeţul Gorj. CEO deţine fostele complexe energetice Turceni, Rovinari şi Craiova, şi are o schema de personal ce cuprinde numeric aproape cât toţi cei zece angajatori de top din Dolj.

80 Economie urbană

În prezent, potrivit clasamentului angajatorilor de top, solicitat de ITM Dolj, în judeţ nu mai există nici un angajator care să aibă 4.000 de salariaţi. În urmă cu 10-15 ani, cel mai mare angajator, Electroputere - considerat emblema industriei doljene – avea 10.000 angajaţi, iar în prezent, societatea nu se mai află în topul primilor 10, pentru ca are cu mult sub 1.000 de salariaţi.

Tabel 12 – Distribuitori materii prime furajere

Nr. DISTRIBUITORI SEDIU MATERII PRIME FURAJERE 1 AGRONOVA PISCICOLA SRL Plenița Semințe de floarea soarelui 2 AGROSEABIS CULTURE SRL Sopot, Sat Sopot Semințe de floarea soarelui 3 AGROTENDA SRL Craiova Semințe de floarea soarelui 4 ALINDOR SRL Coțofenii din Dos Grâu 5 ALIPROD SRL Afumați Semințe de floarea soarelui 6 APELADUM SRL Izvoru Rece Semințe de floarea soarelui 7 AZIENDA AGROFORTUNA SRL Craiova Semințe de floarea soarelui 8 CALAMARTRANSAGRA SRL Giubega Semințe de floarea soarelui 9 CARGILL CEREALE SA Cetate Cereale 10 CARGILL CEREALE SA Terpezița Cereale 11 CEREALCOM DOLJ SA Segarcea Porumb 12 CEREALCOM DOLJ SA Motatei Grau 13 CEREALCOM SRL Bailești Cereale 14 CEREALCOM SRL Bistreț Cereale 15 CEREALCOM SRL Bechet Cereale 16 CEREALCOM SRL Brabova Cereale 17 CEREALCOM SRL Cârcea Cereale 18 CEREALCOM SRL Dăneți Cereale 19 CEREALCOM SRL Gingiova Cereale 20 CEREALCOM SRL Leu Cereale 21 CEREALCOM SRL Mischii Cereale 22 CEREALCOM SRL Murgași Cereale 23 CEREALCOM SRL Predești Cereale 24 CEREALCOM SRL Scăiești Cereale 25 CEREALCOM SRL Craiova Cereale 26 CEREALCOM SRL Craiova Cereale 27 COMCEREALIS DOLJ SA Cerat, Sat Portărești Cereale 28 COMCEREALIS DOLJ SA Segarcea Cereale 29 CONSOL MOTATEI SRL Moțăței Grâu 30 CONSULTING SRL Craiova Porumb, Boabe, Triticale 31 CONSULTING TRANSEURO Craiova Rapiță, Orz 32 CRISTAL COST SRL Bolboși, Sat Ohaba Grâu 33 DIACONE4ASA & CO SRL Amârăștii de Jos Porumb, Grâu 34 DIMANT SRL Afumați Grâu 35 DUMITRU C. ILEANA-DANIELA II Podari, Sat Livezi Porumb 36 EAST WAY VSPEDITION SRL Plenița Cereale 37 EUROSALE SRL Ghighera Treiticale 38 G&V ASROINTERNATIONAL SRL Perișor Porumb, Grâu, Orz 39 GAZELA SRL Podari Semințe de floarea soarelui 40 GRUP TERRA BLANCA SRL Craiova Semințe de floarea soarelui 41 HERCOT SRL Perișoru, Sat

Mărăcine Triticale

42 HESTEROS TRADING SRL Craiova Srot de floarea soarelui, Ulei

vegetal 43 ICI TRANS SRL Unirea Porumb boabe

44 LAGEO SRL Horezu, Sat

Poienari Fân

Economie urbană 81

45 LIVAFLOR SRL Lâcrița Mare Grâu 46 MACEDONIN TRANS SRL Băilești Cereale 47 PET INVEST SRL Craiova Semințe de floarea soarelui 48 PRUTUL SA Poiana Mare Cereale 49 RANUMI AGRO SRL Galicea Mare Cereale 50 RODESCO AGRICULTURE Moțăței Gară Cereale 51 ROPOTANU COMPANY Unirea Porumb 52 RUCELA SRL Craiova Porumb, Grâu 53 SECERISUL SRL Plenița Cereale 54 SED IMPEX SRL Giurgița Grâu, Triticale

55 SEMROM OLTENIA SA Afumați, Sat

Boureni Porumb, Grâu, Triticale

56 SIC PAN SRL Plenița Cereale

57 SOCIETATEA AGRICOLA AGROZIND

Bâilești Semințe de floarea soarelui

58 SOLAREX IMPEX SRL Craiova Semințe de floarea soarelui 59 SORMIN IMPEX SRL Ghercești Semințe de floarea soarelui 60 TU AGRAR SRL Craiova Cereale 61 ZOF IMPEX SRL Craiova Semințe de floarea soarelui

La nivelul regiunii Sud-Vest Oltenia, cel mai mare angajator este Complexul Energetic Oltenia (CEO) aparţinând statului, cu 19.000 salariaţi şi sediul în judeţul Gorj. CEO deţine fostele complexe energetice Turceni, Rovinari şi Craiova, şi are o schema de personal ce cuprinde numeric aproape cât toţi cei zece angajatori de top din Dolj.

În prezent, potrivit clasamentului angajatorilor de top, solicitat de ITM Dolj, în judeţ nu mai există nici un angajator care să aibă 4.000 de salariaţi. În urmă cu 10-15 ani, cel mai mare angajator, Electroputere - considerat emblema industriei doljene – avea 10.000 angajaţi, iar în prezent, societatea nu se mai află în topul primilor 10, pentru ca are cu mult sub 1.000 de salariaţi.

4. Factorii competitivităţii

Limitare metodologică: Pentru analiza competitivității Zonei Metropolitane Craiova au fost utilizate datele disponibile la nivelul județului Dolj, cu excepția cazurilor în care un nivel mai mare de detaliu a fost posibil. Având în vedere faptul că ZMC concentrează cea mai mare parte a activității economice, se poate aprecia că datele la nivel județean reflectă de o manieră corectă competitivitatea ZMC.

Analiza competitivității ZMC trebuie realizată prin prisma contextului regional și național în care aceasta se plasează, de întreg ecosistemul care contribuie la dezvoltarea sa. Astfel, vorbim despre o competitivitate regională scăzută, marcată de un sector privat slab dezvoltat, un nivel ridicat de sărăcie a populației și disparități de dezvoltare atât în interiorul regiunii, cât și față de restul regiunilor României.

În acest cadru puțin favorabil competitivității, subliniem faptul că județul Dolj se distanțează față de celelalte județe din regiune în ceea ce privește activitatea întreprinderilor, dinamica antreprenorială, investițiile, exporturile, constituindu-se în motorul regional de creștere.

Constituirea Zonei Metropolitane Craiova și a polului național de creștere a facilitat atragerea de noi investiții și finanțări, private sau din publice, mai ales din Fondurile Structurale și de Investiții 2007-2013, contribuind la menținerea avantajelor competitive la nivel de regiune.

Coeficientul de localizare și variația diferențială a numărului de angajați

82 Economie urbană

Un instrument util al analizei potentialului competitiv al ZMC îl reprezintă analiza excesului sau, dimpotrivă, a lipsei forței de muncă calificată pentru un anumit sector, aspect ce rezultă din calculul și interpretarea coeficientului de localizare. Mai mult, pentru identificarea domeniilor care reprezintă un avantaj competitiv (proximitate față de factorii de producție) și care se dezvoltă mult mai repede, se va calcula variația diferențială a numărului de angajați, ulterior comparația ZMC- județ, ZMC-regiune de dezvoltare realizându-se prin utilizarea celor 4 cadrane:

Tabel 13 - Analiza comparativă pe baza celor 4 cadrane

Sector necompetitiv (declin) Sector competitiv (creștere)

Sectoare în transformare

Coeficient de localizare>1

Variația diferențială a numărului de angajați<0

Sectoare în dezvoltare

Coeficient de localizare>1

Variația diferențială a numărului de angajați>0

Mare concentrare de angajați

Sectoare în declin

Coeficient de localizare<1

Variația diferențială a numărului de angajați<0

Sectoare de perspectivă

Coeficient de localizare<1

Variația diferențială a numărului de angajați>0

Mică concentrare de angajați

Coeficientul de localizare se calculează ca fiind raportul dintre ponderea numărului angajaților din sectorul X la nivel macro1 și ponderea numărului angajaților din sectorul X la nivel micro2.

Variația diferențială a numărului de angajați se calculează după formula: (numărul angajaților la nivel macro în 2014 / numărul angajaților la nivel macro în 2010 – 1) + (numărul angajaților la nivel micro din sectorul X în 2014 / numărul angajaților la nivel micro din sectorul X în 2010 – numărul angajaților la nivel macro în 2014 / numărul angajaților la nivel macro în 2010) + (numărul angajaților la nivel micro din sectorul X în anul 2014 / numărul angajaților la nivel micro din sectorul X în 2010 – numărul angajaților la nivel macro din sectorul X în 2014 / numărul angajaților la nivel macro din sectorul X în 2010), unde nivel micro și nivel macro au aceeași înțelegere ca mai sus.

Considerând salariații din ZMC ca formând un grup unitar (dată fiind proximitatea geografică și disponibilitatea de mobilitate sporită în rândul populației din aceste unități admintrativ teritoriale) și reprezentând nivelul local, prin coeficientul de localizare se va compara concentrarea forței de muncă dintr-un anumit sector la nivel ZMC (micro) versus județean (macro) și nivel ZMC (micro) versus regional (macro).

Tabel 14 - Calcularea coeficientului de localizare în anul 2014 (ZMC versus județul Dolj)

Sectoare economice Număr salariați

ZMC Număr salariați

Județ Coeficient de

localizare AGRICULTURA, SILVICULTURA SI PESCUIT

1.765 2.835 1,02

INDUSTRIA PRELUCRATOARE SI EXTRACTIVA

20.224 23.387 1,41

PRODUCTIA SI FURNIZAREA DE 1.277 3.109 0,67

1 Prin nivel macro se înțelege județul Dolj, atunci când calculele vizează nivelul ZMC și cel județean și

respectiv Regiunea Sud Vest Oltenia, când calculele vizează nivelul ZMC și cel regional 2 Prin nivel micro se înțelege nivelul ZMC

Economie urbană 83

ENERGIE ELECTRICA SI TERMICA, GAZE, APA CALDA SI AER CONDITIONAT DISTRIBUTIA APEI; SALUBRITATE, GESTIONAREA DESEURILOR, ACTIVITATI DE DECONTAMINARE

2.111 2.788 1,24

CONSTRUCTII 6.452 6.586 1,60 TOTAL INDUSTRIE 30.064 35.870 1,38 HOTELURI SI RESTAURANTE 2.053 2.608 1,29 COMERT CU RIDICATA SI CU AMANUNTUL, REPARAREA AUTOVEHICULELORSI MOTOCICLETELOR

16.961 24.222 1,15

TRANSPORT SI DEPOZITARE 3.503 6.017 0,95 INFORMATII SI COMUNICATII 3.528 2.557 2,26 INTERMEDIERI FINANCIARE SI ASIGURARI

714 1.698 0,69

TRANZACTII IMOBILIARE 704 659 1,75 ACTIVITATI PROFESIONALE, STIINTIFICE SI TEHNICE

2.338 3.073 1,24

ACTIVITATI DE SERVICII ADMINISTRATIVE SI ACTIVITATI DE SERVICII SUPORT

5.372 5.123 1,72

ADMINISTRATIE PUBLICA SI APARARE, ASIGURARI SOCIALE DIN SISTEMUL PUBLIC

2 5.748 0,00

INVATAMANT 274 12.485 0,04 SANATATE SI ASISTENTA SOCIALA 1.583 10.628 0,24 ACTIVITATI DE SPECTACOLE , CULTURALE SI RECREATIVE

653 1.760 0,61

ALTE ACTIVITATI DE SERVICII 968 1.045 1,52 TOTAL SERVCII 36.600 75.015 0,81

Sursa datelor: ANAF, INSSE 2014, prelucrarea consultantului

Interpretarea coeficientului de localizare se realizează în funcție de plasarea acestuia sub sau peste pragul valoric 1: dacă valoarea acestuia este mai mare decât 1, activitățile domeniului respectiv sunt concentrate la nivel local și deci produc și pentru zona cu care s-a efectuat comparația:

Tabel 15 - Interpretarea valorii coeficientului de localizare

Interval coeficient de localizare

Sectoare economice (ramuri și diviziuni)

Coeficient de localizare - valoare

Interpretare rezultat

Coeficient de localizare<1

ADMINISTRATIE PUBLICA SI APARARE, ASIGURARI SOCIALE DIN SISTEMUL PUBLIC

0,00

Activitățile din domeniu sunt

deconcentrate la nivel local

INVATAMANT 0,04

SANATATE SI ASISTENTA SOCIALA

0,24

TOTAL SERVCII 0,81

ACTIVITATI DE SPECTACOLE , CULTURALE SI RECREATIVE

0,61

PRODUCTIA SI FURNIZAREA DE ENERGIE ELECTRICA SI TERMICA, GAZE, APA CALDA SI AER

0,67

84 Economie urbană

CONDITIONAT

INTERMEDIERI FINANCIARE SI ASIGURARI

0,69

TRANSPORT SI DEPOZITARE

0,95

Coeficient de localizare>1

AGRICULTURA, SILVICULTURA SI PESCUIT

1,02

Activitățile din domeniu sunt concentrate la

nivelul ZMC și deci produc și pentru

județul Dolj COMERT CU RIDICATA SI CU AMANUNTUL, REPARAREA AUTOVEHICULELORSI MOTOCICLETELOR

1,15

DISTRIBUTIA APEI; SALUBRITATE, GESTIONAREA DESEURILOR, ACTIVITATI DE DECONTAMINARE

1,24

ACTIVITATI PROFESIONALE, STIINTIFICE SI TEHNICE

1,24

TOTAL INDUSTRIE 1,38

HOTELURI SI RESTAURANTE

1,29

INDUSTRIA PRELUCRATOARE SI EXTRACTIVA

1,41

ALTE ACTIVITATI DE SERVICII

1,52

CONSTRUCTII 1,60

ACTIVITATI DE SERVICII ADMINISTRATIVE SI ACTIVITATI DE SERVICII SUPORT

1,72

TRANZACTII IMOBILIARE 1,75

INFORMATII SI COMUNICATII

2,26

Obs: în tabelul de mai sus au fost incluse atât diviziunile activităților economice cât și totalul lor la nivelul celor 4 sectoare, pentru o mai bună evidențiere a domeniilor de concentrare a forței de muncă

Așa cum relevă coeficientul de localizare, zona metropolitană Craiova prezintă un avantaj competitiv la nivelul a 3 dintre cele 4 ramuri ale economiei (agricultura, industrie, turism), doar serviciile prezentând un nivel de deconcentrare ce sugerează distribuția realativ uniformă a forței de muncă la nivelul județului. La nivel de diviziuni ale activităților economice, sectorul IT&C reprezintă cea mai mare concentrare locală, sugerând calificarea resursei umane în domenii de specializare inteligentă. Cum ponderea angajaților din aceste domeniu nu este însă majoritară în domeniul servciilor, coeficientul de localizare din acest domeniu nu a influențat valoarea coeficientului la nivelul sectorului servicii. Așa cum era de așteptat industria prelucrătoare prezintă și ea un nivel mare de concentrare locală, alături de construcții, distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare.

Economie urbană 85

Tabel 16 - Calcularea variației diferențiale a numărului de angajați (2014-2010), la nivel ZMC versus nivel județean

Sectoare economice (ramuri și diviziuni)

Variația diferențiala a numărului de

angajați

AGRICULTURA, SILVICULTURA SI PESCUIT 0,31

INDUSTRIA PRELUCRATOARE SI EXTRACTIVA 0,17

PRODUCTIA SI FURNIZAREA DE ENERGIE ELECTRICA SI TERMICA, GAZE, APA CALDA SI AER CONDITIONAT

-0,32

DISTRIBUTIA APEI; SALUBRITATE, GESTIONAREA DESEURILOR, ACTIVITATI DE DECONTAMINARE

0,96

CONSTRUCTII 0,55

TOTAL INDUSTRIE 0,26

HOTELURI SI RESTAURANTE 0,61

COMERT CU RIDICATA SI CU AMANUNTUL, REPARAREA AUTOVEHICULELORSI MOTOCICLETELOR

0,51

TRANSPORT SI DEPOZITARE 0,85

INFORMATII SI COMUNICATII 2,23

INTERMEDIERI FINANCIARE SI ASIGURARI 0,55

TRANZACTII IMOBILIARE 0,37

ACTIVITATI PROFESIONALE, STIINTIFICE SI TEHNICE -0,09

ACTIVITATI DE SERVICII ADMINISTRATIVE SI ACTIVITATI DE SERVICII SUPORT 0,76

ADMINISTRATIE PUBLICA SI APARARE, ASIGURARI SOCIALE DIN SISTEMUL PUBLIC 0,00

INVATAMANT 1,39

SANATATE SI ASISTENTA SOCIALA 1,14

ACTIVITATI DE SPECTACOLE , CULTURALE SI RECREATIVE 3,77

ALTE ACTIVITATI DE SERVICII 0,44

TOTAL SERVICII 0,78

Interpretarea variației diferențiale a numărului de angajați se realizează în funcție de plasarea acestuia sub sau peste pragul valoric 0: dacă valoarea acestuia este mai mare decât 0, domeniului respectiv prezintă un avantaj competitiv și se dezvoltă mult mai repede decât ritmul în care se dezvoltă același domeniu la nivelul regiunii cu care s-a realizat comparația:

Tabel 17 - Interpretarea valorii variației diferențiale a numărului de angajați la nivelul ZMC versus județul Dolj

Interval variație difefențială a numărului

de angajați Sectoare economice (ramuri și diviziuni)

Variația diferențiala a numărului de

angajați

Interpretare

Variație diferențială a numărului de angajați < 0

PRODUCTIA SI FURNIZAREA DE ENERGIE ELECTRICA SI TERMICA, GAZE, APA CALDA SI AER CONDITIONAT -0,32

Activitățile acestor

domenii nu sunt

competitive

ACTIVITATI PROFESIONALE, STIINTIFICE SI TEHNICE -0,09 ADMINISTRATIE PUBLICA SI APARARE, ASIGURARI SOCIALE DIN SISTEMUL PUBLIC 0,00

Variație diferențială a INDUSTRIA PRELUCRATOARE SI EXTRACTIVA 0,17

Activitățile

86 Economie urbană

numărului de angajați > 0

AGRICULTURA, SILVICULTURA SI PESCUIT 0,31

acestor domenii

prezintă un avantaj

competitiv al

economiei locale în raport cu

cea județeană

TRANZACTII IMOBILIARE 0,37 TOTAL INDUSTRIE 0,26 ALTE ACTIVITATI DE SERVICII 0,44 COMERT CU RIDICATA SI CU AMANUNTUL, REPARAREA AUTOVEHICULELORSI MOTOCICLETELOR 0,51 CONSTRUCTII 0,55 INTERMEDIERI FINANCIARE SI ASIGURARI 0,55 HOTELURI SI RESTAURANTE 0,61 ACTIVITATI DE SERVICII ADMINISTRATIVE SI ACTIVITATI DE SERVICII SUPORT 0,76 TOTAL SERVICII 0,78 TRANSPORT SI DEPOZITARE 0,85 DISTRIBUTIA APEI; SALUBRITATE, GESTIONAREA DESEURILOR, ACTIVITATI DE DECONTAMINARE 0,96 SANATATE SI ASISTENTA SOCIALA 1,14 INVATAMANT 1,39 INFORMATII SI COMUNICATII 2,23 ACTIVITATI DE SPECTACOLE , CULTURALE SI RECREATIVE 3,77

Obs: în tabelul de mai sus au fost incluse atât diviziunile activităților economice cât și totalul lor la nivelul celor 4 sectoare, pentru o mai bună evidențiere a domeniilor de concentrare a forței de muncă

Potrivit variației diferențiale a numărului de angajați ZMC este motorul economiei județene în toate cele 4 sectoare de activitate. La nivel de diviziuni ale activităților economice doar întreprinderile din producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apa caldă și aer condiționat, ca ramură a industriei, și cele care prestează activități profesionale, științifice și tehnice nu sunt la fel de competitive la nivelul ZMC comparativ cu județul Dolj. Și din perspectiva acestui indicator domeniul IT&C, alături de această dată de întreprinderile care prestează activități de sectacole, culturale și recreative prezintă un avantaj competitiv la nivelul ZMC comparativ cu întreprinderile din restul județului.

