„START! Avem de cucerit o lume!” nr.48, nov.2012 – Liceul Tehnologic “MECANICĂ FINĂ”, BUCUREŞTI ISSN 2066-103 1 Serie nouă nr. 48, noiembrie 2012, ISSN 2066-0103 Ştiinţă Tehnică Artă Recreaţie Tot ce-i bun, pentru voi Gabriela Vasile Secretar de redacţie Popescu Alexandrina Colectivul de redacţie al elevilor Biga Mihaela Dobrin Adrian-Ionuţ Pârcălabu Dragoş Profesor consultant : Felicia Lăzăroiu Consilier educativ : Olguţa Laura Spornic
Transcript
„START! Avem de cucerit o lume!” nr.48, nov.2012 – Liceul Tehnologic “MECANICĂ FINĂ”, BUCUREŞTI ISSN 2066-103
1
Serie nouă nr. 48, noiembrie 2012, ISSN 2066-0103
Ştiinţă Tehnică
Artă Recreaţie Tot ce-i bun, pentru voi
Gabriela Vasile Secretar de redacţie
Popescu Alexandrina Colectivul de redacţie al elevilor
Biga Mihaela Dobrin Adrian-Ionuţ
Pârcălabu Dragoş
Profesor consultant
: Felicia Lăzăroiu
Consilier educativ
: Olguţa Laura Spornic
2E mc=
„START! Avem de cucerit o lume!” nr.48, nov.2012 – Liceul Tehnologic “MECANICĂ FINĂ”, BUCUREŞTI ISSN 2066-103
2
Mersul biped este o succesiune de mişcări ale membrelor inferioare (paşi, spre înainte, înapoi sau lateral) care determină deplasarea corpului; prin extensie, se numeşte pas distanţa între două poziţii consecutive ale piciorului în mers obişnuit, zgomotul produs de mersul cuiva („se aud paşi”), dar şi drumul îngust între munţi sau dealuri care se poate străbate „la pas” (fără cai şi căruţe) şi doar pe vreme bună. Denumirea de pas a fost preluată şi în tehnică: pas se numeşte distanţa între două elemente consecutive identice ale unui sistem (distanţa între doi dinţi consecutivi ai unei roţi dinţate, distanţa între două spire consecutive ale unui filet etc.). În vorbirea curentă, cuvântul pas apare frecvent în locuţiuni şi expresii: pas cu pas (din aproape în aproape, treptat); la tot pasul (pretutindeni, peste tot); a face primul pas (a începe, a iniţia o acţiune); a face pasul greşit (a rata, a face o alegere cu urmări negative); a ţine pasul cu cineva (a păstra aceeaşi cadenţă / nivel cu cineva) etc. Se spune despre un tânăr că păşeşte în viaţă cu pas hotărât dacă are un obiectiv bine stabilit (ex: s-a decis ce muncă i se potriveşte) şi ştie clar ce trebuie să facă pentru atingerea lui; asta implică încrederea în forţele proprii, o voinţă mobilizatoare şi deţinerea de cunoştinţe / abilităţi / competenţe cerute de mediul social în care vrea să-şi desfăşoare activitatea ca adult. În Biblie există îndemnul Apostolului Pavel: „Călcaţi pe urmele mele, întrucât şi eu calc pe urmele lui Hristos.” [1 Corinteni 11:1]. Cuvintele, des citate în mediul bisericesc, în mediul educaţional pot fi interpretate ca îndemnul profesorului către elevii pe care îi pregăteşte pentru viaţă: „Calea cea istovitoare, dar perfect sigură şi dreaptă este învăţătura. Acesta este drumul de urmat! Învăţaţi necontenit, pas cu pas, şi vă va fi bine în viaţă!” Cum tinerii socotesc astăzi că doar „banii vorbesc”, respectul elevilor faţă de profesori se estompează treptat; tinerii se lasă seduşi de exemplul unor persoane - puţine, dar mereu prezente pe posturile TV şi în paginile ziarelor - care au reuşit să facă avere fără multă carte. Nu vă încredeţi dragi cititori în noroc, ci în propria minte şi propria voinţă. Încercaţi să vă clădiţi viitorul învăţând pas cu pas, întreaga viaţă!
Gabriela Vasile, bibliotecar
3. Paşi spre cucerirea spaţiului cosmic. Remember
Neil Armstrong 6. Încă un pas spre rezolvarea simultană a două
probleme actuale: poluarea cu bioxid de carbon şi criza carburanţilor
7. Bigfoot – mit sau realitate? 8. Noutăţi din tehnică şi ştiinţe. Link-uri pentru
internauţi 10. Anul 2012 – Două salturi uriaşe în cunoaşterea
universului cuantic 12. Următorul pas spre Marte 13. Inducţia matematică, o demonstraţie în doi paşi 15. Ca să n-ajungi în impas, calculează-ţi orice pas 16. Încercări literare ale elevilor 17. Lume, lume! Poftiţi la glume! 18. Pase în rime umoristice 19. Jocurile minţii – Antrenament pentru neuronii
prea odihniţi 21. Arte vizuale – Ce pot face mâinile îndemânatice 23. Jocurile minţii – Răspunsuri 23. Ştiaţi că... 24. Pasul Stânişoara, loc de poveste din Carpaţi 25. Noi instrumente de învăţare: Aparatul „Pas cu
pas” şi proiectul SynergyNet 26. Pe urmele Smarandei Gheorghiu. Capul Nord 27. Noiembrie 2012- Calendarul activităţilor şcolare
„START! Avem de cucerit o lume!” nr.48, nov.2012 – Liceul Tehnologic “MECANICĂ FINĂ”, BUCUREŞTI ISSN 2066-103
3
Motto: „That’s one small step for [a] man, one giant leap for
mankind” (Este un pas mic pentru om, un uriaş salt pentru omenire)
Neil Alden Armstrong (05.08.1930-25.08.2012)
Era Spaţială a început odată cu lansarea de către fosta URSS a primului satelit artificial al Pământului1
Anterior existaseră încercări secrete de lansare în spaţiu a unor rachete
, Sputnik 1, satelitul care a petrecut trei luni pe orbita terestră, după care a ars.
2
Începutul Erei Spaţiale (Space Age) a marcat începutul unei competiţii acerbe între cele două superputeri mondiale, fosta URSS şi SUA, pentru supremaţia tehnologică în spaţiu (Space Race).
care însă nu au reuşit să atingă orbita Pământului.
După startul în forţă al sovieticilor3
Preşedintele John F. Kennedy a fixat un obiectiv foarte ambiţios (25.03.1961): trimiterea unui echipaj uman pe Lună şi readucerea lui în siguranţă pe Pământ, până în 1970.
, programele spaţiale americane Mercury, Gemini şi Apollo ale NASA au recuperat rapid decalajul, prin infuzii masive de fonduri în cercetarea aerospaţială.
Preşedintele Kennedy ţinând discursul istoric
„We choose the moon” - Rice University, Huston,
12.09.1962 Vezi şi materialul aniversar
realizat în 2009 http://wechoosethemoon.org/
1 Sputnik 1 (04.10.1957) 2 Racheta germană V-2, lansată la 03.10.1942; URSS şi SUA au testat rachete în primii ani de după cel de-al Doilea Război Mondial 3 Premiere sovietice în cucerirea spaţiului: Luna 1- primul raid lunar (02.01.1957); Luna 2- primul impact pe un alt astru (12.09.1957); Luna 3 - imagini din partea întunecată a Lunii (07.10.1957); Vostock 1- primul om în spaţiu, Iuri Gagarin (12.04.1961); Voskhod 2 - prima activitate umană în exteriorul unei nave spaţiale, Alexei Leonov (18.03.1965).
Primii astronauţi americani în spaţiu au fost Alan B. Shepard Jr. (zbor suborbital cu nava Freedom 7 - 05.05.1961) şi John Glenn, (zbor de 5 ore pe orbita terestră cu nava Friendship 7 -20.02.1962).
Americanii au realizat în premieră mondială un
„randez-vous spaţial” (15.12.1965): astronautul american Wally Schirra de pe Gemini 6 a executat impecabil manevrele, reuşind să-şi apropie nava la numai 30 de cm. de nava-soră, Gemini 7; cele două nave au mers în tandem puţin peste 20 de minute.
După programele spaţiale Mercury şi Gemini ale NASA, programul Apollo avut ca obiectiv iniţial zborul cu echipaj uman în jurul Lunii; acest obiectiv a fost mai apoi suplimentat, vizându-se în plus coborârea pe solul lunar a astronauţilor şi întoarcerea lor pe Terra în condiţii de maximă securitate.
Echipajul Apollo 1 Primii astronauţi decedaţi
într-o misiune a NASA: Edward White, Gus Grissom
şi Edward White
Deşi programul Apollo a debutat cu o tragedie4
Din echipajul navei Apollo 11 făceau parte trei astronauţi: Neil Armstrong, Buzz Aldrin şi Michael Collins. Pe solul lunar au coborât doar primii doi, în timp ce Collins a rămas în pe navă, zburând pe orbita Lunii.
(primii astronauţi NASA care şi-au pierdut viaţa într-o misiune au fost Gus Grissom, Edward White şi Roger Chaffee), misiunea Apollo 11 a înregistrat succesul: la 20 iulie 1969, NASA a sărbătorit prima aselenizare din istorie.
4 27.01.1967- trei astronauţi au murit în timpul unui incendiu provocat pe rampa de lansare în timpul unui test de verificare a navei Apollo 204 (AS-204), considerată mai târziu Apollo 1.
„START! Avem de cucerit o lume!” nr.48, nov.2012 – Liceul Tehnologic “MECANICĂ FINĂ”, BUCUREŞTI ISSN 2066-103
4
Echipajul Apollo 11: comandantul Neil Alden Armstrong, pilotul CM Michael Collins şi pilotul LM Buzz Aldrin
Aselenizarea a fost transmisă în direct pe Pământ prin posturile de televiziune, fiind urmărită de circa 600 de milioane de telespectatori. Primul pas pe solul lunar l-a făcut astronautul Neil Alden Armstrong (05.08.1930-25.08.2012), cel care a rostit la coborârea din modulul lunar Eagle celebrele cuvinte: Este un pas mic pentru om, dar un uriaş salt pentru omenire. Armstrong şi Aldrin au petrecut pe Lună două ore şi jumătate, timp în care s-au ocupat de pregătirea echipamentului ştiinţific, au făcut fotografii topografice şi au adunat probe de sol lunar. Echipajul s-a reîntors cu bine pe Pământ la 24 iulie 1969.
credit NASA / caption: Apollo 11 is recovered on 24 July 1969
Oficialii NASA şi toţi locuitorii planetei au aplaudat succesul înregistrat de Apollo 11. După această misiune, la NASA s-au făcut proiecte ambiţioase pentru viitor: construirea unei staţii spaţiale pe orbita Pământului, construirea unei baze active pe Lună şi lansarea unei misiuni cu echipaj uman pe Marte până în 1990.
Programul Apollo s-a încheiat în 1972 cu Apollo 17, deşi iniţial fuseseră programate 20 de misiuni spaţiale din această serie. NASA a renunţat la ultimele misiuni Apollo din motive economice (războiul din Vietnam a secătuit economia americană, ducând în final la reducerea fondurilor pentru cercetare).
