91
Drobeta Turnu Severin 2014 – 2020 Orizont 2030 Aspecte de protecția mediului - Strategia unui oraş verde-albastru Varianta finală
Drobeta Turnu Severin 2014 – 2020
Orizont 2030
Aspecte de protecția mediului - Strategia
unui oraş verde-albastru
Varianta finală
Aspecte de protecția mediului – Strategia unui oraş verde-albastru
Introducere ………..……………………………………….....……………………1
Capitolul 1. Prezentarea situaţiei existente ..............……….............………………………..3
1.2 Politica de mediu ............................................…………….………………….6
1.3 Schimbările climatice și mediul ……………………........……………..………13
Capitolul 2. Analiza Diagnostic ………......………………………………………………….56
2.1. Raport cercetare cantitativă .…...…………………………………………..…….59
2.2. Raport privind grupurile de lucru ….................................……………………..66
Capitolul 3. Misiune, Viziune, Valori …..………..…………………………………….....…69
Capitolul 4. Axe,Implementarea, Monitorizare ....................................................................70
Capitolul 5. Managementul strategiei în domeniul mediului şi mecanisme de
reajustare …................................................................................................................................84
Plan de acţiuni .......................................................................................................................... 86
Bibliografie……………………...………………………….…………………………………. 88
Conținutul acestui document nu poate fi utilizat, reprodus, distribuit, transmis, expus, în alte
scopuri decât cele legal permise. Extragerea oricăror informații, se realizează numai cu acordul
scris al titularului drepturilor de proprietate, SC. Concept Consulting S.R.L. Dreptul de
proprietate va fi transferat numai după efectuarea plății pentru serviciul prestat, conform
contractului 25999/19.12.2014.
1
INTRODUCERE PREMISE
Mediul pune la dispoziţia fiinţei vii materia din care se compune, energiile pe
care le cheltuieşte şi excitanţii care o pun în mişcare (P.A. Marinescu).
Protecţia mediului este o problemă de o importanţă globală, care trebuie să
devină o prioritate locală, deoarece vizează în mod direct condiţiile de viaţă şi
sănătatea populaţiei, realizarea intereselor economice, precum şi capacităţile de
dezvoltare durabilă a societăţii.
Existenţa unui mediu curat reprezintă o condiţie incontestabilă a realizării
drepturilor fundamentale ale omului: dreptul la sănătatea fizică şi morală şi dreptul
la viaţă. Aceasta implică păstrarea calităţii principalelor componente ale mediului -
aerului, apei, solului, florei şi faunei în condiţiile unei dezvoltări durabile.
Datorită schimbărilor produse pe parcursul ultimilor ani în societatea noastră,
în structura economiei, dar şi în cadrul legislativ existent a apărut necesitatea
elaborării unei politici publice locale clare în domeniul protectiei mediului, care:
să determine principiile de bază şi prioritătile în domeniul protecţiei
mediului, utilizării raţionale a resurselor naturale şi dezvoltării durabile a localitatii;
să asigure sinergismul implementării obligaţiunilor asumate prin cadrul
programatic naţional şi european;
să constituie baza pentru consolidarea capacităţilor de implementare a
cadrului politic şi legislativ în domeniul protecţiei mediului şi utilizării durabile a
resurselor naturale.
Strategia UE pentru Dezvoltare Durabilă completează Strategia de la Lisabona
şi se doreşte a fi un catalizator pentru cei ce elaborează politici publice şi pentru
opinia publică, în scopul schimbării comportamentului în societatea europeană şi,
respectiv, în societatea românească şi implicării active a factorilor decizionali, publici
şi privaţi, precum şi a cetăţenilor în elaborarea, implementarea şi monitorizarea
obiectivelor dezvoltării durabile.
Responsabilitatea pentru implementarea Strategiei revine Uniunii Europene şi
statelor sale membre, implicând toate componentele instituţionale la nivel comunitar
şi naţional. Merita subliniată, de asemenea, importanţa unei strânse conlucrări cu
societatea civilă, partenerii sociali, comunităţile locale şi cetăţenii pentru atingerea
obiectivelor dezvoltării durabile.
Dezvoltarea durabilă este o modalitate de dezvoltare a societăţii umane, care
asigură satisfacerea necesităţilor generaţiei actuale fără a afecta nivelul şi calitatea
2
vieţii generaţiilor viitoare, sau cu alte cuvinte, fiecare generaţie trebuie să-şi satisfacă
necesităţile proprii fără a lăsa pe seama generaţiilor viitoare datorii ecologice – adică
epuizarea resurselor naturale sau poluarea solului, a apei şi a aerului.
În prezent comunitatea mondială parcurge o etapă dificilă în dezvoltarea sa,
confruntându-se cu problemele creşterii sărăciei, foametei, sporirii decalajului dintre
bogaţi şi săraci, accelerării procesului degradării mediului ambiant, care ameninţă
omenirea cu o catastrofă ecologică de proporții. Pentru evitarea acestei perspective
sumbre şi asigurarea supravieţuirii şi prosperării umanităţii, tot mai mulţi
reprezentanţi ai societăţii, ajung la convingerea, că este necesar ca problemele
protecţiei mediului şi dezvoltării economice să fie rezolvate în corelare reciprocă în
interesul întregii societăţi contemporane şi a viitoarelor generaţii.
Decizia de elaborare a unei strategii sectoriale locale în domeniul mediului
decurge în primul rand din necesitatea existenţei unui instrument metodologic în
acest sector, având în vedere condiţiile teritoriale deosebite oferite de municipiul
Drobeta Turnu Severin, de planificarea şi coordonarea pe termen lung a acţiunilor
din acest domeniu. Principalii factori determinanti ai planificării strategice sunt:
existenţa cadrului natural deosebit (Dunărea principalul element natural care a stat
la baza deciziei de înfiinţare a Drobetei antice, a cetăţii medievale şi a oraşului
modern), ariile naturale protejate de pe teritoriul municipiului; din postura de
capitală a judeţului, oraşul realizează peste ¾ din producţia industrială a judeţului
Mehedinţi, ramurile de producţie diversificate conturând un important centru
industrial al ţării; economic este cel mai important oraş al judeţului cu un procent
important din PIB şi o concentrare a populaţiei de 35% din judeţ; Drobeta Turnu
Severin gestionează Master Planul General de Transport şi deţine 99% din capitalul
social al SC Secom SA, gestionând separat deşeurile la nivelul municipiului.
3
CAPITOLUL 1 PREZENTAREA SITUAŢIEI EXISTENTE
Cadrul natural: Drobeta Turnu-Severin este municipiul şi reşedinţa judeţului
Mehedinţi în actuala organizare administrativ-teritorială. Coordonatele geografice
ale centrului municipiului în proiecţia WGS 84 (World Geodetic System) sunt de
44.6319 latitudine nordică şi 22.6561 longitudine estică.
Municipiul își are originile în antichitate, în așezarea dacică Drobeta,
menționată de Ptolemeu în scrierile sale. Este amplasat pe terasele de pe malul stâng
al Dunării şi străbătut de râurile Bahna, Vodiţa, Jidoştiţa şi Topolniţa. În perimetrul
lui intră suburbiile Dudaşul Schelei, Gura Văii şi Schela Cladovei. Municipiul este
împărţit în 15 unităţi urbane, din care opt cartiere ale oraşului Drobeta Turnu
Severin, cele trei localităţi componente (Schela Cladovei, Dudaşu Schelei şi Gura
Văii) şi patru trupuri (Bahna, Vodiţa, Slătinic şi Vârciorova).
landscape: OpenStreetMap
În perioada interbelică oraşul era bine sistematizat, cu străzi şi pieţe largi, iar
o treime din suprafaţa sa era acoperită cu parcuri şi plantaţii şi fiecare casă dispunea
de gradina ei.
Planul oraşului este un dreptunghi cu latura mare de la est spre vest, dispus
pe un platou înclinat uşor, de la nord spre sud. În punctul cel mai înalt din oraş,
4
altitudinea este de 104 metri, iar punctul cel mai jos se află situat lângă gară, unde
altitudinea este de 48,75 metri, faţă de nivelul mării. Acest platou uşor înclinat spre
Dunăre a permis atât scurgerea rapidă a apei de ploaie şi realizarea unei bune
canalizări, cât şi o sistematizare ordonată şi estetică a oraşului, cu străzi largi şi
drepte ce se intersectează în unghi de 90 de grade.
Terasa pe care este aşezat oraşul coboară abrupt spre Dunăre, în dreptul
clădirii Tribunalului şi mai blând pe direcţia portului şi a gării, ceea ce de-a lungul
anilor a ferit localitatea de inundaţii. Numeroasele izvoare de la poalele terasei au
fost amenajate într-o frumoasă salbă de fântâni, ce dau o notă specifică oraşului, cum
tot specific pentru Severin rămâne Parcul Rozelor, cu sute de soiuri de arbori şi
trandafiri, înfloriţi pe zeci de hectare. Numai Parcul Rozelor se întinde pe o suprafată
de 12 ha, apoi Gradina "General Dragalina" (cu Cetatea Severinului) şi parcul
complexului arheologic Drobeta, toate trei etalându-se pe taluzul terasei Dunării, cu
elegante alei şi arbusti, cu rânduri de castani de-a lungul bulevardului Carol I.
Parcul central (stil englezesc) cu monumente, fântana arteziana, ecleraj. În partea
nordică a oraşului se întinde pe 13 ha Parcul natural Crihala, iar în partea vestică,
intrarea în oraş este agrementată de un parc cu bazine de apă, arbori şi alei.
Parcul Rozelor
Sursa: www.infomehedinti.ro
De asemenea, arbori de origine mediteraneană, precum: smochinul, migdalul,
castanul comestibil sunt caracteristice zonei. Condiţiile naturale au determinat
5
existenţa unei vegetaţii bogate, variate şi, în acelaşi timp, cu aspecte ce o deosebesc
relativ mult de cea din alte regiuni ale ţării.
Severinul este înconjurat de o centură de dealuri: dealul Vărănic, la nord-vest,
dealul Curile, dealul Gârdanul şi dealul Balota, spre est. Acesta din urmă, înalt de
368 de metri, situat la 18 km de Severin, domină întreaga depresiune a Topolniţei. La
sud, oraşul este scăldat de apele Dunării.
Aşezarea şi clima au făcut ca aici apele Dunării să se liniştească, permiţând
vaselor sa poate ierna, ceea ce a determinat apariţia portului şi a oraşului modern
Turnu Severin.
