COMISIA EUROPEANĂDirecția Generală Educație, Tineret, Sport și Cultură

Cultură și creativitateEuropa creativă

CERERE DE PROPUNERI – EAC/S18/2018

Muzica mișcă Europa

Programul de formare pentru tinerii profesioniști din domeniul muzical

1. INTRODUCERE – CONTEXT

Contextul general al politicii UE privind cultura

Prezenta cerere de propuneri contribuie la implementarea programului de lucru anual pentru 2018 adoptat prin Decizia C (2018) 1602 a Comisiei din 21 martie 2018 și, mai exact, la implementarea celei de-a treia activități distincte din cadrul punctului „3. Implementare”.

Rolul Uniunii Europene în domeniul culturii este specificat la articolul 167 din Tratatul privind funcționarea UE . Activitățile Comisiei Europene în acest domeniu se desfășoară mai ales în cadrul creat prin Agenda europeană pentru cultură , care vizează consolidarea rolului și a poziției culturii într-o lume tot mai globalizată. Rolul Comisiei este de a contribui la abordarea provocărilor comune, precum impactul tranziției la tehnologia digitală, schimbarea modelelor de guvernanță culturală și nevoia de sprijinire a potențialului de inovare al sectorului cultural și al celui creativ. De asemenea, Comisia și-a asumat angajamentul de a promova diversitatea culturală, de a proteja patrimoniul cultural, de a diminua obstacolele din calea mobilității profesioniștilor din domeniul cultural și de a sprijini contribuția industriilor culturale și creative la stimularea creșterii și a locurilor de muncă în întreaga UE, conform principiilor agendei europene. Dimensiunea internațională a culturii se află în centrul acestei agende. Cooperarea UE în ceea ce privește cultura va fi consolidată și mai mult în viitor în cadrul unei noi agende europene pentru cultură.1

Din 2014 și până în prezent, Europa creativă a servit drept program-cadru consolidat de sprijinire a sectorului cultural și a celui audiovizual ale Europei. Europa Creativă a sprijinit implementarea de acțiuni în conformitate cu politica UE în domeniul culturii. În contextul elaborării următorului cadru financiar multianual (CFM) pentru perioada de după 2020, au început discuțiile privind viitorul program al UE pentru cultură.2

1 În urma solicitării exprimate în cadrul reuniunii liderilor de la Gothenburg din noiembrie 2017, Comisia elaborează în prezent o inițiativă pentru o nouă agendă europeană pentru cultură, a cărei adoptare este preconizată pentru luna mai.

2 Propunerile Comisiei pentru următorul CFM și următoarele generații de programe UE sunt așteptate în mai/iunie.

1

2

Despre sectorul muzical din Europa

Muzica este un pilon important al culturii europene. Sectorul este semnificativ din punct de vedere economic – oferă mai multe locuri de muncă decât sectorul cinematografic și generează venituri de peste 25 de miliarde EUR anual. De asemenea, muzica este o componentă esențială a diversității culturale a Europei și are puterea de a genera schimbări în bine la multe niveluri ale societății.

De-a lungul ultimului deceniu, sectorul muzical al Europei a fost puternic influențat de tranziția la tehnologia digitală și de concurența sporită din partea jucătorilor de pe piața mondială. Acest sector s-a confruntat și se confruntă în continuare cu provocări care au dus la schimbări fundamentale ale modului în care este creată, produsă, distribuită, consumată și valorificată financiar muzica. Industria muzicală se adaptează pentru a profita de oportunitățile care i se oferă (noi modele de afaceri, sporirea cotelor de audiență, o nouă modalitate de interacțiune), deschizând calea pentru alți furnizori de conținut. În pofida numeroaselor oportunități, există în continuare provocări importante, cum ar fi repartizarea veniturilor și remunerarea echitabilă a artiștilor în acest nou mediu digital. Așa-zisul „decalaj de valoare” a devenit un subiect de discuții intense la nivel național și european în ultimii câțiva ani.

Europa este un jucător puternic la nivel mondial, de-a lungul întregului lanț valoric al muzicii, inclusiv în ceea ce privește distribuția online. Veniturile rezultate din difuzarea în flux continuu (streaming) cresc extrem de rapid, compensând reducerile înregistrate în ceea ce privește formatele fizice și descărcările. Cele mai mari piețe muzicale ale lumii (Germania, Regatul Unit, Franța și Italia) se află în Europa, industria muzicală a acestui continent putând fi considerată una dintre cele mai creative și diverse din lume. Totuși, ecosistemul muzical european este un peisaj fragmentat, divers și complex, cu diferențe structurale între principalele grupuri de operatori sau sub-sectoare (precum subsectorul muzicii clasice și al muzicii produse de amatori, sub-sectorul muzicii live, sub-sectorul muzicii înregistrate, sub-sectorul distribuției digitale etc.). De asemenea, există o puternică fragmentare națională, însoțită de bariere lingvistice, care împiedică promovarea și vizibilitatea repertoriului muzical peste granițele naționale în Europa și în afara Europei. Repertoriul muzical european în alte limbi decât limba engleză întâmpină dificultăți în traversarea granițelor Europei și există obstacole în calea internaționalizării carierelor artiștilor. Statele Unite și Regatul Unit se bucură de un acces mai bun la piața europeană a muzicii, din motive istorice, culturale și lingvistice, dar și pentru că găzduiesc majoritatea marilor case discografice, promotori internaționali și servicii de distribuție. Predominanța repertoriului muzical în limba engleză care traversează granițele prin spectacole live, transmisiuni radio și servicii online în Europa și a puternicelor corporații conduse din Statele Unite ale Americii3 pare să împiedice promovarea și vizibilitatea producțiilor muzicale europene. Concentrarea și concurența denaturată sunt provocări-cheie pentru ecosistemul muzical al Europei.

Este necesar să se ofere sprijin pentru competitivitatea și diversitatea sectorului muzical și să se promoveze crearea de muzică. În acest context, ar putea fi necesare strategii pentru exportarea muzicii europene, pentru explorarea unor piețe din afara Europei și a audiențelor lor.

Sprijinul UE pentru muzică – Muzica mișcă Europa

3 Muzica mișcă Europa – Un program de sprijin pentru sectorul muzical european, compilare și cercetare a Pop100 pentru Yourope, mai 2016.

3

Așadar, spre sfârșitul anului 2015, Comisia Europeană a lansat un dialog cu reprezentanți ai sectorului muzical european, cu scopul de a identifica provocările-cheie și posibilele modalități de abordare a lor, inclusiv acordarea de sprijin din partea UE. De atunci, „Muzica mișcă Europa” a devenit cadrul acestor discuții și, mai în general, al inițiativelor și acțiunilor UE de promovare a diversității și competitivității sectorului muzical al Europei, în ceea ce privește politica și finanțarea. Un rezultat important al dialogului menționat este Raportul grupului de lucru AB Music din 2016. Raportul a dezvăluit că este necesară mai multă eficacitate în ceea ce privește sprijinirea creației muzicale, promovarea diversității muzicale și explorarea oportunităților oferite de distribuirea muzicii online și offline. 

Pe acest fond, în contextul procedurii bugetare a UE pentru 2018, Parlamentul European a alocat un buget de 1,5 milioane EUR pentru o Acțiune pregătitoare „Muzica mișcă Europa: promovarea diversității și talentului de la nivel european în domeniul muzical” cu scopul de a testa acțiuni potrivite pentru o finanțare mai bine direcționată a UE pentru muzică după 2020.4 Centrul atenției ar trebui să fie patru linii de acțiune: distribuția offline și online, dezvoltarea artiștilor și a repertoriilor, profesionalizarea și educația, exportarea muzicii europene în afara Europei.

Comisia Europeană a sprijinit procesul care a dus la includerea acestei acțiuni pregătitoare în bugetul UE pentru 2018, având în vedere că a intervenit în momentul oportun, în care Comisia își pregătește propunerile pentru noi instrumente de finanțare pentru perioada de după 2020. Implementarea acestei acțiuni pregătitoare este o oportunitate de a testa noi idei privind modul de completare a formelor existente de sprijin din partea UE pentru muzică în cadrul programului Europa creativă, în special cofinanțarea proiectelor, platformelor și rețelelor de cooperare muzicală și a premiului european pentru muzică (EBBA awards), precum și privind acțiunile de politică ce au un impact asupra sectorului muzical (de exemplu, în contextul pieței unice digitale).

