No. 28 17n numgr 25 ban! Duminicg 5 (17) Februarie 1878

MONITORUL OFICIALABONAMENTUL :

PE ANt 7711A-VECI i StSE ; *IISN MINI, 20 LEI

( intku Ianuarie si ntAin TuBe )

AL ROMANIEI

ANUNCIURILE :

LINIA DE TREI-DECI LITERE Tnnr-wtor BAN'

( inserarea II-a i mat departe, 20 b.)

Pretul unel publicatil jucliciare,plInl3 la eineT-leel uniI, duel leT; érit mal

mare de eineT-OcT 1julI, deee lei

IDIRECTIUNE A :strada German; curtea erban-VocIA

Serisorile nefraneate se refusl

oUhlAltPARTEA OFICIALA.Ministerul eultelor fi

instruefiunei publice: Deeret. Raport.Jur-nal.Referat eAtre consiliul de ministrii.

Ministerut de resbel: Deeret Report.Ministerul de justifie : Preseurtare de deeret.Ministend de interne : FreseurtArT de deerete.Ministerul afaceridor strdine : Preseurtare de

decret.Ministerul de finance : Erratum.PARTEA NEOFEOIALA Depesi telegrafice.

Sainte SenatuluT de la 1 Feb/ uarie. Sedin-ta Adunärei deputatilor de la 4 Februarie 0-frande.

Anunciuri ministeriale, judieiare, administra-tive si partieulare.

PAR TEA OFICIALA

Bueuresci, 4 Februarie 1878.

MINISTERUL CULTELOR41 INSTRUCTIUNEI PUBLICEI

CAROL I ,Prin gratia luT Dumnedeg si vointa na-

tionalg, Domn al Romanilor, ,

La tofi de facid sánétate.

Asupra raportuluT ministrukii Nos-tru seeretar de Stat la departamentulcultelor §i instructiuneT publice No.698 ;

Vègênd si aprobAnd jurnalul consi-liulul de mini§tri No. 8 , din 16 Ia-nuarie 1878,

Am decretat §i decream :Art. I. Gimnasiul Mateiti-Basarab

din Bucuresci, va purta de aci tnaintenumele de gimnasiul Cantemir-Vodl.

Art. II. Ministru Nostru secretar deStat la departamentul cultelor §i in-

structiuneI publice este insgreinat cuesecutarea acestuT deeret

Dat In Bucurese la 31 Ianuarie1878. CAROL.Ministru secretar de S tat

la departamentul cultelor§i instructiung publiee,

G. Chitn. No. 205.

Raportul D-lui ministru al eultelor i instruc-tainel publiee eatre M. S. Domnitorul.

Prea 1náltate Dòmne,Viu cu cel mai profund respect a supu-

ne la Inalta Mgriei V6stre aprobarea jur-natal No. 8, incheiat de consiliul de mi-nistri, in sedinta de la 16 Ianuarie 1878,prin care se incuviintezg schimbarea nu-melui gimnasialui Mateig-Basarab dinBucuresei , In acela de Cantemir-Vodg ,spre ug mai viue reamintire a memorieiDomnitorule Moldova , Dumitru Cante-mir, pentru care respectuos algtur si cu-venitul project de decret.

Sunt, cu eel mai profund respect,Prea Ingltate Dkane,

Al Mgriei V6stre7Prea plecat prea supus servitor,

Ministru secretar de Stetla departamentul eultelor

instructiuneT publiee,

G. Chita.No. 698. 1878, Ianuanuarie 19.

CONSILIUL MINISTRILOR.

Jurnal.Consiliul ministrilor , in sedinta sa de

astg-di Luni, 16 Ianuarie 1878, avOnd invedere consideratiunile pe care D. minis-tru al instructiunei publice si cultelor ,prin referatul No. 13,177, propune schim-barea numelui gimnasiului Mateiti-Basa-rab din Bucuresci , in acela de DimitrieCantemir, ea semn de veneratiune pentruacest domn iubitor de sciinte , aprobg ea

Inserfil i reelame , 6o b. linia,insorarea II-a si mai departe, 30 banl Itnia

Anunciurile se primese §i en anal

gimnasiul Mateiii-Basrab s pOrte de aidinainte numele de Cantemir-Vodá, si au-torisg pe D. ministru cultelor s aducg, laindeplinire acéstg incheigre, dupg ce mnsgya obtine i Inalta a-probare a M. S. Dom-nitorulut.

Ministri : I. C. Briithism, 1001-nieéna, G. Chitu, Eugenia StAtesen,P. 8. Aurelian. No. 8.

Referatul D- lui ministru al cultelor i instrue-thine publiee cAtre consiliul de ministri.

Domnilor min4tri ,

Gimnasiul Mateig-Basarab din Bueu-resci, esit din liceul cu acelasi nume a-jungênd a fi astit-0 un gimnasit. complectcu 4 clase, sub-scrisul, in vederea dorinteiesprimate de corpul profesoral al acesteiscoli, si audind pe consiliul permanent alinstructiund , are on6re a v6 propuneschimbarea numelui WI In acela de Di-mitrie Cantemir, spre a i se asigura eu mo-dul acesta ug iudividualitate proprie , sispre a se pune capèt confusiunilor ce sefac de mail' intre dOnsul si

Numele luT Cantemir, pe lângg, acesta,pus pe frontispiciul unui gimnasiti, va re-destepta i va tine de-a-pururea viu6 me-monk acestui erudit Domn iubitor desciinte , care s'a ocupat si a contribuitmult la respândirea instructiund In OM,scriind i mai multe opere de ug valóresciintific g. recunoseutg, ce flout sg seprenumere cu drept euv6nt printre savan-iI

Deeg dérg, i D-v6stre , in conside-ratiunea celor espuse yeti bine-voT a a-proba propunerea ce am onOre a v6 face ,ea pe frontispiciul gimnasiului in chestiu-ne sg se pung, numele nemuritorului Dom-nitor Dimitrie Cantemir, v6 rog a sub-seriealgturatul jurnal.

Ministru eultelor si al instructiund pu-blice , G. Chitu.

No. 13,177. 1877, Deeembre 10.

MONITORUL OFICIAL AL ROMANTEI

MINISTF.I.RIN., DE PrFREL.

CAI1OL I,Prin gratia luï Dumnedeil si vointa lll-

ionaI, Domn al Roinanilor,La tori Jefaci h 9i viitor, sangtate.Avhd in vedere legea . de inainta-

re, siAsupra raportaktr-ministrulaï Nos-

tra secretar de Stat la departamentulde resbel, sub No. 9 ,

Am decretat i decretam :Art. unic.Inainlm la gradul de

major in corpul oficiarilor.

Seria LAintdiul Hind la alegere.

§oimeseu Stefan , capitan de la 1875 ,Ianuarie 2 , la vacanta ce este la corpulofi oiarilor miliieui, considerandu-se aces-

inaintare pe c,lioa de 22 Ianuarie 1878.

Ministru Nostra secretar de Stat ladepartamentul de resbel este insarci-nat cu esecutarea acestal decret.

Pat in Bucurescl , la 23 Ianuarie1878. CAROL.

ministru secretor de Stead-interim la depar amentulde resbel,

L C. liratinuu. No. 141.

Raportul Ministru de resbel ciitre, M.S. Pomnitorul.

Prea Inaltate Dómne,Capitanul militian §oimeseu Stefan, de-

puind eu sucees esamenul cerut pentrulgradul de major in eorpul oficihrilor mi-i

remaind neinaintat In promotiu- 'nea de la 6 Iunie 1877 , din causä c4 nuavea vechimea ceruta de legea de inainta-re-; acum indeplinind si acésta conditiu-1ne, am onOre a'l propune pentru a fi Inn-intat la gradul -de major in corpul ofiei--rilor militieni..

Neil Maria V6stra aprobal acesta pro-1punere, rog sa, bine-voiasca a semna ane-Iatul project de decret.

Sunt, au eel mat profund respect,Prea Inaltate D6mne,

Al :Maria Véstre,Prea plecat si prea awns servitor,

Ministru ,9ecretar (le 'c_-,trtzt ad-

interim la departainentul de

punerea-faérita prin rapor , de D. mi-nistru secretar de Stat la departamen-tul justit,iet sunt numitï:

I A. N. Vlahu, vechiti functiorar in!

cancelaria ministerulaï de justitie, fostregistrator de intrare pen6 la supri-marea acestul post; prin budgetul din1.876 , registrator de intrare si esire

I in. aceiasT cancelarie , in local D-luïI Al. Delescu, decedat.

D. I. M. Aramescu , .actual copistIn grefa tribunalulal Braila , adjutoral judecatoralui de la ocolal I din a-cel ora§, In local vacant.

D. G. Tugulea, care are un serVi-citt de maï maitI in administra0e§i in grefa tribunalultfi adja-tor al judecatorulaï din orasulin local D-lul G. Mossor , departaipentru ca, nu conrespundesale.

MIN!STENR DE INTEAE,

Prin inaltul decret ea No. 208, din1 Februarie 1878 , dupa propunereafacuta de secretar de Statla departamental de interne, D. Geor-ge S. Balac4nu, actualul sub-comisarpe langa orasului Ploeset estenurnit in postal de comisar la culóreade Galben din acel oras, in local D-laIPetre Stefänescu, trecut in alta firm-tiune.

S ENUL AFACERILOR STRAINE

Prin inaltul .decret sub No. 183 ,

din 31 Ianuarie 1878, Maria Sa Dom-nitoral, a bine-voir conferi, in virtu-tea art, 7 si 9 din legea pentru insti-tairea ordinuluI Stéoct Romdniei, Cru-cea ,de Cavaler acestai ordin, D-lormajor DobrWna Tim, din regimental4 de calara§I, capitan Papadopol Ión,din re imentul 4 d ï 1resbel,

Ig e c ras , ()cote-

1. C. fIrAtiann. Inent Verghi Nicölae , din regimentalNo. 9. 4878, Ianuarie 22. i 4 de calara§l si capitan Boldescu The-

; odor, comisar domnesc, din divisia I; teritoriall , atasat la marele quartier

,

general,MIN STEMIL OE jUr IT1E.

Prin inaltul decret domnesc cu No. Prin înaltnl decret sub No. 184,206. dirt 31 Ianuarie 1878, dapapro-Idin 31 Ianuarie 1878, Maria Sa Dom-

'5 (17) Februarie 1878

_ .

initorn1,- a bine-voit a conferi , in vir-tutea art. 7 si 9 din legea pentru in-stitairea ordinuld Stéoa României

O

Crucea de Covaler a acestai ordin ,

D-luI capitan Calofeténu Ión, din ba-talionul 1. be tenatort

Prin inaltul decret sub No. 185 ,

din 31 Ianuarie 1878, Maria Sa Dom-nitorul, a bine-voit a conferi, in virtu-tea art. 7 §i 9 din legea pentru pentruinstituirea ordinulub Stéoa Romaniei,Crucea de Cavaler a acestal ordin,persónelor al caror nume urméza :

D-lor capitan Toporanu Scarlat, dinregimental 5 de dorobantï, sub-loco-tenent Vasilescu Grigorie din regi-mental 13 de dorobantï si sub-loco-tenant Renescu Ión, din regimental 10de dorobantl.

Prin maltaI decret sub No. 186 ,

din 31 Ianuarie 1878, Maria Sa Dorn-nitorul, a bine-voit a conferi, in virtu-tea art. 7 si 9 din legea pentra insti-tuirea ordinuluT Stéoa Romdmiei, Cru-cea de Cavaler a acestuï ordin. D-luIlocotenent Poenaru Nicolae, din regi-mental 3 de linie.

Prin inaltul decret sub No. 187,din 31 Ianuarle 1878, Maria Sa Dom-nitorul, a bine-voit a conferi, in virtu-tea art. 7 0 9 din legea pentru insti-Wire a ordinulul Stjoa Rodmniel, Cru-cea de Cavaler a acestui ordin, D-lutcapitan Baicoianu, din regimental 12de dorobantt atasat cu serviciul lamarele quartier general al armatet

Prin inaltul decret sub No. 188 ,

din 31 Ianuarie 1878, Maria Sa Dom-nitoral, a bine-voit a conferi, in virtu-tea art. 7 si 9 din legea pentru insti-tuirea ordinului StéoaRomaniei, Cru-cea de CavodeP a aceStuI ordin, persó-nelor al caror nume urmé4a :

D-lor capitan Maria Ion, din admi-nistratia centrala a ministeruluI deresbel §i. locotenentul Budistérm Nico-

1

lae din regiMental 2 de ro§iort

I Prin inaltul decret sub No. 189,din 31 Ianuarie 1878, Maria Sa Dom-nitorul, a bine-voit a conferi, in virtu-tea art. 7 0 9 din legea pentru insti-tuirea ordinuluI Stéoa Romania, Cru-

5 (17) Februatie 1878

a de Oficiiir a acestui ordin, D-luilocot.-colonel Petrovici coman-dantul regimentuluT 13 de dorobanV.

Prin Malin] decret sub No. 190,din 31 Ianuarie 1878, Maria Sa Dom-nitorul, a bine-voit a conferi, in virtu-tea art. 7 si 9 din legea pentru insti-tuirea ordinuluT Stéoa Romdniei, Cru-cea de Cavaler a acestul ordin , per-saelor al caror name urméza :

D-lor capitan Hepitis Virgilie ,

din directiunea pudrarieT , atasat cuserviciul la regimentul 1 de artilerie,capitan Odobescu Constantin , din re-gimentul 2 de rosiorT, locotenent LupuAlexandru, din batalionul de genii"' silocotent mi1iian Ghica Michail.

Prin tnaltul decret sub No. 191 ,

din 31 Ianuarie 1878, Maria Sa Dom-nitorul, a bine-voit a conferi, in virtu-tea art. 7 §i 9 dM legea pentru insti-tuirea ordinuluT St& a Romdniii, Cru-cea de Cavaler a acestiff ordin, D-luisub-locotenent Danielopolut George ,

din regimentul 2 de rosiori.

Prin inaltul decret sub No. 192,din 31 Ianuarie 1878, Maria Sa Dom-nitorul, a bine-voit a conteri, in virtu-tuea art. 7 si 9 din legea pentru in-stituirea ordinului .Stgoa Romdnie ,

Crucea de Cavaler a acestiff ordin ,

D-lui capitan Crainicénu Christache,din regimentul 4 de artilerie.

Prin inaltul decret sub No. 138,din 31 Ianuarie 1878, 1Varia Sa Dom-nitorul, a bine-voit a conferi, in virtu-tea art. 7 si 9 din legea pentru .insti-tuirea ordinuluIStgoa Rom aniel, Cru-cea de Cavaler a acestul ordin, ser-gentulu-major Giurca Marcu, din re-gimentul 8 de dorobanV si sergentu-lui voluntar Constantin Mann, din re-gimentul 3 de calarasl.

/7113363Sile0

MINISTERUL DE FINANCE

Eratum. In inaltul decret domneseell No. 117, pudlicat in Monitorul oficialNo. 19, din 25 Ianuarie 1878, strecurin-du-se erórea de: D. A. Mandrovicénu inioe de D. lòn Mandrovicénu, se reetificil,ac§stA eróre.

MONITORUL OPICIAL AL ROMANIEI

.PARTEA NEOFICIALA

Bucuresci, 4 Februarie 1878.

D E P E51 TELEGRAFICE(serviotui privat Motiforului) ... _-

Athena, 15 Februarie. Ambasallorilputerilor Fin rì..spuns la protestArile gu-vernuluT elenic, relativ la mäcelurile dinThesalia i Creta. ET ail dis c vor cere in-strucOunile necesaril pentru a preveni a-semenea nenorocia.

Londra 14 Februarie. Camera co-munelor. D. Northcote a declarat c6. gut-vernatorul militar otoman al stramtoreIn'a fiteut opunere materialìUa intrarea fo-teT in Dardanele. D. Love intréba asuprasensuluT cuvintelor opunere materiala.D. Northeote respunde c acéstA, locutiu-ne esprim4 off-ce resistentA prin foiì. Eladaogit c guvernatorul stramtoreT n'apresentat de cat observatiunT verbale.

La a doua citire a projectuluT de legeasupra fondurilor consolidate s.a propus

motiune cu scop cFa realisa G miliOnesubsidii.

Londra, 14 Febniarie. Camera lor-(filor. Lordul Derby OspuudOnd lorduluiStrathedem i CamPbel , dice a Rusia aformulat objectiunT contra alegereT VieneTca scaun al conferinteY. Cestiunea ein discutiune. Loral Derby crede cg, a-ceste marT dificultati nu vor opri intruni-rea conferinteT.

Londra, 14 Februarie. Camera lor-ilor. Lordul Derby OspundOnd lordu-

10' Granville , dice oh' navele englese ailsosit la Constantinopoli, i spre a vorbi e-sact, cA, ail aruncat ancora inaintea insu-leT Printilor. Daphne puter1 dat ami-ralului Hornsby d'a aseda navele cum vacrede mai de folos, pentrn sicuranta lor.In facia opositiuneT fgcutä de Turcia laintrarea Rote in Dardanele, Anglia s'a pusimediat in relatiunT cu POrta. Ea a tele-grafiat D-10 Layard pentru a'T esplicane-cesitatea absoluta in care guvernul en-gles s'a aflat d'a trämite navele la Con-stantinopolT. P6rta a rëspuns protestândformal fall' a Ina insuri. ca sä opréscä peAnglia. Anglia, cu tot reSpectul pentru o-positiunea Tumid, considera .pe Pórtà canelucrand din propriea sa miscare niel culibertate.

Lordul Derby adaogii c depesa prin-cipeluT Gorciacoff e redactatá in termenTcarT nu,sunt lipsitT de fundament, dér esilit s§, spue cg, Anglia nu admite casul càocupatiunea militarA a Perel si trimiteriTuneT flote in portul ConstantinopoluluT arputea fi considerate ca identice. Ads% o-

j piniune a fost esprimatl neted in rèspun-jsul AnglieT. 'rota flota englez1 n'a trecuttad Dardanelele.

Viena, 15 Februarie. Se vestesce

659

din Constantinopoli catre Fremtlenbllat,ea data 14 Februarie, ministrul afaceri-lo strOine pregatesce ut cireularä, catrerepresentantA puterilor la ConstantinopolT.

In acésta,' .circulará ministrul '1 va in-forma despre decisiunea luatä de Sultanuld'a päräsi eventual Constantinopolul. Sul-tanul va pleca. Sâmbätä. El va merge laIskrinid sail la Brusa. Inaint d'a ple-ca, Sultanul vrea sä primOscui in audientäpe representantii strèinT, apol pe sefiT di-ferielor comtinitAV religiOse ca sa le es-plice motivele plecäriT sale. Maine nu mareconsiliii de ministri a r avea loc la P6rtil. A-celasT diar vorbesce de sgomotele dupecare o mare agitatiune ar fi domnit ieri laConstantinopolT. In tOtä. dioa, po1iia ar filuat mèsuri estraordinare spre a asicuraliniscea orapluT. Disolutiunea parlamen-tide ar fi causatä de simptomele de vinenemultAmire care s'ati manifestat in .sinul

POrta temânclu-se ea lid, ca'astrofa su-bitA A', nu faca iMposibila plecarea Suite-nulul a pas sii stationeze maT multe navede resbel inaintea palatuluT Dolma-Baec2,".

Conetantinopoll, 14 Februarie.CA depes1 a D-luT Layard dice c e fals cìcabinetul turcesc er fi deliberat asuprapleckiT SultanuluT. Deed RusiT intrA Sul-tanul nu va pleca. Casarmele se vor pre-gati pentru locuinta lor.

Constantinopoll 15 Februarie. Pa-tnn cuirasate engleSe ail sosit in insulaPrin0.1or. Doue all 6.mas la Galipolli si treTin golful Besica. Nava amiraiii, e vätämatadin causil cli sa lovit de nä bancä tie nisip.

Londra, 15 Februarie. Uil depeO:din Athena dice ea' noutätile din Thesaliaanunciä. cit u iuptil. seriósä s'a inUmplataprópe de fruntarie. Un corp grocesc deobservatinne S läsat negreit a fi atrasin luptL

Londra 15 Februarie. Ui depe$din Berlin ad resatg. eatre Morning-Post,dice el D. de Bismark va face Marti mldeclarAiune relativa la cestinnea Orion-tuluT.

( Havas. )

-

SENATUL

SESIDNEA ORDINARA.

§edinta de la 4 Februarie 1878

Presidentia D-lui vice-presedinte Di-mitrie BrÌitianu; asista de D-niT SecretarTLecca George si Ghermani Menelas.

Sedinta se deschide la 2 1/, ore dupaamiadT.

Nu rèspund la apelul -nominal 30 D.7nTsenatorT, si anume :

Bolnarl :Prea S. Sa Mitropolitul Primat, Prea S.

Sa episcopul de Roman, Prea S. Sea epiS-

666 MON1TORIIL OFICIAL AL ROMAN-MI 5 (17) Febrnarie 1878

copul de HusT, D-niT Cantacuzino G., Pa-eleanu N., BosiannO., CAmArlisescrt Niculae

In congediu:D-niT Atanasiu M., Cernat Al. (general),

Ghica I, Idaralambie N., (general), I., Se-verin Emanoil (D-r).

Nentotiyati :

Prea S. Sea episcopul de Ramie, D-niTAdamache V., BAdescu G., Boboiceanu I.,Boerescu V., Dantacuzino I., CArjlit. C.,Esarhu Al., FAlcoianu G., Lupescu G.,Manolache C., Mortun Em., Orliseu AlSilion C., Theohari Ahil,Varnav Gr., Vio-reanu D., Voinov Nicolae.

Se dA eitire surnaruluT procesulul ver-bal al aedinteT prececlinte, care se adopta.

Se comunica SenatuluT :1. Cererea de congediu a D-luI C. Ra-

covitA.Se acordA.

2. Adresa de felicitare pentru votul dattn causa BasarabieT din partea cetAtenilordin Rilmnicu-SArat, TecucT i Iaql.

Se ia act de acestea.3. Cererea de congedit a D-luT:Boboi-

ceanu.Se acordii.

4. Adresa D-lui ministru de interne, pel'angA care inaintésA dosarele alegerilordin judetele Bolgrad i Sueéva.

S'a trimis la comisia verificAtóre.D. ministru de externe M. Kogalni-

cénu, d citire mesagiuluT Domnese,alAturare au projectul de lege prin care sepune la dispositiunea guvernuluT suma de4 miT leT pentru remunerarea comisarilor

agentilor de pe langl autoritAtile mili-tare romane stationate peste DunAre.

trAmite la sectiunT.

D-nu Pisca rvportor; dli7) citire ra-portuluT si projectuluT de lege relativ laimprumutul comuneT Bérlad :

Domnilor senatoti,Sectiunele D-yóstre, deliberand asupra

projectuluT de lege relativ la facerea unuTimprumut ca amortisment de cAtre primä-ria comund urbeT Barlad, judetul Tutova,in sumA de leT 675,000 valóre nominalA,presentat in deliberarea SenatuluT , euDomneseul mesagili No. 2402, 0 votat de

Adunarea deputatilor in qedinta din8 Decembre 1877, at primit in unanimi-tate aeest project de lege.

Comitetul delegatilor, intruninduse in4iva de 3 Februarie curent, in nureër depatru membril i anume :

D. N. Anion, C. Bantaq, V. eicaru,subscrisul, fiind absinte D. D. Sturdza,delegatul sectiuneT II, 0 avênd in vederecA prin projectul de faciA se anulézA sumade 400,000 leT, cu care a fost autorisatAcomuna B6rlad, a se imprumnta prin le-gea votatA de Corpurile Legiuitetre la 1

Februarie 1875, si care nu sa putut con- ' denteT lor, vor fi primite ca haul de casi-tracta din causa criser generale, a§a cà inlerul i perceptoriT comunalT in comptulfacia imperióseT necesitAtT de a se stinge veniturilor comunale.datoriile easel comunale , in sumA de400,000 leT, eittre easa de iepunerT 0 con-semnatiunT, 0 la alte diferite persóne, catAse renunte de la sistemul projectat priasus citata lege, care autorisA a face acestimprumut cu amortisment pe termen dela 15 la 20 anT, i cu dobêndA maximumde 10 la sutA, doveditA in urmA prin e x-perientA nerealisabilA si sl avisese la unsistem maT practic.

Prin projectul de lege de faciA acestimprumut de 675,000 leT se autorisA co-muna 1 a contracta prin subscriptiune pu-blieä, implirtit in obligatiunT a comuneTBlrlad, pe curs de 80 suta eu proeent de9 la sutA pe an, i amortisarea pe 15 anT,urmand a se inserie in budgetul comuneTcu incepere de la acest an 1878, o anui-tate fixA de 83,738 leT si 57 banT, in fiecare an anuitate care coprinde pe langt.procentele de 9 la satA portia necesarA instingerea totalA a datoriel in timp de 15anT.

Pe aceste motive, 0 pre basa disposi-tiunilor prevliciute prin acest project delege relative la penalitAtile ce incumbA a-supra primarilor respectivT dupe timp séconsilierilor comunalT, comitetul delega-tilor, a admis in unanimitate acest pro-ject de lege si vine prin subscrisul a vliruga sä bine-voitT vota i D-OstrA.

Raportore : D P4ca.

LEGEPentru facerea unta imprumut ett

amortisment de catre printetria comunelurbel Berlad, judetul Tutoya, In suma

de lei 675,000 yalóre nominaltt.

Art. 1. PrimAria comuneT urbeT Bêrlad,din judetul Tutova, pentru convertirearegularea datoriilor sale din aniT trecutiT,In sumil de 540,000, este autorisatit a con-tracta cu uli, companil sa6 a emite prinsubscriptiune publid un imprumut de675,000 lei, impArtit in obligatiT la pur-tAtor, earl vor purta titula de : Obliga-tiunT a comuneT urbeT Bêrlad", pe curs de80 suta.

a) Dobanda se fixéza la 9 la O o pe an.Fie-eare obligatiune va avea trel-qecT

cupóne ale dobênckT.Amortisarea se va face prin tragere la

sortY de clods orT pe an, din ése in OselunT, clout lunt inaintea termenilor fixatepentru plata cuphelor de dohancp.

b) Bonul esit la sort1 nu numaT póteprocenta.

c) Tragerea la sortT va fi publicl, inpresenta consiliulut comunal i in asis-tenta presedinteluT tribunaluluT qi prese-dinteluT comitetuluT permanent al Jude-tuluT.

Cupónele de dobanc1T, din ciioa sea-

Art. 2. Plata anuitätilor acestuT impru-mut se garantég in tOte veniturile co-muneT.

a) PrimAria comuneT Barlad este obli-gatA a trece in budgetul set anual, sumade lei 83,738, banT 57, pentru plata anu-itAtilor acestuT imprumut.

Ar. 3. Obligatiunile acestuT imprumutvor fi primite de primAria comuneT Barlad,0 de autoritktile pendinte de ea, ea ga-rantiT pe yalórea kr nominalA, &A decele-Ate ease publice ale StatuluT pe va-birea lor

Art. 4. Primarul salt consiliul comunal,care vor virimenta, disposa sat ordonantaveri ut, altA cheltuialA asupra sumeT deleT 83,738, haul 57, destinatA in budgetpentru cjisul scop, sat yor lAsa in safe-rintA plata obliggiunilor esite la sortIa cupónelor scOute, earl' vor avea prefe-rintA inainte de ori-ce cheltuelT comunale,se vor considera ea delapidatorT de banipublicT i vor fi pedepsiti conform legelpenale.

Art. 5. Legea votatA i promulgatA la1 Februarie 1875 pentru autorisarea co-muneT Barlad in facerea unuT imprumut de400,000 leT, nefiinci aplicatA si acum deprisos, remane abrogatA.

AcéstA lege s'a vokat de Adunarea de-putatilor, in sedinta din 8 Decembre anal1877, s'a adoptat cu majoritate de 55voturT, contra 12.

Vice-presedinte, A.Stolojan.(L. S. A.)

Secretar, Radu C. Ptattrlagéntt.

D. Vice-prepdinte. Discutiunea ge-neralä este deschisA.

Al. Zisu. Cer o simplA informatiune,la ce datA s'a votat de consiliul comunalresolutiunea d'a se face acéstA contrac-tare de imprumut? Trebue sA vedem da-ca astA-c,1T maT este necesar.

D. Pisca, roportor. Nu am cunoseintAde acésta, tot ce vli pot spune este ea inbudget pe 1878 este prevOutA snma de83,738 leT bani 57, pentru plata dobn-Jilor sia anuitatilor.

D. Zisu. Alt-ceva am imtrebat; vreamatrag ateatiunea Senatului daca crede

cA consiliul comunal de Barlad ar puteaeontracta astA-G,1T un aseminea imprumut,

eu conditiunile arlitate, cäei atund arsta maT bine de cat financele StatuluT!

Se pune la vot luarea in considera-tiune a legeT 0 se primesce.

Se citesee art. I, 0 neluand nimenTeuvéntul, se pune la vot si se priimesce.

Se citesce art. 2 si se primescefATA discutiune.

Se citesce art. 3 din project:Art. 3. Obligatinnele acestul Imprumut

5 (17) Februarie 187841111111,

vor fi primite de primaria canunet Btralad, si de autoritltile pendinte de ea e-garantit, pe valórea kr nominal, érd doeele-alte ease publiee ale Stutulut pe va-lórea lor qilnicA.

D. Carp. Am uA scurtl observatie defiteut; observatia mea de si seurtl, insl eacoprinde un princip de o insemnAtate mare.Nu inteleg pentru ee eu ocasia unlit im-prumut, care face uà comunl, s'ar obligaStatul i casele publics la pierdert carelesne s'ar putea intampla ? Se dice aci cAbonurile acelea se vor primi pe valórea krnominall. Ast-fel se póte sA fie!pentru easaacet municipelitAtt; dar de ce voiti sl, o-bligatt si pe Stat la acésta, admitêndnu are sl, ia acele bonurt, de cat cu yak-rea lor dilniel, tot ar fi, Statul espusla pierdert, si étl cum : Vine unul si de-pune ut garantil in obligatit de acestea,de esemplu, de 100,000 de fraud, in divaaceea cursul este de 90 suta; se póteintimpla poste doue trel lug sA seadl la70 suta, et bine, in acest caz, vedettpunett pe Stat in positiune de a suferi per-dere Insemnatit, micsorându-se garantia eecredo el are. S'a fiteut inteadevtr eseep-tiune cu alte efecte, eu efeete care erat deun interes general, efecte care interesatStatul si a elror valóre Statul &jar aveanevoe d'a o sustine.Inteleg sA, se faca ast-fel pentrn ob1igaiile creditulut funciarpentru cl este uA institutiune national,

Statul, tent are interes d'a o sus-tine,dérl nu inteleg acéstA dispositie in casulde fatl. Apot &ea voim a obliga pe Stat dea primi obligatiunele comunel acesteia ast-fel, atunet nu inteleg pentru ce sl nu pri-mim tot ast-fel i pentru comunele celelalte si pentru Vasluï, Craiova etc. Inte-

,

legett cti punett pe Stat u positie de a su-feri perdert insemnate eu acest mod, siacesta este i causa pentru care sunt con-tra acestut articol. Am onóre del% a pro-pune un amendament n acest sens, pen-trn et, nu vrét ca Statul sl, sufere pagube.

D. Zisu. Cred el este bine sti, atragematentiunea cA act imprumutul municipalal orasulut Bucureset nu s'a bucurat deacestA favóre!

Uit voce. Niel' al Craiovet.Se dA citire amendamentulut D-lut

Carp :

AMENDAMENT

La art. 3 cerem suprimarea cuvintelor :jar la cele alte case publice ale StatuluYpe valórea lor dilnica.

Seranatt: P. Carp, N. Drossu, Al.Giani, D. Sturdza, Al. Zissu.

Se intrunesce comitetul delegatilorpentru a delibera asupra amandamentulut.

D. Raportore. Comitetul delegatilorin numèr de patru a primit amendamen-tul D-lut Care in unanimitate.

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI

Se pune la vot amandamentul si seprimesce de Senat.

Se pune la vot art, 3 cu amenda-mentul si se primesce.

Se eitesce art. 4 din project:Art. 4. Primarul sat consiliul comunal,

care vor virimenta, disposa sat ordonantavert uii, altl cheltuiall asupra sumet delet 83,738, bag 57, destinata in budgetpentru isul scop, sail vor lAsa in suferintA,plata obligatiunilor esite la sortt si a cu-pónelo r scAdute, cart vor avea preferintlinainte de ort-ce cheltuelt eomunale, sevor considera ca delapidatort de bag pub-

vor fi pedepsitt conform legetpenale.

D. Sturdza. Mai intéiti a doll sl amnà lAmurire :din partea D-lut raportore,dot am scApat din vedere la citirea art.2, décl, s'a %cut un calcul esaet, cit sumade 83 mit let corespunde eu anuitatea eeeste a se plAti, i (Teel nu este uA, onóre,pentru el s'a intamplat uA asemenea eir-constanta deca nu mt insel din partea co-munet BrAila la care calculul a fost gresit

pe urmA a trebuit sà revie cu uà noulcerere de complectare, prin Corpurile Le-giuitóre. 4 dori dérà sA, décl, s'a fit-cut caleul esact, i pe urml vot avea eróresl, presint un amendament la acest articol.

D. raportore, Pigca. Nict et nu amflout calcul, niet comitetul delegatilor ; etnu am &cut fiind el nu sunt forte in ase-menea calcule.

D. Dim. Sturdza. Domnule presedin-te i D-lor senatort, vedett el acéstit ces-tiune este uà cestiune fórte importantl,Met décl, eifra care este pusA aci pentruplata anuitAti este cifrA esacta-mente caleulátit, urmesA de la sine, cl in-tréga economie a leget cade; i eu atamat mult eu cat amendamentul pe care vreatsA, '1 pun, vine de intAresee dispositiunileart. 4.