Datorită construcţiei barajului de la Ostrovul Mare (Porţile de Fier II), în
dreptul Severinului, Dunărea s-a transformat într-un lac de acumulare în care apa
curge imperceptibil.
Subsolul Severinului conţine granit, gresie, piatră de var şi serpentină. La
intrarea în Schela Cladovei există izvoare de ape minerale sulfuroase.
Teritoriul pe care este aşezat astăzi oraşul a fost o câmpie cu pâlcuri de păduri
de stejari, din care s-a păstrat o suprafaţă mică, în nord de numai 12 hectare, actuala
pădure Crihala.
În amonte Dunărea leagă Severinul de Belgrad, de Budapesta şi de Viena, iar
în aval, spre Marea Neagră, Severinul are deschisă fereastra spre orizonturile sud-
vestice.
Aşezat la intersecţia căilor de comunicaţie de însemnătate continentală,
Severinul, denumit de un ziar local “dar al Dunării”, s-a aflat în permanent contact
cu diferite culturi, civilizaţii şi interese dintre cele mai variate, care i-au influenţat
dezvoltarea.
Drobeta Turnnu Severin, este în primul rând un oraş cu vocaţie de gazdă, cu o
istorie impresionantă, deosebit de atractiv şi interesant deopotrivă pentru turism,
evenimente, afaceri, sau studii.
6
1.2 Politica de mediu
Uniunea Europeană s-a implicat în protecţia mediului înconjurator abia în
anii ’70, când aceasă problemă a devenit de interes la nivel mondial. Primele măsuri
luate la nivel European vizau ameliorarea calităţii vieţii, limitarea poluării,
introducerea principiului prevenirii poluării si cel raţionalizării resurselor naturale.
La început aceste măsuri erau orizontale, integrate în alte politici comunitare, abia în
1982, devenind o politică de sine stătătoare.
De atunci acţiunile Uniunii Europene s-au multiplicat, în 1990 a fost înfiinţată
Agenţia Europeană a Mediului, au fost adoptate măsuri privind tratarea deşeurilor
periculoase, liberul acces la informaţia privind mediul înconjurător, conservarea
biodiversităţii. A fost de asemenea adoptat programul LIFE, ca instrument financiar
de gestiune a proiectelor privind protecţia mediului înconjurător din statele membre.
Începând cu anul 2000, UE şi-a reorganizat politica în domeniul protecţiei
mediului, acţionând cu mai multă flexibilitate şi în loc să impună standarde pentru
diferite produse, lăsa posibilitatea producătorilor să adere la instrumente ce satisfac
cerinţele europene de protecţie a mediului, cum ar fi eco-etichetarea şi auditul de
mediu.
Reprezetând o politică specială (atât la nivel naţional cât şi inţernaţional),
politica de mediu înseamnă în acelaşi timp şi evaluarea siţuatiilor reale ale mediului,
constatarea influenţelor negative asupra mediului, stabilirea instituţionalizată a
măsurilor necesare organelor statale în protejarea şi conservarea mediului, precum şi
stabilirea sistemelor de sancţionare în caz de poluare şi a cuantumului sancţiunilor
aplicabile.
Politica europeană se concentrează în prezent pe combaterea creşterii
emisiilor de gaze cu efect de seră, pe protectia biodiversităţii, rezolvarea problemei
desertificării, a despăduririlor abuzive, a impactului poluării asupra sănătatii
publice.
Sursa: http://www.euractiv.ro, http://www.europarl.europa.eu
Obiective
Obiectivele care stau la baza politicii de mediu a Uniunii Europene sunt clar
stipulate de Articolul 174 al Tratatului CE şi sunt reprezentate de:
• conservarea, protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului;
• protecţia sănătăţii umane;
• utilizarea prudentăşi raţionalăa resurselor naturale;
•promovarea de măsuri la nivel internaţional în vederea tratării problemelor
regionale de mediu şi nu numai.
7
Principii generale
Politica de mediu a UE s-a cristalizat prin adoptarea unei serii de măsuri
minime de protecţie a mediului, ce aveau în vedere limitarea poluării, urmând ca în
anii ’90 să treacă printr-un proces de orizontalizare şi să se axeze pe identificarea
cauzelor acestora, precum şi pe nevoia evidentă de a lua atitudine în vederea
instituirii responsabilităţii financiare pentru daunele cauzate mediului. Această
evoluţie conduce la delimitarea următoarelor principii de acţiune:
Principiul „Poluatorul plăteşte”: are în vedere suportarea, de către poluator, a
cheltuielilor legate de măsurile de combatere a poluării stabilite de autorităţile
publice - altfel spus, costul acestor măsuri va fi reflectat de costul de producţie
al bunurilor şi serviciilor ce cauzează poluarea;
Principiul acţiunii preventive: se bazează pe regula general că „e mai bine să previi decât să combaţi”;
Principiul precauţiei: prevede luarea de măsuri de precauţie atunci când o activitate ameninţă să afecteze mediul sau sănătatea umană, chiar dacă o relaţie cauză-efect nu este deplin dovedită ştiinţific;
Principiul protecţiei ridicate a mediului: prevede ca politica de mediu a UE să urmărească atingerea unui nivel înalt de protecţie;
Principiul integrării: prevede ca cerinţele de protecţie a mediului să fie prezente în definirea şi implementarea altor politici comunitare;
Principiul proximităţii: are drept scop încurajarea comunităţilor locale în asumarea responsabilităţii pentru deşeurile şi poluarea produsă.
Sursa: http://beta.ier.ro
Actorii instituţionali ai politicii de mediu
Politica de mediu a Uniunii Europene este susţinută de un număr de actori
instituţionali implicaţi în pregătirea, definirea şi implementarea sa, şi care se află în
permanent consultare cu guvernele Statelor Membre, cu diverse organizaţii
industriale, organizaţii non-guvernamentale şi grupuri de reflexie. Prin diversele
atribuţii pe care le au, acestea contribuie la caracterul sinergetic al politicii de mediu
şi asigură realizarea obiectivelor sale atât la nivel legislativ, cât şi la nivel de
implementare. Comisia Europeană, DG Mediu. Direcţia Generală (DG) Mediu a fost
creata în 1981 şi este direct responsabilă pentru elaborarea şi asigurarea
implementării politicii de mediu. Rolul său este de a iniţia şi definitiva noi acte
legislative în domeniu şi de a se asigura că măsurile astfel adoptate vor fi
implementate de Statele Membre.
8
Programele de acțiune pentru mediu
Din 1973, Comisia a inițiat programe de acțiune pentru mediu (PAM)
multianuale, care stabilesc viitoarele propuneri legislative și viitoarele obiective
pentru politica de mediu a UE; măsurile concrete se adoptă separat ulterior. Cel de-
al șaselea PAM, care a stabilit politica în domeniul mediului pentru perioada 2002-
2012, s-a concentrat asupra a patru priorități: schimbările climatice, biodiversitatea,
mediul și sănătatea și resursele naturale și deșeurile. Măsurile aferente acestor
priorități au fost detaliate în șapte „strategii tematice”, concentrate nu atât asupra
unor poluanți sau activități economice specifice, cât asupra unor teme de mediu
transversale. În 2013, Consiliul și Parlamentul au adoptat cel de-al șaptelea PAM
pentru perioada până în 2020, cu titlul „O viață bună, în limitele planetei noastre.”
Bazându-se pe o serie de inițiative strategice recente (Foaia de parcurs privind
eficiența utilizării resurselor, Strategia în domeniul biodiversității 2020 și Foaia de
parcurs pentru trecerea la o economie competitivă cu emisii scăzute de dioxid de
carbon până în 2050), acesta stabilește nouă obiective prioritare, printre care se
numără protejarea naturii, o reziliență ecologică sporită, o creștere durabilă, eficientă
din punctul de vedere al resurselor și cu emisii reduse de dioxid de carbon, precum
și combaterea amenințărilor la adresa sănătății legate de mediu. Programul
subliniază, de asemenea, nevoia unei mai bune aplicări a legislației UE în domeniul
mediului, a cunoștințelor științifice de vârf, a investițiilor și a integrării aspectelor
legate de mediu în cadrul altor politici.
Implementarea, punerea în aplicare și monitorizarea
Legislația UE în domeniul mediului a fost elaborată începând cu anii 1970. În
prezent, există câteva sute de directive, regulamente și decizii în vigoare în acest
domeniu. Totuși, eficacitatea politicii europene de mediu este determinată, în mare
parte, de punerea în aplicare a acesteia la nivel național, regional și local. Cu toate
acestea, punerea în aplicare și executarea defectuoasă rămân o problemă majoră. De
asemenea, monitorizarea - atât a stării mediului, cât și a nivelului de aplicare a
legislației UE în domeniul mediului - este fundamentală.
Cadrul strategic şi instrumentele politicii de mediu din România
Dezvoltarea durabilă în România
Conceptul de dezvoltare durabilă desemnează totalitatea formelor şi
metodelor de dezvoltare socio-economică, al căror fundament îl reprezintă, în
primul rând, asigurarea unui echilibru între sistemele socio-economice şi elementele
capitalului natural. Dezvoltarea durabilă urmăreşte şi încearcă să găsească un cadru
teoretic stabil pentru luarea deciziilor în orice situaie în care se regăseşte un raport
9
de tipul om/mediu, fie că e vorba de mediul înconjurător, de cel economic sau
social.
Din punct de vedere antropocentric, durabilitatea cuprinde toate cele trei
elemente:
epuizarea resurselor − pentru a nu lăsa generațiile viitoare cu „mâna goală”;
aspecte ecologice şi de mediu − pentru a permite generațiilor actuale şi
viitoare să trăiască într-un mediu curat şi sănătos, în armonie cu natura;
calitatea vieții − pentru a asigura bunăstarea generațiilor actuale şi viitoare.
Toate cele trei elementele sunt importante pentru dezvoltarea către o lume
durabilă.
La 12 noiembrie 2008, Guvernul României a dezbătut şi aprobat Strategia
Națională pentru Dezvoltare Durabilă– Orizonturi 2013 – 2020 – 2030, elemental
definitoriu al acesteia fiind racordarea deplină a țării noastre la o nouă filozofie a
dezvoltării, proprie Uniunii Europene şi larg împărtăşită pe plan mondial: filozofia
dezvoltării durabile.