În vederea implementării acțiunii pregătitoare, Comisia va lansa două cereri de propuneri și două proceduri de ofertare în primăvara anului 2018, după cum urmează:

(a) Muzica mișcă Europa - distribuție online și offline(b) Muzica mișcă Europa - studiul de fezabilitate pentru instituirea unui observator

european al muzicii și o analiză a discrepanțelor în ceea ce privește nevoile de finanțare ale sectorului muzical

(c) Muzica mișcă Europa - programul de formare pentru tinerii profesioniști din domeniul muzical

(d) Muzica mișcă Europa - studiu referitor la o strategie privind exportarea muzicii europene

În paralel, Comisia s-a angajat să desfășoare un dialog periodic cu sectorul muzical european în privința acestor și a altor teme, începând din 2018.

Prezenta cerere de propuneri se concentrează asupra dezvoltării unui program de formare pentru tinerii profesioniști din domeniul muzical (c).

Formare pentru tinerii profesioniști

4 Textul acțiunii pregătitoare:https://ec.europa.eu/programmes/creative-europe/actions/music-moves-europe_en

4

Dialogul cu reprezentanții sectorului muzical european și diversele studii realizate au arătat că este necesară profesionalizarea sectorului cultural în general și a sectorului muzical, în special deoarece acesta trece prin schimbări radicale și, prin urmare, se confruntă cu provocări majore. În acest context, profesionalizarea are scopul de a oferi tinerilor profesioniști din industria muzicală europeană competențele de care au nevoie pentru a-și dezvolta carierele sau posibilitatea de a-și actualiza competențele existente pentru a face față exigențelor în rapidă schimbare cu care se confruntă industria lor. Acest lucru înseamnă nu doar dobândirea de competențe creative și digitale, ci și a unor competențe sociale, de management și economice, precum elaborarea unui plan de afaceri, dezvoltarea unor planuri de marketing sau înțelegerea cadrului juridic european și național, de exemplu a cadrului de reglementare a drepturilor de autor. De asemenea, este vorba despre crearea unei mai bune înțelegeri reciproce a mediilor de lucru diferite ale artiștilor și ale altor profesioniști și sub-sectoare specializate din industria muzicală, în contextul în care granițele dintre profilurile profesionale clasice dispar, „fișa postului” se schimbă și apar noi profiluri profesionale. Mediul academic contemporan a dezvoltat conceptul relevant de „leadership cultural”5, abordând competențele necesare pentru succesul organizațiilor culturale („leadership cultural antreprenorial”). Un astfel de leadership ar putea implica și acțiuni în favoarea binelui colectiv al întregului sector, cum ar fi activitățile organizațiilor voluntare sau non-profit („leadership cultural generos”) sau asumarea unor responsabilități sociale legate de implicarea societală mai amplă („leadership cultural public”).

2. OBIECTIV(E) – TEMĂ (TEME) – PRIORITĂȚI

2.1. OBIECTIVE

Obiective principale

Obiectivul general al prezentei cereri de propuneri este identificarea și sprijinirea a până la 10 programe-pilot inovatoare și sustenabile de formare a tinerilor profesioniști din sectorul muzical, testând modele la scară mică privind modul de a îmbunătăți capacitatea și reziliența sectorului și de a contribui la profesionalizarea acestuia. Învățămintele dobândite grație acestor propuneri de cursuri de formare-pilot vizate ar trebi să îmbunătățească înțelegerea sectorului în ceea ce privește chestiunile legate de profesionalizare. Aceste constatări ar trebui să fie luate în considerare la elaborarea unei strategii integrate privind sprijinirea muzicii pentru următoarea generație de programe de finanțare ale UE după 2020, care ar putea sprijini diversitatea și talentul Europei, precum și competitivitatea sectorului și accesul sporit al cetățenilor la muzică în toată diversitatea ei.

Obiective specifice

1. Satisfacerea nevoii de actualizare periodică a expertizei profesionale individuale și organizaționale, pentru ca profesioniștii din domeniul muzical să aibă o capacitate mai mare de adaptare la schimbările de pe piața muzicală, inclusiv în ceea ce privește relevanța acesteia pentru carierele internaționale.

2. Promovarea schimbării transnaționale sau a beneficiilor esențiale reciproce ce rezultă din intersectarea subsectoarelor, în special în cazurile în care este identificat

5 https://www.encatc.org/media/3718-encact-journal-vol-7-issue-1-2017.pdf5

un potențial pentru învățare reciprocă sau pentru schimburi de bune practici (consolidarea cooperării și răspândirea bunelor practici).

3. Includerea unor abordări transnaționale prin care programul de formare să sprijine tinerii profesioniști implicați în inițiative muzicale transfrontaliere sau dornici să dezvolte astfel de inițiative, mai ales în cazurile în care la nivel național, regional sau local nu există cunoștințele și expertiza relevante.

Având în vedere amploarea programului-pilot, solicitanții ar trebui să abordeze cel puțin unul dintre aceste domenii prioritare care dau dovadă de inovare, excelență și diferențiere față de dispozițiile naționale sau internaționale existente. Excelența într-unul dintre domenii ar trebui privilegiată în raport cu încercarea de a aborda toate prioritățile într-o mică măsură.

2.2. ACTIVITĂȚI

Propunerea ar trebui să includă activitățile relevante care sunt necesare pentru îndeplinirea obiectivelor de mai sus. Activitățile prin care se furnizează formare tinerilor artiști și altor profesioniști din sectorul muzical ar putea lua următoarele forme:

1. programe de formare transnaționale și/sau transsectoriale care utilizează predarea în persoană, precum și metode online;

2. programe de mentorat și de învățare reciprocă;

3. programe de burse și rezidențe;

4. programe de stagii cu posturi plătite.

Pentru a obține rezultate tangibile, aceste modele la scară mică ar trebui să implice cel puțin cinci persoane care să participe și să finalizeze astfel de activități de formare.

2.3. BENEFICIARI

Pot prezenta propuneri furnizorii de formare/educație consacrați sau parteneriatele din sectoarele formării/educației/muzicii care demonstrează expertiză specializată relevantă în sectorul muzical sau în alte sectoare. Organizațiile muzicale care lucrează cu omologi din sector pot fi acceptate pentru propuneri de plasament sau de schimb.

2.4. REZULTATE PRECONIZATE

Cererea de propuneri are în vedere sprijinirea propunerilor care generează următoarele exemple neexhaustive de rezultate și care sunt legate în mod clar de obiective:

demonstrarea unor acțiuni și a unor programe de formare care îmbunătățesc informarea și înțelegerea în chestiuni de profesionalizare,

schimburi și colaborare între diferitele sectoare ale industriei, precum și între sub-sectoarele muzicale,

îmbunătățirea expertizei dintre profesioniștii din industria muzicală într-un moment crucial al carierei lor, de exemplu în vederea asumării sau a păstrării unui post de conducere sau cu influență,

6

contribuția la o strategie integrată dedicată dezvoltării muzicii pentru următoarea generație a finanțării din partea UE de după 2020.

7

3. CALENDAR

Etape Data și ora sauperioada indicativă

a) Publicarea cererii de propuneri 8.5.2018

b) Termenul-limită pentru depunerea propunerilor 27.8.2018 13:00 CET

c) Perioada de evaluare septembrie-octombrie 2018

d) Informarea solicitanților noiembrie 2018

e) Semnarea acordului de grant decembrie 2018

4. BUGET DISPONIBIL

Bugetul total alocat cofinanțării proiectelor se ridică la 550 000,00 EUR.

Cuantumul maxim al grantului va fi de 55 000 EUR per propunere care beneficiază de sprijin.

Rata maximă a cofinanțării va fi de 80 % (a se vedea punctul 11.3.1)

Comisia preconizează că va finanța 10 propuneri.

Comisia își rezervă dreptul de a nu distribui toate fondurile disponibile.

5. CERINȚE DE ADMISIBILITATE

Propunerile trebuie trimise cel târziu până la expirarea termenului-limită pentru depunere menționat la punctul 3.