Amendamentul care doresc sA, propunonor. Senat este in urmAtorul sens: déelcomuna Btrlad, dui)/ ce va face acestimprumut , nu va echilibra budgetulnaturalmente are sl, soldeze cheltu-elile cu un deficit si acésta are sà for-meze ut, noul datorie, dupl, cum vedemin casul de fatl, si atunegeomuna Btrladérl, are sA vie din not sà eel% un impru-mut ea sà plAtescit deficitul. Apot dacitnu este sit venim de ea sit votAm impru-muturt pe care comunele le fac din causaneajungeret veniturilor lor si die causacleficitulut care '1 a fiteut, ar trebui sà nu-wit faeem de eat acesta, eAct nu are sit in-eeteze. De aceia as propune un amenda-ment in urmittorul sens : consilia comu-nal si fie dator sl, echilibreze budgetulin mod real in fie-care an ca sit nu mat vieeomuna sà eérit un not imprumut; érA acetconsiliert comunalt care ar neglija acéstasi care n'ar echilibra budgetul in mod real,sit fie pedepsitt cu aceieast pedepse cu

care sA pedepsese consilierit comunalt carefae virimente sau dispunl de sum& de 83mit let altfel de cum se prevede in lege.Acésta o spun fiind-cl, am vtdut comunaorasulut Crajova cl a fiteut un imprumutea sit, acopere nisce cheltuelt care le a fl-out si care trecea peste budgetul e i eutOte el a flout acest imprumut !JIM, n'ainscris in budgetul stu uA suml, necesarApentru plata acelut imprumut i astAdt nuplAtesce nimic i detentorit de obligatinga acestut imprnmut sà glsese eu cuponulfArl, ca sA ia parale,1 luci u care este dis-plant &liar pentru positiunea morall, aorasulut care a luat bag de la (Sment.

Acest amendement trebue votat acumdupA ce am deschis ochit asupra altor lo-calitAtt si tot cu asemenea clause sit votitm

pentru .ort-re imprumuturt ale munici-palitAtilor care vor mat veni sl, fie autori-sate de not.

Asa dérA, eer ea sit mi sA dea nit asigu-rare décA suma de 83 mit este4suficientApentru plata anuitAtet; clet acksta sit legitcu amantiementul care '1 propun i dupace voit avea acestl, esplicatie, vkrog sitpunett la vot acest amendament.

D. P. Carp. Mt unese eu totul eu ob-servatiunile D-lut Sturdza; numat cer ailucru; are midlóce atât 1de sigure ea sitvadl, UM, un budget este sau nu eehili-brat in acéstA privire.

D. Vice-pregedinte. D-le Carp n'a ve-nit Ind la biurot amendamentul spre a '1discuta.

D. raportor dit citire urmAtorulutmendament propus la art. 4 din lege:

Consiliul comunal e dator sA, echili-brese in realitate budgetele anuale, pen-tru ea nu din causit de nouA, deficite sitvie comuna sit cérl un not imprumut.Membrit consiliulut comunal care nu arechilibra bndgetele, vor fi supust la a-ceiast penalite ea cea prevtdutA pentruacet cart vor face virimente sau vor dis-pune in alt mod de suma destinatl pen-tru anuitAtt.

Semnatt: D. Sturdza,lAl. Geani, Al.Zisu, C. Racovira fi G. Orldnu.

D. raportor. Aeest amendament D-lors'a primit de comitetul delegatiior.

D. P. Carp. D-lor, plrerea mea este elnu este bine niet-uA-datit sl, impunem oobligaiune. SA oblig/ aci primarul a faceun budget eehilibrat. Mat tntâiti daca nu

insel trecem peste competinta nóstrA;acésta este in atributiunea D-lut ministrude interne; el are drept-til a vedea décitun budget este rtu sat bine eehilibrat.

Afarl de acésta, in materie de echili-brare de budget, teoriile sunt fórte variate.

Pentru budgetul eel mat bine echilibratse pot gitsi persOne cart cu lungt cifre sàprobese eit este echilibrat. Spre esemplu,sunt convins el D. Citnapinénu aetualul mi-nistru de finance, sus-Vue e4 budg-etul D-

662 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 5 (17) Februarie 1878

sale este echilibrat, pe cand acela al D-lui'Mavrogheni nu este. Tot asemenea si D.Mavrogheni va sustine ea budgetele pre-sentate de D-sa erati .echilibtate pe candacela al D-lui Ca'mpinku nu este echili-brat, ed. ed.

Prin urmare, vedeti cA este greft a hotaribine ce vrea sa dieä un budget echilibrat,acestA sarcinA ineumbh' D-10 ministru deinterne, ai stint eoirvins cA guvernul ac-tual,ca re, intre principiile cele marl' pusetu progranaa sa (ai pe care mai t6te leaimolinit pAnA acuma) a pus si aeésta : es-sA fie, eehilitrate budgetele ; priii urmaresunk eonvins cA budge-W.. BArladului vafi bine echilibrat es ai al D-lui minietruCAmpineanu.

D. D. Sturdza. Vol' se daft Ore-carecleslusiri; competinta n6strA nu ealeAm

-noi. nu IntrAm in atributiunile ministeriale-si iatA pentru ce: pentru ci noi votAm a-eest imprumut eh O eonditiune ca sA, nuvinA mai pe urmA comuna BArladu se cell11111 nod imprumut.

Cat pentru a se sei cA este un budgetéchilibtat sari nu, lueru este fórte simplu,

-nu este aaa de complicat cum dice onor.D. Carp. Ce eSte budget ehilibrat? Esteacela in care veniturile stint venituri realeineasate si caiY corespund cu niste chel-tueli; earl' nu se fac mai mari de eum atifost inscrise.

IndatA .ce nn budget se face eu nisce-venituri earl' HU se incasez, si care lash'-remäsite, acela nu mai este un budgetechilibrat, si de aceea acestA teorie s'adiScutat chiar in acest Senat fórte mult,ai s'a adoptat pentru budgetul Statuluichiar in principiti itA echilibrare realA.-Sirntimktul Senatului era ea tot-d'auna,sa Mann un termen mediti al ineasArilorpentru un interval de 2, 3 sari 4 ani, pen-tra cA atunci greta póte cine-va greai, CM,nu sA umflAm eifra veniturilor eu 3--.4 lasuta, cAci aceen se chiamA discreditare!

Sunt cTe *ere ea sit facem acest ä. dis-positiune in lege, si in cas cand nu se vaface, eti voiti fi silit sä, votez contra. Sus-tià acésta, ca sA, avem uä sigurantA di nuva veni comuna Thrlad din nott sA, maicéià un noü imprumut, pentru acoperirede defieite, dupA ce vom vota ac,istA legepentru acoperirea defieitului actual.

filai multi D-ni senatOri cer inchide-rea discutiunei.

D. ministru de interne, I. Brittianu.D-lor, fiind cA s'a faeut apel la ministru-de interne, sunt dator a respuncle. Onor.D. Carp a dis cA s'att vedut lucruri straniiin privinta echilibrArei budgetelor i D-savorbesce, fiMd el a studiat istoria nóstrAtinanciarate D-sa are dreptate s dicA cAtot-d'a-una s'a infAsitat de guvernéle maitóte, One astAdi, pn i chiar de guver-nul din care fAcea ai D-sa parte , bud.geteechilibrate , care in fapt nici-nä-datrt n'attfost echilibtate!

A voit D-sa sh ne dea nn bobarnac nolfAià sA intelégA eh a dat un bobarnac tu-tulor guvernelor trecute , i chiar aceluiadin care D-sa a fAcut parte. D-lor, candvrea cine-ya sA fraudeze legea, tot-d'a-unagAsesce midloe sA fiandeze. Cat pentrututelA si budget vedeti ce eficacitate arein ceea ce privesce administratia comu-nolor. Statul este ea un epitrop asupra lorsi astädi , epitropul chiat nu vrea. sA ga-ranteze imprumutul pupilului; sinal yetida voe sA v aduc aminte acésta , fiind cAsper cA curand legea comunalA ate sAvinA , ai aveti srt rAdicati acéstA tutelAcare nu face de ea a incuragia pe pupilde a face chieltuiell ai de a veni in stareain care, a venit eomuna Galati i altele.

Mal multe voci.Inchiderea diseutirt-nei.

Se pune la vot inchiderea discutiu-nei si se primesce.

Se pune la vot amenclamentulSturdza in coprinderea urmAtóre :

Consiliul comunal e dator sA echili-breze In realitate budgetele anuale pentruea nu din eausa de noi defieite sA vie co-muna sA cérh un noü imprumut. Membriiconsiliului comunal eare nu ar echilibrabudgetele vor fi supusi la aceiasi penali-tate ea cm prevédatA pen',ru acei care vorfaee virimente sati vor dispune in alt modde suma d.estinatA pentru anuitAti."

Senatitl aprobA.Se pune la vot art. 4 imprennA eu a-

cest amendament ai se aprobA.Se citesce art. 5 din project.Ne cerkd nimenea ouventul se pune

la vot si se primesce.D. viee-pre§edinte. DécA ministerul '

aderA la amendamentele introduse, vomproeede la votarea legei in total.

D. ministru-pre§edinte. Ader.D. seeretar Ghermani. Tot d'auna

s'a procedat ast-fel, insA art. 73 din re-gulament nu este identic cu procedura ees'a urmat pent)" acum. IatA ce dice art. 72si 73 din regulament :

Art. 72. Dup6 sAvArairea discuti.unei,articol dupA articol, diecA n'a urmat niciuA modificare in acel project , atunct sepune la vot in intregimea aceiaaï

Art. 73. DacA uncle din amendamentesunt ineuviintate ai unele din articoleleprojectului respinse, atunei votarea asti-,,pra projectului intreg se face in altAclung. IA none desbatere generalA, fArA ase mai putea face vre un amendament.

Intre aceste donì sedinte va trebui saltréeä eel putin nA

D. Alesandru Zisu. Senatul tot-d'a-una a urmat acestei proceduri, adicA, oìndintr'uA lege se introdue amandamente. laCare guvernul aderA, ai nu sunt artieolerespinse, se pune legea la vot imediat.Cun6seeti cA in Englitera se pAstrezA u-

. surile, prin urrnare vrog sA se pue la vot

legea astA-di, conform usului constant fA-cut la noi.

D. vice-prqedinte, en adesiunea Se-natului pun la vot prin bile legea in total.

D-nii senatori proced la vot.D. vice-pre§edinte. EtA resultatul

votului :

Vetanti 35Majoritate 19Bile albe pentru . . 22Bile negre contra . . 13

Prin urmare, Senatul a primit legea.Acum avem la ordinea dilei legea privitó-re la Orfelinate, D. raportore GrAjdAnes-eu este invitat a veni la tribunA.

(Va urma).

A DUNAREA DEPUTATILOR.

SESIUNEA GRDINARA

Sedinta de la 4 Februar 1878.

Presedentia D-lui presedinte C. A. Ro-setti asistat de D-nii secretari N. Di-mances, R. PAtArlAgenu si D. I. Dimancea.

§edinta se deschide la 1 orl dupA a-mia-di.

Presenti 97 D nï deputati.Nu r,..spund la apelul nominal 46 si a-

nume :Bolnav :

D. V. Maniu.In congediu :

D-nii A. Caravasile, D. Doniei, N. Fur-eulescu, I. LAteseu; D. Leca, G. Magheru,N. H. Nicola, D. Pruneu, G. Radescu,Sc. Rosetti, C. §oarec, D. Sofronie, N. Cis-man, M. Ghelmegianu, Gr. IsAceseu.

Kira are'tare de motive:D-nu I. Agarici, F. Alunianu, D. An-

ghel; A. Gr. Bonache, A. Candiano-Po-pesca, Gr. Cantacuzino, I. Carabatescu ,D. Cariagdi, C. ColibAsianu, M. Ferechi-de, D. FrunzA, G. Fulger, G. N. Gamu-lea, G. Ghitescu, G. GitA, D. Giani, P.GrAdiateanu, T. I6n, G. T. Macri, D. MAr-garitescu, G. Mortun, I. Nanu, S. Nicolau,E. Protopopescu-Pache, A. §endrea, A.§tirbei, A. Varnali, I. Vilacrose, N. Fleva,A. Stolojan.

Sumarul sedintei precedente se aprobA.Se acordA congedill D-lor cleputati V.

I I; idraseu si T. Bagdat.Se comunicA telegramele mai multor

' cetAteni din orasele R.-SArat si Ploesci,precum si din judetal Arges, prin care fe-licitA Camera pentru votul dat asupra in-

! tegritAtei teritoriulut.1 Se trAmite la comisiunea de indigenat.petiVunea D-lui Anton Cactanovici.

5 (17) Februarie 1878 MONITORUL oFICIAL AL ROMANIEI

Se inscrie la ordinea dilet urmgMreleraporturt :

Raportul comitetului clelegatilor desectiuni asupra projecttilui de lege pen-trn infiintarea bAneelor jutdetene sate-nesci.

Raportul comisiunet de petitiuni asu-pra petithinet locuitorilor a mat multorcomune din judetul Botosani.

Raportul comisiunet comunale asupramai multor projeete de legt pentru infiin-ttri: de noul taxe Iii unele comune.

Dou6 raporturt ale comisiunei de indi-gene, privit6re la imptinntanirea D-lorTeodor Lupscu si Josef Gruber.

D. T. Bagdat. rentrn et 'nit place eaAdunarea sh fie tot -d'auna corectì i st'sitint cuOntal, voit aminti et s'a hettrat ase pune la orlinea ileï .pentru ac,h tit pe-titiune a locuitorilor din R.-Stirat, primi-tt la Camert iuct, de SambAta tre.cult.

Camera a admia in unanimitate urgentatsupra acestei petitianY. AT6 rog, prin tar-nare, st o punetat la ordinea dilet pentru

D. C. Bobeica. Att vh,lut cu totiï a-pdul Moat de D. presedinte al consilin-

pentru retragerea acusatiunei fostilorlutre altele et trebue st

fimcu totii uniti pentru a putea scApa si-tuaiunea. Tara, chiar inainte de acest a-pe1,v6Vad gravitatea situatiunet si ne-cesiattea unirei tutulor ROmilnilor s'apromntat in favórea unora din fostit mi-nistr p cart trAmis in acéstA Ca-mel%

Prn urinare, rog pa D. presedinte stibine-mésca, a invita coMisinnea de verifi-are ea ca. ut- org mai 'nainte st presinterrportul asupra acelor alegert, cAci numatat-fel vom putea respunde i in fapt la a-paul fAcut de D. presedinte al consi-

D. Gr. Cozadini. Am cerut euvêntulea-36, anunt D-10 ministru de finance utintrpelare relativg la un articol de regu-lanent, fAcut de ettre consiliul de admi-nisratiune, al imprrimutulut domenial, ar-tico prin -care se violézt, legea imprumu-tulti domenial i rog pe D. ministru sti'mt punt déca respunde adi pentru a 'rnidesaAlta interpelarea.

aministru de finance. Sum gatarespude.

D.3r. Cozadini. D-lor, art. 5 din le-gea inorumutului domenial sung ast-fel :Fie-ere obligatiune va avea 40 cup6nede doiimdt semestrialt, plAtitóre la fie-care .,lanuarit si la fie-care 1 Inuit al

--fieeckia an. Primul cupon semestriale,;se va itti la 1 Ianuarie 1872.

.Platacestor cup6ne se va face al pariin BucuescY la casa lor speciale, in

uotte mat sus, ért in districte la-,casierieN,nerale.

Pdn uriare nu remáne indoialá ct, cu-p6nele impimutulut dome-nial trebne st

se plátéscA la t6te casieriele de judete.Amu D-nit membri at consiliulni de ad-ministratitme att.:tout un regulament, princare in art. 31 LA ce dice : In districtecasierif vor primi in plata arendilor mo-siilor ipotect, bonuri domeniale esite lasorti satt cup6ne domeniale setdute, caincuviinturea prealabilt a consiliului".

Apoi, D-lor, seiti ce efect dosastros aavut in Ogä acest articol din regulamentcontra legei ? De unde se scomptat eup6-nele expirate toomai la 1 BIM cu unul lasutt, astt-dl nu se mai scomptézt le celteu patru la stilt.

Ett acum óre-cat imprejurtri cart pOtenu se cunosc de Adunare, dert pe cart m6simt dator a vi le ariAa. Flind-ct si dela mosiile amanetate la imprumutul do-menial guvernul a luat ca requisitittneproducte si vite, apot arendiIe nu s'atplait in bani, i ast-fel comitetul do-menial nu a avut cum st, plAtesct cupos-nele si bonurile esite la sorti. A-2ot, scitiD-v6strt et dupe lege, noi cart_ suntemdetentori de obìigatiuni , amti puteast sc6tem mosiile Statului in laindare.Nimeni n'a fAcut'o inet; dart dact aren-dasii se duo st platésch arendele in eu-pone si casierii in loe st le priméseti, con-form legei, vor trebui potrivit regulamen-tului elaborat de consiliul de administra-itune, contra legal', st se mai adreseze a-celui consilit, care va respunde dupe pla-cul lui când vor voi. Si intelegeti bins et,comitetul p6te st prof:ogt pe unit arendastért, pe altii nu; vedeti eh din acéstt caustbonurile domeniale cii st seadA eta -50 lasutt lucru nepomenit si lovitor in creditulStatulut. Last cg, tit parts din membritconsiliului de administratiune fac ce pof-tesc fart niet un control. Asa, de esempluati luat uit dispositdune ca ori-eine ar voist, sc64A tit copie dupe un act de la acelcomitet este refusal. POte eine-va are ne-voe urgantt si mare de ut copie si tru vë.d.dupt care lege se opresce sc6terea de copit.Inteleg acesta pentru actele diplomatieeunde stint secrete de Stat, Inteleg pen-tru actele consiliului de administratiuneal bonurilor domenialo.

Asa dart, rog pe D. ministru de financest bine-voiaset a pune capët acestor actearbitrarie, cad_ noi când am decis infiinta-rea unta comitet de administratiune amsocotit ct, acel comitet va respecta legea,ért nu va lua dispositiunt toemai in contraleget not am inteles st imbunAtAtim acestservicit OM nu st introducem aeolo anar-hia. Rog pe D. ministru de finance st binevoiasct a ne linisti prin un respuns cate-goric si satisfAdtor.

D. ministru de finance. D-lor depu-tati, in privinta acelui regulament am si etpartea mea de respundere si am curaaiul ao declara cg , de si am participat lat'face-rea acelul regulament inst, de cate-va cBleam vëc,lut cit ut disposi tiune dintr'ânsul

663

e in contra leget si acésta numat din ugsimplA scApare din vedere. Cu t6te aces-tea voitt espliea Camerei cit comitetul deadminis"watiune, and. a luat acéstA mtsn-rit pe care o recunose de ilegaM era inspiratde art necesitate co se impunea de Ore-careimpregiurAri grele; si eta pentru ce: ;re-sursele easel domeniale nu erati sufichentespre a face facia la feite

ce casa avea de fled erati mullmat mari de ott veniturile mosielor afee-tate la acele pliti. Prin atemare, comiletuldomenial trebuia st fact tit repartitiune4e plAtile ce urmatt a se face de casa cen-tralt, din Bacuresci. Se intamplt inst etalaturt CH acéstt repartitiune, inainte defacerea regulamentului, mat: maii din ea-sierii generali de judete nu mai trAmitéteasel tani de toe, si 'T trtimitét unmet eu.-One. Atunei noi ne-am fticut intrebarea :corn se esplict caaul ct unit din casierii dejudete tAmit numai bani, pe eand altittrAmit numai cup6ne? Nu era admisibilAideea cA acasta provenea din causg et en-pOne domeniale se aflag numat .in tradepartt ale tat,rei, Ora in allele nu erati deloc, si am credut et In acésta era ut spe-çult, ilegalt a onora din casierii generali.Ett dérti cA era ut, necesitate de a se irn-pedica uti asemenea specult, i acésta adat naseere regulamentului in contra eh-rnia 5e rAdieg D. Cozadini. Recunosc instet acea dispositiune era in contra loge,si, dupt cam am clis, nu am accaptat eaD. Cozadini st m deseepte asupra casu-lui, de si multumescpentru a, a fAcut'oiu public si 'tut-a dal ocasiune de a aretaceea ce a dat nascere acelui regulament,nu am asceptat, repet, pêne as-M-4Y, eta'de cate-va dile deja am hottrAt ca st sescrie comitetului domenial, invitandu'l eain cea d'aintait sedintt, a sa- se reformezeregulamentul in acest punct; eta de si-gur este mat bine i mat drept a veni maipucini bani in Bucuresei la cast, centralii,de cat a impedica pe un orn de a plAti,durg lege, la localitate, in cup6ne, sisili st vie pentru acésta in Bucuresci.

Ast-fel dat satisfaetiune Coza-dini, cel plain partial, in ceea ce me' pri-vesee pe mine. l»c partial, pentru et D.Cozadini nu trebue st uite ct comitetuleasel obligatiunilor domeniale nu depindede guvern, si, dupg lege, ort cat a voist admitt uti dispositiune, el este liber anu o vota.

SA créc,IA inst C. Cozadini et voit facetot ce voiti polea ea abaterea de la legest fie indreptatt, si ct re rout sili a facesh ineeteze 1.6111.

D. Gr. Cozadini. Am luat cuv-Imtul cast, multumeSe D-lui ministro pentru bunavointt ce arëtat et are spre a face s in-ceteze nelegalitatea ce am semnalat.

Gasese inst ut, lacuna, in asigurtrileD-sale, aceea relativa la modul cum seputea st silésch pe comitet a reveni asu-

664

pra dispositiund luatA de dênsul ilegal.EY bine, déca D. ministru nu va patearend a educe pe eomitet la lege, nu areD-sa de cAt sA vie la CamerA cu un nouproject de lege, prin care sA desfiintezeelijar acel eomitet care a fost pus acolospre a administra cu folos acea casa, érA

nu spre a viola insusi flagrant legea sa.In cfit privesce cele spuse de D. minis-

tru, cA de la unii casieri veneat numaibani, pe când de la altil veneall numaicupéne ; sit vé esplie cum 7se intêmplaacésta. Mi s'a intémplat mie ca sA méimprumut eu 30,000 fraud de la unbancher in cupdne cu 12 la sutA,, StatuluiplAtim 151a sutA pentru inardierea plAtikr arendei. Casierul a fAcut dificultAti de ale primi; ast-fel am plAtit procente in douélocuri ; cAci m'am tinut done séptAmâniIAA s'a hotArit a le primi. Apoi déca sefAcea acésta inainte de publicarea regula-mentului, nu vedeti, Ind uA data, ce area se intAmpla de aeum kainte , déca nuvom pune capét arbitrariului consiliulutde administratiune.

Ce fel noT suntem silitÏ sA alergAm laimpramuturi oneróse; SA MAID cupéne, fi-kd eit numerar nu se gAsesce, i guvernulcare este dator sit facit &tit angajamente-lor sale, nu voesee sA le priméseA !

Regulamentul acesta, D-lor, s'a publi-cat la 29 Ianuarit espirat, i numai inefite-va dile eup6nele at ajuns sA se scomp-teze 30 la sutl, mai mult peste ceeace se scomptau.

Aga derA, rog pe D. ministru cA sat sAvinit cu un project de lege prin care sl semodifiee legea esistentA in privinta con-silinlui administratiune, sA abroge re-gulamentul ; eAci nefiteend acésta , vomveni noi din initiativa nóstrA cu un ase-menea project de lege, pentru cä nu estepermis unui comitet s vina gi sit 'gi arégedrepturi prin care sit modifiee legile.

D. G. Vernescu. D-lor, vé spun dreptcA ceea ce am audit din gura D-lui minis-tru de finance 'rni a %cut tiA tristA impre-shine. D. ministru ne-a spus cA acest co-mitet a fAcut uA cAlcare de lege gAsindu-se inteuA stramtorare....

D. ministru de finance. N'am isaye,.

D. G. Vernescu. Aga ati c,lis ; noteleD-lor stenograff sunt acolo, gi se póte ve-dea cum a# dis.

Comitetul se afla intr'uA stramtorare.Atund, va sA dicA, ca s'a &cut acea da-me de lege eu cunosciintA. ET bine 'mipare rét de acéstA mArturisire a D-lui mi-nistru. DérA sA veniin la cestiune. D. mi-nistru dice: comitetul nu este in mânilemele; el apartine maT mult Corpurilor Le-giuitóre de cat puterei eseeutive; prin ur-mare, nu pot sA v fAgAduiese ca acestregnlament va fi revoeat sat nu.

ET Wne, mie rai se pare et. D. ministrunu vrea sA, punit tait puterea i tótà corn-

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 5 (17) Febrnarie 1878

petenta D-sale pentru ca sA fad sA ineetedeacéstA ilegalitate. Ce fel de regulament esteaeesta, D-le ministru? Este un regulamentinterior care privesce numaï pe comitet? A-tund as intelege; dérA când este vorba deun regulament de adminstratiune publicacare atacit uä lege, nu inteleg cum putellD-v. se respectati acest reglaument. Acés-ta nu s'a mal audit, pentru cA un regula-ment de administratinne publica nu areputere de cât când este confirmat de pu-terea esecutiva; nu póte un comitet sefad, un regulament in contra legii eu pu-tere de a fi aplieat. Apoi, D-v. aveti pecasieri in mAna D-v. gi nu aveti de at sele dap ordine se urmede conform legiise nu tinA compt de un regulament pareeste in contra legit EtA ce puteti sA fa-ceti D-v. /in aé-éstA privintA, mai cu glut,când creditul public este atacat. Dace inmomente ea acestea când creditul publiceste micsorat din cause independente devointa nóstrA, vom mat veni i noT cu re-gulamente de administratiune publica princare se '1 lovim i mat' mult, atund nu vamai remânea nici un credit In acéstit térA.

D. ministru de finance. Permiteti-mi,D-lor, se fin surprins cu desAvargire deimputArile aspre i nemeritate ale D-luiVernescu. Este lesne sA facem discursurïgi sA aducem acusArT, dar punctul de ple-care al D-lui Vernescu este cu desAvirsi-re inesact. Apoi, dis'am ed cA comitetula fost conscient când a &Put cal-care de lege ? Eu am mArturisit cA, a fostuà seApare de vedere i a dace a fost infapt luatit acea mésurA este cA comitetulera inspirat de ILA necesitate; nu &Sr eit asciut a calcA legea. Apoi, onor. D. Ver-neccu, faptul d.e a nu plAti un mandat latimp nu este tot atât de ilegal cu a nuplAti un bon domenial? mi se pare ehD-v. erati in guvern când nu se plAtiatnicÏ mandatele, nic bonurile maï multtimp, i volti se veniti acum cu vorbe fru-móse se ocep cit daca incasArile Statuluinu respunde la exigentele situatiunii, prinacésta se calcA legea gi c este un desfréu inadministratiune? ET bine, nu primim ase-menea imputAri, mai en sémA când se a-dreséqA la guvern, cAci Camera are acoloin comitet pe membrul sét. Prin urmare,cand veniti en acea asprIme in contra gu-vernului, ati fAcut D-v. maï ântâiti eevain contra aceluia care representa vointaD-v. in eomitet ?

Aga dar, fie bine inteles cA gi et esi-nose limitile atributiunilor acelui comitet,gi et cunose drepturile guvernuluï, insAse crédA, D. Vernescu cA am uA deferentApentru delegatiunea Corpurilor Legiuit6re,

pe citA vreme este putintA a stabili uAintelegere, voitt merge la intelegere, iarnu la conflict.

Cât mi apartine mie ea putere esecuti-vA, seit cA pot se cer de la eapul Statulda se reduce la nimic acel regulament; in-

sit se 'rai permita D. Vernescu se Intrebu-inted mai Antéiti midkeele de conciliare...

D. Vernescu. Audi conciliare pentrueitlearea legilor !

D. ministru de finance. Remâne dérbine inteles cA spre a da diplinit satisfae-tiune D-lui Cozadini, eram inspirat de do-data de a reveni asupra acestui regula-ment i cA aeest regulament nu va mai e-xista déca va fi conflict intre eomitetministru; dérit, credeti-mé cA este mai bineprin matelegere sA modificitm Reel regula-ment, fiind-cA, precum a fost uA seitparede vedere din partea mea, a pntut sA fiegi din partea comitetulni.

D. Gr. Cozadinf. Sii rémânA bine con-statat eit D. ministru ia angagiament easit faca sA eadit Reel regulament, pe noinu ne privesce modurile de coneiliare. Adnu e vorba de conciliare cu membri con-siliului de administratiune.

Cerem dérA ea D. ministru la momen;sé, abroge regulamentul, care violézA le-gea, si a nu mai permite a se face violitide lege, earl lovese creditul Statulni.

D. I. Codrescu. D-lor, et in ac,6,4Acestiune cred c. este 6re-care nedomirke.DupA Constitntinnea ndstrA nie unlit orpaltuia nu 'i este iertat de a face regda-mente pentru aplicarea legilor de catgu-vernului cu sanctiunea Domnéseit.ee dice art. 19 din Constitutiune :

El face regulamente necesarii paitrusit pótA vai-n

tA

data modifica sa suspends legiled nupóte seuti pe nimeni de esecutarea br."

Prin urmare, eli cred ea ministerd esteCu desAvérgire eompetinte i di conitetulinstituit prin lege pentru apliearea legeinu ayes alta competintA de efit sA dea unavis eu totul ne obligatorit pentru pue-rea esecutiva. Ast-fel push cestiunea, etcred cA ea nu mai pdte face objectul taddiscutiuni, d nu este niel de cum neviea face uA lege pentru sartmarea unuire-gulament fiteut de uA autoritate neconpe-tinte. Guvernal nu are de eit a fac, unregulament pe calea indicatA de Costi-tutiune, fArA a se preocupa catu-si d(pu-tin de regulamentele cari pot fi fAcue dealte autoritAti neeompetinte.

Ordinea dad.D. pre§edinte. Atunci eu incubate-

rea D-vóstrit, trecem la ordinea diaT. D.Sturdza are euvéntul pentru uit iaerpe-lare.

D. L Sturdza. Intreb pe D. nnistrude externe :

I. DacA nid Ong acum nu arfeunos-cintA despre conditiunile detailatele pre-liminitrilor de pace de la Adriamiole, in-eheiate titre Rusia i guvernul ttoman ?

II. DacA a obtinut de la male puteriEuropene ca România sA fie reresentatit,in ceea ce o privesee, la viitóre conferin-tA, pentru aI putea apèra iniresele in-tegritittii j neutralitittii e ?

5 (17) Februarie 1878 MONITORUL OFICIAL AL ROMINIE1 666

III. DacA, precum se slice, Romania nua luat nicT uA parte la tractArile pentrupreliminArile de faciA , tot acésta va fiserta nóstrit si la viitórea pace , ea sA setracteze despre interesele si viitorul Ro-manieT, aril, a fi ea nicT Dakar consultatA?

D. pre§edinte. Se va comuniea guver-nuluT.

D-nu G. Chip, ministru oultelor §1instructiunel publice. Sunt la ordineagild de me multe stile dont interpelatiu-nT adresate mie, una de D-nu Climescuuna de D. Gheorghiu, la care sunt gata sitrtspund astit-4T.

Rog darA pe onor. D. Climescu, sA bi-ne-voiaseA a sT desvolta interpelarea D-sale.

D. C. Climescu. D-lor deputatT, ma-jute de a intra in desvoltarea interpelAriTmele, care vt asigur c. va fi fórte scurtA,vet sit ineredintez pe onor. D. ministruel n'am %cut acistA interpelare cu inten-thine agresivA.

Am pus D-lui ministru de culte si in-structiune publicA mal multe intrebArT laearT ceream esplicArT. Anteia intrebarees4-,e urmAtórea: dacA permutând D-sa unmembru al corpuluT didactic dintr' un loein altul, tntelege óre prin acésta a'T aplieanA pedépsA ? Al doilea, dacit permutareaea pedépsA resultA din litera legel in vi-Ore ?

La cestinnea anteia n'am se fac nieT nAdesvoltare, fiind cA astept ea maT ânteitD. ministru sA rtspunclA.

La cestiunAa a doua, cu legea in mad,void qice cA nu se vorbese..3 de permutarede cat numaT in singurul art. 385 undese slice profesoriT inamovibilT nu vor fistrAmulatT fArA a lor espresA invoire dela un loe la altul."

Este intrebarea : earl' sunt profesoriTinamovibin ? Un articol precedent slice.ProfesoriT titularY de facultate sunt ina-movibili.

ApoT de altA parte, la art. 396 se Om:profesoriT earl vor cAlca datoriile ce lesunt impuse prin acestA lege sail carT arcompromite in yell-cc mod demnitateacaracteruluT kr, vor fi supusY, dupe ca-surT, la advertisment, censurA, suspensiu-ne sat destitutiune.

Prin urmare, vedetT cA este hotArat a-nume cand un profesore se face culpabil,fie in ordinea didacticA, fie in ordinea mo-raie spre a i se aplica o pedepsA. Când sese póte aplica permutarea unuT membru aleorpuluT didactic de la un loc la altul ? . .

D. N. Ionescu. In interesul servieiuluT.D. C. Climescu. Onorab. D. Ionescu

'mT rtspunde suriVind el tu interesul ser-viciuluï. ApoT toonaT acest interes al ser-viciuld, pe care nu 'I intelege inaïtoemaT acel interes vale cunoscempe urmà, ea aplicatiune la acesta cestiune,am intrebat pe D. ministru cap! sunt mo-tivele pentru care institutorele XovilA a

fost permutat de la BacAu la Roman siinstitutorele Arbore de la Roman la Cra-iova ? N'a ajuns la eunoseinta mea vre uncas de abatere öre care ee ar fi corals a-cestT institutorT, pentru ca se merite a-ceste pedepse, i observati un lucru, elpedepse nu se pete aplica de cat in vir-tutea uneT sentinte pronuntiate de un ju-riu conform cu legea. Este speeificat inlege cum trebue sA fie judecat un profe-sor í nu se pete apnea nicT unuT profesoruA pedepsA fArA uA sentintA datA de aceljurit .

Acesta este partea antaia a interpelArTmele.

Viti acum la a doua intrebare:La finele luT Martie, annl trecut, s'au

reorganisat scólele rurale gradAndu-se n-ude de gradul ânteitt i altele de gradulal doilea, i fActnduse óre care schimbArTmi se pare dupe budgetul care s'a votatatuncT.

