Diplomatie Si Istorie Politica 1814-1878 U1

8/19/2019 Diplomatie Si Istorie Politica 1814-1878 U1

1/31

Dinamica relaţiilor internaţionale, 1814-1878

Congresul de la Vienaşi sistemul concertului european, 1814-1848

Cuprins1.1. Obiective………………………………………………………………………………... 81.2. Introducere……………………………………………………………………………… 81.3. Congresul de la Viena şi noul echilibru european………………………………….. 91.4. Crie şi represiune. !epere ale evolu"iei siste#ului p$n% la1848………………...

2&

1.'. (oile #ecanis#e de gestionare a rela"iilor interna"ionale. )iste#ul concertelor * )iste#ul Congreselor ……………………………………………………………………

29

1.+. ,ibliogra-ie ……………………………… 3'1.. !%spunsuri şi co#entarii la testele de autoevaluare …………............................ 3'

1.8. /ucrarea de veri-icare …………........................................................................... 3+1.1.Obiective………………………………………………………………………………...

8

1.2. Introducere……………………………………………………………………………… 81.3. Congresul de la Viena şi noul echilibru european………………………………….. 91.4. Crie şi represiune. !epere ale evolu"iei siste#ului p0n% la 1848………………... 2&1.'. (oile #ecanis#e de gestionare a rela"iilor interna"ionale. )iste#ul concertelor

* )iste#ul Congreselor ……………………………………………………………………29

1.+. ,ibliogra-ie ……………………………… 3'1.. !%spunsuri şi co#entarii la testele de autoevaluare …………............................ 3'

1.8. /ucrarea de veri-icare …………........................................................................... 3+

1.2. Introducere

Veacul I a -ost epoca ulti#% a uropei ca centru al lu#iicunoscute. )pre deosebire de #odernitatea ti#purie secolul I 0n#aterie de rela"ii interna"ionale a -ost unul al guvernan"ilor preocupa"inu at$t de Credin"% ori de ideea #onarhiei universale c0t de ap%rarea şi#en"inerea echilibrului de putere. -ost secolul i#pulsului na"ionalist şial unei revolu"ii europene iar genera"iile conte#porane l5au perceput

probabil ca -iind o epoc% a -urtunii şi r%scul%rii. Cu toate acestea veaculI a -ost unul surprin%tor de stabil 0n planul a-acerilor interna"ionale.Co#parativ nu at$t cu haosul şi deastrele secolului c0t cu secolelece l5au precedat. 6i asta pentru c% Vechiul Regim 7VII5VIII * epoca#onarhiei de drept divin şi a construc"iei statului #odern * n5a cunoscutnici pe departe o ar#onie şi stabilitate divine. n -apt actorii principali aisiste#ului statal european au urcat şi au cobor$t de pe scena rela"iilor interna"ionale cu rapiditate a#e"itoare. :intre ;uterile aşeateindiscutabil 0n r$ndul celor nite 7Olanda şi )pania * au

1


2/31


0ncetat a #ai -i


3/31


sintetiat% 0n cele 121 de articole ale ctului -inal de la Viena 79 iunie181'.

)iste#ul interna"ional european dup% colapsul i#periuluinapoleonian a -ost unul #arcat de opoi"ia -unda#ental% dintre


4/31


teritoriile separate prin FCuloarul =eser5uluiG * proteLat de ctul Jederalera 0n c%utarea propriei unit%"i geogra-ice.

&ran'a. ra interesat% de consolidarea regi#ului intern şi eli#inarea c$t#ai rapid% a ocupa"iei str%ine. >r#%rea reintegrarea 0n siste#ulinterna"ional 0n postura de


5/31


chestiunea )a?ei reuşind chiar per-ectarea unui tratat secret cu


6/31


Sos ce se substituie !epublicii ;rovinciilor >nite nerestituirea insulei


7/31


de-ensiv% contra !usiei şi ;rusiei se#nat de


8/31


9/31


)pa"iul elve"ian a constituit şi el obiectul debaterilor Congresuluinu#%rul cantoanelor a -ost sporit de la 19 la 22 prin ad%ugarea@enevei =allis5ului şi a (euch$tel5ului. :in ra"iuni geostrategice "in$ndde ap%rarea stabilit%"ii siste#ului Con-edera"ia Qelvet% a -ostneutraliat% 7neutralitate perpetu% prin deciia unani#% a


