INERVAŢIA MEMBRELOR NERVII SPINALI Nervii spinali reprezintă căile de conducere ale influxului nervos de la şi către măduva spinării. Nervul spinal este alcătuit din două rădăcini: rădăcina anterioară( radix ventralis), situată în şanţul lateral anterior al măduvei spinării, rădăcina posterioară(radix dorsalis), situată în şanţul lateral posterior. Rădăcinile apar ca fibre subţiri şi izolate, numite fibre radiculare, ce se unesc pentru a forma rădăcinile propriu- zise. Pe traiectul rădăcinii posterioare se află ganglionionul spinal. Ambele rădăcini se reunesc în interiorul sacului dural şi alcătuiesc nervul spinal. Nervul spinal astfel constituit părăseşte canalul vertebral prin gaura intervertebrală şi chiar la acest nivel se desface în patru ramuri: ramura anterioară, ramura posterioară, ramura viscerală. 1
Transcript
I N E R V A Ţ I A M E M B R E L O R
N E R V I I S P I N A L I
Nervii spinali reprezintă căile de conducere ale influxului nervos de la şi către măduva
spinării.
Nervul spinal este alcătuit din două rădăcini:
rădăcina anterioară( radix ventralis), situată în şanţul lateral anterior al măduvei
spinării,
rădăcina posterioară(radix dorsalis), situată în şanţul lateral posterior.
Rădăcinile apar ca fibre subţiri şi izolate, numite fibre radiculare, ce se unesc pentru a
forma rădăcinile propriu-zise.
Pe traiectul rădăcinii posterioare se află ganglionionul spinal. Ambele rădăcini se
reunesc în interiorul sacului dural şi alcătuiesc nervul spinal.
Nervul spinal astfel constituit părăseşte canalul vertebral prin gaura intervertebrală şi chiar la
acest nivel se desface în patru ramuri:
ramura anterioară,
ramura posterioară,
ramura viscerală.
ramura meningee, foarte subţire, are un traiect recurent, şi pătrunde prin gaura inter-
vertebrală în canalul vertebral.
Morfologia funcţională a nervilor spinali
Fibrele eferente somatice ale nervilor spinali reprezintă prelungirile axonice ale neuronilor
somatomotorii din coarnele anterioare ale măduvei. Ele părăsesc măduva spinării la nivelul şanţului
lateral anterior, ce reprezintă originea aparentă a rădăcinii anterioare.
1
RADACINA ANTERIOARA
RADACINA POSTERIOARA
GANGLIONUL SPINAL
RAMURA MENIGEE
RAM. COMUNICANT
RAMURAPOSRERIOARA
RAMURAANTERIOARA
SANTUL MEDIAN ANTERIOR
SANTULMEDIANPOSTERIOR
SANTUL COLATERAL ANTERIOR
SANTUL COLATERAL POSTERIOR
NUCLEUL ANTEROMEDIAL
NUCLEUL ANTEROLATERAL
NUCLEUL POSTEROMEDIALNUCLEUL POSTEROLATERAL
NUCLEUL CENTRAL
CANALUL EPENDIMAR
NUCLEUL PRINCIPAL
NUCLEUL CLARKE
NERVUL SPINAL
N.INTERMEDIO-MEDIAL
N.INTERMEDIO-LATERALNERVUL SPINAL
Nervul spinal
Fibrele somatomotorii intră în constituţia nervului spinal, alături de fibrele somatosenzitive, şi
se distribuie celor două ramuri ale nervului spinal:
-ramura anterioară,
-ramura posterioară.
2
RADACINA ANTERIOARA
RADACINA POSTERIOARA
GANGLIONUL SPINAL
RAMURA MENIGEE
RAM. COMUNICANT
RAMURAPOSRERIOARA
RAMURAANTERIOARA
SANTUL MEDIAN ANTERIOR
SANTULMEDIANPOSTERIOR
SANTUL COLATERAL ANTERIOR
SANTUL COLATERAL POSTERIOR
NUCLEUL ANTEROMEDIAL
NUCLEUL ANTEROLATERAL
NUCLEUL POSTEROMEDIALNUCLEUL POSTEROLATERAL
NUCLEUL CENTRAL
CANALUL EPENDIMAR
NUCLEUL PRINCIPAL
NUCLEUL CLARKE
NERVUL SPINAL
N.INTERMEDIO-MEDIAL
N.INTERMEDIO-LATERALNERVUL SPINAL
Nervul spinal
Fibrele eferente vegetative sunt prelungirile axonice ale neuronilor situaţi în porţiunea
toracală şi în porţiunea lombară superioară a măduvei, în substanţa cenuşie a zonei intcrmedio-
laterale. Ele părăsesc măduvă prin rădăcinile anterioare ale nervilor spinali, alături de fibrele
eferente somatomotorii şi intră în componenţa nervului spinal, pe care-l părăsesc, formănd ramura
viscerală, comunicantă, ce face sinapsă la nivelul ganglionului simpatic.