Bucurie la NASA după încheierea cu succes a
misiunii Apollo 11 În timpul întregului program spaţial Apollo au păşit pe solul lunar 12 astronauţi şi au fost aduse pe Pământ 382 kg. de roci lunare. Vorbind despre programul spaţial Apollo nu putem ignora suspiciunile unor sceptici, propagate rapid în atenţia publicului larg prin publicarea unor cărţi5
Făuritorii de teorii conspirative subliniază unele inadvertenţe în imaginile publicate de NASA în timpul programului Apollo:
sau materiale audio-video (reţeaua Internet).
- urmele lăsate de paşii astronauţilor sunt foarte clare (ca şi cum ar fi fost amprentate pe nisip ud, nu pe sol prăfos), în vreme ce urmele vehiculului lunar lipsesc;
Urmele lăsate de rover lipsesc AS17-134-20443HR.jpg
5 Ralph Rene- „NASA Mooned America”; Alexander Popov- „Americans on the Moon- a great breaktrough or a space affair?”; Philippe Lheureux- „Lumieres sur la Lune: La NASA a-t-elle menti?”;
„START! Avem de cucerit o lume!” nr.48, nov.2012 – Liceul Tehnologic “MECANICĂ FINĂ”, BUCUREŞTI ISSN 2066-103
5
- nu se justifică inexistenţa stelelor pe fundalul fotografiilor luate de pe Lună;
- deşi Luna nu are atmosferă, steagul american pare a fi bătut de vânt (imagini ale misiunii Apollo 11);
- nu se justifică reflectarea în viziera lui Buzz Aldrin
a imaginii lui Armstrong şi a modulului lunar;
Susţinătorii teoriei conspiraţiei mai invocă şi faptul că obiectele rămase pe lună (steagul american, o parte din modulul Eagle şi câteva instrumente) nu sunt vizibile de pe Terra (cu cele mai puternice telescoape). NASA a fost acuzată fie că a prezentat publicului informaţii false despre aselenizări care nu au avut niciodată loc, fie că aselenizările s-au petrecut în realitate, dar în alt mod decât cel livrat populaţiei. Se insistă pe ideea că tehnologia anilor 1970 nu era pregătită să facă faţă radiaţiilor (centura de
radiaţii Van Allen, vântul şi erupţiile solare, radiaţia cosmică de fond) şi aselenizarea ar fi pus în pericol viaţa astronauţilor. Scepticii sunt convinşi că inginerii NASA nu au putut recupera dauna de imagine produsă de accidentul navei Apollo 1; ei consideră că toate înregistrările aferente programului Apollo ar fi fost doar o farsă realizată la Hollywood sau într-o bază americană terestră, pentru a asigura prestigiul SUA în faţa Uniunii Sovietice. La realizarea filmărilor trucate ar fi contribuit Walt Disney (1901-1966) în calitate de sponsor, scriitorul şi inventatorul britanic Sir Arthur C. Clarke (1917-2008) în calitate de scenarist şi producătorul de filme de Oscar, Stanley Kubrick (1928-1999), în calitate de regizor. Argumentul celor care neagă aselenizările este faptul că programul Apollo a fost întrerupt la sfârşitul anului 1972, exact când Uniunea Sovietică a devenit capabilă să urmărească navele spaţiale care părăsesc orbita terestră. Imaginile furnizate de Lunar Reconnaissance Orbiter începând din 2009 ar fi trebuit să stingă orice urmă de îndoială în privinţa veridicităţii aselenizărilor. LRO a fotografiat de la mică distanţă şi din unghiuri diferite obiectele rămase pe Lună după misiunile Apollo (pentru documentare, vizitaţi
Într-un discurs comemorativ ţinut în această vară după decesul lui Neil Armstrong, Preşedintele SUA Barack Obama şi-a exprimat respectul pentru acest erou al Americii, „omul care ne-a demonstrat tuturor puterea enormă a unui pas mic”.
se referă la continuarea în secret a programului Apollo, în colaborare cu sovieticii, pentru cercetarea unor construcţii extraterestre pe partea întunecată a Lunii.
Popescu Alexandrina Gabriela şi Dobrin Adrian-Ionuţ, clasa a IX-a B
6 William Rutledge pretinde că a participat la misiunea Apollo-Soyuz 20, alături de Alexei Leonov şi Leona Sneyder (16.08.1976) . Misiunea ar fi avut drept obiectiv cercetarea unei n ave ex traterestre p e p artea întunecată a Lunii. NASA ar fi aflat existenţa navei din fotografiile luate de Apollo 15.
„START! Avem de cucerit o lume!” nr.48, nov.2012 – Liceul Tehnologic “MECANICĂ FINĂ”, BUCUREŞTI ISSN 2066-103
6
În cadrul unei conferinţe găzduite de Institutul de Inginerie Mecanică din Londra (Institution of Mechanical Engineers), o mică companie britanică a anunţat că deţine tehnologia pentru producerea pe cale sintetică a combustibilului lichid din apă şi aer. Compania Air Fuel Synthesis din Stockton-on-Tees deţine o mică rafinărie (staţie-pilot) care a produs începând din august 2012 cinci kg. de benzină.
Producerea combustibililor lichizi din bioxid de carbon şi vapori de apă a este o premieră mondială care deschide calea spre rezolvarea simultană a două probleme grave cu care se confruntă astăzi omenirea: poluarea aerului şi criza energetică. Centrala pilot nu foloseşte tehnologii noi; revoluţionară este doar ideea de a îmbina tehnologiile clasice pentru obţinerea benzinei sintetice. Aerul este captat din atmosferă şi trecut prin filtre care separă bioxidul de carbon. După filtrare, bioxidul de carbon este îndreptat spre reactor iar aerul curat (fără bioxid de carbon) este eliberat în atmosferă. Din apă se extrage prin electroliză hidrogenul, care este şi el dirijat spre reactor; acolo are loc reacţia de transformare, în prezenţa bioxidului de carbon. Staţia pilot foloseşte deocamdată energie din reţeaua de curent electric, dar managerii companiei afirmă că procesul poate fi uşor adaptat la surse de energie regenerabilă (energie eoliană, geotermală, mareică etc.).
Schema tehnologică a procesului
Carburantul produs prin sinteză convine perfect motoarelor actuale, deci nu sunt necesare schimbări sau costuri suplimentare în procesul de fabricaţie al automobilelor. Planul companiei pentru viitorul apropiat (2014) este de a eficientiza producţia prin mărirea producţiei de combustibil sintetic; pe termen mediu şi lung, managerii îşi doresc şi dezvoltarea tehnologiei de fabricare a combustibilului sintetic pentru aeronave. Viitorul ne va arăta dacă această micuţă companie britanică va ieşi învingătoare în cursa pentru obţinerea de carburanţi buni şi ieftini pe cale sintetică. Un alt competitor implicat în cursa pentru obţinerea carburanţilor sintetici este firma Audi; inginerii germani produc benzină şi motorină sintetică folosind bacterii modificate genetic. Reacţiile premergătoare obţinerii carburanţilor sintetici se desfăşoară în tuburi înalte de 100 de metri umplute cu apă, la care se adaugă culturi speciale de bacterii cyano7
Prin expunerea la soare într-un mediu bogat în bioxid de carbon a acestui compozit, rezultă benzina sintetică (e-etanol) şi motorina sintetică (e-diesel).
modificate genetic.
Prima fabrică de biosinteză a carburanţilor va fi deschisă în Germania în 2014. Produsele finale nu emit noxe şi sunt compatibile cu motoarele folosite astăzi în industria automobilelor. Le urez succes ambilor competitori! În 2014 voi avea maşină şi îmi doresc carburanţi ieftini şi buni.
Ion Claudiu Marian, clasa a XII-a A 7 Bacterii de culoare verde-albastră, care îşi obţin energia prin fotosinteză (ordinul Cyanophyta)
FILTRARE BIOXID DE CARBON
AER
2CO
APĂ
ELECTROLIZĂ
2H
REACTOR
BENZINĂ
ELIBERARE ÎN ATMOSFERĂ
AER PURIFICAT
„START! Avem de cucerit o lume!” nr.48, nov.2012 – Liceul Tehnologic “MECANICĂ FINĂ”, BUCUREŞTI ISSN 2066-103
7
În America de Nord, în
special pe coasta de Nord-Vest a Pacificului, au fost semnalate nu de puţine ori apariţii ale unor fiinţe umanoide bipede de mari dimensiuni, acoperite cu blană.
Creaturile semi-umane sunt numite în folclorul local Bigfoot sau Sasquatch; ele ar trăi ascunse în ţinuturile împădurite, ar avea o înălţime
variind între doi şi trei metri şi o greutate de 230-250 kg. În fizionomia lui Bigfoot se remarcă lipsa gâtului, ochii foarte mari cu sprâncenele bine evidenţiate şi fruntea îngustă.
Majoritatea oamenilor de ştiinţă nu cred în existenţa unor astfel de fiinţe, considerând ca surse ale mitului Bigfoot posibilele erori involuntare de identificare de la distanţă a unor evenimente (pe fondul stresului psihic, mintea umană poate face din ţânţar, armăsar) sau falsurile făcute cu bună ştiinţă (pentru a testa reacţia cuiva într-o situaţie neprevăzută, pentru a controla prin frică mintea unui adversar etc.).
Bigfood apare în bogatul folclor al băştinaşilor amerindieni fie ca „uriaşi canibali cu puteri supranaturale” (indienii algonkieni din pădurile Canadei de nord), fie ca „omul pădurilor” care le fură proviziile (indienii din America de Nord).
Primele relatări despre presupusul om-animal apărute în presă datează din 1870; ziarul The Antooch Ledger (California) publica întâlnirea unui corespondent cu „o gorilă sau un om sălbatic, ori ce o fi fost el”.
Ziarul Colonist din oraşul Victoria (Columbia Britanică) relata în 1904 despre apariţia lui Bigfoot în insula Vancouver (observaţia fiind confirmată de „patru oameni de încredere”) şi în 1907 despre părăsirea unui sat indian, locuitorii fiind înspăimântaţi de apariţiile nocturne ale „unui sălbatic asemănător maimuţei care se ivea pe malul apei, scoţând urlete nepământeşti”.
În iulie 1924, doi mineri din zona muntelui St. Helen (sud-vest de oraşul Washington) au fost atacaţi de o fiinţă înaltă de şapte picioare care semăna cu un antropoid. Reporteri ai gazetei Portland Oregonian s-au deplasat la faţa locului şi au descoperit urme uriaşe de paşi; de atunci, locul
poartă numele „Canionul Maimuţelor” (Ape Canion).
Prima filmare a lui Bigfoot datează din 20 octombrie 1967, aparţine lui Roger Patterson şi o puteţi vedea la următoarea adresă pe Internet http://www.youtube.com/watch?v=lOxuRIfFs0w .
Roger Patterson, un particular american dornic de aventură şi cu spirit de afacerist, străbătea ţinuturile Californiei de nord împreună cu prietenul Bob Gimlin; înarmat cu o cameră de filmat, Patterson spera să întâlnească fiorosul am al pădurii şi să înregistreze pe peliculă evenimentul.
Filmul lui Patterson nu a convins specialiştii: aceştia invocă nepotrivirea între estimarea înălţimii fiinţei pornind de la film (8 picioare = 2,43 metri) şi dimensiunea paşilor, conform urmelor prelevate ulterior (41 inch = 1 m); specialiştii cred că una dintre probe este falsă (filmarea ori urmele prelevate), deoarece la o înălţime de 2,4 m ar fi trebuit să corespundă paşi de 1,3 m.