Propunerile trebuie depuse în scris (a se vedea punctul 14), utilizând formularul de cerere de grant din anexa 1.

Propunerile trebuie redactate în una dintre limbile oficiale ale UE.

Nerespectarea acestor cerințe va duce la respingerea propunerii.

8

6. CRITERII DE ELIGIBILITATE6

6.1. SOLICITANȚI ELIGIBILI

Sunt eligibili următorii solicitanți:

organizații non-profit (private sau publice);

autorități publice (naționale, regionale, locale);

universități;

instituții de învățământ;

asociații;

persoanele fizice nu sunt eligibile decât dacă sunt persoane fizice care desfășoară o activitate independentă sau au un statut echivalent (mai exact, persoane fizice autorizate), societatea neavând personalitate juridică separată de cea a persoanei fizice.

Sunt eligibile doar propunerile persoanelor juridice stabilite în următoarele țări:

statele membre ale UE;

țările eligibile din afara UE care participă la subprogramul „Cultura” din cadrul programului Europa Creativă7.

În cazul solicitanților britanici: Vă atragem atenția asupra faptului că criteriile de eligibilitate trebuie respectate pe întreaga durată a grantului. În cazul în care Regatul Unit se retrage din Uniunea Europeană în cursul perioadei grantului fără a încheia un acord cu UE care să asigure în special că solicitanții britanici continuă să fie eligibili, veți înceta să mai primiți finanțare din partea UE (continuând, atunci când este posibil, să participați la proiect) sau va trebui să părăsiți proiectul în temeiul articolului II.17din acordul de grant.

Un solicitant sau un consorțiu, indiferent dacă acesta din urmă a fost sau nu înființat anume pentru acțiunea în cauză, poate prezenta o propunere dacă:

este format din mai multe persoane juridice care îndeplinesc criteriile de eligibilitate, de non-excludere și de selecție prevăzute în prezenta cerere de propuneri și implementează împreună acțiunea propusă;

propunerea identifică entitățile respective:

propunerea identifică principala entitate coordonatoare și responsabilă.

Pentru evaluarea eligibilității solicitanților, sunt necesare următoarele documente justificative:

entitate privată: extras din Monitorul Oficial, copie a statutului, extras din registrul comerțului sau din registrul asociațiilor, certificat de înregistrare în scopuri de TVA (dacă numărul de înregistrare în registrul comerțului și codul de

6 Articolul 131 Regulamentul financiar (RF), articolul 201 din Normele de aplicare a Regulamentului financiar (NAP).

7 https://eacea.ec.europa.eu/creative-europe/library/eligibility-organisations-non-eu-countries_en

9

înregistrare în scopuri de TVA sunt identice, cum este cazul în unele țări, doar unul dintre aceste documente este necesar);

entitate publică: copie a rezoluției, a deciziei sau a altui document oficial de instituire a entității de drept public;

persoane fizice: fotocopie a cărții de identitate și/sau a pașaportului; certificat de înregistrare în scopuri de TVA, dacă este cazul (de exemplu, în cazul unor persoane fizice care desfășoară o activitate independentă)

6.2. ACTIVITĂȚI ELIGIBILE

Tipuri de activități eligibile în cadrul prezentei cereri de propuneri, printre altele:

programe de formare transnaționale și/sau transsectoriale care utilizează predarea în persoană, precum și metode online, inclusiv seminare sau ateliere;

programe de mentorat și de învățare reciprocă;

programe de burse și rezidențe;

programe de stagii cu posturi plătite;

activități menite a crea și a îmbunătăți rețelele și schimburi de bune practici pentru sporirea profesionalizării sectorului.

Următoarele activități nu sunt eligibile în cadrul prezentei cereri de propuneri:

studii, analize, proiecte de cartografiere

activități care vizează creația culturală sau formarea profesională muzicală.

6.3. PERIOADA DE PUNERE ÎN APLICARE

Activitățile pot fi implementate cu respectarea următoarelor reguli:

activitățile nu pot fi inițiate înaintea anunțării rezultatului selecției;

activitățile trebuie să înceapă cel târziu până la 31 decembrie 2018;

activitățile trebuie finalizate până la 31 decembrie 2019;

durata maximă a proiectelor este de 12 luni.

Propunerile de proiecte cu o durată mai lungă decât cea specificată în prezenta cerere de propuneri nu vor fi acceptate.

7. CRITERII DE EXCLUDERE

7.1. EXCLUDERE

Ordonatorul de credite exclude un solicitant de la participarea la cererea de propuneri în cazul în care:

(a) solicitantul este în stare de faliment, în situație de insolvență sau de lichidare, activele sale sunt administrate de un lichidator sau de o instanță, se află în stare de concordat preventiv, de suspendare a activității sau în orice altă situație similară care rezultă în urma unei proceduri similare prevăzute în legislația sau în reglementările naționale;

(b) s-a stabilit printr-o hotărâre definitivă sau printr-o decizie administrativă definitivă că respectivul solicitant nu și-a respectat obligațiile de plată a impozitelor sau a

10

contribuțiilor la asigurările sociale în conformitate cu dreptul țării în care este stabilit acesta sau cu cel al țării în care se află ordonatorul de credite sau cu cel al țării în care se execută contractul;

(c) s-a stabilit printr-o hotărâre definitivă sau printr-o decizie administrativă definitivă că respectivul solicitant se face vinovat de abatere profesională gravă, deoarece a încălcat legile sau reglementările sau standardele etice ale profesiei din care face parte sau deoarece se face vinovat de orice conduită abuzivă care îi afectează credibilitatea profesională, atunci când această conduită trădează o intenție frauduloasă sau o neglijență gravă, inclusiv, în special, oricare dintre următoarele:

(i) falsificarea cu intenția de a frauda sau din neglijență a informațiilor necesare pentru verificarea absenței motivelor de excludere sau a îndeplinirii criteriilor de selecție sau în executarea unui contract, a unui acord de grant sau a unei decizii de acordare a unui grant;

(ii) stabilirea unei înțelegeri cu alți solicitanți în vederea denaturării concurenței;

(iii) încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală;

(iv) tentativa de influențare a procesului decizional al Comisiei pe durata procedurii de atribuire;

(v) tentativa de a obține informații confidențiale care ar putea conferi avantaje necuvenite în cadrul procedurii de atribuire;

(d) s-a stabilit printr-o hotărâre definitivă că respectivul solicitant se face vinovat de oricare dintre următoarele:

(i) fraudă, în sensul articolului 1 din Convenția privind protejarea intereselor financiare ale Comunităților Europene, redactată în baza Actului Consiliului din 26 iulie 1995;

(ii) corupție, astfel cum este definită la articolul 3 din Convenția privind lupta împotriva corupției care implică funcționari ai Comunităților Europene sau funcționari ai statelor membre ale Uniunii Europene, redactată în baza Actului Consiliului din 26 mai 1997, și la articolul 2 alineatul (1) din Decizia-cadru 2003/568/JAI a Consiliului, precum și corupție, astfel cum este definită în dreptul țării în care se află autoritatea contractantă sau al țării în care este stabilit candidatul sau al țării în care se execută contractul;

(iii) participarea la o organizație criminală, astfel cum este definită la articolul 2 din Decizia-cadru 2008/841/JAI a Consiliului;

(iv) spălarea de bani sau finanțarea terorismului, astfel cum sunt definite la articolul 1 din Directiva 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului;

(v) infracțiuni teroriste sau infracțiuni legate de activități teroriste, astfel cum sunt definite la articolul 1, respectiv la articolul 3 din Decizia-cadru 2002/475/JAI a Consiliului, sau instigare, complicitate sau tentativă de a săvârși astfel de infracțiuni, în sensul articolului 4 din respectiva decizie;

(vi) exploatarea prin muncă a copiilor sau alte forme de trafic de persoane, astfel cum sunt definite la articolul 2 din Directiva 2011/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului;

(e) solicitantul prezintă deficiențe grave în respectarea principalelor obligații în executarea unui contract, a unui acord de grant sau a unei decizii de acordare a unui grant finanțat din bugetul Uniunii, ceea ce a dus la rezilierea sa anticipată sau la aplicarea de daune-interese sau de alte sancțiuni contractuale, sau care au fost descoperite în urma