Interpretarea însă a celor doi indicatori este mult mai relevantă în tandem, valoarea lor indicând persoectiva de dezvoltare a sectorului respectiv. Corelarea dintre coeficientul de localizare și variația diferențială a numărului de angajați este redată în tabelul de mai jos:

Tabel 18 - Corelarea coeficientului de localizare și a variației diferențiale a numărului de angajați la nivel de domeniu de activitate (nivel local versus nivel județean)

Sectoare economice (ramuri și diviziuni) Coeficient de

localizare

Variația diferențiala a numărului de

angajați AGRICULTURA, SILVICULTURA SI PESCUIT 1,02 0,31 INDUSTRIA PRELUCRATOARE SI EXTRACTIVA 1,41 0,17 PRODUCTIA SI FURNIZAREA DE ENERGIE ELECTRICA SI TERMICA, GAZE, APA CALDA SI AER CONDITIONAT 0,67 -0,32 DISTRIBUTIA APEI; SALUBRITATE, GESTIONAREA DESEURILOR, ACTIVITATI DE DECONTAMINARE 1,24 0,96 CONSTRUCTII 1,60 0,55

Economie urbană 87

TOTAL INDUSTRIE 1,38 0,26 HOTELURI SI RESTAURANTE 1,29 0,61 COMERT CU RIDICATA SI CU AMANUNTUL, REPARAREA AUTOVEHICULELORSI MOTOCICLETELOR 1,15 0,51 TRANSPORT SI DEPOZITARE 0,95 0,85 INFORMATII SI COMUNICATII 2,26 2,23 INTERMEDIERI FINANCIARE SI ASIGURARI 0,69 0,55 TRANZACTII IMOBILIARE 1,75 0,37 ACTIVITATI PROFESIONALE, STIINTIFICE SI TEHNICE 1,24 -0,09 ACTIVITATI DE SERVICII ADMINISTRATIVE SI ACTIVITATI DE SERVICII SUPORT 1,72 0,76 ADMINISTRATIE PUBLICA SI APARARE, ASIGURARI SOCIALE DIN SISTEMUL PUBLIC 0,00 0,00 INVATAMANT 0,04 1,39 SANATATE SI ASISTENTA SOCIALA 0,24 1,14 ACTIVITATI DE SPECTACOLE , CULTURALE SI RECREATIVE 0,61 3,77 ALTE ACTIVITATI DE SERVICII 1,52 0,44 TOTAL SERVICII 0,81 0,78

Repartizarea în cadrul celor 4 cadrane indică trendul unui domeniu la nivelul ZMC versus nivelul județului Dolj.

Tabel 19 - Situația comparativă ZMC – județul Dolj

Sectoare în transformare

Ramură a activității economice

Coef. localizare

Variația dif. a nr. angajați

ACTIVITATI PROFESIONALE, STIINTIFICE SI TEHNICE 1,24 -0,09

Sectoare în dezvoltare

Ramură a activității economice

Coef. localizare

Variația dif. a nr. angajați

INFORMATII SI COMUNICATII 2,26 2,23

TRANZACTII IMOBILIARE 1,75 0,37

ACTIVITATI DE SERVICII ADMINISTRATIVE SI ACTIVITATI DE SERVICII SUPORT

1,72 0,76

CONSTRUCTII 1,60 0,55

ALTE ACTIVITATI DE SERVICII 1,52 0,44

INDUSTRIA PRELUCRATOARE SI EXTRACTIVA

1,41 0,17

HOTELURI SI RESTAURANTE 1,29 0,61

TOTAL INDUSTRIE 1,38 0,26

DISTRIBUTIA APEI; SALUBRITATE, GESTIONAREA DESEURILOR, ACTIVITATI DE DECONTAMINARE

1,24 0,96

COMERT CU RIDICATA SI CU AMANUNTUL, REPARAREA AUTOVEHICULELORSI MOTOCICLETELOR

1,15 0,51

AGRICULTURA, SILVICULTURA SI PESCUIT

1,02 0,31

88 Economie urbană

Sectoare în declin

Ramură a activității economice

Coef. localizare

Variația dif. a nr. angajați

PRODUCTIA SI FURNIZAREA DE ENERGIE ELECTRICA SI

TERMICA, GAZE, APA CALDA SI AER CONDITIONAT

0,67 -0,32

Sectoare de perspectivă

Ramură a activității economice

Coef. localizare

Variația dif. a nr. angajați

TRANSPORT SI DEPOZITARE 0,95 0,85

INTERMEDIERI FINANCIARE SI ASIGURARI

0,69 0,55

ACTIVITATI DE SPECTACOLE , CULTURALE SI RECREATIVE

0,61 3,77

TOTAL SERVICII 0,81 0,78

SANATATE SI ASISTENTA SOCIALA

0,24 1,14

INVATAMANT 0,04 1,39

Intresant de observat este ca poziționarea în cele 4 cadrane confirmă două concluzii importante desprinse din analiza structurii și dinamicii activităților econimice:

Sectorul serviciilor este unul de perspectivă, la nivelul ZMC existînd competențe în acest domeniu care pot fi valorificate superior față de restul județului

Un singur subdemeniu de activitate are un trend inferior celui județean, rezultând că ZMC este motorul întregii economii județene

Acceși analiză aplicată la nivelul ZMC versus total Regiune de Dezvoltare SUD VEST relevă de asemenea concetrarea activtăților din sectoarele industrie, turism și agricultura, în timp ce despre sectorul servciilor se poate spune că sunt reprezentate semnificativ și în restul regiunii. Domeniul IT&C concentrează angajații la nivelul ZMC și în raport cu regiunea de dezvoltare din care face parte, în timp ce industria la rîndul ei produce la nivelul ZMC și pentru restul Regiunii Sud Vest.

Tabel 20 - Interpretarea valorii coeficientului de localizare ZMC versus Regiunea SV Oltenia

Interval coeficient de localizare

Sectoare economice (ramuri și diviziuni)

Coeficient de localizare -

valoare Interpretare rezultat

Coeficient de localizare<1

ADMINISTRATIE PUBLICA SI APARARE, ASIGURARI SOCIALE DIN SISTEMUL PUBLIC 0,00

Activitățile din domeniu sunt

deconcentrate la nivelul ZMC

INVATAMANT 0,04 SANATATE SI ASISTENTA SOCIALA 0,25 PRODUCTIA SI FURNIZAREA DE ENERGIE ELECTRICA SI TERMICA, GAZE, APA CALDA SI AER CONDITIONAT 0,53 TOTAL SERVICII 0,92 ACTIVITATI DE SPECTACOLE , CULTURALE SI RECREATIVE 0,73 INTERMEDIERI FINANCIARE SI ASIGURARI 0,74

Coeficient de localizare>1

AGRICULTURA, SILVICULTURA SI PESCUIT 1,01

Activitățile din domeniu sunt concentrate la

TRANSPORT SI DEPOZITARE 1,07 HOTELURI SI RESTAURANTE 1,14

Economie urbană 89

INDUSTRIA PRELUCRATOARE SI EXTRACTIVA 1,17

nivelul ZMC și deci produc și

pentru Regiunea Sud-Vest CONSTRUCTII 1,17

DISTRIBUTIA APEI; SALUBRITATE, GESTIONAREA DESEURILOR, ACTIVITATI DE DECONTAMINARE 1,20 TOTAL INDUSTRIE 1,11 COMERT CU RIDICATA SI CU AMANUNTUL, REPARAREA AUTOVEHICULELORSI MOTOCICLETELOR 1,50 ACTIVITATI DE SERVICII ADMINISTRATIVE SI ACTIVITATI DE SERVICII SUPORT 1,70 ACTIVITATI PROFESIONALE, STIINTIFICE SI TEHNICE 1,83 TRANZACTII IMOBILIARE 1,86 ALTE ACTIVITATI DE SERVICII 1,86 INFORMATII SI COMUNICATII 4,05

Competitivitatea ZMC este semnificată și în raport cu Regiunea de Dezvoltare Sud Vest, un singur domeniu de activitare din sectorul serviciilor fiind devansat ca ritm de dezvoltare de nivelul mediu al regiunii:

Tabel 21 - Interpretarea valorii variației diferențiale a numărului de angajați la nivelul ZMC versus Regiunea Sud Vest Oltenia

Interval variație difefențială a numărului de

angajați

Sectoare economice (ramuri și diviziuni)

Variația diferențiala a numărului de

angajați

Interpretare

Variație diferențială a numărului de angajați < 0

PRODUCTIA SI FURNIZAREA DE ENERGIE ELECTRICA SI TERMICA, GAZE, APA CALDA SI AER CONDITIONAT -0,29

Activitățile acestor

domenii nu sunt

competitive

Variație diferențială a numărului de angajați > 0

DISTRIBUTIA APEI; SALUBRITATE, GESTIONAREA DESEURILOR, ACTIVITATI DE DECONTAMINARE 0,94

Activitățile acestor domenii

prezintă un avantaj

competitiv al economiei

ZMC în raport cu cea a

Regiunii Sud Vest

TRANSPORT SI DEPOZITARE 0,81

HOTELURI SI RESTAURANTE 0,85 ACTIVITATI DE SPECTACOLE , CULTURALE SI RECREATIVE 3,84 ADMINISTRATIE PUBLICA SI APARARE, ASIGURARI SOCIALE DIN SISTEMUL PUBLIC 0,00 INDUSTRIA PRELUCRATOARE SI EXTRACTIVA 0,15 AGRICULTURA, SILVICULTURA SI PESCUIT 0,20 ACTIVITATI PROFESIONALE, STIINTIFICE SI TEHNICE 0,22

TRANZACTII IMOBILIARE 0,25

90 Economie urbană

ALTE ACTIVITATI DE SERVICII 0,29

TOTAL INDUSTRIE 0,23 COMERT CU RIDICATA SI CU AMANUNTUL, REPARAREA AUTOVEHICULELORSI MOTOCICLETELOR 0,44

CONSTRUCTII 0,48 INTERMEDIERI FINANCIARE SI ASIGURARI 0,54 ACTIVITATI DE SERVICII ADMINISTRATIVE SI ACTIVITATI DE SERVICII SUPORT 1,01

SANATATE SI ASISTENTA SOCIALA 1,13

TOTAL SERVICII 0,77

INVATAMANT 1,36

INFORMATII SI COMUNICATII 2,43

Din tabelul de mai sus se observă că activitatea economică a ZMC este relevantă la nivelul fiecăruia din cele 4 sectoare de activitate nu numai în raport cu performanța economică a județului ci și în raport cu întreaga Regiune de Dezvoltare Sud Vest, unde pare că nu exită competitori semnificativi pentru întreprinderile din domeniu IT&C care sunt localizate în ZMC.

Aprofundând comparația între cele două zone – ZMC și regiunea SV – prin repartizarea sectoarelor de activitate pe cele 4 cadrane rezultate în funcție de corelația dintre coerficientul de localizare și variația diferențială a numărului de angajați, rezultă că în Regiunea Sud Vest trendul și performanța economică sunt stabilite de ZMC, cu excepția unui singur deomeniu, cel al productției și furnizării de energie electrica și termica, gaze, apa calda si aer conditionat, acre este în declin, toate celelalte domenii de activitate sunt sectoare în dezvoltare sau de perspectivă la nivel ZMC versus Regiunea de Dezvoltare Sud Vest.

Tabel 22 - Situația comparativă ZMC – județul Dolj

Sectoare în transformare

Ramură a activității economice

Coef. localizare

Variația dif. a nr.

angajați

Sectoare în dezvoltare

Ramură a activității economice

Coef. localizare

Variația dif. a nr.

angajați INFORMATII SI COMUNICATII

4,05 2,43

TRANZACTII IMOBILIARE

1,86 0,25

ALTE ACTIVITATI DE SERVICII

1,86 0,29

ACTIVITATI PROFESIONALE, STIINTIFICE SI TEHNICE

1,83 0,22

ACTIVITATI DE SERVICII ADMINISTRATIVE SI ACTIVITATI DE SERVICII SUPORT

1,70 1,01

COMERT CU RIDICATA SI CU AMANUNTUL,

1,50 0,44

Economie urbană 91

REPARAREA AUTOVEHICULELORSI MOTOCICLETELOR

TOTAL INDUSTRIE 1,11 0,23

DISTRIBUTIA APEI; SALUBRITATE, GESTIONAREA DESEURILOR, ACTIVITATI DE DECONTAMINARE

1,20 0,94

INDUSTRIA PRELUCRATOARE SI EXTRACTIVA

1,17 0,15

CONSTRUCTII 1,17 0,48

HOTELURI SI RESTAURANTE

1,14 0,85

TRANSPORT SI DEPOZITARE

1,07 0,81

AGRICULTURA, SILVICULTURA SI PESCUIT

1,01 0,20

Sectoare în declin

Ramură a activității economice

Coef. localizare

Variația dif. a nr.

angajați PRODUCTIA SI

FURNIZAREA DE ENERGIE ELECTRICA

SI TERMICA, GAZE, APA CALDA SI AER

CONDITIONAT

0,53 -0,29

Sectoare de perspectivă

Ramură a activității economice

Coef. localizare

Variația dif. a nr.

angajați INTERMEDIERI FINANCIARE SI ASIGURARI

0,74 0,54

ACTIVITATI DE SPECTACOLE , CULTURALE SI RECREATIVE

0,73 3,84

TOTAL SERVICII 0,92 0,77

SANATATE SI ASISTENTA SOCIALA

0,25 1,13

INVATAMANT 0,04 1,36

4.1. Cercetare - dezvoltare şi inovare

Zona Metropolitană Craiova se situează într-o regiune cu potențial redus de inovare, înregistrând mai puțin de 50% din media EU la majoritatea indicatorilor de performanță3, inclusiv numărul de salariați în activitatea de CDI și numărul de cereri de brevete.

La nivelul județului Dolj se regăsesc 95% dintre salariații din activitatea de CDI4 ai regiunii, respectiv 1.590 persoane din 1.682, ceea ce reprezintă numai 5% din totalul național de 31.135 persoane. Prin comparație, municipiul București are de 8,5 ori mai mulți salariați în CDI (13.625). De remarcat este însă faptul că, după scăderea accentuată a numărului de salariați în CDI din perioada 2008-2010, în anul 2012 acesta se situează la un maxim istoric, în creștere.

3 Innovation Union Scoreboard 2015, http://ec.europa.eu/growth/industry/innovation/facts-

figures/scoreboards/index_en.htm 4 Echivalent normă întreagă, INS, Tempo online 2015, date 2012

92 Economie urbană

Figură 55 – Nr. Salariați din activitatea de CDI (ENI)

Sursa: INS, Tempo online, 2015, date 2012

Și în ceea ce privește cheltuielile din activitatea de CDI, județul Dolj reprezintă 52% din totalul regiunii SV Oltenia și 1,89% din cheltuielile cu CDI la nivel național. Prin comparație, nivelul cheltuielilor în municipiul București este de 20 de ori mai mare decât în Dolj, ceea ce reflectă, încă o dată, disparitățile majore de competitivitate inter-regională care se mențin între capitală și restul țării.

Tabel 23 - Cheltuieli totale din activitatea de cercetare-dezvoltare

2013

Mii lei RON

TOTAL 2.464.779

Municipiul București 955.459

Regiunea SV Oltenia 89.023

Județul Dolj 46.649,00 Sursa: INS, Tempo online, 2015

În Craiova își desfășoară activitatea mai multe unități de cercetare, după cum urmează:

Institutul de Cercetări Socio-Umane ”C.S.Nicolăescu-Plopşor” Craiova, cu activitate în sectorul de istorie-arheologie şi sectorul de etnografie, filologie şi filosofie. Institutul este organizat pe 2 departamente: departamentul istorie – arheologie în cadrul căruia există un număr de 17 cercetători și departamentul filologie – etnografie – filosofie cu 7 cercetători. Activitatea se desfășoară într-o clădirea cu o suprafață de circa 720 m2.