Documentul urmează prescripţiile metodologice ale Comisiei Europene şi
reprezintă un proiect comun al Guvernului României, prin Ministerul Mediului şi al
Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, prin Centrul Naţional pentru
Dezvoltare Durabilă. Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă, adoptată prin
H.G. nr. 1.460/2008, stabileşte obiective concrete pentru trecerea, într-un interval de
timp rezonabil şi realist, la modelul de dezvoltare generator de valoare adăugată
înaltă, propulsat de interesul pentru cunoaştere şi inovare, orientat spre
îmbunătățirea continuă a calității vieţii oamenilor şi a relațiilor dintre ei, în armonie
cu mediul natural.
Integrarea politicii de mediu în alte politici sectoriale
Integrarea politicii de mediu este un proces continuu care reflectă
introducerea principiilor protecției mediului în toate politicile sectoriale, în scopul
promovării dezvoltării durabile, necesitând o bună coerență şi coordonare la nivel
vertical şi orizontal a tuturor structurilor administrativ-teritoriale. În ultimii ani se
remarcă o serie de progrese în ceea ce priveşte dezvoltarea unor standarde de
mediu, programe de cercetare, dezvoltarea unor taxe de mediu şi accesul publicului
la informația de mediu, măsuri menite să asigure un cadru echitabil pentru aplicarea
politicii de mediu în România.
10
Cadrul strategic de implementare a politicii de mediu
În vederea corelării strategiilor, planurilor naționale de acțiune şi
programelor naționale, sectoriale şi regionale, în conformitate cu tematicile
prevăzute în Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă, este necesară o
inventariere şi o evaluare a stadiului elaborării, actualizării şi implementării
acestora. Integrarea politicii de mediu se realizează la nivel național, regional şi
local, prin efortul conjugat al instituțiilor publice, astfel încât să se dezvolte un cadru
de aplicare a planurilor de acțiune strategice, a instrumentelor financiare, precum
taxele de mediu, a diverselor stimulente financiare, a schemei certificatelor verzi etc.
Implementarea cadrului dezvoltării durabile va permite integrarea politicii de mediu
la nivel intersectorial, avându-se astfel o imagine globală asupra interdependențelor
care există între diferitele politici, strategii, planuri la nivel național.
Fig. 1 Cadrul de evaluare a integrării politicii de mediu în politicile sectoriale:
presiune, stare, impact
Realizarea unui cadru integrat al politicii de mediu trebuie să vizeze o serie
de obiective clar stabilite, structuri flexibile şi o bună coordonare a mecanismelor
decizionale. Succesul integrării politicii de mediu în celelalte politici sectoriale este
influențat de particularitățile specifice şi de impactul fiecărui sector de activitate,
precum şi de percepția publicului.
11
Fig 2. Reprezentarea grafică a integrării politicii de mediu la nivel intersectorial
Sursa:http://mmediu.ro
Mecanisme de integrare a politicii de mediu în celelalte politici sectoriale
Integrarea politicii de mediu în celelalte politici sectoriale se realizează pe
două planuri:
integrarea orizontală în cadrul polticilor şi strategiilor la nivel național, prin
implicarea autorităților şi insituțiilor centrale;
integrarea verticală, în cadrul polticilor şi strategiilor la nivel regional şi local,
a planurilor şi strategiilor de dezvoltare/dezvoltare urbană a localităților,
regiunilor/județelor, prin implicarea autorităților şi instituiilor locale.
Mecanisme de comunicare şi stimularea participării publicului
Procesul de consultare publică reprezintă o etapă obligatorie pentru
dezvoltarea politicilor publice, în conformitate cu legislația europeană şi a
Convenției privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei şi
accesul la justiție în probleme de mediu (Convenţia de la Aarhus).
La nivelul României se observă necesitatea unei mai bune integrări a
comunicării de mediu între diferiții actori participanți la procesul de elaborare a
politicii de mediu. În acest context, un rol important poate fi acordat parteneriatelor
public – privat care au menirea realizării unui schimb activ de informații, creşterii
gradului de conştientizare a societății civile cu privire la problemele specifice de
mediu, realizarea de proiecte ce urmăresc schimbarea modelelor de producție şi de
consum durabile.
12
Mecanisme financiare
Prin aderarea la convențiile europene şi internaționale au fost stabilite o serie
de standarde care necesită instituirea de proceduri strategice de mediu, planuri şi
programe de dezvoltare durabilă a societății. În vederea decuplării creşterii
economice de consumul de resurse naturale s-au avut în vedere o serie de
instrumente de piață care urmăresc să reflecte valoarea reală a serviciilor de mediu.
În acest context, taxa pe CO2, taxa pe pungă, schema de comercializare a gazelor cu
efect de seră, constituie paşi viabili şi opțiuni strategice către o economie „low
carbon”.
Capacitatea instituţională şi dezvoltarea unui cadru legislativ de integrare a
politicii de mediu
Conform Hotărârii de Guvern nr. 1.635/29.12.2009, Ministerul Mediului şi
Pădurilor coordonează activitatea de integrare a cerințelor privind protecția
mediului în celelalte politici sectoriale, în concordanță cu cerințele şi standardele
europene şi internaționale.
Totodată, Ministerul Mediului şi Pădurilor actualizează, pe baza informațiilor
primite din partea autorităților şi instituțiilor din cadrul administrației publice
centrale, Strategia Naională de Dezvoltare Durabilă, în acord cu politica europeană
în materie, pe care o supune Guvernului spre adoptare.
13
1.3 Schimbările climatice și mediul
Abordarea schimbărilor climatice reprezintă una din prioritățile agendei UE
privind mediul și este din ce în ce mai importantă pentru alte domenii, cum ar fi
energia, transporturile, agricultura și dezvoltarea regională. Obiectivul politicii UE
în domeniul climatic este limitarea încălzirii globale la 2°C deasupra nivelurilor
medii de temperatură din perioada preindustrială. UE s-a angajat ca, până în 2020,
să-și reducă emisiile cu cel puțin 20% față de nivelurile din 1990, îmbunătățind în
același timp eficiența energetică cu 20% și sporind cota consumului final din surse de
energie regenerabilă cu 20 %. Un mecanism-cheie pentru atingerea acestui obiectiv îl
reprezintă sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS).
În domeniul mediului, investiţiile preconizate pentru perioada 2014‐2020 vor
continua proiectele orientate spre implementarea acquis‐ului comunitar; în
domeniul apei şi apei uzate, prin continuarea procesului de regionalizare a
managementului în acest sector, precum şi cel al managementului deşeurilor.
Adiţional, va continua procesul de elaborare şi implementare a planurilor de
management seturi de acţiuni pentru ariile naturale protejate şi siturile Natura2000,
precum şi cel de decontaminare a siturilor industrial poluate istoric. Schimbările
climatice reprezintă o provocare la nivel global, iar România s‐a confruntat în ultimii
ani cu o serie de riscuri naturale sau determinate de intervenţia umană care
reprezintă o ameninţare pentru cetăţeni, infrastructura şi resursele naturale ale
României. Inundaţiile, seceta, eroziunea costieră şi alte fenomene extreme au
determinat pierderi şi daune importante în toată ţara. Investiţiile preconizate vor fi
orientate spre măsuri non‐structurale şi structurale cu rol de prevenţie a
principalelor riscuri cu care se confruntă România, respectiv inundaţiile, seceta şi
eroziunea costieră, acordându‐se totodată atenţie întăririi capacităţii de răspuns a
structurilor cu rol în managementul situaţiilor de urgenţă.
Poluarea mediului privită îndeosebi prin prisma efectelor nocive asupra
sănătății a îmbrăcat de-a lungul timpului mai multe aspecte concretizate în diferite
tipuri de poluare şi anume: poluarea biologică, poluarea chimică, poluarea fizică
care este cea mai recentă și cuprinde, în primul rând, poluarea radioactivă ca urmare
a extinderii folosirii izotopilor radioactivi în cercetarea știinţifică.
14
Axa prioritară 1, Sector apă / apă uzată
Acest sector va beneficia de cea mai mare parte din fondurile europene
alocate POS Mediu (60%). Investiţiile au în vedere extinderea/modernizarea
reţelelor de apă şi canalizare, construirea/modernizarea staţiilor de tratare a apei
potabile şi a staţiilor de epurare, precum şi creşterea calităţii serviciilor publice de
apă şi canalizare, în condiţiile unor tarife acceptabile pentru populaţie. Pentru acest
sector vor fi finanţate proiecte mari de infrastructură, care acoperă mai multe
localităţi la nivel regional / judeţean şi care vor aduce o contribuţie importantă la
conformarea cu standardele europene de mediu şi vor avea un impact considerabil
la dezvoltarea comunităţilor respective. Această abordare urmăreşte atât creşterea
eficienţei costurilor de investiţii (prin realizarea de economii la scară), cât şi a
costurilor de operare a obiectivelor de investiţii nou create. Beneficiarii proiectelor
sunt Companiile Regionale de Apă. Proiectele vor fi selectate având ca bază
obiectivele de realizare a angajamentelor de aderare pentru sectorul apă, conţinute
în Planurile de Implementare şi luate în considerare la elaborarea Planurilor
judeţene pentru apă/apă uzată (o listă indicativă a proiectelor este anexată la POS
Mediu).
http://www.posmediu.ro
Laboratorul A.P.M. Mehedinţi monitorizează următoarele cursuri de ape:
Fluviul Dunăre
Râul Topolniţa
Pâraul Pleşuva
Apa potabilă
Pentru anul 2013 rezultatele privind calitatea apei din zonele de
aprovizionare mari respectiv Drobeta Turnu Severin şi Orşova au fost următoarele:
la instalaţiile de apă din zonele de aprovizionare mari s-au înregistrat neconformităţi
doar la parametrul clor rezidual liber.
POLUĂRI ACCIDENTALE
În cursul anului 2013, s-au înregistrat 3 poluări accidentale, toate localizate pe fluviul
Dunărea:
Poluare ȋn data de 17.01.2013 cu pete discontinue de păcură localizate ȋn
amonte, de-a lungul barajului Portile de Fier I, pe o lungime de cca. 100 m şi o
lătime de cca. 30 m, ȋn dreptul deversoarelor 7 – 10, pe sectorul românesc al
fluviului Dunarea, la km.fl.943, poluator neidentificat.
15
Poluare ȋn data de 24.12.2013 la km.fl.934, ȋn zona cheului de acostare ( Irizaţii
pe o lătime medie de cca. 1m şi lungime de cca. 50m ȋn zona cheului) a S.C.
CARGILL S.A- Punct de lucru Dr.Tr.Severin, poluare produsă de S.C.