11

verificărilor, a auditurilor și a anchetelor unui ordonator de credite, ale OLAF sau ale Curții de Conturi;

(f) s-a stabilit printr-o hotărâre definitivă sau printr-o decizie administrativă definitivă că respectivul solicitant a comis o abatere în sensul articolului 1 alineatul (2) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului;

(g) în situațiile în care se constată abateri profesionale grave, fraude, fapte de corupție, alte infracțiuni, nerespectări grave ale contractului sau nereguli, solicitantul face obiectul unor:

(i) fapte stabilite în cadrul auditurilor sau anchetelor realizate de Curtea de Conturi sau de OLAF, în cadrul unui audit intern sau în cadrul oricăror alte verificări, audituri sau controale efectuate sub responsabilitatea unui ordonator de credite dintr-o instituție a UE, un oficiu european, o agenție a UE sau un organism al UE;

(ii) decizii administrative care nu sunt definitive și care pot include măsuri disciplinare luate de organismul de supraveghere competent responsabil cu verificarea aplicării standardelor de etică profesională;

(iii) decizii ale BCE, ale BEI, ale Fondului european de investiții sau ale unor organizații internaționale;

(iv) decizii ale Comisiei privind încălcarea normelor Uniunii în materie de concurență sau decizii ale unei autorități naționale competente privind încălcarea dreptului Uniunii sau a dreptului intern în materie de concurență;

(v) decizii de excludere luate de un ordonator de credite dintr-o instituție a UE, un oficiu european, o agenție a UE sau un organism al UE.

7.2. MĂSURI DE REMEDIERE

În cazul în care declară că se află într-una dintre situațiile de excludere menționate mai sus (a se vedea punctul 7.4), solicitantul trebuie să indice măsurile pe care le-a luat pentru a remedia situația de excludere, demonstrându-și astfel fiabilitatea. Printre acestea se numără, de exemplu, măsuri tehnice, organizaționale și în materie de personal menite să evite reproducerea situației, compensarea de daune sau plata de amenzi. La declarație trebuie anexate documentele justificative relevante care ilustrează măsurile de remediere întreprinse. Acest lucru nu este valabil pentru situațiile menționate la punctul 7.1 litera (d).

7.3. RESPINGEREA DIN CEREREA DE PROPUNERI

Ordonatorul de credite nu acordă un grant unui candidat care:

a. se află într-o situație de excludere stabilită în conformitate cu punctul 7.18;

b. a falsificat informațiile solicitate drept condiție pentru participarea la procedură sau nu a furnizat respectivele informații;

c. a fost implicat anterior în pregătirea documentelor pentru cereri de propuneri, în cazul în care acest lucru conduce la o denaturare a concurenței care nu poate fi remediată în alt mod.

8 Articolul 106 din RF12

În cazul în care se fac vinovați de fals în declarații, solicitanții sunt pasibili de sancțiuni administrative și financiare.

7.4. DOCUMENTE JUSTIFICATIVE9

Solicitanții trebuie să furnizeze o declarație pe propria răspundere prin care să certifice că nu se află într-una dintre situațiile menționate la articolul 106 alineatul (1) și la articolul 107 din RF, prin completarea formularului corespunzător disponibil în anexa II la prezenta cerere de propuneri.

Această obligație poate fi îndeplinită într-unul dintre următoarele moduri:

(i) solicitantul semnează o declarație în nume propriu;

(ii) în cazul unui consorțiu, fiecare solicitant din cadrul consorțiului semnează o declarație în nume propriu.

8. CRITERII DE SELECȚIE10

8.1. CAPACITATE FINANCIARĂ11

Capacitatea financiară va fi evaluată pe baza următoarei metodologii și a anexelor acesteia: https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/methodology-grants-eac_en.pdf.

Solicitanții trebuie să aibă surse de finanțare stabile și suficiente pentru a-și menține activitatea pe întreaga durată a grantului și pentru a participa la finanțarea acesteia. Capacitatea financiară a solicitanților va fi evaluată pe baza următoarelor documente justificative care trebuie furnizate împreună cu propunerea prezentată:

Dovada capacității financiare este o declarație pe propria răspundere a solicitantului grantului (a se vedea anexa 1 la formularul de cerere de grant)

În cazul în care consideră, pe baza documentelor depuse, că este insuficientă capacitatea financiară, ordonatorul de credite competent poate:

să solicite informații suplimentare;

să decidă să nu acorde prefinanțare;

să decidă să acorde prefinanțare în tranșe;

să decidă să acorde prefinanțare acoperită de o garanție bancară (a se vedea punctul 11.4 de mai jos);

să solicite, dacă este cazul, asumarea responsabilității financiare în mod comun și solidar de către toți cobeneficiarii;

În cazul în care consideră insuficientă capacitatea financiară, ordonatorul de credite competent va respinge propunerea.

9 Articolul 197 din NAP10 Articolul 132 Regulamentul financiar (RF), articolul 202 din NAP.11 Articolele 131 și 132 din RF, articolul 202 din NAP.

13

8.2. CAPACITATE OPERAȚIONALĂ12

Solicitanții trebuie să dețină competențele profesionale și calificările corespunzătoare necesare pentru a finaliza acțiunea propusă.

Solicitanții trebuie să dețină competențele profesionale necesare pentru a finaliza acțiunea propusă. În special, solicitanții ar trebui să demonstreze:

experiență dovedită în ceea ce privește furnizarea de formare profesională/educație sau

în cazul parteneriatelor din sectoarele formării/educației/muzicii, dovezi privind cunoștințele/competențele specializate relevante care urmează a fi transmise/predate, îmbinate cu metodologii de formare solide;

buna înțelegere a provocărilor-cheie în ceea ce privește o mai bună profesionalizare într-un context european și internațional;

buna înțelegere a provocărilor transsectoriale din cadrul sectorului muzical;

buna înțelegere a inovării tehnologice relevante pentru sectorul muzical; capacitatea operațională de a obține rezultate în intervalul de timp prevăzut.

În acest sens, solicitanții trebuie să depună o declarație pe propria răspundere și următoarele documente justificative:

curriculum vitae sau descrierea profilului principalelor persoane responsabile cu gestionarea și punerea în aplicare a operațiunii (a se vedea anexa V);

rapoartele de activitate ale organizației;

o listă exhaustivă a proiectelor anterioare și a activităților desfășurate, legate de domeniul de politică al unei anumite cereri de propuneri sau de acțiunile care urmează să fie realizate (a se vedea anexa IV);

În cazul entităților juridice care formează un consorțiu, menționate la punctul 6.1, cerințele de mai sus se aplică întregului consorțiu.

9. CRITERII DE ATRIBUIRE13

Propunerile/proiectele eligibile vor fi evaluate pe baza următoarelor criterii:

9.1. RELEVANȚĂ (0-40 DE PUNCTE)

Relevanța proiectului și contribuția preconizată a acestuia la îndeplinirea obiectivelor cererii de propuneri, inclusiv:

modalități inovatoare de îndeplinire a obiectivelor prevăzute la punctul 2.1;

impact și valoare adăugată preconizate la nivel european (impact transnațional) în ceea ce privește îmbunătățirea informării și a înțelegerii în chestiuni de profesionalizare.

12 Articolul 131 din RF, articolul 202 din NAP.13 Articolul 132 din RF, articolul 203 din NAP.

14

9.2. CALITATEA ACTIVITĂȚILOR (0-40 DE PUNCTE)

Calitatea elaborării, per ansamblu, a activităților propuse și a metodologiei pentru îndeplinirea obiectivelor și modul în care va fi implementat în practică proiectul, inclusiv:

raportul cost-eficacitate în cazul acțiunii propuse și în special relevanța și calitatea mijloacelor de implementare și a resurselor utilizate, în raport cu obiectivele vizate;

transferabilitatea rezultatelor preconizate, conform principiului „învățămintelor dobândite”;

sustenabilitatea (măsura în care acțiunile vor continua după încheierea proiectului);

promovarea și vizibilitatea rezultatelor preconizate.