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare și Încercari pentru Electrotehnică ICMET Craiova, cu activitate în următoarele domenii: electrică, electrotehnică, electromagnetica, electrosecuritate etc. Activitatea sa a demarat încă din 1974 în calitate de Departament Central de Cercetare Dezvoltare al Companiei Electroputere Craiova, cel mai important producător în domeniu. Din anul 1990, ICMET a devenit independent. La sfârșitul anului 2014 ICMET avea o cifră de afaceri netă 18.676.560 lei și un număr de 240 de salariați. Acesta dispune de 4 departamente specializate în cercetare-dezvoltare-încercări-etalonări pentru echipamente electrotehnice și electromecanice de joasă și înaltă tensiune, precum și de mare putere, eficiență energetică și calitate a energiei, dezvoltare produse, modele și

Economie urbană 93

prototipuri. Institutul furnizează cu precădere servicii de încercâri electrice, mecanice și de mediu, de joasă și înaltă tensiune, precum și de mare tensiune pentru echipamente electrotehnice, laboratoarele din cadrul acestuia fiind atestate RENAR, testări în stand pentru echipamente electrotehnice, electronice, mecanice și pneumatice precum și de revitalizare a izolatiei transformatoare de mare putere. Cei mai mulți clienți ai Institutului sunt astăzi firme din străinătate, acesta dispunând de echipamente moderne achiziționate în cadrul unui proiect cu finanțare europeană. Totuși, acesta are o situație financiară precară, înregistrând pierderi în ultimii ani.

Institutul Național de Cercetări și modernizări energetice – INCD pentru Energie - ICEMENERG - centru fără personalitate juridică - ICEMENERG Craiova. La sfârșitul anului 2014 a fost înregistrat ca institut național, înregistrând o cifră de afaceri de 2.798.307 lei și un număr de 86 salariați.

Institutul de cercetare proiectare în domeniul aeronautic CPCA SA din Craiova

Institutul de cercetare științifică inginerie tehnologică și proiectare pentru mine de lignit ICSITPML RA din Craiova, la sfârșitul anului 2014, avea un număr mediu de 44 de salariați și o cifră de afaceri netă de 2.359.355 lei.

Institutul pentru analiza sistemelor INAS SA din Craiova - primul institut de cercetare/proiectare cu capital integral privat din ţară, în domeniul ingineriei mecanice, cu un număr de 40 de salariați în 2014 și o cifră de afaceri netă de 6.770.529 lei.

IPA-Craiova - cercetare, proiectare si productie de echipamente si instalatii de automatizare. IPA CIFATT coordoneaza ARIES, sucursala Oltenia (Asociația Română Pentru Industrie Electronică și Software) și AroTT (Asociația Română pentru Transfer Tehnologic și Inovare); la sfârșitul anului 2014 avea un număr mediu de 103 salariați și o cifră de afaceri netă în valoare de 12.158.624 lei.

SC APPLIED SYSTEMS SRL (care a preluat baza materială a Institutului de cercetări chimice și tehnologie aplicată SA din Craiova și Centrul de Cercetãri pentru Îngrășãminte Chimice – Craiova). Applied System S.R.L a fost fondată în 1991 în Craiova, judeţul Dolj, cu scopul de a genera servicii profesioniste de cercetări şi neutralizări ecologice a substantelor periculoase de mediu, studii de impact şi bilanţuri de mediu, cercetări de chimie aplicată, formare profesională în domeniul IT sau contabilitate. La sfârșitul anului 2014, SC APPLIED SYSTEMS SRL are un număr mediu de 2 salariați și o cifră de afaceri de 25.810 lei.

Centrul de Implementare a invențiilor

Centrul de inovare și transfer tehnologic- CITT Craiova a fost înfiinţat în 1992, ca unitate

autonomă de aplicare a invenţiilor. Din anul 1999, funcţionează ca departament al

Universităţii din Craiova cu obiective privind promovarea proprietății industriale, transferul

tehnologic, cercetarea aplicativă, sau dezvoltarea tehnologică.

INDAELTRAC SA - producător de echipamente electronice de putere, necesare în domenii precum: tracțiune electrică, industrie extractivă, industrie energetică. La sfârșitul anului 2014 INDAELTRAC SA are un număr mediu de 48 de salariați și o cifră de afaceri netă în valoare de 3.777.007 lei. INDAELTRAC a fost și este partener în contracte de cercetare cu Universitatea din Craiova, ICMET Craiova, IPA, desfășurând activitate de materializare a rezultatelor proiectelor, în produse funcționale noi care înglobează tehnologie de ultimă generație.

94 Economie urbană

INDA SRL – unitate de cercetare în domeniul electronicii de putere si al echipamentelor de control bazate pe microcontrolere, utilizate pe aproape toate tipurile de vehicule electrice: locomotive, trenuri automotoare, tramvaie si troleibuze. In 2014, INDA SRL a ajuns la un număr mediu de 36 salariați și o cifră de afaceri netă în valoare de 2.321.783 lei.

Stațiunea de cercetare și producție pomicolă Dolj a fost înființată în anul 1977, pe o suprafață de 848 ha. După aparitia Legii 18/1991, pe o suprafață de 33 de hectare de la Craiova și 114 hectare de la Lipov-Radovan a fost reconstituit dreptul de proprietate al cetățenilor, astfel încât, suprafața stațiunii s-a diminuat la 660 ha.

Stațiunea de cercetare dezvoltare pentru legumicultură Ișalnița, are un număr mediu de 2 salariați și o cifră de afaceri netă de 3.740 lei, la sfârșitul anului 2014.

Stațiunea de cercetare dezvoltare agricolă Simnic Craiova Craiova a fost înființată în anul 1957, ajungând la un capital social de 406 Ron. Stațiunea se ocupă cu cercetarea privind ameliorarea cerealelor și plantelor tehnice, tehnologii de cultură a plantelor, de mecanizare, de creștere a animalelor (bovine), precum și cu producere de semințe din categoria biologice superioare. Ca activități principale, Stațiunea de cercetare – dezvoltare agricolă Simnic – Craiova este producător de semințe pentru agricultură și horticultură, distribuitor și furnizor de servicii de consultanță în ingineria din zootehnie și pescuit, în ingineria agroeconomică și agricolă.

Stațiunea didactică Banu Mărăcine

Oficiul de Studii Pedologice si Agrochimice (OSPA), a fost constituit ca unitate specializată și a început activitatea prin gruparea diferitelor compartimente de specialitate existente înainte în diferite structuri. După anul 1990, OSPA funcționează în baza HG 477/1990, art. 11, ca instituție de stat (publică) cu personalitate juridică, având ca obiect de activitate studii pedologice și agrochimice, cercetări în domeniul de activitate, analize de sol, alte studii și cercetări care privesc solul ca factor de mediu.

Alături de acestea, două universități importante își au sediul în municipiul Craiova:

Universitatea de medicină și farmacie din Craiova, cu două centre de cercetare acreditate: Centrul pentru studii de Morfologie Microscopică şi Imunologie (CCMI) dotat cu 4 laboratoare destinate cercetării și cuprinde 3 departamente: departamentul de cercetări histologie, departamentul de imunologie și departamentul diagnostic histopatologic și Centrul de Cercetare în Gastroenterologie şi Hepatologie (CCGH), care cuprinde 4 departamente: departamentul de gastroenterologie, de hepatologie, de patologie și de genetică moleculară precum și alte patru centre de cercetare aprobate în senatul UMF Craiova: Centrul de Cercetare în Reumatologie – CCR, Centrul de Cercetare a Medicamentului – CCM, Centrul de Cercetare pentru Medicina Clinică și Experimentală – CCMCE și Centrul de Cercetare în Medicina Dentară – CCMD.

Universitatea din Craiova este cel mai important actor din domeniul cercetării la nivel județean precum și la nivelul Zonei Metropolitane Craiova, la nivelul acesteia funcționând următoarele centre de cerectare:

- Cercetare interdisciplinară și informatică aplicată, inteligență artificială analiză neliniară și aplicații, chimie analitică, chimie aplicată, electrochimie și coroziune (Facultatea de Științe Exacte);

- studii politice post‐comuniste, cercetări sociale și dezvoltare durabilă, interculturalitate și intercunoaștere, sociologie, turism regional, cercetări filosofice (Facultatea de Științe Sociale);

- studii și cercetări de drept privat, cercetări juridice fundamentale, studii asupra imaginarului și raționalității, studii ale relațiilor internaționale (Facultatea de Drept);

Economie urbană 95

- cercetări în economie și administrarea afacerilor, inteligență computațională în afaceri și economie (Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor);

- actualitatea culturii tradiționale în comunitățile românofobe din Serbia și Bulgaria, cercetarea limbii române din secolul al XX‐lea, identități lingvistice și culturale europene, excelență în domeniul traducerii și terminologiei, lingvistică românească aplicată, onomastică și lexicologie, limba română în context romanic și balcanic, creație artistică în domeniul artelor spectacolului (Facultatea de Litere);

- motricitate umană (Facultatea de Sport și Educație Fizică); - automatică neliniară, stabilitate și oscilații, aplicații multimedia, sisteme electronice avansate,

mecatronică și robotică (Facultatea de Automatică, Calculatoare și Electronică); - inginerie aerospațială, electrotehnică în transporturi și sisteme de energie, inginerie electrică,

electroenergetică și tehnologii ecologice, inovare și transfer tehnologic, sisteme electromecanice complexe și calitatea energiei (Facultatea de Inginerie Electrică);

- inginerie mecanică, tehnologii și materiale avansate (Facultatea de Mecanică); - centrul de cercetare și consultanță agricolă Caracal, baza de cercetare pentru monitorizarea

indicatorilor ecologici și bioeconomici a unor specii horticole la nivel zonal, conservarea și valorificarea resurselor ecologice cultura pajiștilor, conservarea biodiversității și agroturism Preajba‐Rânca, valorificarea terenurilor nisipoase din Oltenia, calitatea și siguranța alimentelor (Facultatea de Agricultură și Horticultură).

În cadrul Universității din Craiova funcționează un număr de 46 centre de cercetare recunoscute la nivel de universitate, în diferite domenii, precum și două centre de excelență:

- Centrul de analiză neliniară și aplicații (Facultatea de Știinte Exacte) - Roboți industriali și linii flexibile de fabricație (Facultatea de Automatică, Calculatoare și

Electronică) De asemenea, tot în cadrul Universității funcționează Centrul de Inovare şi Transfer Tehnologic CITT Craiova dar și Centrul Grid Oltenia (CeGO), care dispune de un sistem de calcul de înaltă performanță alcătuit din 64 de noduri de calcul totalizând 128 de procesoare cu câte 4 nuclee fiecare (quad core) si 40 TB capacitate de stocare. Resursele de calcul de care dispune CeGO pot fi accesate de către cadrele didactice și cercetătorii Universității din Craiova, în scopuri academice și de cercetare. În perioada 2007-2013 Universitatea din Craiova se poziționează pe locul 16 din 36 de instituții de învățământ superior analizate la nivel național, cu 17 cereri de brevete de invenție. Statisticile AdAstra – „Cartea albă a cercetării din România”, indică faptul că Universitatea din Craiova ocupă locul 15 în rândul instituțiilor de cercetare din România din perspectiva performanței științifice, sub formă de publicații din perioada 2002-2011, cu 883 de articole publicate și un scor relativ de influență individualizat (SRII) de 258.391 (1,6% din cel înregistrat la nivel național), urmată la mare distanță, pe locul 47, d eUniversitatea de Medicină și Farmacie din Craiova -cu 310 articole și un SRII de 38.136 (0,2% din total), Spitalul Clinic Județean de Urgență (locul 157), Centrul de Cardiologie (locul 269), S.C. AVIOANE CRAIOVA S.A. (locul 317), Spitalul Clinic Municipal „Filantropia” (locul 355). Doar la nivelul anului 2014, la nivelul Universității existau 80 de cereri încheiate cu firme private din domeniul agricol, energetic, al echipamentelor electrice, al industriei chimice, petrolier, cele mai productive facultăți în acest sens fiind cele de Inginerie Electrică și de Agricultură și Horticultură, mai ales Stațiunea de la Caracal. La acestea, se adăugau 17 proiecte de cercetare cu finanțare europeană și 33 cu finanțare națională. Totuși, mare parte din activitatea de cercetare a universității se rezumă la activități fundamentale, transferul tehnologic către mediul privat, mai ales către

IMM‐uri, start‐up‐uri și spin‐off‐uri inovative fiind redus.

Alte două structuri de CDI completează tabloul entităților de CDI din Zona Metropolitană Craiova, respectiv:

96 Economie urbană

- Platforma multimedia pentru instruire, cercetare și dezvoltare de aplicații în mecatronică și automatică, de asemenea în cadrul Universității din Craiova

- Tehnoplat Oltenia, Platforma de cercetare-inovare interdisciplinară, formare și transfer de cunoștințe

Statiunile și centrele de cercetare din domeniul agriculturii existente la nivelul Zonei Metropolitane Craiova au diferite profile: legumicultură (Ișalnița), pomicultură (Simnic-Craiova). Acestea se află în subordinea Institutelor Naționale de Cercetare-Dezvoltare de la Fundulea și Vidra, unitățile confruntându-se cu o subfinanțare cronică de la bugetul de stat, condiții în care supraviețuiesc cu veniturile proprii realizate din vânzarea produselor și serviciilor.

O mare parte din activitățile/apecialitățile ce sunt bine dezvoltate în regiune nu sunt sprijinite prin activități de cercetare. Comparativ cu celelalte municipii mari, Craiova nu dispune de institutii/centre de cercetare în domeniul medicinei, industria textilă sau industria de construcții și de exploatare și prelucrare a lemnului. De asemeni, principalul factor ce susține din punct de vedere economic județul, industria de mașini, nu este sprijinit prin activități de cercetare, cu toate că în România există 41 unități specializate de cercetare în acest domeniu.

Insuficienta dezvoltare a infrastructurii de sprijinire a afacerilor la nivel regional, județean și local conduce și la un grad redus de punere în practică a rezultatelor cercetării. România în general, precum și regiunea Sud-Vest Oltenia dețin ponderea cea mai mică a cheltuielilor pentru cercetare și dezvoltare în PIB, România situându-se pe ultimul loc la nivelul UE din acest punct de vedere.

4.2. Exporturi

Principalele produse exportate din județul Dolj în 2015 fac parte din categoria mijloacelor și materialelor de transport, reflectând, de fapt, activitatea uzinei Ford din Craiova. De fapt, această categorie reprezintă 52,65% din totalul exporturilor doljene. La mare distanță, urmează Mașini, aparate și echipamente electrice (24% din totalul exporturilor), Textile și Produse vegetale (fiecare cu aproximativ 7%) și Materiale plastice, cauciuc (3%). Restul domeniilor reprezintă mai puțin de 1% fiecare.

Economie urbană 97

Figura 56 - Top cinci domenii export, jud. Dolj, 2015

În ceea ce privește intensitatea tehnologică a exporturilor din județul Dolj, aceasta este preponderent medie-înaltă5, asociată cu mijloacele de transport. Un singur domeniu se încadrează în categoria de înaltă tehnologie, și anume cel al produselor farmaceutice.

Domenii tehnologie înaltă Domenii tehnologie medie-înaltă

- Produse farmaceutice (3.136 mil lei)

- Automobile, tractoare și alte vehicule terestre (297.548 mil lei)

- Reactori nucleari, boilere, mașini și dispozitive mecanice (100. 861mil lei)

- Mașini, aparate și materiale electrice; aparate de înregistrat și reprodus sunetul si imagini de televiziune (36.873 mil lei)

- Vehicule și echipamente pentru căile ferate și de comunicații (3.175 mil lei)

- Produse chimice organice (2.109 mil lei) - Substanțe albuminoide (256 mil lei) - Extracte tanante sau colorante (106 mil lei) - Produse diverse ale industriei chimice (22 mil lei) - Îngrașăminte (14 mil lei)

Domenii tehnologie medie-joasă Domenii tehnologie joasă

- Materiale plastice și articole din material plastic (15.735 mil lei)

- Cauciuc și articole din cauciuc (1.982 mil lei)

- Produse vegetale (42.200 mil lei) - Textile și articole din textile (41.599 mil lei) - Piei crude, piei tăbăcite, blănuri și produse din

acestea (6.512 mil lei) - Încălțăminte, pălării, umbrele și articole similare

(3.830 mil lei)

5 Cf. Clasificării OCDE http://www.oecd.org/sti/ind/48350231.pdf

98 Economie urbană

Din anul 2011 și până în prezent, toate categoriile de produse au înregistrat creșteri ale exporturilor. Cele mai mari rate de creștere s-au înregistrat în domeniul produselor alimentare (300%), mijloace și materiale de transport (297%). Și categoriile cu contribuții semnificative la exporturi, precum Mașini, aparate și echipamente electrice sau produsele vegetale au avut o evoluție pozitivă.

Tabel 24 - Evoluția exporturilor din județul Dolj, 2011-2015

Categorie 2011 2015 Creștere (%)

XVII. Mijloace și materiale de transport 101.242 300.738 297% XVI. Mașini, aparate și echipamente electrice; aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul și imaginile

88.846 137.733 155%

II. Produse vegetale 20.214 42.200 209% XI. Textile și articole din textile 86.821 41.599 48% VII. Materiale plastice, cauciuc și articole din acestea 7.513 17.718 236% XV. Metale comune și articole din acestea 11.478 7.953 69% VIII. Piei crude, piei tăbăcite, blănuri și produse din acestea

14.172 6.512 46%

VI. Produse chimice 10.186 5.644 55% XII. Încălțăminte, pălării, umbrele și articole similare 8.905 3.830 43% XX. Mărfuri și produse diverse 8.055 2.257 28% X. Hârtie și articole din acestea 2.450 1.823 74% IV. Produse alimentare, băuturi și tutun 308 1.021 331% XIII. Articole din piatră, ipsos, ciment, ceramică, sticlă și din alte materiale similare

399 669 168%

IX. Produse din lemn, exclusiv mobilier 1.551 627 40% I. Animale vii și produse animale 2.096 498 24% V. Produse minerale 125 351 281% III. Grăsimi și uleiuri animale sau vegetale 677 223 33% XXII. Bunuri necuprinse în alte secțiuni din Nomenclatorul Combinat

44 98 223%

XVIII. Instrumente și aparate optice, fotografice, cinematografice, medico-chirurgicale; ceasuri; instrumente muzicale

806 38 5%

Preluarea uzinei de automobile Craiova de către Ford a dus la exporturi anuale de circa 40-50.000 de unități, adică aproape întreaga producție realizată în România merge către export. În acest context, datorită Uzinelor Ford, atât județul Dolj cât și Zona Metropolitană Craiova au înregistrat începând cu anul 2013 o balanță comercială pozitivă, după un deceniu în care importurile au depășit exporturile. Cu toate acestea, în anul 2014 au scăzut exporturile, acestea fiind influențate negativ de producția Ford, unitatea sistând temporar activitatea mai multe luni, datorită cererii reduse la nivel global și a optimizării costurilor.