ET bine D-Ior, in judetul Roman si lArAindoialA c:A i in cele-l-alte judete tot asas'a urmat, cme a fost insArcinat sA facit a-céstA clasificare a seólelor rurale? A lostInsitreinat prefectul i revisorul scolar.

Nu sett maT WM. &di acéstl insAci-nare este legallik, prefectul, de si ar trebuisg fie competent in tóte, der et mt in-doese cA ar fi competent in materie de in-struqiune.

Cat pentru revisorul seolar , el ar tre-bui sA fie competent, der din nenoroeire....Nu ic nimic maT

D. L. Costin. Intelegem noT.D. C. Climescu. ET bine, D-kr, in ju-

cletul Roman sunt uA sumA de invtlittorTtotT cu titlurT i cu drepturT casti-

gate din vechime.voce. Ab antiquo.

D. C. Climescu. UA parte din eT atfost numig invetittorT rural In virtuteastudielor ce at fAcut rinteul se611 de laIasT inainte numitA scóla preparatorie , sicare anume era fAcutA ca sA producA in-vttAtorY sAtesci. Seit cA de aeolo s'atkat ed d'ânthil profesori cari s'at trimisin Bassarabia la 1859, dud ni s'a inapo-iat uA parte din,Basarabia.

Pe urinA alti InvAtorT sunt cari atttitlurT de normalistY, earl ail absolvit seólanormalA din Ia0, ,si in fine sunt altiT cari,lArA sA fie normalistI, at flout patru claseseminariale, at dat concurs si ail fAcutcele doue luni pregAtitóre ce s'at pus prinun regulament de mg inainte ca condi-tinne pentru ca sA fie invttAtorT satesci.

ET bine, vt volii cita cate-va casurT deacestea din fie-care categorie.

Era numit de 17 ani In comuna CAM-gArita unul din aceT cari fAcuserA scólapreparatoriA i pe tirmA a fost strAmutat,dupA cererea sea, In altA comunA. Acumin urma noneT organisatinnT ce s'a fAcut,se gAsesce permutat fArA seirea lui in altsat, wide IN are un local bun pentru

soólA i pe iângA aeestea , in loe sA aibAtot titlul dinainte, se gitsesee en titlul desuplinitor, i dumneavóstrA seiti cfi su-plinitor va SA 4.icA a fi la diseretiunea orcal, did profesoriT suplinitorT nu se bu-curA de drepturile profesorilor definitivT.

Tot In asemenea eas este 0 D. Gheor-ghescu Stoian din §eheia , care serveseeacolo de 20 anY i eitruia 'I s'a rAdicatgradul ce avea rtmaind tot suplinitor. MaTeste un altul numit Christea Popovicit,care a fAcut etirstil se51eT de agriculturitdin Buenresci, a depus concurs 0 a fostnnmit In nA comma i apol l'a strAmutatin altA comunA tot ca suplinitor. Maiste asem-nea un normalist. Sunt apoT

profesori eu clue seminariale, preeum dolpreotT cad at coneurat, ali servit 16 anT

acum sA vtd lAsatT tot ea suplinitorT desi at tóte drepturile in virtutea legil.

Rog dar pe D. ministru sA bine-voiaseAa'mi spune sunt aceste permutld legale,echitabile, sail ele s'at aplicat acestorprofesori ca pedépsA si 'ml reserv dreptulsA replie dacA voit gAsi cA este loc.

D. ministru cultelor i instructiu-nel publice. D-lor deputatT, nier fondul,nieT forma interpelliril onor. D. Climesennu mt autorisA un moment a da eel malmic caracter agresiv interpellriT D-sale ;

din contra D-sa nu-a fAcut de la inceputde cat a'mi eere óre-cari lAmuriri in pri-vinta aplicAreT legiT 0 in privinta mneie-sului ce s'ar paten da unor articole dinacestA lege. Ceea ce a fiieut astAsIT n'a fostde eat sA sustinA cA faptul pe care '1 ada-ce inaintea D-vóstrA e uA rea interpretarece s'ar da unor articole din acestA lege.Voit avea onóre ea prin respunsul met sAprobez D-lui Climeseu i Acknitrii, cA subministerul ce am avut ontrea a dirige dedouT anT de dile, nu s'a dat legeT nieT nitinterpretatiune eronatA sat, rtutAciósA decAtre mine, sat autoritatea dependinte deaeest minister, cum este consilinl perma-nente de instructiune. D-lor, este fórtedu, cum a Os D. Climescu, cA striimnta-rea unni membru din corpul didactic, fieinvttAtor, fie institutore, fie profesore, nupóte fi consideratA ea ul pedepsA. Esteclar si evident cA legea care prevede maTmulte pedepse ce se pot da uniti membrudin corpul didactic, fie inyttAtor, fie in-stitutore, fie profesore, nu prevede aeestfel de pedépsii; legea prevede avertismen-tul, censura, suspensiunea provisorie dinfunctiune i destituirea, dar striimutareanu. Prin urmare unde legea nu prevede,na prescrie nA mtsurl ca pedepsA, nimenTnu e autorisat a eonsidera acest fapt eapedepsA. Adevkat este, cum a Os éritsT D.Climescu, eit numal profesoril declaratT prinIege inamovibilT, numaT acestia nu pot fistrAmutag fArA prealabilul kr consimtiment, si din acésta reese iarA0 fórte clarevident cA to1 acel membri corpuluT di-dactic cart nu out inamovibili suut str

466 MONITORUL OFICIAL AL RuMANIEI 5 (17) Febraarie 1878

Prin urmare legea fiind ast-felneputAndu-se intelege en bunl-vointl,

:neaperat de cAt n modal acesta, vine in-intrebarea clad ministrulinstructiunii pu-blics nu este oprit prin nicï ug, lege de aface strAmutArl de la un loe la altul aldiferitilor membri din corpul didactic, sidad n'ar fi oprit, atunci un ministru arputea s duel pe membril corpului didacticea pe niate nomadi de la un capitt al tereila altul. Recunose D-lor cA un ministrareti admiaistratore ar putea face acesta si'far avea dap/ lege alta responsabilitatede eat de a fi tras la bara acestei onor.AdunAri de fil-care diu D-vóstrA, ea sl'i'eérA compt de urmarea sa, de desordineace ar produce in aplicatianea legel in-structiunei. Prin urmare, ca s m aperde ug, asemenea imputare ce mi s'ar puteaface, declar de mai tnainte el, de cAnd amonóre s fin in canal acestei administra-tiuni, n'am Moat in cars de dour ani dedile nici atAtea strAmatArY cAt ori-caremixistru predecesor al men la instructiu-nea publiel a Mcut in doug safi trei Ian!de qile. Acésta o pot sustine D-lor caacte publiee. Un singur eas mi ivitD-lor in eare am fost silit s fac 25 stre-mutAri inteo lunl de dile, ai aceste stre-mutAri le am Meat din initiativa mea cuaprobarea D-vóstrA, tocmai in scop de anu lAsa pe drumuri pe acele persOne carierati membri ai corpulal didactic; si iatlcum s'a intAmplat acesta : ve aduceti a-minte cA in anul trecut, cu ocasiunea vo-tAril budgetulul ministerului instructia-niT publice, D-vóstrA, in urma discutiunilce a avut loc, ati decis cA, la acele scóle pri-mare unde nu va fi un numer de elevinicimacar de 20 In clasa a IV s/ se unéscAacéstA clasl a IV eu a III, si acésta pen-tru un euvAnt de economie, ca in loe dedol institutor! sl rAmAM name unul aco-lo unde populatiunea n'ar fi fo4 destul demare ea sA pótl legitima o asemerea thel-tuiall.

AfarA de acésta, am mai luat uil altAmesurl, care asemenea a avut aprobareaD-vesstrA de a crea ea la 70 si mai binede scole primare i vr-o chid gimnasiea infiinta clase divisionare acolo uncle po-pulatia va fi prea mare, fiind-cA am vedutel in unele localitAti era cu neputintl cann institutor sl pótl impArti invAtAtura la150 One la 200 scolari. Fiind insl elprin tntrunirea clasei a III-a si a IV, arfi remas pe din afarg, yr.() 24 sag 25 deinstitutor! primari, ceea ee nu ar fl fostdrept, "nai am propus ea pe aeestia stsnumesc la unele din clasele ce aveam sAereed. S'a intAmplat insA el am creat uàclasA la Craiova, uncle era populatiuneaacolarA mare in clasa I-in, si am Meat cumdie acolo încà nà clasg, divisionarl, i prinurmare mi mai trebuia un profesor. Deuncle era sl'l jag' ? Trebuia negresit sA, a-lerg la acea graph' de 25 institutor! si nu-

,

ma! ast-fel s'a inOmplat nà permutare.Am aretat insA aealui profeSor c suntsilit, pentru ea sA nu 1 las fArA 'clasl, sàI transmit la cutare.oras.

D-lor, al categoriA de pernautirïAcéstl- permutare a fost Meath in scop dea face bine . . .

IT& voce. Dar cele-lalke permutAri?.D. ministru cultelor i instructiu-

nei publice. Vein veni si la cele-lalte.In adever, ma! 'stint çi alt-fel.de permu-Uri earl' se fac, si de eari ve mArturisesecl am Meat si en, inal, o declar Audi, nitdatI, in propotlinhe: eu total minima pelngà cele ce s'an Moat de si. Anclde mane eri aeele: numiri, permatArïdistitairi de InVAtetori si de profesori sefleean, nu in adeveratul interes al in-Aructianei, ci ori din interes de agitati-uni electorali, or! din causa de protecti-uniai de favor!, pe and en.am curagiasl,ziel dad, mi se va areta, dacl mi se. va dO-vedi, dacA mi se vor da chiar naniaï sim-ple indicie el as fi Meat uit asemenea:strA-mutare In unul din aceste scopuri, en voigvenica tiAA francheta sa ve declar inain-tea D-v. cum cA sunt gresit, cum cA stintculpabil i D-Y. faceti ce sup .

Dar am consqinta euratl, si de ,aceesam curagiul- a v6 declara cA,nicAirea nu .afost uà asemenea causit de stritmutare.

Onor. D. Climescu qice : pentru ce a!strAmutat pe profesorul Movill, de la Buggla Roman? D-lor, am c,lis el intre multelecause carT,pot sili pe un miniStru sA strl-mute un profesor slant si de acele causecari pôte nu se pot spune ivain!-,ea Ada-Mire, inaintea Ord.

D. Climescu.. Le voirt spune en.D. ministru cultelor §i insti,uctiu-

nel publice. Ori-ce vet! spune, D-Ie Cli-mescu, nu 'mt :vet!' pates atribui mie cumel am schimbat pe profesorul Movill, pecare personal nici nil '1-am vedut , darn,despre al ekei earacter, canduitä, ins-trucliune si educatiune am cele maI de,pline informaliani, nu yeti .putea aruncaces mal mien, bánuell el.am Meat acéstAstrAmutare a D-lui Movill din causg, deinteres politie, ori din eausg de intereSperson.al, .san din urn,. Acestao declar Ina-bates lui Dumneden; nu numai Inaintes D-vóstrg,

Mid am venit la minister, am plait .peacest profesor eu anteeedente de suspen-siune de 3 luni din functiunea lei de subministerul Drlui Tel , pentru an pamfletpe care '1 publicase ; am gAsit pe acestprofesor sprijinit de D-nii deputatï local!,car! pe fie-care di, pe fie-care oil, me luade pept i 'mi 4ic6: Cum suferl pe aeestom acolo? a fost ceva ma! malt: am pri-mit nenumerate scrisori i plAngeri in earl'mi-se spunea cà acel profesor era unuldin principalii redactor! ai jarnalmoristit,pe care jurnal pgrintii de familie

trlmis_inehis in scrisorile br, i 'mY

dieeati 0/, daca nu le voiti face dreptate ,vor face-0'1)e alite. In aaea imprejutAri

aflanda-m, am conSultat, conailiul supe-rior, care e compus din 5 membri destulde capabili, si earl- canosc tot personaluldidactic malt mai binne de elt Mine si decit ori-eare alt ministrti; si opinianea D-lor a fost el acel profesor trebue sl fie de-pArtat din seel centre 'lade 's1' crease almultime de inimici, undo nu mai puteasg, trgésel;' si. acésti vorbA mi s'a spas demal multi D-ni depata0 pe care nu 'ï potcita in plinA sedintA: la urechia insA voiàputes spline numele D-lor-, si toti 'mi @-coaU sit '1 mat :de acolo. Acam fac apel laD. Holban, D--sa inainte de vacantele CrA-cinnului mi-a dis: ce feel ca MovilA ?ai sit 1 malt aeolo? CAci pentra el esteca un esil de i Romanul si BacAul sunttot una. Eti 'i-am reSpana. SA declareD. Holban dacìt nu spun adev6rul.

D. 11.'llolban. V'am dat ait petitinnedin partea

D. ministrn de dune. Mi's dat si aA.petitiune. Eu arn .spus D-Jui Holban carea fost motival strAmatArei acestaï D-nuSi l'am autorisat Serial cA eu cred citchiar consiliul p..-rmanont de instructiunéva considera lncrul aplanat, ya daaVisnl Ott pentra restelmtitarea -so. Amadaos ca daca chiar consiliul nu -va, fi- deacéstA pArere, voi face singur, pentru eh'

ai putea acum sA se reint6retla local s6ti. Eri in6A avisul consiliuluinu era esit, dar sper cit va esi ai si eu voiface ceia co sentimenkul mr-!u de dreptate'mi vaVedeti dar cA, in privinta mo-tivul strAmutArei a fost anal dip aceleacare nu póte face pe Hid un cetAtean sit seivrijescA clespre apaciturite ministerulaide insteructiune

Tree scum la D. Arbore. Av us-A onóreauspune cit trimisesem la Craiova p anal

profesorii fArA claaà prin reduclitinebagetarl, si el 4is tot bine este acéstade cat sh rAma.nit, farl -functiune. AcoloinsA numai de la SepteMbre One'a avut atâtea conflicte, atAtea-neintelegeriatAtea scandaluri ca directoral acólei, pen-tru cit trebae eA institutoriï sunt in6re care relat ival de subordinatiune cu di-roc toral; eibina, a Meat atlteaiscandaluri.in elt am fost nevoit sit trAmit doge an-chete, pentru ea sA m conving care dindoui are dreptate, institutorele séri direc-_torul pe care en'l seiam ul-dataiorn pad-nie, capabil si .ale &Arai antecedente nu a1Asat nici al &AA nimic de dorit. Resultatulsnquetei a fost ea aeest domn strAmatatdin Moldova la Crajova . nu mai puteatri acolo. L'am trAmis la local lui ; dé-rh locuLsen cle la Crajova rebAsese va-oaat. In Crajova n'am gisit pe, eine sAocupe acest .loc-.

Acum este vorba. dé D. Arbore. Aces

5 (17) Februarie 1878 MONITORUL OFICIAL AL-ROMINIEI 667

domn institutor s'a numit suplinitor laSeptembre...

U. voce. Prin concurs.D. ministru de culte. M ertatT,

n'are concurs ; suplinitorii nu sunt numitieu concurs, acésta v'o pot asigura. Prinurmare, D. Arbore n'are nicY un drept O-ne ce nu este numit profesore provisoriiisat definitiv. Iarn spas ca este un loevacant la Crajova , déra D-sea 'mi-a res-puns cal vine greil M. se duea la Crajova.Atunci 'I-am spas e vom numi acolo pealtul, si D-sea va remânea liber One laSeptembre, dud va putea obtine catedraprin concurs. Eli socoteam ca, am faultun bine propuindu'l s pri,nésca a fi nu-mit suplinitore, cacT tot suplinitor era siIn Moldova.

\Tin acuma la cate-va strtmutärT ce amflout in corpul inventorilor satesci.

In privinta inventorilor ce s'at Meatprin budgetul din anul trecut, m'am ere-dut hi drept a remania 6re-cum clasa In-vetatorilor ; pentru ca D-v6stra ati avutmarea solicitudine pentru acest corp deale inbunenti sórta, facénd celor de gra-dul In loc de 50 fraud, 00 pe ;

celor de gradul al 2-lea in loe de 30frond, 50 pe luna ; u cifra care s'a urcatin mod considerabil In budgetal anului1877. Atuncea dis, cea ce amrecunoscut i e ; c nu este drept st pro-fite de ac4sta sporire acei din InventoriTsatesci earl, n'at titlurile unor adeveratiinventorï de gradul 1-it. In fine , demult se hotarise ca inventoriT de gradul1-111 destinati seólelor rurale sa nu sep6ta lua de cat dintre aceT earl es prepa-rati din sc3la normale, i prin analogic sidin acei seminaristi eari all patru clases .minariale ; restul va compune pe Tavel-fa-torii de gradul al 2-lea.

Ast-fel D-lor, pentru a constata capa-eitatea si aptituClinea inventorilor rurali,am invitat pe revisoriT loeali CA Iii unirecu prefectul, se faca ua inspeetiune mina-tiósa In district, si Wad' refere detaliatatât in privinta titlarilor si canoscintelorfie-citrui inventor, cá i In privinta du-ratei funeOmnii, a capacitatiT si a aptitu-dinei de care a dat :probe. Aci se'mipermiteti al mica digresiune, de 6re-ceD. Climescu adinéori avea aerul sa se mirecam un prefect se p te amesteca In ase-menea afaceri. ET bine, legea instructi-uneT este care da pr,Ifectului ac3st drept ,

si m mir cum ignora, D. Climescu acésta.Legea instructiund d drept prefectuluichiar s numésca pe inventoriT satesci.Anul trecut când am venit la minister,m'am pomenit cu veri-ul duoe-spre-deceasemenea numirY. Prefeetul nu facea alt

cat smi cira par si simplu inscriereain bn ui comunelor respective a aces-tor inventorT. Atunci am vedut ca décanumirile vor continua a se face in asemeneconditiuni, déca prefeetil vor fi aceea carT

sa aléga pe invetatoriT satescï, pOte ca nuvom culege bane r6de pentru instructiu-nea publicit ; maT eu séma c numirea a-castor 12 inventorT s facea tocmal asu-pra unor alegerT, si mi se cerea cu tele-grama inserierea kr in budget. IntklegetiD-v6stra ea eel d'anteitt lucru ce fl-out, a fost sa consult legea, si am veduteu *ere- de reti ca asa este. lata, causapentru care asta-di avem al multime deinOtatori rurali nu numai lipsiti de cu-noscintele elementare, dér carT, ca rusineo marturisesc, nu seit nici sa cit6sca. Amfost prin comune lanai de 500 de familiT,iaq martur pe D. Barba Constantinescneare me insocia si care 'mi-a dat icleia dea examina pe preoti, cad dicea D-sed ea avedut pe un preot seminarist eit nu scieeit'esca nieT cazania. ET bine, spre rusineamea, ve marturisesc el am gasit in adever peacelpreot ca, nu seia sa citésc i s'a Meatpreot numai ca sa scape de armata. Deatunci nu am mg ingaduit caprefectul sönum6sca pe invetetoriT comunalT, si am a-uulat si dat acele 12 numere despre carev'am vorbit. Ast-fel asta-di cand reviso-rele sat prefectul voeste se faca numi-re, trebue se a comunice antéit minist-

Ca tóte acestea dupa eum vedeti,prefectul este legalmente pus in capul a-eestor afaceri. Apoi, In specie este aci unprefect, D. Costin Braeseu, care trebue serecunóscm cutotii ca e unul din putiniiprefecti carT se ocuna ca mult zel i dure-re de inirea de scéle. Luerarile facute demana procesele verbale dresate doD-sa la fie-care comuna impreuna cu re-visoral si cu inventorul, stint in ministersi ar pates dovedi ca in adever D-sa,esteun prefect care 'si-a inteles misiunea,in starea de ap a luerurilor la noT D-satrebue sa fie un om de initiativa 0 de maltzel; acésta i-am si recunoscut'o atat ver-bal cat si inscris.

ET bine, D-lor, acest domn prefect mi-araportat ca, la cutare eomuna, Invetatoriiname Preetul Popescu, Dimitrie Theo-dorescu, Ilie GrigoriL i un altul nu me-rita sa figureze ea inventorT de gradul I,

atilt in privinta capacitatif lor, cat siin privinta studielor ce at flout 0 a fruc-telor ce ail dat nu pot remanea de cat cutitlul de Suplinitor, péne, &ad se vor gasitinerï maT capabili pentru ca sa ocupe a-ceste sc6le. Consiliul permanent al ins-tructiuneT a aprobat acest raport si et n'-am putut de cat sa m conformez. A cestidomni at reclamat la minister, dér consi-liul a dis el are drep`ate prefectul si re-visorul si et, trebue sa'T Warn ea suplini-tori pane'l.a concurs oil se vor maT pre-Ora ori se vor gasi altiT mai buni ca saocupe locurile kr.

S'a intémplat apoi, ea intr'ua comunäuncle e local bun de scóla, unde e uä po-pulatiune scolan numerósa, s'a gäsit uninventor putin capabil, si In On comuna,

saraca, si cu. IA ma mica populatiune sco-lara precum cm un ret local de scélas a gasit un normarlist din cei maT capa-bill. D-lor, prin regulamentul scólelornormale, pe 1ng obligatiunea ee iaelevul de a faee pe inventorul in sate, siministerul ia obligatiunea ea déca norma-listul gasesce ug, comuna unde voiesce afunctiona, ministerul sa fie dator a'l preferiinaintea celor-l-alti. Acésta obligratiunea luat'o ministerul pen!,ru a Incuragia pecopii de teranT sa urmeza Tri s6lele norma-le. EI bine, in comuna bogat i cu popu-latiune scolara numer6se décii a fost uninventor pecatos, ministerul n'a voit sa 1lase pe drumuri, der l'a permutat intr'uacomunit ea mid16ce ma slabe, éra in localset a llama pe anal akaT capabil. D-lor,din nenorocire acésta stare de lucruri nuse gasesce numaT la sc6lele normale, derce voiti nu putem progresa de cat treptat.

Pan urmare , cum (poem In privintafaptelor onor. D. Climesea a Meat vre uädoue erorT si anume: Christea Popovici afost stramutat numal dupa cererea sea,pe care o constata si prefeetul cu reviso-rul. Este adeverat ca acest inventor inurma, si-a schimbat idea si s'a plans de a-cesta stramutare, dar dupa cum dice pre-foetal, pentru aCéstA, variatiune de gustnu suntem noi respundetorT. Cat pentrupreotal Damian, D. Climescu este ret in-format cacT acesta nu e stramutat.

Vodi. Inchiderea discutiunei.D. L. Eraclide. D lor, ai fi voit sa nu

se inehida diseutiunea, pentru ea avém sadail si cii D-lui ministru lamuriri In pri-vinta necontenitelor stramutari ce se faeIn corpul profesorilor, eu deosebire dinRoman la Craiova, fara nici u justificare.Am serisori In privinta acesta, i yeti ve-dea D-vóstr cit lucrurile nu se petrectoemai asa cum ni se spune. Craiova a de-venit local de esil al profesorilor de Ro-man. De aceea ve rog s bine-voiti a measculta.

Se pune la vot Inchiderea discutiu-neT si se primesce.

D. pre§edinte. Avem acum la ordineadileT interpelarea D-lui Gheorghiu. D-saare cuvéntul.

D. A. Gheorghiu. D-lor deputati; as-tadi onor. D. ministru a stabilit online&interpelärilor 0 a rugat pe Camera WYpermita a respunde ânteit la interpelarea

Climescu. Tit, sä deelaracésta schimbare de ordine s'a fault faracunoseinta mea, care eram interesat incestiune.

va vOce. Nu eratiD. A. Gheorghiu. D-lor, interpelarea

mea se refera la ocuparea catrediei de dreptcivil de la universitatea din Bucurescimasä vacanta prin mértea D-lui G. Costa-Fora. Voit fi fórte seurt in desvoltarea eicu ata mai malt eu cat am spus anuntândaoésta interpelare c modal cum s'a pro..

668 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 6 (17) Februarie 1878

cedat mi se pare a fi uA caleare de lege.D-lor, s'a publicat concurs conform le-

gil instructiund publice i s'a convocatcomisiunea juiiuluï care trebuiA sA se pro-nnnte asnpra titlurilor diferitilor eandi-datT. Dap, lege, In diva când se' intru-nesee jnriul, trebue sA aibh in vedere da-ea anume coneurentul are proponimentepublice facute in curs de douT anT, i da-ca nu a trecut mal mult de treT anT decând candidatul a facut cursurl, el trebueprimit fara obiectiune de cAtre comisiu-nea esaminAtOre. ET bine, s'at presintattrel candidatT: D-nil Conte, Nacu i Stoi-ceseu. Comisiunea, conform alineatuluTAntéit de sub art. 368 al legiT speciale,esaminfind titlurile presintate de unul dineoneurentl, i anume ale D-luT Conte sivtdênd cä diva lege D-sea trebuia a finumit la catedra vacantA, 'ha presintatministeruluT pentru alintari de profesoral aceleT catedre. In adevtr, D. Conte afost numit profesor de dreptul civil launiversitatea din IasT, n urma unui con-curs depus eu succes si a predat apoT a-cost curs in timp de danY de Ole, un timpmult mg lung aril de at eel prevtdutde lege care cere pentru acésta treT anTnumaT. Jurinl chit, in puterea legit, arecomandat pe D. Conte sA fie numit pro-fesore de drept civil la universitatea dinBucureseT. D. ministru insu nevoindda de ua data pe fata vointa sea in contraacestel decisiunT, cautA a consulta pe con-suinI permanent al instructiuniT. Con-siliul permanent eonsultat, in nurntr devr'o patru membri, face aproposito de a-césta un prescript-verbal in care se ocupade ua cestiune cu totul alta de cat ceaeoprinsa in ineheerea juriulul. Asa, deesemplu, comitetul dice eit deja cu douTanY mal 'nainte D. Conte ceruse a fi per-mutat la eatedra de drept civil din Bucu-reseT, si altele; nu mentionézA insa nica-cri textul positiv al legil, nu argumentézacum va ea legea ar fi fost violata prin de-cisinnea juriulul; ei in combaterea aceleldecisiunT dice numal atât, ca juriul nutrebuia, nu avea dreptal sA se pronunteasupra unel cererl adresate de D. Conteministerulul , érA nu jurialul. Acésta,D-lor, denota ua neesactitate. Nu ë ade-vtrat cA concnrentul nu s'a adresat la co-misiunea esaminatóre eAcT iat ce se diceIn procesul-verbal al el citese va sa dica eneesact cAD, Conte nu 'sl-a arttat dreptu-rile séle, cererea sea la juriu.

Beset pe acésta consultatiune, In carese eoprindea nA neesactitate, vine D. mi-nistru 1 pune veto al stt la numirea D-luTConta, i modifica decisiunea juriulul inurmatorul mod, prin ua resolutiune pushpe incheierea comitetului permanent : Seaprobl 0 se va publiea un not concurspentru diva de 5 Iunie."

IatA Antgia caleare de lege. A duoa.Ceneursul era fiiat la 26 Wale, adieA ou

un an de dile dupA coneursul ee avusesedeja loc.

Dér, D-lor, in privinta acésta :este demult un heru judecat. Ati fost mal multecastle analoge cu 'al D-luT Conte. Voitcita intre altele easul eu vacanta catredelde dreptul romau de aieT. Ati venit si a-tund cantidatiT la juriu in Ial. Ministerulsi atund insa a refusat a intari pe cel indrept. Annie data s'a presentat la con-curs D-nu Lahovari si D-nu Sendrea,dupA esamenul facut, s'a recomandat D-nuSendrea. Nu s'a tinut niel un compt deacésta; s'a facut al doilea concurs, In urmacaruia s'a recomandat D-nu CrAtunesen.Dar seig modul cum 13-nu CrAtunesen afost respins de a ocupa catedra. Nu vtvoit obosi ca citirea actelor relative la a-césta respingere a D-lul Cratuneseu, pen-tru eA le avell in memoria D-v., dar vtvoit arata modal cum a fost judecatA a-cOsta nesocotinta, acest dispret ce D-nuministru a eredut eA póte sa '1 arate pen-tru legea instructiunl publice: (citesee).

Tot ast-fel face si D. ministru de astA-dl ; nu aproba concursul, respinge pe can-didatul recomandat de comisiune 0 men-tine a suplinitor la acésta catedrA pe D.Nacu. N'am nimic de qis contra D-luTNaeu, cad tOte persónele ce s'at presen-tat la concurs sunt persOne earl att stimamea; déra et die a, ua data ce avem uAlege , ea trebue respectata i orT eine vaoeupa acéstA catedra, fie D. Nacu, fit D.Stoiceseu sat D. Conte, trebue sA o ocupeprin pórta mare Aril. nu pe ems mica. D.ministru precedent a mantinut pe D-nuD. Mandrea ca suplinitor 0 a fixat coil-eursul peste un an. Toemal asa face si D.Chitu.

D. Nacu, actualmente suplinitor, supli-nesee acéstA catedrA Inca de mult timp,indatA dupe mórtea D-lul Costaforu. VasA did D. ministru, dupe ce a nesocotitdecisiunea juriulul, numesce nA persónaagreabila D-sale la facultatea de dreptdin Bucuresel.

D-lor, sunt desolat, dupe atatea luptesere s'at fled In acéstA tar pentru a sestabili imperiul legel, sA vin sa mal luptsi astA-dT pentru imperiul legel. Preocu-parea nóstra este de a face ea poporul sAnu ineépa a desespera de atâtea promi-siuni ce i s'at dat pentru frnbunAtAtirl;del dace se va stabili In popor acéstA ne-ineredere in tot ee 'T vom promite prin

atunci cred ea trebue sA renuntAmpentru tot-d'auna la ori-ce progres In a-césta -Ora. Condus de aeésta idea, am ve-nit sA adresez ministerulul acésta inter-pelaresi rog sA intre in lege ; del nu na-maT eA este mal usor a merge cu legea,dar este conform credintelor nóstre, malcu sOmA dupe atAtea lupte tinute de noTin contra aeelora cerl ati caleat i despre-

legile Orel.D. ministru de mine §linatructiunl

publiee. D-lor, aÏ vtdut cA onor. D. Ghe-orghiu nu puma de astA-0, dar Inca dedad a anunciat interpelarea s'a rostit inprivinta ministerulul In mod categoric cAare sA'T impute uA violatiune fiagranta delege, si adl D-sa necontenit a sustinut a-cOstA thesA, a argumentat asupra el, sicredêndu-se (de buna sOmA nu pot refusebuna credintA la nimini) eredOndu-se cAeste in adevtr, 'ml-a imputat din not side repetite orI cA sunt violator al legeT.M'a pus mai malt pe mine, care am rein-fiintat catedrele desfiintate prin buget dealtY ministril, intre care eatedre desfiintateera si a D-luT Gheerghiu, pe mine care amreinfiintat aeele catedre 0 am recunoscutdreptul profesorilor precum dreptul onor.D. CrAtuneseu, m'a pus dic pe aceiasT 11-nie ca aceT ministriT violatorl de legY.

voce : OrAscu a reinfiintat cate-drele desfiintate.

D. minlstru de culte §i instructiu-ne publica. D-lor, In privinta D-luI Ghe-orghiu si a D-10 §endrea, D. OrAscu pu-tuse nA resolutiune care remasese neefec-tualA, si et am esecutat'o; dar in privintaD-luT CrAtuneseu, et am luat initiativA dela inceput 0 Para reintegrat.

D-lor, Intrebarea ste acum sA vedemeine are dreptate: D. deputat Gheorghiucare sustine cA legea s'a violet, sat mi-nistrul care sustine cu mal mare tArie cAnu a cAlcat'o i cA in eróre se afla D. de-putat Gheorghiu i asa fiind, am sA'lrog, am sA pretind de la D-sa sA vinA sAfacA amendA onorabila inaintea Adunaril

inaintea ttrel cA rtil a gis el ministrulChita a violet un articol din legea orga-nicA a instructiunil publice, tee mal mult:'1 provoc la duel inteleetual, sciintificmoral. Mt voiti raporta la tot ce este in-struit in térA sA dea avisul In seris akaet am cAleat legea sat D-sa o mecunósce.

D. A. Gheorghlu. Vom vedea. Actele,sunt aci.

D. ministru al intrsuctiunel pu-Mice. Trebuia sA vedetl acésta mal demalt. Et v'am dat actele fAra ca sA mi leceretl, eAcT 'Ana acum nu am priimit dela biurot cererea ea sA pun la dispositiu-nea D-tale aceste acte.

D-lor, este adevtrat cA nA vacantA lacatedra de drept civil din BucureseT s'aivit prin mórtea regretatulul profesore D.Costa-Foru. Catedra acésta nu paten rtmânemult timp vacanta , Mr/ a suferi 11100-méntul public al tinerimil de la acea fa-cultate eAci eon catedra este fórte im-portantA, este un curs-stall) al facultAtiijuridice de drept civil roman ; trebuia ,dér, sA gandese la ocuparea el in modsuPlinitor.

Nu am cunoscut, D-lor, personal pe D.Naeu pént dupA numirea sa ; nu vorbisemcu D-sa niel uA data, dar '1 cunoscém dinopera SA comentariY asupra dreptuluf pri-¡vat ?min ; i ast-fel, primind informa-

6 (17) Februarie 1878 MONITOMIL OFICIAL AL ROMINIEI 669

inni de la amidi Ind, de la colegiT meTsi de la ómenT luminatT a D. Nacu esteun On& doctorin drept, care in adev6r amuncit, si care este capabil i demn dea ocupa uà catedrA de drept in universi-tate, Para nurait in mod suplinitor, ea o-bligatiune ea la concurs sA se presinte,0 dact se va gAsi maT capabil de dit'Un-sul, acela va fi numit profesor definitiv.