9.3. GESTIONAREA PROIECTULUI (0-20 DE PUNCTE)

Măsura în care solicitantul își demonstrează capacitatea de a organiza, coordona și implementa diferitele aspecte ale activităților propuse, inclusiv:

motivarea metodologiei propuse și organizarea programului de formare (inclusiv calendarul și monitorizarea).

În cadrul evaluării calitative, va fi aplicat un prag calitativ minim de 60 % din punctajul maxim posibil pentru fiecare dintre criteriile de atribuire. Cererile care se încadrează sub pragurile respective vor fi respinse.

10. ANGAJAMENTE JURIDICE14

În cazul în care Comisia decide să acorde un grant, beneficiarul va primi un acord de grant, exprimat în euro, în care se precizează condițiile și nivelul finanțării, precum și informații despre procedura de formalizare a acordului dintre părți.

Cele două exemplare ale acordului, în original, trebuie semnate întâi de către beneficiar, în numele consorțiului, dacă este cazul, și trimise imediat Comisiei. Ultima semnătură aplicată va fi cea a Comisiei.

11. DISPOZIȚII FINANCIARE

11.1. COSTURILE ELIGIBILE

Costurile eligibile trebuie să îndeplinească următoarele criterii:

sunt achitate de beneficiar; sunt achitate în perioada desfășurării acțiunii, cu excepția costurilor legate de

rapoartele finale și de certificatele de audit;o Perioada de eligibilitate a costurilor începe la data indicată în acordul de

grant.

o În cazul în care un beneficiar poate demonstra necesitatea demarării acțiunii înainte de semnarea acordului, perioada de eligibilitate a costurilor poate începe înainte de respectiva semnare a acordului. Perioada de eligibilitate nu poate să înceapă în niciun caz înainte de data depunerii cererii de grant.

14 Articolul 121 din RF, articolul 174 din NAP.15

sunt indicate în bugetul estimat; sunt necesare pentru implementarea acțiunii care face obiectul grantului; sunt identificabile și verificabile și, în special, sunt înregistrate în contabilitatea

beneficiarului și stabilite în conformitate cu normele contabile aplicabile în țara în care este stabilit beneficiarul și cu practicile obișnuite ale beneficiarului în materie de contabilizare a costurilor;

îndeplinesc cerințele legislației aplicabile în domeniul fiscal și al asigurărilor sociale;

sunt rezonabile, justificate și respectă cerințele bunei gestiuni financiare, în special din punctul de vedere al economiei și al eficienței.

Procedurile de contabilitate și de audit interne ale beneficiarului trebuie să permită stabilirea unei concordanțe directe între cheltuielile și veniturile declarate în ceea ce privește acțiunea/proiectul, pe de o parte, și situația contabilă și documentele justificative aferente, pe de altă parte.

Costurile eligibile pot fi directe sau indirecte.

11.1.1. Costuri directe eligibile

Costurile directe eligibile ale acțiunii sunt:

cele care, ținând cont de condițiile de eligibilitate stabilite mai sus, pot fi identificate drept costuri specifice legate în mod direct de executarea acțiunii și care, prin urmare, pot fi atribuite acesteia în mod direct, de exemplu:

(a) costurile cu personalul care lucrează în temeiul unui contract de muncă încheiat cu beneficiarul sau al unui act de numire echivalent și care este alocat acțiunii, cu condiția ca aceste costuri să fie în conformitate cu politica obișnuită a beneficiarului în materie de remunerare.

Costurile includ salariile efective, la care se adaugă contribuțiile la sistemul de securitate socială și alte costuri prevăzute de lege incluse în remunerație. Costurile pot include, de asemenea, remunerații suplimentare, inclusiv plăți în baza contractelor suplimentare, indiferent de natura contractelor respective, cu condiția ca acestea să fie plătite în mod consecvent ori de câte ori este necesar același tip de activitate sau de expertiză, independent de sursa de finanțare folosită.

Costurile cu persoanele fizice care lucrează cu beneficiarul în temeiul unui contract, altul decât un contract de muncă, sau pe care un terț le detașează contra cost la beneficiar pot fi, de asemenea, incluse în cheltuielile cu personalul, cu condiția să fie îndeplinite următoarele condiții:

(i) persoana în cauză lucrează în condiții similare cu cele în care lucrează un angajat (în special, în ceea ce privește modul de organizare a muncii, sarcinile executate și locul executării acestora);

(ii) rezultatul activității aparține beneficiarului (cu excepția cazului în care s-a convenit altfel în mod excepțional) și

(iii) costurile nu diferă semnificativ de costurile cu personalul care îndeplinește sarcini similare în temeiul unui contract de muncă încheiat cu beneficiarul.

Metodele recomandate pentru calcularea costurilor directe cu personalul sunt prevăzute în apendice.

16

(b) cheltuielile de deplasare și diurnele aferente, cu condiția ca aceste cheltuieli să corespundă practicilor obișnuite ale beneficiarului în materie de călătorii;

(c) costurile de amortizare a echipamentelor sau a altor active (noi sau utilizate), astfel cum sunt înregistrate în situațiile contabile ale beneficiarului, cu condiția ca activele:

(i) să fie amortizate în conformitate cu standardele contabile internaționale și cu practicile contabile obișnuite ale beneficiarului și

(ii) să fi fost achiziționate în conformitate cu normele privind contractele de executare prevăzute în acordul de grant, în cazul în care achiziția a avut loc în perioada de punere în aplicare.

Costurile de închiriere sau de leasing al echipamentelor sau al altor active sunt, de asemenea, eligibile, cu condiția ca aceste costuri să nu depășească costurile de amortizare a echipamentelor sau a activelor similare și să excludă orice taxă de finanțare.

Numai acea parte din costurile de amortizare, de închiriere sau de leasing al echipamentelor aferente perioadei de punere în aplicare și ratei de utilizare efectivă în scopul acțiunii poate fi luată în considerare pentru stabilirea costurilor eligibile. Excepțional, costurile integrale ale achiziționării de echipamente pot fi eligibile în temeiul condițiilor speciale, în cazul în care acest lucru este justificat de natura acțiunii și de contextul utilizării echipamentului sau a activelor;

(d) costurile materialelor consumabile și ale furniturilor, cu condiția ca acestea:

(i) să fie achiziționate în conformitate cu normele aplicabile contractelor de executare prevăzute în acordul de grant și

(ii) să fie direct alocate acțiunii;

(e) costurile care decurg direct din cerințele impuse de acord (difuzarea de informații, evaluarea specifică a acțiunii, audituri, traduceri, reproducere), inclusiv costurile legate de garanțiile financiare solicitate, cu condiția ca serviciile aferente să fie achiziționate în conformitate cu normele aplicabile contractelor de executare prevăzute în acordul de grant;

(f) costurile ocazionate de subcontracte, dacă sunt îndeplinite condițiile specifice referitoare la subcontractare prevăzute în acordul de grant;

(g) costurile aferente sprijinului financiar pentru terți, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute în contractul de grant;

(h) taxele, impozitele și spezele plătite de beneficiar, în special taxa pe valoarea adăugată (TVA), cu condiția ca acestea să fie incluse în costurile directe eligibile și cu excepția cazului în care se prevede altfel în acordul de grant.

17

11.1.2. Costuri indirecte eligibile (cheltuieli de regie) 15

Costurile indirecte sunt costurile care nu sunt direct legate de punerea în aplicare a acțiunii și care, prin urmare, nu pot să fie atribuite direct acesteia.

Cu titlu de costuri indirecte, este eligibilă o sumă forfetară de 7 %16 din totalul costurilor directe eligibile ale acțiunii, reprezentând costurile administrative generale ale beneficiarului care pot fi considerate imputabile acțiunii/proiectului.

Costurile indirecte nu pot include costurile prezentate în cadrul altei rubrici bugetare.

Se atrage atenția solicitanților asupra faptului că, dacă primesc un grant de funcționare finanțat din bugetul UE sau Euratom, nu pot declara costuri indirecte pentru perioada vizată sau perioadele vizate de grantul de funcționare decât dacă pot demonstra că respectivul grant de funcționare nu acoperă costurile acțiunii.