În ceea ce privește structura exporturilor, semnificative la nivelul Zonei Metropolitane Craiova sunt mijloacele de transport ce reprezintă 51,3% din totalul acestora (584 mil. Euro în 2014), urmate de mașinile, aparatele și echipamentele electrice (27%, 308 mil. Euro) și cerealele și produsele vegetale (6,1%, 69 mil. Euro).

Importurile au o structură similară, ponderea cea mai mare înregistrând-o mașinile, aparatele și echipamentele electrice (40,8%), urmate de mijloace de transport (27,1%). Creșterea mijloacelor de transport și a echipamentelor este dată de achiziționarea de către compania Ford a unor subansamble și piese din alte țări, care sunt montate ulterior la uzina din Craiova.

Principalii parteneri comerciali la export de la nivelul județului Dolj sunt Germania (18%), Italia (17,7%), Marea Britanie (16,6%), Franța (8,3 %), Mexic (6,2%) și Iordania (4,9%), iar la import

Economie urbană 99

Germania (24,1%), Italia (12,8%), Marea Britanie (8,9%), Polonia (8,6%), Franța (6,3%) și Turcia (5,3%).

4.3. Investiți străine

Regiunea SV Oltenia a reușit să atragă, în ansamblul său, numai 3,3% din totalul investițiilor străine directe din România în anul 2014, situându-se pe penultimul loc, înainte de Regiunea NE și mult în urma Regiunii București-Ilfov, care a atras 59% din volumul total de investiții.

Din perspectiva investițiilor străine, ca aport la capitalul social al firmelor, județul Dolj are o poziție medie în context național, în 2014 ocupând locul 16 din 42 din perspectiva numărului de agenți economici cu capital străi, respectiv locul 15 în ceea ce privește valoarea capitalului subscris, cu o pondere de 1,23% în total. În acest context, județul Dolj rămâne pe primul loc în regiune ca destinație pentru investiții.

Tabel 25 - Stocul de firme cu capital străin, 2014

Județ Firme cu capital

străin Pondere în total

Total ROMÂNIA 198.635 100,00 MUN. BUCUREȘTI 89.197 0,98

TIMIȘ 13.965 3,10 CLUJ 8.425 1,12

BIHOR 7.796 0,92 ILFOV 7.638 3,88

CONSTANȚA 6.609 0,65

ARAD 6.228 0,31 BRAȘOV 5.956 2,96

SIBIU 4.372 0,50 MUREȘ 3.966 0,58

PRAHOVA 3.845 0,81 IAȘI 3.134 0,28

HARGHITA 2.911 4,19 MARAMUREȘ 2.616 3,29

SATU MARE 2.581 0,58 DOLJ 2.443 0,63

ARGEȘ 2.261 1,22 HUNEDOARA 2.188 0,81

Sursa: ONRC, 20156

Zona Metropolitană Craiova a aut o dinamică favorabilă investițiilor străine până în anul 2009, odată cu preluarea uzinei de automobile de la Craiova de către gigantul american Ford. Dinamica investițiilor străine a evoluat lent, până în 2012 când a început să stagneze, mai ales pe fondul atragerii unor investiții ale furnizorilor constructorului de autovehicule. In raport cu potențialul economic, Zona Metropolitană Craiova și dar județului nu prezintă atractivitate pentru investitorii straini.

Printre companiile cele mai mari din Zona Metropolitană Craiova ce au capital străin se numără : Ford România (cu profil producția de automobile, SUA), CEZ (distribuție de energie electrică, Cehia), Cummins Generator (echipamente electrice, SUA), Dumagas (transport și logistică, Olanda), Comdata Service (Italia), Elpreco (materiale de construcții, Olanda), Kautex (componente auto,

6 Societăți cu participare străină la capital, sinteză statistică a datelor din Registrul Central al Comerțului la 31

Octombrie 2015

100 Economie urbană

Spania), Cooper Standard (componente auto, SUA), Kirchhof (componente auto, Germania), și Manifatture Italiene (confecții textile, Italia).

Dintre cele mai recente investiții în derulare din 2014, este în domeniul alimentar și constă în contruirea unei fabrici de biscuiți și prăjituri cu o capacitate de 11.000 tone. Valoarea estimată a investiției grupului turcesc ETI se ridică la 40 milioane euro, și va genera 300 de locuri de muncă. Poziția geografică, stabilitatea economică șî logistica existentă au fost unii din factorii care i-au atras pe investitori.

In apropierea aeroportului Craiova s-au investit la începutul anului 2015, 3,7 milioane de euro bani europeni într-o bază sportivă, proiect implementat de consiliul județean. In complexul turistic și de agrement aflat în administrarea Consiliului Județean, se practică contra-cost, toate sporturile, începând de la footbal pe nocturnă și teminând cu cățărări, bowling, biliar sau saună.

In noiembrie 2015 a fost inaugurat cel mai complex proiect de pe piața ospitalității din sud-vestul României, hotelul Ramada Plaza din Craiova, singurul din afara Bucureștiului. Rezultat al unei investiții de 14 milioane de euro, hotelul include o structură de cazare de 4 stele +, un centru de conferințe, două restaurante gastronomice și un SPA., toate fiind concepute astfel încât să pună în valoare personalitatea și atributele definitorii ale brandului internațional Ramada, originar din cipru.

Aeroportul din Craiova construit în 1938 a trecut prin mai multe perioade de modernizare până în prezent: 24 milione euro în 2013 și 108 milioane euro în 2014, finanțări europene obținute prin Programul Operațional Sectorial Transport.

Ultimul proiect accesat în tot în acest scop îl reprezintă reabilitarea infrastructurii de mișcare a Aeroportului Craiova, proiect în valoare de 24,4 milioane de euro, finanțat prin Programul Operațional Sectorial Transport , început în august 2015. Prin acestă investiție se urmărește realizarea lucrărilor de reparții la structura de beton pentru toată înfrastructura de mișcare, aplicarea unui covor de mixturi asfaltice pe pista de aterizare-decolare, lărgirea caii de rurale precum și alte intervenții ce țin de modernizarea infrastructurii de mișcare. Odată implementată acestă etapă va situa Aeroportul Internațional din Craiova între primele din România, ceea ce-l va recomanda ca o alternativă viabilă pentru Aeroportul Henri Coandă.

De asemeni, dezvoltarea producției de automobile la uzina Ford din Craiova, prin introducerea de noi modele, are posibilitatea de a atrage noi furnizori din domeniul automotive, precum și extinderea celor existenți.

In 2015 au fost aprobate spre a fi realizate în Dolj investiții de 22 milioane de euro în cadrul proiectelor depuse de consiliul județean prin programul INTERREG V-A România – Bulgaria, în parteneriat cu autorități și instituții cu statut vecin. Consiliul Județean este un exemplu pozitiv ce a fructificat pană în prezent orice posibilitate de a atrage fonduri europene. In cadrul proiectului derulat în 2014-2020 se urmărește modernizarea și dezvoltarea infrastructurii rutiere, a celei destinate gestionării situațiilor de urgență, precum și restaurarea unor obiective de interes istoric. Astfel în parteneriat cu autoritățiole din districtul Vratsa și cu Inspectoratul pentru Situații de Urgență(ISU) Oltenia, se va amenaja în imediata vecinătate a Aeroportului Internațional Craiova o unitate de intervenție în situații de urgență, mobilitatea locuitorilor pe terotoriul întregului județ va fi facilitată prin două proiecte ce vizează modernizarea drumului 561B Segarcea-Zăval pe două tronsoane, iar promovarea, conservarea și cercetarea moștenirii culturale va viza restaurarea “Casei Dianu” și Cula Izvoranu-Geblescu, ce va devein muzeu.

Economie urbană 101

4.4. Structuri de sprijin pentru afaceri

În urma investițiilor realizate în perioada 2007-2013, infrastructura de sprijin pentru afaceri din Zona Metropolitană Craiova s-a îmbunătățit semnificativ, în prezent existând mai multe tipuri de structuri și servicii disponibile.

Astfel, trei dintre cele șase incubatoare de afaceri din regiunea SV Oltenia sunt situate în Craiova:

Incubatorul Transfrontalier Tehnologic și de Afaceri Craiova - are drept scop dezvoltarea economică a Zonei Metropolitane Craiova prin încurajarea spiritului antreprenorial. Incubatorul cuprinde un număr de 21 de firme incubate, ce sunt găzduite pe o perioadă de 3 ani, în care beneficiază de sprijin financiar, spații pentru birouri și servicii de consultanță. Acest proiect a fost finanțat de Ministerul Economiei și sprijinit de Primăria Municipiului Craiova, și se află în administrarea Asociației Tinerilor Doljeni Europeni, ce oferă dervicii de incubare pentru aproximativ 20 de start-up-uri, cele mai multe SRL-D (debutant).

Incubatorul Tehnologic și de Afaceri din cadrul IPA CIFATT - cuprinde un număr de 11 firme incubate și oferă servicii precum: asigurare spațiu de desfășurare a activității, sală conferințe, acces la utilitățile comune, acces la infrastructura de comunicare, servicii specializate, servicii de asistență, participarea la târguri, expoziții, acces la tehnologii, consultanță transfer tehnologic național și transnațional și promovarea de oferte TTT și cereri TTT. IPA SA este o unitate coordonatoare a Programului Național de Cercetare Dezvoltare AMTRANS, parte a PNCDI. SC IPA SA este o societate pe acțiuni, înființată în anul 1960, al cărei capital este 100% privat. Societatea are un număr de 247 de angajați, cu un capital social de 5.894.274 mil. lei și o cifră de afaceri de 3.730.000 euro/an. Incubatorul de Afaceri din cadrul Parcului Industrial Craiova a fost înființat prin programului PHARE 2006 și a fost preluat în exploatare în decembrie 2011, având ca scop utilizarea infrastructurii realizate prin proiect pentru susținerea incubării unor idei de faceri cu real potențial de implementare care nu au suficient suport logistic propriu. Incubatorul de Afaceri este amplasat într-o construcție cu o suprafață desfășurată totală de 3.171 mp, cu subsol, parter și 2 etaje și cuprinde 17 unități de incubare, 2 depozite, 4 birouri și o sală de training. Parcul are o infrastructură de afaceri administrată de o societate pe acțiuni la care acționari sunt Consiliul Județean Dolj, comunele Ghercești, Pielești, Cârcea și Coșoveni. Având o suprafață de aproximativ 18 ha, parcul dispune de toate utilitățile și este ușor accesibil pe cale rutieră prin drumurile europene E574, E70, E79 (axa Budapesta – Craiova – Pitești – Bucuresti – Constanța). De asemenea, poziționarea sa permite accesul facil atât la Aeroportul Internațional Craiova, cât și la stația CFR Craiova (cu terminal containere). Având ca obiective consolidarea infrastructurii de afaceri în zona metropolitana Craiova și atragerea de investiții în zonă, parcul vizează următoarele domenii prioritare:

- Industria componentelor si pieselor de schimb din sectorul auto - Sectorul IT: software, hardware, retele, asamblare de componente, fabricare de componente

etc. - Sectorul bunurilor de uz casnic - Industria textila - Industria alimentara - Sectorul de comunicatii - Prestări servicii catre agentii economici si populatie. - Cercetare știintifică și/sau dezvoltare tehnologica, inclusiv valorificare acesteia.

Din punct de vedere al dotării tehnice, parcul dispune de parcele și clădiri care pot fi închiriate sau concesionate, are o rețea proprie de drumuri interioare și oferă posibilitatea alimentării firmelor găzduite cu toată gama de utilități. În prezent, în parc funcționează peste 30 de agenți economici, ce au creat aproximativ 750 de locuri de muncă, în domenii precum fabricarea confectiilor textile, a spumelor poliuretanice, a firelor metalice, a produselor apicole, a mașinilor, a dulciurilor dar și din sfera serviciilor de management, de inginerie, consultanță, curățenie, design, comerț și depozitări,

102 Economie urbană

transporturi, alimentație publică, sau construcții. Aceste firme au realizat investiții de circa 14 mil. de Euro, la care se adaugă încă 30 mil. până in anul 2016. Gradul actual de ocupare al parcului este de 100%. High-Tech Industry Park Craiova7 reprezintă un proiect al Consiliului Judetean Dolj și SC Parc Industrial Craiova SA din Zona Metropolitană Craiova, inițiat în 2014, care prevede realizarea unei infrastructuri de afaceri (parc industrial) pe terenurile green-field puse la dispoziție de CJ Dolj, având o suprafață de 24 ha. Parcul vizează o multitudine de domenii:

- Sectorul IT: software, hardware, rețele, asamblare de componente, fabricare de componente etc.;

- Industria componentelor și pieselor de schimb din sectorul aeronautic; - Industria componentelor si pieselor de schimb din sectorul auto; - Cercetare stiintifica si/sau dezvoltare tehnologica, inclusiv valorificare acesteia; - Industria constructiilor de masini; - Sectorul bunurilor de uz casnic; - Sectorul de comunicații; - Industria produselor din piele; - Industria textilă; - Industria alimentară; - Prestarea de servicii către agenții economici și populație; - Orice activități care antrenează folosirea de tehnologii performante nepoluante ți generatoare

de locuri de muncă. Firma High-Tech Industry Park Craiova este o societate comercială pe acțiuni cu un capital social subscris de 2.000 lei, deținut de 2 acționari: Județul Dolj prin Consiliul Județean Dolj – 99,90% și Parcul Industrial Craiova – 0,10%. Firma High -Tech Industry Park Craiova SA are scopul de a atrage investitori în infrastructura de afaceri ”HIGH – TECH INDUSTRY PARK CRAIOVA”, pe care o administrează în condițiile de parc industrial și de a le presta acestora toate serviciile suport pentru asigurarea cu utilități la limita parcelelor folosite.8 Parcul Tehnologic Craiova reprezintă un alt proiect de anvergură nu doar la nivel local, ci și regional. Promovat de Universitatea din Craiova în parteneriat cu autoritățile locale, proiectul a fost demarat în 2007. Centrul Expoziţional Transfrontalier, administrat de Camera de Comerţ Industrie Dolj, situat în zona de vest a municipiului Craiova, dispune de o suprafață de 5.510mp, în care se pot amenaja standuri de expunere atât în pavilionul central cât şi în spaţii exterioare. Sala de expoziții are o

suprafață poligonală de 1.750 m2

și suprafața de expunere exterioară totală este de 2 630 m2

din

care 180 m2

acoperiți, existând 90 m2

spații de depozitare închise.

Tabel 26 - Parcuri industriale, conform legii de la data 27.07.2015

DISTRIBUTIA PARCURI INDUSTRIALE

ROMANIA 70 Parcuri Industriale Regiunea Sud-Vest Oltenia 6 Parcuri Industriale

Județul Dolj Parcul Industrial Craiova Parcul Industrial Hight-Tech Craiova

Județul Gorj Parcul Industrial Bumbești Jiu Județul Olt Parcul Industrial Slatina

Județul Mehedinți -

Județul Vâlcea Parcul Indutrsial Drăgășani Parcul industrial Bălcești

7 http://www.hightechindustrypark.ro/index.php?show=5

8 http://www.hightechindustrypark.ro/index.php?show=3

Economie urbană 103

4.5. Asociativitate

Unul dintre factorii catalizatori cei mai importanți pentru promovarea cooperării și asociativității în sprijinul mediului de afaceri este Agenția de Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia, care, alături de autoritățile locale și de reprezentanții mediului de afaceri a inițiat și susținut doi poli de competitivitate, în timp alăturându-se și alte structuri asociative precum:

Polul de competitivitate Automotive Pole South-West Oltenia 9 – centrat pe industria auto și compania Ford. Polul are acoperire regională, judeţele: Dolj, Olt, Vâlcea, Gorj şi Mehedinţi. Polul are ca obiectiv creșterea competitivității în regiunea sud-vest Oltenia, printr-un spectru larg de activități atât în domeniul formării profesionale, al competentelor inalt calificate necesare Companiei Ford si furnizorilor sai, cat si prin realizarea de noi investitii, transfer tehnologic si intensificarea colaborarii intre Universitatea din Craiova si firmele active in automotive pentru dezvoltarea de proiecte comune de cercetare aplicata in special in domeniul electromobilitatii in scopul utilizarii experientei de C&D&I regionale din sector. În prezent polul are un număr de 36 de membri, producători de autoturisme și piese auto, firme de proiectare, unități de învățământ, institute de cercetare-dezvoltare, organizații non-guvernamentale, și autorități publice.

Polul de competitivitate Turism Oltenia – Inovare si Traditii in Turism – Tur Olt InTT10, care acoperă Regiunea S-V Oltenia, respectiv judeţele: Dolj, Olt, Vâlcea, Gorj şi Mehedinţi. Polul s-a constituit în 2012 și are un număr de 66 membri. Polul își propune creşterea competitivităţii sectorului turistic din regiunea SV Oltenia, prin construirea unui brand regional unitar şi inovarea produsului turistic, astfel încât până în anul 2020 Oltenia să-şi îmbunătăţească poziţia ca destinaţie turistică românească pe plan naţional şi internaţional, iar fluxul turistic anual să crească cu 15% (circa 50.000 turişti pe an).

Cluster AGROPRO Oltenia Cluster are drept scop creșterea competitivității în sectorul agricol din Regiunea Sud-Vest Oltenia în scopul promovării și dezvoltării sectorului agricol. În prezent clusterul are un număr de 24 de membri, din care și Universitatea din Craiova și Facultatea de Agricultură și Horticultura din Craiova. În acest scop, clusterul va desfășura activități ce vor susține creșterea ratei de ocupare a forței de muncă în agricultură prin interconectarea de oameni, abilități sau competențe, dezvoltarea și promovarea produselor membrilor clusterului, precum și participarea și/sau inițierea de proiecte de inovare, dezvoltare și planuri de afaceri în domeniul agricol.