FORSEV S.A. Dr.Tr.Severin.
Poluare cu produs petrolier ȋn data de 29.12.2013 la km.fl.933,7 produsă ȋn
zona de evacuare a colectorului principal de ape pluviale (cu diametrul de
1500 mm) de pe platforma fostului abator MECAREX, poluare generată de
S.C. FORSEV S.A. Dr.Tr.Severin.
Datorită măsurilor luate conform planurilor existente privind prevenirea şi
combaterea poluărilor accidentale, nu au fost afectate folosinţele din aval.
Apă canal:
S.C. SECOM S.A. a fost ȋnfiinţată potrivit prevederilor Legii nr. 15/1990
privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi
comerciale şi a H.G. nr. 1128/2002 privind transferul, cu titlu gratuit, al pachetului
majoritar de acţiuni la SECOM din proprietatea privată a statului în proprietatea
privată a municipiului Drobeta-Turnu Severin, judeţul Mehedinţi, ca unitate
economică cu personalitate juridică, care funcţionează pe bază de gestiune economică
şi autonomie financiară, ȋn scopul administrării bunurilor din domeniul public
(sistemele de alimentare cu apă şi de canalizare) necesare realizării serviciilor publice
de alimentare cu apă şi de canalizare.
S.C. SECOM S.A. prestează servicii de alimentare cu apă și canalizarea
apelor uzate pentru populație și agenții economici racordați la rețeaua de distribuție
a apei potabile si respectiv la rețeaua de canalizare.
Din sursa de captare a apei sunt alimentate: municipiul Drobeta Turnu
Severin, comuna Șimian, sat Dudaşul Cernețului, sat Dudaşul Schelei, sat Schela
Cladovei.
Alimentarea are ca sursa de captare apa din fluviul Dunărea care este
pompată prin trei conducte de aducțiune către staţia de tratare a apei. Dezinfecţia
apei se face cu clor, prin intermediul unei staţii de clorinare, apa filtrată ajungând
gravitațional ȋn două rezervoare de ȋnmagazinare. Aceste rezervoare asigura
stocarea volumului de compensare orară a consumului menajer şi a volumului
rezervei intangibile de incendiu. Apă potabilă stocată ȋn rezervoarele de
ȋnmagazinare este pompată ȋn rețeaua de distribuție a oraşului ȋmpărțit ȋn 4 zone de
presiune respectiv:
Zona I de presiune cuprinde: b-dul Tudor Vladimirescu, str. Smârdan, b-dul
Carol I, cartier Aluniş;
Zona II de presiune cuprinde: b-dul Tudor Vladimirescu, b-dul I.C.Bratianu,
Dudasul Cernetului, str. C.D. Ionescu;
16
Zona III de presiune alimentează partea de S-V a oraşului, cartier Schela
Cladovei, Dudasul Schelei.
După anul 2007 a ȋnceput reabilitarea “Stației de tratare a apei
potabile”(2007), reabilitarea rețelelor de apă-canal (2007) şi construcția Stației de
Epurare etapa I” prin programul ISPA (2008).
S.C SECOM S.A deserveşte o infrastructură de cca. 205 km retele de apa şi cca.
132 km reţele de canalizare ȋn Municipiul Drobeta Turnu Severin.
Apa filtrată şi potabilă este monitorizată cu toti parametrii fizico-chimici cu
ajutorul unor echipamente montate la stația de repompare şi transmise prin sistemul
SCADA, pH-ul apei filtrate, turbiditatea, rezidul de clor ȋn apă ȋnainte de
ȋnmagazinare, amoniu ȋn apa potabilă, fier ȋn apa potabilă, reziduu de clor ȋn apa
potabilă la ieşirea din stația de repompare.
Calitatea apei potabile este ținută tot timpul sub control prin analizele de
laborator care se execută ȋntr-un laborator dotat cu aparatură modernă şi este
acreditat RENAR, iar valoarea parametrilor fizico-chimici, biologici şi bacteriologici
ai apei trebuie să se ȋnscrie ȋn limitele prevăzute ȋn Legea potabilităţii apei nr.
458/2002.
Evacuarea apelor uzate s-a facut până la sfârşitul lunii iulie 2011 prin
intermediul colectoarelor stradale care erau dirijate prin gurile de evacuare, ȋn
Dunăre până la punerea ȋn funcțiune a stației de epurare. Acum apele uzate sunt
transferate la Stația de Epurare prin intermediul unei stații de epurare.
Evacuarea ȋn receptorii naturali (fluviul Dunărea) a apelor orăşeneşti şi
industriale cât şi a apelor provenite din precipitații se face ȋn condițiile respectării
reglementarilor ȋn vigoare şi ȋncadrării indicatorilor de calitate a apelor uzate
evacuate ȋn limitele HG 188/NTPA 002/2002 modificată şi completată cu HG
352/2005 şi ȋn condițiile respectării prevederilor HG 351/2005 modificată şi
completată cu HG 783/2006 privind eliminarea treptată a evacuărilor, emisiilor şi
pierderilor de substanțe prioritar periculoase ȋn mediul acvatic.
Regionalizarea serviciilor de apă-canal:
Asociaţia pentru Managementul Serviciilor de Apă şi Canalizare –
Mehedinţi a fost ȋnfiinţată şi ȋnregistrată la Judecătoria Drobeta Turnu Severin prin
ȋncheierea nr. 17A din 08.06.2007. Are ȋn componenţă: Consiliul Judeţean Mehedinţi,
1 municipiu, 3 oraşe, 12 comune. A fost modificat actul constitutiv şi statutul ȋn
conformitate cu HG 855/2008. Toate documentelle privind asociaţia sunt ȋn
conformitate cu cerinţele POS MEDIU.
Contractul de Delegare a gestiunii Serviciilor a fost aprobat prin HCL şi
semnat de către Asociaţie şi Operator ȋn data de 06.11.2009. Au aprobat Contractul şi
Delegarea un număr de 9 unităţi: 1 municipiu, 3 oraşe, 5 comune. Ȋncepând cu
17
01.01.2010 SC. SECOM S.A a ȋnceput procesul de preluare a serviciilor. Ȋn prezent au
fost preluate serviciile localităţilor: oraş Baia de Aramă, comuna Şimian, oraş Vânju
Mare, comuna Vânjuleţ, comuna Rogova şi comuna Hinova.
Operatorul regional a fost constituit având ca acţionari: 1 municipiu, 3 oraşe,
10 comune. Structura acţionariatului este următoarea: capital social total 115.200 lei
divizat ȋn 46.080 acţiuni numerotate de la 1 la 46.080 inclusiv, cu o valoare nominală
de 2,5 lei fiecare, din care municipiul Drobeta Turnu Severin 45.729 acţiuni (99,56%)
şi restul localităţilor 351 de acţiuni (0,44%).
Ceilalți acționari ai societății sunt:
- Oraşul Baia de Aramă ȋn baza HCL nr.10 din 28.08.2008
- Comuna Hinova ȋn baza HCL nr.24 din 22.05.2008
- Comuna Bala ȋn baza HCL nr. 16 din 11.08.2008
- Comuna Rogova ȋn baza HCL nr.16 din 22.09.2008
- Comuna Vânjulet ȋn baza HCL nr 17 din 08.05.2008
- Comuna Șimian ȋn baza HCL nr. 33 din 29.10.2009
- Orasul Strehaia ȋn baza HCL nr 33 din 30.06.2009
- Oraşul Vânju Mare ȋn baza HCL nr. 31.07.2009
- Comuna Cujmir ȋn baza HCL nr. 20 din 26.10.2010
- Comuna Obârşia de Câmp ȋn baza HCL nr.25 din 29.10.2010
- Comuna Branişte ȋn baza HCL nr. 36 din 22.10.2010
- Comuna Breznița de Ocol ȋn baza HCL nr.59 din 29.10.2010
Extinderea serviciului de apă-canal ȋn localitățile zonei de competență
Devenind operator regional S.C. SECOM S.A a preluat ȋn administrare
contractele de furnizare servicii apă-canal astfel:
1. Zona Drobeta Turnu Severin cuprinde: municipiul Drobeta Turnu Severin,
localitatea Gura Văii, localitatea Schela Cladovei şi localitatea Dudaşul Schelei. Din
totalul de 10.291 contracte un număr de 9.078 sunt contorizate. De asemenea din
totalul de 10.291 contracte un număr de 9.265 contracte sunt cu populația (case,
asociații de locatari/proprietari) iar un număr de 1.026 contracte sunt cu instituții
sau societăți comerciale. Ȋn această zonă se pompează ȋn jur de 900.000 mc de apă
potabilă/lună, inclusiv localitatea Şimian. Localitatea Gura Văii are alimentare din
puțuri de adâncime dar ȋn viitor apa va fi adusă de la Uzina de tratare a apei
potabile din Turnu Severin.
2. Zona Şimian cuprinde: comuna Şimian, localitatea Cerneți, localitatea Dudaşul
Cernețiului, comuna Hinova şi localitatea Bistrița. Din totalul de 2.628 de contracte,
2.627 sunt contorizate. De asemenea din totalul de 1.628 contracte, un număr de
2.592 contracte sunt ȋncheiate cu populația (case sau asociații de proprietari/
locatari) iar un număr de 36 cu institutii sau societăți comerciale. Ȋn localitatea
18
Şimian apa este pompată din Drobeta Turnu Severin şi se distribuie ȋn jur de 18600
mc/lună. Ȋn restul localităților apa provine din puțuri de adâncime şi se distribuie la
Dudaş circa 4.400 mc/lună, Cerneți 15.600 mc/lună, Hinova 6400 mc/lună, Bistrița
8400 mc/lună. Un total de 53.400 mc/lună/zonă.
3. Zona Baia de Aramă cuprinde oraşul Baia de Aramă şi localitatea Brebina. Din
totalul de 773 de contracte un număr de 77 de contracte sunt cu instituții şi societăți
comerciale iar 696 de contracte sunt ȋncheiate cu populația (case sau asociații de
proprietari/ locatari). Din 773 de contracte, 773 sunt contorizate. Ȋn această zonă se
distribuie ȋntre 16.000 - 20.000 mc de apă potabilă/ lună/zonă.