Pentru a demonstra acest lucru, beneficiarul ar trebui, în principiu:

a. să utilizeze contabilitatea analitică, ce permite separarea tuturor costurilor (inclusiv a cheltuielilor de regie) ce pot fi atribuite grantului de funcționare și grantului pentru acțiune. În acest scop, beneficiarul ar trebui să utilizeze coduri contabile fiabile și chei de contribuție care să garanteze că alocarea costurilor se realizează într-un mod echitabil, obiectiv și realist.

b. să înregistreze separat:

toate costurile achitate în legătură cu granturile de funcționare (și anume, costurile cu personalul, costurile generale de funcționare și alte costuri de funcționare legate de partea relevantă a activităților sale anuale obișnuite) și

toate costurile achitate în legătură cu granturile pentru acțiune (inclusiv costurile indirecte reale legate de acțiune)

În cazul în care grantul de funcționare acoperă în întregime bugetul și activitatea anuală obișnuită ale beneficiarului, acesta nu are dreptul să primească niciun fel de costuri indirecte în cadrul grantului pentru acțiune.

11.2. COSTURI NEELIGIBILE

a) rentabilitatea capitalului și dividendele plătite de un beneficiar;b) costurile aferente datoriei și serviciului datoriei;c) provizioanele pentru pierderi sau datorii;d) dobânda datorată;e) creanțele îndoielnice;f) pierderile din schimbul valutar;g) costurile aferente transferurilor efectuate de Comisie, percepute de banca unui

beneficiar;h) costurile declarate de beneficiar în cadrul unei alte acțiuni care primește un grant

finanțat din bugetul Uniunii. Astfel de granturi includ granturile acordate de un stat membru și finanțate din bugetul Uniunii și granturile acordate de alte organisme decât Comisia în vederea executării bugetului Uniunii. Mai exact, beneficiarii care

15 Costurile indirecte nu se aplică granturilor de funcționare.16 Cu excepția cazului în care un act de bază prevede altfel sau a cazului în care o decizie a Comisiei

autorizează altfel, rata forfetară pentru costurile indirecte este de maximum 7 % [articolul 124 alineatul (4) din RF].

18

primesc un grant de funcționare finanțat din bugetul UE sau Euratom nu pot declara costuri indirecte pentru perioada sau perioadele vizate de grantul de funcționare decât dacă pot demonstra că respectivul grant de funcționare nu acoperă niciunul dintre costurile măsurii de informare.

i) contribuțiile în natură din partea unor terți;j) cheltuielile excesive sau nechibzuite;k) TVA-ul deductibil.

11.3. FORMA GRANTULUI

Rambursarea costurilor achitate efectiv 17

Grantul va fi definit prin aplicarea unei rate maxime de cofinanțare de 80 % costurilor eligibile achitate efectiv și declarate de beneficiar.

11.4. BUGET ECHILIBRAT18

Bugetul estimat al acțiunii trebuie anexat la formularul de cerere de grant. El trebuie să fie echilibrat în privința veniturilor și a cheltuielilor.

Bugetul trebuie întocmit în moneda euro.

Solicitanții ale căror costuri nu vor fi achitate în euro ar trebui să utilizeze rata de schimb publicată pe site-ul Infor-euro, disponibilă la adresa:

http://ec.europa.eu/budget/contracts_grants/info_contracts/inforeuro/inforeuro_en.cfm]

Solicitanții trebuie să se asigure că resursele necesare realizării acțiunii nu sunt acoperite în totalitate de grantul acordat de UE.

Acțiunea poate fi cofinanțată din:

resursele proprii ale beneficiarului;

veniturile generate de acțiune;

contribuții financiare din partea unor terți.

Cofinanțarea totală poate include și contribuții în natură din partea unor terți, de exemplu resurse nefinanciare puse gratuit la dispoziția beneficiarului sau a consorțiului de către terți19. Costurile corespunzătoare ale terților nu sunt eligibile în cadrul grantului, de exemplu munca voluntară, furnizarea cu titlu gratuit a unei săli de ședințe etc.

Valoarea contribuției în natură nu trebuie să depășească:

fie costurile achitate efectiv și justificate corespunzător de documentele contabile,

fie, în lipsa unor astfel de documente, costurile general acceptate pe piața în cauză.

Contribuțiile în natură se prezintă separat în bugetul estimat, pentru a reflecta resursele totale alocate acțiunii. Valoarea lor unitară se evaluează în bugetul provizoriu și nu face obiectul unor modificări ulterioare.

17 Articolul 126 din RF18 Articolul 196 alineatul (2) din NAP19 Articolul 127 din RF

19

Contribuțiile în natură respectă normele naționale din domeniul fiscal și al asigurărilor sociale.

11.5. CALCULAREA CUANTUMULUI FINAL AL GRANTULUI

Cuantumul final al grantului se calculează de către Comisie în momentul plății soldului. Calculul cuprinde următoarele etape:

Etapa 1 Aplicarea ratei de rambursare la costurile eligibile

Cuantumul din etapa 1 se obține prin aplicarea, la costurile eligibile acceptate de Comisie, a ratei de rambursare prevăzute la punctul 11.3.1.

Etapa 2 Limitarea cuantumului maxim al grantului

Cuantumul total plătit beneficiarilor de către Comisie nu poate în niciun caz depăși cuantumul maxim al grantului indicat în acordul de grant. În cazul în care cuantumul obținut parcurgând etapa 1 este mai mare decât respectivul cuantum maxim, cuantumul final al grantului se va limita la cuantumul maxim.

Etapa 3 Reducerea rezultată din regula de nonprofit

„Profit” înseamnă excedentul cuantumului obținut parcurgând etapele 1 și 2, plus încasările totale ale acțiunii, minus costurile eligibile totale ale acțiunii.

Costurile eligibile totale ale acțiunii sunt costurile eligibile totale consolidate aprobate de Comisie. Încasările totale ale acțiunii sunt încasările totale consolidate stabilite, generate sau confirmate la data la care beneficiarul întocmește cererea de plată a soldului.

Se consideră încasări următoarele:

(a) veniturile generate de acțiune;(b) contribuțiile financiare acordate de terți beneficiarului, dacă sunt alocate în mod

expres de către terți pentru finanțarea costurilor eligibile ale acțiunii rambursate de Comisie.

Nu se consideră încasări următoarele:

(a) contribuțiile financiare ale terților, dacă acestea pot fi utilizate pentru a acoperi alte costuri decât costurile eligibile prevăzute în acordul de grant;

(b) contribuțiile financiare ale terților pentru care nu există obligația restituirii cuantumurilor neutilizate la finalul perioadei de punere în aplicare.

Dacă există un profit, acesta va fi redus proporțional cu rata finală de rambursare a costurilor eligibile efective ale acțiunii aprobate de Comisie.

Etapa 4 Reducerea rezultată din punerea în aplicare necorespunzătoare sau din încălcarea altor obligații

Comisia poate reduce cuantumul maxim al grantului dacă acțiunea nu a fost pusă în aplicare în mod adecvat (mai exact, dacă acțiunea nu a fost pusă în aplicare sau a fost pusă în aplicare inadecvat, parțial sau cu întârziere) sau dacă nu a fost respectată o altă obligație prevăzută în acord.

20

Cuantumul reducerii este proporțional cu gradul de punere în aplicare necorespunzătoare a acțiunii sau cu gravitatea încălcării.

11.6. RAPORTARE ȘI EFECTUAREA PLĂȚILOR20

Beneficiarul poate solicita următoarele plăți, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute în acordul de grant (de exemplu, termene de plată, plafoane etc.). Cererile de plată trebuie să fie însoțite de documentele prevăzute mai jos și descrise în detaliu în acordul de grant:

Cererea de plată Documentele însoțitoare

O plată de prefinanțare21, corespunzătoare unui procentaj de 60 % din cuantumul grantului

(a) un plan de lucru finalizat, cuprinzând activitățile planificate

Plata soldului

Comisia va stabili cuantumul acestei plăți pe baza calculării cuantumului final al grantului (a se vedea punctul 11.5 de mai sus). În cazul în care cuantumul total al plăților efectuate anterior depășește cuantumul final al grantului, beneficiarul va trebui să ramburseze, pe baza unui ordin de recuperare, sumele achitate în plus de către Comisie22.