Dintre toate probele video care s-au adunat de-
a lungul anilor (reţeaua Internet este plină de filmuleţe şi fotografii cu siluete ale lui Bigfoot), filmarea realizată de Petterson este totuşi cea mai credibilă.
William A. Barnes, un căutător de aur, a văzut într-o noapte lângă cortul său (1997, California de Nord) o fiinţă păroasă, între om şi animal; Barnes a făcut de atunci o pasiune din căutarea de dovezi ale existenţei lui Bigfoot. El a fondat The Falcon Project, proiectul care promite cea mai extinsă căutare ştiinţifică a urmelor lui Bigfoot cu ajutorul dirijabilului Aurora Mk II.
Aurora va asigura stabilitate şi manevrabilitate superioară
unui elicopter; viteză maximă 72 km/h, autonomie de zbor 3-4 ore, autonomie faţă de centrul de comandă 8 km
„START! Avem de cucerit o lume!” nr.48, nov.2012 – Liceul Tehnologic “MECANICĂ FINĂ”, BUCUREŞTI ISSN 2066-103
8
Nava Aurora va fi construită până la primăvară şi va măsura 13,7 metri în lungime. Nava va fi compusă din două elemente umplute cu heliu ce se vor ataşa de o structură din fibră de carbon pe care va fi amplasată o cameră video HD în infraroşu.
Proiectul include şi amplasarea pe navă a unui detector chimic care va măsura concentraţia bioxidului de carbon, pentru detectarea expiraţiei animalelor de la sol.
Echipajul de la sol va emite şi va înregistra infrasunete pentru a se verifica dacă Bigfoot comunică prin astfel de semnale.
În proiectul Falcon s-a implicat Dr. Jeff Meldrum, antropolog de la Universitatea Idaho State, care şi-a dedicat ultimii 17 ani din viaţă studierii fenomenului Bigfoot.
Dr. Jeff Meldrum : „Posibilităţile de a descoperi dovezi
convingătoare care să ateste existenţa unei primate americane sunt tot mai mari”
Proiectul este plănuit pe o durată de 3 ani şi va pune la dispoziţia publicului interesat înregistrările în timp real pe Internet.
Trei universităţi de prestigiu (Moscova, St.
Petrersburg şi Idaho) au efectuat în acest an teste ADN pe fire de păr găsite în Siberia, care se presupune că ar fi aparţinut „rudei” lui Bigfoot, Yeti (omul zăpezilor, cu blană albă). ADN-ul prelevat diferă doar cu circa 1% faţă de homo sapiens, fapt care ar confirma (deocamdată) existenţa lui Yeti.
Testarea continuă şi în Marea Britanie, pentru confirmare. E bine să ne cunoaştem toate rudele!
Alexandru Zdrascovici, clasa a X-a A
http://www.descopera.ro/dnews/10285090-o-substanta-creata-in-laborator-merge-singura-ca-o-fiinta-vie-video S-a descoperit un nou material obţinut pe cale sintetică: un gel format din picături care „merg” la „pas” (1 pas = 8 nanometri). http://www.descopera.ro/dnews/10022566-cel-mai-indraznet-proiect-din-istoria-omenirii-100-yss-capata-sprijinul-unui-fost-presedinte-american
La această adresă aflaţi amănunte despre un proiect iniţiat la începutul anului 2012 de prima femeie de culoare care a zburat în spaţiu, Mae Jemison. Proiectul „100 Year Starship” (100YSS), are drept scop coordonarea tuturor eforturilor (asigurarea finanţării, cercetare fundamentală şi dezvoltarea de tehnologii specifice), pentru realizarea în următorii 100 de ani a călătoriei în afara sistemului nostru solar.
http://www.evonews.ro/scriitorii-sf-vor-ajuta-oamenii-de-stiinta-sa-creeze-viitorul/ O iniţiativă care poate avea un mare impact în trasarea căilor pentru cercetările viitoare este formarea Centrului pentru Ştiinţă şi Imaginaţie din cadrul Universităţii de Stat din Arizona. Centrul are drept scop colaborarea între specialiştii în ştiinţe exacte şi scriitorii SF cu scopul de a fructifica imaginaţia scriitorilor în proiecte capabile să rezolve problemele viitorului vieţii pe Terra. http://www.evonews.ro/top-10-fotografii-micro-2012-galerie-foto/ La această adresă puteţi vedea fotografii ale lumii microscopice, premiate în 2012 de National Geographic.
„START! Avem de cucerit o lume!” nr.48, nov.2012 – Liceul Tehnologic “MECANICĂ FINĂ”, BUCUREŞTI ISSN 2066-103
9
http://www.descopera.ro/dnews/10276295-pentru-prima-data-in-istoria-omenirii-o-tara-obtine-100-din-energia-electrica-necesara-de-la-soare La această adresă aflaţi care este singura naţiune din lume care îşi asigură astăzi integral necesarul de energie electrică prin captarea energiei solare.
http://www.gizmag.com/nororot-stair-climbing-robotic-vehicle/24878/?utm_source=Gizmag+Subscribers&utm_campaign=332f3162a5-UA-2235360-4&utm_medium=email La această adresă puteţi afla amănunte despre robotul japonez NOROROT cu servodirecţie electrică, control şi senzori, un robot capabil să urce singur scările.
Compania producătoare speră ca în 2017 să poată comercializa cărucioare pentru deplasarea pe scări a persoanelor cu dizabilităţi.
DARPA (Defense Advanced Research Projects Agency) a lansat un concurs de dezvoltare a roboţilor pentru intervenţii în situaţii de urgenţă. Câştigătorii concursului vor fi recompensaţi cu 2 milioane de dolari. Robotul din imagine este capabil să ocolească o groapă, menţinându-şi echilibrul.
Primul manechin cu caracteristici feminine care va fi utilizat în testarea maşinilor la impact a fost realizat la o universitate din Suedia; este încă un pas spre egalizarea şanselor de supravieţuire a femeilor cu bărbaţii, în urma unui accident auto.
„START! Avem de cucerit o lume!” nr.48, nov.2012 – Liceul Tehnologic “MECANICĂ FINĂ”, BUCUREŞTI ISSN 2066-103
10
CERN, 4 iulie 2012: descoperirea unei particule noi care poate fi mult căutatul boson Higgs (Higgs like particle)
După aproape o jumătate de veac de cercetări pentru verificarea Modelului Standard al particulelor subatomice, CERN a anunţat în data de 04.07.2012 că a fost descoperită o particulă care poate fi chiar mult aşteptatul boson Higgs.
Încă din 13 decembrie 2011 fuseseră semnalate
evenimente care prevesteau descoperirea, într-un interval restrâns (115-130 GeV8
Anunţul oficial de la CERN din iulie preciza (cu o probabilitate maximă - 5 sigma) existenţa în intervalul 125-126 GeV a unei particule noi, care poate fi un boson Higgs.
) iar la 23 decembrie 2011, detectoarele ATLAS şi CMS au micşorat şi mai mult plaja de aşteptare (între 124-125 GeV).
La Conferinţa Internaţională SEWM 2012 (Strong and ElectroWeek Matter), profesorul Peter Higgs, cel care a conceput în 1964 teoria existenţei unui boson capabil să confere masă tuturor particulelor elementare, a ţinut cuvântarea „My life as a Boson” (Viaţa mea ca un boson), punctând etapele muncii sale în domeniul fizicii cuantice.
Planul cuvântării lui Peter Higgs la SEWM 2012
8 GeV= giga elevtronivolţi, unitate de măsură în mecanica cuantică a energiei; la nivel cuantic energia şi masa se confundă, prin urmare GeV este unitatea de măsură pentru masă, lungime şi timp (vezi şi revista Ştiinţă şi tehnică din octombrie 2012, pag. 70)
Oamenii de ştiinţă aşteaptă noi confirmări, dar un lucru este sigur: s-a descoperit în vara aceasta o nouă particulă elementară. Dacă se dovedeşte a fi chiar particula Higgs, va urma şi un Premiu Nobel.
Descoperirea bosonului Higgs va oferi ultima confirmare necesară Modelului Standard, dar nu va rezolva alte necunoscute din fizica particulelor: - din ce sunt formate energia şi masa întunecată
(care reprezintă circa 74%, respectiv 22% din Univers);
- cum interacţionează energia şi materia întunecată cu materia cunoscută de noi (fermioni şi bosoni, care reprezintă restul de 4% din Univers);
- cum se explică gravitaţia. Descoperirea de metode care permit măsurarea şi manevrarea unor sisteme cuantice – Premiul Nobel 2012 pentru Fizică
Premiul Nobel pentru Fizică 2012 a fost atribuit pentru „metode experimentale inovative care permit măsurarea şi manevrarea sistemelor cuantice individuale9
” fizicienilor specializaţi în optică cuantică Serge Haroche şi David Jeffrey Wineland.
Serge Haroche (n. 1944) David J. Wineland (n. 1944) Franţa SUA
9 Sisteme cuantice individuale: particule aflate în superpoziţie cuantică
„START! Avem de cucerit o lume!” nr.48, nov.2012 – Liceul Tehnologic “MECANICĂ FINĂ”, BUCUREŞTI ISSN 2066-103
11
Cei doi au demonstrat (fiecare prin altă metodă) că este posibilă observarea directă a proprietăţilor fizice ale particulelor cuantice dar şi controlul acestora, fără a le distruge. Cercetătorul american David Jeffrey Wineland a izolat ioni de beriliu într-un câmp electric, pe care apoi i-a măsurat şi le-a controlat mişcarea cu mijloace optice (fascicul laser). Experimentele au fost efectuate în vid şi la temperaturi extrem de scăzute, pentru reducerea energiei de mişcare a ionilor în interiorul capcanei.
Schemă - Controlul ionilor individuali în „capcana” electrică Unda laser, pătrunzând printr-o fantă a „capcanei” găseşte ionii într-o stare de minim energetic; ea dă un impuls slab ionului de beriliu întâlnit în cale, până la jumătatea drumului spre un nivel de energie superior; ionul astfel tratat rămâne în „superpoziţie cuantică” (ocupă simultan două niveluri energetice), stare în care i se pot măsura caracteristicile energetice. Cercetătorul francez Serge Haroche a imaginat un experiment care permite controlul fotonilor individuali într-o capcană optică.
Schemă: Controlul fotonilor individuali într-o capcană optică „Capcana optică” a lui Serge Haroche are 2,7 cm şi este realizată din oglinzi supraconductoare din niobiu, răcite la temperaturi apropiate de zero
absolut; puterea de reflexie a oglinzilor, cumulată cu tratamentul de răcire asigură fotonilor un timp de viaţă record (o zecime de secundă). Fotoni din domeniul microundelor sunt aduşi în starea de superpoziţie cuantică10
Pentru a măsura şi a controla fotonii, pe o fantă orizontală sunt dirijaţi unul câte unul, cu o cadenţă atent controlată, atomi Rydberg (atomi speciali, de 1000 de ori mai mari decât atomii obişnuiţi).
; ei se mişcă pe verticală (sus - jos) între cele două oglinzi timp de o zecime de secundă, parcurgând o distanţă de 40.000 km (cam cât o călătorie în jurul Pământului!).