4. Zona Vânju Mare cuprinde: oraşul Vânju Mare, comuna Rogova, localitatea
Poroinița, comuna Vânjuleț, localitatea Hotărani. Din totalul de 1.415 contracte un
număr de 37 sunt ȋncheiate cu instituții sau societăți comerciale contorizate. Ȋn
această zonă se distribuie: Poroinița şi Rogova circa 4.500 mc/lună din puțuri de
mare adâncime. Vânjuleț, Hotărani 10.000 mc/ lună tot din puțuri de mare
adâncime, Vânju Mare circa 15.000 mc/lună din izvoare şi un puț de adâncime. Un
total de circa 30.000 mc/ lună.
Proiecte derulate din bugetul local ȋn perioada 2007-2014, pentru infrastructura
de apă-canal:
NR.
CRT.
TITLU PROIECT PERIOADA DE
IMPLEMENTARE
TOTAL
VALOARE FARA
TVA (LEI)
1. Alimentare cu apa Cartier Schela Cladovei,
str. Timisoarei, Varanic, A. Vlaicu, Dudasului
11.12.2007 - 11.12.2008 372.363,17
2. Extindere retele apa si canalizare in
municipiul Drobeta Turnu Severin, str. Gh.
Anghel ; str. Brancoveanu, str. Calea
Cernetiului
11.12.2007 - 11.12.2008 298.077,14
3. Reabilitare statie clorinare Gura Vaii 01.08.2007 - 01.08.2008 11.647,81
4. Canalizare adapost caini comunitari 02.07.2008 - 02.07.2009 36.346,69
5. Alimentare cu apa str. Ponoarele Gura Vaii 14.11.2008 - 14.11.2009 38.008,35
6. Bransament apa stadion municipal 17.11.2008 - 17.11.2009 37.176,57
7. Reabilitare drenaj, canalizare, gradene si
imbracaminte pista stadion municipal
(inclusiv PT)
15.05.2009 - 15.01.2010 1.299.906,21
8. Extindere retele apa canal prelungire strada
Antenei
14.10.2009 - 15.11.2009 252.247,65
9. Extindere retea apa str. Ponoarele 27.04.2009 - 27.10.2009 61.993,33
10. Extindere retea apa str. prelungire
W.Maracineanu
30.07.2009 - 30.10.2009 60.798,34
11. Retea canalizare Centru operativ pt. situatii 20.10.2009 - 20.04.2010 63.749,7
19
de urgenta
12. Retea apa centru operativ pt. situatii de
urgenta
20.10.2009 - 20.04.2010 63.749,7
13. Reabilitare canalizare strada Calomfirescu 29.10.2009 - 29.12.2009 21.778,92
14. Extindere canalizare strada Alion 29.10.2009 - 29.12.2009 60.082,19
15. Extindere retea apa strada Viilor 05.11.2009 - 05.11.2010 60.324,27
16. Bransament apa+ racord canalizare Gradinita
Dudasul Schelei
06.10.2010 - 06.11.2010 4785,92
17. Consolidare mal Fantana Podul Gruii 14.08.2012 - 09.11.2012 61.773,79
18. Bransament apa Stadion Severnav 31.01.2012 - 29.02.2012 15.483,63
19. Modernizare instalatie alimentare cu apa
strand termal Schela
20.11.2012 - 20.12.2012 59.581
20. Racord retele apa canal Palat Cultural Th
Costescu
14.05.2014 - 14.09.2014 419.891,23
Societatea Secom a accesat în anul 2004 printr-un proiect ISPA 41,6 milioane
euro din care 31,2 milioane din fonduri europene nerambursabile pentru
modernizarea reţelelor de apă-canal din municipiul Drobeta Turnu Severin.
FONDURI DE COEZIUNE – “REABILITAREA ŞI MODERNIZAREA
SISTEMULUI DE ALIMENTARE CU APĂ SI CANALIZARE ȊN JUDEŢUL
MEHEDINŢI” – OPERATOR REGIONAL SC. SECOM S.A
Ȋn luna decembrie 2013 a fost lansat la Drobeta Turnu Severin proiectul
„Reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare ȋn
judeţul Mehedinţi”. Valoarea totală a proiectului este de 315.987.420 lei, bani alocati
de la UE prin POS Mediu (2007–2013) ȋn procent de 78,38%, autoritatile locale -
1,84%, S.C. Secom S.A. - 7,79 % prin intermediul unui imprumut contractat, şi de la
bugetul de stat - 11,99%.
Proiectul “Reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă si
canalizare ȋn judeţul Mehedinţi” se adresează unui număr de 21 de localități
structurate astfel: 1 municipiu, reşedință de județ, 3 oraşe, 6 comune şi 11 sate.
Totalul pupulației beneficiare: 146.000 locuitori, reprezintă 46% din totalul
populației județului Mehedinți.
Obiectivul general al proiectului „Reabilitarea şi modernizarea sistemului de
alimentare cu apă şi canalizare ȋn judetul Mehedinți” reabilitarea şi extinderea
sistemului de alimentare şi tratare a apei şi a sistemului de colectare şi epurare a apei
uzate ȋn judetul Mehedinți ȋn scopul conformării cu obligațiile privind calitatea apei
prevăzute ȋn Tratatul de Aderare, precum şi cu obiectivele POS Mediu.
20
Proiectul este implementat de către Operatorul Regional S.C. SECOM S.A. ȋn
cele 7 aglomerări urbane:
• Aglomerarea Drobeta Turnu Severin
• Aglomerarea Şimian
• Aglomerarea Gura Văii
• Clusterul Cujmir-Aglomerarea Cujmir, aglomerarea Branişte
• Aglomerarea Strehaia şi aglomerarea Comanda
• Aglomerarea Vânju Mare
• Aglomerarea Rogova
• Aglomerarea Baia de Aramă
Perioada de derulare a investiţiilor: 2012-2016
Rezultatele aşteptate ale proiectului:
Sectorul de alimentare cu apă:
• Furnizarea de apă potabilă la standardele prevăzute de Directiva UE 98/83/EC
referitoare la calitatea apei potabile transpusă ȋn legislația națională prin legea
458/2002 referitoare la calitatea apei potabile amendată de legea 311/2004;
• Alimentarea cu apă potabilă de calitate a aproximativ 140.000 locuitori din aria
proiectului;
• Reducerea pierderilor fizice de apă;
• Imbunătățirea siguranței serviciilor de furnizare cu apa prin reducerea numărului
şi perioadelor de intrerupere a furnizării apei determinate de avarii ale conductelor.
Sectorul de apă uzată:
• Asigurarea conformării cu legislația națională şi UE ȋn sectorul de mediu prin
implementarea Directivei 91/271/CEE privind colectarea şi epurarea apelor uzate
oraşeneşti transpusă ȋn legislația națională prin HG 352/2005 amendată de HG
188/2002, referitoare la colectarea şi tratarea apelor uzate urbane şi evitarea
deversării apelor reziduale neepurate ȋn apele curgătoare naturale;
• Creşterea calității apelor uzate evacuate ȋn receptori;
• Atenuarea riscurilor asupra sanătății prin extinderea rețelei de canalizare pentru a
acoperi populația deservită şi reducerea riscului asociat poluării apelor de suprafață
şi subterane;
• Reducerea infiltrațiilor ȋn sistemul de canalizare.
Sursa: www.secom-mehedinti.ro
21
Tendinţe şi priorităţi ȋn reducerea poluării cu ape uzate
Măsurile pentru reducerea poluării cu substanţe periculoase şi prioritar
periculoase răspund ȋn principal cerinţelor de implementare ale Directivei 2006/11/CE
privind poluarea cauzată de anumite substanţe periculoase evacuate ȋn mediul
acvatic al Comunităţii şi ale Directivelor “fiice” 82/176/CEE, 83/513/CEE,
84/156/CEE, 84/491/CEE şi 86/280/CEE, modificate prin 88/347/CEE şi
90/415/CEE, precum şi cerinţelor Directivei Cadru Apă şi Directivei 2008/105/CE
privind standardele de calitate a mediului ȋn domeniul apei.
Domeniul de aplicare al programului de eliminare treptată a evacuărilor,
emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase, vizează apele uzate
industriale epurate sau neepurate, apele uzate evacuate din staţiile de epurare
urbane care primesc ape uzate industriale epurate sau neepurate, precum şi apele de
suprafaţă şi apele subterane. De asemenea, programul se aplică tuturor utilizărilor
industriali de apă, surselor punctiforme sau difuze care evacuează una sau mai
multe din substanţele periculoase (lista I, II) şi din substanţele prioritare/prioritar
periculoase ȋn apele de suprafaţă şi subterane. Programele de reducere sau de
eliminare a poluării cu astfel de substanţe sunt incluse ȋn programele de etapizare
anexate autorizaţiei de gospodărire a apelor.
Aceste programe includ măsuri aplicabile atât pentru epurarea apelor uzate,
cât şi pentru schimbările tehnologice ȋn procesul de producţie ȋn vederea reducerii
/eliminării evacuărilor, emisiilor, pierderilor de substanţe prioritare/prioritar
periculoase.
La folosinţe principal poluatoare de pe teritoriul jud. Mehedinţi se efectuează
controale de gospodărire a apelor privind modul de respectare a valorilor
parametrilor cantitativi şi calitativi (CMA) prevăzuţi ȋn actele de reglementare
precum şi modul de realizare a măsurilor din Programele de etapizare, interzicându-
se evacuarea ȋn receptorii naturali a apelor uzate, substanţelor poluante ce depăşesc
concentraţiile stabilite ȋn actele de reglementare, aplicându-se ȋn acelaşi timp
penalităţi, respectându-se deci principiul statuat de Directiva 2000/60/CEE –
Directiva Cadru Apa , “poluatorul plăteşte”.
MANAGEMENTUL DURABIL AL RESURSELOR DE APĂ
Presiuni semnificative asupra resurselor de apă din România
Calitatea apei este o problemă de maximă importanţă ce ar trebui să ne
preocupe pe toţi. Sănătatea noastră este dependentă direct de sursa de apă.
Principala presiune asupra stării apelor de suprafaţă, şi nu numai, este exercitată de
către om prin deversarea în emisari a apelor uzate neepurate sau insuficient epurate.
Pentru protecţia resurselor de apă, această practică trebuie stopată, în sensul că apele
epurate trebuie să corespundă prevederilor calitative legale în vigoare.
22
În conformitate cu Directiva Cadru în domeniul Apei, în cadrul planurilor de
management bazinale au fost considerate presiuni semnificative acelea care au ca
rezultat neatingerea obiectivelor de mediu pentru corpul de apă. După modul în
care funcţionează sistemul de recepţie al corpului de apă se poate cunoaşte dacă o
presiune poate cauza un impact. Această abordare corelată cu lista tuturor
presiunilor şi cu caracteristicile particulare ale bazinului de recepţie conduce la
identificarea presiunilor semnificative.