Cluster Construct Cluster Oltenia a fost înființat în 2013 în Craiova, având drept scop contribuția în mod activ la o dezvoltare economică și socială regională semnificativă, cu impact asupra creșterii șî modernizării construcțiilor. Cele 21 de entități ce au aderat la formarea clusterului își desfășoară activitatea în îndustria construcțiilor, desfășurând activități de cercetare-inovare în domeniul producției de materiale de construcții și a realizării de construcții, precum și proiectare, avizare sau formare profesională în acest sector.

Cluster Logistică Urbană – IPA își desfășoară activitatea în domenii precum logistica urbană, electronică, software și mobilitate, planificare urbană, echipamente, sisteme, activități de cercetare- dezvoltare și inovare, programe pentru managementul traficului, electric, energetic, urban, automatizări, informatică, și transmisii de date.

Polul de competitivitate „Inovtrans” a fost înființat în 2012 în Craiova, în scopul dezvoltării unor activități, ce produc bunuri cu valoare adăugată cât mai mare, competitive și adaptate cerintelor din piața națională și înternațională, prin realizarea de noi investiții, tranfer tehnologic șî intensificarea colaborăii între Universitatea din Craiova și Institutele de cercetare naționale și locale, parteneri externi din domeniul CDI șî firme active producătoare de material rulant, pentru dezvoltarea de proiecte comune de cercetare aplicată în domeniul fabricării materialului rulant.

9 http://clustero.eu/automotive-south-west-oltenia-pole/

10 http://clustero.eu/turism-oltenia-cluster/

104 Economie urbană

5. Probleme majore şi premise pentru dezvoltare

5.1. Disfuncţionalităţi

Din perspectiva competitivității, problemele care afectează Zona Metropolitană Craiova țin în primul rând de disfuncționalitățile sistemice de la nivelul economiei României: infrastructura deficitară și conectarea slabă la principalele axe de transport european, decuplarea dintre oferta/ resursele de muncă și nevoile companiilor, lipsa de asociativitate și, în general, lipsa de încredere, capacitatea slabă de inovare etc. Alături de acestea, capacitatea antreprenorială slabă, reziliența relativ scăzută a firmelor într-un climat economic marcat de instabilitate, mențin competitivitatea locală la un nivel scăzut. Dependența de investițiile mari conferă vulnerabilitate economiei locale, cu atât mai mult cu cât în jurul acestora s-a dezvoltat un întreg ecosistem de afaceri.

Raportat la densitate populației, infrastructura de servicii nu este suficient dezvoltată pentru a fi

competitivă cu alte zone în care populația ocupă o densitate mai mare. Activitățile economice cu

caracter industrial și cvasi-industrial dețin o pondere semnificativă din activitățile economice,

justificăndu-se astfel ponderea mare ocupată în sectorul economic din Zona Metropolitană Craiova a

serviciilor. Discrepanțele economice între urban-rural în localitătile componente fac ca serviciile de

vânzare și distribuție să nu se desfășoare eficient, dotarea localităților din mediul rural fiind

insuficientă.

În cadrul zonei rurale din Zona Metropolitană Craiova se constată o slabă dezvoltare a sectorului agricol cu toate că întreaga Zonă Metropolitană Craiova se desfășoară pe o rază de aproximativ 30 km față de principalul centru polarizator, deci la o distanță suficient de mare pentru a beneficia de resurse umane și agricole necesare, și la o distanță suficient de mică pentru a eficientiza distribuția și vânzarea produselor agricole. Principalul centru urban din cadrul Zonei Metropolitane Craiova nu a reușit până în anul 2014 să își creeze infrastructura și logistica necesară stimulării micilor producători pentru producția și vânzarea e-gros și/ sau en-detail a produselor agricole. Inexistența posibilităților de vânzare directă a produselor descurajează astfel dezvoltarea activităților agricole.

Piața serviciilor logistice este caracterizată la ora actuală de o cerere ridicată de spații de depozitare.

Sectorul serviciilor de depozitare moderne este subdezvoltat în România, în general. Lipsa de

depozitare este critică deoarece micii producători agricoli trebuie să identifice variante de depozitare

și să scape rapid de producție. Există o nevoie pentru relații internaționale între producătorii de mici

dimensiuni și conexiunilor pe verticală către terții implicați în același lanț de aprovizionare. Lanțurile

de aprovizionare din sectorul agro-alimentar nu au faclități de depozitare, ceea ce conduce la

importuri mai scumpe. De asemeni, industria de procesare nu există aproape deloc (selectare,

spălare, îmbuteliere, etichetare). Producătorii și furnizorii locali nu au managementul și capacitățile

comerciale și nu pot oferi calitate și frecvență. Producătorii și furnizorii locali acționează pe o scară

prea limitată, așteptând ca volumele să fie suficent de ridicate și frecvente pentru a putea investi în

propriul lanț de aprovizionare. Acest fapt susține și situiația economică a producătorilor agricoli sau

zootehnici din Zona Metropolitană Craiova, care nu procesează materia primă în scopul obținerii

unor prețuri mai bune a produselor destinate vânzării.

Gradul ridicat de fragmentare a terenurilor agricole precum și efectivul numeros al persoanelor vârstnice ce activează în agricultură au dus la practicarea în foarte mare măsură , a agriculturii de subzistență și semi-subzistență în majoritatea localităților componente Zonei Metropolitane Craiova, cu excepția Segarcei, ce a reușit să-și păstreze și azi renumele de centru agricol. Divizarea terenurilor agricole nu permite accesarea de fonduri neramburasabile iar asocierea în structuri de tip GAL este abea la început, fapt ce justifică gradul scăzut de tehnologizare a activităților agricole. De asemeni stațiunile de cercetare agricole indentificate nu dispun de resurse suficiente pentru a investi

Economie urbană 105

în activitațile de cercetare, în scopul modificării genetice a culturilor, adaptabile noilor condiții de climă.

În general, nivelul de subfinanțare în doemniul cercetare-dezvoltare invoare nu premite atragerea sau implicarea organismelor de cercetare în proiecte de cercetare de mare anvergură, întrucât resursele necesare asigurării cofinanțării precum și asigurarea cheltuielilor de derulare a proiectelor depășesc atât capacitatea financiară cât și posibilitățile de garantare a unor credite bancare.

Zona Metropolitană Craiova este susținută din punct de vedere economic de Municipiul Craiova. Polarizarea unui singur centru atât la nivelul județului cât și în cadrul zonei metropolitane are drept consecință creșterea disparițăților inter și întraregionale. Oraș monoindustrial, Craiova a fost afectată de destructurarea industrială, fenomen ce a afectat dezvoltarea teritorială a așezărilor influențate de polarizarea centrului urban. Localitățile ce fac parte din structura zonei metropolitane se confruntă cu probleme de adaptare la noi activități, în prezent existând riscul crescut ca unele așezări să fie decuplate de la procesul de creștere economică. Printre factorii ce îngreunează acest proces se numără îmbătrânirea populației, dependența puternică de un număr limitat de sectoare economice cu valoare adăugată mică, slaba capacitate inovativă precum și lipsa condițiilor de bază pentru atragerea investitorilor. Prezența marelui producător din industria automobilelor ce a acaparat celelalte sectoare de activitate aduce economia Zonei Mteopolitane Craiova într-o zonă de risc, cu un grad ridicat de vulnerabilitate.

Cea mai mare activitate din sectorul serviciilor se bazează pe distribuția de autoturisme, fapt ce accentuează dependența economică de acest sector industrial, cu un grad mare de vulnerabilitate.

De asemeni, concentrarea structurilor de primire turistică, cu funcțiuni de cazare turistică în municipiul Craiova , precum și diversitatea redusă a tipurilor de primire turistică explică trendul descendent din ultimii ani a acestui sector.

Din punct de vedere al comerțului, prezența comercianților cu amănuntul sau cu ridicata regionali sau locali adaugă costuri lanțului de aprovizionare și aproape nici un distribuitor nu are o rețea de distribuție națională și nu există facilități publice de cross-docking. Consolidările pentru mărfuri lipsesc și există o lipsă de dorință de a coopera sau de integra serviciile. Pe partea transportatorilor tradiționali există o absență semnificativă a capabilităților logistice (cunoștințe IT, sisteme de urmărire). In plus, există un volum relativ mare de importuri și standardele de calitate sunt la niveluri foarte scăzute.

Infrastructura fizică a României necesită investiții suplimentare pentru a atinge nivelurile de

dezvoltare din UE. Principalele problemele și provocări ale furnizorilor de servicii logistice

profesioniste din România sunt legate de îmbunătățirea calității, nivelul serviciilor și a competitivității.

Infrastructura de transport în cadrul acestui sub-sector este extrem de importantă pentru dezvoltarea

economică a Regiunii Sud-Vest Oltenia, județului Dolj și a Zonei Metropolitane Craiova.

5.2. Tendinţe majore de dezvoltare

Într-un mediu din ce în ce mai interconectat, global, este nevoie ca dezvoltarea locală să fie gândită și orientată de aceeași manieră. Zona Metropolitană Craiova nu concurează pentru investiții numai cu alte locații din România, ci și din Europa sau din lume. Totodată, este nevoie ca dezvoltarea economică să treacă de la abordarea sectorială, la una integrată, inter și trans-sectorială, care să fie capabilă să surprindă și să folosească sinergiile dintre industrii. Privind din perspectiva evoluției sectoarelor de activitate, este necesară restructurarea sectorială, influențată de relația urban-rural. Spațiile rurale sunt tributare contrângerilor legate de distanță, de infrastructură sau de calitatea și pregătirea forței de muncă, factori ce influențează dezvoltarea regională sinergică viitoare. Cooperarea urban-rural, întărirea în teritoriu a zonelor funcționale, cooperarea partenerială între localitățile urbane și rurale mici și mijlocii, precum și crearea unor clustere de întreprinderi mici și mijlocii sunt elemente ce contrbuie la formarea relațiilor dintre așezări. Aceste relații formează

106 Economie urbană

sistemului de așezări, acesta fiind unul din instrumentele ce contribuie dezvoltarea teritorială. Astfel, dacă dezvoltarea soci-economică nu este abordată sistemic, Zona Metropolitană nu va permite dezvoltarea echilibrată a teritoriului, producând dezechilibre la nivel regional.

Schimbarea raportului dintre agricultura de subzistență și cea de producție face parte din procesul de restructurare actual. Constituirea unor lanțuri/clustere axate pe servicii complexe de producție, procesare, transport facilitează formarea si ierahizarea unor centre agro-industriale precum si conectarea acestora la fluxurile internaționale. De asemeni, dezvoltarea agriculturii ecologice reprezintă unul din modurile de adaptare a acestui sector la exigențele agriculturii periurbane.

Utilizarea TIC și a industriilor creative, ca factori facilitatori și industrii transvesale pentru toate celelalte industrii, trebuie văzută ca prioritate. Sprijinirea investițiilor locale, atât prin atragerea de investiții străine, cât, mai ales, prin încurajarea dezvoltării unui țesut antreprenorial local, va trebui continuată. Pentru aceasta, este nevoie de un proces coerent de ”pregătire a comunității” pentru investiții. Principalele tendințe de dezvoltare sunt:

• Promovarea cooperării și asociativității prin valorificarea potențialului de clusterizare pe lanțuri de valoare în industria IT, transporturi (servicii), industrii creative, industrie alimentară (valorificarea materiilor prime agricole);

• Accelerarea investițiilor în infrastructuri de afaceri realizate în parcurile industriale;

• Includerea turismului și agroturismului în prioritățile regionale și de cooperare transfrontalieră;

• Identificarea unor soluții alternative de menținere a viabilității industriei având ca motor de dezvoltare sectorul IMM;

• Dezvoltarea de parteneriate între institutele de cercetare agricolă și pomicolă (Stațiune de cercetare și dezvoltare agricolă Simnic, Craiova, Stațiune de cercetare și producție pomicolă – Craiova, Stațiune de cercetare legumicolă Ișalnița) cu producătorii agricoli din zonă și promovarea rezultatelor cercetării;

• Serviciile publice urbane trebuie extinse la nivel metropolitan, prin delegarea gestiunii din partea localităţilor către asociaţiile de dezvoltare intercomunitară de tip zonă metropolitană sau către cele cu caracter special (alimentare cu apă şi canalizare; colectare deșeuri, transport public; etc)

• Creșterea nivelului de transfer al rezultatelor cercetării în piaţă şi a nivelului de asimilare a inovării în firme (prin stimularea de forme asociative între mediul academic și cel economic)

Sunt necesare investitii substanțiale în infrastructura pe cap de locuitor pentru a atinge același nivel

al serviciilor ca în zonele cu o densitate mare a populației, în scopul creării unui mediu de afaceri

competitiv. Dezvoltarea infrastructurii sectorului de servicii poate facilita legăturile și sinergiile între

intreprinderi, centre de cercetare-dezvoltare și educație, transfer tehnologic, inovare tehnologică,

networking sau clustere, fapt ce va consolida activitățile de cercetare, dezvoltare tehnologică și

inovare. Discrepanțele economice dintre localitățile componente Zonei Metropolitane Craiova

îngreunează eficientizarea serviciilor. De asemeni, dezvoltarea serviciilor poate reduce disparitățile

dintre mediul urban și cel rural prin accesul mai bun la informație, produse, precum și îmbunătățirea

și extinderea infrastructurii serviciilor existente, ce nu deservesc suficient nevoile populației actuale.

Calitatea serviciilor din mediul rural influențează dezvoltarea socio-economică din mediul rural al

Zonei Metropolitane Craiova.

Dezvoltarea sectorului logisticii poate juca un rol cheie la promovarea unei integrări mai solide în

rețelele de producție internaționale. Clienții companiilor de logistică solicită servicii din ce în ce mai

complexe, astfel încât astăzi logistica nu se referă doar la transport și depozitare, ci la optimizarea

întregului lanț logistic și la serviciile cu valoare adăugată. Fragmentarea sectorului serviciilor logistice

Economie urbană 107

din Europa de Est conduce la costuri ridicate și nesiguranță pentru comerț și transpor, blocând

dezvoltarea economică, în timp ce cererea de servicii logistice este în creștere. Logistica include o

gamă de activități esențiale pentru comerț, inclusiv transport, depozitare cargo, control vamal,

distribuție și sisteme de plată. Coordonarea diferitelor etape de dezvoltare a produsului, producția

componentelor și ansamblarea finală necesită abilitatea de a trece bunurile rapid peste frontieră, în

mod fiabil cu un cost redus.

Imbunătățirile sub-sectorului de transporturi și logistică sunt necesare deoarece aduc beneficii economiei ca întreg. Conectarea zonelor rurale la piețe mai mari, ar îmbunătăți productivitatea și ar încuraja, în general dezvoltarea și o activitate economică sporită. Nivelul scăzut de dezvoltare reprezintă o oportunitate importantă de a implementa un sistem integrat de transporturi intermodale ce ar reduce costurile, ar crește eficiența și ar reduce impactul acestui sector asupra mediului.

Se observă de asemeni faptul că aglomerațiile sunt deaja o prezență vizibilă în majoritatea regiunilor, prin participarea a două sau mai multe județe limitrofe în aceiași ramură de activitate și prin diversificarea activității economice. Necesitatea crearii Zonei Metropolitane Craiova susține dezvoltarea controlată a localităților componente. Cu toate acestea, deoarece există un singur oraș pe care se bazează întreaga economie a Zonei Metropolitane, diversificarea activităților economice este dificilă, activitatea în industria automobilelor neavând în prezent avantaje competitive în acest scop.

6. Concluzii şi recomandări

6.1. Concluzii privind potenţialul de creştere economică a Zonei Metropolitane Craiova

Referindu-ne la aspectele dezvoltării economice regionale în paradigma dezvoltării policentrice, Municipiul Craiova are statut de pol de creștere, ca sistem de creștere economică durabilă și de dezvoltare a unor rețele policentrice locale pentru un nou echilibru urban rural, în scopul reducerii dezechilibrelor teritoriale la nivel regional. Structura dezvoltării policentrice este într-un continuu dinamism, reflectând creșterea economică. Consolidarea dezvoltării policentrice și inovația prin crearea unor rețele de legături între zona metropolitană și orașele de diverse dimensiuni, în contextul unei cooperări transeuropene. Dacă aceste zone vor reuși să pună în aplicare, de o manieră inovatoare, rețele de colaborare într-un teritoriu european policentric, se vor crea condițiile care le vor permite să utilizeze cât mai bine concurența mondială pentru propria dezvoltare.

Pentru a putea folosi sistemele de așezări ca instrumente în dezvoltarea teritorială este necesar a se „racorda” relațiile dintre așezări; practic aceasta înseamnă creșterea cooperării urban-rural, înrărirea în teritoriu a zonelor funcționale, cooperarea partenerială între localitățile urbane și rurale, mici și mijlocii atât la scară metropolitană cât și regională, precum și crearea unor clustere de întreprinderi mici și mijlocii urbane și rurale.

Din punct de vedere al decidentului care trebuie să distribuie fondurile pentru investiții reiese că acesta ar putea avea ca primă prioritate a politicii sale spațiale orientarea spre arealele rurale ce înregistrează cele mai înalte niveluri ale Indicelui Policentric Regional al Spațiului Rural.

Prefacerile socio-economice intervenite în ultima perioadă marcate de schimbări de natură structurală a sectorului agricol şi atenuarea rolului tradiţional agricol al oraşelor mici, dar mai ales schimbările tehnologice şi reducerea costurilor transportului, au condus la slăbirea diferenţiată a interdependenţelor dintre oraşele mici şi zonele rurale adiacente, la creşterea competiţiei dintre oraşe printr-o mai mare distanţare dintre oraşele mari şi cele aflate pe treptele ierarhice inferioare ale sistemelor urbane. Totodată, o mare parte din oraşele mici au fost afectate de fenomenul de declin urban (shirinking cities), care se manifestă prin declin economic, creşterea şomajului, migraţia populaţiei, scăderea populaţiei. Pe de altă parte, schimbările structurale pot conduce şi la noi

108 Economie urbană

oportunităţi de creştere economică pentru orașele mici, prin specializarea flexibilă şi integrarea în sistemele urbane.