Ciocnindu-se cu un foton cât este în „capcana optică”, atomul Rydberg, îşi modifică starea cuantică; la ieşirea din capcană, se face o măsurare a stării cuantice a atomului şi se poate astfel măsura indirect starea energetică a fotonului din domeniul microundelor. După impactul cu un atom Rydberg, fotonul îşi poate continua ricoşeul între cele două oglinzi, putând întâlni mai apoi un alt atom, a cărui stare va fi interpretată la ieşirea din capcană. Posibilele aplicaţii ale cercetării celor doi premianţi Nobel 2012 vizează dezvoltarea viitoare a tehnologiilor cuantice: - ceasuri cuantice, mai precise de sute de ori decât cele mai precise ceasuri existente în prezent (ceasurile cu atomi de cesiu); - computerele cuantice: compania canadiană D-Wave este singura din lume care a realizat un computer cuantic funcţional (2007). Procesorul este fabricat din niobiu (metal supraconductibil la temperaturi apropiate de zero absolut); procesorul este amplasat într-o cameră frigorifică separată de exterior cu 16 straturi protectoare pentru eliminarea interferenţelor cu mediul. D-Wave are deja un avans imens în faţa oricărui concurent, deţinând la ora actuală 93 de brevete în SUA şi are alte 107 cereri de brevete în întreaga lume pentru fabricaţia computerelor cuantice. D-Wave a anunţat de curând că a fabricat calculatorul cuantic cu un procesor de 512 qubiţi.
10 Superpoziţie cuantică: proprietatea unei particule de a exista simultan în toate stările posibile într-un mediu închis.
atomi Rydberg
fotoni din domeniul microundelor, care ricoşează între două oglinzi de niobiu răcite la temperaturi apropiate de zero absolut; caracteristicile fotonilor sunt măsurate indirect, fără ca fotonii să fie distruşi
„START! Avem de cucerit o lume!” nr.48, nov.2012 – Liceul Tehnologic “MECANICĂ FINĂ”, BUCUREŞTI ISSN 2066-103
12
La numai două săptămâni de la coborârea pe Marte a roverului Curiosity (06.08.2012), NASA a anunţat că următoarea misiune către Planeta Roşie este planificată pentru lansare în anul 2016. Noua misiune se va numi InSight (Interior Exploration using Seismic Investigations, Geodesy and Heat Transport) şi va avea drept scop studierea scoarţei planetei Marte, vizând: - experimente seismice şi determinarea modului de
propagare a undelor seismice în crusta, mantaua şi miezul planetei;
- sondări până la o adâncime de 5 metri, pentru determinarea proprietăţilor fizice ale straturilor;
- experimente pentru determinarea stării fizice a miezului planetei (lichid sau solid).
InSight - Lander staţionar - Lansare planificată: 2016 - Destinaţie: craterul Gale - Alimentare: sistem fotovoltaic - Durată planificată de lucru: 2 ani tereştri (1 an marţian)
Echipa ştiinţifică InSight este pluridisciplinară (astrofizicieni, ingineri, fizicieni, chimişti) şi internaţională (specialişti din SUA, Franţa, Germania, Austria, Belgia, Canada, Japonia, Elveţia şi Regatul Unit). Estimată la valoarea de 425 milioane dolari SUA, misiunea InSight poate aduce clarificări importante privind formarea şi evoluţia planetelor telurice ale sistemului nostru solar. Cunoştinţele acumulate până în prezent despre Planeta Roşie trebuie certificate experimental: - nucleul planetei Marte este masiv, cu un
diametru estimat la circa 3600 km, alcătuit din fier, nichel, şi o mare cantitate de sulf;
- se bănuieşte că nucleul este parţial lichid; - mantaua planetei Marte pare a fi inactivă (nu
prezintă dovezi ale existenţei unor procese vulcanice sau tectonice curente) şi este formată cel mai probabil din silicaţi;
- crusta planetei este estimată la 50-125 km grosime, iar culoarea roşie a suprafeţei este dată de prezenţa oxizilor de sulf.
Echipa ştiinţifică InSight va adapta toate experimentele misiunii ţinând cont şi de cercetările întreprinse de actuala misiune spaţială marţiană din craterul Gale, Curiosity. Roverul Curiosity, care şi-a început munca de trei luni pe Planeta Marte, a trimis date referitoare la structura solului din craterul Gale: harta mineralogică a solului marţian este similară cu solurile erodate bazaltice de origine vulcanică din Hawaii, cu cantităţi semnificative de feldspat11, piroxeni12 şi olivină13.
Prima scanare cu raze X a solului marţian (instrumentul
Chemin) atestă abundenţa în silicaţi S-a analizat material nisipos şi o mostră de rocă, prelevate dintr-un „depozit” ca cel din imagine; predomină particulele necristalizate. Vă vom ţine la curent şi cu activitatea viitoare a roverului Ciriosity. Mineritul spaţial nu poate fi prea departe!
Szollar Mikloş, clasa a XII-a A
11 Feldspat: silicat foarte răspândit; compoziţie chimică de felul (Ba,Ca,Na,K,NH4)(Al,B,Si)4O8 – elementele dintre paranteze se pot substitui. 12 Piroxeni: minerale din grupa silicaţilor , cu structură chimică complexă de felul X2Si2O6 unde X poate fi înlocuit cu natriu, litiu, magneziu, calciu, fier, mangan, titan, zinc sau aluminiu. 13 Olivină: minerale din grupa silicaților, cu o formulă chimică: (Mg,Fe)2SiO4.
„START! Avem de cucerit o lume!” nr.48, nov.2012 – Liceul Tehnologic “MECANICĂ FINĂ”, BUCUREŞTI ISSN 2066-103
13
Inducţia matematică este o metodă utilizată la demonstrarea unor propoziţii matematice (afirmaţii) care depind de un argument natural.. O propoziţie matematică P(n) este valabilă pentru orice număr natural n dacă sunt îndeplinite ambele condiţii de mai jos: ● P(1) este o afirmaţie adevărată; ● Presupunerea că P(n) este adevărată să implice
ca P(n+1 ) să fie o tot afirmaţie adevărată. Certificarea valabilităţii unei propoziţii matematice prin metoda inducţiei presupune doi paşi: 1. Etapa de verificare: Se verifică dacă propoziţia matematică este adevărată sau falsă pentru numărul natural 1 sau pentru un alt număr (să corespundă enunţului). Dacă propoziţia matematică este falsă pentru numărul verificat, deducem că ea nu este adevărată pentru orice număr natural (afirmaţia iniţială este deci falsă). Dacă pentru numărul verificat propoziţia matematică este adevărată, considerăm prin extensie că este adevărată pentru orice număr natural n. 2. Etapa de demonstrare: Presupunem că propoziţia P(n) este adevărată şi demonstrăm că este adevărată şi propoziţia P(n+1). Exemple: Demonstraţi dacă următoarele propoziţii matematice sunt adevărate sau false:
( )
3
2).1 2 3 ...
2( 1)).1 2 3 ...
2). este divizibil cu 6
n na n
n nb n
c n n
−+ + + + =
++ + + + =
− a). Verificăm dacă este adevărată sau falsă prima propoziţie matematică pentru n = 1;
( )1 1 2 11 1 FALS 2 2−
= ⇒ = −
Afirmaţia este falsă, de unde deducem că propoziţia matematică nu este valabilă pentru orice număr natural n (afirmaţia iniţială este falsă)..
b). Verificăm dacă este adevărată sau falsă cea de-a doua propoziţie matematică pentru n = 1;
1(1 1) 21 1 1 1 2 2
ADEVARAT+= ⇒ = ⇒ =
Presupunem deci că relaţia este adevărată pentru numărul natural n:
( )1
1 2 3 ...2
n nn
++ + + + =
Trebuie acum să verificăm dacă propoziţia este adevărată şi pentru numărul natural (n+1):
( ) ( )1 1 11 2 3 ... ( 1)
2n n
n n + + + + + + + + + =
Ţinem cont de egalitatea din enunţ:
( ) ( 1)1 2 3 ... 1 ( 1)
2n nn n n+
+ + + + + + = + +
( ) ( ) ( )1 2 1
1 2 3 ... 12 2
n n nn n
+ ++ + + + + + = +
( ) ( )( )1 2
1 2 3 ... 12
n nn n
+ ++ + + + + + =
Propoziţia matematică iniţială se verifică deci şi pentru numărul natural (n+1). c). Putem verifica valabilitatea afirmaţiei şi prin deducţie simplă:
( ) ( )( )3 2 1 1 1n n n n n n n− = − = + − Secvenţa (n-1) n (n+1) reprezintă trei numere consecutive, produsul lor este deci divizibil cu 2 şi cu 3; afirmaţia matematică este adevărată pentru orice numărul natural n. Prin inducţie, pasul 1: verificăm valabilitatea afirmaţiei pentru n =1 ca mai jos: 31 1 1 1 0− = − = Cum zero este divizibil cu 6, trecem la pasul următor: considerând că afirmaţia matematică este valabilă pentru n, demonstrăm că este valabilă pentru n+1: ( ) ( )3 3 21 1 3 3 1 1n n n n n n+ − + = + + + − − =
( ) ( )3 3 1n n n n= − + +
Dar ( )3n n− se presupune că este divizibil cu 6 iar al doilea termen este produsul între numărul 3 şi o secvenţă de două numere consecutive n(n+1), care este un număr par. Deci propoziţia matematică este adevărată pentru n+1.
„START! Avem de cucerit o lume!” nr.48, nov.2012 – Liceul Tehnologic “MECANICĂ FINĂ”, BUCUREŞTI ISSN 2066-103
14
Rezolvarea unei inegalităţi prin inducţie Exemplu: Demonstraţi valabilitatea inegalităţii de mai jos prin inducţie matematică: 2 2 1 pentru orice 3n n n> + ≥ Verificăm valabilitatea afirmaţiei pentru n = 3: 32 6 1 8 7 ADEVARAT> + ⇒ > Presupunem că propoziţia matematică este adevărată pentru orice număr natural n mai mare sau egal cu 3 şi demonstrăm că se menţine adevărată şi pentru n + 1: ( )1 12 2 1 1 2 2 3n nn n+ +> + + ⇒ > + Descompunem primul termen al inegalităţii: 12 2 2n n+ = ⋅ , deci: 2 2 2 3n n⋅ > + Înmulţim relaţia iniţială (pe care o considerăm adevărată) cu 2 şi obţinem: ( ) 12 2 2 2 1 2 4 2n nn n+⋅ > + ⇒ > + Dar: 4 2 2 3n n+ > + pentru că 2 1n > Aplicând tranzitivitatea, relaţia demonstrată devine: 12 2 3n n+ > + O problemă distractivă de geometrie Demonstraţi prin inducţie că orice pătrat poate fi descompus în n pătrate, pentru orice 6n ≥ . Rezolvare: Putem demonstra că orice pătrat se poate împărţi în 6 pătrate (fig. 1), 7 pătrate (fig. 2) sau 8 pătrate (fig. 3). Vom demonstra apoi că: - din fiecare pătrat mare cu şase pătrate mici se pot
obţine alte 9, 12, 15, 18, 21 etc. (3k) pătrate; - din fiecare pătrat mare cu şapte pătrate mici se pot
obţine alte 10, 13, 16, 19, 22 etc. (3k+1) pătrate; - din fiecare pătrat mare cu opt pătrate mici se pot obţine alte 11, 14, 17, 20, 23 etc. (3k+2) pătrate.