(a) raport final privind punerea în aplicare, care descrie activitățile și realizarea proiectelor, în comparație cu obiectivele;

(b) declarația financiară finală;

În cazul unei capacități financiare insuficiente, se aplică punctul 8.1 de mai sus.

Cerințe de raportare

Beneficiarul prezintă rapoarte tehnice în conformitate cu punctul 11.6 referitor la raportarea și efectuarea plăților. Fiecare raport trebuie trimis Comisiei în limba engleză, prin e-mail, în format MS Word.

Planul de lucru finalizat, cuprinzând activitățile planificate

La începutul proiectului, beneficiarul prezintă un scurt raport cu planul de lucru detaliat, cuprinzând activitățile planificate.

Raportul nu ar trebui să fie mai lung de 6 pagini.

Raportul final privind punerea în aplicare

Raportul final include cel puțin:

informații cuprinzătoare privind toate activitățile desfășurate

descrierea realizărilor în raport cu rezultatele planificate

problemele întâmpinate, soluțiile găsite și impactul lor asupra realizărilor obținute

sustenabilitatea acțiunilor

învățămintele dobândite și recomandări pentru acțiuni ulterioare.

Raportul nu ar trebui să fie mai lung de 35 pagini, fără a se lua în calcul anexele. 20 Articolele 90 și 135 din RF, articolul 207 din NAP.21 Articolele 109 și 110 din NAP.22 Articolele 109 și 110 din NAP.

21

11.7. ALTE CONDIȚII FINANCIARE

a) Atribuire necumulativă 23

O acțiune poate beneficia de un singur grant din bugetul UE.

Bugetul Uniunii Europene nu finanțează, sub nicio formă, aceleași costuri de două ori. Pentru a se asigura acest lucru, solicitantul trebuie să indice, în cererea de grant, sursele și cuantumurile finanțării primite de la Uniunea Europeană sau solicitate acesteia pentru finanțarea aceleiași acțiuni sau a unei părți a acțiunii ori pentru funcționarea sa (a solicitantului) pe durata aceluiași exercițiu financiar, precum și orice altă finanțare primită sau solicitată pentru aceeași acțiune24.

b) Neretroactivitate 25

Nu se pot acorda granturi retroactiv pentru acțiuni deja finalizate.

Un grant poate fi acordat pentru o acțiune care a început deja doar atunci când solicitantul poate demonstra în cererea de grant necesitatea demarării acțiunii înainte de semnarea acordului de grant.

În astfel de situații, nu sunt eligibile pentru finanțare costurile care au fost achitate înainte de data depunerii cererii de grant.

c) Contracte de executare/subcontractare26

Dacă punerea în aplicare a acțiunii necesită atribuirea de contracte de achiziții (contracte de executare), beneficiarul trebuie să atribuie contractul ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic sau ofertei cu cel mai mic preț (după caz), evitând conflictele de interese.

Beneficiarul trebuie să dețină documente justificative privind procedura de atribuire a contractelor și să le păstreze pentru un eventual audit.

Entitățile care acționează în calitate de autorități contractante în sensul Directivei 2014/24/UE27 sau în calitate de entități contractante în sensul Directivei 2014/25/UE28 trebuie să respecte normele privind achizițiile publice aplicabile la nivel național.

Beneficiarii pot subcontracta sarcini care fac parte din acțiune. În acest caz, ei trebuie să se asigure că, pe lângă condițiile menționate mai sus (privind oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic și absența conflictelor de interese), sunt îndeplinite și următoarele condiții:

a) subcontractarea nu acoperă sarcinile principale ale acțiunii;

23 Articolul 129 din RF24 Articolul 196 alineatul (4) din NAP25 Articolul 130 din RF 26 Articolul 137 Regulamentul financiar (RF), articolul 209 din NAP.27 Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind

achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE 28 Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind

achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale și de abrogare a Directivei 2004/17/CΕ

22

b) recurgerea la subcontractare este justificată având în vedere natura acțiunii și ceea ce este necesar pentru punerea în aplicare a acesteia;

c) costurile estimate ale subcontractării pot fi identificate clar în bugetul estimat;

d) orice recurgere la subcontractare, în cazul în care nu este prevăzută în descrierea acțiunii, este comunicată de beneficiar și aprobată de Comisie. Comisia poate acorda aprobarea:

(i) înainte de a se recurge la subcontractare, dacă beneficiarii solicită o modificare;

(ii) după ce s-a recurs la subcontractare, în cazul în care subcontractarea:

este justificată în mod expres în raportul tehnic intermediar sau final și

nu presupune modificări ale acordului de grant care ar pune sub semnul întrebării decizia de a acorda grantul sau care ar încălca principiul tratamentului egal al solicitanților;

e) beneficiarii se asigură că anumite condiții aplicabile beneficiarilor, enumerate în acordul de grant (de exemplu, vizibilitatea, confidențialitatea etc.), se aplică și subcontractanților.

d) Sprijinul financiar acordat terților 29

Propunerile prezentate nu pot să prevadă acordarea de sprijin financiar unor terți.

12. PUBLICITATE

12.1. DE CĂTRE BENEFICIARI

Beneficiarii trebuie să menționeze în mod clar contribuția Uniunii Europene în toate publicațiile sau în legătură cu activitățile pentru care este folosit grantul.

În acest sens, beneficiarii au obligația de a oferi vizibilitate denumirii și emblemei Comisiei Europene în toate publicațiile, afișele, programele și alte produse realizate în cadrul proiectului cofinanțat.

https://ec.europa.eu/info/resources-partners/european-commission-visual-identity_en

În cazul în care această cerință nu este respectată în întregime, grantul beneficiarului poate fi redus în conformitate cu dispozițiile acordului de grant.

12.2. DE CĂTRE COMISIE30

Cu excepția burselor plătite persoanelor fizice și a altor forme de sprijin direct plătit unor persoane fizice aflate în mare nevoie, toate informațiile cu privire la granturile acordate pe durata unui exercițiu financiar trebuie publicate pe un site al instituțiilor Uniunii Europene, cel târziu la data de 30 iunie a anului care urmează exercițiului financiar în care au fost acordate granturile.

29 Articolul 137 Regulamentul financiar (RF), articolul 210 din NAP.30 Articolul 35 și articolul 128 alineatul (3) din RF, articolele 21 și 191 din NAP.

23

Comisia va publica următoarele informații:

numele beneficiarului;

adresa beneficiarului, când acesta este o persoană juridică, regiunea, când beneficiarul este o persoană fizică, astfel cum este definită la nivelul NUTS 231, dacă el/ea își are domiciliul în UE, sau o regiune de nivel echivalent dacă persoana este domiciliată în afara UE;

obiectul grantului;

cuantumul acordat.

La cererea motivată și justificată în mod corespunzător din partea beneficiarului, se renunță la publicare dacă o astfel de dezvăluire riscă să aducă atingere drepturilor și libertăților persoanelor în cauză, astfel cum sunt protejate de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, sau dacă riscă să afecteze interesele comerciale ale beneficiarilor.

13. PRELUCRAREA DATELOR CU CARACTER PERSONAL

Răspunsul la orice cerere de propuneri implică înregistrarea și prelucrarea datelor cu caracter personal (de exemplu, nume, adresă și CV). Aceste date vor fi prelucrate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 45/2001 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date. Cu excepția cazului în care se prevede altfel, întrebările și eventualele date cu caracter personal solicitate care sunt necesare pentru evaluarea propunerii în conformitate cu specificațiile cererii de propuneri vor fi prelucrate doar în acest scop de către Barbara Gessler, șefa unității EAC.D2.

Datele cu caracter personal pot fi înregistrate de către Comisie în sistemul de detectare timpurie și de excludere, în cazul în care beneficiarul se află într-una dintre situațiile menționate la articolul 106 alineatul (1) și la articolul 107 din Regulamentul financiar 966/201232 (pentru informații suplimentare, a se vedea declarația de confidențialitate la adresa:

http://ec.europa.eu/budget/library/explained/management/protecting/privacy_statement_edes_en.pdf).

14. PROCEDURA DE DEPUNERE A PROPUNERILOR

Propunerile trebuie depuse până la termenul-limită menționat la punctul 3.