Tabel 27 - Schimbare de paradigmă în politica de dezvoltare regională

Vechea paradigmă Noua Paradigmă

Recunoaşterea problemelor

Disparităţi regionale în venituri, infrastructură şi populaţie ocupată

Lipsa competitivităţii regionale; potenţional regional subutilizat

Obiective Echitate prin dezvoltare regională

echilibrată Competitivitate şi echitate

Cadrul general al politicii:

Compensarea temporară a dezavantajelor de localizare a regiunilor rămase în urmă; reacţionând la şocuri

(ex. declin industrial)

Reactiv la probleme

Abordând potenţialul regional subutilizat prin programare la nivel

regional

Proactiv pentru potenţial

Instrumente Subvenţii şi ajutor de stat (adesea către

firme individuale)

Investiţii mixte pentru capital „soft” şi „hard” (infrastructură, mediu de

afaceri, piaţa forţei de muncă)

Temele acoperite Abordare sectorială cu un set limitat de

sectoare

Proiecte de dezvoltare integrate şi cuprinzătoare cu o mai largă arie de

cuprindere

Orientarea spaţială

Orientată către regiunile mai puţin dezvoltate („lagging regions”)

Toate regiunile

Unitatea pentru intervenţie

Zone administrative Zone funcţionale

Dimensiunea temporală

Pe termen scurt Pe termen lung

Abordare Aceeaşi abordare pentru toţi („one-size-

fits-all”) Abordare contextuală specifică

(„place-based approach”)

Focus Investiţii exogene şi transferuri Bunuri („assets”) locale endogene

şi cunoaştere („knowledge”)

Actori Guvernul central Diferite niveluri de administraţie şi

actori (privaţi, publici, ONG-uri)

Sursa: Regional Development Policies in OECD Countries, OECD, 2010

Din perspectiva performanței activităților economice, Zona Metropolitană Craiova se încadrează în categoria zonelor cu trend de creștere dar cu specializare comercială în sectoare mai puțin avansate din punct de vedere tehnologic. Se manifestă însă în același timp și tendința spre sectoare cu necesitate mare de cunoștințe avansate precum și creșterea puternică a specializării industriale și comerciale în industriile bazate pe tehnologie. Pentru a stimula competitivitatea sunt necesare evoluții către sectoare inovatoare, bazate pe cunoștințe avansate, sprijinirea inovării și investirea în educație și formare profesională pe tot parcursul vieții.

Economie urbană 109

Serviciile sunt partea cea mai dinamică a economiei Zona Metropolitană Craiova, iar integrarea acestora în procesul de fabricare a crescut, întrucât pentru a gestiona producția și procesul de distribuție a produselor sunt utilizate servicii specializate. Întreprinderile producătoare au început să ofere servicii la pachet cu produse, iar furnizorii de servicii utilizează produse complementare și integrează procesul de fabricare în lanțul lor de valoare.

Inovațiile la nivelul serviciilor care răspund necesităților clienților pot transforma lanțurile de valoare, sectoarele și piețele, indiferent dacă provin de la întreprinderi care au ca obiect de activitate serviciile sau producția. Importanța serviciilor destinate întreprinderilor este în creștere, ele fiind o sursă de inovare, de noi tehnologii și de îmbunătățire a performanțelor. Aceste servicii au devenit integrate în lanțurile de valoare ale altor sectoare economice prin intermediul consumului intermediar, al generării de cunoștințe și al fluxurilor tehnologice, ceea ce reprezintă o oportunitate pentru economia Zonei Metropolitane Craiova de a pătrunde pe noi piețe și de a găsi noi surse de venituri prin intermediul acestora. Așa cum se explicitează și în Strategia Națională de Export 2014-2020, dezvoltarea naturală a industriei și serviciilor în jurul oraselor mari care se constituie în poli de creștere economică poate fi stimulată prin valorificarea superioară a potențialului asociativ pe lanțuri de valoare.

Dezvoltarea comerțului cu produse de înaltă tehnicitate și cu instalații complexe determină sporirea comerțului international cu servicii cum ar fi cele legate de transferul international de tehnologie, comerțul cu brevete, know-how, servicii de engineering. Epoca actuală se caracterizează prin contracte internaționale deosebit de intense. Acestea la rândul lor conduc la amplificarea fluxurilor internaționale de servicii cum ar fi cele generate de călătoriile de afaceri, intreținerea reprezentanțelor economice, participarea la organizații internaționale, congrese, conferințe, colocvii, servicii de presă și telecomunicații, burse de studi și documentare. Astfel serviciile sunt importante pentru creșterea și dezvoltrea oricărui teritoriu. In timp, acestea se vor diversifica, iar calitatea lor va fi din ce în ce mai bună. Privind situația din țările mai dezvoltate, putem consudera că serviciile au înlocuit cu ușurință și rapiditate industria. Aceste au rol de prim rang în realizarea progresului economic și social, majoritatea din funcțiile serviciilor înscriindu-se între activitățile cele mai importante, creatoare de avuție materială și spirituală: cerecetare-dezvoltare, educație, întreținere, aprovizionare și stocaj, distribuție, potențarea utilizării produselor, gestiunea și rceiclarea deșeurilor.

Chiar dacă aparent turismul nu aduce o contribuție substanțială la dezvoltarea economică a regiunii Sud-Vest Oltenia, se estimează că investițiile finalizate sau preconizate în infrastructura din regiune și celelalte regiuni adiacente vor avea un impact pozitiv asupra acestui sector. Printre aceste investiții se numără: conectarea la rețeaua europeană de autostrăzi prin conectarea sectorului de autostradă Nădlac-Lugoj; prelungirea A1 până pe teritoriul regiunii, fapt ce se așteaptă să facă zona mai atractivă pentru turiștii din Europa Occidentală și de Est, București, și sud-estul țării. Turismul de business s-a dezvoltat ca urmare a investiilor realizate în Județul Dolj în noi capacități de producție. Construcția podului Calafat-Vidin în 2013 a fost unul din factorii ce a stimulat activitatea economică.

Turiștii de afaceri sunt mai exigenți, mai puțin sensibili la preț și mult mai preocupați de statut. Având în vedere programul anume ce trebuie respectat, serviciile de transport sunt de mare importanță. Modernizarea continuă a Aeroportului Internațional Craiova începută odată cu deschiderea în 2007, reprezintă o oportunitate pentru dezvoltarea acestui sector datorită eficienței, confortului, punctualității dar și a prestigiului. Ca și modalități de cazare sunt preferate hotelurile de lanț, al căror standard este cunoscut și care oferă, pe lângă servicii de calitate, formule diverse de fidelizare, cu un impact ridicat în cazul turiștilor de afaceri. Inaugurarea în 2015 a hotelului din cunoscutul lanț Ramada în Craiova, singurul din România cu excepția celor din Bucureșți, completează infrastructura turistică de business. Pentru a diversifica infrastructura de cazare specifică turismului de business, valorificarae zonelor rurale din imediata vecinătate a municipiului Craiova reprezintă un potențial de investiție în acest scop.

110 Economie urbană

6.2. Priorităţi de investiţii

Prioritățile de investiții propuse pentru Zona Metropolitană Craiova, prin prisma susținerii competitivității locale:

Susținerea educației în general, a educației antreprenoriale și a pregătirii forței de muncă (actuale și viitoare) în domenii și competențe cheie pentru nevoile companiilor, în colaborare cu acestea din urmă, în cadrul unor programe pe termen lung.

Susținerea investițiilor în cercetare, dezvoltare și inovare, promovarea antreprenorilor în domeniul tehnologic și facilitarea apropierii dintre mediul de cercetare și cel de producție.

Asigurarea infrastructurii de transport

Susținerea antreprenoriatului local

Susținerea asociativității, respectiv operaţionalizarea angajării reale a partenerilor, cu structuri de guvernanță pe mai multe nivele, buget şi structuri executive

Pentru ca dezvoltarea economică să fie posibilă în Zona Metropolitană Craiova, în primul rând este necesară modernizarea infrastructurii de transport.

Inițiativele integrate precum clusterele, poli de competitivitate, zonele de inovare și de dezvoltare tehnologică, precum și parteneriatele cu mediul privat, în speță multinaționalele care au nevoie de rezultatele cercetării aplicate, trebuie să aibă prioritate în investiții, întrucât sectorul cercetare, inovare și dezvoltare este singurul care poate scoate economia europeană și locală din criză, și poate produce creștere economică prn crearea de locuri de muncă și dezvoltarea anumitor sectoare prin punerea în practică a rezultatelor cercetării. Pentru susținerea dezvoltării acestor parteneriate este nevoie de o promovare a utilităților creării de rețele de clustere precum și asigurarea funcționalității acestora până își dovedesc capacitatea de autosusținere financiară a activității.

De asemeni, de o importanță majoră devine și asigurarea resurselor necesare acoperirii cheltuielilor curente ale organismelor publice de cercetare, având în vedere că migrarea accentuată din sistemul românesc de cercetare-dezvoltare-inovare a cercetării.

Programul „Orizont 2020”, secțiunea ”Provocări societale” oferă deosebite facilități prin depunerea de proiecte comune transnaționale în domenii precum schimbări demografice, transport integrat etc., precum și aducerea de specialiști străini pe perioade de până la un an, în cadrul proiectelor de cercetare transnaționale.

Asocierea producătorilor în diverse forme, inclusiv crearea unui cluster în domeniul alimentar, trebuie încurajată prin astfel de mecanisme asociative, ce ar crește accesibilitatea către rețelele mari de retail modern, care oferă garanția asigurării unui volum ridicat de produse, precum și o constanță a furnizării produselor, acestea fiind condiții esențiale pe care supermarketurile/hipermarketurile le impun. Așadar este necesară construirea în primul rând de facilități pentru procesarea la nivel local a produselor realizate, în scopul obținerii unor produse cu valoare adăugată ridicată precum și promovarea produselor alimentare în scopul comercializării. Având în vedere specificul predominant agricol al localităților componente, Zona Metropolitană Craiova ar putea valorifica acest potențial prin dezvoltarea unei zone de procesare și comercializare a produselor agricole vegetale și animale, rezultând o valorificare superioară, dar și durabilă a resurselor agricole ale zonei.

Imbunătățirea managementului terenurilor agricole, în special în vederea unei exploatații sustenabile și realizarea de producții optime, poate fi realizată prin stimularea cercetării-dezvoltării în scopul crării de noi soiuri de plante adaptate condițiilor pedoclimatice specifice și a schimbărilor climatice. In acest scop este necesară încurajarea cooperării între institutele de cercetare în domeniul agricol și beneficiarii privați. Acesta este un prim pas în vederea transformării agriculturii tradiționale într-una adaptată condițiilor actuale de climă, ce ține cont de protejarea mediului, și este sustenabilă din punct de vedere economic. Pe de altă parte, aceste măsuri susțin trecerea de la o agricultură de

Economie urbană 111

subzistență la mica producție, susținând astfel dezvoltarea economică și socială în spațiul rural, prin diminuarea disparităților intra-zonă.

Până la dezvoltarea infrastructurii necesare în crearea legăturii cu vestul țării, o primă oportunitate pentru zona de producție, dar și crearea unui mediu oportun pentru creșterea calității vieții, revitalizarea zonei de sud pe termen scurt este posibilă prin investiții în serviciile de IT și în centrele de servicii.

Culuarul economic pe linia Craiova-Pitești-Sibiu-Alba, susținut de industria automotive, poate fi considerat motor de creștere economică în Europa Centrală și de Est.

6.3. Recomandări privind utilizarea finanţărilor nerambursabile

În perioada de programare 2014 – 2020, alocările bugetare gestionate prin programele operaționale

nu sunt delimitate între regiunile mai putin dezvoltate, cu excepția POR, unde competiția pentru

accesarea de finanțări nerambursabile se va desfășura la nivel regional. Aceasta însemnă că

proiectele pentru care se va solicita finanțare vor intra în competiție liberă directă la nivel national,

atât din perspectiva beneficiarilor potențiali privați cât și a celor din domeniul public.

Proiectele implementate în arealul metropolitan al polilor de creştere şi al polilor de dezvoltare

urbană pot fi continuate în perioada 2014 – 2020, Comisia Europeană facilitând Investiţiile Teritoriale

Integrate, care presupun: un teritoriu desemnat şi o strategie de dezvoltare integrată, un set de

activităţi propuse şi mecanisme de guvernanţă pentru gestionarea investiţiei.

Bugetele pe care le vor gestiona programele operaționale:

Suma alocata POR (Program Operational Regional) 2014-2020:

- 6,47 mld. euro

Suma alocata PO Infrastructura Mare 2014-2020:

- alocare financiara: 9,07 mld. euro

Suma alocata POC (Program Operational Competitivitate) 2014-2020:

Pentru perioada 2014 – 2020 regiunile de dezvoltare ale României sunt încadrate în două

categorii si primesc prin POC:

- regiuni mai dezvoltate (Regiunea București Ilfov, ce include capitala București); - 249

milioane de euro

- regiuni mai puțin dezvoltate (celelalte 7 regiuni de dezvoltare ale României, respectiv Nord-

Est, Sud-Est, Sud Muntenia, Sud Vest Oltenia, Vest, Nord-Vest și Centru) -1,08 miliarde de

euro.

Sume alocate POCA (Program operational Dezvoltarea Capacitatii Administrative) 2014-2020:

▪ 553,191,489.00 din FSE (Fondul Social European);

▪ 106,348,908.00- cofinantare nationala

Total: 659,540,397.00 euro

Suma alocata PO CU (Program Operational Capital Uman) 2014-2020:

- alocare financiara: 3,44 mld. Euro

Suma alocata POAT (Programul Operational Asistență Tehnică) 2014-2020:

-alocare financiara: 0,3 mld. Euro

112 Economie urbană

Sume alocate PNDR (Programul National de Dezvoltare Rurala) 2014-2020:

Alocarea financiara a Uniunii Europene din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare

Rurala (FEADR), acordata Romaniei pentru implementarea Programului National de

Dezvoltare Rurala 2014 – 2020 este de 8.015,6 mil. euro.

Setul de masuri privind investitii in ferma si in intreprinderi rurale pentru:-

- investitiile in active fizice: 2,057 mld. euro,

- dezvoltarea exploatatiilor si a intreprinderilor: 800,36 mil. Euro;

- serviciile de baza si reinnoirea satelor in zonele rurale: 1,1 mld. euro.

Setul de masuri referitoare la mediu si clima- suma totala: 2,387 mld. euro.

- impadurirea si crearea de suprafete impadurite si perdele forestiere – 105 mil. Euro;

- masura agromediu si clima – 850 mil. Euro;

- agricultura ecologica – 200 mil. Euro;

- delimitarea zonelor care se confrunta cu constrangeri naturale sau cu alte constrangeri

specifice –1,232 mld. euro.

Seturile de masuri privind:

- transferul de cunostinte si actiuni de informare -25,40 mil. euro alocati

- serviciile de consiliere -25,40 mil. euro alocati,

- cooperarea - 28,01 mil. euro (inclusiv pomicultura cu o alocare de aproximativ 15 mil.

euro),

- gestionarea riscurilor (fondul mutual) - 200 mil. euro.

- Pentru LEADER - 625 mil. euro

- asistenta tehnica, inclusiv Reteaua Nationala de Dezvoltare Rurala - 178 mil. euro.

Tabel 28 - Alocarea financiară prin POR pentru Regiunea SV Oltenia

Repartizarea alocărilor financiare orientative, la nivel regional, aferente

Programului Operațional Regional 2014 – 2020

1 2 3 11,97%

Obiective tematice (OT)

OT Axe prioritare POR (AP) SV

Cercetare, inovare

1 AP 1 Promovare transfer tehnologic 24.719.024

Competitivitate IMM

3 AP 2 Îmbunătăţirea competitivitatii IMM 81.797.497

Emisii scazute CO2

4 AP 3 Tranzitia catre o economie cu emisii scazute de CO2

202.023.398

4 3,1 eficienta energetica cladiri si iluminat public

47.835.364

4 3,2 eficienta energetica cladiri rezidentiale 52.536.636

Economie urbană 113

4 3,3 mobilitate urbana 101.651.397

OT 4, 6, 9, 10 AP 4 Dezvoltare Urbana 166.006.971

4 4,1 Mobilitate urbana 134.831.039

6 4,2 Revitalizare urbană 14.981.227

9 4,3 Regenerare comunitati defavorizate 7.041.177

10 4,4 Educatie APL 9.153.529

Mediu 6 AP 5 Regenerare urbana si patrimoniu cultural 40.885.266

6 5,1 Patrimoniu cultural 29.896.536

6 5,2 Revitalizare orase 10.988.730

Transport durabil

7 AP 6 Infrastructura rutiera regionala 97.073.854

Sustenabilitate locuri de munca

8 AP 7 Diversificare economii prin turism 11.890.600

Incluziune sociala

9 AP 8 Infrastructura socială si de sănătate 50.906.208

9 8,1 Infrastructura de sănătate 36.674.042

9 8,2 Infrastructura socială 14.232.165

Incluziune sociala

9 AP 9 CLLD - Regenerare economica si sociala 10.723.404

Educatie 10 AP 10 Infrastructura de educație 31.295.782

Capacitate institutionala

11 AP 11 Cadastru (Proiect major)

na AP 12 Asistenta tehnica

Total POR 717.322.003

*) Bugetul gestionat la nivel regional nu include alocarea ITI, SUERD, Schema de garantare, Cadastru si Asistenta tehnica (acestea se vor gestiona la nivel central).