10/31


1.2. Ce state au ob"inut #%riri teritorialeX………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….............

1.3. Ce criterii5principii au stat la baa re5siste#ati%rii europeneX……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

1.4. Ce instru#ente de securitate colectiv% au -ost create pentru ap%rarea ordinii stabiliteX………………………………………..…………………………………………………………………...……………………………………………………………………………………………………………..……………………………………………………………………………………………………………

$5spunsurile pot i consultate la pagina

1.3.8. Construc'ia diplomatic5 a Congresului de la Viena

1. ratatul de la Caumont din 9 #artie 1814 ce per-ectea% alian"ade-ensiv% anti5napoleonian% 7pentru ' de ani 0ntre


11/31


obliga"iilor şi responsabilit%"ilor


12/31


,ourbon ustria a ob"inut 0n -inal asenti#entul !usiei şi al ;rusieipentru o interven"ie #ilitar% 0n sudul peninsulei italice interven"ieconsu#at% la -inele lunii #artie 1821.Verona 71822 s5a reunit pentru a decide 0n privin"a tulbur%rilor revolu"ionare din )pania #andat$nd interven"ia #ilitar% -rance% 0npeninsul%. )olu"ia a -ost respins% şi conda#nat% de


13/31


14/31


cesta din ur#% a -ost cel care a enun"at şi pro#ulgat cartaconstitu"ional% la + iulie 182& che#$ndu5i la guvernare pe e?ponen"ii#odera"ilor deLa lega"i de


15/31


in-or#at asupra preparativelor insurec"iei dar #en"inu5se o atitudineoscilant% a conces 0n -inal Constitu"ia constituind un nou guvern ce5iincludea şi pe unii dintre liderii #işc%rii 7)antorre di )antarosa. CarloJelice a respins 0ns% orice inova"ie deavuindu5l pe Carlo lberto şiso#$ndu5l s% se al%ture i#ediat trupelor r%#ase -idele dinastiei. n lipsaunei ridic%ri populare 0n -avoare insurgen"ilor ar#ata pie#onte% a avut

o victorie -acil% asupra trupelor revolu"ionare la 8 aprilie 1821. /a 9aprilie ustriecii au p%truns la r$ndul lor 0n ;ie#ont #en"in$nd #ai apoigarnioane p$n% 0n 1823.

Interven"ia 0n )pania a puterilor aliate a -ost decis% la Congresulde la Verona din 1822. -ost Jran"a o-icial% 7#e#br% a )-inte lian"edin 1818 de pe acu# ultraconservatoare cea care şi5a asu#atresponsabilitatea interven"iei #ilitare. ;re#ierul VillZle instalat 0nsepte#brie K22 deşi un o# al pruden"ei şi al p%cii a s-$rşit prin a cedapresiunilor


16/31


#aLoritatea statelor independente n%scute din #işc%rile de e#ancipare-iind republici. n secolul al VIII5lea #erica /atin% a avut pu"ine punctede contact cu )tatele >nite şi #ai ni#ic 0n co#un. O #as% inert% deservi indieni sclavi negri şi #etişi era e?ploatat% de o p%tur%guvernativ% restr$ns% de Castilieni aco#odat% cu ideea de a -i condus%de viceregii spanioli pe baa legilor Indiilor de Vest. Cei c$"iva din s$nul

acestei elite ca )i#on ,olivar sau Jrancisco de


17/31


Colapsul I#periului )paniol a condus 0n #od direct la :octrinaniteerau singura na"iune ce 0ncepuse deLa s% recunoasc% republicile

independente din #erica /atin% 78 #artie 1822 0ns% nu#ai


18/31


Cele patru puncte a-late 0n viiune lui da#s 0n aten"ia guvernului a#ericanerau aşadar 71 propunerea privind o cooperare nglo5#erican% 72 posibilainterven"ie a )-intei lian"e 0n #erica /atin% 73 e?tinderea punctelor decoloniare ruse 74 denun"area de c%tre !usia a principiilor a-late la baa-iec%rui stat independent din #erica.

cceptarea o-ertei britanice privind o declara"ie co#un% 0nse#na 0ntrealtele abandonarea te#porar% a proiectelor a#ericane vi$nd ane?areaCubei ori a Ae?asului. ns% 0n ciuda acestui deavantaL ideea a sur$soa#enilor de stat #ai b%tr$ni ca Se--erson şi


19/31


siguran"aG #ericiu\ ;entru o vre#e :octrina nite asupra #ericiu #eridionale.