Fig.1
Fig. 2
Fig. 3 Operaţia de multiplicare a pătratelor poate fi continuată la nesfârşit; secţionând unul dintre pătratele înscrise în pătratul iniţial (liniile roşii punctate), numărul total al pătratelor înscrise în pătratul mare se multiplică cu 3 unităţi. Observaţi că cele trei variante [ (3k), (3k+1) sau (3k+2) ] acoperă toate numerele naturale mai mari ca nouă. Găsiţi exerciţii asemănătoare, unele rezolvate şi altele propuse pentru rezolvare la adresa de Internet http://www.math.md/school/competitiva/induct/induct.html, Mult succes! Matematica se înţelege şi se învaţă doar exersând meticulos, pas cu pas.
„START! Avem de cucerit o lume!” nr.48, nov.2012 – Liceul Tehnologic “MECANICĂ FINĂ”, BUCUREŞTI ISSN 2066-103
15
Motto: Este bine de ştiut că adolescenţii nu adoptă un comportament dificil doar pentru a-şi scoate părinţii din sărite, ci pentru că sunt supuşi unor schimbări neaşteptate pe care nu ştiu cum să le gestioneze.
Am citit un interesant articol în care sunt prezentate ultimele cercetări referitoare la dezvoltarea creierului uman (vezi adresa Internet http://www.descopera.ro/stiinta/10283641-ce-se-ascunde-in-creierele-adolescentilor). Am reţinut că densitatea maximă de celule cerebrale la om se înregistrează în timpul vieţii intrauterine (între luna a treia şi a şasea a fătului nenăscut); densitatea celulelor cerebrale scade după a şasea lună de gestaţie, când coordonarea creşterii fătului rămâne în sarcina sistemelor anatomice şi fiziologice deja formate şi celulele cerebrale devenite inutile sunt eliminate.
La vârsta de 6 ani, creierul unui copil are 90-95% din dimensiunile unui creier matur; în jurul vârstei de 11-12 ani, crearea de noi căi neuronale (conexiuni sau sinapse între părţi ale creierului) este împlinită; după această vârstă, materia cenuşie începe să scadă într-un ritm mediu de 0,7 procente pe an, în timp ce materia albă (tecile de mielină care învelesc căile de transmitere a semnalelor nervoase) se îngroaşă anual, asemănător cercurilor de pe coaja unui copac (până la 20-25 de ani la cele mai multe persoane, sau 30-40 de ani la persoanele cu activitate intelectuală intensă). Specific vârstei noastre (15-19 ani) este faptul că avem mai puţine conexiuni formate în creier decât un om matur, dar acestea funcţionează mult mai rapid decât la maturitatea deplină; de asemenea, potenţialul de învăţare şi capacitatea de regenerare în urma traumelor este maximă în perioada adolescenţei. Dezvoltarea creierului se face în trepte. Se dezvoltă mai întâi partea posterioară a creierului, responsabilă cu funcţiile senzoriale (funcţiile care permit adaptarea la mediu: vedere, auz, orientare spaţială, pipăit, miros, gust); funcţiile executive ale creierului (planificarea şi evaluarea consecinţelor unei acţiuni: organizarea gândurilor, stabilirea priorităţilor, capacitatea de a suprima anumite impulsuri etc.) sunt deplin formate la majoritatea tinerilor abia în jurul vârstei de 20-25 de ani. La vârsta adolescenţei, viaţa ni se complică şi din cauza „atacului biochimic” reprezentat de hormonii sexuali.
În creierul adolescenţilor sunt foarte activi hormonii sexuali eliberaţi de glandele endocrine; cercetări recente au dovedit că aceşti hormoni se ataşează tuturor receptorilor (văz, auz, miros, gust, pipăit) şi au ca efect mărirea excitabilităţii; procesul este chimie pură, hormonii sexuali determinând sporirea secreţiei unor substanţe neuronale (ex: serotonina) care influenţează starea de spirit şi excitabilitatea. De ce sunt adolescenţii vulnerabili? Pentru că ei caută emoţii noi, mai multe şi mai puternice, fără a fi capabili să evalueze corect riscurile propriilor acţiuni. Totuşi, şi emoţiile pot fi „educate”. Vom învăţa să nu ne lăsăm pradă simţurilor dacă reuşim să ne oferim un scurt timp de gândire înaintea oricărui pas sau faptă; creierul trebuie să devină „comandantul suprem” al acţiunilor noastre chiar şi atunci când emoţiile şi spiritul de aventură ne copleşesc.
Mădălina, fără să ştii, ne-ai dat o lecţie de viaţă! Tentaţia aventurii a costat-o viaţa pe colega noastră Mădălina Cadâr din clasa a XII-a A. Noaptea de Halloween a fost una „horror” în adevăratul înţeles al cuvântului pentru Mădălina şi alţi doi tineri cu care era ea în maşină; niciunul nu mai este în viaţă, după un teribil accident petrecut ca urmare a unei întreceri între două maşini pe şosea. Moartea Mădlinei ar trebui să fie pentru toată şcoala o lecţie despre necesitatea prudenţei.
MAI PUŢINĂ ADRENALINĂ! Calculează-ţi orice pas ca să n-ajungi în impas.
„START! Avem de cucerit o lume!” nr.48, nov.2012 – Liceul Tehnologic “MECANICĂ FINĂ”, BUCUREŞTI ISSN 2066-103
16
► Popescu Aexandrina Gabriela, clasa a IX-a A
Anotimpuri Frunzele toate pălesc Şi cad stoluri la pământ, Culese de vânt. Pomii iau altă culoare, Tufănica e în floare.
Curând-curând, fulgii de nea Din cer s-or aşterne. Peste pământ - troiene, Strălucitor, pufos cojocel Între tufănică şi albul ghiocel.
Primii paşi spre liceu
Când făceam primii paşi spre liceu mi-am amintit cu drag de paşii premergători, care au marcat dezvoltarea mea ca om: grădiniţa, şcoala generală şi gimnaziul.
La fiecare început de ciclu de învăţământ am păşit plină de curiozitate şi emoţie, dornică să-mi cunosc colegii şi educatorii.
Spre liceu am păşit cu mai multă încredere în mine, cu inima deschisă spre noi şi trainice prietenii, cu mintea deschisă spre învăţătură.
Am fost un pic dezamăgită când am descoperit că unii dintre noii colegi nu sunt la aproape deloc interesaţi de învăţătură.
Eu am de gând să-mi petrec următorii ani de liceu învăţând, căci sunt conştientă că doar învăţând, îmi va zâmbi viitorul.
Îmi asum cu seninătate riscul de a fi numită „tocilară” de aceşti colegi care cred că pot trece prin liceu „ca raţa prin apă”.
Cel mai bine ar fi dacă am reuşi să-i tragem şi pe ei spre învăţătură; totul este ca ei să-şi schimbe priorităţile.
Ofertele vieţii vor fi bogate doar pentru cei care pun mai presus învăţătura, şi nu distracţia.
Învăţaţi, distraţi-vă moderat şi fiţi fericiţi!
► Biga Mihaela, clasa a IX-a B
Prima mea zi la liceu Prima mea zi de liceu a fost minunată şi plină de emoţie: am făcut cunoştinţă cu noii colegi de clasă şi am luat primul contact cu doamna dirigintă, Olguţa Spornic.
Voi învăţa în Laboratorul CAD, o sală de clasă bine luminată, dotată cu calculatoare pentru fiecare elev.
Eu sunt o fire foarte foarte deschisă, aşa că nu mi-a fost greu să-mi fac prieteni şi din alte clase; chiar din prima zi de liceu m-am împrietenit cu Dragoş de la clasa a IX-a A, mai apoi l-am cunoscut şi pe Laurenţiu de la clasa a XI-a A (Laurenţiu, ce frumos nume! Frumos şi numele, şi băiatul!).
Cred că din cauza emoţiei care m-a copleşit întreaga zi, la sfârşitul orelor m-am rătăcit pe culoare. Nu mi-a fost ruşine să cer ajutor unor elevi mai mari, care m-au îndrumat spre ieşire, zâmbind elegant.
Acum, când deja cunosc fiecare colţişor al şcolii, îmi vine să râd de stângăcia mea de atunci: dacă nu eram gâtuită de emoţie, puteam să văd cu uşurinţă indicatoarele pentru evacuarea în caz de urgenţă!
M-am acomodat uşor cu noii colegi şi cu profesorii. Sper să nu-mi pierd timpul degeaba în viitorii patru ani de liceu. Vreau să părăsesc şcoala cu fruntea sus, să iau bacalaureatul cu notă mare şi să urmez apoi o facultate.
► Mihai Ana-Maria, clasa a IX-a A
Stau la fereastră
Stau gânditoare la fereastră Şi raze de lună îmi mângâie părul. Povara iubirii greu mă apasă, Mă chinuie dorul. Ochii mi-s umezi, însă zâmbesc. Sunt sigură că am un înger păzitor. El şi alţi îngeri mă dojenesc şi mă roagă Să uit al meu dor. Tainice şoapte disting în noapte. E corul de îngeri? E freamăt de vânt? Inima tot mai tare îmi bate: IUBESC! Bucurie şi chin într-un singur cuvânt!
„START! Avem de cucerit o lume!” nr.48, nov.2012 – Liceul Tehnologic “MECANICĂ FINĂ”, BUCUREŞTI ISSN 2066-103
17
Pe trei i-a îmblânzit, al patrulea l-a înghiţit Un om cânta dumnezeieşte la vioară, în inima deşertului. Se apropie de el un leu, păşind smerit; îi dă de două ori târcoale, apoi se aşează, torcând fericit. Atrase de muzică, alte două feline fac exact la fel. Omul cânta mai departe, atent doar la muzica sa, când îşi făcu apariţia un alt leu; noul venit a înfulecat dintr-o singură înghiţitură şi omul, şi vioara şi arcuşul. După incident, doi vulturi comentau: „Eram sigur că dacă apare surdul ăla, ni se taie muzica!” Calul, lupul şi morala Un cal galopa fericit prin pădure, când se trezi ameninţat de lupul fioros. - Lupule, eu sunt în misiune: am de transmis un mesaj urgent pentru administraţia locală. Mesajul trebuie să ajungă la timp, ca să avem toţi un câştig. Chiar şi tu vei avea de câştigat, prietene! - Să văd, să citesc şi eu mesajul! a zis curios lupul. - Este scris pe copita mea, dreapta-spate. Lupul nu apucă să citească ceva, că primi o lovitură zdravănă drept în moalele capului; când şi-a revenit, lupul s-a apucat să-şi facă singur morală: „Aşa-mi trebuie! De ce naiba mă prefac, când eu nu am habar să citesc?” Într-o pădure, undeva tare departe de noi... Un iepure alerga vesel prin crâng, când îl vede pe cerb fumând trabuc. - Nu-i bine ce faci! Într-o zi frumoasă, în mijlocul naturii, tu te intoxici? Hai cu mine să alergi, să-ţi oxigenezi plămânii! - Ai dreptate!, spuse cerbul, şi începu să alerge cu iepurele. După o vreme, zăresc vulpea, care trăgea praf de coca pe nări. - Hei vino şi aleargă cu noi, lasă cocaina! - Aveţi dreptate! Mai bine-mi oxigenez plămânii alergând cu voi! Alergau fericiţi cei trei când îl văzură pe lup care tocmai îşi injecta ceva în venă: - Aleargă cu noi! Lasă naibii drogul! - Ia mai scutiţi-mă!, spune lupul; nu înţeleg de ce trebuie să alergăm noi ca fraierii de fiecare dată când iepurele ia extasy?