Aceste fibre sunt fibrele preganglionare ale sistemului eferent vegetativ, simpatic şi
parasimpatic.
3
4
INERVAINERVAŢŢIA SOMATICIA SOMATICĂĂ A A MUSCULTURII MEMBRELORMUSCULTURII MEMBRELOR
PREZINTPREZINTĂĂ 2 COMPONENTE:2 COMPONENTE:
-- COMPONENTA MOTORIECOMPONENTA MOTORIE
-- COMPONENTA SENSITIVCOMPONENTA SENSITIVĂĂ
-- ESTE REALIZATESTE REALIZATĂĂ DE NERVII SPINALIIDE NERVII SPINALII
Fibrele aferente ale nervilor spinali îşi au originea în celulele pseudounipolare, situate în
ganglionii spinali.
Prelungirile acestor celule pseudounipolare se împart, în două ramuri:
unele se îndreaptă spre măduvă ca fibre centrale, şi constituie
prelungirile dentritice,
altele, mai lungi, constituie prelungirile axonice ce intră în
constituţia nervului spinal şi a tuturor ramurilor sale.
Funcţional, fasciculele rădăcinilor posterioare sunt senzitive, receptoare, în timp ce
rădăcinile anterioare sunt motorii, efectoare.
În constituţia ramurilor sale, nervul spinal mai conţine fibre vegetative, fibre amielinice,
care trec prin ramurile comunicante.
Sunt fibrele postganglionare ale sistemului eferent simpatic.5
Nervii spinali sunt în număr de 31 de perechi, care, în raport cu regiunile coloanei vertebrale,
se diferenţiază în:
8 perechi de nervi spinali cervicali,
12 perechi de nervi spinali toracali,
5 perechi de nervi spinali lombari,
5 perechi de nervi spinali sacrali,
1 nerv coccigian.
Ramurile posterioare ale nervilor spinali
Ramurile posterioare ale nervilor spinali îşi păstrează în mare parte dispoziţia lor segmentară.
Ele se distribuie musculaturii autohtone a spatelui, precum şi tegumentului din regiunea dorsală a
trunchiului, pe o suprafaţă dispusă median, de la vertex până la vârful sacrului.
Ramurile posterioare ale nervilor cervicali
Primele trei ramuri posterioare ale nervilor cervicali poartă denumirea de nervi occipitali.Nervul cervical I, denumit şi nervul suboccipital, nu are rădăcină posterioară. Este un nerv
motor. Ramura lui posterioară conţine majoritatea fibrelor sale. Trece prin şanţul arterei vertebrale,
posterior de masa laterală a atlasului. Apare în spaţiul dintre muşchii drepţi şi muşchii oblici posteriori ai capului, la care se
distribuie. Trimite şi o ramură anastomotică puternică pentru ramura posterioară a nervului cervical II.Ramura posterioară a nervului cervical II, sau marele nerv occipital, înconjoară marginea
inferioară a muşchiului oblic inferior şi se îndreaptă cranial. Perforează muşchiul semispinal al
capului şi muşchiul trapez.
Ajunge subcutanat la nivelul inserţiei occipitale a muşchiului trapez şi se distribuie
tegumentului din regiunea occipitală şi parietală. Inervează muşchii: oblic inferior, splenius şi
semispinal al capului.
Ramura posterioară a nervului cervical III, perforează muşchiul semispinal şi muşchiul
spleniul capului şi se divide într-o ramură medială şi alta laterală. Ambele ramuri străbat muşchiul
trapez şi se distribuie tegumentului din regiunea occipitală.
6
7
Ramurile posterioare ale celorlanţi nervi cervicali, C4, C5, C6, C7, sunt mult mai slab
dezvoltate. Ele se împart în:
ramura medială, cutanată, care se distribuie tegumentului cefii, fără a depăşi marginea
laterală a muşchiului trapez,
ramura laterală, care se distribuie muşchilor cefii şi tegumentului, situat lateral de suprafaţa
inervată de ramura medială.
Ramurile posterioare ale nervilor toracali
Ramurile posterioare ale nervilor toracali se îndreaptă posterior pe procesul articular inferior a vertebrei toracale, între ligamentul costo-transversar anterior şi cel posterior şi vin în raport cu muşchii jghiaburilor vertebrale. La acest nivel se împart în două ramuri:
ramură medială, ramura laterală.