Pentru acéstA numire am primit chiarfelicitatiunT in Senat, anul trecut, cu ocasi-unea interpelArei D-lui CogAlniceanu, re-cunoscându-se de totT acéstA numire a D.Nacu u uA fericitti alegere. CAcT de si D-saeste june dar debutase deja in lumea sciin-tifiett, ea productinnea uneT opere ilustre.In fine, ca sit scurteq, sosi qiva destinatitpentru concurs. i aei D-lor, mi se pare s'adis in treat de onor. D. Gheorghiu, sa6de un alt domn deputat, ba chiar am v6-dut seris in jurnale serióse, cum cA mi-nistrul ealcA legea instructiuneT publiceand in termenul de treT lunT nu publicitconcursul. Legea dice a trebue sA trécAtreT lunT i jumètate de la publicatiunep6n6 la dioa concursuluT, acésta e mini-mum. Este dar uA mare deosebire !litre a-ceste i aceea a eti de la numirea unuTsuplinitor , trebue sA public concurs ,si de dad public coneursul trebue sit laslibere treT lun i jumnate, atât pentruineunoscintarea coneursuluT, cat i pentrutimpul de a se prepara coneurentiT; D-v.seiV, eA trebue douT i treT ahT unuT con-curent spre a se putea prepare. Ett nsam publicat concurs dupti cate-va luni dela declararea vacanteT. In timpul aeestaéti ce s'a ivit. Un D. profesor, mi se pareiarAsT de drept civil de la universitateade lasT, D. IT. Conta, 'mT cere printenApetiliune sA strAmut de la facultateajuridicA 'din last, la cea din Bucuresd,seiind a acéstA catedrA este vacantl. Amluat numaT de cat informitiunT in privintaacestuT profesore; nfam convins cA este u-nul din profesoriT distinsi aT universitAtTdin IasT, si 'T am respuns printr'un refus.M'am socotit in drept se refus cererea a-cestuT D. profesore, cum am refusat i peale altor D-niT profesorT de acolo, pentrueuvântul cit nu vroesc se omor universita-tea din IasT ci din contra dorese se o vkldesvoltându-se cât maT mult. Tot ast-felam urmat si in privinta D-luT Poni D-luiToni, cArora le am 4.is : dace D-vóstiit yetitrece tati la universitatea din Bucuresci,ce se va maT alege de universitatea dinIasT? i m'aq inteles aelstT D-niT; si tnpatriotismnl D-lor, ea se facA ilustratiuneauniversitAtT din IasT, aft r6mas la postu-rile kr. D. Toiii a refasat chiar beneficieinsemnate ee ar fi putut sit aibit daca s'arfi fost strAmutat in Bucuresei. 'MT parebine cä D. Toni se alla present in acestAincintA i póte fi intrebat dacit Incrulpetrecut ast-fel cam '1 relatez

D-lor, ea sA v dati o dovadA de marea

mea dorintA de a se desvolta universitateade la Iasi', si de aspiratiunea ce am de ao vedea rivalisând en universitatea deCernitut1, este eA am pus mare stArnintA laconsiliul de ministri pentru ea sA admitAcreatiunea facultAteT de medicin1 la IasT,pentru anul acesta.

La 008, fixatA pentru concurs, et pre-sentarl inaintea comisiuneT D. Nacu, D.Stoicescu si Conta. Atunci s'a ivit cestiunTde proceduri in shad comisiund care secompunea din douT membri aT curteT decasatiune si din profesoriT universitAteTde la IasT. Comisiunea trebuea sA procédAla tinerea concursulul. De nit datA D-niTprofesori in majoritate , i anume D-nriprofesori de la universitatea de last, pen-tru cA, dupit legea instructiuneT publice ,când este nit catedrA vacanti de la facul-tatea din Bucuresci, juriul se compune tumajoritate de profesoriT de la universita-tea din IasT, i vice-versa, in loe de a tineconcurs, de a esamina pe aspirant1, si dea face comparatiune intre meritele si intreprobele unuia si ale altuia ati inceput prina dice: D. Conta a cerut deja sA Ile tran-sferat la Bucuresci, de ce D. ministru arefusat ? i óre pentra ce nu'l-am reco-mandat noT de-a dreptul pentru ca se o-cape acéstA catedrA ? Atunci D-nii aspi-rantT Nacu i Stoicescu au invocat legeasi a dis t D-lot, noi am venit preparati cutitlurile nóstre spre a ne supune esamenn-lui, bine-voiti a ne asculta pe fie-care sipe urmit dati-v6 opiniunea D-vóstre des-

preacela care trebue sA '1 recomandatT eaprofesor; pén6 atunci insA nu ne putett refu-se esamenul, cAd étA ce dice legea (citesee).

Cu acest, aliniat in mânA D-nit aspirantTStoicescu i Nacu, precum i minoritateacomisiuniT, si a name delegatiT curtiT decasatiune, améndoul d-rT in drept, pentrucare D. Gheorghiti, se bine volaseA pentruun moment a presupune cA aveaul cualita-tatea ce mie nu voiesce a mi-o recunéscea presupune, die, cA acel douT onorabilijudecAtori de la easatiune era in stare d'aintelege si a interpreta legea.

D. Al Gheorghiu. Nu indrisnese apune cAt de putin la indouélA acésta.

D. ministru cultelor. ApoT atund eumai indrAsnit sA'mT dicT cA am cAlcat legea?

D. Al. Gheorghiu. Voiti spune eA cumaT ealcat legea.

D. ministru de eulte §1 al Instruc-Vunel publice. Diceam, D-lor, ett se ce-rea cu insistentA de minoritatea comisiu-neT si de aspire?* concursul.

Daea ar fi fost numaT un aspirant pen-tru catedra de drept civil din Bucuresci,

daca aspirantul acela ar fi avut ea titlnproponimentele de doT anT, saA serialilnstre in aceasi materie, comisinnea dejuriti ar fi putut 4ice ministruluT: unnl avenit, aeest mull nu am maT socotit de en-viinA sit'l supun la examen, did nu evenen eine se coneure; recomand dar pen-

tru aces catedri, dar aci unde erat maTmulti aspirantT, unde se putea presupnnecA, orT-eine ar fi, D. Conte, orT D. Namort D. Stoiceseu, totT cu studiT briliante,pentru ea nnul din ei sA fie mat celehrnde cat ce1-1-aliT, pilaw cA D. Conta aveaproponimente, putea inn ea unul din a-eestia sA fie de uA superioritate incontes -tabile prin inv6tAtura lui, prin talentullui, prin eruditiunea lei, si stand comi-slime, daca este presupusit de bunA ere-dintA, negresit cA ar fi reeomandat pe a-eela care in adevér ar fi meritat recoman-daliune.

Comisiunea insA s'a a obtinut de a se aface coneursul,dicând: de bre-ce inainteanéstrA s'a presentat pe lângitj D-nil aspi-ranti Naeu i Stoicescu, doctorT in d.reptsi D. Conte iartist doctor in drept, care areproponemente si care a cerut strAmutareasa la Bueuresci, noT, recomandAm pe D.Conte se fie numit profesor de drept civilla facultatea din Bucuresci. Aeest rapor tal comisiuneT 1-am inaintat consiliuluT deinstructiune , dupA cum sunt obligattle lege, pentrn ea el sA'sT dea avisulqi vg pot spune cl consiliul, nu numaTprin propriile lumini ale membrilor care'1 eompun, dal% chip, ce afi consultatdiferiti profesori de drept de la noT, si pemembrit curteT de Casatiune, convinsel coraisiunea de juriu din IasT n'a urmatconform cu legea. In zadar qice D. Ghe-orghiu cA consiliul Wei nu s'a ocupatlege efind si'a dat avisul; eiteT s'a ocupat,probl cA in avisal s64 se dice : Conformart. cutare din lege comisiunea trebuiosA ie concursul, i ne tiindul, D. minis-tru nu '1 póte aproba; i prin urmare sit sepublice un alt concurs. Atunci en, caream fost de aceeasT opiniune cu consiliulpermanent, am aprobat acéstA opiniune.ET bine, intreb pe onor: D. Gheorghiu, Ince sunt vinovat?

Cât pentru dioa coneursuld dud s'apublicat; iaritsT r66 dice onor. D. Gheor-ghin cA am pus dioa de 25 Innie pentrnea se las timpul D-Iui Nadi a cilstiga unnou drept acela de proponimente. D.Nacu nu s'a presentat eu proponomentela concurs. ci s'a supus la examen. Cine sepresantA ea proponomente nu vrea sA deaexamen. D. Nacu n'a invoeat nieT publi-catiunea WO sale, care póte eel putinvalóra cat proponomentele D-lui Conta.

Uu-voce. Cestiune de aprceiere.D. Ministru al intructiune publice.

Se póte. IatA singnrele motive pentru ca-ri acest concurs s'a pus an de thditi;Consiliul permanent si consiliul facultii-tei aft opinat in maT multe rândurT cA esteun mare râti ca studientit de la facultatese ineépA un curs eu un profesore in mid-locul sau aprópe de sfarsitul anuluTdupA ee a6 urmat cAt-va timp se vie unalt profesore; i CA, da resurit practicitde utilitate pentru inv6tAmAnt este bine

6'76 MONITORUL OFICIAL AL ItOMANIEI 5 (17) Februarie ISIS

ea aceste inoiri cle catecire la universitatisi S faa la inceputul anulta. aceeaavend in Vedere eA Iegea 'mY da, facultateade a Oublica concursul niminum pestetre 1un i jumetate am &cut publi-canunea pentru doue-deci si cinci Janie.

Am eitutat sa pun tinerea concursulutintr'un timp and profesori sunt mai li-bed, adica dupa ce se termina esameneleigenerale de la finele anului. Acesta este,0-lor, motivul pentru care s'a pus con-cursul la Iunie.

Aeum dupa, Ce atY vedut cum sa apli-eat legea, dupä ce an audit pe D. Gheor-ghiu, pe mine, ve rog in eunoscintit decausa s. bine-boin n ve pronunta intreD-sa si mine. .

Este, D-lor, ua cestinne nu numai deli-cal del% importanta si gravä, antaiti inceea ce priresce pe ministru a a violatlegoa si al douilea déca are sa se inteléga,tot asa si de D-v. legea, pentru cti vedetiaci este cestinne de interpretare a legei. Dinacest punt de vedere fac apel chiar la tonD-nii deputan earl' sunt speciali, cum pro-fesori de drept, orï legisti, ori adrocatila ton can sa cred in drept i in stare dea deslega acesta cestiune rog s sepronunte, spre a se lumina bine acest.punt. Cad et, inch na, data, declar cá priaeuvintele disc de D. Gheorghiu eì et amcalcat legea, ea' stint calator de lege,D-sa a fost nedrept catre mine. D-sa aMutt uil confusiue ha nu a esplicat legeaand a voit ca cu ori-ce prot sa primesestrumutarea D-lui Conta de la I4Ì lia Bu-cures&

S'a vorbit, D-lor, de comisinnea care aexaminat pe D. Lahovari; de acea m0 creddator s arat c déca asi fi fost et minis-tru in momentul acela, asi fi facat tot asaeum a %cut i ministrul de atunei, asi ficondamnat pe coMisinnea esaminatóre deatunci. In privinta D-lut Lahorari, omversat in drept, ori-cari ar fi opiniunilepolitice ale D-sale, nu cred, a se va gäsiun singur om sat un alt jutia esaminatoreare conteste studiele stralucite ce- afault. Et am avut ocasiune de a ascultape D. Lahovari si l'am admirat-pentru ta-lentul si capacit ttea sa i repot ilia uaa,data, data a 'ssi fi fost ministru as fi facuttot cum a %cat predecesorele men pe careD. Gheorghin acusa.

Voci. Inchiderea discutittnei.D. AI. Gheorghiu. D-lor deputati,

rog sa nu tnchiden diseutiunea, cad ces-tiunea este férte importantat simerita tag,atentiunea D-v. Este cestiuuea de a scidaea legea trebue sa fie respectata sau nusi nu cred c onor. Camera voesce SA trécaasa de usor asupra unei cestiuni care daloe la interpretatiunea legei. Ve rog, dar,

'mY acordati cuventul ea sa respund ar-gumentelor D-lui ministru i s vè dove-dese cä* D. ministru n'a respectat legea.

Se pune la rot inchiderea discutia-nei si se respinge.

D. pre§edinté. D. Glieorghiu are eu-ventul in cestiune de-fond.

D. Al. Gheorghiu. D-lor, nu cOntestmeritele niel uneia din pers6nele e6 S'aupresentat d'inaintea comisiunei esamiaa-Ore; ropetacesta si acum precant am Spu-so si la inceput; eeea ce am voit s afirmin acestä onor. Camera a fost ca legea s,tructiunei publice, calqe.legd

ine trebue sa

fie respectata.Acura nu volt a respande D-lui minis-

tra la multele espresiuni care dupa obi-céial D-sale scia a le aSvirli deputatilorcare sunt contra opiniunel D-sale.

D. ministru cultelor. Fac apel,presedinte, la datoria,D-:sale de a tine pc,D. Gheorghiu in marginele band cur Ante,ad nu _primese sti *mi arunee cuventul docalcator de lege si insulte pe coil stintgata sti le vides eu D-sa oil and.

D: pre§edinte. Ve rog, 1)-40 Gheorgiusa, nu veserVin cuvinte -care blesesa,ad D. ministru n'a 4is nimie insultatorla adresa D-véstra.

D. AI. GheOrgiu. 'Ciind D. ministro ba-te eu pumnul in masa

D. ministru cultelor. Bat pentrumine, nu pentru D-ta aci nu dreptulsä 'mi Iici ca, am ilotg legea ; acéstaeste eeca mai mare insulti ce se p'te

until" ministru.D. AI. Gheorghiu. Nu este uit insulta.D. ministru cultelor. Data' pentru

D-tt nu este iiä insiiltil, pentru Mineeste.D. AI. Gheorghiu. De' ee ai cilcat le-

gea ?D. ministru cultelor. Yam calcat'o,

(sgomot,.intreruperi).D. pre§edinte. Ve rog, 1Me

coutintian mnlimitl7 exigentelorparlamentare.

Gheorghiu. D-lor, este gret. dea discuta uil cestiune asa de importantticu.- temperamental D-lui ministru, si cândD-sa bate cu pumnul in masa voit rès-punde c sunt gata a vida si eli eu D-saori-ee cestiune personala si ori edad. . . .

D. ministru cultelor. Sant 7i en gatainsa, dincolo nu aci.

D. Al. Gheorghiu.. Cum am (As , D-lor , cestiunea merita téta atentiunea D-vóstra. In-Camera D-lui Lascar Catargiu,and ininistrul de atunci al instructiuneipublice a-nesocotit legea instractiunii pu-bliee aeuSAnd pe profesoril eari at corn-pus juriul din Iasi de rea .credinta , Ca-mera a proteStat. Acum insa and D. mi-nistru actual oeuS1 pe: eorpul profesoralde rea credinta, Cmorab. CoMerä .nu. pro-testa .. .

D. pre§edinte. Nu s'a (As enventul derea credinta. . .

D. Al. Gheorghiu. S'a dis c comisiu7nea juriului esaminatorit din Iasi a fostde- rea, credintk

D. ministru cultelor. Protest , n amdis acésta.

D. AI. Gheorghiu. AV dis'o i fac a-pel la procesle-verbale.

D. ministru cultelor. FRC i eù apella proceselc-verbale si rog sa, se constatede indata.

D. pre§edinte. Rog pe D. clirectore alproceselor-verbale sa faca constatarea. Et,este adeOrat am lipsit de aci cate-va mo-mente, n'ara audit cit s'a dis cuvén-tul de rea credinta. Pane insa se va con-stata, continuan D-le Gheorghiu.

D. Al. Gheorghiu. Dupil, cum am-avutonórea sa, spun, et asa am inteles i lute-leg cil legea nu s.a. respectat. D. minis-tru ne citéza art. 368 din legea instruc-thine si se agata de ultimul aliniat al a-cestui art. care dice :

S art in concurs , in acelas cas preve-c,lut prin precedintele aliniat, daca cancli-datii sunt mai numerosi de at locurilevacante.-

Dar in casal acesta n*a fost de at un sin-gur candidat care area proponimente. Celputin sä recunósca D. ministru ca a gre-sit, a nu a inteles spiritul legei, caci unconcurs la care se presinta mal multi can-didati, clintre care unii sunt cu titlurt nu-mg de 1icent i aln sunt doctor)", se ad-mite name acei cu titlu de doctorat si serecomanda, d'a dreptul numai doetori, Inloc de a se tine concursul intre densii culicentiatii, pentiu ca acésta este spiritullegei. Legiuitortil a credut ca ast-fel vR,obtine mai multe garantii. Legea

'D-lor,

este lesne de inteles, si numai cand cine-va nu roiesce sa intelegit pOte sa ua inter-prete ea D. ministru in sens cu total con-trarie spiritului el. Dad, veti citi art. 132din legea instructinnei, vè yeti convingecii, D-sa a dis : mi,e, D-le Gheorghiu, nupoci sa *mi impui and sa, public concur-sul. t e aci resulta din doue una : sat ca,D-sa nu a cunoscut legea, sail daca a cu-noscut'o, a voit sil lucrede in contra ei,cad eta, ce 4ice legea:

"La cas de vacantiune a until'. loc de in-vètator, institutor sail profesor, se va pu-blica prin ingrijirea ministrului, cel path'en trei inni i jum6tate mai nainte, divain care va avea sa se prevadä la ocupareaacelui loc de institutore sail profesore,cu ill lung mai nainte pentru invelatori.

Legiuitorul n'a voit ea uà cadreda sa,rèmiliil vacanta mai mult de trei hie dedile si de aeeea a dis cil, cel mai tardiuOa, in trei Inni i jumetate sa publiceconeursul.

Ast-fel, D-lor, dupa cum am avut onórea rè citi adineori, un asemenea cas a fostcercetat de ua comisiune speciale numitade Camera, si sa convins cil publicareaconeursulul dupa un an este un mijloc dea asigura celui care suplinesee catedra'face proponimente clouT anY7 eAci conctir.

5- (17) Febrile rie 1878 .-- MO!, TOW% -OFIC1AL 'AL ii3ONIANItl 671

sul se Inai amAnk, asigurá, mijlocul de afi numit definitiv WA concurs.

Vedeti domnilor , cA nu sunt ani7mat de nici un spirit ostil contra dom-nului ministru, pentru ea domnia sa sA,dicA cu atAta vehementA ca aÏ fi porpitdin intentiuni !rat voitóre in contraD-sale. Acésta opiniune a fost votata de()nor. 'Camera, i este unul din punctelede acusatiune a fostilor ministrit Et nu"'inteleg cum ceea ce ieri a fost uií cAlcare(le lege, astadi sA nu maï fie. Asa darA rogpe D. ministru sA recun6scA c dad nu avolt sit violeze legea darA eel putin agresit, credendu-se competinte a nu con-firma resultatul concursuiu i cA prin or-mare nu putea sA urmeze acea procedaredeplorabiIA,, de a amana concarsul douïeni, ea cu modulacesta sA se asigure unnicandidat titlul definitiv la uA, facultate.

Adinéori am omis sse spun eA, pentrucatedra cTe filosofie asemenea concursul s'apublicat dupa un au. Aceste impregiuratine dovedesc polnil, la evidenta, a acestaeste un mod dequisat de a puue legea la

parte si a face eeea ce voim noi.D. pre§edinte. SA:mi dati Voil sA vd

ern de uncle a provenit erOrea ce a comis1). Georgiu. fate' textual ceea ce a ,dis D.ministro.

, . . . i atunci comisiunea, daca estepresupusa de bunii credintl, negresit cAar fi. recemandat, pe acela eare in adevrmerita recomandatiune."

D. Georgiu. Va se diea, c comisiuneaa fost de rea credintl (sgomot).

Voci. Nu e asa.D. pre§edinte. Din contra, comisiunea

a fost de bunA credinta.D. Georgiu. De rea cre.dinta (sgomot).D. ministru de culte. Acésta obligA

a retracta ceea ce a'ti disD. Geórgiu. EU asa am inteles si men

tin (sgomot).D. pre§edinte. D-le Georgiu din vo-

bele spose de D. ministru, vedem cA D-saa dis cit comisiunea a fost de bunA credintA

trebue In adev6.r uA rea credinta spre asustine ea D. ministrn ar fi is contrariul(aplause).

D. A. Gheorghiu. D. ministro a gresitdad, a credut ca, are dreptul de apune vetoal s6t la lucrarea comisiunei; a cAlcat da-toria sa publicAnd coneursul dupe noueluni ,si in casul de fatA unul este publicatin Ionic si altul in Septembre. Legea nus'a observat in a]ceste doue puncte princi-pale si cu chipul acesta se asigurA profe-sorelui midlocul de a fi numit Para concursdupe apreciarea ministrului, era nu a ju-riului. Eata pentru ce sustin cà legea afost nesocotita in aceste doue puucte.

D. ministru al cultelor. 0-lor depu-tati, am vNut a onor. D. Gheorghiu , inreplica ce a credut de enviinta a face, s'acoborát cu uA trépta' de pe scará pe care

acésta este a doua tréptit ce po-

g6r1; prin urmare , nu va mai, avea,de cat votul 0-vóstra,- ea sa villa la tréptacea mai de jos. .CAnd numai a anuntat in-terpelarea si a cent actele, a dis eA, s'aviolet legea de cAtre ministru cultelor siinstructiunei publice, si acesta a di.s'o Mrea mai Anteiti sa fi vedut aetele.

.AstAdi, in desvoltarea Desale a inceputcu.aceeasi tema basAndu7se pe actele caria credut.cA pot srt'l vial in ajutor.

}Om la repliek dice ea, D. -ministru nasa violeze legea cel putin: a. comis uI

er6re. Ei bine., et astept de la verdietulDomniei-vOstre luminat i sincer st, de-clarai daca in ad.ever am eornis vre uaer6re, del' nu voiii sa fac nici erork nu estecestiunea de buna set retie vointA a- 1111Chitu, ci de.a ministrului; si prin urmere,ori a comite u. violare de lege, ski u e-róre, pentru Ora -est tot-una , este egal-mente pernicios.

Apoi.mal voesce D..Gheorghiu sit, es-pliee art. 378 aliniatUl e ? Vi l'ara citit siel dice ca un suplinitor nu pOte fi luatdupA. bunul plac al ministrului, farl a in-truni óre,cari: conditiuni auume indicatede lege, cum de exemplu a justifica cumea, a flout studie identice sén analoge eelputin; i ast-fel nu póte s fiA un orn depe u1i acela, care se pune suplinitor.

crede a se póte intémpla una caecésta, ca ministrul sa did .unui om depe ulitA.: vino ea suplinitor dud séì'i séseluni de dile; fi propunimentele i andva .veni çliva coneursului acesta du-pa art. 372 se póté amana; de esemplu, etpublic concursul dug 9 luni, si la divatixatil nu se siue concursul, càci pOte nus'a .compleetat comisionea , i ast-fel sa,mai amAna mild, poste 10 luni de dile, çiasa inainte pène ce tree doui ani, si dupedoni nui sA vii $it to presentezi inainteacomisiunei si sa icà : am proponimentede doui anY, ,si cu acésta te asigur cum eaai cAstigat mijloeul de a ajunge la cathe-drA. Asa presupune D-1 Gheorgiu eA, sepóte in-temple! Insá acesta, D-le Gheor-ghie, niel odata, nu se póte intémpla, a7fara de casul deed ve yeti presupune, In-Vila Ora de Hotentoti.

Wee am admite ipotesa ca s'ar gsi unministru care.sa, numesca .profesor suple-ninte pe un ignorant, farii, nicl un studiii,cAnd el ar veni inaintea comisiunet, Orecomishmea ar fi çinut s did : ai fostdoui ani de dile profesor suplininte , tenureim acum profesor pro visorit ?

D. A. Georgiu, N'am çlis acestanteles..

D. ministru.de culte. Apoï propuni-mentele trebue sA, tntruneseA Ore-cari con-ditiuni. A presupune cit cine-va pdte sI oduck din prelungire in prelungire douiani de dile sbArnAind la proponimente eask castige ul catedrk, este a presuponejuriul esaminator compus din nisce Omenicu totul ignoranti. Au trecut doui ad,

déra trebue a rse védea ce ai putut fac,e,e$t( sat nu apt ca sA, ocupi cu demnitateeutare catedra ?

Este adevërat, D. Conte a avutunivertarie i publicatiuni i proponi-mente. Dérl s'a ivit si D. Nacu en titluriuniversitaril si publicatiuni; s'a ivit ase-menea D. Stoicescu cu titluri universitaril;acestia all cerut concurs. Et, am obligatpe jurit sa, apretieze, in diva coneursulut

Ast-fel juriul examinator allAndu-se infacia mal multor concurenti citta neapAratsit dicA : am prOcedat la facerea concur-sului. D. Conte, are titlurile cutare sicutare are preponimente i publicatiunI pecare comisiunea le crede bune. dérit D.Nacu; avénd publicatiuni si dupit esame-nul oral si scriptoral, ne lAsAnd nimie dedorit, comisiunea sit pronunta pentru D.Nacu. Sat cOmisiunea face alt-fel, lasA peD. Nacu mi jos si dice : nimic mai supe-rior de cat preponimentele si publicatiunileD-lui Conte. Inteun asernenea cas ce tre-bue sA face,' ministrul déca nu sA apreciezepublieatiunile? Déa ceea ce a pus pe mi-nistru i pe consiliul permanent in nepu-data' de a apretia este ca juriul esamina-torit da credut de trebuintit sit me tintconcurs. i la acésta clod din membrilcurtei de casatiune, barbell' eminenti, D.Calendero si D. Bacaloglu, at venitdis: D. Conta a %cut proponimente, &Sride unde scim noi ce fel de proponimentea flea; nu '1-am audit

D. Gheorgihu. Juriul apretiaza, érA, nuministru.

D ministru de culte. N'am citIcatin momentul de facia nici u apre-

tiare a juriului i singura citleare care amfAcut este cit am numit pe D. CrAtunescnpentru care juriul a dis: Dignus est, déritcare se inlaturase fiind-cA 'si-a permispledeze in favOrea unor studenti care atdescoperit statue. lui Michaiu Bravul.

In fine, D-lor, ce crima mare am facutdéca am publicat alt concurs? Violet-amlegea? déra pe tút iva vin tineri, uniimai invetati de cat altii. Eata, am aciin portofolit ua notificare a decanuluifacultatei de sciinte din Paris, prin care

anunta eh' tén6rul Spiru Beret, dupiice luat liceuta in seiintele fisice, liceutaIn seüntele matematice, la 30 Iannarie aobtinut cloctoratul in sciintele matema-tice.

Este primul strain, qice rectorele, cit-ruia i s'a decernat doctoratul in sciintelematematiee. 'MI scrie at a fost un mareentusiasm, ca sale ere, plink i toti stu-dentif RomAni i profesorit cari asistaterat ineAntati (numerOse aplause). La noi,in Francia, un asemenea resultat desehidela moment catedra in Universitate. ETbine, când avem fericirea sa vedem la noitineri de acestia, de ce sA ne sbArlim infacia concursului, in facia luminef ? Chiardéca interpretarea mea ar fi arbitrari, cincl

672 MOINTITOIMOVICIAL AL ROMA= 6 (17) Februarle 1878

vedi ea ce intentiune favorabill instrue-tiunei publice o dad, nu merit sa 'mi im-puT cl cale legea tn picióre.

Cu tóte acestea, repet c interpretareamea nu este arbitrarA, cc a vddut ealegea dice el termenul de trei inni si ju-mdtate este un minimum, si prin urmaremind am pus un termen maT lung de catacesta, negresit ea am fost in marginile,cad numai déca termenul ar fi lost maTscurt, numai atunci era ua, abatere de lalege.

Voci. Inchiderea discutinnei.Se pune la vot si se respinge.

D. G. Danielopolu. D-lor, cestinneacare ne preocupa este de cea mal mareimportantA, pentru ca de la dênsa depindesolutiunea in bine pentru instructiuneapublica. 'MT aduc aminte cd eram Incastudent in Paris pe cand am citit, in ceeace privesce cestiunea modului de parve-nire la uit catedn, ua discutiune fórteinsemnata intr'ua revista intreD. Valette, profesor la facultatea de dreptdin Paris, unul din eel mai eminenti ju-risconsulti ai Franciei, i intre D. Labou-laye, actualmente senator, celebritate in-semnatA in Francia si un publicist dincei mai eminentl, in cat in adevdr luptaen, ca sa slic asa, intre doni vulturi. A-césta discutiune a tinut in mg multe ar-tieole din revista sciintifica, intitulata :Revue de dr,5it francais et étranger",din care puteti vedea cat de importantae eestiunea si care ne va putea ajuta sAresolvam in bine cestiunea care este as-tao la ordinea i1eï. Eta asupra cAruipunct se urma acestA discutiune. Se in-treba in materia de parvenire la la cate-dra: care e modal cel mai bun de a par-veni h acésta catedn? Este acest modconeursul, sad din contra , precumesista in unele parti ale Germaniei,propomimentele i operile sciintifice cariemana de la ua persóna óre-care? D.Laboulaye , care era invdtat , ca multialtT, s.ì placa mai mult eeea-ce e de pestegranni, de cat ceea ce este in téraera admirator al sistemului care se prae-tea in Germania, sistem dupl care se ale-ge profesorele &TA proponimente satidupa ua carte sciintifica de ua importantaextra ordinan si cita, cad tocmai asupraaeestui punct se ivise discutiunea, cita peD. Bonnier si pe D. Boitard si qlicea : iataea D. Boitard a fAcut ua carte de Ill mareimportanta, si prin urmare de ce un mi-nistru al instructiunii publice, audind pesonsiliul permanent, n'ar pntea numi pro-fesor pe acesta pers6nA eminentA in mate-riA de procedun civila, arA sA, '1 maT si-lésca a trece prin tóte acele formalitatiale eoncursului, cari ar fi umilitóre pen-tru nA celebritate care a scris ua operainsemnatà, i póte la concurs s'ar gasi Infacia unor esaminatori, doctorT esiti abiade led de alata-erT, i carT in realitate nu

sunt de cat ca sa die asa nisce copil infaci eu un ora &tat de doct; si prin urma-re dicea: iatl ca e bun sistemul German,care scutind pe uä celebritate de umilin-ta concursnlai, scutesee pe ua catedra dea rëmânea vdduvit de ua asemenea capaci-tate.

D. Valette sustinea opiniunea contra-ria si dicea: in sciinta nimic nu e hotarit,si cine dice in materia de sciinta c sciepentru diva de astadi pentru cuvéntul cAa sods ceva inalt, acela In realitate esedin adevdratul spirit al omului de sciinta,care trebue sa, se indoiasca de fie-care mo-ment si cu eat scie mai malt, pentru cain materia de sonata , ninaic nu e Incadefinitiv, i prin urmare un om, ori eat deinalt Ta fi prin sciinta sa, nu trebue sA secrédA umilit cand va sustine un concurs,fie chiar in facia unor elevi aï lui sad chiarinaintea altor pers6ne cari s'ad adapat dinscrierile lui, pentru cA nu se scie de undeese geniul, si nu se p6te sci daca acelacare a ascultat lectiunile sad a citit car-tea insemnata a anal' invdtat, nu va fi instare ca din sAmanta pusa de acela sAcreede l uA lucrare superba in acea sci-

prin urmare adevératul om de sci-intA trebue din contra sA priatiseii sA

se intarlOsea sciintele inteligenteIor i casa, se vada I Teillitate déca el prin inves-tigatiunilc saie a ajuns in adevdr in punc-tul cel uzaj inalt unde se pOte ajunge pé-nd atunci, ceea ce nu se p6te dovedi decat prin concurs. Este apoi evideiV, c TA

comisiune sar lua i dupl reputatiunea u-uiversall a acestui invetat i cA l'ar re-comanda fArA cea mica hesitatiune in de-plinA buna credinIA si convictiune. Numaiconcursul p6te dovecli in adevdr pe omulcare a ajuns prin sciinta sa la cel mai inaltpunt de celebritate, si pentru aceea di-ce D. Valette, ar fi un prea mic amorproprid neadmis Ind de ud intelegintasuperiórA aid de un talent superior, acelade a nu se supune la un concurs fie chiarin fata acelor cari nu ar fi egaliT sel;ci din contra cu atât mai mult pro-bézA ca posede sciinta in mod positivcu cat se supune la luptA si cu cat din a-céstA luptA ese trimfAtor. i in cele dinurmA, D. Valette, avénd in vedere tOte a-ceste argumente solide, decide cA sistemulcel maT bun este sistemul concursului.

Ast-fel fiind, sA vedem, D-lor care estesistemul legiuitorului nostru ? Acest sis-tem este prevklut de legiuitorul nostru inart. 368 al legii speciale, in care se dice :cA aspirantii vor fi supusi la TiA incercarecare va consista : sad proponimente publi-ce, sag In publicatiuni, sad in examen,dad candidatii sunt mai putini de cat lo-curile vacante, sad in concurs, in casulcontrarid.

Va sA dicA, sisteraul admis de legiuito-rul nostru este un sistem mixt. El admiteca probA de capacitate pentru numirile de

profesorT cand proponimentele, chid serf-erile distinse, când in fine concursul. Careeste casul concurentuld sustinut de D.Grigorid ? Negresit acest din urmA dincele care enumerad, de la alin. d. de subart. 368.

Care este specia ? Candidatif erad mainumerosi de cat catedrele de ocupat. Ca-tedra vacantA era Tina i candidatil de a oocupa erad trel; unul de dincolo de Mil-coy. doui de dinc6ce. In realitate der aciera casul coneursuld.

Presupun insa, eA ar fi putut fi indoialaasupra interpretaxii legiT cA asociândarticolul cutare eu cutare , aliniatuld. cu c., b. cu e., etc. combinand in finediferitele dispositiuni ale legii relative laacésta, ar putea sA resulte si o altA ipo-tesA i sA dica cA e nit cestiune contraver-seta aci, cA se póte sustine si idea el nueste casul concursulul , ca ar fi trebuitpóte ea sA se recunóscA dreptul celui cupreponimente, i ca prin urmare comisiu-nea trebuia sA declare ca nu avea sA fie

concurs, ci sa propuna a fi numit eel cupreponimente. Presupun Inca odatA eacestiunea ar fi contraversatA. Fie indoia-lA, de si pentru mine nu e nici de cum.DacA este casul indoios, ce urméda a factinterpretatorul? CautA a da solntiuneacea mai bunA, cea mai folosit6te. Care esolutiunea cea mai folosit6re in speciA ?De a se admite profesorele dupA preponi-mente, ori dupA concurs? Ed gAsesc eain privinta acésta argumentele D-lui Va-lette sunt convingdtóre , i la aceste ar-gumente mi voiti permite a maT adaoga siet uncle.