/octrina "onroe > "esaul anual al %reşedintelui "onroe,adresat Congresului ;!

/a 2 dece#brie 1823 ;reşedintele a#erican Sa#es nite şi alte puteri s% declar%# c% a#considera pri#eLdioas% pentru pacea şi siguran"a noastr% orice 0ncercare dinparte lor de a5şi e?tinde do#ina"ia asupra oric%rei p%r"i din aceast% e#is-er%.(u ne5a# a#estecat şi nu ne vo# a#esteca 0n chestiunea coloniilor şiteritoriilor dependente 0n preent de indi-erent care putere european%. :ar dac% din partea oric%rei puteri europene se va produce o interven"ie 0n scopulde a supune sau de a institui 0n orice alt% -or#% un control asupra destinelor acelor guverne care şi5au declarat şi p%strat independen"a recunoscut% de noicu toat% considera"ia şi dreptatea noi nu vo# putea vedea acest -apt 0n alt%lu#in% dec$t 0n aceea a unei #ani-est%ri nea#icale -a"% de )tatele >nite.

n r%boiul dintre ase#enea guverne şi )pania ne5a# declarat neutri 0nc% la data c$nd le5a# recunoscut şi vo# persista 0n atitudinea adoptat% c$t%

vre#e nu va surveni o schi#bare de circu#stan"e care potrivit Ludec%"iiautorit%"ilor co#petente ale acestui guvern va trebui s% produc% o schi#barecorespun%toare din partea )tatelor >nite schi#bare indispensabil% securit%"iilor. >lti#ele eveni#ente din )pania şi ;ortugalia arat% c% uropa nu este 0nc%liniştit%. n spriLinul acestui -apt i#portant nu poate -i invocat% o prob% #aiputernic% dec$t hot%r$rea puterilor aliate D#e#brele )-intei lian"e * n.n.E de ainterveni 0n a-acerile interne ale )paniei. D…E

;olitica noastr% -a"% de uropa adoptat% 0ntr5un stadiu anterior alr%boaielor care at$t de #ult% vre#e au agitat aceast% parte a globuluir%#$ne 0ns% aceiaşi adic% a nu ne a#esteca 0n a-acerile interne ale niciuneiputeri europene a considera guvernele de facto ca guverne legiti#e din

19


20/31


punctul nostru de vedere a cultiva rela"ii prieteneşti cu acestea şi a #enaLaase#enea rela"ii printr5o politic% -ranc% -er#% şi hot%r$t% "in$nd sea#% 0norice #o#ent de preten"iile Luste ale -iec%rei puteri dar netoler$nd ve?a"iunidin partea niciuneia. n privin"a continentelor noastre circu#stan"ele sunt totalşi v%dit di-erite. ste i#posibil ca puterile aliate s%5şi e?tind% siste#ul lor politicasupra unei p%r"i din aceste continente -%r% a pri#eLdui pacea şi -ericireanoastr%H ni#eni nu poate crede c% -ra"ii noştri sudici l%sa"i la libera lor alegerevor adopta acest siste# de bun% voie. ste tot at$t de i#posibil ca noi s% neco#port%# cu indi-eren"% -a"% de o ase#enea interven"ie 0n orice -or#% s5ar produce. D…E

"ulegere de te#te pentru istoria universal$% Epoca modern$ vol. I1+4&.1848 d. :idactic% şi ;edagogic% ,ucureşti 193 p. 311512.

est de autoevaluare 4

4.1. ?plica"i pe scurt #otivele guvernului a#erican pentru procla#area :octrinei


21/31


Oto#an. n-r$nt% 0n r%boiul declanşat de !usia * asistat% de


22/31


#işcarea de e#ancipare belgian% s5a declanşat la ,ru?elles a -ostprocla#at% independen"a şi deliberat% o nou% constitu"ie acceptat% şide liberali şi de catolici. )olu"ia separ%rii ad#inistrative dar care#en"inea o uniune dinastic% 0n persoana suveranului =ilhel# I deOrania5(assau nu a -ost acceptat% de insurgen"i. /upta pentruindependen"% a durat ece luni şi s5a bucurat de spriLinul deschis al

Jran"ei şi al n al treilea acord 7circu#scris tradi"ionalacordurilor de la


23/31


-iica Isabella av$nd5o ca regent% pe #a#a sa


24/31


supra 0ncheierii procesului !estaura"iei 7ori !estructur%rii cu# s5a #ai propus e?ist% o concordie relativ general%.