Ramurile mediale ale primilor şase nervi toracali, inervează muşchii din sistemul transverso-spinos.
Ele perforează apoi muşchii latissimus, romboid şi trapez, distribuindu-se tegumentului.
Ramurile laterale se distribuie muşchilor intertransversari lungi şi muşchiului sacro-spinal.
Ramurile mediale ale ultimilor şase nervi toracali sunt ramuri motorii şi pătrund în muşchii profunzi ai jghiaburilor vertebrale.
Ramurile laterale străbat muşchiul latissimus şi se distribuie tegumentului, până la creasta iliacă a osului coxal.
Ramurile posterioare ale nervilor lombari
Ramurile posterioare ale nervilor lombari se împart într-o ramură medială şi alta laterală.
Ramura medială, subţire, se pierde în segmentele lombare ale muşchilor semispinali şi interspinal.
Ramura laterală a primilor doi nervi lombari străbate masa musculară şi se distribuie tegu-mentului din regiunea gluteală.
Ramurile laterale formează nervii gluteali superiori.
Ramurile posterioare ale nervilor sacrali şi coccigianPrimele patru ramuri posterioare ale nervilor sacrali părăsesc canalul vertebral prin găurile
sacrale posterioare. Ramura posterioară a celui de al V-lea nerv sacral şi nervul coccigian străbat hiatul canalului sacral.
8
Cele patru ramuri superioare formează plexul sacral posterior.Se distribuie muşchilor sacrospinali, iar cîteva ramuri străbat muşchiul gluteu mare,
constituind nervii glutealii medii, ce inervează tegumentul din regiunea sacrală.
Teritoriul muscular.
Ramurile posterioare ale nervilor spinali se distribuie muşchilor posteriori ai capului şi ai gâtului, precum şi muşchilor autohtoni ai jghiaburilor vertebrale din regiunile toracală, lombară, sacrală.
Teritoriul cutanat. Ramurile posterioare ale nervilor spinali asigură sensibilitatea regiunii posterioare, pe un
teritoriu larg, întins de la vertex până la coccige şi limitat lateral de o linie ce porneşte din mijlocul crestei nucale superioare, urmează marginea laterală a trapezului pînă la acromion, de unde se înclină spre unghiul inferior al scapulci.
De aici merge vertical pînă la nivelul trohanterului mare, pentru a se îndrepta spre vîrful coccixului, descriind în regiunea gluteală o curbă concavă în jos şi medial.
R a m u r i l e a n t e r i o a r e a l e n e r v i l o r s p i n a l iRamurile anterioare ale nervilor spinali se distribuie muşchiilor şi tegumentului regiunilor
antero-laterale ale gâtului şi ale trunchiului, precum şi la tegumentul şi musculatura membrelor.Ramurile anterioare ale nervilor spinali, cu excepţia celor toracali, se anastomozează formând
plexuri nervoase.
RAMURILERAMURILE ANTERIOARE ALEANTERIOARE ALENERVILOR SPINALI FORMEAZNERVILOR SPINALI FORMEAZĂ Ă
Plexul cervical este format din ramurile anterioare ale nervilor spinali I, II, III şi IV, cervicali. Toate cele patru ramuri sunt unite între ele prin anse anastomotice, în număr de trei, dispuse anterior de tuberculul anterior al vertebrelor cervicale şi a inserţiilor muşchiului scalenul mediu.
Plexul cervical se află dispus în trigonul lateral al gâtului, profund, acoperit de fascia profundă cervicală şi de mănunchiul vasculonervos al gîtului. El trimite anastomoze pentru nervul hipoglos şi nervul accesor.
10
C.1.
C.2.
C.3.
C.4.
C.5.
PRIMA ANSA CERVICALA
A DOUA ANSA CERVICALA
A TREIA ANSA CERVICALA
RAMURA DESCENDENTA
NRVUL FRENIC
NERVUL HIPOGLOS
ANSA CERVICALA
RAMURA MASTOIDIANA
RAMURA AURICULARA
RAMURA CERVICALA TRANSVERSA
RAMURA SUPRACLAVICULARA
PLEXUL CERVICAL
Plexul cervical
Ramificaţi i
Ramurile musculare. Ramurile musculare se află în profunzime şi se distribuie,
muşchilor lung al capului şi lung al gâtului (C2-C4), muşchilor drepţi anterior şi lateral al
capului (C1 – C2), muşchiului ridicător al scapulei (C3-C4) şi muşchiului scalen mijlociu.
Muşchiul sternocleidomastoidian primeşte o ramură mai lungă din C3, care se uneşte cu o
ramură a nervului accesor.
De asemenea, ramura din plexul cervical a muşchiului trapez (C3 şi C4), adesea
dublă, se uneşte cu nervul accesor.