Nu este permisă nicio modificare a propunerii după expirarea termenului-limită pentru depunere. Totuși, dacă este necesară clarificarea anumitor aspecte sau corectarea unor erori materiale, Comisia poate contacta solicitantul pe parcursul procesului de evaluare33.

Solicitanții vor fi informați în scris cu privire la rezultatele procesului de selecție34.

31 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 39, din 10 februarie 2007.32 http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/ALL/?uri=celex%3A32012R0966 33 Articolul 96 din RF34 Articolul 133 Regulamentul financiar (RF), articolul 205 din NAP.

24

Propunerile trebuie depuse cu formularul corect, completat și datat în mod corespunzător. Propunerile trebuie depuse în 5 exemplare (un exemplar original, identificat ca atare în mod clar, plus 3 alte copii și o copie electronică) și semnate de persoana împuternicită să reprezinte și să angajeze din punct de vedere juridic organizația solicitantă.

Dacă este cazul, toate informațiile suplimentare considerate necesare de către solicitant pot fi anexate pe pagini separate.

Propunerile trebuie trimise la următoarea adresă35:

European Commission - Directorate-General for Education, Youth, Sport and Culture Directorate D - Culture and creativity

Unit D2 – Creative Europe - (CALL EAC/S18/2018)Barbara Gessler

J-70, 2/019B-1049 Bruxelles, Belgia

prin poștă, data depunerii fiind considerată data poștei;

personal, data depunerii fiind considerată data chitanței;

prin serviciu de curierat, data depunerii fiind considerată data chitanței emise de serviciul de curierat.

Nu pot fi acceptate propunerile trimise prin fax, e-mail sau unitate flash pentru USB sau prin orice alt mijloc diferit de cele indicate mai sus.

Contacte

Punctul de contact pentru orice întrebare este:- EAC-MUSIC-MOVES-EUROPE@ec.europa.eu

Anexe:

– Anexa I.a Formular de cerere de grant – un singur beneficiar– Anexa I.b Formular de cerere de grant – consorțiu– Anexa II Declarație pe propria răspundere– Anexa III Bugetul estimat al acțiunii– Anexa IV Lista proiectelor precedente (a se vedea punctul 8.2 Capacitate

operațională)– Anexa V Lista CV-urilor (a se vedea punctul 8.2 Capacitate operațională)– Anexa VI Mandat pentru consorțiu

Documente de referință:

– Listă de verificare pentru solicitanți– Model de acord de grant specific aferent unui grant pentru acțiune: organizație

unică(a se adapta)

– Model de acord de grant specific aferent unui grant pentru acțiune: consorțiu(a se adapta)

– Model de declarație financiară – Model de raport tehnic

35 Articolul 195 alineatul (3) din NAP25

26

Apendice

Condiții specifice privind costurile directe cu personalul

1. Calcul

Modalitățile de calculare a costurilor eligibile directe cu personalul, prevăzute la literele (a) și (b) de mai jos, sunt recomandate și acceptate ca oferind o asigurare în privința faptului că, într-adevăr, costurile declarate sunt costurile efective.

În cazul în care beneficiarul utilizează o metodă diferită de calculare a costurilor cu personalul, Comisia poate accepta metoda respectivă dacă este de părere că metoda în cauză oferă un nivel adecvat de asigurare în privința faptului că, într-adevăr, costurile declarate sunt costurile efective.

a) pentru persoanele care lucrează doar în cadrul acțiunii:

{tariful lunar pentru persoana în cauză

înmulțit cu

numărul lunilor lucrate efectiv în cadrul acțiunii}

Lunile declarate pentru aceste persoane nu pot fi declarate pentru niciun alt grant UE sau Euratom.

Tariful lunar se calculează după cum urmează:

{costurile anuale cu personalul pentru persoana în cauză

împărțite la 12} folosind costurile cu personalul pentru fiecare exercițiu financiar complet acoperit de perioada de raportare în cauză.

Dacă un exercițiu financiar nu este încheiat la finalul perioadei de raportare, beneficiarii trebuie să utilizeze tariful lunar din ultimul exercițiu financiar încheiat disponibil;

b) pentru persoanele care lucrează cu fracțiune de normă în cadrul acțiunii:

(i) Dacă persoana în cauză este alocată acțiunii pentru o proporție fixă din propriul timp de lucru:

{tariful lunar pentru persoana în cauză, înmulțit cu proporția alocată acțiunii

înmulțit cu

numărul lunilor lucrate efectiv în cadrul acțiunii}

Proporția din timpul de lucru declarată pentru aceste persoane nu poate fi declarată pentru niciun alt grant UE sau Euratom.

Tariful lunar se calculează ca mai sus.

27

(ii) În alte cazuri:

{tariful orar pentru persoana în cauză înmulțit cu numărul orelor lucrate efectiv în cadrul acțiunii}

sau

{tariful zilnic pentru persoana în cauză înmulțit cu numărul zilelor lucrate efectiv în cadrul acțiunii}

(rotunjite în sus sau în jos la cea mai apropiată jumătate de zi)

Numărul de ore/zile efective declarat pentru o persoană trebuie să fie identificabil și verificabil.

Numărul total de ore/zile declarat în cadrul granturilor UE sau Euratom pentru o persoană și pentru o perioadă de un an nu poate depăși numărul de ore/zile productive anuale utilizat pentru calculul tarifului orar/zilnic. Prin urmare, numărul maxim de ore/zile care poate fi declarat pentru grant este de:

{numărul de ore/zile productive anuale pentru anul în cauză (a se vedea mai jos)

minus

numărul total de ore și zile declarat de beneficiar, pentru persoana respectivă și pentru anul respectiv, pentru alte granturi UE sau Euratom}.

Tariful orar/zilnic se calculează după cum urmează:

{costurile anuale cu personalul pentru persoana în cauză

împărțite la

numărul de ore/zile productive anuale individuale}, pentru care se utilizează costurile cu personalul și numărul de ore/zile productive anuale pentru fiecare exercițiu financiar întreg acoperit de perioada de raportare în cauză.

Dacă un exercițiu financiar nu este încheiat la finalul perioadei de raportare, beneficiarii trebuie să utilizeze tariful orar/zilnic din ultimul exercițiu financiar încheiat disponibil.

„Numărul de ore/zile productive anuale individuale” este numărul total de ore/zile efectiv lucrate de persoana în cauză pe parcursul anului. Acesta nu poate include vacanțe și alte absențe (precum concediul medical, concediul de maternitate, concediul special etc.). Cu toate acestea, poate include orele suplimentare și timpul petrecut în reuniuni, sesiuni de formare și alte activități similare.

2. Evidențe și alte documente justificative privind costurile cu personalul declarate ca fiind costuri efective

28

În cazul persoanelor care lucrează doar în cadrul acțiunii, atunci când costurile directe cu personalul sunt calculate în conformitate cu litera (a), nu este necesar să se păstreze fișe de pontaj dacă beneficiarul semnează o declarație prin care confirmă că persoanele în cauză au lucrat doar în cadrul acțiunii.

În cazul persoanelor alocate acțiunii pentru o proporție fixă din propriul timp de lucru, atunci când costurile directe cu personalul sunt calculate în conformitate cu litera (b) punctul (i), nu este necesar să se păstreze fișe de pontaj dacă beneficiarul semnează o declarație potrivit căreia persoanele în cauză au lucrat efectiv în cadrul acțiunii pentru o proporție fixă din timpul de lucru.

În cazul persoanelor care lucrează cu fracțiune de normă în cadrul acțiunii, atunci când costurile directe cu personalul sunt calculate în conformitate cu litera (b) punctul (ii), beneficiarii trebuie să păstreze fișe de pontaj pentru numărul de ore/zile declarate. Fișele de pontaj trebuie să fie în scris și aprobate de persoanele care lucrează în cadrul acțiunii și de supraveghetorii acestora, cel puțin lunar.

În absența unor fișe de pontaj fiabile cuprinzând numărul de ore lucrate în cadrul acțiunii, Comisia poate să accepte dovezi alternative care să justifice numărul de ore/zile declarat, în cazul în care consideră că acestea oferă un nivel adecvat de asigurare.

29