D-lor, este adevdrat el ud, comisiune alost incArcinatA se esaminede pe concu-renti atunci cAnd D. Conta a concuratpentru eitedra din Iasi si acésta comi-siune a declarat cA D. Conta a repurtatpalma victoriei si cA el a luat in varfulsabiei sale sciintifice ul catedrA de dreptcivil. FOrte bine; se respund la acéstaobjectinne.

Atunci D. Conta a fost in coneurentacu. Primus, Secundus, Tertius i Quartus,si atunci a putut fOrte bine se Invinga pePrimus, Secundus, Tertius i Quartus, seia in vArful sAbiii sale sciintifice palmavictorieT si se obtinA catedra de la Iasi;dar eine póte se scie dacA tot asa s'ar in-templa cAnd D. Conta ar fi tinut con-curs eu D. Stoicescu, cu D. Nam i altiT?Acésta nu se póte sci, pentru ca sciinta facepasi inainte si se póte Intempla ea intr'uns?,col sA se nascA un civilist celebra si inaltul sA se nascA un altul i maI eelebru.Prin urmare se p6te intAmpla ca intr'un no dconcurs sA se ivésel nA persónA care sarepurtede cu mai mult succes palma vic-toriei in contra D-lui Conta. Asa den ,(led se pOte intampla una ea acésta de

Supliment.

5 (17) Februarie 1878 MONITORCL OFICIAL AL ROMANIEI (Supliment) 673

ce sä nu facein incercare ? de ee, &idvorba sä dam ua catedrä de drept civil u-nui suecesor al eminentului Costa-Forusä, nu facem acésta cercare ? Pentru ce ?Pentru ca D. Conta a %cut un concurs ua,data si s'a deelarat apt? Apoi cine tag--duiesee cunoseintele Conta ? Maimult de cât atAt eine tagaduiesee calita-tea D-sale de a profesa, cad' si acésta ca-Mate are importanta eï. Del% D-lor, estevorba de.un concurs not ,este uit lupta noneeste a doua batalie care trebue sä se deacu altï ad.versari, i achsta batMie trebuesa. se dea in interesul sciintei (aplause).Mie 'mi a fost destul sa discut fórte pu-in eu D. Conta i pot sa dic ca este pro-

babil ca D-sa va esi triumfator, atAt dupaapreciatiunea mea, cat i dupa cele cemi-a spas D. Cantili si D. Costa-Forucare at esaminat pe D. Conta când a con-curat pentru catedra de la Iasi. Insäinteresul ehiar al D sale ar fi bine sa qicapentru acésta noua catedra: et sunt instare SA sustiu ori i când ut noua lupta

sa dovedese c, ori-ce concurs s'ar face,mie mi se cuvine palma victorid," Chiarpentru amoral proprin al D-lui Contaas dori ca D-sa sa, se incerce, si la acestconcurs si sa fie sigur cä in acésta téraRomAnesca, unde, déca, am facut ceva ,(led am ajuns acolo unde suntem décaputem sa ocupam un rol in Orient sa,dieem cä' suntem ue natiune importanta ,putem c,lice ea am ajuns numaï pe caleaprogresului sciintifie, sa fie sigur ori-eineca intr.ua asemenea Ora, off de uncle arfi membrul acestui jurig, nu are s iameritele unui eoncurent i sa le dea altuia.Ba inca , din contra in acésta materiesciintifica, cred ea sunt membrii care suntanimati de spiritul cel mai mare de drep-tate asa In at nimeni nu se póte indoi deimpartialitatea lor. Prin urmare, chiar ininteresul D-lui Conta, et as dod ea D-sasa bine voiasel a renunta si a primi con-cursul.

Amnia D-lor, sa mai invoe i alte argu-mente. Et am asistat la mai multe eon-cursuri in Francia : me pregAteam de adepune al duoilea exame n de doctorateram in stare ea sä incep a cuasce destulde bine valórea Concurentilor. ET bine, amvedut coneurentii earl' aü obtinut numeral1 la proba inscris i Nr. 8 la proba orale,éra, altul care a obtinut Nr. 4 la inscrissi Nr. 1 la proba oralä, ceea ce face, pen-tra eel d'Anteit : 1+8=9, si pentru celde al duoilea, 4+1=5.

Prin urmare s'a dis ea, are un avantagitmult mai mare acela care a avut 1 la pro-

inscris si 8 la proba orala, care fac 9,cad dis toti ea, maT mult avantagitare pentru sciintä acela care are un nu-mer rag' mare la oral, eaci acela scie saprofeseze pe catedrä ua sciinta, mult maïbine de cat acela care a avut un numermaT mare la proba inscris, pentru a de si

acesta ar putea sti aib in saeul ski seiin- tine in mod plausibil-, c, legea instructi-tific mai multa soli* de di cel-alt, insasi ceea co interesä nu este numaï absolutsciinta, ci este si calitatea intelect:Alinteligibile a profesorelui, eaci scopul es-te de a face scolari, 6ra, nu de a face scrii-tog. Acela póte sa scrie cartï fórte

sa le trimitem la Academie, Insa, M-alt care, da seoldrï, acela este cel mai pre-ferabil, da u adeverata, productiune e-

reY i signr, ea eu acesta scolarii in cursde trei ani de dile va face mult mai mareprogres de cat acela eu tót bogatia sasciintifica.

Ei bine, éta pentru care cuvent este deeel mai mare .interes ea cestitmea sa setranseze pria concurs, cad numai prin a-cest concurs se va putea vedea eine sciesa, propue u materie mai bine, si de ace-sta ad trebuinta seolaril, era, nu de seris.Póte sti aibg, cine-va proponimente fértelungi, de dece anY, póte sa aiba carti sci-intifice fOrie multe, &liar ineununate deAcademie, chiar tratate de acelea care fae,ca sg, gie asa lumina in sciinta, déra acelacare va fi ccl me bun profesor, acela careva face lectiuni orale mal bune, acela careva lumina mal bine pe scolari si va facemai lesne sa intelega lectiunile, &eels estepreferabil. EY bine, acésta nu se póte do-vedi de eAt prin concurs, siprin concursuleel de pe urma; cad numaï din acest con-curs se va putea vedea care este acela din-tre nouele persóne care se presintä, careare da rul de a vorbi, de a esplica mai binescolarilor lectiunile, si a'ï face sa intelegamaï bine soil*. Iata pentrn ce sunt pen-tru ultimul concurs.

aceste cuvinte cred ea legeatrebue sa fie interpretata in sensul acesta :I pentru cA are pentru sine ratiunea de afi ; II pentra cuyentul férte simplu ea nupOte sa vexese fie cea maï mare suseepti-bilitate, eaci, nu póte sa, fie suseeptibili-tate asa de Mí pusg; in at sg, nu eréslgel nu meritg, sg intro in lap-tit ea alto per-One acme; si apoi dacg ar fi indoialg, a-supra sensului aliniatului 2, indoiala tre-bue sa fie interpretata in sensul cel mairationabil al legislatiunei ditóre, si pen-tru aceste considerante, ye rog sa decieletica, publicatiunea coneursului din noti decare D. ministru de culte, si ne admite-rea parerti comisiunei din Iasi, care färlde a tine concurs, a recomandat pe cutaresht cutare, este in adeveratul sens al le-

Wei ca se putea face altfol de ca.-tre D. ministru.

Voe1". Inchiderea discutiunei.D. G. Cantili. VC rog sA nu in chideti dis-

utiunea, pentru curentul ca de si cestiuneadestul de discutatä, in cAt póte sa ia uasolutiune, déra' pentrn eä D. Danieleanua introdus un principill care viciasa óre-cum bunAtatea, solatiunii ce am da noi,ar trebui SA lasatI incA discutiunea des-ehisa, cad mi se pare a nu se pOte sus-

unn ar fi in sensul cum a voit D-sea sa oexplice, eaci in acésta, lege se dice in mo-du evident ca., déca eine-va a fost supusconcursului in conformitate cu legea in-structiunei, si a cAstigat dreptul de a fiprofesor la uti catedrä, prin acésta a do-bandit dreptul Ele a fi profesor la tOte uni-versii-41e din Ora'. De Ore-ce déca ar fisa fit; punem pe terAm--' rogresuld sci-

atunci ar trebui sa supunem in con-curs la fie-care duoi ani tóte catedrele,nu ar'mai putea nimeni se ce,q-ige drep-tul de a fi profesor. In ec,ea ce priveseeinsa, pentru transferarea de la Iasi' la Ba-curesci, mi se pare cä aOsta este de atri-butul pnterei esecutive, i (Meg cer sä la-sati discutiunea libera, este ca sa respundD-lui Danieleanu i sa constat ea, acesteprincipir nu stint conforme cu Constituti-unea si cu legea instructiunei.

D. P. Buescu D-lor, cred ea cestiu-nea s'a discutat in destul, i aliniatul 2de sub art. 368 este destul de clar, si nu-mai póte lgsa nici ug indoialg, asupra lui;prin urmare cred eg., nu mg meritg, sg, in-tram in ug discutiune oti6sa, si de aeeeacred sa, inchidem discutiunea.

Se pune la yot inchiderea discutiunei,si se primesce.

Se citesce urmatOrea motiune de ordinede di, eare puindu-se la vot se primesee:

Camera pe deplin satisfacuta de res-punsul D-lui ministru de instructiune pu-blica, trece la ordinea Oa"

G. Radovici Colonel ailineseu, Stan-tu Beekianu, D. Craciunescu.

D. ministru de finance. presinta A-dunarei projectul de lege prin care se cereun bil de indemnitate relativ la disposi-tiunile luate pentru suspendarea lucrari-kr de recensement pentru chiamarea con-tigentului anuluï 1878.

edinta se ridica la 4 1/2 ore dupe a-médi si cea viit6re so anuntä pe LuniFel;ruarie 1878.

Lista pentru ofrandele adona'e de comitetulmelor instituit pentru comunele F1eiuí 13e-rezeni, itriOe liancenT, din distrietul Fàl-

ajutorul soldwitor ranitl In 1877 ,ventru care s'a publieat m iltumire prin Mo-nitórele oficiale No. 218 qi 225 , din 1877 ,eomitetninI dömnelor romane din Faleirt.

Prin D-na Ruxandra Grig. Tulburi:

Berezeni ;Si Vicoleni

Preotul Dimitrie Man 2 lei 50 bani,Alexandra Tunase 50 bani, Tóder Costa-che 50 bani, Hristea Petrache 2 lei, Mar-eu Jidovu 50 bani, Sulim sin Zeilie 1 leti,Profira BAlan 3 lei , Alexandra Neguta Ilet, Ruda Bercu Peritu 1 let, Ion Chipe-reseu 50 bani Ruxanda Triandaf I leg,Maria Gh. Tunase 1 let, Maria Meir Sap-

1 leg.

MONITORUL OFICIAL AL ROIVIANIEI 5 (17) Februarie 1878

Ranceni.Catinea Phräscan 1 lefi , A4ram Jido-

vu 50 bani.Berezeni Vicoleni.

Iléna A. Thnase, 6 cop panzh ; MarinaC. a Babi, G cop panza., Ióna Cerne Dinu,6 cop panzh; Maria V. Cerne, 3 cop pan*Valsica Damian, 7 cop' panzh; Ruxanda Q.Damian, 7 cop panzh; Maria Thnase Cio-can, 4 cop pan* Maria Alexandru Negu-sie, 4 cop pan* Ilona I. Damian , 7 coppanzh; Maria T. Stan, 7 cop panzh; AnieaCh. Nitu, 5 eotI papa; Ruxanda I. Cueo-vada, 2 si jumetate cop pan* ParaschivaN. 'Mart's, 4 cop panzh; Simina I. Ciáric,6 cot): panzh;Casandra Gaya Vancia, 7 coppanzh ; Smarancla I-Wen , 2 cop panzh ;Profira Ilie Haden , 4 cop panzh, ; MariaC. Prajica, 3 cop panzh ; Despa Vacia, 4cop panzh; Safta Sandu Strat, 4 cop 'An-a; Ilinea Marinóe , 4 cop panzh ; Paras-chiva St. Negusa, 4 cop panzh; Varvara V.Chlin, 6 cop pan* Mariuta Gr. Vancia, 8cog pan* Dafina I. Graneia, 2 cop pan-

Tafan P. Bilinaru, 4 cop panzh; Sma-randa T. Ciocan, 4 cop' panzh ; Maria U.Botia, 4 cop pan* Paraschiva C. Thnase,4 cop panzh ; Maria Cosivaehi Negusa, 2coti panzh; Maria G. Man Thnase, 7 coppanzh ; Maria Mihaï Gaisa, 4 cog panzh ;Iléna Th. Grhdinaru, 4 cop 'Ana, ; Sma-randa C. Parutchi, 4 cop panzh; RuxandaP. Pandalachi, 3 cop. panzh; Iona Ianen aComiu , 3 cop panzh ; Mita N. Nistor, 2coti pan* Maria M. Bogdan, 2 cop pan-zh; Joita Stef. PApana, 2 cop panzA ; Ca-tinca N. Mirhord, 2 si jum6tate cop pan*Iona N. Nicolate , 2 cop panzA ; MarincaSt. Parutchi, 2 cop panzh; Gafith Bogan,3 cop panzh; Dvasie Sulim Zeilie , 5 coppanzh; Maria V. Pusch, 1 cot pan* Sul-tana V. Delianu, 3 cop panzh; Maria Tri-mie Mitrofan , 2 cop panzA ; Joita PetreChiricha, 5 ooti pan* Gherghina I. Chi-perescu, 1 cot panzh; Salta Gr. Mihalache,4 cop panzh ; Aristita V. Ththrus, 2 coppan* Marghiola Sim Cule, 3 cop panzA;Catinea Gr. Gaith, 2 cop panzh; DornnicaV. Goghie 3 cog panzh ; Olimpiada V.Mustiase, 2 cop panzh; Smaranda Gh. Ma-fin Nitu, 6 cop panzA; Stanca I. Gh. Mi-halache, cop pânz ; Mariuta Ion Prh-jisca 4 panzh Nastasia litt Toma 2ai jum6 panzh; NA'stase Ciocan, 5cop pl , stana Népu, 3 coti panzA ;Culin eoti pan* Catinca DavidStang 3 cop panzh; Maria V. a Polcov-nicesel, ), cop panzh ; Girculiase , 1 cotpanzh; vara Toder Girca, 1 cot pan*Anita GL Grancea , 1 servet ; Simina I.Ciopeu, 1 aervet; Tudose Girenliase, 1 ser-vet; Avronie Gh. Ciorie, 1 servet ; DespaC. Ththrus, 1 servet; Smaranda Haden, 1servet; Despa Vance, 1 servet; OlimpiadaV. Mustiate, 1 servet ; Vasilea Cehan , 1

servet; Ruxanda Trihndaf, 1 servet; Mar-

ghióla T. Papal* 1 servet; NIstase S. Ne-eulite, 1 servet; Tudora I. Cosma, 2 qerve-te; Zanfira Gh. Cipereseu, 1 servet ; IlénaN. Täthrus, 1 servet; Ilinca Cost. Colica,1 servet ; Docrita C. Neculite , 1 servet ;Paraschiva Th. Timofti, 1 servet; NästaseGh. Pamfeli7 7

1 servet Maria Gh. Puscä, 1servet ; Nastasia Costin a Popi, 1 servet ;Nhstase Viain 1 servet ; Maria lui IorguAngheleseu, i erve, ; Maranda Gh. Mo-nah, 1 servet; Anith Toma Graur, 1 servet;Alexandru Boghu, 1 servet ; Ilóna N. Pa-nait, 1 servet; Safta Ión Chtanä 1 servet;Iona Sava Tathrus, 1 servet; dariOra Gh.Thnase, 1 servet; Ivana P. Nitu, 1 servet;Catrina M. Seutaru, 1 servet ; ParaschivaRacu, 1 servet; adunate de la diferite fe-meï, G servete; Maria Sava Parvan, 1 eh-mase.

lón Moseu , 15 cog panzá, ; GheorgheBranzescu, 15 cop panzh.

Râncenil.Varvara N. Ciochinit, 2 cap panzh; Ma-

randa Gh. Nasie, 1 cot panzh ; Iléna Gh.Nasie, 1 cot panzh; Aftinie V. Burlac, 4cop panzh; Tudose Sthnoe, 2 cop panzh ;Casandra Nith Dies, 2 cop Nästa-se Axinti, 2 cop panzl; Ilena Th. Ciorchi-nh, 2 cap panzh; CrastanA Cavalen, 2 coppanzh; llóna I. Arhip, 2 cop panzh ; IonaTurcanuluï, 5 cop panza'; Maria Purid, 4cop 0114 Catinca Ciochinh, 2 cop pana,Anita Archip, 2 cop panzh ; Safta Parvu,3 cop panzh; Arghira Petcu, 3 cop panzh;Iordana V. Costaehe, 6 cop panzk SandaV. Andori, 6 cop' pan* Tlose Nith Cos-eholec, O cop panzh; IOna Gh. Maene, 4cop panzh; Gherghina A. Lifu, 4 cop 'An-a; Catinea V. Trifan, 3 cop panzh; Catin-ca C. Lifu, 3 cop pan* Marghióla C. Li-fu, 3 cop pan* Cira Bejan, 5 cop 'Ana,Iona C. Alexe, 4 cop panzá,' ; Safta CosteGutu, 3 cop NINA ; Catinca V. Marcu, 6cop panzh; Iléna Mihali Talmaeiu, 3 coppanzh; Tudose Lupu Muste, 4 cop panzh;Irina Toma Roznite, 3 cop panzh ; SaftaC. Gutu, 3 cop panzh; Anita Arhip, 1 ser-vet; Catrina I. Puscasu, 1 servet ; Paras-chiva Cristi6e, 1 servet; Ilona I. Andoni,1 servet ; Tudose Efurdugenu , 1 5ervet ;Iona Coroiu, 1 servet; Iona Shnduliesei, 1servet ; Tudose Adam, 1 servet ; preotuCostache, i ervet ; Elena Lif , 1 servet ;Iona Ghitoe, 1 servet; Maria Mihai Corni,1 servet; Dena V. Gatti, 1 servet; CatincaPostu Mihali, 1 servet ; Maria Oprea 7

servet ; Mariuta Rojnite , 1 servet ; IonaIaneu Murg. Enian, 1 servet; Jolla Arhip,1 servet; Maria A. Duca, i ervet ; MariaDucu. 1 chmase.

Stuhulete.

IlOna St. Tonica , 1 cot panzh ; MariaSim Vlase, 1 cot pan* Aniea L Vicol, 1

cot panzh; Alexandra I. Kebae, 4 cog pan-* Marghiola Popica, 6 cop panzh; Rubi-na Vasilache, 6 cop panzh; Iona I. Rhscan,6 cop paned; Catrina Vricol, 4 cop panzkCatrina Gh. Solomon , 2 cop panzh; IónaV. Solomon, 1 cot panzh; Catrina Vicol, 2cop Odra, ; Smaranda Lupu Butnaru 3

cop" pan* Catrina V. Kiriec, 6 cott pan-zh ; Rifca Solomon Jidanu , 1 cot panzh ;Anita Solomon, 1 cot pan* Ruxanda Gra-ph, 1 servet ; Ruxanda Mihali Popov , 2servete; Iléna A. Vicol, 1 servet ; ZamfiraI. Kebac, 1 qervet; Mihaï Munténu, 1 ser-vet; adunap din Vutcanï, 10 servete.

Perin`i, de pus sub cap.Ruxanda Mateï Kupan, 1 perinh; Opri-

sana C. Cioehina, 1 peril* Iomite Mola-sine, 1 perink Marghióla St. Muste, 1 pe-rinä.Adunati din VuteanT, 72 cap pan&

Ofrande harazite de insusi D-na Ru-,

xanda Grig. Tulburi.Doui galbeni, lei 23 bani 50 ;Una saltea umpluth eu lanh , facia de

oft ;Un obial umplut cu MIA , facia de cit

"infhtat en prostirï hash;Dou'é perin umplute cu puf de pone ,

i'nfatap eu hash ;4e perechi MOO de bumbae ;

Un prostir de saltea.Din acesti 429 cop panzh , croindu-se

de D. Tulburi esit 85 ch,m6s1 si s'amilt ea ajutorul servilor D-sale i femei-or din Vicoleni.

Prin D-na Marie pentru PivniceruMusatu.

D-nele : Tudora Cavaleru, 4 cop panzh;Sava Delus, 4 cop pan* Mihalache Po-rosnicu, 3 cog panzh; Vasile Mustiatia, 3cop pan* Ion Cavaleru, 4 cop pilnzh; Pa-raschiv Iutis, 2 cop panzh; V. Cocu, 4cop panzh; Dumitrache Ciocoiu, 4 coppanzh'; Anica Vhdana, 2 cop panzh; ToderTivda, 3 si jumnate cop $n zh; V. Fhtu,4 cop Dana ; Preotu Gheorghe, 4 coppan* Alecu. Ursu 3 cop pan* VasilePlop, 3 cop panzh; Catrina Ecobae, 3 coppang; Ion Nistor Zaharie, 3 cog panzh ;Cost. erban, 3 cop panzA; Mihalaehedurarti, 3 si jum6tate cop pan* Cost.Corp, 5 coti panzh; Ion Paraschiv, 2 coppan* Gh. Mustiatia, 3 cop pan* TóderNistor, 3 si jum6tate cop panzh; Cosma V.Nistor, 5 cop pan* Ion Ciobotaru, 3 sijumètate cop panzA; Oh. Bolohan, 2 si ju-m6tate cop panzh ; Ionith Nistor, 5 cappan* Gh. TigAnas, 3 cog panzh; Alexan-dru DeluY, 3 cop On* Grig. Rusu, 3 cogpan* Gh. Ursu, 3 cop panzh; Vasile Mus-tiatia, 3 cop pan* Nistor Mustiatia, 3cot)" pan* Cost. Mustiatia, 3 cop' panzA ;Tóder Mustiatia, 3 cop panzA; Mate Mus-

itiatia, 4 cop 'YanaI Din acesti 117 cop panzh croindu-se

5 (17) Februarie 1878 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 676

de hisusi D-na Pivnicieru, at esit 7 4.!mitsi si 11 prostire, care s'atl cusut cu con-1cursul servilor D-sale.

D-na Tóder Popescu, 1 camase; O. Mus-1tiatia, 1 camase; Gr. Popescu, 1 cArnase;1Marie Petru Pivniceru, 1 servet, 2 camasisi 2 perechT ismene; Paraschiv Iutis 1 ser-vet; Neculai Ene, 1 servet; Neculaï Ursn,1 servet; Neculaï Carnarin, 1 servet; IonParaschis, 1 servet; Cosma V. Nistor, 1servet; Iona Vaduva, 1 servet; AlexandruDe liu, 1 servet; Gavril Chirvase, 1 servet;Alecu Pasalau, 1 servet; G. Simionescu, 1servet; Ruxandra Ambrino, 1 servet; Va-sile Mustiatia, 1 servet; Gr. Rusu, 1 servet.

D-na Marie Caracq.D-nele : Marie Caracas, 11 lei 75 bani,

1 litra Rama; Marie Loimeru, 2 lei; Ru-xandra Gheorghiu, 4 lei; Ion Palamariu,2 lei; V. Barlädianu, 2 lei; Ion Mustiaca,4 lei; Spiro Valianu, 2 lei; Theodor Cava-liat, 3 lei; Ana Motel, 2 lei; SmarandaDobri, 2 lei; I. Zoita Roscan, 1 merta po-rumb.

D-na Ecaterina Krich.D-nii: Tanase Neculat, 8 lei; Herminie

Cleber, 4 lei; Marie Briscu, 4 lei; ElenaBalsamachi, 1 let 50 bani; Marie Gadei,

let 50 b,; Ión F. Moscu, 4 lei; Ecaterina,ley 25 bent

Prin D-na Smarancla Silberg.D-lor Sofie Vexler, lei 6; Elena Liga,

lei 5; Aron Moscovid, lei 4; Sofie Hersco-vici, lei 4; Anonim, lei 10; P. Arbori, lei 5;Anonim, lei 2; Anonim, lei 2, b. 50; Ano-nim, lei 11, b. 75; Marie Nicolau, lei 2;Smarancla Silberg, lei 11 b. 75 si 1 MIAscar* Rain Macri, lei 8 si 1 jumnate ocascan* Carolina Conig, lei 11 b. 75 si 1oca scan* I. X. 1 oca scama si 8 trian-gule; Elena Caracas, 1 melt papusoi.

Prin D-na Peneloppe Maori.D-lor Iancu Pastels, lei 4; C. Suludi,

lei 4; G. Travlo, lei 4; D. Baziadi, lei 2;C. Metaxa, 1. 2 si 60 dr. scan* PeneloppeMaori, lei 7 si 250 dr. scan* G. Metaxa,lei 4, b. 75; N. Metaxa 1 let.

Prin D-na Elena G. Asian.D-lor G. Aslan, lei 10 si 1 chill. papa-

soit; Elena G. Aslan, 250 dr. scania; Fro-im Rosner, lei 6; Marie Popov 1 chila pa-pnsoit; Florea Munténu, 1 let; CatincaStati 5 chile papusoit; Costachi Stati, leY11, 1;. 75; Dumitru Voinov, lei 3 si 1 chin.,papusoit; Lupu Caslariu, 1 let; G. Mar-ghidan lei 2; Ion Cojocaru, bani 50; LeibaScenfeid, bani 50; Vasile Harnage, 1 let;Iosep Vexler, bani 50; Tocler Popescu, 1let; Catrina Gtidei, bani 50; Haim, bani50; Toderas Stan, 1 let; Catinca Mavilian,

perna; Tasachi Coda, 1 let; Iona Const.Roman, 2 coti pan* Tudosie Mocanu, 1

servet; Iliana G. Green, 2 si jumëtate cotipAnza; Ion Bejan, 3 coti panza; FloreaMuntenu, 3 coti pAnza; Marie Munténu,1 camase; Smaranda Vasiliu, 4 cotTpanza;Anuta Popa, 1 servet; Vietorie Lava, 3 cotipan* Marie Christe, 3 coti panza; IlianaBernevig, 2 si jumëtate coti pan* AxinieGM-0z, 2 si jumnate coti panza; ZoitaTasilin, 1 prosop, 1 servet; Smaranda Fru-musinca, 3 coti panza.

Din acesti 23 si jumnate cop' panzA,croindu-se de D-na Aslan, at esit 6 ca-masi, cari s'at cusut cu coneursul servilorD-sale.

D-lor Vranioti, 1 chila papusoit; Post,1 servet; Ióna Praslariu, 1 camase; TudoraLuniasu, 1 servet; Safta Cusoit, 1 servet;lrimia Cusoit, 1 servet; Safta Vezeteita, 1let; Elena Aslan, 4 canaasi; Marie P. Po-pov, 6 prostire; Paraschiv Roman, 2 cotipan* Marie Codrénu, 2 coti Ian* MariePapuc, 2 coti panza; Dascalu Georgi 2 sijum6tate coti panza.

Prin D-na Elena Dimitriu, näscutaSäuleecu.

§ése fecie coltuei de hase rupti si 4 lei.

Ministerul esprima, multnmirile sale per-sonelor jos, din judetul Ném-tu, pentru ofrandele ce at bine-voit a facearmateï, adica :

D. Vasile Valerian 35 oca bilnza, 140oca mazare, 2 saci si i putina.

lordache Doicescu, 56 oca 200 dr. branza,si 1 pulnii.

Locuitorii din comuna Margineni, 336oca fasole si 4 saci.

Locuitorii din comuna Pastraveni, 370oca fasole si 7 saci.

Un numOr de 52 locuitori din comunaTalpa, 559 oca fasole si 10 sad.

lin num6r de 338 lucuitori din comunaUscati, 1,500 oca fasole si 25 sad.

Un numèr de 32 locuitori din comunaCostisa, 244 oca fasole si 5 sad.

Un numër de 49 locuitori din comunaSiliscea, 361 oca fasole si 6 sad.

11n num6r de 84 locuitori din comunaCandesci, 10 oca branza, 714 oca fasole,10 sad si 1 putinii.

Un numër de 18 pers6ne din comunaBuhus, 840 oca faAle si 27 saci.

Un num'er de 60 locuitori din comunaBarglonii, 840 oca fasole si 15 saci.

LocuitoriT din comuna Galu, 41 ocabrAnza, 191 oca fasole, 5 sad si 2 putini.

Un nurnOr de locuitori din comuna Si-liscea, 237 oca fasole si 3 saci.

Locuitorii din comuna Bozienii, 366 ocafasole si 5 saci.

lin num6r de 71 locuitori din comunaBudesci-Ghicai, 547 oca si 300 dr. fasolesi 9 sad.

Un numër de 109 locuitorï din c( munaDragomiresci, 1,279 oca fasoie si 24 saci.

D. §lrban CAnAnat, din comuna Socea,25 oca 192 dr. fasole si 1 sae.

Locuitorii din comuna Filiora, 198 ocafasole si 4 saci.

Idem Timisesci, 67 oca fasole si 2 sad.Ideal Baltatesci, 248 oca fa sole si 4 sad.Idem Grumazesci, 422 oca fas. si 7 saci.Idem Petricani, 527 oca fasole si 10 scatIdem Baucesci, 274 oca fasole qi 4 saci.Idem Urecheni, 183 oca fasole si 4 sad'.

Persónele mai jos notate, din judetulDorohoiii, at bine-voit a oferi gratis pen-tru armata productele de hrana notate indreptul fie-eareia si a nume :

Locuitoril comunei Mitocul, plasa Pru-tul-de-Jos, at oferit 177 oca fasole.

Locuitorii comunei Vésrfu-Campuluiplasa Berhometele, 124 oca fasole.

Locuitoril comma Hilisëu, phase Co-sula, 43 Oca fasole.

Locuitorii comunel Damaschin, plasaCosula, 52 oca fasole.

D. Iancu Oriu, din comuna Severin, plasaBasen, 33 oca fasole.

D. lle Chilman, idem 8 oca fasole.Altar Haham, idem 4 oca fasole.Strul Haim, idem, 10 oca fasole.

Un israelit, idem 9 oca fasole.D. Herscu Ebircan, idem 7 oca fasole.

Altar Hahamu, idem 11 oca linte.Avram Rosenfeld, idem 6 oca linte.iacov Irimia, idem 6 oca fasole-Aid a Credinciosei, idem 18 oca fasole.George Negri, din comuna Miliorea,

plasa Prutu-de-Jos, 61 oca mazare.Locuitorii comunei Avramenii , plasa

Baseu, 149 oca 100 dr. fasole.Locuitorii eomunei VlAsinesei , plasa

Baseu, 200 oca fasole.Locuitorii comuneI Dräguseni , plasa

Baseu, 139 oca fasole.Locuitorii comund Manolésa, plasa Ba-

seu, 266 oca 395 dr. fasole.Locuitorii comunei Taman ca, plasa Ber-

ta, 110 oca fasole.Locuitorii comund Pilipauti, plasa Ber-

ta, 105 oca fasole.Ministerul le esprimä multumirile sale

pentru aceste ofrande.

Ministerul esprima multumirile sale lo-cuitorilor corminelor numie mai jos, d.njudetul Tutova, pentru ofraudele Ca allbine-voit a face armatei, adica:

Locuitorii comunei Bogdana, 1 chin,8 banite si 6 oca fasole.

Locuitorii corn. Ibtnesci, 8 banite fasole.Idem Mausatii, 10 banite fasole.Idem Buda 15 banite fasole.Idem Unto:UT, 13 banite 8 oca fasole.Idem Florescli, 16 banite fasole.ldem Bacaniï, 14 banite fasóle.Idem Badaesci, 16 banite fasole.Idem Puesci, 1 chila si 11 banite fasole.IdemBogescii,1 chila si 10 ocale fasole.

676 MON1TORUL OFIOIAL AL ROMAICEI 5 (17) Februarie 1878

Idem Corodesci, 1 chila fasole.Idem Micesci, 1 chi% 1 banita fasole.Idem Lalescii, 15 banite 7 oca fasole.Idem Plopova, 4 banite fasole.litem Tulesci, 12 banite fasole.Idem Mascurii, 5 banite, 8 oca fasole.Mem Carjonii, 6 banite fasole.Idem Obarqeni, 6 banite fasole.Idem Dragomiresci, 3 banite 5 oca i'as.Idem Balapsci, 16 banite fasole.Idem Adam, 1 chilä 12 banite si 3 oca

fasole.Locuitorii com. Ciuresci, 20 banite fas.Idem Blagesci, 1 chill 18 banite fasole.Idem Fundian, 15 banite fasole.Idem Sehineni, 1 child 4 banite fasole.Idem Itesci, 10 banite fasole.Mem Coroesci, 8 banite fasole.Idem Praja, 19 banite fosole.Mom Ellabanesei, 18 banite fasole.

Hardambie Gheorghiu, locuitor dincomunp.. Mntastirea, districtul Ilfoy, a o-Ark gratis arinateT un cal ce i rechi-sitionat Ale care cemisia de rechisitie a a-eestni ditfle pentru care ministerulesprima taultuniirile sale.

La 14tebrttarie, pe la amédi, s'a prinsbanditii Ión rleorgescu Cojóc i TimofteiColicasant AUX, capeteniile bandei ce en-treera prin judetul Cahul, jefuind i orno-rind.

AÑtTCIflRI MINISTERIka

MINISTERULDE INTERNE.

Direotinnea general& a telegra-felor 1 postelor.