11
O serie de muşchi primesc inervaţia lor din plexul cervical prin intermediul ansei
hipoglosului.
Ansa hipoglosului conţine fibre din C2 şi C3.
Este formată dintr-o ramură descendentă, medială ce este acoperită de muşchiul
sternocleidomastoidian, fiind cuprinsă în ţesutul conjunctiv al mănunchiului
vasculonervos al gâtului, de unde iese superior de tendonului intermediar al muşchiului
omo-hioidian, şi se anastomozeză cu ramura descendentă, laterală, ce este ramură a
nervului hipoglos, cu originea în C1.
Ansa hipoglosului, este situată anterior de mănunchiul vasculonervos al gâtului.
Din convexitatea ansei hipoglosului se desprind ramuri către muşchii: omohioidian,
sternohioidian şi sternotiroidian.
Nervul frenic este alcătuit din fibre ce îşi au originea în C3, C4 şi un contingent
mai puţin important din C5.
Nervul frenic este dispus pe faţa anterioară a muşchiului
scalen anterior, pe care o străbate în diagonală de sus în jos şi dinafară înăuntru, având
raporturi cu artera cervicală ascendentă. Artera cervicală superficială şi artera trans-
versală a scapulei sunt dispuse anterior de nervul frenic, corespunzător regiunii
triunghiului omoclavicular.
La nivelul bazei gâtului, nervul frenic se află anterior de artera subclaviculară, şi
lateral de nervul vag.
In torace, el coboară anterior de pediculului pulmonar, între pleura mediastinală şi
pericardul fibros, însoţit de artera freno-pericardică, ramură a arterei mamare interne.
Nervul frenic dă ramuri pentru muşchiul diafragm şi o serie de ramuri
frenicoabdominale, care străbat muşchiul diafragm prin orificiul venei cave inferioare şi
prin orificiul esofagian.
Aceste ramuri, împreună cu ramuri ale nervilor intercostali şi cu fibre ale
simpaticului cervical formează plexul nervos diafragmatic, situat pe faţa inferioară a
sternocleidomastoidian, muşchiului trapez şi muşchiului diafragm.
Teritoriu cutanat.
13
Plexul cervical asigură sensibilitatea pe un teritoriu care cuprinde tegumentul din
regiunea anterolaterală a gâtului, până în regiunea occipitală, regiunea parietală şi
regiunea auriculară, iar inferior regiunea anterolaterală a umărului şi regiunea
anterosuperioară a toracelui până la nivelul coastei a II-a.
Plexul brahial
PLEXUL NERVOS BRAHIALPLEXUL NERVOS BRAHIAL
SE FORMEZSE FORMEZĂĂ PRIN UNIREA RAMURILOR PRIN UNIREA RAMURILOR ANTERIOARE ALE NERVILOR SPINALI C5,ANTERIOARE ALE NERVILOR SPINALI C5,C6,C6, C7,C7, C8,C8, T1.T1.
C5+C6C5+C6 == TUNCHIUL PRIMAR SUPERIORTUNCHIUL PRIMAR SUPERIOR
Se formeaza prin anastomozele realizate de ramurile anterioare ale nervilor
14
spinali C5, C6, C7, C8, T1. Aceste ramuri apar in spaţiul delimitat intre muşchiul scalen anterior si muşchiul scalen mijlociu, posterior de artera subclaviculară.
Ramurile anterioare ale nervilor spinali C5 si C6 se anastomozează formând tunchiul primar superior. Ramurile anterioare ale nervilor spinali C8 si T1 se anastomozează formând trunchiul primar inferior. Ramura anterioara a nervului spinal C7 va forma trunchiul primar mijlociu.
Fiecare trunchi primar se imparte in doua ramuri, care se anastomozeaza, formand trei trunchiuri secundare:
1. Trunchiul secundar anterolateral.
2. Trunchiul secundar posterior.
3. Trunchiul secundar anteromedial.
15
FIECARE TRUNCHI PRIMAR SE BIFURCFIECARE TRUNCHI PRIMAR SE BIFURCĂĂ ÎÎN:N:-- RAMURA ANTERIOARRAMURA ANTERIOARĂĂ-- RAMURA POSTERIOARRAMURA POSTERIOARĂĂ
CELE 6 RAMURI REZULTATE SE ANASTOMOZEAZCELE 6 RAMURI REZULTATE SE ANASTOMOZEAZĂĂFORMFORMÂÂND 3 TRUNCHIURI SECUNDARE,ND 3 TRUNCHIURI SECUNDARE, CARE CARE PPĂĂTRUND TRUND ÎÎN AXILN AXILĂĂ::