Căţel medaliat - Vecine, sunt pierdut! Mi-a fugit căţelul de acasă! - Ce ciudat om eşti şi dumneata! Când ţi-a fugit fiul de acasă, de ce nu ţi-ai făcut atâtea griji? - Păi ce, băiatul meu era medaliat la cinci expoziţii internaţionale, ca Haiduc? Căţelul, motanul şi zeii Gândirea căţelului: Hei, omul ăsta cu care trăiesc mă hrăneşte, mă iubeşte, mă duce la doctor când sunt bolnav... Sigur este un zeu! Gândirea motanului: Hei, omul ăsta cu care trăiesc mă hrăneşte, mă iubeşte, mă duce la doctor când sunt bolnav... Sigur sunt un zeu! Iepuraşul şi teza lui de diplomă Iepuraşul îşi scosese laptop-ul pe băncuţă, în faţa vizuinei, şi lucra de zor. Trece vulpea: - Ce faci, piciule, la ce munceşti aşa, din greu? - Îmi scriu lucrarea de diplomă. - Grozav! Şi ce temă ţi-ai ales? - Tema este: „Iepurele, viitorul rege al animalelor
din această pădure”. - Ha, ce tâmpenie!!! Cine o să creadă aşa ceva? - Dacă nu crezi, vino cu mine să-ţi arăt secretul! Cei doi intră în vizuină; iese peste puţin timp doar iepurele, mândru şi vesel; se apucă apoi repede de lucru, când trece ursul, care-l întrerupe din nou: - Ce munceşti acolo, băiete? - Îmi scriu lucrarea de diplomă cu tema „Iepurele,
viitorul rege al animalelor din această pădure”. - Ai umor, tinere! Cine poate crede nerozia asta? - Dacă nu crezi, vino cu mine să-ţi arăt secretul! Cei doi intrară în vizuină; iese peste puţin timp doar iepurele, mândru şi vesel. Dar, care era secretul? Cum de a rămas în vizuina iepurelui doar un petec de blană de vulpe şi o coastă de urs? Secretul era domnul leu, cel care după ospăţul cu carne de vulpe şi de urs, îşi plimba tacticos laba peste burta plină. Morala: Nu contează tema lucrării, contează însă pe cine ai ca îndrumător de lucrare. Copaci şi schelete O bătrânică sună la pompieri: - Pisica mea nu vrea să mai coboare din copac. - Nu vă faceţi griji. Va sta cât va sta şi va coborî. - Dar dacă nu coboară şi moare de foame? - Mătuşică, ai văzut vreodată un schelet de mâţă
în copac?
„START! Avem de cucerit o lume!” nr.48, nov.2012 – Liceul Tehnologic “MECANICĂ FINĂ”, BUCUREŞTI ISSN 2066-103
18
Şcolăreşti - Nu aştept de la nimeni să-mi dea dreptate, pentru că deja ştiu că am!
- Dar nu copiam, mă inspiram şi eu un pic. - Nu aruncam de nebun cu creta prin clasă ci studiam legea gravitaţiei.
- Nu am distrus şcoala ci am redecorat-o! - Culmea matematicii: să stai de unul singur şi să te simţi în plus.
Teza semestrială - Ţi-am citit teza. Este foarte bună, dar e identică
cu cea a colegului tău de bancă. Ce concluzie să trag de aici? întreabă profesorul.
- Că şi a lui e foarte bună? Trei câini, la trei facultăţi Trei câini se hotărăsc sa dea la facultate: - Eu dau la Drept, că acolo se latră mai mult! - Eu dau la Medicină; acolo, oricând găseşti un os
de ros! - Eu sunt mai şmecher ca voi doi la un loc: dau la
Politehnică! Acolo e cu adevărat viaţă de câine! Ce-i zice un vector altui vector Ai un moment? Perle din lucrările elevilor ° Cu ajutorul câinelui, Vitoria Lipan şi-a găsit foarte repede zăcămintele soţului. ° Toma Alimoş era viteaz pentru că cu o mână conducea calul, cu o mână îşi ţinea maţele şi cu o mână se bătea cu Manea. ° Mircea cel Bătrân a fost înmormântat la Cozia împreuna cu umbra sa. ° In Scrisoarea III se desfăşoară bătălia de la Rovinari. ° La cerinţa „Compuneţi o scrisoare către o persoană imaginară pe nume Paula”, un elev a scris: Eu nu mai scriu scrisori pt k am internet... şi pe Paula nici nu o cunosc!" ° Manole a pus-o pe Ana la zid şi a început să o lucreze. ° În cunoscuta baladă Mioriţa sunt descrise câteva întâmplări în care sunt implicate doi criminali, o oaie turnătoare, şi un cioban care şocheazã prin prostia lui.
Culese de Biga Mhaela, clasa a IX-a B
Înalt şi chipeş, privire ageră sub gene, Unui tânăr cu look de nota 10
Nu-s la tot pasul tineri să-i semene! Ca muştele trag fetele la el Şi corigenţele, la fel.
Dimineaţa, spre liceu Unui elev cu multe absenţe la şcoală
Porneşte cu pas vioi, Dar n-ajunge, că face mereu Un pas înainte şi doi înapoi.
Ne împăcăm? Fac eu primul pas! Împăcare
Dar te previn: nu am să te mai las Să spui de iubita mea vreodată Că n-ar fi „cea mai frumoasă fată”.
Pe teren, e varză: Unui fotbalist
Nu pasează, nu marchează. Dar când răspunderi pe cap are, Le pasează cu-o îndemânare…
Cu bac sau fără bac, în cartier, Din două, una
N-am să mă simt nicicând boier. Să iau măcar carnetul de şofer! M-am hotărât ce examen las: La bac voi spune „pas!”.
Olimpicul, cu mine n-a putut ţine pasul După o probă dură de alergare
Şi l-am învins. Acuma, eu sunt asul! O să-mi scriu pe tricou: „Respectă-mă, frate Că am depăşit un olimpic la mate!”
Rime cu tâlc de Gabriela Vasile, bibliotecar
„START! Avem de cucerit o lume!” nr.48, nov.2012 – Liceul Tehnologic “MECANICĂ FINĂ”, BUCUREŞTI ISSN 2066-103
19
1. Completează cuvintele de mai jos:
2. Cinci paşi ai căţeluşului Pufi au aceeaşi lungime cu 3 paşi ai ogarului Miki. Ştiind că Pufi are un
avans de 20 de paşi în faţa lui Miki şi că cei doi câini aleargă în linie dreaptă pe culoare alăturate cu viteză constantă, aflaţi după câţi paşi de-ai ogarului ajung cei doi câini la egalitate.
3. Care este animalul cu cele mai multe picioare? Câte picioare are? 4. Care dintre desenele de mai jos corespund cu afirmaţiile notate?
a b c
d e f
1. e = c - b
2. d = a + b
3. c = a + b
4. f = c - a
5. e = c + d
6. f = b - c
7. f = a + b - c
S M
T O R
C O M E N U I
A J
B I U B I L S
E D
I
E N U I I
„START! Avem de cucerit o lume!” nr.48, nov.2012 – Liceul Tehnologic “MECANICĂ FINĂ”, BUCUREŞTI ISSN 2066-103
20
5. Găseşte corelaţiile corecte între cele trei coloane ale tabelului:
Primul astronaut din lume (12.04.1961) Nicolae Paulescu (1869-1931)
A făcut primii paşi pe Lună (20.07.1969) Iuri Gagarin (1934-1968)
Astrofizician britanic care a furnizat prima dovadă în sprijinul Teoriei relativităţii: fotografia eclipsei de soare din 1919 în care se vede curbura luminii (stânga-jos).
(negativul pozei)
Neil Armstrong (1930-2012)
A fost la un pas de premiul Nobel (1923) pentru contribuţia sa la descoperirea insulinei; premiul a fost atribuit însă unei echipe de medici din Toronto, care s-a prezentat şi cu rezultatele testării pe subiecţi umani.
Laika
Primul animal care a vizitat spaţiul extraterestru (Sputnik 2 - 03.11.1957); a avut o moarte urâtă, la cinci ore după lansarea capsulei în spaţiu, din cauza unor defecţiuni.
Arthur Eddington (1882-1944)
Jocuri propuse de Gabriela Vasile, bibliotecar
„START! Avem de cucerit o lume!” nr.48, nov.2012 – Liceul Tehnologic “MECANICĂ FINĂ”, BUCUREŞTI ISSN 2066-103
21
Artistul contemporan Calvin Nicholls a urmat după liceu un colegiu de design grafic şi mai apoi s-a specializat într-un domeniu neconvenţional: sculptura în hârtie. Uneltele sale de lucru nu sunt deloc complicate: creion şi gumă, compas, lame, foarfecă, pensetă. Tehnica de lucru este şi ea foarte simplă: întâi desenează, apoi decupează elementele repetitive şi la sfârşit, asamblează sculptura. Primele încercări de a realiza astfel de lucrări datează din 1984. Cu timpul şi-a format un stil propriu, îmbunătăţindu-şi tehnica de lucru. Puteţi vedea modul de lucru al artistului la adresa http://www.calvinnicholls.com/256342/my-method/ Artistul a participat cu exponate la festivaluri şi expoziţii de artă. Lucrările sale au o plajă largă de teme: de la fauna şi flora sălbatecă, la peisaje marine sau decor de interior. Strategia lucrărilor ce înfăţişează animale şi păsări este naturaleţea; tactica ţine de punerea în valoare a celor mai mărunte detalii anatomice sau de ambient. Senzaţia de sculptură 3D este sporită prin realizarea unui fundal avantajos; animalele lui Calvin Nicholls parcă respiră şi trăiesc aievea!
Pe măsură ce lucrările sale deveneau cunoscute au sporit şi comenzile. Cea mai mare comandă a primit-o în 1995 din partea unei biblioteci din Chicago, care solicita realizarea a 75 de sculpturi de mari dimensiuni cu faună sălbatică.
Alt sculptor în hârtie contemporan este americanul Jeff Nishinaka ale cărui lucrări le puteţi admira la adresa http://www.jeffnishinaka.com/. Noi vă oferim doar două:Pianistul şi Scriitorul.
„START! Avem de cucerit o lume!” nr.48, nov.2012 – Liceul Tehnologic “MECANICĂ FINĂ”, BUCUREŞTI ISSN 2066-103
22
Dacă v-au plăcut romanele lui Karl May despre aventurile eroului amerindian Winnetou, cu siguranţă veţi fi atraşi şi de sculpturile în hârtie realizate de Allen şi Patty Eckman.
Calea
Lupta pentru hrană
Dansul şoimului
Ritual
Admiraţi lucrările şi remarcaţi diferenţa de stil între aceşti trei mari artişti. Dacă aveţi talent, poate vă încumetaţi şi voi să sculptaţi în hârtie!