Se publica spre cunoscinta D-lor ama-tori, a, in dioa de 21 Februarie 1878, laorele 2-4 p. m., se va tine licitatie,eabinetul directorului general pentru con-struirea unui local in curtea acesteï direc-fami, destinat pentru atelierul mecanic cuurmätórele conditiuni :

1. Licitatia se va face prin oferte sigi-late 0 concurentii spre a putea fiYor depune u cautiune provisorie de 500lei , In numerar sail efecte d'ale Statului ,érit cautiunea definitiva va fi de 20 la sutadin pretul asupra adjudecatoruluï.

2. Localul atelierului se face conformplanului i deyisuluï, ce se pot yedea ladirectie in t6te dilele de lucru, de la orele11-5 p. rn. La vechiul local al atelieru-lu va blinda usa si oblónele ferestreloren fer i se va face IA u$ in zidul desprecamera nude este instalat biuroul vamal,spre a pune tn comunicatie ambele camere.

Construcpa se ya face n termen de

gile de la data contractuluï.4. Primirea se va face de ua, comisiune

instituita ad-hoe, care va disposa a se pre-face in comptul antreprenoruluT lu-crari %cute neconform ca planul sail de-visul.

5. Plata se va efectua de directie dupadefinitiva terminare a lucrarilor previldutela art. 2, avand de basä prescriptul-ver-bal al comisiei de primire.

6. Taxa tirabrului i taxa de inregistraresunt in comptul antreprenorulul.

7. In cas când antreprenorul nu se vaconforma conditiunilor de maï sus, cauti-unea depusa va rilmanea tn folosul direc-tiund fara somatinne, fära, judecata, nielpunere in intarcliere.

Pe langa, aceste conditiunï, concurentiivor avea in vedere art. 40-57 din legeacomptabilitateï generale a Statului.

No. 1,959. 1878, Februarie 2.(3-3.)

Se public a. spre cunoscinta D-lor a-matori ca, in dioa de 25 Februarie 1878,orele 2-4 p. rn., se va tine licitatiune incabinetul directorelui general, pentru a-provisionarea a 1,000 pahare miel, cu ur-matórele conditiuni:

1. Licitatiunea se va face prin oferte si-gilate i coneureng spre a putea fivor depune u cautiune provisorie de 100lei in nuruerariti sail efecte de ale Statuluï,care va rilmânea ea definitiva, dupe adju-decare.

2. Paharele vor fi de cualitatea si climensiunile modelulut ce se p6te vedea ladireciiune, In tóte dilele de luau, 0 ca-re se ya sigila i investi eu sub-semnaturaD-lui antreprenor.

3. Preclarea se va face la magasia cen-tralä a direqiei, la 60 dile de la data con-tractului, si se yor primi de comisiuneaconsultativa, care va avea in yedere mo-delul.

4. Plata se va efectua dupa definitivapredare i primire, plin mandat asupra te-saurului public, luandu-se de baza, proce-sul-verbal al comi iunei de primire.

5. Taxa timbruluT si taxa de inregistra-re sunt in comptul antreprenoruluï.

6. In cas cand antreprenorul nu se vaconforma conditiunilor de mall sus, cautiu-nea depusa, va rilmânea in folosul direeti-unei, fär somatiune, fara judecata, niclpunere in intarçlirere.

7. Déca, in cursul anului, directiunea vamai avea necesitate de asemenea pahare,antreprenorul este obligat a preda in ter-men cel mult de ua. lung paharele ce i sevor comanda i cu preturile resultate la a-e6sta

Pe lênga, aceste conditiuni, concurentiivor ayea in vedere art. 40-57 din legeacomptabilitatei generale a Statului.

No. 1,450. 1878, lanuarie 13.3-3

MINISTERUL CULTELOR §I INSTRUC-TIUNEI PURLICE.

D-na Matilda Ignat Nichita, din subur-bia Spirea-Vechia, din Bucuresei, a bine-voit a oferi bisericel Spirea-din-Dél, uilmica candela de argint aurita. Ministerulesprima viuele sale multurnirï pentru a-césta ofranda.

No. 1,035.

D. Radu I. Rizescu, guard generalsilvic al judetului Vlasca, oferind biblio-teceï seólei primare de bleti din Braga-qani, 45 brosuriRevista sciinific, i douéharte ale resbeluluï din Orient, ministerulvine prin acésta a esprima multumirï D-luTRizescu pentru acéstä bine-voitóre ofranda.

No. 1,070. 1878, Februarie 1.

Devenind vacant postul de maestrade croitorie de la scóla profesionalä defete din Bucuresci , ministerul publichconcurs pentru ocuparea luI pe c,lioa de 1Septembre viitor.

Concursul se va tinea in Bucuresd, ladirectia cóleï din casa Calenderu, stradaColtei.

No. 1,053. 1878, Februarie 1.

MINISTERUL AGRICULTUREI, CO-MERCIULUI §I LUCRARILOR PUBLICE.

La 17 Februmrie yiitor, se va tine lici-tatie la acest minister 0 fa prefectura ju-detului Ismail, pentru pavarea pieta dinportul Ismail, i a stradd yapórelor pnäill rilspântia stradei Concordia.

Valórea lucrareT este de lei 53,372,70.Detaliurï pentru acéstä lucrare se póte

vedea in publicetiunea cu No. 13,473, in-serata, in Monitorul oficial, No. 284.

Se Rate In lieitaie darea prin Tare-prindere a aproyisionarii materialelor depetr4 de reserva necesarit pe tóte cäilenationale din Ora, conform tablouluïconditiunilor speciale inserate in josul a-cestei publicatiuni, pe termen de un an 0sub reserva ca valórea acestor apro visio-nan sa se hotarasca definitiv pênè la 1ale lurid Maid viitor, In limitele fonduluTbudgetar, conform art. . . . din condi¡iu-nile speciale de me sus, si cu urmätóreleconditiuni :

Concurenta se ya tinea atkt la nest mi-nister cat 0 la prefecturile judetelor inal caror coprins cadé fie-care cale, dupa,cum se notéza, in tabloal de mai jos, in ur-mätórele cjile, adica :

Pentru tóte ogle din circumscriptiuneaI, licitatia va avea loc In çlioa de 5 ale lu-nei Martie.

Idem idem II in dioa de 6 MartieIdem idem III 7

)1 51 1)

Idem idem IV 8Idem idem V 9

6 (17) Februarie 1878

Id.enì Meta VI 10Idem idem VI1 I IIdem idem VIII 13Idem idem IX 14Idem idem X , , 15

Licitatiunile se vor deschide la orele 4dupa, amédi.

Ofertele ce se vor presenta, vor precIsaatat n litere cat si in cifre selpinêntulsag sporul la suta asupra sumei publicata.pentru fie-care parte ce voesce a lua, dupa,cum se arata' in tabloul i'nserat mai jos.Ori-ce oferta, formulata, in mod si conditi-uni diferite, va fi respinsa, si nu se va pu-tea lua in consideratiune.

Se puneîn vederea D-lor coneurentiart. b-57 inclusiv din legea comptabi-lit generale a StatuIuï.

D-niï coneurenti sunt tinuti a avea cu-noseinta, 'in privinta aceste iicitaiunï, mal'nainte chiar de qioa coneurenteT, de con-ditiunile generale pentru intreprinderï deluerArsi publice, inserate prin Iklonitoruloficias No. 188, din 1874.

In privinta garantiei si a avansului, seva nun conform art. 2, 4, 5 si 11 dinmentionatele conditiuni generale care faeparte intregitóre din aceste intreprinderi.

In urma fie-direï adjudecatiuni, concu-rentii vor fi datori a lua singuri cunoseintadin biuroul respectiv al rninisterului satpfefecturelor despre resultatul aprobaxeilicitatiunilor.

In termen de 10 4ile de la aproba reunei licitaiuni, adjudicatarul care nu vadepune garantia definitiva, va perde pe ceaprovisorie si lucrarea se va seóte tu noua,adjudecatiune sail se va face prin regie,ori se póte ca ea sa, nu se mai esecute, décase va gisi de cuviintA. lustificArile deori-ee intardieri nu se va putea lua in eon-deratiu ne.

Dupa, depunerea garantiei definitive intermen eel mult de 10 qile, antrepreno-rul trebue sa, se presante negresit, ori laminister ori la prefectura judetului, sprea!sub-scri contractul, cad in cas contraritlucrarea se va face prin regie safi north' ad-judecatiune, ori, cand. va voi ministerul, incomptul acei garantii, fara, a mai fi trebu-intA de veri-ce formalitAti sari somatiunecatre antreprenor si MA a mai avea dreptnumi;u1 de a face veri-ua, pretentiune, orisi care '1' ar fi motivele de invocat relativla acésta.

Pentru eantitatea materialelor de apro-visionat, pretul lor pe kilometri, forma o-fertelor si osebitele clause ce se vor maiprevedea prin contract, coneurentii suntobligati a lua eunoscinta, din biuronl mi-nisterului si prefecturilor respective intóte dilele de lueru, eel putin eu 10 dilemai inainte de dioalicitatiuneY, cad' ori cepretentiune ari'dicaca, in 4ioa concurenteisatí dup a. adjudecatiune nu va putea fl lu-atI in consideratinne.

No. 126. 1878, Ianuarie 4.

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 677

iTablori pentru caile nationale ce sunt a se aprovisionaanulut' 1878.

cu materiale 64 curtail-

IV

VII

VIII

Ix

Numirea soselelorValórea

Lei

Observatiuny

2 Vêrciorova-Severin-Piliasi-Craiova-Tes- t

luiu 50,0008 Tintaxeni-Têrgul-Jiului . 20,000'

20 Bechetu-Dunärea 7,000:

2 Tesluiu-Slatina-Colovesci 18.150:21 Riu-Vadului-Caineni-Lotru-Sipota-Ca,- !

limanesei-Ramnicu-DragAsani-Pescéna . 23:775500

22 Saline-Riureni

2 Cerbu la Pitesei 17,0002 Pitesci la §anturi 34,000

18 Pitesei-Nmpu-Lung-Dragoslavele 10,00017 Fundata-Thgovis tea 20,000

2 Bucuresci-§anturi4 Bucuresei-Giurgiu3 Bueuresci-Tigänesci-Ploesci3 Ploesei-Predeal

16 Ploesci-Mizil23 Câmpina-Telega37 Jurul Capitalei

16 Mizil-Buzeti1 Buzetl-Innanicu-Focsani

5 Galati-Reni13 Galati-Vamesu

1

91314

25,26

60,000

33,0003,000

108,000

36,0050,00

45,0055,00

Siretu-Foesani-Tecucit-Berheciu . . 40,00Foesani-Capu-Dracului-Badtu-Galbeni. 46,00Vamesu-TecuciA-Siret putul Haret. . 16,000Adjud-Urechesci-Grozesci-Oituzu . 2,00Bacau-Buhus si BacAu-CaJugara . . 6,000

1 Doeolina-Vasluiti1 Vasluiri-Movila1 Movila-Blaga

9 Galben-Roman - Sabaóni-Ter gul-Fru-MOS

11 Sabakii-FAltieeni28 Falticeni-Cornul-Luncei29 Christesci-Némtu15 Buhusi-Pétra-Prisecani

1 Iasi-Blaga9 Harla,u-FlAmanda-Botosani-Mihaileni

2,31 Iasi-Tutora10, Iasi-Podul-I16ei-Tirgul-Frumos .

Aleca-Copou§esul Bahluiului

Conditiunl speciale pentru aprovisionarea ma-terialelor de intretenire a soselelor pe . . . ani

Art. 1. Antreprenorul va aprovisionamaterialele contractate in cantitatile arg-tate in statul de indicatiune estimativ cei

15,00011,20019,600

14,00016,0002,0002,000

14,000

65,8806,300

33,6605,140

10,800

Se va publica fa"Irma. valérea.

Idem

Idem

se va comunica la epoca hotArâta, In con-tract.

Art. 2. In general materialele se vor a-seda afarA din sosea gramedi conice deeke duol metri cubi.

878 MONITOREL OFICIAL AL ROMANIEI 5 (17) Februarie 1878

Ori când loeul nu va permite acest modde asedare preeum de es., _*en pArtile unde so-aéua se afla tn sApAturi orï mp1inirÏ marT,

traversarea oraselor si satelor undo lar-gimea legiuitA s'ar afla redusA prin cons-tructiuni, n locuri smArcóse sat supuseinundatiunilor etc., grAmedile se vor ase-da pe banchetele soseld In grAmedi pris-matice in mAritne tot de ate dud metri c.

Pentra aplicarea dispositiunilor presen-tului articol, antreprenorul se va conformainstructiunilor inscrise ce i se vor da decAtre inginerul dirigent, si pe call el esteclator sA le cérA la inceputul fiA-cArei cam-

Art. 3. Antreprenorul va estrage mate-rialele cu a sa cheltuélA din ori-ce locurïse vor gAsi, clespAgulaind pe proprietariiacelor locuri , conform dispositid legeidrumurilor.

Carierele arRate in statele de indica-tiuni nu vor putea fi invocate pentrudeplinirea stipulatiunilor prevklute in pre-sentele conditiuni.

Art. 4. Materialele vor proveni din prun-cluri, maluri sat cariere proprit 4ise clupAprescriptinnile devisului; ele ¡vim- fi alesesat sfArimate ast-fel ea sA nu fiA mal martde sése centimetri, si *or, fi curAtite eningrijire pentru ca sA nu coprindA pAinhatsati yeri-uA altA materie streinA.

Petris mArunt sat sfArAmAturi mal midde cat dune centimetri, orï nisip, nu se va to-lera de cat 00, la maximum de 15 la sutA.

Se intelege ca acesta, cA un metru cubde material curat, adicA compus numal dinpetre i'n mArime de ducle p6n6 la sése cen-timetri sA nu coprindA de cat cel malt0,15 m. e. nisip calf petre maY mid de eatduo6 centimetre. Se specifich incA cA a-cestA tolerantA e relativA name la graduleurAtirei petrisului sat petrei i cA pentruplatA nu se va considera de eat volumulmaterialului ce va resulta clupA ce va fi

curAtit de ori ce petre rani mari de sésecentimetri sat me mid de ducle centime-tri, precum si de oil ce materii streine.

Art. 5. Pentru a putea constata bengrAmedile de materiale I'mplinesc condi-tiunile de mArime i calitate, arRate laart. 2 si 4 de mai sits, inginerul va fi indrept a alege pe fie-care chilometru grA-mada ce i se va 'Area mai micA sat de titcalitate maï inferiórA, i pe care curAtin-d'o de tóte petrele mai marl de 0,06 m.si de cele mai mid de 0,02 m. ori de ni-sip, materialul ast-fel ales se va m(suracu cutia i resultatul dobandit se ya apli-ca fArA niel un adaos la tóte grAmedile co-prinse in acel chilometru.

Pentru constatarea proportiunei de ni-sip ea_ petris maï mic de 0,02 m. in ne-rul va intrebuinta or ce midloc i se vi pA-rea maï Demerit fArA ca antreprenori shp6tA face yea uà objectiune de ori ce L a-turA ar fi.

Art. 6. In cas când dupA facerea prpbel

prescrisA la art. precedent, s'ar gAsi clmaterialele coprind petre mai marl de cat0,06 m. sat et, volumul nisipulul petriart-lui ori sfArAmAturilor mal mid de 0,02 m.provenite din ciuruiri intrece maximal to-lerat de 15 la sutA din volumul materia-1 ulul curat, se va seAdea antreprenorululdin 1, el tan materialelor suma ce ar costaacea curAtire sau ciuruire, aplicandu-ae a-céstA scAdere la tóte grAmedile coprinseIn acel chilometru.

Asemenea se vor scAdea antreprenoru-lui si sumele ce dupA estimatia ingineru-lui dirigent va costa regularea grAmedilor

strAmutarea lor pe un chilometru, sadde la un chilometru la altul, n eas andele nu vor fi distribuite in conformitateeu statul de indicatiune i instructiunilesedse ale ingineruluï dirigent.

Aceste scAderi se vor face chiar in ca-sul când c,lisele regulAri si strAmutlri nuse va crede oportun a se face de minister.

Art. 7. Pentru anul in care se incheecontractul, aprovisionArile se vor facedupA statele de indicatie ce at servit debasl la adjudecatiA si a eAror reparti-tie se va comunica antreprenorulul de cA-tre inginer in termenul eel mal scurt po-sibil dap/ comunicareaincheerei contrac-tului de minister.

Pentru anil urmAtori, acele aprovisio-nAri se vor face dupA statele de indicatiaearl' se vor comunica antreprenoruld deinginer cel malt p6n6 la 1 Februarie iarlistele de repartitie cel mult p(110 la 1Mail al anulul respectiv.

Cu tóte acestea, ministerul reservafacultatea de a modifica acele staturi inmai mult sat in and Min IAA la 1 Mainal fie-cArui an, in limitele fondurilor bud-getaril, fArA ea antreprenorul sA aibA veriun drept de reclamatiune.

Art. 8. Depunerea materialelor aprovi-sionate pe la sosele nu se va putea face deoat in cursul de 4 luni adicA de la 1 Maitpha, la 1 Septembre a fie-cArui an, in caretimp cantonieril vor inceta de a mal intro-buinta din yechiul material, iar antrepre-norul va procede en activitatela transpor-tul i predarea succesivA a materialelornoui pa cad va trebui a le avea pregAtitepOne la 1 Mait la loeurile de extragere ineantitate de eel Min jumittate din ceaprescrisA.

Art. 9. Mai 'nainte de inceperea apro-visionArilor, adicA 1 Maiti al fie-cArd an,se va face uA constatare contradictoriA decAtre inginer Li antreprenor, prin tnehee-re de proces-verbal in triplu esemplar deeantitAtile materialelor veal' allAtóre laa cea epocA pe fie-care chilometru si cadvor urma a re'mânea neatinse pe'llt la pri-mirea definitivA a materialelor noui.

Unul din aceste esemplare se va da an-treprenorulul, unul se va conserva la oft-cumscriptiA, era cel d'al treil ea se va Ina-inta ministerulul sub seris de antreprenor

si de sefnl circumscriptiund.In tot timpul cat va tine transportul

nouilor aprovisionitri, antreprenorul rema-ne responsabil de pAstrarea atAt a mate-rialulul aelus de d6nsul cat si acelui vechitconstat precum s'a mg sus si pe care'1 va preda la epoca receptiund definitive

materialelor noul, mentionandu-se ac6s-ta in a nume proces-verbal.

Art. 10. Primirile succesive ale mate-rialelor aprovisionate pentru dare de a-compturi, nu se vor putea cere de antrepre-nor de cat pentru mal multi chilometrilcompleet terminati si numal daca el se yafi conformat instructiilor wise ale ingine-rulul relative la rândul aprovisionArel o-sebitilor chilometri.

Fie-care din acestA primire va fi prece-datA de probele prescrise la art. 4 si 5peatru conatatarea mArimel grAmedilor sicalitatea materialelor ee ele contin.

Facerea acestor probe si plAile %cutepe basa lor nu dati nid un drept antrepre-norului pentru nouile probe ce se vor facela epoca receptiunel definitive si care sin-gure vor servi la lieuidarea antreprisei.

Art. 11. Osebitele constatAri atilt par-tiale e4t çii generale se Tor face de ingi-ner in presenta autreprenorului, care estedator a se ale facilt si proeura eu a sacheltual 6menil si uneltele trebnincóse,conform instructiunilor cc va primi de lainginerul airigent.

va putea avea alt amestee de catdreptul de a protesta la lainiater in ter-men de 10 4ile de la intaketrea evaluatieipentru ori ce omitere siA medreptAthe arerede cl i se face.

Art. 12. Eeceptia definitivA se va faceeel malt pha, la 1 Septenabre fie-chrulan in modell specificat la art. 5, dupAWei efectuare nu ya mall pen:41.s laid in-ginerului a primi, aid antreprerulul a maiface veri ILA aprovisionare de material.

Mai 'nainte de procedare l acéstA, re-ceptie, antreprenorul este obligat sA de-clare inscris inginerulul, numilrul grAme-dilor necompleete din fie care chilometru,cAci inclatA ce reeeptiunea ya i inceputA,ori ce objectiune a sa, relativA la necom-plectarea unora din grAmecli nu va mal pu-tea fi primitA.

AtAt grAmedile declarate necomplectela epoca receptiund definitive, cat aceleace s'ar gAsi in mai mult de cat num6rulfixat in repartitiune, nu se vor trece în si-tuatiune, ilia se vor putea ridica de an-treprenor, remAnand proprietatea StatululfArA nici uA despAgubire.

Asemenea nu se va tine in sémit antre-prenorulul ori-ce cantitate ar trece pestedoni metri cubi la fie-care grAmadA.

Art. 13. Licuidarea antreprenorului nuse va putea face de cat numal chip, apro-barea receptieT definitive de cAtre minis-ter, care va trAmite, de va crede necesaritun inginer inspector in facia locale spre

5:(17) Februarie 1878 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 679

a verifica materialele primite definitiv.Numal dupg, resultatul acestei verificArT

se va face licuidarea antrepriseT.Art. 14. Preturile unitariT pentru fie-

care metril cub de petris sat pétrA sfAra-mata, coprindénd töte eheltuelele de es-tragere, transport, beneficit, despAgubirTde ori-ee fel, etc. sunt acele prevèdute ind.evisul estimativ ee a servit la licitatie,si In ilia un Gas si sub nici un pretext elenu vor putea fi modificate in tótA durataeontractului nici de antreprenor , niel deminister.

Art. 15. Pentru asigurarea indeplinireiaprovisionArilor contractate la termenulfixat, antreprenorul este dator a avea pAntla 1 August eel putin 2/3 din eantitatea ho-tAiltA si dupA conditiile prescrise maT sus.

La eas eontraii t. ministerul va putea In-fiinta regia eu ori-ce preturf pe socotélaantreprenorului si a garantid sale, pentrucomplectarea intregeT cantitAti a acelor a-provisiontri, fArg niel uA somatiune si farAveri un drept *de reclamatiune din parteaantreprenorului.

Pentru asigurarea acestor clout treimiinginerul-sef al eircumscriptid va face an-treprenorulul repartitiea prevèdutA la art.7.

In ori-ce eas, pentru cantiatile de apro .visiongri ee vor remanea ne efectuate laepoca receptieT definitive , antreprenorulIra fi supus la ug amendg de 20 la sutgdin valárea kr, si care se VP retitle dinsumele ee i s'ar cuveni la acea epoch satdin garantie.

Art. 16. Dée,A ministerul nu ar usa dedispositiunile arAtate la art. 15 si de celeprevgdute la art. 33 din conditiunile ge-nerale pentru intreprinded de luerArT pu-blice, in privinta activAreT luergrilor si a-provisioniirile nu vor fi complect termina-te la termenul de 1 Septembre prevèdutmai sns, prin singurul acest :apt contrae-tul se va considera desfiintat pentru in-Iregul period i ministerul, arri judecatitsi ftrit somatiune, va fi in. drept a esecutarestul acelor aprovisionArT atat pe acuLancat i pe eel viitorT, eu ori-ce preturT, incomptul antreprenorului i garantieT de-puse, conform art. 33 citat me sus.

Amenda prev6dutA la art. 15 de mal susse va aplica ehiar In easul cand esecuta-rea acelui rest nu ar necesita atacarea ga-rantki.

Art. 17. In cas când in timpul esecutA-rei aprovisionArT, antreprenorul arcere yeri ug prelungire peste termenul de1 Septembre prescris pentru fie-care cam-panie, i ministerul ar aproba'o, acéstA a-probare va fi consideratA ea ug somatiunefAcutA antreprenoruluT, i and nici dupgacestA prelungire de tennen aprovisionl-rile nu vor fi definitiv terminate, contrae-tul se va socoti asemenea desfiintat pe In-tregul period, si ministerul va fi in drept aesecuta aprovisiongrile atat pe acel an catqi pe eel urmAtorT cu ori-ee preturT, in

comptul antreprenorului i garantieT de-puse, fArA judecatA sat altA somatiune.

In nici un cas insA prelungirea de ter-men acordatA antreprenorului nu '1 vascuti de penalitAtile prevhdute la art. 15si 16 de mai sus.

Art. 18. Pentru garantarea esecutAreiaprovisiongrilor contractate, antreprenorulva depune garantia prevè'dutA la art. 2 dinconditiile generale pentru luerArT publice.

Acéstg garantie se va regula in fie-carean dupA valórea statelor de indicatie ee

vor comunica antreprenorului si eelmult in termen de 4ece Ole de la data a-eel comunicAri.

Modificarea garantieT nu va avea insAloc de eAt in casul cand valórea aprovi-sionArilor de fAcut va fi mai mare de cataceea ce a servit la inchigrea contractuluisi care nu se va putea rnicsora, reinânenda se restitui numaT dupg espirarea con-tractuki.

Art. 19. Pe lêngA clausele de maT sus,vor fi aplicabile Intreprinderilor de apro-visionAri ce fac objectul presentelor con-ditiuni speciale si conditiunile generalede luerAri publice decretate in anul 1874,pentru ori-ce dispositiuni nu ar fi contra-ril stipulatiunilor de mai sus.

MINISTERUL DE FINANCE.

Casieria general& de Olt.Brevetul de lieentA No. 58, al debitan-

tulul Ioan Pencil], din comuna BArAsci-de-Cepturi, plasa Vedea, judetul OR, bre-vetul No. 93, al debitantului Anton MardiCord si No. 96 al debitantului SehenefonConstantin , ambi din comuna Tampeni,plasa Midlocu, precum si brevetele No.318, al debitantulul Theodor 1. PopeSeust 456 al D-luï Roseraberg, ambi din ora-sul Slatina, perdénd u-se, dupg cum se con-statg din procesele-verbale dresate de pri-marii acelor comune, çi pentru cA numiiIdebitanti a si cenit a se scAdea de la drop-tul de licentA de la trimestrul Octombre1877, se publicA spre cunoseinta generalAcA mentionatele licente declarate perdutesunt si rènian anulate. No. 900.

Casieria general& a districtululPutna.

Pentru véndarea a 180 chile pApusollinebAtuti, din recolta anului trecut 1877,si a 48 capete vite aflate pe naliaPAuneseiT, ce s'ati secuestrat D-lui Fota-che P. Pavlu , arendasul mosid Bilea-PAnneseiT, din acest judet, pentru despA-gubirea Statului cu suma de le 4,152 b.52, eistiul al 4-lea pe 1877, fixandu-sedioa de 26 Februarie 1878, se publicgspre generala cunoscintg, ca amatorii sAse presinte in arRata di, atat la localulaceste casieriT, uncle are a se efectua vén-darea pApusoilor de care casierie, dupA

proba ce esistA, cat si la loealul sub-pre-fecturel de ZAbrAuti , in urbea Panciu,unde are a se efeetua vendarea vitelor decAtre agentul nostru de urmArire, spre aconcura la licitatiune.

No. 409. 1878, Ianuarie 31.

AdministraVa general& a domenie-lor §i p&durilor Statulul.

La 20 ale curentei lunT Februarie 1878la orek 2 din di, urnaézA a se tine Bata--0mm in localul administratiuneT, caseleStefAnescu, calea Mogosúd, in Bucuresd,No. 87, precum si la prefectura de BrAila,pentru arendarea pe periodul de 5 anT, In-cep6torT de la 1 Ianuarie 1878 p60 la 31Decembre 1882, a Sanalului DunArei dis-tanta III, ImpreunA eu ostróvele inseratein Monitorul oficial No. 14, din 1878, euconditiunile generale inserate tot in ace-Iasi Monitor i eu regulamentul de lici-tatiOni din Monitorul No. 130, din 1875.

Se esplicA IncA cA in eas când s'ar gAsiamatori se póte arenda acest Sanal si des-pArtit, adicA de la Gura-Siretului la Gura-IalomieI si de la Gura-Ialonlitel la Gura-ArgesuluT.

Administratiunea publicA acesta sprecunoseinta persúnelor ce ar clod a lua inarena, eitatul Sanal, cu invitare sA bine-voiascA a se presenta la dioa de licitatiunespre a coneura, insotiti hind de garantiileprovisorie cerute de regulamental de li-eitatiuni.

Aceste garantil, dupA articolul 10 dinregulament, se cer a fi de ul valóre de25 la sutA din arenda actualA a analului,care arendA este de lei 21,300.

Sunt admise ea garantii urmAt.')rele e-fecte : obligaiI rurale, domeniale, ale NI-prumutuluiStern-Oppenheim, serisuri fon-ciare, rurale, si urbane si obligatii aleimprumutului Bucuresci.

Se aduce tot-d'uA-datA la cunoseintapublicA urnigtorele despositiuni din regu-lamentul de licitatiuni:

Art. 16. Ori-ce licitatie este supusg laug supra-licitare, décA se va face spre a-cest sférsit veri cA ofertA de un pret maTmare de eat acel al adjudecatiuneT.

Ofertele se pot face in timil de eincilibere de la dioa adjudecatiund, dupl caretermin nieT nA ofertg nu mal este primitg.

Art. 17. Oferta spre a fi luatit in consi-deratie urmézA sA fie cu a decea parte eelpucin maT mare de cat pretul resultat laadjudieatiune, si insotitA de garan0.4 pro-visorie prevedutg la art. 10.

Pretul ofortei precum sit garantia pro-visori ese depune, in termenul prescris maisus, la casa de depuneri i consemnatiunisat la casieriele generale a judetelor, érArecepisa respectivA la administratia gene-ralg a domenielor Statului.

Art. 18. Oferta find primitA se va tine,in cele 3 4ile urmAtóre dupA espirarea

680 MONITORUL OFICIAL AL ROMANI E1 6 (17) Februarie 1878

termenului de 5 dile libere, ul nouataiune incepêndu-se de la pretul oferitde supra-licitatori.

Tot-d'uA-datA se rue face cuuoseut eAhotarele aualu1ui despre care tratézapre-sentul anuncit imp de la Gura-Arge-sului si se intind pênk la Gura-Siretului;érA conditiunea specialA stabilitA pentruacest §anal, se va pune in vederea coneu-rentilor la diva licitatiunei.

No. 3,283. 3 1878, Februarie 3.

-Pentru arendarea mosiiler Statului co-prinse in tabelul de maï jos, pe periodul1878-1883, a cArora adjudecare nu s'aconfirmat sat pentru care nu s'an presin-tat concurenti in urma licitatieï din Ianu-arie 1878, disposAndu-se a se tine o noullieitaie cu incepere din 4ioa de 17 Fe-bruarie, la 12 ore din di, care va continuain dile urmAtóre pêta6 la stvêrsirea tutuloradjudecatiunilor, administratia aduce lacunoscinta publica cA acestA licitaie vaavea loe eta in Bucuresci, in localul eicalea Mogosói, casele StefAnescu No. 87,pentru mosiile de dincóce de Mileov, pre-cum si la Iasi, hi palatul administrativ,pentru mosiile de dincolo de Milcov, et;cenditiunile generale Inserate n Monito-rul oficial No. 102, din 1877, si cu re-gulamentul de lieitatiuni stabilit pentru

arend.ate pe periodul 1876-1886,publicat n Monitorul No. 130, din 1875.

GaraMiile provisorii cerute pentru ad-miterea la licitatiune sunt de 25 la sutA,conform art. 10 din citatul regulament,ér cele definitive pe jumktate valórea a-rendei unui an, conform art. 66 din con-dititnile generale si n urmAtórele efecte:obligaiÏ rurale, domeniale, ale traprumu-tului Stern-Oppenheim , scrisuri fonciarerurale, urbane si obligati1 ale imprumutu-tuï Bucuresci, care vor fi primite pe va-lórea lor nominahl.

Pentru mosiile unde sunt conditiunispeciale, aeestea se vor pune in vedereaconeurentilor n dioa de licitatie.

Tot-uA-datA se educe la cunoseinta pu-blicA urmAtórele dispositiuni din regula-mentul de licitatie:

Art. 16. Ori-ec licitatie este supusA lasupra-lieitatie, déca se face, spre acestsarsit, oferta de 10 la sutA peste pretulresultat la licitatie.

Ofertele se pot face in termen de 5 cilelibere de la dioa adjudecatiei, dupA caretermen nid ofertl nu este primitA.

Art. 17. Oferta, spre a fi luatA in consi-deratie, urmézA sA fie InsocitA atat de ada-ösul de 10 la sutA, cat si de garantia pro-visorie prevkdutA la art. 10.

Pretul ofertei precum i garantia pro-visorie se depun n termenul mal susprescris, la casa de depuneri si consemna-tiuni sat la casieriele generale de judete,érA recepisa respeetivA la administratia ge-neralA a domeniilor sat la prefectura

Art. 18. Oferta fiind primitA, se va tine,in cele trei dile urmAtóre diva espirareatermenului de 5 dile libere, u noua hei-

inceOndu-se coneurenta de la pre-tul oferit de supralieitator.

No. 3,150. 3 1878, Ianuarie 31.

Tabled de mosiile StatuluT, care unnézrt, a seare da pe un period de 5 alit, Inceudtor dela 23 Aprilie 1878 pad la aceeasi dald 1883.

Judetul Ilfor.1. Boja, cu morile in starea care se ga-

sesee (conditii speciale), pendinte de Sf.Ecaterina, arendatA en lei 19,000; garantiaprovisorie lei 4,750.

2. Trupul TAmAdAt, care a fost aren-datA cu mosia Custureni (conditiï speci-ale), pendinte de Paserea, arendatA cu lei800, garantia provisorie lei 200.

3. Cerchezia sat Pop easca (conditit sp e-eiale), pendinte de Mitropolie, arendatAea lei 35, garantia provisorie lei 18, cu 1pAdurar.

4. Dridu eu Stupinele (conditii speci-ale), pendinte de Znagov, arendatA cu lei16,550, garantia provisorie lei 4,138, cu 1pAdurar.

5. GrozAvesci , afara de 4 pogóne si104 stânjeni pAtrati, dintre casarma Mal-maison i Dâmbovita, reservate pe séma mi-nisterului de resbel (conditii speciale),pendinte de Sf. Sava arendatA cu lei 340,garantie provisorie lei 100.

6. PortAreasa sat Odaia Chirului (eon-diiÏ pendinte de CAldArusani,arendatA cu lei 600 , garantie provisorielei 150.

7. RMulesei (conditiï speciale), pen-dinte de CAlditrusani, arendatA cu lei15,620, garantie provisorie lei 3,905, eu 1pAdurar.