O alternativă este aceea ca înţelegerea conceptuală să fie sintetizată într-un set
simplu de reguli care indică direct dacă o presiune este semnificativă. O abordare de
acest tip este de a compara magnitudinea presiunii cu un criteriu sau o valoare limită
relevantă pentru corpul de apă. În acest sens, Directivele Europene prezintă limitele
peste care presiunile pot fi numite semnificative şi substanţele şi grupele de
substanţe care trebuie luate în considerare. Stabilirea presiunilor semnificative stă la
baza identificării în continuare a legăturii dintre toate categoriile de presiuni –
obiective – măsuri. S-a avut în vedere analiza presiunilor şi a impactului pe baza
utilizării conceptului DPSIR (Driver-Pressure-State-Impact-Response) – Activitate
antropică-Presiune-Stare-Impact-Răspuns).
Aplicarea setului de criterii a condus la identificarea presiunilor semnificative
punctiforme, având în vedere evacuările de ape epurate sau neepurate în resursele de
apă de suprafaţă:
Aglomerările umane:
(identificate în conformitate cu cerinţele Directivei privind epurarea apelor uzate
urbane - Directiva 91/271/EEC), ce au peste 2000 locuitori echivalenţi (l.e.) care au
sisteme de colectare a apelor uzate cu sau fără staţii de epurare şi care evacuează în
resursele de apă; de asemenea, aglomerările <2000 l.e. sunt considerate surse
semnificative punctiforme dacă au sistem de canalizare centralizat; de asemenea,
sunt considerate surse semnificative de poluare, aglomerările umane cu sistem de
canalizare unitar care nu au capacitatea de a colecta şi epura amestecul de ape uzate
şi ape pluviale în perioadele cu ploi intense;
Industria:
- Instalaţiile care intră sub incidenţa Directivei privind prevenirea şi controlul
integrat al poluării – 96/61/EC (Directiva IPPC) - inclusiv unităţile care sunt
inventariate în Registrul Poluanţilor Emişi (EPER) sau în Registrul Poluanţilor Emişi
şi Transferaţi (E-PRTR) care sunt relevante pentru factorul de mediu - apă;
- Unităţile care evacuează substanţe periculoase (lista I şi II) şi/sau substanţe
prioritare peste limitele legislaţiei în vigoare (în conformitate cu cerinţele Directivei
2006/11/EC care înlocuieşte Directiva 76/464/EEC privind poluarea cauzată de
substanţele periculoase evacuate în mediul acvatic al Comunităţii;
- alte unităţi care evacuează în resursele de apă şi care nu se conformează legislaţiei
în vigoare privind factorul de mediu apă;
23
Agricultura:
- fermele zootehnice sub incidenţa Directivei privind prevenirea şi controlul
integrat al poluării – 96/61/EC (Directiva IPPC) - inclusiv unităţile care sunt
inventariate în Registrul Poluanţilor Emişi (EPER) care sunt relevante pentru
factorul de mediu - apă;
- fermele care evacuează substanţe periculoase (lista I şi II) şi/sau substanţe
prioritare peste limitele legislaţiei în vigoare (în conformitate cu cerinţele Directivei
2006/11/EC care înlocuieşte Directiva 76/464/EEC privind poluarea cauzată de
substanţele periculoase evacuate în mediul acvatic al Comunităţii);
- alte unităţi agricole cu evacuare punctiformă şi care nu se conformează legislaţiei
în vigoare privind factorul de mediu apă.
O altă categorie importantă de presiuni semnificative este cea legată de
presiunile hidromorfologice semnificative, fiind identificate categoriile de lucrări
hidrotehnice care se regăsesc la nivelul bazinelor/spaţiilor hidrografice, şi anume:
baraje (acumulări), derivaţii, regularizări, îndiguiri şi apărări de maluri, executate pe
corpurile de apă în diverse scopuri (energetic, asigurarea cerinţei de apă,
regularizarea debitelor naturale, apărarea împotriva efectelor distructive ale apelor,
combaterea excesului de umiditate, etc), cu efecte funcţionale pentru comunităţile
umane. Presiunile hidromorfologice afectează o mare parte din cursurile de apă din
bazinele/spaţiile hidrografice analizate, însă cele mai importante presiuni
hidromorfologice sunt cauzate de: lacurile de acumulare, regularizări şi îndiguiri,
derivaţii, prelevări/restituţii de apă semnificative.
Informaţiile despre tipurile şi mărimea presiunilor hidromorfologice la care
sunt supuse corpurile de apă de suprafaţă din fiecare bazin hidrografic sunt necesare
a fi cunoscute şi monitorizate în scopul identificării şi desemnării corpurilor de apă
puternic modificate, precum şi pentru luarea măsurilor de renaturare sau atenuare.
Alte tipuri de presiuni antropice considerate presiuni semnificative sunt
considerate surse cu potenţial de producere a poluărilor accidentale, activităţile de
piscicultură / acvacultură, extragerea balastului şi nisipului din albiile minore ale
cursurilor de apă, exploatările forestiere, şi altele.
Strategii şi acţiuni privind managementul durabil al resurselor de apă
Strategia şi politica naţională în domeniul gospodăririi apelor are drept scop
realizarea unei politici de gospodărire durabila a apelor prin asigurarea protecţiei
cantitativă şi calitativă a apelor, apărarea împotriva acţiunilor distructive ale apelor,
precum şi valorificarea potenţialului apelor în raport cu cerinţele dezvoltării
durabile a societăţii şi în acord cu directivele europene în domeniul apelor. Pentru
realizarea acestei politici se au în vedere următoarele obiective specifice:
- Îmbunătăţirea stării apelor de suprafaţă şi a apelor subterane prin implementarea
planurilor de management al bazinelor hidrografice, în conformitate cu prevederile
24
Directivei Cadru privind Apa a Uniunii Europene;
- Implementarea Strategiei Naţionale de Management al Riscului la Inundaţii, a
planurilor şi programelor necesare şi realizarea măsurilor ce derivă din acestea, e în
concordanţă cu prevederile legislaţiei europene în domeniu;
- Elaborarea Schemelor Directoare de Amenajare a Bazinelor Hidrografice pentru
folosinţele de apă, în scopul diminuării efectelor negative ale fenomenelor naturale
asupra vieţii, bunurilor şi activităţilor umane în corelare cu dezvoltarea economică şi
socială a ţării;
- Întărirea parteneriatului transfrontier şi internaţional cu instituţii similare din alte
ţări, în scopul monitorizarii stadiului de implementare a înţelegerilor internaţionale
şi promovării de proiecte comune.
În prezent se urmăreşte gospodărirea durabilă a apelor pe baza aplicării
legislaţiei legislaţiei Uniunii Europene şi în special a principiilor Directivei Cadru a
Apei şi Directivei Inundaţii, care au fost transpuse prin Legea Apelor 107/1996 cu
modificările şi completările ulterioare. În acest context, instrumentele de realizare a
politicii şi strategiei în domeniul apelor includ schema directoare de amenajare şi
management a bazinelor hidrografice, managementul integrat al apelor pe bazine
hidrografice şi adaptarea capacităţii instituţionale la cerinţele managementului
integrat.
Acţiunile necesare pentru îmbunătăţirea stării apelor de suprafaţă şi a apelor
subterane au fost stabilite în cadrul Planurilor de Management ale Bazinelor
Hidrografice ca parte a Planului de Management al districtului internaţional al
Dunării, întocmit în conformitate cu prevederile Directivei Cadru privind Apa.
Planurile de Management bazinale, precum şi Planul Naţional de Management au
fost aprobate prin HG 80/26.01.2011 pentru aprobarea Planului naţional de management
aferent porţiunii din bazinul hidrografic internaţional al fluviului Dunărea care este
cuprinsă în teritoriul României - Monitorul Oficial nr. 265/14.04.2011.
Sursa: Raportul anual privind starea mediului în judetul Mehedinţi
25
GESTIONAREA DEŞEURILOR MENAJERE
POS MEDIU Axa prioritară 2, Sector managementul deşeurilor/reabilitarea
terenurilor poluate istoric
Investiţiile pentru acest sector vizează crearea de sisteme integrate de
gestionare a deşeurilor la nivel regional, în paralel cu închiderea depozitelor de
deşeuri neconforme. Se vor finanţa măsuri de colectare, sortare, transport, tratare şi
depozitare a deşeurilor menajere combinate cu măsuri de reducere a cantităţii de
deşeuri, conform cu principiile şi practicile Uniunii Europene în domeniu. Alte
investiţii sunt destinate unor proiecte pilot de reabilitare a terenurilor afectate de-a
lungul timpului de diverşi poluanţi şi care afectează negativ mediul şi sănătatea
umană. Beneficiarii proiectelor sunt autorităţile locale/judeţene sau asociaţiile de
dezvoltare intercomunitară. Proiectele vor fi selectate în raport cu Planul Naţional şi
Planurile Regionale pentru Managementul Deşeurilor (o listă indicativă este anexată
la POS Mediu). O primă prioritate se va acorda proiectelor de realizare a sistemelor
integrate noi de gestionare a deşeurilor la nivel regional/ judeţean, unde nu au fost,
până acum, investiţii majore (planificate a fi lansate în 2007-2009), iar o prioritate
secundară se va acorda proiectelor pentru extinderea sistemelor existente de
management al deşeurilor.
Sursa: posmediu.ro
Complexitatea domeniului gestionării deşeurilor este determinată în bună
măsură de dispersarea şi varietatea surselor generatoare de deşeuri puse în relaţie cu
mediul în care se manifestă efectele imediate şi pe termen lung.
Legislaţie europeană
Directiva Consiliului 1999/31/CEE din 26 aprilie 1999 privind rampele de gunoi.
Decizia Consiliului 2003/33/CE privind stabilirea criteriilor şi procedurilor pentru acceptarea deşeurilor la depozite ca urmare a art. 16 şi anexei II la Directiva 1999/31/CE.
Decizia Consiliului din 19 decembrie 2002 de stabilire a unor criterii şi proceduri de admitere a deşeurilor în depozitele de deşeuri, în conformitate cu articolul 16 şi cu anexa II la Directiva 1999/31/CE Transpunerea legislaţiei UE privind deşeurile in legislaţia din România
Transpunerea legislaţiei Uniunii Europene privind deşeurile în legislaţia din
România
Hotărârea Guvernului nr. 349/2005 ( publicată în Monitorul Oficial nr. 394/10.05.2005 ) privind depozitarea deşeurilor
26
Anexă la Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 757/2004 (publicat în Monitorul Oficial nr. 86bis/26.01.2005) pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor.
Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 95/2005 ( publicat în Monitorul Oficial nr. 194 bis/08.03.2005 ) privind stabilirea criteriilor de acceptare şi procedurilor preliminare de acceptare a deşeurilor în fiecare clasă de depozit
Criteriu din 12/2005 – Anexă la Ordinul nr. 95/2005 ( publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 194 bis din 08/03/2005 ) de acceptare şi procedurile preliminare de acceptare a deşeurilor la depozitare şi lista naţională de deşeuri acceptate în fiecare clasă de depozit de deşeuri.
Ordin nr. 1230 din 30 noiembrie 2005 privind modificarea anexei la Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor.
Depozitarea deşeurilor de tip municipal şi asimilabile, constituie în
continuare o problema care trebuie abordată cu maximă responsabilitate, având în
vedere impactul semnificativ asupra factorilor de mediu.
Depozitarea deşeurilor la nivelul localităţilor se face în mod necorespunzător,
în locuri neamenajate şi neautorizate din punct de vedere al protecţiei mediului.
O dată cu dobândirea de către România a calităţii de Stat Membru al Uniunii
Europene, Comisia Europeană va verifica modul în care România se conformează
legislaţiei Uniunii Europene şi angajamentelor asumate prin Tratatul de aderare.
Resursele naturale sunt indisolubil legate de producție și consum, existând o
legătură permanentă între utilizarea resurselor naturale și generarea deșeurilor. În
urma studiilor făcute s-a constatat că numărul populației este direct proporțional cu
generarea deșeurilor. Deoarece în județul Mehedinţi există un depozit ecologic de
deșeuri municipale dar nu există stații de sortare şi staţii de transfer, cantitatea de
deșeuri depozitată rămâne totuşi ridicată .
Faptul că, începând cu anul 2008 s-a realizat o monitorizare a implementării
Planului Judeţean de Gestiune a Deșeurilor, arată o mai atentă implicare a tuturor
factorilor responsabili în gestionarea deşeurilor, o mai corectă măsurare a cantităţilor
de deşeuri gestionate. S-a constatat şi o încercare de atingere a ţintelor şi obiectivelor
în ceea ce priveşte realizarea unei colectări selective.
S.C. BRANTNER SERVICII ECOLOGICE S.A. a înştiinţat despre faptul, că
din data de 15.09.2009 s-a sistat activitatea de depozitare a deşeurilor menajere la
depozitul municipal neconform clasa '' b '' al municipiului Drobeta Turnu Severin.
Deşeurile menajere colectate de pe raza teritorial - administrativă a
municipiului Drobeta Turnu Severin, s-au predat la S.C. FLAPS S.A. Strehaia - pe
baza contractului de prestare a serviciului de depozitare a deşeurilor menajere, nr.
770/16.09.2009.
27
Întretinerea, închiderea şi ecologizarea depozitului neconform, şi le-au asumat
din surse proprii S.C. BRANTNER SERVICII ECOLOGICE S.A. şi s-au demarat
odată cu lucrările pentru construirea primului modul din depozitul ecologic.
Pentru închiderea depozitului neconform, au fost propuse efectuarea acestor
proceduri în două faze.
În prima fază, terenul ( umplutura de deşeuri ) este profilat şi
este prevăzut cu un strat de egalizare.
În a doua fază, se efectuează etanşarea definitivă şi recultivarea,
după tasarea depunerilor.
Tipuri de deşeuri
Deşeuri municipale
Depozitarea deşeurilor de tip municipal şi asimilabile, constituie în
continuare o problemă care trebuie abordată cu maximă responsabilitate, având în
vedere impactul semnificativ asupra factorilor de mediu.
La nivelul judeţului, în anul 2013, au activat un număr de 7 operatori de
salubritate.
Din raportările primite de la agenţii de salubritate ce activează pe raza
judeţului, pe parcursul anului 2013, s-au generat şi colectat o cantitate de 39751,598
tone deşeuri municipale, în scădere cu aproximativ 4,8% față de anul anterior.
Din cantitatea de 39751,598 tone aproximativ 3068,070 tone au fost colectate
din mediul rural.
Cantitatea de 38782,618 tone se regăsește pe depozitul ecologic din comuna
Izvorul Bîrzii, sat Halânga, administrat de SC Brantner Servicii Ecologice SA.
Cantitatea de 292,53 tone a fost trimisă de operatorii de salubritate către depozitele
aflate în judeţele învecinate (Gorj). Restul de 676,45 tone a fost valorificată prin
intermediul unei stații de sortare deținută de operatorul de salubritate reprezentat
de SC Robsylv Com SRL.
Conform informațiilor primite de la operatorul depozitului ecologic,
compoziţia estimativă a deşeurilor municipale depozitate se exprimă procentual
astfel:
- Deșeuri menajere: 70,2%;
- Deșeuri din grădini, parcuri și spații verzi: 2,6%;
- Deșeuri din piețe: 1,30%;
- Deșeuri stradale: 18,5%;
- Deșeuri din construcții și demolări: 3,4%;
- Deșeuri inerte: 3,25%;
- Alte deșeuri: 0,75%.
28
Gradul de deservire cu servicii de salubritate este în creștere de la an la an. În
anul 2013 erau acoperite toate orașele și municipiile din județ cât și un număr de 39
de comune. Populația arondată celor 39 de comune reprezinta cca. 68045 locuitori.
Populația deservită în cele 5 orașe și municipii din județ reprezintă cca. 91.246
locuitori
La nivelul judeţului deşeurile municipale sunt colectate în marea lor
majoritate în amestec. Câteva excepţii de la acest tip de colectare se înregistrează la
Drobeta Turnu Severin și în 24 de comune unde se colectează selectiv (din care în 6
au existat cantități colectate) decât anumite tipuri de deşeuri nepericuloase
(deşeurile de ambalaje).
La data de 17.11.2009. a fost dat în folosinţă depozitul ecologic al
Municipiului Drobeta Turnu Severin şi de la data respectivă, se depozitează
deşeurile menajere colectate de pe raza teritorial - administrativă a municipiului.
Deşeurile industriale
Cantităţile de deşeuri de producţie generate variază de la an la an, datorită
variaţiei activităţilor generatoare de deşeuri, a retehnologizării, a preocupării
crescânde de a minimiza cantitatea de deşeuri generată.
Cantităţile de deşeuri de producţie generate anual sunt înregistrate şi raportate de
către agenţii economici, pe baza chestionarelor de anchetă statistică. Aceste date sunt
analizate şi prelucrate de către Institutul Naţional de Statistică, împreună cu
Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Protecţia Mediului Bucureşti şi
Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice.
Deşeurile periculoase reprezintă o problemă de importanţǎ deosebită, atât
prin cantităţile de deşeuri generate, cât şi datorită diversităţii compoziţiei. Cantitatea
de deşeuri industriale periculoase generatǎ a scăzut în ultimii ani datorită încetării
activităţii unor unităţi economice.
Principalele activităţi generatoare de deşeuri periculoase din regiune sunt:
industria chimică anorganică, activitatea de transport (deşeuri de ulei uzat, baterii /
acumulatori uzaţi), activităţile agricole (pesticide expirate, ambalaje de pesticide, ulei
uzat, baterii /acumulatori uzaţi, etc.), prelucrarea lemnului (lacuri, vopsele) precum
şi acoperirile metalice - galvanizări (emulsii uzate de la maşini unelte, nămoluri cu
metale grele), activităţile miniere.
Datorită modului în care sunt gestionate, deşeurile industriale constituie o
sursă majoră de poluare pentru mediu.
Producătorii de deşeuri periculoase au responsabilitatea gestionării de o
manieră care să asigure un management raţional al deşeurilor periculoase precum şi
cea pentru prevenire şi reciclare, suplimentar faţa de manipulare, stocare, colectare,
transport, tratare, eliminare a deşeurilor produse.
29
Uleiurile uzate
Noile prevederi legislative vor conduce la crearea unui sistem funcţional de
gestionare a uleiurilor uzate, identificându-se posibilităţi de îmbunătaţire a
managementului acestei categorii de deşeuri.
Pe parcursul anului 2013 au fost menţinute în continuare centre de colectare a
uleiului uzat în staţiile de distribuţie a carburanţilor.
Totodată, la nivelul judeţului se regăsea în anul 2013 un agent economic
autorizat să colecteze uleiuri uzate, reprezentat prin SC SERENA SRL.
Bateriile şi acumulatorii uzaţi
În conformitate cu lista prevazută in Decizia Comisiei Europene
2000/532/CE, bateriile care conţin plumb, mercur şi nichel-cadmiu sunt clasificate ca
deşeuri periculoase.
Pentru bateriile şi acumulatorii industriali şi auto nu este prevăzută o ţintă de
colectare întrucât aceştia au mai puţine şanse de a fi eliminaţi în fluxul de deşeuri
municipale solide, din cauza faptului că sunt mari şi deoarece utilizatorii lor sunt
profesionişti şi apreciază mai mult valoarea economică a reciclării. Pe lângă acestea,
se adaugă şi combinaţia între obligaţiile legale de a primi înapoi aceste baterii şi
acumulatori şi interdictia de depozitare şi incinerare care are drept scop colectarea
acestor baterii şi acumulatori.
Principalii agenți economici autorizați să colecteze astfel de deșeuri în anul
2013 au fost: SC New Company Recycling SRL și SC Remat Scholz Filiala Oltenia
SRL.
Echipamentele cu conţinut de PCB/BCT
În vederea evitării efectelor negative asupra sănătăţii oamenilor, bunurilor şi
asupra mediului înconjurător, bifenilii policloruraţi şi compuşii similari, sunt supuşi
unui regim special de gestiune şi control reglementat la nivel European prin
Directiva 96/56/CE privind eliminarea bifenililor policloruraţi şi terfenililor
policloruraţi(PCB/PCT), această directivă a fost transpusă in legislaţia română, prin
H.G. nr. 173/2000 modificată de H.G. nr. 975/2007 privind gestiunea şi controlul bifenililor
policloruraţi şi ale altor compuşi similari.