25/31


no"iunile de echilibru. n 181' dup% e?pansiunea napoleonian% Jran"a a -ostreadus% 0n vechile ei li#ite teritoriale şi siste#ul echilibrului a -ostinstitu"ionaliat. Congresul de la Viena şi siste#ul concertelor pe care l5ai#pus pe toat% durata secolului al. I5lea repreint% e?presia cea #aipregnant% şi #ai conştient% a echilibrului din istoria interna"ional%. !şadar, Ln'elesul cel mai larg acceptat al termenului este acela care se reer5 laun proces Ln care nici un stat şi nici un grup de state nu devinpredominante. Dvans (eNnha# 2&&1 p. '15'2E

cordul de la Viena şi conceptul de diplo#a"ie a con-erin"elor pecare l5a inaugurat au repreentat baa conduitei interna"ionale pe totparcursul secolului al I5lea chiar dac% siste#ul concertelor ca atares5a 0ncheiat odat% cu !%boiul Cri#eii. n acest sens a -ost pri#ulsiste# #ondial deliberat de regi# de securitate. doua şi a treia

0ncercare de re-acere şi conducere a ordinii interna"ionale din 191952& şi#ai apoi 194'54+ datorea% -oarte #ult e-orturilor de pionierat alegrupului din 181'. Concertul s5a 0nt$lnit sporadic pe parcursul secoluluial I5lea cu scopul concret de a reolva proble#ele litigioase carea#enin"au stabilitatea nitatea de scopuri pe care arealiat5o este i#presionant% şi unii co#entatori au nu#it5o Fo revolu"ie

0n istoria diplo#a"ieiG. u e?istat #ai #ul"i -actori care au contribuit la-unc"ionarea Fcu succesG 70n sensul c% nu au e?istat r%boaie 0ntre


26/31


)paniei 0n 1898 şi Saponia dup% victoria 0#potriva !usiei din anii 19&4519&'.Dvans (eNnha# 2&&1EO _.

D'E )iste#ul nu a pus la 0ndoial% suveranitatea deplin% a statelor. -ost pre-erat% regula unani#it%"ii ast-el 0nc$t dac% erau a-ectateinterese na"ionale vitale siste#ul r%#$nea inactiv.

D+E (u a -ost un vehicul al re-or#eiH scopul lui a -ost s% conduc% şis% #en"in% status Tuo5ul.

DE (u a 0ncercat s% eli#ine con-lictul ci nu#ai s%5l "in% subcontrol.

D8E n ciuda #arilor di-eren"e ideologice dintre ;uteri * cele 3;uteri orientale erau conservatoare şi contrarevolu"ionare iar stateleoccidentale erau #ai liberale 0n g$ndire * 0#p%rt%şeau p%rerea cuprivire la nevoia de a se #en"ine Fdreptul public al uropeiG şi de a sestabili un cod de co#porta#ent interna"ional.

:in toate aceste #otive siste#ul concertelor a -ost o inova"ie 0nrela"iile diplo#atice. chilibrul puterii era acu# #onitoriat 0ndru#at şicontrolat şi e?ista p%rerea unani# acceptat% c%


27/31


o con-erin"% pre#erg%toare la Viena. n nici una din situa"ii nu s5aconturat o 0n"elegere co#un% asupra i#plica"iilor reuniunii. Congresulde la i?5la5Chapelle singurul la care a participat r#area a -ost c% ;uterile liberale


28/31



29/31


est de autoevaluare 6.'.1. :e-ini"i 0n #od e?haustiv ur#%torii ter#eni acord$nd aten"ia necesar% plas%rii 0nconte?tul istorico5geogra-ic corect.

a. )-$nta lian"%

..........................................................................................................................................................................................................................................................................................................

....................................................................................................................................................

b. ;rincipiul legiti#it%"ii...............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

c. Christinos..........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

d. Con-edera"ia ger#an%.......................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

1.


30/31


1.1 Con-edera"ia @er#ana !egatul Aarilor de Sos !egatul autono# al ;oloniei.1.2. !usia ustria ;rusia


31/31


/u?e#burg şi :ane#arca c%reia 0n schi#bul (orvegiei 0i -useser% cedate :ucatele Qolsteinşi /auenburg.

Date post:	07-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	anda-neacsu
View:	238 times
Download:	0 times

Diplomatie Si Istorie Politica 1814-1878 U1

Documents