Judetul8. Babele (conditii speciale), pendinte

de Mitropolie, arendatA cu lei 9,900, garantia provisorie lei 2,475, eu 3 pAdurari.

9. Trupul Fetele, fArl DArsci-BrAnis-tad, v6ndute de veci, cu care a fost aren-date, pendinte de Mitropolie, arendatA culei 2,300, garantia provisorie lei 575.

10. GAstesci-Romani si GAstesci-Co-teni, pendinte de Radu-Vod i Mihat-VodA, arendatA en lei 29,950, garantiaprovisorie lei 7,488, cu 2 pAdurari.

11. Domenul Giurgiu (cu conditii spe-dale), pendinte de Stat, arendatA cu lei252,250, garantie provisorie lei 63,063,on 3 pAdurari.

Judetul Teleorman.12. BAsesei (conditii speciale), pen-

dinte de sebitul Ionascu, arendatA cu lei37,950, garantie provisorie lei 9,488, cu1 pAdurar.

13. Domenul Turnu, intrunit cu mosiaSuróia, eu 6 pogóne dupe Turnu, aren dateseparat pentru formarea unei qcolT de

pomi, si cu 20 stânjeni lungimea si 12latimea tot dupe Turnu; arendati separatpentru faeerea unui stabiltment de carciu-mA, av6nd a respecta aceste contracte cubeneficiul resultat dintr'aceste contractein folosul arendasului (conditii speciale),pendinte de Stat i VAelresci, arendatA culei 186,100, garantie provisorie lei 46,525.

14. Cióra, pendinte de Mitropolie, a-rendatA eu lei 33,01)0, garantie provisorielei 8,250, cu 1 pAdurar.

15. Merisani (conditii speciale), pen-dinte de Mitrupolie, arendatl eu lei 23,100,garantieprovisorie lei 5,775, eu 1 pAdurar.

16. SpAtArei, impreunA cu Ulmeni, (con-ditiï speciale), pendinte de VAcAresei siSArindaru, arendatA cu lei 30,550, garan-0.e provisorie lei 7,638.

17. Nenciulesci (conditii speciale) ,

pendinte de Cozia, arendatA cu leï 45,000,garantie provisorie lei 11,250, cu 1 pA-durar.

18. Salcia, pendinte de sehitul Ionascu,arendatA cu lei 57,000, garantie provisorielei 14,250, cu 1 pAdurar.

19. BAduleasa, pendinte de schitul Tri-valea, arendatA culd 9,050, garantie pro-visorie lei 2,263.

20. Suhaia, pendinte de Clocoeiov, a-rendatA cu lei 25,000, garantia provisorielei 6,250.

21. Putintei, pendinte de Mitropolie,arendatu eu lei 18,300, garantia proviso-rie lei 4,575, eu 1 pAdurar.

22. Tulceasca, pendinte de Clocociov,arendatA eu lei 17,200, garantia proviso-rie lei 4,300, cu 1 pAdurar.

23. Piatra, pendinte de schitul Ostrovu,arendatA cu lei 12,050, garantia proviso-rie lei 3,013.

24. Netotii sat TrivAleanca, pendintede schitul Trivalea, arendatA cu lei 35,000,garantia provisorie lei 8,750, eu 1 pAdurar.

25. Dorobantul, pendinte de Clecociov,arendatA cu lei 80,000, garantia proviso-rie lei 20,000, cu. 1 pAdurar.

Judetul Olt.26. IbAnesci, a schitului Seaca, pen-

dinte de Cozia, arendatA eu lei 500, ga-rantia provisorie lei 125, en 1 pAdurar.

27. BAsesci sat Beciul , pendinte deMitropolie, arendatA cu lei 39,000, garan-tia provisorie lei 9,750, cu 4 pAdurari.

28. Sanjeni , din hotarul ComAnitapendinte de Govora, arendatA cu lei 120,garantia provisorie lei 60.

29. Rijletu, pendinte de Vierosu, aren-datä eu lei 10,300, garantie provisorie lei2,575, cu 2 pAdurari.

30. Potcha, pendinte de CAldArusani,arendatA cu lei 130, garantia provisorielei 65, cu 1 pAdurar.

Judetul Romanati.31. Studinita, pendinte de schitul d'Un-

Lemn, arendatA cu lei 4,550, garantia pro-

5 (17) Februarie 1878 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 681

visorie let 1,138, cu 1 pAdurar. ,

32. Vatra schituhit PoptinzAlesei, pen-dinte de episeopia Ramnicu, arendatA culet 3,850, garantia provisorie let 963, cu1 pAdurar.

33. RAdis6ra, pendinte de Brancoveni,arendatA cu let 13,400, garantia proviso--rie let 3,350, cu 1 phdurar.

Judetul Arge;o.34. BAdiceni-Paulésea .4ice i Mi-

eérsca, pendinte de Metropolie, arenclatAeu let 350, garantia provisorie let 100, eu2 pAdurarT.

35. CApAtaneni, pendinte de Vierosu,arendatA ell let 12,000, garantia proviso-rie lei 3,000, cu 4 pAdurari.

36. Muntele Ciorecu, pendinte de epis-copia Arges, ar.nadatA cu let 650, garantiaproVisorie lei 163, cu 1 pAdurar.

37. Schitul Tutana eu trupurile ABmII-nesci, TigAnesci, Albota i Mironésa satBr Atésea, afarA, de trupul Dolana, véndutde veeï, pendinte de Rad.u-VodA, arenda-tA eu let 31,500, garantia provisorie let7,875, cu 10 padurart.]

38. Ursit , pendinte de schitill d'Un-Lemn, arendatA cu let 75, garantia provi-sorie let 38, cu 1 pAdurar.

39. Cremenari numitt siCremenari-FIA-mânda, pendinte de schitul d'Un-Lemn,arendatA cul,q 10,100, garantia provisorielet 2,525, en 2 pAdurarï.

40. RësAritul i Apusul, vatra schitulaïCotména, afarA de 44 pog6ne din cAtunulBascovuluï, pendinte de Cozia, arendatA enlet 48,000, garantia provisorie let 12,000,eu 10 pAdurari.

41. Bercioiul, pendinte d Cozia, aren-dat eu let 2,300, garantia provisorie let575, cu 2 pAdurari.

42. Vatra schitulut VAleni fArA trupulOrzistea, pendinte de VAlent, arendatA enlet 720, garantia provisorie let 180, eu 1pAdurar.

43. Curéua-Scheiu pendinte de Hore-zul, arendatA eu let 2,250, garantia provi-sorie let 563, cu 1 pAclurar.

Judetul _Mused.44. FAsia din Ciumesct a schitulut Tri-

valea, (pAdurarul va fi i pAzitor de hota-re) pendinte de Cozia, arendatti en let1,000, garantia provisorie let 250, cu 1pAdurar.

45. Otasnita si Embaticurile dupe Cio-Anescï, pendinte de Cozia, arendatA cuet 950, garantia provisorie let 238, cu 4Adurart.

46. Priboeni, pendinte de CAmpu-Lung,rendatA eu let 1,000, garantia provisorie)1' 250, cu 1 pAdurar.47. Corbu-PAduretu si uà delnitA, pen-

inte de Metropolie arendatA cu let 850,Irantia provisorie LI 213, cu 1 pAdurar.48, Cotésca, pendinte de Metropolie, a-

aidatA, eu let 700, garantia provisorie let75, cu 2 pAdurart,

Judetul Dcintbovitci:

49. Parvulesci- pendinte Metropolie,arendat let 500, gararOa provisorie let125, en 1 pAdurar.

50. Valea-Luneq, pendinte de GolgotaaremlatA Oti let 17,300, garantia.provisorielet 325, cu 1 ptidurar.

51. Iacobesci, pendinte de Vierosu, a-renclatA eu let 750, garantia provisorie let188.

52. Panaghia-Ocnita, pendinte de Nu-cetu, arendatA eu lei 200, garantia provi-sorie let 100, eu 1 piidurar.

Judetul Prahova.53. Muscelu, afarA de Glodénu, ea care

a fost arendat, pendinte de Cotroeeni, a-rendat cu let 4,050, garantia provisorie let1,000, cu 1 pAdurar.

54. Poiana-VarbilAn, pendinte de Mk-ginent, arendatA en lei 1,500, garantia pro-viSorie let 375, en 2 pAdurart.

55. Muntele Trestiórele , pondinte deSnagovu, aremlat en let 250, garantia pro-visorie let 100, eu 1 pAdurar.

56. Slonul, pendinto de Isvórele, aren-dat cu let 122, garant'm provisorie let 60,en 1 pAdarar.

Judetul BuzA.57. Clinciu, pendinte de episcopia Bu-

zät, arendat cu let 1,950, garantia provi-sorie let 488.

58. ModruZesei si CrApesci, pendinte deepiscopia BuzU, arendat eu let 9,000, ga-rantia provisorie let 2,250, cu 1 pAdurar.

59. Parte din Verneset, pendinte de e-piscopia Buzn, arendatA cu let 1,100, ga-rantia provisorie let 275, cu 1 pAdurar.

60. Vatra episeopiet Buzn, fArA caselenumite ale tipografiet, Wndute de vecï,embaticurile rescumpärate, impreuna, insAcu 2 moil dupti apa iazulut din Buzni, cuearciumg, pAmênt de legumt si livede depomi, (en eonditit speciale), pendinte demonastirea Bann, arendatA cu lei 31,100,garantia provisorie let 7,775, cu 1 pà-durar.

61. Tihulesci,-Cozieni, vatta schitulutCozieni, ImpreunA ca pArtile din hotarulBAlAnesci si Musesci, precum i en mOracu easa de zid cu embatie, 4 pogOne deislaz infandat si osebit 20 pogOne dupeCozient, pendinte de episcopia Buz66schitul RAtesei, arendat eu let 5,080, ga-rantia provisorio let 1,270, cu 2 pAdurart.

62. SArulesei si CAMtnAu, vatra schitu-lut pendinte de episcopiaBuzäti, arendat ca lei 12,550, garantiaprovisorie let 3,138, cu 5 pAdurart.

63. Meruntisul numit i Valea-SécA ,pendinte de episcopia BuzOti, arendat culet 1,500, garantia provisorie let 375, cu2 ptidurart.

Judetul Ialonata.64. Berlesci si Popesci , pendinte de

Slobo4ia, arendat eu let 56,200, garantiaprovisorie lei 14,050, eu 2 pAdurart.

Judetul Dolja.65. Goicea-Mare satî Caina, pendinte de

Jitia, arendatA en. lei 32,050, garantia pro-visorie let 8,013.

66. Nedeia, pendinte de Horezul, aren-datA cu let 46,450, garantia provisorie lei11,613, en 1 phdurar.

67. Ciuperceni imprennA cu Curéna Ca-luiu, numitA i Cibru-Ciuperceni si CuréuaObedeni (Gibrovu), pendinte de Caluiu,schitul Obedeni i Horezul, arendat cu lei165,050, garantia provisorie let 41,263,cu 2 pAdurari.

68. Popesci WA 20 pog6ne rämase inposesia mosnenilor Hueicesci i Popesci,pendinte de Horezul, arendat cu lei 36,300,garantia provisorie let 9,075.

69. Féntana-Benulut, pendinte de Mo-arendatA eu let 70,200, gararrtia pro-

visorio let 17,550.70. Rudari fArA CiocAnari , cu care a

fost arendate pènä acum , pendinte deBrAncoveni , arendatA en lei 40,000, ga-rantia provisorie lei 10,000, cu 1 pAdurar.

71. egarcea eu trupurile Lipovul-Dal-go, Panaghia i Radulea, pendinte de Z1A-tari si episcopia Ramnien, arendatA cu lei162,400 , garantia provisorie lei 40,600,cu 8 pAdurari.

72. Silistea-Crucet, pendinte de CAluiu,arendatA cu let 55,100, garantia proviso-rie le 13,775.

73. Bistrita ca balta intréga, pendintede Tismana, arendatA cu let 80,000 go-gatia provisorie lei 20,000, cu 1 padru urar.

74. Columbul, pendinte de Mitropolia,arendatA cu lei 5,000, garantia provisorielet 1,250, cu 2 pAdurari.

75. Cornetul, pendinte de pensionatulde fete, arendatA cu. lei 2,400 , garantiaprovisorie lei 600, eu 1 pAdurar.

76. Comani, pendinte de Tismana , a-rendatA cu lei 100,000, garantia proviso-rie let 25,000.

77. CiocAnari fArA Budari , en care afost arendatti One' acum , pendinte deBrAncoveni, arendatA eu let 4,000, garan-ia let 1,000, eu un pAdurar.

Judetul78. Ascunsa , pendinte de episcopia

Rai:anion, arendatA en lei 16,000, garan-tia provisorie let 4;000, cu 1 pAdurar.

79. SlAtinicu si Blidarele, pendinte deMotrul, arendatti eu lei 14,500, garantiaprovisorie let 3,625, cu 2 pAdurart.

80. Bresnita si ZAdAstrita (conditiuntspeciale) pendinte de Tismana , arendatAcu lei 44,100 , garantia provisorie let11,025, cu 10 pAdurart.

Jucletul

81. Porcenit cu plain si muntit, in de-välmtisie cu MAldArescu si altu, fArA,

682 MONITORUL OFICIAL A.L., RDMANIEI 5 (17) Februarie 1878

zitor de hotare, find in sarcina pAduraru-lni act:3sta, pendinte de sehitul Latina, a-rendath, on lei 1,935, garantia provisorielei 484, eu 1 pAdurar.

Judetut Vellcea.82. BogclAnesei , pendinte de Arnota ,

arendatit eu lei 2,350, garantia provisorielei 588.

83. Cucesci, WA, päzitor de hotare, pen-clinte de Arnota, arendatit eu lei 120, ga-rantia provisorie lei 60, eu 1 pädurar.

84. Dosul eu morile pendinte de epis-eopia Rämnicu, arendath, eu lei 6,250, ga-rantia provisorie lei 1,563, eu 1 pitclurar.

85. Marcea, pendinte de Cozia, arenda-cu lei 4,450 , garantia provisorie lei

1,113, cu 2 pAdurari,86. Suhasul, pendinte de episeopia Ar-

ges, arendatA cu lei 3,000, garantia pro-visorie lei 750.

87. Vatra monastirei vora u Maha-lele, pendinte de Govora, arendatä cu lei10,050, garantia provisorie lei 2,513 , eu3 phdurari.

88. Vatra schitului Sghiabu (WA eon-finist) pendinte de Sghiabu arendath, eulei 183, garantia provisorie lei 90, cu unpAdurar.

89. Delnita, din Délul Maicilor, de laTérgul-Oena pendinte de schitul D'un-Lemn, arendat cu lei 150, garantia pro-visorie lei 75.

Judetul Râmnieul-Sarat.90. Cremenea sah Joita , pendinte de

Spirea din Deal, arendath eu lei 11,800 ,

garantia provisorie lei 2,950, cu 1 pAclurar.

Judqul Igf.91. Manjesci si Petresci , pendinte de

Galata , arendath eu lei 8,000 , garantiaprovisorie lei 2,000, eu 5 phdurarï.

92. Inconj. monastirei Zagoria eu came-rile de piaträ, pendinte de Zagoria, aren-datA cu lei 5,700, garantia provisorie lei1,425, cu un pAdurar.

Judetul Botofetni.93. Inconj. sehitnlni Agafton, afarA de

trupul D6mna on livedea vênduth, de veci;evaluatit en venitul anual de lei 3,535, cueonditii speciale, pendinte de schitul A-gafton , arendatA cu lei 1,250 , garantieprovisorie lei 313, eu 1 pAdurar.

Judetul94. Parte din Zapodeni , pendinte de

Dobrovétu, arendatä cm lei 100 , garantiaprovisorie lei 50.

.Tuderul Suceva.

96. Gnlia, pendinte de Probola arenda-th, cu lei 6,300 , garantia provisorie lei1,600, eu 2 pAdurari.

Judetul Baeti6.96, Parte din ChlugAra pendinte de ,

Bistrita, arendatA eu lei 400, garantia pro-visorie lei 100.

97. PAncesei si pArtile, afara de 5 hlisevéndute de veci, pendinte de Madona Ra-doian , arendath en lei 8,640 , garantiaprovisorie lei 2,160 , eu 2 pAdurari.

98. Pleopul, pendinte de Tasläu, aren-data eu lei 5,500, garantia provisorie lei1,375, cut 2 pAdurari.

Judetul Tecuciti.99. Bareea fArh, Buciumu, pendinte de

Dancu arendatä cu. lei 30,690 , garantieprovisorie lei 7,673, cu 1 phdurar.

100. Diocheni, pendinte de Nicorita, a-rendath, eu lei 17,000, garantia provisorielei 4,250.

101. Gerul eu Silistele , pendinte deRachit6sa, arendath, cu lei 13,100, garan-tia provisorie lei 3,275.

Judetul102. Govasna , pendinte de Dobrovèlu,

arendatA cu lei 3,170, garantia provisorielei 793, cu Uil phdurar,

103. Vetrisóia , pendinte de St. Sava ,arendath eu lei 9,000, garantia provisorielei 2,250, cu un pAclurar.

Judetul Covurlua.104. Trupul Vladnicu. , care a lost a-

rendatä impreunh, cu Cuea , vènduth deveei, pendinte de Nieorita, arendatä cu lei300, garantia provisorie lei 100.

105. Comhnesei, pendinte de ScOlele,arendath, ea lei 2,201, garantia provisorielei 551.

Judetut Cakul.106, Obileni , pendinte de episeopia

Husi , arendath, eu lei 26,675 , garantiaprovisorie lei 6,669, cu 5 pildurarl.

AN UNCIURI JUDICIARE.

LICITATI UN I.

Tribunalul de Arge§.Pe basa sentintei acestui tribunal, cu

No. 195, din 1874, si 35 din 1875, inves-tith, cu formula esecutorie No. 57, din1875, si dupa ind.eplinirea dispositiuni-lor cerute de procedura eivila, prin jur-nalul dresat de tribunal sub No. 6,198,din 1878, s'a hothrit ea in cIiva de 29 A-

prilie 1878, la orele 10 ante-meridiane,sh, se vêncIA cu licitatiune in pretoriul a-cestui tribunal, imobilul jos notat, averea D-lui Nae Manolescu, din capitala Bn-curesci, curatorele easel interçiisulul NaeBudisténu, spre despAgubirea D-lui Con-stantin Budisténu, de profesiune proprie-tar, din comuna urbana Pitesel, judetulArges, de sumele ce are o primi duph a-r6tata mai sus sentintA,

Acéstä vêncIare se publich spre e:ene-rala cunoseintA , ea toti aeeia ce vor aveaasupra acestui imobil veri-un drept deproprietate , usufruct servitute , chirie,

hipoteeä sat ori-ce alte drop-turi, sh se arate la tribunal mai 'nainteatermenului de adjudeeatiune, end in urmAnu li,se va mal admite nici u pretentiu-ne. Erh, aeeia ee vor voi sh cumpere acestimobil sh, se presinte la tribunal, laIiva

ora indicatä mai. sus, spre a concura.Descrierea imobilulul ee se vinde, eon-

diiunile vénprei si diferite sarciniprejuritri ale imobilului pén6 acum cu-noseute :

Ca la cinci ante pogOne loc arabil i fé-nete, care se invecinesee la fesärit cu pro-prietatea D-lui Alexandru Verieenu, la a-pus eu proprietatea D-lui C. Budisténu,la rakIA-nOpte eu proprietetea Roan siméqh-4i cu Cernelile si Vulpescii. A-eésth proprietate a interOsului N. Budis-ténu, situata in comuna Gliganu, plasa Gä-lhsescilor, districtul Arges.

EsaminAndu-se registrele de inscripti-uni do chtre D. grefier local, resulth eh, penumele D-lui Nae Manolesou, curatoreleintercIisului BudistOnu, rio s'a ghsit nielUil eas popritor asnpra imobilului urmArit.

No. 32,297. 1877, Deeembre 28.

Tribunalul Prahova, seetia I.

La 4 Martie viitor, ora 10 de dimineth,s'a decis a se vinde en licitatie la acesttribunal, averea imobilä remash de la de-functul I. Marzea, ce ee administrézA deD-na Ana Märzea, nAseuth, DAschleseu, incualitate de mamt si tutrice a minorulnisOti fiti Ion I. Märzea, de profesie iconómAde cash i domiciliatA in Ploesei, urmAri-th duph, cererea C. Clincenu, loco-tenent In armath, domiciliat tot in Plo-esci, spre a D-sale despAgubire de sumabanilor prevNuti in aetul de ipotecA, In-seris de aeest tribunal sub No. 44 , din1874, Investit cu formula esecutorie, careavere se. compune din :

lJ sfOrh, mosie numith Runeenésea corn-puss parte in pAdure parte in livecII dcpruni si parte in fArdta, in märime ea 300pogúne, duph, aproximatie, si se inveci-nesce cu mosia Statului, fosth, a Sf. epis-eopii Buzai, cu mosnenii Chlugäreni i enmosia D-lui Iancu Marghilornan; avendimbnatätirile urmAtóre :

136, vie ca 30 pogóne, duph aproxima-tie, din care 10 sunt date pentru a se lu-era de locuitori, érh, eele-alte pogOne suntin *aging, si are clAdirile mai jos notate:

eash, compush, din 4 odhi, construe-tia de zid, invelith cu sindrilä si sunt instare de mijloc.

Uil euhnie cu uà odae , constructia riezid, invelith, cu sindrilh. Uil pivnith dezid, involitil cu sindrilA, in stare de mijloe.

Mai are un sopron coustruit de seAn-

6 (17) Febrnarie 1878

duri, Invelit ca indrilit, i tóte atesteimbun6ti4ie sunt in facia drumuluï, tm-prejmuite cu zid, d'asupra zebrele cam

Situat find acest imobil Ineomuna C1ugreni, plasa Cricovu , aeestj udet.

Descrisul imobil, dupl atestarea grefd,sa glsit afectat la urmittóreaimprejurare:

Ana Mina, colonel E. Boténu, urml-rirea avereT sale, dosarul No. 472, din a-nul 1874.

Se publicit 4e acésta si se somezit totïaeeia carT ar pretinde ver-un drept de pro-prietate, usufruct, servitute, chirie, pri-

ipotecit sat orT-ce alt drept ea,inaintea dild de adjudeeare, sl vie la tri-bunal, a aréta pretentiunile ee vor avea,sub pedépsl de a perde acest drept, dupttal. III, de la art. 506 pr. eivilit.

No. 3309. 1878, Februarie 3.

Corpul portär eilor tribnnalului Ilfov.

Pentru dioa de 9 Ianuarie 1878, fixen-duse de D. jude de pace al ocolulut V, ase vinde eu licitaie pe piata tribunalelor,la orele 11 si 5 p. m., averea mobil/ aD-luT N. Simonide, pentru clesplgubireaD-10 Al. Balabun, se publid Uri spregenerala cunoseintl, érl, de nu. se va pu-tea termina vhderea in (lioa mentionatit,va continua si in dilele urmltóre.

No. 968. 1878, lanuarie 31.

Pentru died de 9 Februarie 1878,lixtindu-se de onor. tribunal Ilfov, sectiaHI, a se vinde eu licitatie de la orele 11

pe pieta Constantin-Val , avereamobill, a D-10 colonel Emanoil Culoglu,pentru desplgubirea D-nd Ecaterina Cu-loglu, se publieit spre cunoseinta generalit,&A de nu se va putea termina n dioa men-tionatl, vênciarea va continua si in dileleu rmittóre.

No. 1,006. 1878, Februarie I.

CITAT1UNI

Curtea de ape I din Bucuresci, sees. I.

D-na Anica Peleanu, find en domici-liul necunosent, se vestesee printr.aoéstAel la 16 Martie viitor, la orele 10 tie di-minétA, sit villa a se Inatisa in procesulco are cu Enache Peleanu pentru divort,pregâtita cu tóte actele necesarit ; eunos-cand el, la c4s de nevenire, procestil se varesulta in lpsl, conform art. 148 din pro-cedure coduld civil.

No. 1,104. 1878, Februarie 1.

Tribunalul Ilfov, sect. I corectionalii.

D-niT Mitu Mihaid, Zisu Lampagin siDincl FolostinI, eu domiciliai necunos-cut , sunt eitatI a se Infatila la aeest

MONITOUL OFICIAL AL ROMANIEI 683

tribunal, ea prevenitI pentru Wee, la 6Martie 1878, la orele 11 de diminetit ; a-vénd In vedere el, de nu vor fi urnaltoe,se vor judeca tn lipsit.

No. 1,220. 1878, Ianuarie 11.

D. T. Elefterin, cu domiciliul necu-noseut, prevenit pentru furt, este ehematla acésta seetiune, in dioa de 10 Martie1878, la orele 11 diminéta ; avénd In ve-dare ea, de nu va fi rmittor, ae va judecuin lipsit.

No. 1,293. 1878, Ianuarie 11.

I). Radu Marin, eu domieiliul neon-noseut, este eitat a se infltisa la acest tri-bunal, ea prevenit pentru bittae, la 8 Mar-tie 1878, la orele 11 de diminétl ; avêndin vedere el, de nu va fi urmätor, se va ju-deca

No. 1,328. 1878, Ianuarie 11.

Dumitru Mladin Roses, cu domici-liul necunosuut, este eitat spre a se Ina-tile la acest tribunal, In dioa de 8 Martie1878, ea prevenit pentru Wee ; avênd invedere el, de nu va fi urmätor, se va jude-ca in lipsl.

No. 1,329. 1878, lanuarie 11.

D. loan §erban, cu domiciliul neat-noscut, este eitat swe a se tiatio la a-cest tribunal, in slioa de 10 Marie 1878,la orele 11 a. M., ea prevenit pentru ten-teativ6, de omor; avénd in vedere el, de nuva fi urmtitor, se Ta judeea in lipsh.

No. 1,601. 1878, Ianuarie 11.

D. Gudri Andrad, cu domiciliul ne-cunoscut, este citat spre a se in** laacest tribunal, ea prevenit pentru b.too,la 10 Martie 1878, la orele 11 a. m.; a-vend tn vedere el, d nu va fi urmittor, seva judeea in lipsà.

No. 1,647. 1878, Iaxuarie 13.

Simion Leon, eu domiciliul necunos-cut, este eitat a se infiSigla la acest tribu-nal , ea prevenit penteu contraventia , tudiva de 11 Martie 1878, la ora 11 de di-

avhd tu vedere cA, de nu va fiurmAtor, se va judeca in lipsl.

No. 1,625. 1878, Ianuarie 13.

L. Liehtblau si Aron §napu, eu do-uaiciliurile neeunoseute sunt citatï a setall,* la acest tribunal, in ciiva de 10Alartie 1878 , la orele 11 de dinainétl, eaprevenitT pentru escrocherie ; avénd invedere e , de nu vor fi urmittorT, se vorjudeca tu lipsit.

No. 1,619. 1878, Ianuarie 13.

Florea Ivan Zbrencea, cu domiciliulnecunosent, este themat la acest tribunal,In dine de 24 Martie, la ora 11 de dimi-nétl, spre a se eereeta ca prevenit in pro-

eesnl pentru furt, av6nd in vedere ce, denu va fi urmAtor, se va judeea in lipsL

No. 3,053. 1878, Ianuarie 21.

Nicolae Burgin, Grigore Stefan Ne-deleu , Lixandru V. Stivirna i Florea D.Preotesa , eu domiciliurile neeunescute ,

stint ehemati la acest tribunal, in diva de24 Martie 1878 , la ora 11 de diminetl ,

spre a se cerceta ea prevenitT in procesulpentru ultragiti; avênd in vedere el, de nuTor fi urmittorT, se vor judeea in

No. 3,056. 1878, Ianuarie 21.

Grigore Gasparovid , cu domieiliulnecunoscut, este chemat la acest tribunal,in dine de 22 Martie 1878, la orele 11 dediminétit, spre a se cereeta ea prevenit inprocesul pentru contrabanell; avAnd invedere eit, de nu va fi urmAtor, se va ju-deca tu lipsit.

No. 3,041. 1878, Ianuarie 21.

Anastase Dumitrin, ea domiciliul ne-conoseut, este eitat a se infittisa la nesttribunal, in din de 23 Martie 1878, la o-rele 11 de diminetit , ea prevenit pentru.contraventie ; avénd in vedere eit, de nuva fi In-miter, se va judeca in lips/.

No. 3,031. 1878, Iannarie 21.

Lambru Tudor, cu domiciliul necu-noseut, este ehemat la acest tribunal, indiva de 20 Martie 1878, la orele 11 de

spre a se eereeta ea prevenit inprocesul pentru furt ; av6nd in vederede nu Ira fi nrmittor, se va judeea in lipsà.

No. 2,833. 1878, lanuarie 21.

Gheorghe Petre, eu domieiliul necu-nosent , este ehemat la acest tribunal indiva de 2 Martie , la ora 11 de diminétl,spre a se cerceta ea prevenit in procesulpentru bltae, avénd tn vedere c, de nnTEt fi urnator, se re jucleea in lipL

No. 2,666. 1878, Ianuarie 21.

Miehalache Ivan, en domiciliul ne-ennoseut, este chemat la aeest tribunal,In diva de 22 Martie 1878, la orele 11 de

spre a se cereeta ea prevenit inprocesul pentru furt; avênd In vedere cLde nu va fi urmAtor, se va jud.eca in lipsL

No. 2,643. 1878, Ianuarie 21.

Vasile Dardl , eu domiciliul necu-noseut, este elemat la acest tribunal Inclina de 22 Martie 1878 , la orele 11 dediminétl, spre a se cerceta ca prevenit inprocesul pentru eontraventie; avénd In ve-dere el, de nu va fi urmitor, se va judecain

No. 2,640. 1878, Ianuarie 21.

Joan Nicoleseu, girantele jurnalulutTimpu, eu domiciliul necunoscut, este che-mat la acest tribunal, in diva de 21 Mar-

684 MONITOREL OFICIAL AL ROMANIEI 5 (17) Februarie 18riA

tie 1878, la orele 11 de dimin4A, spre a ¡se cerceta e prevenit in procesul pentrulcalomnie ; a \ Csnd in vedere cA, de nu va fiurmAtor, se va judeca in lipsA.

No. 2,555. 1878, Ianuarie 20.

Dumit: u Ionescu, cu domiciliul ne-cunoscut, e te chemat la acest tribunal,In diva de 17 Martie 1878, a ora 11 dediminétl, sp,¡e a se cerceta ca prevenit inprocesul pet tru bAtae; ave"eid in vederecä , de nu va fi urmAtor , se va judeca inlipsA.

No. 2,543. 1878, Ianuarie 20.

Constai.tin C. Niculescu , cu domi-ciliul necuno cut, este chemat la aces tri-bunal, in diue de 17 Martie 1878, la ore-le 11 de diminétA , spre a se cerceta caprevenit In procesul pentru calomnie ; a-vend In veder cA, de nu va fi urraAtor,va judeca In lipsA.

No. 2,540. 1878, Lanuarie 20.

Redalu Oheorghe, Ioan GavrilA Chi-rol, Nit Iordaehe, MiricA Gheorghe, Flo-rea Gheorghiu , GhitA Gheorghe , VasileTudor , Florea Grigore, cu domicilinrilenecunoscute, st; at chematI la acest tribu-nal in diva de 17 Martie 1878 , la orele11 de diminétA, spre a se cerceta ea pre-venitT In proce ul pentru. furt ; av'end invedere cl, de n u vor fi urmAtorT , se vorjudeca in lipsA.

No. 2,531. 1878, Ianuarie 20.

Nicola san Nicolae Cazar, cu domi-ciliul necunoscu t, este citat spre a se in-fAt'isa la acest tribunal in 4iva de 21Martie 1878, la orele 11 de diminell, caprevenit pentru Anire; av'end In vederede nu va fi urm tor, se va judeca in lipsA.

No. 2,528. 1878, Ianuarie 20.

PAun Nauw, ea domiciliai necunos-cut, este citat a infltisa la acest tribu-nal , in diva de '11 Martie 1878, la orele11 de diminetl , ca prevenit pentru bAtae;av6nd In vedere eA, de nu va fi urmAtor,se va judeca in li1 sA.

No. 2,525. 1878, Ianuarie 20.

Leon Lichbl .ra , fabricant de apAgazósA, cu domiciliul necunoscut, este ci-tat spre a se infati :a la acest tribunal indioa de 20 Martie 1878, ora 11 de dimi-nétl, ca prevenit pei tru bAtae; avend in ve-dere cA, de nu va fi urmAtor, se va jude-ca in lipsA.

No. 2,501. 1878, Ianuarie 20.

Eduard Wainer, cu domiciliul necu-noscut, este citat 1 se infAtisa la acesttribunal in diva de 20 Martie 1878 , laorele 11 de diminét ca prevenit pentrufurt, av6nd In veder cA, de nu va fi ur-mAtor, se va judeca in lipsA.

No. 2,493. 1878, Ianuarie 20.

Iancu Hie , Petcu Dumitru si GhitAVasile, cu domiciliile necunoscute, preve-nitï pentru bAtae, sunt ettatï spre a se in-fAtisa la acest tribunal in diva de 20Martie 1878, la orele 11 diminéta; avhdIn vedere ch, de nu vor fi urmAtorT, se \Terjudeca in lipsA.

No. 2,485. 1878, Ianaarie 20.

Joan MAtrunA si Anica Mara* cudomiciliurile necunoscute, sunt chematï ase infAtisa la acest tribunal in dioa de 17Martie 1878, la orele 11 de dimin4A, , caprevenitY pentru bAtae ; avélnd in vedere,cl de nu vor fi urmAtori, se vor judeca InlipsA.

No. 2,450. 1878, Ianuarie 20.

Tribunalul Iltov, sec. II corectional&

Gheorghe Petre Rotaru ou domiciliulnecunoscut, este chiAmat la acest tribunalin diva de 10 Martie 1878, la 11 ore dediminétA, spre a se cerceta ca prevenit inprocesul pentru fart; avend in vedere cA

7

de nu va fi urmAtor, se va judeca in lipsA.No. 3,348. 1878, Ianuarie 23.