Biga Mihaela, clasa a IX-a B
„START! Avem de cucerit o lume!” nr.48, nov.2012 – Liceul Tehnologic “MECANICĂ FINĂ”, BUCUREŞTI ISSN 2066-103
23
1. Spasm, pastor, compasiune, pasaj; Submersibil, demers, mersi, imersiune. Cele două cuvinte care se regăsesc în acest joc au legătură directă cu tema revistei: pas şi mers. 2. Dacă trei paşi ai ogarului (P) sunt egali cu
cinci paşi ai căţeluşului (p) există relaţia: 3p = 5P; căţeluşul nu porneşte de la linia de start ci de la distanţa de 20p de linia de start. Aplicând regula de trei simplă, deducem că în timp ce ogarul face 12 paşi mari, căţeluşul face 20 de paşi mici:
20 3 12
5⋅
=
Aflăm cel mai mic multiplu comun pentru numerele 12 şi 20, care este 4*3*5 = 60. 12 = 4*3 20 = 4*5 Deci ogarul şi căţeluşul ajung la aceeaşi
distanţă de startul ogarului după 60 de paşi ai ogarului, corespunzătoare cu 100 de paşi mici ai căţeluşului; până să-l ajungă ogarul, căţelul a făcut 80 de paşi.
3. Animalul cu cele mai multe picioare (femelele,
până la 750 de picioare; masculii au în medie 600 de picioare) este miriapodul Illacme plenipes.
Animalul este unul de mici dimensiuni (maxim 3 cm.). Habitatul său natural este California. Miriapodul a fost descoperit în 1926, dar nu a mai fost semnalat până în 2005, când a fost redescoperit de un doctorand.
4. Variante corecte: 1; 2 şi 4. Fals: 3; 5; 6 şi 7.
5. Fotografiile de pe prima coloană corespund
cu indicaţiile de pe coloana a II-a. Corelaţiile corecte cu coloana a III-a sunt:
- Primul astronaut din lume: Iuri Gagarin; - A făcut primii paşi pe Lună: Neil
Armstrong; - Astrofizicianul britanic care a furnizat
prima dovadă în sprijinul Teoriei relativităţii: Arthur Eddington;
- A fost la un pas de premiul Nobel (1923) pentru contribuţia sa la descoperirea insulinei: Nicolae Paulescu;
- Primul animal care a vizitat spaţiul extraterestru: Laika.
...în credinţa populară, dacă visezi o broască sărind înseamnă că vei face paşi mari către un scop? Dar, paşi mari către scopul propus de tine faci cu siguranţă dacă-ţi mobilizezi voinţa, nu trebuie neapărat să visezi broaşte! ... ghepardul este cel mai rapid animal terestru? El poate să accelereze în doar două secunde pornind de pe loc la 65 km/h şi poate să atingă viteze de până la 110 km/h pe distanţe scurte. Pentru comparaţie, aflaţi că ogarul sprintează cu 65 km/h iar calul cu maximum 72 km/h.
„START! Avem de cucerit o lume!” nr.48, nov.2012 – Liceul Tehnologic “MECANICĂ FINĂ”, BUCUREŞTI ISSN 2066-103
24
Lanţul Munţilor Carpaţi se întinde între Bazinul Vienei şi culoarul Timokului, formând un arc de circa 1500 de km. şi străbătând opt state ale Europei: Austria, Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria, Ucraina, România şi Serbia. Munţii Stânişoarei aparţin lanţului muntos al Carpaţilor Orientali din România (grupa Carpaţilor Moldo-Transilvani); ei sunt împăduriţi în proporţie de 75% cu fag şi conifere, iar culmile găzduiesc largi pajişti montane. Doar două vârfuri din Munţii Stânişoarei sunt mai înalte de 1500 de metri (Vârful Bivolul sau Hălăuca de 1530 m şi Bâtca Comorii de 1513 metri). Populaţia de zimbri care dispăruse din România, a fost refăcută în ultimii 40 de ani în câteva rezervaţii naturale (ex: Parcul Natural Vânători-Neamţ de pe versantul estic al Munţilor Stânişoarei), cu exemplare aduse din Polonia şi Ucraina. Din martie 2012, cinci exemplare de zimbri trăiesc liber în Munţii Stânişoarei; alţi 19 vor fi eliberaţi în curând şi specialiştii promit că zimbrii vor redeveni emblema şi mândria ţinutului.
Zimbrul, emblema Moldovei, pe sigiliul
domnitorului Alexandru cel Bun (1400-1432)
Munţii Stânişoarei au oferit din vremuri străvechi ambientul favorabil pentru practicarea păstoritului şi ridicarea de aşezăminte monahale. Numele acestor munţi provine de la principala îndeletnicire a localnicilor, oieritul. Zona atrage turiştii cu impresionante privelişti naturale (rezervaţia „Piatra Pinului”, unde se pot vedea fosile de peşti încrustate în rocă, rezervaţia de stejari „Pădurea de smarald” cu arbori de 150-200 de ani, rezervaţia „Codrii de aramă” vestită prin gorunii seculari, monolitul de gresie săpat de ape şi vânt „Trei Căldări” ), dar şi cu bogata zestre de aşezăminte monahale ortodoxe (Neamţ, Voroneţ, Văratec şi multe altele). Iată cum descria scriitorul Calistrat Hogaş marea de linişte din Munţii Stânişoarei, în prima carte premiată de Societatea scriitorilor români: „Firea toată părea cuprinsă de o solemnă încremenire. Florile răzleţe care însufleţeau întinderea îşi înclinau spre pământ fruntea lor strălucită... iar spre tăriile cerului înalt se ridicau
drepte şi neclintite vârfurile ascuţite ale brazilor. Şi glasul de pretutindeni al tăcerii se îndrepta, în accente misterioase, cătră îndurarea Celui-preaînalt.”14
Munţii Stânişoarei, în apropierea localităţii Sabasa
Şi Mihail Sadoveanu a fost impresionat de liniştea adâncă a locurilor. Soţia sa, Profira, poveastea cum s-a zămislit în mintea scriitorului romanul Baltagul: în 1929, însoţit de fiul său Miti, au urcat cu maşina „pe Bistriţa în sus, cu popasuri multe, pătrunzând în inima Carpaţilor. Au ajuns la Dorna; de-acolo, pe pârâul Neagra au trecut la Stânişoara, suind şi tot suind, până au ajuns pe culme, la Crucea Talienilor15
Monumentul iniţial
. ... Acolo, oprindu-se şi adulmecând zările... a ascultat tăcerea de deasupra prăpastiilor ş-a cetit pe vânturi şi pe nouri întâmplarea năprasnică a lui Nechifor Lipan, în cele mai mici amănunte.”
„Crucea Talienilor” Găsim în romanul Baltagul descrieri de natură memorabile: „Pădurea fâşâia din cetini şi răsufla aburi. În poenile sorite, pământul se ochise bine şi înverzeau pajişti. În frunzele moarte de la marginea unei râpi, Vitoria găsi clopoţei albi.” Dacă acest articol v-a stârnit curiozitatea, mergeţi în vacanţa de vară să vedeţi cu ochii voştri minunile naturii din Pasul Stânişoara. Cu siguranţă, nu veţi regreta!
Andreescu Ioana, clasa a XII-a A
14 Calistrat Hogaş - Pe drumuri de munte, Ed. Ion Creangă, Bucureşti, 1986 – pag. 180 15 Crucea Talienilor – monument ridicat în memoria muncitorilor italieni care au construit (1902-1914) drumul forestier pietruit, cu poduri şi podeţe de piatră între Borca (jud. Neamţ) şi Mălini (jud. Suceava), lung de 50 km. Monumentul a fost distrus de armata germană, dar pe locul lui a fost ridicată o cruce metalică.
„START! Avem de cucerit o lume!” nr.48, nov.2012 – Liceul Tehnologic “MECANICĂ FINĂ”, BUCUREŞTI ISSN 2066-103
25
►Copenhagen Institute of Interaction Design (CIID) este un centru internaţional de excelenţă pentru design şi inovaţie, listat între primele 25 de astfel de şcoli din lume. Un loc aparte în activitatea acestui institut îl ocupă căutarea de noi soluţii pentru uşurarea procesului de educaţie şi dezvoltarea creativităţii la copii şi persoane tinere. Ishac Bertran de la CIID a prezentat de curând prototipul unui aparat care îi ajută pe copiii de grădiniţă să înveţe formele geometrice dintr-o joacă şi să-şi dezvolte creativitatea, realizând fără nici un ajutor scurte filme de animaţie.
Aparatul a fost numit „Pas cu pas” şi îmbină trei lumi:
- lumea reală (figurine colorate din hârtie pe care copilul le aşează cum doreşte pe un ecran);
- lumea virtuală (imaginea fotografică captată de o cameră foto, care este redată pe ecran după ce au fost înlăturate figurinele);
- magia (efectul de animaţie realizat prin succesiunea de fotografii stop-motion).
Prototipul aparatului „Pas cu pas” Autor: Ishac Bertran
Dotat cu două elemente funcţionale importante (ecranul şi camera foto) aparatul poate fi folosit de copii cu vârsta între 2-5 ani pentru distracţie, învăţare şi creativitate.
Camera foto poate fi programată să ia imagini la intervale de timp prestabilite; după ce copilul a plasat figurinele colorate pe ecran, el le schimbă locul cum doreşte.
La următoarea adresă puteţi vedea bucuria şi curiozitatea copiilor în faţa aparatului „Pas cu pas”, dar şi filmuleţe realizate de ei. http://www.gizmag.com/pas-a-pas-animation/25146/?utm_source=Gizmag+Subscribers&utm_campaign=922056f086-UA-2235360-4&utm_medium=email ► Universitatea Durham din Marea Britanie lucrează de trei ani la proiectul SynergyNet. Proiectul vizează implementarea unei metode originale de învăţare a matematicii: birouri NumberNet multi-touch, conectate în reţea.
Metoda permite evaluarea pas cu pas a înţelegerii şi fixării cunoştinţelor predate.
„START! Avem de cucerit o lume!” nr.48, nov.2012 – Liceul Tehnologic “MECANICĂ FINĂ”, BUCUREŞTI ISSN 2066-103
26
Am trecut deseori prin Cişmigiu pe lângă bustul
Smarandei Gheorghiu (1857-1944), fără să ştiu nimic despre rolul ei în cultura naţională şi în emanciparea femeilor românce.
De curând am citit cartea „O româncă spre Polul Nord” de Petre Gheorghe Bârlea (Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1988) şi m-am convins că „Maica Smara” (aşa îi spuneau contemporanii, după numele de alint pe care i l-a dat Veronica Micle) merită recunoştinţa multor generaţii.
Bustul Smarandei Gheorghiu din
Parcul Cişmigiu.
Detaliul de la baza statuii, lucrat în stil
„Art Deco” sugerează profesia de bază a Maicii Smara, cea de
educator.
Cunoscută în epocă pentru scrierile sale dar şi
pentru activitatea de militantă pe tărâmul social-cultural, Smaranda Gheorghiu nu şi-a uitat niciodată menirea de bază, cea de educator.
Smaranda Gheorghiu a fost o persoană cu idei îndrăzneţe, mereu atrasă de oameni noi, cunoştinţe şi peisaje noi. Pasiunea ei pentru călătorie a purtat-o până la cel mai îndepărtat punct nordic al Europei, Capul Nord, situat deasupra Cercului Polar la latitudinea de 71 nord (la aceeaşi latitudine mai sunt nordul Alaskăi, Groenlanda şi nordul Siberiei).