Suma alocata Programul de cooperare Elvețiano-Român 2014-2020: -alocare financiară total: 181 mil. Franci elvețieni;

-alocare financiară Măsura 2 – Mediu și infrastructură 52,2 milioane Franci elvețieni

Cooperare Teritorială Transfrontalieră:

Suma alocata Programul de cooperare transfrontalieră România-Bulgaria 2014-2020: -alocare financiară: 215,7 mil. Euro din FEDR

Cooperare Teritorială Interregională:

Suma alocata Programul de cooperare Interregională Interreg Europe 2014-2020: -alocare financiară: 359 mil Euro din FEDR

114 Economie urbană

Suma alocata Programul de cooperare Interregională URBACT III 2014-2020: -alocare financiară: 96,3 mil Euro din FEDR

Suma alocata Programul de cooperare Interregională INTERACT III 2014-2020: -alocare financiară: 1,82 mil Euro din FEDR

Suma alocata Programul de cooperare Interregională DUNAREA 2020: -alocare financiară: 202 mil Euro din FEDR

Suma alocata Programul de cooperare Interregională ESPON 2020: -alocare financiară: 48,6 mil Euro

Economie urbană 115

Anexa 1

ZMC în Județ

Sector necompetitiv (declin) Sector competitiv (creștere)

Sectoare în transformare

Coeficient de localizare>1

Variația diferențială a numărului de angajați<0

ACTIVITATI PROFESIONALE, STIINTIFICE SI TEHNICE

Sectoare în dezvoltare

Coeficient de localizare>1

Variația diferențială a numărului de angajați>0

INFORMATII SI COMUNICATII

TRANZACTII IMOBILIARE ACTIVITATI DE SERVICII ADMINISTRATIVE SI ACTIVITATI DE SERVICII SUPORT

CONSTRUCTII

ALTE ACTIVITATI DE SERVICII INDUSTRIA PRELUCRATOARE SI EXTRACTIVA

HOTELURI SI RESTAURANTE DISTRIBUTIA APEI; SALUBRITATE, GESTIONAREA DESEURILOR, ACTIVITATI DE DECONTAMINARE COMERT CU RIDICATA SI CU AMANUNTUL, REPARAREA AUTOVEHICULELORSI MOTOCICLETELOR AGRICULTURA, SILVICULTURA SI PESCUIT

Mare concentrare de angajați

Sectoare în declin

Coeficient de localizare<1

Variația diferențială a numărului de angajați<0

PRODUCTIA SI FURNIZAREA DE ENERGIE ELECTRICA SI TERMICA, GAZE, APA CALDA SI AER CONDITIONAT

Sectoare de perspectivă

Coeficient de localizare<1

Variația diferențială a numărului de angajați>0

TRANSPORT SI DEPOZITARE TOTAL SERVICII INTERMEDIERI FINANCIARE SI ASIGURARI ACTIVITATI DE SPECTACOLE , CULTURALE SI RECREATIVE SANATATE SI ASISTENTA SOCIALA INVATAMANT

Mică concentrare de angajați

ZMC în Regiune SV

Sector necompetitiv (declin) Sector competitiv (creștere)

116 Economie urbană

Sectoare în transformare Coeficient de localizare>1

Variația diferențială a numărului de angajați<0

Sectoare în dezvoltare Coeficient de localizare>1

Variația diferențială a numărului de angajați>0

INFORMATII SI COMUNICATII ALTE ACTIVITATI DE SERVICII TRANZACTII IMOBILIARE ACTIVITATI PROFESIONALE, STIINTIFICE SI TEHNICE ACTIVITATI DE SERVICII ADMINISTRATIVE SI ACTIVITATI DE SERVICII SUPORT COMERT CU RIDICATA SI CU AMANUNTUL, REPARAREA AUTOVEHICULELORSI MOTOCICLETELOR DISTRIBUTIA APEI; SALUBRITATE, GESTIONAREA DESEURILOR, ACTIVITATI DE DECONTAMINARE CONSTRUCTII INDUSTRIA PRELUCRATOARE SI EXTRACTIVA HOTELURI SI RESTAURANTE TRANSPORT SI DEPOZITARE AGRICULTURA, SILVICULTURA SI PESCUIT

Mare concentrare de angajați

Sectoare în declin Coeficient de localizare<1

Variația diferențială a numărului de angajați<0

PRODUCTIA SI FURNIZAREA DE ENERGIE ELECTRICA SI TERMICA, GAZE, APA CALDA SI AER CONDITIONAT

Sectoare de perspectivă Coeficient de localizare<1

Variația diferențială a numărului de angajați>0

INTERMEDIERI FINANCIARE SI ASIGURARI ACTIVITATI DE SPECTACOLE , CULTURALE SI RECREATIVE SANATATE SI ASISTENTA SOCIALA INVATAMANT

Mică concentrare de angajați

Craiova în ZMC

Sector necompetitiv (declin) Sector competitiv (creștere)

Sectoare în transformare Coeficient de localizare>1

Variația diferențială a numărului de angajați<0

PRODUCTIA SI FURNIZAREA DE ENERGIE ELECTRICA SI TERMICA, GAZE, APA CALDA SI AER CONDITIONAT

Sectoare în dezvoltare Coeficient de localizare>1

Variația diferențială a numărului de angajați>0

INFORMATII SI COMUNICATII INVATAMANT SANATATE SI ASISTENTA SOCIALA ACTIVITATI DE SPECTACOLE , CULTURALE SI RECREATIVE DISTRIBUTIA APEI; SALUBRITATE, GESTIONAREA DESEURILOR,

Mare concentrare de angajați

Economie urbană 117

ACTIVITATI DE DECONTAMINARE INTERMEDIERI FINANCIARE SI ASIGURARI TRANSPORT SI DEPOZITARE TRANZACTII IMOBILIARE ACTIVITATI PROFESIONALE, STIINTIFICE SI TEHNICE ACTIVITATI DE SERVICII ADMINISTRATIVE SI ACTIVITATI DE SERVICII SUPORT ALTE ACTIVITATI DE SERVICII

Sectoare în declin Coeficient de localizare<1

Variația diferențială a numărului de angajați<0

Sectoare de perspectivă Coeficient de localizare<1

Variația diferențială a numărului de angajați>0

INDUSTRIA PRELUCRATOARE AGRICULTURA CONSTRUCTII COMERT CU RIDICATA SI CU AMANUNTUL; REPARAREA AUTOVEHICULELOR SI MOTOCICLETELOR HOTELURI SI RESTAURANTE

Mică concentrare de angajați

Filiasi în ZMC

Sector necompetitiv (declin) Sector competitiv (creștere)

Sectoare în transformare Coeficient de localizare>1

Variația diferențială a numărului de angajați<0

COMERT CU RIDICATA SI CU AMANUNTUL; REPARAREA AUTOVEHICULELOR SI

MOTOCICLETELOR

Sectoare în dezvoltare Coeficient de localizare>1

Variația diferențială a numărului de angajați>0

HOTELURI SI RESTAURANTE CONSTRUCTII ACTIVITATI PROFESIONALE, STIINTIFICE SI TEHNICE ALTE ACTIVITATI DE SERVICII

Mare concentrare de angajați

Sectoare în declin Coeficient de localizare<1

Variația diferențială a numărului de angajați<0

INDUSTRIA PRELUCRATOARE AGRICULTURA TRANSPORT SI DEPOZITARE SANATATE SI ASISTENTA SOCIALA INFORMATII SI COMUNICATII ACTIVITATI DE SERVICII ADMINISTRATIVE SI ACTIVITATI DE SERVICII SUPORT TRANZACTII IMOBILIARE

Sectoare de perspectivă Coeficient de localizare<1

Variația diferențială a numărului de angajați>0

INTERMEDIERI FINANCIARE SI ASIGURARI DISTRIBUTIA APEI; SALUBRITATE, GESTIONAREA DESEURILOR, ACTIVITATI DE DECONTAMINARE

Mică concentrare de angajați

118 Economie urbană

Segarcea în ZMC

Sector necompetitiv (declin) Sector competitiv (creștere)

Sectoare în transformare Coeficient de localizare>1

Variația diferențială a numărului de angajați<0

AGRICULTURA COMERT CU RIDICATA SI CU AMANUNTUL; REPARAREA AUTOVEHICULELOR SI MOTOCICLETELOR

Sectoare în dezvoltare Coeficient de localizare>1

Variația diferențială a numărului de angajați>0

ACTIVITATI DE SERVICII ADMINISTRATIVE SI ACTIVITATI DE SERVICII SUPORT CONSTRUCTII

Mare concentrare de angajați

Sectoare în declin Coeficient de localizare<1

Variația diferențială a numărului de angajați<0

ALTE ACTIVITATI DE SERVICII INDUSTRIA PRELUCRATOARE TRANSPORT SI DEPOZITARE

Sectoare de perspectivă Coeficient de localizare<1

Variația diferențială a numărului de angajați>0

ACTIVITATI PROFESIONALE, STIINTIFICE SI TEHNICE INTERMEDIERI FINANCIARE SI ASIGURARI HOTELURI SI RESTAURANTE

Mică concentrare de angajați

Prin analiza celor doi indicatori (Coeficient de localizare si Variația diferențială a numărului de angajați) se pot identifica domeniile cu avantaje competitive la nivel de UAT (menționate în cadranele Sectoare în dezvoltare și Sectoare de perspectiva). Dimpotrivă, sectoarele încadrate în cadranele Sectoare în transformare și Sectoare în declin identifică acele ramuri ale economiei care la nivel de UAT nu au acelasi trend cu cel inregistrat la nivelul ZMC din perspectiva capacității de a atrage angajați. De menționat ca analiza are în vedere exclusiv acele domenii de activitate în care au fost raportati angajați pe fiecare UAT în parte. Expresiile ”mare concentrare de angajați” și ”mica concentrare de angajati” trebuie analizate in contextal numarului total de angajati. Almaj în ZMC (54 angajați în 2010; 46 anagajați în 2014)

Sector necompetitiv (declin) Sector competitiv (creștere)

Sectoare în transformare Coeficient de localizare>1

Variația diferențială a numărului de angajați<0

TRANSPORT SI DEPOZITARE INTERMEDIERI FINANCIARE SI ASIGURARI ACTIVITATI PROFESIONALE, STIINTIFICE SI TEHNICE

Sectoare în dezvoltare Coeficient de localizare>1

Variația diferențială a numărului de angajați>0

COMERT CU RIDICATA SI CU AMANUNTUL; REPARAREA AUTOVEHICULELOR SI MOTOCICLETELOR

Mare concentrare de angajați

Sectoare în declin Coeficient de localizare<1

Variația diferențială a numărului de angajați<0

INDUSTRIA PRELUCRATOARE

Sectoare de perspectivă Coeficient de localizare<1

Variația diferențială a numărului de angajați>0

Mică concentrare de angajați

BRADESTI in ZMC (156 angajați în 2010; 443 anagajați în 2014)

Economie urbană 119

Sector necompetitiv (declin) Sector competitiv (creștere)

Sectoare în transformare Coeficient de localizare>1

Variația diferențială a numărului de angajați<0

Sectoare în dezvoltare Coeficient de localizare>1

Variația diferențială a numărului de angajați>0

ACTIVITATI DE SERVICII ADMINISTRATIVE SI ACTIVITATI DE

SERVICII SUPORT COMERT CU RIDICATA SI CU AMANUNTUL; REPARAREA

AUTOVEHICULELOR SI MOTOCICLETELOR

Mare concentrare de angajați

Sectoare în declin Coeficient de localizare<1

Variația diferențială a numărului de angajați<0

HOTELURI SI RESTAURANTE TOTAL

TRANSPORT SI DEPOZITARE INDUSTRIA PRELUCRATOARE

Sectoare de perspectivă Coeficient de localizare<1

Variația diferențială a numărului de angajați>0

CONSTRUCTII

Mică concentrare de angajați

Breasta în ZMC (57 angajați în 2010; 122 anagajați în 2014)

Sector necompetitiv (declin) Sector competitiv (creștere)

Sectoare în transformare Coeficient de localizare>1

Variația diferențială a numărului de angajați<0

DISTRIBUTIA APEI; SALUBRITATE,

GESTIONAREA DESEURILOR, ACTIVITATI DE DECONTAMINARE

Sectoare în dezvoltare Coeficient de localizare>1

Variația diferențială a numărului de angajați>0

COMERT CU RIDICATA SI CU AMANUNTUL; REPARAREA

AUTOVEHICULELOR SI MOTOCICLETELOR

CONSTRUCTII

Mare concentrare de angajați

Sectoare în declin Coeficient de localizare<1

Variația diferențială a numărului de angajați<0

PRODUCTIA SI FURNIZAREA DE ENERGIE ELECTRICA SI TERMICA, GAZE, APA CALDA SI

AER CONDITIONAT ACTIVITATI PROFESIONALE, STIINTIFICE SI

TEHNICE

Sectoare de perspectivă Coeficient de localizare<1

Variația diferențială a numărului de angajați>0

INDUSTRIA PRELUCRATOARE Mică concentrare de

angajați

Bucovat în ZMC (267 angajați în 2010; 272 anagajați în 2014)

Sector necompetitiv (declin) Sector competitiv (creștere)

120 Economie urbană

Sectoare în transformare Coeficient de localizare>1

Variația diferențială a numărului de angajați<0

INDUSTRIA PRELUCRATOARE

Sectoare în dezvoltare Coeficient de localizare>1

Variația diferențială a numărului de angajați>0

TRANZACTII IMOBILIARE CONSTRUCTII

ACTIVITATI PROFESIONALE, STIINTIFICE SI TEHNICE

Mare concentrare de angajați

Sectoare în declin Coeficient de localizare<1

Variația diferențială a numărului de angajați<0

COMERT CU RIDICATA SI CU AMANUNTUL; REPARAREA AUTOVEHICULELOR SI

MOTOCICLETELOR

TRANSPORT SI DEPOZITARE HOTELURI SI RESTAURANTE

INFORMATII SI COMUNICATII

Sectoare de perspectivă Coeficient de localizare<1

Variația diferențială a numărului de angajați>0

Mică concentrare de angajați

Calopar in ZMC (23 angajați în 2010; 37 anagajați în 2014)

Sector necompetitiv (declin) Sector competitiv (creștere)

Sectoare în transformare Coeficient de localizare>1

Variația diferențială a numărului de angajați<0

SANATATE SI ASISTENTA SOCIALA

Sectoare în dezvoltare Coeficient de localizare>1

Variația diferențială a numărului de angajați>0

COMERT CU RIDICATA SI CU AMANUNTUL; REPARAREA

AUTOVEHICULELOR SI MOTOCICLETELOR

Mare concentrare de angajați

Sectoare în declin Coeficient de localizare<1

Variația diferențială a numărului de angajați<0

INDUSTRIA PRELUCRATOARE CONSTRUCTII

ALTE ACTIVITATI DE SERVICII

Sectoare de perspectivă Coeficient de localizare<1

Variația diferențială a numărului de angajați>0

Mică concentrare de angajați

Carcea in ZMC (1643 angajați în 2010; 2014 anagajați în 2014)

Sector necompetitiv (declin) Sector competitiv (creștere)

Sectoare în transformare Coeficient de localizare>1

Variația diferențială a numărului de angajați<0

Sectoare în dezvoltare Coeficient de localizare>1

Variația diferențială a numărului de angajați>0

COMERT CU RIDICATA SI CU AMANUNTUL; REPARAREA

AUTOVEHICULELOR SI MOTOCICLETELOR

HOTELURI SI RESTAURANTE

Mare concentrare de angajați

Economie urbană 121

Sectoare în declin Coeficient de localizare<1

Variația diferențială a numărului de angajați<0

ACTIVITATI DE SERVICII ADMINISTRATIVE SI ACTIVITATI DE

SERVICII SUPORT ACTIVITATI DE SPECTACOLE , CULTURALE SI RECREATIVE ALTE ACTIVITATI DE SERVICII

Sectoare de perspectivă Coeficient de localizare<1

Variația diferențială a numărului de angajați>0

INDUSTRIA PRELUCRATOARE CONSTRUCTII

TRANZACTII IMOBILIARE INTERMEDIERI FINANCIARE SI

ASIGURARI ACTIVITATI PROFESIONALE,

STIINTIFICE SI TEHNICE SANATATE SI ASISTENTA SOCIALA

TRANSPORT SI DEPOZITARE INFORMATII SI COMUNICATII

Mică concentrare de angajați

Cosoveni in ZMC (132 angajați în 2010; 173 angajați în 2014)

Sector necompetitiv (declin) Sector competitiv (creștere)

Sectoare în transformare Coeficient de localizare>1

Variația diferențială a numărului de angajați<0

Sectoare în dezvoltare Coeficient de localizare>1

Variația diferențială a numărului de angajați>0

INDUSTRIA PRELUCRATOARE

Mare concentrare de angajați

Sectoare în declin Coeficient de localizare<1

Variația diferențială a numărului de angajați<0

COMERT CU RIDICATA SI CU AMANUNTUL; REPARAREA AUTOVEHICULELOR SI

MOTOCICLETELOR

CONSTRUCTII HOTELURI SI RESTAURANTE

Sectoare de perspectivă Coeficient de localizare<1

Variația diferențială a numărului de angajați>0

TRANSPORT SI DEPOZITARE Mică concentrare de

angajați

Cotofenii din fata in ZMC (60 angajați în 2010; 110 angajați în 2014)

Sector necompetitiv (declin) Sector competitiv (creștere)

Sectoare în transformare Coeficient de localizare>1

Variația diferențială a numărului de angajați<0

Sectoare în dezvoltare Coeficient de localizare>1

Variația diferențială a numărului de angajați>0

HOTELURI SI RESTAURANTE

Mare concentrare de angajați

Sectoare în declin Coeficient de localizare<1

Variația diferențială a numărului de angajați<0

ACTIVITATI DE SERVICII ADMINISTRATIVE SI ACTIVITATI DE SERVICII SUPORT

Sectoare de perspectivă Coeficient de localizare<1

Variația diferențială a numărului de angajați>0

CONSTRUCTII COMERT CU RIDICATA SI CU

Mică concentrare de angajați

122 Economie urbană

AMANUNTUL; REPARAREA AUTOVEHICULELOR SI

MOTOCICLETELOR INDUSTRIA PRELUCRATOARE

Ghercesti in ZMC (621 angajați în 2010; 700 angajați în 2014)

Sector necompetitiv (declin) Sector competitiv (creștere)

Sectoare în transformare Coeficient de localizare>1

Variația diferențială a numărului de angajați<0

HOTELURI SI RESTAURANTE ALTE ACTIVITATI DE SERVICII

ACTIVITATI DE SERVICII ADMINISTRATIVE SI ACTIVITATI DE SERVICII SUPORT

Sectoare în dezvoltare Coeficient de localizare>1

Variația diferențială a numărului de angajați>0

INDUSTRIA PRELUCRATOARE Mare concentrare de

angajați

Sectoare în declin Coeficient de localizare<1

Variația diferențială a numărului de angajați<0

Sectoare de perspectivă Coeficient de localizare<1

Variația diferențială a numărului de angajați>0

COMERT CU RIDICATA SI CU AMANUNTUL; REPARAREA

AUTOVEHICULELOR SI MOTOCICLETELOR CONSTRUCTII

Mică concentrare de angajați

Isalnita in ZMC (351 angajați în 2010; 588 angajați în 2014)

Sector necompetitiv (declin) Sector competitiv (creștere)