Constantin Gadea si Marin Petre, cudomiciliurile necunoscute, sunt citatati" ase infAtiea la acest tribunal in (;tina de10 1VIartie 1878, orele 11 de diminetA, capreVenitI pentru bAtae; avénd in vedere cA,de nu vor fi urmAtorT se vor jucleca In lipsA.

No. 3,350. 1878, Ianuarie 23.

Ilie Michail, cu domiciliul necunos-eut, este chemat la acest tribunal in divade 10 Martie 1878 , la orele 11 de dimi-ntA, spre a se cerceta ca prevenit in pro-cesul pentru alms de incredere; avênd. invedere cA, de nu va fi urmAtor, se va jude-ca in lipsA.

No. 3,367. 1878, Ianuarie 23.

Alecu Anghelescu, cu domiciliul ne-cunoscut , este chemat la acest tribunal,in diva de 10 Martie 1878, la orele 11 dediminétA, spre a se cerceta ca prevenit inprocesul pentru delict silvic; avénd inve-dere, cA de nu va fi urmAtor, se va judecain lipsA.

No. 3,380. 1878, Ianuarie 23.

Maria G. Alexandrescu, cu domici-liul necunoscut, este chematA, la acest tri-bunal, in çilua de 10 Martie, la 11 ore dediminetA, spre a cerceta ca prevenitä, inprocesul pentru rupere de sigilil; avend invedere cA, de nu va fi urmAtere , se va ju-deca in lipsA.

No, 3,387. 1878, Ianuarie 23.

D. Ión Isvoranu, din Oltenita, acumcu domiciliul necunoscut, este chemat laacest tribunal, in c,liva de 10 Martie, la ora11 de diminetA, spre a se cerceta ca pre-

venit , in precesulin vedere cA, de nujudeca in lipsA.

No. 3,405.

Pentru fart ; avêndva fi urmAtói', s6

1878, Ianuarie 23.

Siica Gheorghe si Petrache Vasile,cu d omiciliurile necunoseute, sun t chematIla acest tribunal, in diva de 10 Martie, la11 ore de diminetA, spre a se cerceta caprevenitï, In procesul pentru adulterin; a-Ond in vedere cA de nu vor fi urmAtorï,se ror judeca In lipsh.

No. 3,437. 1878, Ianuarie 23.

Judecatoria oeoluluI II, colórea deGalben.

D. Badea Iordache, cu domiciliul ne-cunoseut, este chemat la acéstA, jaded,-torie, in dioa de 17 Martie 1878 , la ora11 de diminetA , spre a se cerceta ca re-clamant in opositia fAcutA de D. Costa-che Petrescu, contra &Id de judecatà cuNo. 1,121, din 1875; avend in vedere cA,de nu va fi urmAtor, se va condamna inlipsA.

No. 559. 1878, Pebruarie 3.

D. Badea Iordache , eu domiciliulnecunoscut , este chilmat la acéstA ja-decAtorie , in c¡lioa de 17 Martie 1878, la11 ore de diminetA, spre a se cerceta careclamant in opositia fAcutA de D. Cos-tache Petreseu, contra child de judecatAcu No. 1,120, din 1875; avênd In vederecA, de nu va fi urmAtor, se va condamnain lipsA.

No. 560. 1878, Februarie 3.

COMANDAMENTE PREALABILE.

Corpul portareilor din Bueuresci,1878, Ianuarie 26. No. 33.

Nei' G. Alexandrescu, portArel din Bu-curesci, in virtutea auforisArd D-lui pre-sedinte alronor. tribunal Ilfov, sectia III,pusA pe petitia D-lui D. Ionescu, inginer,inregistratA la No. 910, din 1878, princare cere ca., in basa sentinteT tribunalu-luT Ilfov, sectia II civilA, cu No. 200, din11 Main 1877 , investitA cu formula ese-cutorie, la No. 226, din 1877, si care areurmAtórea coprindere :

NOT CAROL I ,

Prin gratia luI Dumneden si vointa na-tionalA, Doran al Romanilor,,

La tori de faciá i viitori, s`dratate.

Rom&nia.Tribunalul llfor, sectia Il civila.

1877, Main 17. No. 200.Presidentia D-luT presedinte D. Teodo-

rescu, asistat de D. membru G. N. Bage

5 (17) Februarie 1878 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 685

dat, in absenta D-lui membru G. Petro-nie, a D-luï suplininte I. Dobrescu , pre-earn si a D-lui procuror, ocupati en alteluerAri.

Coprinddnd fotoliul ministerului pu-WIC D. advocat Ghitescu, eel maï vechit idintre advocatii aflatï in sala seclintei.

edinta, s'a deschis la ora legalA.La apelul nominal s'a presentat D. Io-

nescu, in absenta D-lor P. DendrinoSebastita Dendrino, citati in regula.

DupA citirea luerArilor din dosar, re-clamantul ceru a se condamna pArAtii sA"TplAtéscA solidaricesce sema de 2,529 leïnouï, precum si in parte P. Dendrino, laplata a 100 lei ambele eu proeentecheltueli de judeeatA.

Presentând. 2 acte, unul cu data 24 No-embre 1875, sub-sci is P. Dendrino si Se-bastita Dendrino, prin care se obliga aplAti reclamantului solidaricesce suma de2,529 lei, i altul sub-seris flume P.Den-drino, obligindu-se a'T pMti lei 100.

D. locotenent de procuror conchise pen-tru admiterea cerereT reclamantulul.

Tribunalul ;Avênd in vedere actiunea intentatl de

D. Ionescu, prin petitia inregistratA la No.6,891, din 1876, Noembre 26, contraD-lor P. Dendrino i Sebastita Dendrino

7

pentru datorie ;Ascultând pledoaria pArteï presente

conclusiunile ministerului public ;Av6nd in vedere c, reclamantul a pre-

sentat 2 acte, unul prin care P. DendrinoSebastita Dendrino se obliga a plAti

reclamantului solidaricesce suma de leinouy 2,529, si altul prin care numai P.Dendrino se obliga a plAti leï noui 100 ;

Avênd in vedere cA ast-fel fiind recla-mantul 'O-a constatat pretentiunea , con-form art. 1,169 c. civil ;

Avênd in vedere c pArAti,i de si eitatiin reguld, nu s'aii presentat in instantAspre arata motivele de opunere, ee vafi ave'nd ;

Ave'nd in vedere i dispositiunile art.150 pr. eivilA ;

Pentru aceste motive , in unire eu con-clusiunile D-lui locotenent de procuror ;

'In numele legeT ,

Condamna pe P. Dendrino i SebastitaDendrino, sA, plAtéseA solidaricecce lui D.Ioneseu suma de lei noui 2,529 , cu pro-cente legale de la intentarea actiunei pênèla achitare, plus 100 lei cheltueli de ju-decatA ;

CondamnA pe P. Dendrino sA plAtéseAlui D. lonescu suma de lei 100 , cu pro-cente legale de la data intentArei actin-nei p:send la achitare.

AcestA send* este supusA opositieiapeluluï, conform legei.

DatA si cititA, in sedintIpublicA astA-di,11 Maid 1877.

D. Teodorescu, G. N. Bagdat.Grefier, P. N. Simonid.

Portarelul tribunalului Ilfov , sectia IIetvila.

Presenta copie find conformA cu ori-ginalul, se atesf-,A spre a se da in primi-

irea D-lui D. Ionescu, inginer, strada Po-llonA, No. 74, astA-di, 19 Maid 1877.

PortArel, Iorgu Poenaru.DAm putere i ordonAm tutulor agenti-

lor administrativï sA esecute sentinta; pro-curorilor sA stAruesed pentru a el aducerela indeplinire, si spre credintA presentasentintA s'a sub-sods de noT.

D. Teodorescu, N. D. Bud4ténu.Grefier, N.Constantinescu.

No. 226. 1877, August 31.

SA se vendA, cu licitaie casele ca loeullor, din calea Crajovei, suburbea Sf. Ilie,No. 38, colórea Verde, din Bueuresci, a-verea D-lui P. Dendrino si Sebastilia Den-drino ale cAror domiciliuri sunt neeu-noscae; somAm pe numitil P. Dendrinosi Sebastita Dendriuo ea, in termen de 30Ole de la publicarea acestui comanda-ment sA, achite suma de lei noui 2,529solidaricesce, capete plus dob6nda, si lei100 cheltuell; tot d'ud-datA, , D. P. Den-drino va aehita singur suma de 100 leicapete, plus dobAnda i cheltueli, prin de-punerea banilor la casa de depunericonsemnatiuni.

Cunoscênd numitiï D-ni cA, de nu sevor conforma acestui comandament, in a-rAtatul termen, vor fi urmAriti pe tóte cAi-le legale, si mai cu sernA prin vêndéreamentionatului imobil.

PortArel, Alexandrescu.Aeest comandament s'a gout dupa a

mea cerereD. Ionescu, inginer,

domiciliat u suburbea Batistea, stradaPolonA, 36.

1878, Ianuarie 26. No. 26.

Noi G. Alexandrescu portArel dinBucuresci, in virtutea autArisAreT D-luipresedinte al onor, tribunal Ilfov, seetiaIII, pusA pe pititia D-lui D. Ionescu, in-giner, in -egistratA la No. 916, din 1878,prin care cere ca, in basa sentinteï tribu-nalului Ilfov, sectia II eivilA, eu No, 200,din 11 Maid 1877, investitA eu formulaesecutorie, la No. 226, din 1877, si careare urmAtórea coprindere :

CAROL I,Prin gratia lui Dumnedefi si voína na-

tionalA, Domn al Românilor,La to0 de facia viitorY, sanétate.

România.Tribunalul Ilfov, sectia

1877, Maid 17. No. 200.,Presidentia D-lui presedinte D. Teo-1

dorescu, asistat de D. membru G. N. Bag-

dat, in absents, D-lui membru G. Petro-niu, a D-lui suplininte I. Dobre,cu , pre-cum si a D-luï procuror, ocupati eu altelucrAn

Coprindènd fotoliul ministeru lui publicD. advocat Ghiteseu, cel maÍvt chid din-tre advocatii afiatï in sala sedineï.

edinta s'a deschis la ora legalA.La apelul nominal s'a presentat numaï

D. Ionescu, in absenta D-lor P. DendrinoSebastita Dendrino, eitati in iegulA.Dupa citirea luerArilor din dsar , re-

clamantul earn a se condamnaplAtéscA solidaricesce suma de 2,529 leinoui, precum i in parte P. Den lrino laplata a 100 lei , ambele cu pro -elite sicheltueli de judecatA.

Presentand 2 aete, until cu data 24 No-embre 1875, sub-sods P. Dendrino si Se-bastita Dendrino, prin care se o'digA aplAti reclamantului solidaricesce sima de2,529 lei, ,F,d altul sub-sods numaï P. Den-drino, obligându-se a'T plAti lei 109.

D. locotenent de procuror conchire pen-tru admiterea cererei reclamantului.

Tribunalul,AvAnd in vedere actiunea intent: tA do

D. D. Ionescu, prin petitia inregist, atA laNo. 6,891, din 1876, Noembre 26 , con-tra D-lor P. Dendrino si Sebastitr. Den-drino, pentru datorie

Ascultând pledoariile pArtei pr 3senteconclusiunile ministerului public ;Avdnd in vedere cA reclamantil a pre-

sentat 2 ado, unul prin care P. Dendrinosi Sebastita Dendrino se obligl a plAtireclamantului solidaricesce sum de lei.noui 2,529, si altul prin care nun,aiDendrine se obliga a plAti lei noui I 00 ;

Aveind. In vedere cA ast-fel find, ecla-mantul '0 a constatat preteniunea, con-form art. 1169 c. civil ;

Avênd in vedere cA pArâti f, de si eitatiin regulA, nu s'ati presentat In instantAspre arAta motivele de 9punere ce vorfi av6nd ;

Avhd. in vedere disposiiunile art. I 50pr. eivilA.

Pentru seeste motive, in unire eu et n-clusiunile D-lui locoteneht de proeuror,

In numele lege,CondamnA pe P. Dend dno i Sebastla

Dendrino, sa plAtéseA solidaricesce lui D.Ioneseu, suma de1eÏ tienI 2,529, en pi o-cente legale de la intentarea actiunei p6ndla achitare, plus 100 1_4 cheltueli de ju-decatd, ;

Condamna pe P. Del drino sA plAtésA,lui D. Ionescu, suma d.e lei 100, eu prcente legale de la data intentArei actinneipAnt la aehitare.

AcéstA sentintA est( supusA opositieiapelului conform lege i.

Data si cititA in sedintA publiea, astA11 Maid 1877.

D. Theodorescu, G. N. Bagdat.Grefier, P. N. Simonidi,

686 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 5,(17) Februarie 1877

Portarelul tribunalutu Ilfov, sectia II

Presenta copie find conforma cu origr-nalul, se atestA spre a se da in primireaD-luT D. Ionescu inginer, strada PolonA,No. 74, astAdT, 19 Mait 1877.

PortArel, lorgu Poenaru.

DAmputere si ordonAm tutulor agentiloradministrativT sA esecute acéstA sentintA;procurorilor sA stAruescl pentru a el adu-cere la indeplinire si spre credintA pre-senta sentintA s'a subscris de noi.

D. Theodorescu, N. D. Budisténu(L. S.) p. Grefier, N. Constantinescu.No. 226. 1877, August 31.

SA se OndA, ca ljcitaie easele cu locullor, din calea Crajovel, suburbea St. Ilie,culórea de Verde, No. 38, din comuna Bu-euresel, averea D-lor Sebastita Dendrinosi P. Dendrino, ale cAror domiciliuri suntnecunoscute; somiim pe numitiT SebastitaDendrino, si P. Dendrino, ea, In ter-men de 30 áile, de la publicarea aces-tui comandament, sA achite suma deleT noul 2,529 solidaricesce capete plusdobe"nda, si leT 100 cheltuell, (tot do-bêndA), prin depunerea banilor la casade clepunerl i consemnatiuni ; cuno-sdnd cl de nu se va con-forma acestul comandament in ar6tatu1 ter-men, vor fi urmAriti pe tóteclile legale simal eu semA prin vêndérea mentionatuluTimobil.

PortArel, G. Alesandrescu.

Acest comandament s'a Meta clupa amea eerere, D. lonescu inginer, domicili-at in suburbea Batistea, strada Polon5,No. 36.

PortArel, Alesandrescu.

SECUESTRE.

Corpul portäreilor tribunalulul Ilfov.Se publicA spre generala cunoscinta, ,

conform art. 481 din procedura civilA, eh'chiria stabilimentuluï Valhala , din caleaMogos6el, avere a D-lui Macs Schinchel,s'a secuestrat pentru despAgubirea D-luTPetre T. Dancovici, in basa adresel onor.tribunal comercial ca No. 10,985 , din1877.

No. 828. 1878, Ianuarie 27.

Conform art. 481 din procedura ci-se publiel spre generala cunoseintA

cA chiria caselor din strada Plantelor, No.21 , suburbia Popa-S6re , colórea Negru,avere a D-lui I. Balescu, este secuestratA,pentru despAgubirea D-lui Stefan Nico-lau, pe basa adresel D-lui jude de pace al0001. V local on No. 222, din 1878.

No. 833. 1878, Ianuarie 27.

ANUNC. ADMINISTRATIVE

Adresa eireulara a primAriel en1No. 1378, din24 Ianuarie 1878, dare tot! D-nil primary aieomunelor rurale din judetul I1fov, relativa

stergerea comercian¡ilor i industriasilorea i loeuese In comunele rurale din lista co-leglulul III!de Adunare.

Domnule primar,

Consiliul comunal din- capitall, in se-dinta sa de la 13 Ianuarie, ca ocasiunearevisuirel listelor electorale (de CamerA siSenat) pe anul 1878, avgndFn vedere cAs'a recunoscut de instantele judecAtoresciincA din anal trecut cA alegetoriT din co-munele rurale, earl TplAtesc cAtre7Stat-uldare anualit de 80 lei vechl, de si r6spundacestA dare, In vedere insit cà art.'5'clinlegea electoralA prescrie in mod categoriccif fac parte din al III colegit al orale-lor, comerciantil i industriasiT carT p1A-tesc o asemenea dare septorT In orase ,drift, nu §1 cel din comunele rurale»;consiliul a decis a nu se mal Inscrie Incolegiul III, acel alegetorT care stall in co-munele rurale, ci a se trece de D-v6strAtot In lista colegiulul al IV, impreunA cueel aiÏ alegkorT al aeestul colegit; fAcên-du-le eunoscut cA eel ce nu se vor mul-tumi pe acestA decisiune, pot sA reclamein timpul hotArit de lege (conform art.37) la'consiliul comunal din care fac parte,earl reclamatiunT sA se inaintede de D-v6-strA consiliulul comunal din CapitalA Intermenul legal, spre a se judeca i resolvuconform legel.

Subsemnatul derA, am on6re a cornu-nica D-v6stre acéstA decisiune a consiliu-lui comunal din Capitalà, in privinta nu-

aleg6torT (earl p6n6 acum figuratin colegiul III), sePtori In comunele ru-rale, i y invit, D-le primar, a '1 inscri§1 pe dêni1 in lista colegiulul IV, dincomuna D-vOstre, ce vetY forma defini-tiv pentru and 1878, din care un esem-plar vel trAmite si la primAria Capitalel latimpul cuvenit, conform legel, impreungcu ori-ce reclamatiuni vetY primi, adicit celmaT tan* 0114 in g.itia de 13 Februarieviitor inclusiv, cánd espirA termenulunor asemenea reclamatiuni, spre a se pu-tea hotAri de consiliul comunal, si dupAcare, in termen de 3 di1e trebue a se In-cheia publica negresit fistele definitive.

Primitl, D-le primar, incredintarea preaosebitei mele consideratiunt

No. 1,378. 1878, Ianuarie 24.

Conform art. 33 si 34 din legea elec-toralA , consiliul comunal din capitalA,prin intelegere cu cele-alte consiliT dinjudetul Ilfov, a procedat la revisuirea siformarea listelor electorale provisorirdeCamerA i Senat, pe anul 1878, av6nd debasA ultimela rolurT de contributiunT ale

perioduld eurent de 5 anï 1877-1881.Aceste liste electorale provisoril, pe a-

nul curent, s'aii si afisat in cea d'ântaitDuminicA dupA 15 Ianuarie, adicAg la 22ale acestel lunl.

Pers6nele call nu se vor vedea inscrisein çlisele liste i earl' vor insusi calitAtilecerute de lege, remAn in drept a reclamaconsiliulul comunal in termen de 3 s6p-nmanT de la data afigerel, inscrierea D-lorsat stergerea orl-cAruT individ omis satnedrept inscris In lista colegiulul , dincare el Insusl face parte, conform art. 37din lege.

1»sul termen de 3 gptëmânT, aeordatde legea electorall, se socotesce de la 22Ianuarie curent, p6n6 la 13 Februarie vii-tor inclusiv, la 6 ore -gm , in care timpconsiliul conmunal va fi in permanentA,conform art. 43 si 44 din lege, si va pri-mi ori-ce fel de reclamatiunl relative lalistele electorale. DupA espirarea acestultermen aeordat de lege, nicl ul reclama-tiune nu se mal p6te primi.

Autoritatea comunaili dérA, a gAsit detrebuintA a publica i pdn presA acéstAdispositiune a legel, spre sciinta tutulorD-lor alegkorl din capitall, si mal eu sé-mA pentru eel earl at dreptul a face par-te din colegiul III si IV, si earl multI dinD-lor fiind chiriasY, sunt siliÏ a'sT schim-

In fie-care si ast-fel potsA nu fie toll inscrisl In rolurl cu adeq-ratul D-lor domicilitl, i prin urmare, nielin liste cad', dupA lege (art. 33), se revi-suesc si se pregAtesc In fie-care an, dupitrolurile de contributiunT.

De aceea, pers6nele earl se interesez delistele olectorale provisoril, pe anul eu-rent 1878, si cari doresc a fi Inscrise e-sact In cele definitive, sunt invitat1 sA bi-ne-voéscA a veni la primArie (la serviciulsecretariatulul) in arAtatul termen de 3Opt.6minT (adicii Ong la 13 Februarieviitor inclusiv), In oil-0e i i orA de lu-erare, spre a vedea listele earl, sunt pusela dispositia fe-cArui alegnor , eonformlegel.

No. 1,490. 1878, lanuarie 25.

PrefecturajudetululLa licitatiunea tinutA in dioa de 1 De-

cembre viitor, pentru darea in intreprin-dere a constructiund diu not a localulultfpde sc61A i caneelarie din comuna Ianca,plasa VAdeni, acest judet, nepresentându-se nicl un amator, comitetul permanent, insedinta de la 4 cnrent, a amânat tinereaacestel licitatiuni, In dioa de 18 Februarieviitor, ea se va tine atât la comitet cat qila numita comunA.

Condit'innile si projectele relative carecontin suma de lei 17,363 bag 35, se potvedea de amatorT, in orT ce di de lucru, dela ora 1 i a. m. p6n6 la 4 p. m.

No. 261. 1878, Ianuarie 12.3-1

5 (17)Februarie 1878 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 687

Prefectura de Romanall.

In conformitatea ineheilreT comitetuluTpermanent No. 173 , prefeetura publicA,di la spitalul acestuT judet, se afla vacantpostuRde sub-hirurg, eu salariti mensualde 100 let

Prin urmare, doritoriT ce voesc a ocupaaeest post sA, se presinte la eomitet cu ae-tele de titlurile c,e vor poseda spre a fi ad-misT.

No. 1,228. 1878, Ianuarie 25.

Prefectura de Buzell.

In ile1e de 22, 23 si 24 Februarie 1878,se va tine licitatie la Ote primariile dinplaiul SlâniculuT, pentru antreprisarea ac-cidelor si alte taxe pe tin period de 3 anT.

Se publiel spre cunoseinta amatorilor.No. 1,131. 1878, Ianuarie 28.

Murind de Ma episootieT juncul ce sopripâsise in comuna Lipia despre caretratézâ, si anunciul inserat in MonitorulNo. 286, din 1877 se publieâ acésta spresciinta posesorulu; luT.

No. 1,084. 1878, Ianuarie 27.

Prefectura de Dorohoifi.

Pe teritorul comuneT BrAeseT, din plasaCosula, acest judet, in dioa de 29 Deeem-bre 1877 , pripitsindu-se un bon , la phplavan , cómele tepóse, inferat la soldulstang dinapoT i ciopartat de cAdá.

In consecinta raportoruluT sub No. 209,primit cle la D. sub-prefect respectiv, sepublica acesta spre cunoscinta proprieta-ruluT, care sA, se conformede legeTrurale.

No. 697. 1878, lanuarie 27.

CURSUL BUCURESCIDAT DE

sci--men3170.11A T ICIU

No. 60. Strada Lipseani. No. 60.

Pe gioa de 4 Februarie 1878.Cump Wnd.

ObligatiunT rurale . . 94 - 94 72domeniale . 88 T4 89 -

, 3001. C. pens.152 - 160ScrisurT funciare rnrale 82 - 82 1/9

urbane71 72Imp. m unicipal. . . 81 - 81 /

2eu pr. Bue.(bil.201.)21 -

Ac. Dacia" (500 1.) . -, Romania" (100 1.) - -

Rubla de hârtie . . 2 67 2 69

.4

"''

wcn=©

tf1 1

P -E; H

pl 4-,... a:-I-7- ....0 ct

»... ,.,...,0 oP. gm,Gel cd

... .... .;. . ,o o ....,

',E; ó ci; --='-'oa a r, .a

cd ice O ..,.4-4-:- -1-.- 0.CD -a) 4-'.= g .1,El .". Z0 '.:I^ E a; g.i.,-, a-7 ...., CD

4-, ....

c/5o,0. 2,

f4

cncdr...-.,

pi(E

r'n"

Q15....,;...

......

iiia-a3:-.

1_-,__.--a.....

ia3_4-2,

4-.ttZ

ct) oP 'Etg

*.-- 0.

.-. soP. o' 004" =o ....,, 4--a

:al as

.F.I.

5 "-;'- ii.. g"-d'-

--. --,4-, 4-,7=1

.L1.2,

c'i ."'=E 1 ''Z'vrtcf..;

.......kamemora.

I 1 I1 ,.:i;

I

',wawa.

01 ..tt.

aa P.an7,1

I I I1 I

tt,..,

Z...

io;..Z7.. .iHH

11:)qiV

o ot- c.- occC X, OD

op00

oocop

oxn00

...,:rOC

g.1 9S

- ---

If .0

--4. 0 0n.z. c.., az

kl0oz

OA

cfSo-.

P.

r-:co

ap6,=,

0 4/"d.

C.' C.; CkiN. N. cr.)

a7.4GC

a0;cO

al

03t--

CM

C-

13i9tilatIU,..-, el

c4 vi ceSo ._,.. 0. viCA

,--,O.)

c;c0

.1c;<7.,

tz ..

Z

te2..1

g

tuultlItila

4a. c.6 ;, I ,_,1.,

aI

...-,41

a7.6

Icri1--1

1

IIIILIX8A1o

Ilt VS Ci+ -f. + Cii4.

8cri

1

at4-F

c;t

ea

- 4'?.

ce:1t

eg

cN iI

o61

uIlYaK

___--.1 Li6 ,2, cei

1 1 1ci

1

u.1.)3.

-iC r-21 C'iI I I

aVS

I I

07

I

co

,--II

.09ultum cc; 0.5, r

061 t / .--

.t3ve.,Fs

S.(.)

74

z3t.)t:s

,.,.A-1

kn'BT..) ix

k- I- .1.- . CA

06 ici 4Lej Ln )nt- t- t-

11-

,-r,

N

..:,

c r:.,-.14L-

0.,o cint.

el. ..

c\iCOt-

to.bnC.

U.19 B

o 0 0a. tl, .

N' tli' VSLCZ in int- t- t-

ota

0;int-

.k.

.-..1int-

.

..,

0;tot--

0C7.

.--.1toC--

IP 94s°d

o o oa o .c6 IA .6in in 1,..n,--- ,.... ,---

oo

2,--

oco

ce.44,---

o,C,

c6In,--

oI-

,....

at.'MI-

t3i9uTtum

o .. , ..6 in eito in nL-- L-- C--

o..ceikr.)C-,

.rcc-41t--

.

. ..

16

t---

ok-

c.i

L--

,..,V

ZVtla

IS...,........vvt-c.

CI

13.19s

IP olsad00

rc cn

CCDcr

0C)ri)

oZ

vi9ttIniTariD

ZZ

v)x o

Ma cz o,-4 ,-.1 ,--4 --, -,

o

o

4.)

v.> -

41)

c:qcc

72

o

o

oo

a.

oo

7-1

688 moNrroriuL OFICIAL AL ROMANIEI 5 (17) Februarie 1878

CURSUL BUCURESCI

PRIMA CASA DE SCHIMBLA

BURSA"No. 68. Strada Lipscanl. No. 68.

4 Februarie 1878.

100/0 Oblig. rurale . . .

esite la sorti8% 17

domeniale . . 8879 89esite la sortï 97 971/2

CaseT pens.3001.dob. fr. 10 . . 150

7% Scris. func. rurale . 8270/o urbane. 728% Imp. municipal . . . 81

cu pr.Buc.(bil.201.) 21Sctiuuï Dacia" . . . .

Romania" . .

,up6ne rurale exigibiledomeniale 30/0 21/20/

scrisuffArgint contra aur 3/40/fl 5/8°A

Rubla hartie 2 66 2 68Florinu 2 12 2121/2

Cursul din Viena15 Februarie.

NapoleonulDucatul

Cursul din Berlin15 Februarie.

iblig. cAil. ferate române . 70 10 mArciActiunile 17

24Priorithtï 71 25Oppenheim 93Ruble hartie . . . . 218

Cursul din Paris14 Februarie.

Renta romanA . . . .¡ 54% fraudISAC M. LEVY.

rump ..

931/2

Vèndut

94

15521/,

721/,811),22

9 51 florini5 62

ANUNCIURI PARTICULARE

(AURA inalta autorisatie a guvernulut.1 roman, epitropia generalh a easel' spi-

talelor Sf. Spiridon din Iasi', sc6te in yen-dere ua padure de stejar de pe mosia Co-tofthnesciY, cotuna Uricestii, judetul Putna,proprietate a easel' spitalelor, pe unis ca-lei ferate ce are a trece de la Adjud spreTârgul- ena.

17ileIe de licitare ee se va tine in ca-mera epitropieT se fixézh la 8, 9 si 10 Mar-tie, anul cnrent.

Doritoriï de a cumpera acéstil pAdure,sunt invitati a se presenta cu garantiï innumerar saA efeete publice de ale Statu-lui roman in va16re de 10,000 franei.

Conditiunile de v6ndére se pot ved.eala epitropia generala din iasï.

I Epitropia bisericeI Slobozia din Bu-curesci.

La 26 Fubruarie 1878, se va tine lici-tatiune in cancelaria epitropieï din curteaacesteï bisericï, pentru inchirierea ecare-telor sale, de la 23 Aprilie viitor ma-

pe termen de treï auì, insA :1. Casele in parte sub No. 1, 2, 3, 4 si

5, ce compun hänisorul sub No. 153;2. Casele din strada Senatul, No. 19

si 21 ;3. Casele din strada erban - VodA,

No.¡152.Dorit,oril se vor presinta in mentionata

di, la 11 ore de diminetA, spre concuren-th, avOnd cu D-Ior uh garantie de 10 laRita din valórea chirid de ac,IT.

Epitropï : Pr. R. Sterianu Icononu,Dimitriu.

No. 4. 1878, Ianuarie.

Paris, 22, boulevard, Monlinar rePASTILLE DIGESTIVE fabricate

la Vichy cu Ssitrurf estrase din sor-ging. Éi aii unf gustaJroducii unii efectu sicuru contratcrimeloru s'agrelelorii mistuirr.SARIIRI DE VICHY PENTRII DALUnü suld pentru u baie, pentruoel%cari nu potii merge la Vichy.

Sprits evita contrafacerilese so cir'd pe tote produsele marca

CONTROLULUI ETATULUI FRANCINE

Produsele de mar sulfa se gasesciila DD. Gubler , Wartanowitz

Cii.

1-1-rJEur!t:ss.

4. CRE RE E I LA. 4::Art xr E

IV DE LENS'i2_92e.'''''

'4(GicZAND,P

7

ARFU 11

II, °Urnisseur de plusieurs e°,4,,

Sprö a albi,indulci i da Wei transparinta

Pn§:irèsbi Pentua necurmatà junete

distrugadri§41)VireliturHe.

'Lfd PATLIMP,,

1n pimni ele de la proprietatea Orlestil,judetul Valcea, plasa Oltu, distanth deu6, jumnate ora,' de DrAgAsanï, se aflii

ua,' mare cantitate de vin de DrAgAsani dinanul 1868. Amatorit se vor adresa d'a-dreptul la p:oprietarul D. CosticA I. La-hovari la Rimnicu-Valcd, sail la inten-dentul mosiei. (3)

IMPRIMERIA STATULUL

Epitropia seminaruluI NifonMitropolitul.

Epitropia are trebuinth' a cumre'ra obli-gatiunï domeniale in valóre de 15-20mii leY, purtand cuponul de Ianuarie anulcurent. Plata acestor obligatiuni se va faceprin cup6ne domeniale esigibile la 1 Iulieanul trecut. Pentru ac6sta se va tine lid-tatie in dioa de 18 Februarie curent, lacancelaria epitropiem, strada Filaretu, No.2, la orele 12 din di.

Pentru a fi admisl la licitatie, D-niTconeurenti vor depune uh garantie de 10la sutA sail lei. 2,000 in numerar sari efectepublice. Persóna asupra chria se va adju-deca acésth licitatie, va fi dat6re a predaepitropieï un borderoti in care se va in-dica seriile si numerile efectelor vândute,valórea fie-cArui titlu i ate cup6ne tine.

No. 10. (1-2z) 1878, Februarie 1.

-v.TINDERE VOLIJNTARA. Mo§iaV Vitánesci, partea D-neT Maria Anino-

sanu, situath in judetul Vlasca, plasa Câl-nistea, comuna MAgura, intindere 1100 po-gone pAmOnt prima calitate majora parteintre-vedi, regiune cunoscutA pentru supe-rioritatea pArn6ntulu1, livede, I unca, grh-din): cu zarzavaturi, vii. Ecareturi ease mariproprietäresd , magazii InchpAtóre de600 chile, pAtule, grajduri, imprejmuiri,vad pe Telorman. Mosia este d'alungulcalel nationale Bucuresci-Alexandria sitraversatA de soseua judetianh a valelTe-leormanuluT. Distanta din Vitänesci la Bu-curesei este de 69 kilom. la Alexandria6 kilom., la Giurgiu 45 kilom., la Zimni-cea 39 kilom.

Doritorii se pot adresa la domiciliulproprietarei in VitAnesel. Combinatiuni fa-eilit6re pentru platA. (12-7d).

Epitropia spitaluluI BrAncoltenesc§i a Sf. bisericI Doranita-Bala§a.

Mosiile : Gangeova eu trupurile ei Co-mostenii, Gighera i MAcesurile-de-Sussi de Jos din judetul Dolj, pe call se afiharate si semAnate peste 900 pogóne gradde UREA ; Stoenesciï din judetul Roma-nati avOnd asemenea pe dênsa arate si se-mAnate ea la 250 pog6ne grail de tómnA,Neesestii si Riiosiï din judetul Teleorman,nearendându-se din lipsh de concurenti,se public:A din noti ea doritoril de a luain arendA aceste mosiT pe periodul de cincianT, de la 23 Aprilie 1878 pane' la 23 A-prilie 1883, sh se presinte la epitropie indioa de 20 Februarie curent , la orele 11diminéta, când urmédh a se desehide aseptea 6rh licitatiune.

Conditiunile se pot vedea la epitropiein t6te dilele de lucru, de la orele 9 di-minéta IAA la ora 1 duph

No. 107. (3) 1878, Februarie 2.

DIRECTOR : N., T. ORASANII.