Capul Nord16
Înaintea Smarandei Gheorghiu doar doi români mai fuseseră în ţările nordice ale Europei: V. A. Urechea şi Alexandru Odobescu, care au participat în 1869 la Congresul Internaţional de antropologie şi arheologie istorică de la Copenhaga, vizitând şi câteva localităţi din Danemarca, Suedia şi Norvegia.
a fo st şi va fi mereu o a tracţie pentru turişti deoarece se află la doar 2102 km de Polul Nord şi în timpul verii sunt perioade în care soarele străluceşte 24 din 24 de ore.
Smaranda Gheorghiu a pornit marea călătorie către Norvegia din Bucureşti, pe ruta Sinaia – Buşteni – Predeal – Budapesta – Viena – Praga, la mijlocul lunii iulie 1902.
Scriitoarea îşi nota sârguincios impresiile pe parcursul drumului: „Peste câmpiile ţării noastre seceta îşi întinsese greu stăpânirea, vitele erau slabe, încârligate, sătenii căutau la ogoare înţelenite, la holde năpădite de scai, de ciulini şi pălămidă.”17
În Budapesta, maica Smara remarca „mirosul de cosmetice şi slănină”; despre Viena a notat că-i pare „învăluită în mister”. Drumul a continuat prin Praga, Dresda şi Berlin, cu scurte popasuri de odihnă şi refacere. Ultimul oraş german prin care a trecut în drumul către Capul Nord a fost Rostock, apoi trenul a urcat pe feribot în portul Varnemünde şi a plutit pe Marea Baltică până în Damenarca.
În Danemarca, maica Smara a remarcat bogata viaţă culturală a femeilor daneze, simplitatea şi lejeritatea lor, lipsa de prejudecăţi şi spiritul lor antreprenorial.
Însemnările Smarandei Gheorghiu prezintă pe larg preocupările economice ale localnicilor din Suedia, Norvegia şi Finlanda (mineritul, pescuitul, vânătoarea de balene).
Nu lipsesc mirifice descrieri ale naturii aspre din nord: „Zăpada, poleită de raze, se arăta trandafirie... ceaţa fugea pe ape repede, norii goniţi de vânturi se spărgeau de creştetul munţilor...”
Călătoarea a privit Oceanul Arctic de pe un platou de stâncă, acoperit cu muşchi, fiind cuprinsă de senzaţii „mai mult dureroase decât plăcute”: vedea cum razele soarelui se amestecau cu norii şi ceaţa în mugetul continuu şi asurzitor al valurilor.
La finalul călătoriei sale prin ţările nordice europene, maica Smara a avut fericirea să fie primită în vizită de dramaturgul Henrik Ibsen.
Impresiile de călătorie le-a făcut cunoscute tuturor românilor prin conferinţe şi publicaţii.
Rădulescu Ana-Maria, clasa a XII-a A 16 Cpul Nord –numit și Tărâmul Soarelui de la Miezul Nopţii 17 Smara, O româncă spre Polul Nord, Bucureşti, 1932
„START! Avem de cucerit o lume!” nr.48, nov.2012 – Liceul Tehnologic “MECANICĂ FINĂ”, BUCUREŞTI ISSN 2066-103
27
►Octombrie - noiembrie 2012 - Activităţi educative vizând combaterea traficului de persoane
În lunile octombrie şi noiembrie, aproape toţi
elevii şcolii au participat la expuneri şi vizionări de materiale informative având ca temă combaterea traficului de persoane. Elevii au primit informaţii despre amploarea fenomenului pe grupe de vârstă şi sex, în România şi în străinătate.
Am fost sfătuiţi cum trebuie să ne comportăm pentru a evita dramele ce ne pândesc în adolescenţă: să fim prudenţi când postăm pe reţelele de socializare date personale, să fim prudenţi când ne facem noi prieteni, să cerem ajutor persoanelor apropiate sau instituţiilor abilitate (şcoală, primărie,
poliţie, psihologi etc.) când aflăm despre tineri căzuţi victime ale traficului de persoane. ►08.11.2012 Sărbătorirea în comun a celor şapte colegi cu nume de sfinţi din clasa a IX-a B
Pentru că în clasa noastră suntem şapte elevi cu numele Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril, am hotărât să facem o mică petrecere cu colegii.
Toţi sărbătoriţii, adică: Biga Mihaela, Micu Mihai, Stoica Mihai, Vlădăreanu Florin Mihai, Popescu Alexandrina Gabriela, Nicolae Gabriela şi Luca Gabriel, am adus la şcoală tort şi sucuri.
În ora de dirigenţie, doamna Olguţa Spornic ne-a ajutat să punem muzică şi ne-am lăudat fiecare cu câte un stil de dans, la care ne pricepeam mai bine.
Am profitat că este sărbătoare şi am invitat la mica petrecere pe directorii şcolii şi pe câţiva dintre profesorii care predau la clasă. Pentru toţi au fost momente foarte, foarte plăcute. Am făcut şi poze pentru albumul şcolii. Aşa-i că suntem frumuşei?
„START! Avem de cucerit o lume!” nr.48, nov.2012 – Liceul Tehnologic “MECANICĂ FINĂ”, BUCUREŞTI ISSN 2066-103
28
► 12.11.2012 Concursul de şah la nivelul şcolii Cea de-a XI-a ediţie a Campionatului de şah la nivelul şcolii a avut loc la bibliotecă, în data de 12 noiembrie. Organizatorii întrecerii sportive au fost Vasile Gabriela şi Predoiu Mihai, care au asigurat concurenţilor atmosfera normală de competiţie (au lipsit totuşi ceasurile de control). S-au prezentat în concurs şase elevi:
Nr. Nume şi prenume Clasa Observaţii 1. Fulgeanu Ionuţ a XIII-a P2 neprezentat 2. Alexandru Zdrascovici a X-a A 3. Dascălu Mihai a XII-a A Turul 2 4. Szollar Mikloş a XII-a A Turul 2 5. Ion Claudiu Marian a XII-a A 6. Pacu Florin Aurelian a XII-a A 7. Păun Robert a XI-a C Turul 2
Pentru a asigura şanse egale jucătorilor, stabilirea adversarilor s-a făcut prin tragere la sorţi. Promovarea în turul 2 s-a făcut după câştigarea a două partide din trei.
În turul II s-au calificat elevii: Szollar Mikloş, Dacălu Mihai şi Păun Robert.
În clasamentul final, Szollar Mikloş a fost reconfirmat drept Campion al şcolii la şah.
Ei sunt cei mai buni şahişti ai şcolii:
Campionul (mijloc) - Szollar Mikloş; Vicecampion (stânga) - Dascălu Mihai; Locul al III-lea (dreapta) - Păun Robert
Câştigătorii au primit dulciuri şi cărţi donate de Gabriela Vasile: „Einstein, bucuria gândirii” de Françoise Balibar (Colecţiile Cotidianul, Ed. Univers); „Nostradamus, eterna întoarcere” de Hervé Drévillon (Colecţiile Cotidianul, Ed. Univers); „Moara cu noroc şi alte nuvele” de Ioan Slavici (Ed.Erc Press, 2009, Bucureşti).
„START! Avem de cucerit o lume!” nr.48, nov.2012 – Liceul Tehnologic “MECANICĂ FINĂ”, BUCUREŞTI ISSN 2066-103
29
►14.11.2012 Activitate de educaţie sanitară cu ocazia Zilei Mondiale de combatere a diabetului
În data de 14 noiembrie primit vizita unui grup de elevi ai Şcolii Sanitare Postliceale «Carol Davilla» din Bucureşti, care ne-au vorbit despre alimentaţia sănătoasă şi rolul exerciţiilor fizice în prevenirea instalării diabetului zaharat de tip 2 la persoanele tinere.
Activitatea s-a efectuat pe bază de voluntariat şi în alte şcoli ale Capitalei, cu ocazia Zilei Mondiale de combatere a diabetului.
Activiştii sanitari voluntari ne-au prezentat mai
întâi care sunt semnele şi simptomele diabetului zaharat de tip 2 şi cum evoluează boala în timp.
Prevenirea instalării diabetului zaharat de tip 2
se bazează pe reguli simple: - exerciţii fizice în fiecare zi; - asigurarea unei hidratări normale (2-2,5 litri de
apă zilnic); - eliminarea din dieta zilnică a adolescenţilor a
băuturilor carbogazoase dulci;
- reducerea la minim a grăsimilor saturate şi a dulciurilor concentrate;
- lactatele, fructele şi legumele proaspete să nu lipsească din meniul zilnic (mai ales în zilele cu efort intelectual intens).
Multe dintre aceste recomandări le ştiam bine cu toţii; nu le-am prea aplicat, dar vom fi mult mai atenţi cu sănătatea noastră de acum înainte.
Elevii din clasa a XII-a A au avut ocazia să pună în practică chiar în aceeaşi zi cunoştinţele despre stilul de hrană sănătos.
Ei au lansat sloganul:
Elevii au adus de acasă câteva feluri de
mâncare pregătite de ei sau de membrii familiei, şi în pauza mare au întins masa, pentru ei, pentru profesori şi pentru toţi pofticioşii.
Mâncarea sănătoasă este de acasă, nu de la Fastfood!
„START! Avem de cucerit o lume!” nr.48, nov.2012 – Liceul Tehnologic “MECANICĂ FINĂ”, BUCUREŞTI ISSN 2066-103
30
►23.11.2012 Combaterea violenţei şi prevenirea violenţei domestice Doamnele Simona Mircea şi Raluca Guşatu, reprezentantele Serviciului de Analiză şi Prevenirea Criminalităţii din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, au organizat desfăşurarea unei activităţi informativ-educative în faţa a 50 de elevi din clasele a XI-a A, a XI-a B şi a XIII-a M1.
După ce au vizionat materiale filmate comentate de psihologi şi poliţişti pe tema violenţei în familie, elevii au dezbătut pe larg tema, moderatori fiind cadre didactice din şcoală, doamnele profesoare Olguţa Spornic şi Lavinia Obăgilă.
Din discuţii a reieşit că victime ale violenţei sunt persoanele vulnerabile (de cele mai multe ori, copiii şi mamele).
Violenţa domestică apare şi se dezvoltă pe fondul lipsei de educaţie şi a lipsurilor financiare.
Tinerii crescuţi într-un mediu în care au loc deseori violenţe fizice sau verbale se dezvoltă dezordonat din punct de vedere fizic şi psihic
prezentând grave probleme de comportament (agresivitate sau pasivitate la agresiunile celorlalţi, somn agitat, tentative de a fugi de acasă, tentative de automutilare etc.).
În perioada crizei economice, principala cauză
a creşterii violenţelor domestice este scăderea dramatică a veniturilor familiale, care generează lipsuri materiale şi încordare psihică (stress, frustrări).
Dezamorsarea stărilor conflictuale o poate face un membru al familiei, un vecin sau un prieten de familie; condiţia este ca persoana care încearcă aplanarea conflictului să fie calmă, nepărtinitoare şi înţeleaptă.
Dacă violenţa în familie persistă, cel mai bine este să apelăm la instituţiile abilitate ale statului (Poliţia Română) sau la organizaţii specializate pe apărarea drepturilor copilului.
Resemnarea în postura de victimă a violenţei
este cea mai proastă alegere pentru un adolescent.