Sectoare în transformare Coeficient de localizare>1

Variația diferențială a numărului de angajați<0

DISTRIBUTIA APEI; SALUBRITATE, GESTIONAREA DESEURILOR, ACTIVITATI

DE DECONTAMINARE

Sectoare în dezvoltare Coeficient de localizare>1

Variația diferențială a numărului de angajați>0

CONSTRUCTII COMERT CU RIDICATA SI CU AMANUNTUL; REPARAREA

AUTOVEHICULELOR SI MOTOCICLETELOR

TRANSPORT SI DEPOZITARE

Mare concentrare de angajați

Sectoare în declin Coeficient de localizare<1

Variația diferențială a numărului de angajați<0

AGRICULTURA HOTELURI SI RESTAURANTE

TRANZACTII IMOBILIARE INFORMATII SI COMUNICATII

Sectoare de perspectivă Coeficient de localizare<1

Variația diferențială a numărului de angajați>0

INDUSTRIA PRELUCRATOARE ACTIVITATI PROFESIONALE,

STIINTIFICE SI TEHNICE ALTE ACTIVITATI DE SERVICII

ACTIVITATI DE SERVICII

Mică concentrare de angajați

Economie urbană 123

ADMINISTRATIVE SI ACTIVITATI DE SERVICII SUPORT

PRODUCTIA SI FURNIZAREA DE ENERGIE ELECTRICA SI TERMICA,

GAZE, APA CALDA SI AER CONDITIONAT

Malu Mare în ZMC (710 angajați în 2010; 849 angajați în 2014)

Sector necompetitiv (declin) Sector competitiv (creștere)

Sectoare în transformare Coeficient de localizare>1

Variația diferențială a numărului de angajați<0

HOTELURI SI RESTAURANTE

Sectoare în dezvoltare Coeficient de localizare>1

Variația diferențială a numărului de angajați>0

TRANZACTII IMOBILIARE COMERT CU RIDICATA SI CU AMANUNTUL; REPARAREA

AUTOVEHICULELOR SI MOTOCICLETELOR

INDUSTRIA PRELUCRATOARE

Mare concentrare de angajați

Sectoare în declin Coeficient de localizare<1

Variația diferențială a numărului de angajați<0

CONSTRUCTII SANATATE SI ASISTENTA SOCIALA

TRANSPORT SI DEPOZITARE

INFORMATII SI COMUNICATII ACTIVITATI DE SERVICII

ADMINISTRATIVE SI ACTIVITATI DE SERVICII SUPORT

Sectoare de perspectivă Coeficient de localizare<1

Variația diferențială a numărului de angajați>0

ACTIVITATI PROFESIONALE, STIINTIFICE SI TEHNICE

ALTE ACTIVITATI DE SERVICII

Mică concentrare de angajați

Mischii in ZMC (91 angajați în 2010; 104 angajați în 2014)

Sector necompetitiv (declin) Sector competitiv (creștere)

Sectoare în transformare Coeficient de localizare>1

Variația diferențială a numărului de angajați<0

SANATATE SI ASISTENTA SOCIALA

Sectoare în dezvoltare Coeficient de localizare>1

Variația diferențială a numărului de angajați>0

HOTELURI SI RESTAURANTE CONSTRUCTII

INDUSTRIA PRELUCRATOARE

Mare concentrare de angajați

Sectoare în declin Coeficient de localizare<1

Variația diferențială a numărului de angajați<0

Sectoare de perspectivă Coeficient de localizare<1

Variația diferențială a numărului de angajați>0

COMERT CU RIDICATA SI CU AMANUNTUL; REPARAREA

AUTOVEHICULELOR SI MOTOCICLETELOR

Mică concentrare de angajați

124 Economie urbană

Murgasi in ZMC (26 angajați în 2010; 56 angajați în 2014)

Sector necompetitiv (declin) Sector competitiv (creștere)

Sectoare în transformare Coeficient de localizare>1

Variația diferențială a numărului de angajați<0

Sectoare în dezvoltare Coeficient de localizare>1

Variația diferențială a numărului de angajați>0

SANATATE SI ASISTENTA SOCIALA CONSTRUCTII

COMERT CU RIDICATA SI CU AMANUNTUL; REPARAREA

AUTOVEHICULELOR SI MOTOCICLETELOR

Mare concentrare de angajați

Sectoare în declin Coeficient de localizare<1

Variația diferențială a numărului de angajați<0

Sectoare de perspectivă Coeficient de localizare<1

Variația diferențială a numărului de angajați>0

INDUSTRIA PRELUCRATOARE

Mică concentrare de angajați

Pielesti in ZMC (371 angajați în 2010; 828 angajați în 2014)

Sector necompetitiv (declin) Sector competitiv (creștere)

Sectoare în transformare Coeficient de localizare>1

Variația diferențială a numărului de angajați<0

ACTIVITATI DE SERVICII

ADMINISTRATIVE SI ACTIVITATI DE SERVICII SUPORT

TRANSPORT SI DEPOZITARE

Sectoare în dezvoltare Coeficient de localizare>1

Variația diferențială a numărului de angajați>0

ALTE ACTIVITATI DE SERVICII CONSTRUCTII

COMERT CU RIDICATA SI CU AMANUNTUL; REPARAREA

AUTOVEHICULELOR SI MOTOCICLETELOR

ACTIVITATI PROFESIONALE, STIINTIFICE SI TEHNICE

INFORMATII SI COMUNICATII INDUSTRIA PRELUCRATOARE

Mare concentrare de angajați

Sectoare în declin Coeficient de localizare<1

Variația diferențială a numărului de angajați<0 TRANSPORT SI DEPOZITARE

AGRICULTURA

Sectoare de perspectivă Coeficient de localizare<1

Variația diferențială a numărului de angajați>0

ACTIVITATI PROFESIONALE, STIINTIFICE SI TEHNICE

INFORMATII SI COMUNICATII INDUSTRIA PRELUCRATOARE

Mică concentrare de angajați

Economie urbană 125

Predesti in ZMC (37 angajați în 2010; 35 angajați în 2014)

Sector necompetitiv (declin) Sector competitiv (creștere)

Sectoare în transformare Coeficient de localizare>1

Variația diferențială a numărului de angajați<0

ACTIVITATI DE SPECTACOLE , CULTURALE SI RECREATIVE HOTELURI SI RESTAURANTE

Sectoare în dezvoltare Coeficient de localizare>1

Variația diferențială a numărului de angajați>0

CONSTRUCTII

Mare concentrare de angajați

Sectoare în declin Coeficient de localizare<1

Variația diferențială a numărului de angajați<0

Sectoare de perspectivă Coeficient de localizare<1

Variația diferențială a numărului de angajați>0

INDUSTRIA PRELUCRATOARE COMERT CU RIDICATA SI CU AMANUNTUL; REPARAREA

AUTOVEHICULELOR SI MOTOCICLETELOR

Mică concentrare de angajați

Simnicu de sus in ZMC (433 angajați în 2010; 539 angajați în 2014)

Sector necompetitiv (declin) Sector competitiv (creștere)

Sectoare în transformare Coeficient de localizare>1

Variația diferențială a numărului de angajați<0

Sectoare în dezvoltare Coeficient de localizare>1

Variația diferențială a numărului de angajați>0

INDUSTRIA PRELUCRATOARE CONSTRUCTII

Mare concentrare de angajați

Sectoare în declin Coeficient de localizare<1

Variația diferențială a numărului de angajați<0

COMERT CU RIDICATA SI CU AMANUNTUL; REPARAREA AUTOVEHICULELOR SI

MOTOCICLETELOR ACTIVITATI PROFESIONALE, STIINTIFICE SI

TEHNICE ACTIVITATI DE SERVICII ADMINISTRATIVE SI

ACTIVITATI DE SERVICII SUPORT HOTELURI SI RESTAURANTE

Sectoare de perspectivă Coeficient de localizare<1

Variația diferențială a numărului de angajați>0

TRANZACTII IMOBILIARE TRANSPORT SI DEPOZITARE Mică concentrare de

angajați

Teasc in ZMC (27 angajați în 2010; 47 angajați în 2014)

Sector necompetitiv (declin) Sector competitiv (creștere)

Sectoare în transformare Coeficient de localizare>1

Variația diferențială a numărului de angajați<0

TRANSPORT SI DEPOZITARE

Sectoare în dezvoltare Coeficient de localizare>1

Variația diferențială a numărului de angajați>0

COMERT CU RIDICATA SI CU AMANUNTUL; REPARAREA

AUTOVEHICULELOR SI MOTOCICLETELOR

Mare concentrare de angajați

126 Economie urbană

Sectoare în declin Coeficient de localizare<1

Variația diferențială a numărului de angajați<0

ACTIVITATI DE SERVICII ADMINISTRATIVE SI ACTIVITATI DE SERVICII SUPORT

Sectoare de perspectivă Coeficient de localizare<1

Variația diferențială a numărului de angajați>0

INDUSTRIA PRELUCRATOARE

Mică concentrare de angajați

Terpezita în ZMC (40 angajați în 2010; 68 angajați în 2014)

Sector necompetitiv (declin) Sector competitiv (creștere)

Sectoare în transformare Coeficient de localizare>1

Variația diferențială a numărului de angajați<0

Sectoare în dezvoltare Coeficient de localizare>1

Variația diferențială a numărului de angajați>0 INDUSTRIA PRELUCRATOARE

Mare concentrare de angajați

Sectoare în declin Coeficient de localizare<1

Variația diferențială a numărului de angajați<0

TRANSPORT SI DEPOZITARE HOTELURI SI RESTAURANTE

Sectoare de perspectivă Coeficient de localizare<1

Variația diferențială a numărului de angajați>0

COMERT CU RIDICATA SI CU AMANUNTUL; REPARAREA

AUTOVEHICULELOR SI MOTOCICLETELOR

Mică concentrare de angajați

Tuglui in ZMC (57 angajați în 2010; 72 angajați în 2014)

Sector necompetitiv (declin) Sector competitiv (creștere)

Sectoare în transformare Coeficient de localizare>1

Variația diferențială a numărului de angajați<0

Sectoare în dezvoltare Coeficient de localizare>1

Variația diferențială a numărului de angajați>0

TRANSPORT SI DEPOZITARE ACTIVITATI PROFESIONALE,

STIINTIFICE SI TEHNICE HOTELURI SI RESTAURANTE COMERT CU RIDICATA SI CU AMANUNTUL; REPARAREA

AUTOVEHICULELOR SI MOTOCICLETELOR

Mare concentrare de angajați

Sectoare în declin Coeficient de localizare<1

Variația diferențială a numărului de angajați<0

INDUSTRIA PRELUCRATOARE

Sectoare de perspectivă Coeficient de localizare<1

Variația diferențială a numărului de angajați>0

Mică concentrare de angajați

Vela în ZMC (19 angajați în 2010; 22 angajați în 2014)

Sector necompetitiv (declin) Sector competitiv (creștere)

Economie urbană 127

Sectoare în transformare Coeficient de localizare>1

Variația diferențială a numărului de angajați<0

COMERT CU RIDICATA SI CU AMANUNTUL;

REPARAREA AUTOVEHICULELOR SI MOTOCICLETELOR

Sectoare în dezvoltare Coeficient de localizare>1

Variația diferențială a numărului de angajați>0

AGRICULTURA

Mare concentrare de angajați

Sectoare în declin Coeficient de localizare<1

Variația diferențială a numărului de angajați<0

Sectoare de perspectivă Coeficient de localizare<1

Variația diferențială a numărului de angajați>0

INDUSTRIA PRELUCRATOARE

Mică concentrare de angajați

Virvoru de jos in ZMC (40 angajați în 2010; 36 angajați în 2014)

Sector necompetitiv (declin) Sector competitiv (creștere)

Sectoare în transformare Coeficient de localizare>1

Variația diferențială a numărului de angajați<0

COMERT CU RIDICATA SI CU AMANUNTUL; REPARAREA AUTOVEHICULELOR SI

MOTOCICLETELOR

Sectoare în dezvoltare Coeficient de localizare>1

Variația diferențială a numărului de angajați>0

TRANSPORT SI DEPOZITARE

Mare concentrare de angajați

Sectoare în declin Coeficient de localizare<1

Variația diferențială a numărului de angajați<0

ACTIVITATI PROFESIONALE, STIINTIFICE SI TEHNICE

Sectoare de perspectivă Coeficient de localizare<1

Variația diferențială a numărului de angajați>0

CONSTRUCTII INDUSTRIA PRELUCRATOARE

Mică concentrare de angajați

128 Economie urbană

ANEXA 2

Economie urbană 129

ANEXA 3

Tabel - Sectoare de activitate din Zona Metropolitană Craiova după cod CAEN

COD CAEN SECTOARE DE ACTIVITATE DIN ZONA METROPOLITANA CRAIOVA

AGRICULTURA

0 Agricultură, vânătoare și servicii anexe

INDUSTRIA PRELUCRATOARE

10 Industria alimentară

11 Fabricarea băuturilor

12 Fabricarea produselor din tutun

13 Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte

14 Fabricarea produselor textile

15 Tăbăcirea și finisarea pieilor, fabricarea articolelor de voiaj și marochinărie, harnasamentelor și încălțămintei

16 Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn și plută, cu excepția mobile; fabricarea din paie și din alte material vegetale împletite

17 Fabricarea hârtiei și a produselor din hârtie

18 Tipărirea și reproducerea pe suporți a înregistrărilor

19 Fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului

20 Fabricarea substanțelor și a produselor chimice

21 Fabricarea produselor farmaceutice de bază și a preparatelor farmaceutice

22 Fabricarea produselor din cauciuc și mase plastice

23 Fabricarea altor produse din minerale nemetalice

24 Industria metalurgică

25 Industria construcțiilor metalice și a produselor din metal, exclusive mașini și instalații

26 Fabricarea calculatoarelor și a produselor electronice și optice

27 Fabricarea echipamentelor electrice

28 Fabricarea de mașini, utilaje și echipamente n.c.a.

29 Fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor și semiremorcilor

30 Fabricarea altor mijloace de transport

31 Fabricarea de mobilă

32 Alte activități industrial n.c.a.

33 Repararea, întreținerea și instalarea mașinilor și echipamentelor

34

PRODUCTIA SI FURNIZAREA DE ENERGIE ELECTRICA SI TERMICA, GAZE, APA CALDA SI AER CONDITIONAT

35 Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat

DISTRIBUTIA APEI, SALUBRITATE, GESTIONAREA DESEURILOR, ACTIVITATI DE DECONTAMINARE

36 Captarea, tratarea și distribuția apei

37 Colectarea și epurarea apelor uzate

38 Colectarea, tratarea și eliminarea deșeurilor; activități de recuperare a materialelor reciclate

39 Activități și servicii de decontaminare

CONSTRUCTII

41 Construcții de clădiri

130 Economie urbană

42 Lucrări de geniu civil

43 Lucrări special de construcții

COMERT CU RIDICATA SI CU AMANUNTUL, REPARRAEA UTOVEHICULELOR SI MOTOCICLETELOR

45 Comerț cu ridicata și cu amănuntul, întreținerea și repararea autovehiculelor și a motocicletelor

46 Comerț cu ridicata cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete

47 Comerț cu amănuntul, cu excepția autovehiculelor și motocicletelor

TRANSPORT SI DEPOZITARE

49 Transporturi terestre și transporturi prin conducte

50 Transporturi pe apă

51 Transporturi aeriene

52 Depozitare și activități auxiliare pentru transporturi

53 Activități de poștă și de curierat

HOTELURI SI RESTAURANTE

55 Hoteluri și alte facilități de cazare

56 Restaurante și alte activități de servicii și alimentație

INFORMATII SI COMUNICATII

58 Activități de editare

59 Activități de producție cinematografică, video șî de programe de televiziune; înregistrări audio și activități de editare muzicală

60 Activități de difuzare și transmitere de programe

61 Telecomunicații

62 Activități de servicii în tehnologia informației

63 Activități de servicii informatice

INTERMEDIERI FINANCIARE SI ASIGURARI

64 Intermedieri financiare, cu excepția activităților de asigurări și ale fondurilor de pensii

65 Activități de asigurări , reasigurări ale fondurilor de pensii (cu excepția celor din sistemul public de asigurări sociale)

66 Activități auxiliare intermedierilor financiare, activități de asigurare și fonduri de pensii

67

TRANZACTII IMOBILIARE

68 Tranzacții imobiliare

ACTIVITATI PROFESIONALE, STIINTIFICE SI TEHNICE

69 Activități de contabilitate

70 Activități ale direcțiilor (centralelor), birourilor administrative centralizate; activități de management și de consultanță în management

71 Activități de arhitectură și inginerie; activități de testări și analiză tehnică

72 Cercetare-dezvoltare

73 Publicitate și activități de studiere a pieței

74 Alte activități profesionale, științifice și tehnice

75 Activități veterinare

ACTIVITATI DE SERVICII ADMINISTRATIVE SI ACTIVITATI DE SERVICII SUPORT

77 Activităti de închiriere și leasing

78 Activități de servicii privind forța de muncă

79 Activități ale agențiilor turistice și a tur-operatorilor; alte servicii de rezervare și asistență

80 Activități de investigații șI protecție

81 Activități de peisagistică și servicii pentru clădiri

Economie urbană 131

82 Activități de secretariat, servicii support șî alte activități de servicii prestate în principal întreprinderilor

ADMINISTRATIE PUBLICA SI APARARE, ASIGURARI SOCIALE DIN SISTEMUL PUBLIC

84 Administrație publică și apărare; asigurări sociale din sistemul public

INVATAMANT

85 Invățământ

SANATATE SI ASISTENTA SOCIALA

86 Activități referitoare la sănătatea umană

87 Servicii combinate de îngrijire medical și asistență social, cu cazare

88 Activități de asistență social, fără cazare

ACTIVITATI DE SPECTACOLE, CULTURALE SI RECREATIVE

90 Activități de creație și interpretare artistică

91 Activități ale bibliotecilor, arhivelor, muzeelor și alte activități culturale

92 Activități de jocuri de noroc și pariuri

93 Activități sportive, recreative și distractive

ALTE ACTIVITATI DE SERVICII

94 Activități associative diverse

95 Reparații de calculatoare, dearticole personale și de uz gospodăresc

96 Alte activități de servicii

132 Economie urbană

Acest studiu a fost elaborat în cadrul proiectului ”Sprijin pentru coordonarea implementării Planului Integrat de Dezvoltare al Polului de Creștere Craiova”, cod SMIS 15276, cofinanțat din FEDR în

cadrul POAT 2007-2013.

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României