În urma analizelor de laborator efectuate de I.C.M. Bucureşti, pe probe de ulei
din transformatoarele electrice deţinute de S.C. LAMDRO S.A. Drobeta Turnu
Severin, au fost identificate 3 transformatoare care ar avea concentraţia de PCB
depăşită. Pentru cele 3 transformatoare s-a efectuat un nou set de analize la Institutul
Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Industrială Bucureşti. Din
buletinul de analiză reiese că, concentraţia de policlorbifenili din probele analizate se
30
încadrează în conţinutul maxim admis în uleiuri de transformator care este de 50
mg/kg conform HG 173/2000.
Deşeuri generate din activităţi medicale
La nivelul anului 2013 a activat ȋn judeţ o instalaţie de sterilizare la
temperaturi scăzute tip ISDM-2, dotată cu tocător pentru deşeurile ȋntepatoare-
tăietoare. Această instalaţie este deţinută şi operată de SC Bio Hazard SRL.
Transportul deşeurilor medicale periculoase a fost efectuat de la spitale şi alte
unităţi medicale către locul final de eliminare prin intermediul agenţilor economici
autorizaţi pentru colectarea şi transportul acestor tipuri de deşeuri. În anul 2013
marea majoritate a unităţilor sanitare ( spitale, cabinete medicale individuale) din
judeţ au gestionat corespunzător deşeurile generate.
Totodată la transportul deşeurilor periculoase medicale au fost respectate
prevederile Ordinului nr. 1.226 din 3 decembrie 2012 pentru aprobarea Normelor
tehnice privind gestionarea deşeurilor rezultate din activităţi medicale şi a
Metodologiei de culegere a datelor pentru baza naţională de date privind deşeurile
rezultate din activităţi medicale şi ale H.G nr. 1061/2008 privind transportul
deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României.
Ca alternativă la eliminarea deşeurilor a fost folosită şi soluţia de a transporta
şi incinera/steriliza deşeurile la instalaţii autorizate din punct de vedere al protecției
mediului aparţinând: SC Stericycle România SRL, SC Alviserv SRL sau SC Ecoserv
Trans SRL.
Cantitatea totală de deşeuri medicale periculoase şi nepericuloase generată în
anul 2013 la nivelul judeţului a fost de 50,597 tone, întreaga cantitate fiind eliminată.
Cantitea este în scădere cu 1,067 tone fata de anul precedent.
La sfârşitul anului 2013 existau autorizaţi un număr de 3 agenţi economici
autorizaţi pentru transportul deşeurilor medicale periculoase. Aceştia sunt
reprezentaţi de : SC Bio Hazard SRL, SC New Eco Ster SRL și SC Vicdolor ADN SRL.
Deşeurile de hârtie-carton
În judeţul Mehedinţi, SC Robsylv Com SRL și SC Brantner Servicii Ecologice
SA în calitatea lor și de operatori de salubritate au continuat implementarea
colectării selectivă a deşeurilor de hârtie - carton (ambalaje în special).
La nivelul județului singurul reciclator (combinat de celuloză și hârtie)
reprezentat de SC Celrom SA a intrat în stare de faliment, în locul acestuia apărând o
noua societate cu obiect de activitate similar. SC Romwelle PM SA nu a desfășurat
propriu-zis activitate de reciclare deşeuri de hârtie –carton în anul 2013.
31
Deşeurile de PET şi mase plastice au fost bine gestionate de către agenţii
economici autorizaţi pe tot parcursul perioadei de referinţă. Astfel, agentul de
salubritate din municipiul Drobeta Turnu Severin, reprezentat de SC Brantner
Servicii Ecologice SA a extins implementarea colectării selective a mai multor tipuri
de deşeuri din care şi cele menţionate mai sus. Totodată, pentru deşeurile de tip PET
şi PE (mase plastice în general) cea mai importantă societate autorizată să recicleze
este SC Robsylv Com SRL.
Alți colectori care au activat în anul 2013: SC Razmer Comgen SRL, SC
Recisev Plast SRL, SC New Company Recycling SRL, SC Vânătorul SRL, SC Ecoella
Impex SRL, SC Dewalt SRL, SC Alba Balkan Recycling SRL, SC Quick Time Wash
SRL, SC Bene International SRL-punct de lucru Drobeta Turnu Severin și SC
Recycling Hoof - Min SRL.
Deşeurile de echipamente electrice şi electronice
La nivelul judeţului Mehedinţi, în anul 2013 situaţia punctelor de colectare
municipale pentru deşeurile de echipamente electrice şi electronice se prezenta
astfel: exista un punct de colectare la nivelul municipiului Drobeta Turnu Severin
(peste 100.000 locuitori), punct de colectare situat la adresa Aleea Constructorilor, nr.
4 bis. Acest punct este stabilit prin H.C.L nr. 73/2007, este funcţional şi amenajat
pentru a respecta prevederile legislative, iar în perioada de raportare a obţinut şi
autorizaţiei de mediu cu numărul 41/03.04.2009 (administrat de SC Brantner Servicii
Ecologice SA - punct de lucru Drobeta Turnu Severin).
32
Impactul activităţilor de gestionare a deşeurilor asupra mediului
Actualele practici de colectare/transport/depozitare a deşeurilor urbane sunt
necorespunzătoare, generând un impact negativ asupra factorilor de mediu şi
facilitând înmulţirea şi diseminarea agenţilor patogeni şi a vectorilor acestora.
Ca urmare a lipsei de amenajări şi a exploatării deficitare, depozitele de
deşeuri se numără printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact şi risc
pentru mediu şi sănătatea publică.
Principalele forme de impact şi risc determinate de depozitele de deşeuri de
tip urban sunt:
- modificări de peisaj şi disconfort vizual
- poluarea aerului
- poluarea apelor de suprafaţă şi subterane
- modificări ale fertilităţii solurilor şi ale compoziţiei biocenozelor pe terenurile
învecinate
- contribuţie la generarea efectului de seră şi a modificărilor climatice
- scoaterea din circuitul natural sau economic a unor terenuri.
Problemele ridicate de depozitarea deşeurilor în judeţul Mehedinţi pot fi
sintetizate astfel:
- depozitarea pe teren descoperit este singura cale pentru eliminarea finală a
acestora;
- lipsa unor staţii de compost şi staţii de transfer care îngreunează colectarea şi
stocarea temporară;
- depozitele de deşeuri la care a fost sistată activitatea în trecut nu a fost închise
conform procedurilor;
Prin depozitare se pierde o mare parte a potenţialului util din deşeuri datorită
faptului ca acestea în marea majoritate sunt colectate şi eliminate în mod neselectiv.
Toate aceste considerente conduc la concluzia că în gestionarea deşeurilor
sunt necesare schimbări radicale constând în adoptarea unor măsuri specifice,
adecvate fiecărei forme de eliminare a deşeurilor în mediu.
33
Proiecte derulate din bugetul local în perioada 2008-2014 pentru gestionarea
deşeurilor:
Nr. crt.
Obiect contract Sursa de finantare
Perioada de implementare
Valoare fara TVA
1. L.T.E. si drum acces
depozit deseuri
menajere
Lot 1 – LTE depozit deseuri menajere
buget local 30.12.2008 30.12.2009 52.217,46
Lot 2 – Drum acces depozit deseuri
menajere
30.12.2008 30.12.2009 290.829,61
2.
Amenajare rigola betonata drum acces depozit deseuri menajere
buget local 04.09.2009 08.09.2010 895.081
3. Post de transformare depozit deseuri menajere
buget local
03.09.2009
30.10.2009
36.772
Proiectele privind depozitarea deşeurilor, aflate în diverse stadii de derulare în
Judeţul Mehedinţi:
Denumire proiect: „Sistem de Management Integrat al Deşeurilor Solide în
Judeţul Mehedinţi”
Detalii despre proiect:
Ca urmare a Contractului de Asistenţă Tehnică nr. 9088/EGU/09.11.2009,
semnat între Ministerul Mediului şi consorţiul EPEM SA/ISPE SA, judeţul
Mehedinţi este unul din judeţele beneficiare ale proiectului “ Sprijin pentru AM POS
Mediu în vederea pregătirii portofoliului de proiecte finanţate prin Axa 2 din POS
Mediu”, proiect ce are ca scop realizarea unui sistem de management integrat al
deşeurilor solide in judeţul Mehedinţi.
Consultantul EPEM/ISPE, care asigură consultanţa tehnico-economică de
specialitate pentru atragerea fondurilor externe nerambursabile prin POS Mediu -
Axa prioritară 2, a avut obligaţia elaborării Master Planului pentru gestionarea
deşeurilor la nivelul judeţului Mehedinţi (Planul de Investiţii pe Termen Lung), ca o
primă etapă în derularea contractului mai sus menţionat. În acest sens, consultantul
a prezentat şi susţinut în şedinţa ordinară a Consiliului Judeţean Mehedinţi
varianta finală a Master Planului pentru gestionarea deşeurilor (PITL), document
care a fost aprobat prin HCJ nr.156/2010.
Master Planul (PITL) a fost elaborat pe baza metodologiei pusă la dispoziţie
de către Ministerul Mediului şi acoperă o perioadă de planificare de 30 ani (2010 –
2040), iar scopul lui este de a identifica şi prioritiza necesităţile investiţionale, astfel
încât să respecte – la cel mai mic cost – conformarea cu Directivele Comisiei
Europene din sectorul protecţiei mediului, luând în considerare suportabilitatea
investiţiilor de către populaţie şi capacitatea locală de implementare a proiectului. În
34
vederea stabilirii alternativei cea mai fezabilă din punct de vedere tehnic şi
economic, au fost analizate şi evaluate mai multe opţiuni tehnice pentru fiecare
componentă a sistemului de gestionare a deşeurilor, varianta cu cele mai mari şanse
la finanţare fiind următoarea:
• Implementarea colectării deşeurilor la nivelul întregului judeţ – achiziţionarea
de containere, pubele şi mijloace de transport, astfel încât să se asigure un grad de
acoperire cu servicii de salubrizare de 100 % atât în mediul urban, cât şi în mediul
rural (5.193 pubele de 120 l, 3.062 de 240 l, 3.566 containere de 1,1 mc, 111 containere
de tip clopot, 23 de maşini de transport de 16 mc şi 18 de 12 mc);
• Implementarea colectării separate a deşeurilor reciclabile pe 3 fracţii (deşeuri
de hârtie si carton, deşeuri de sticlă şi plastic, deşeuri biodegradabile) în containere
amplasate în puncte de colectare – asigurarea de containere, pubele şi mijloace de
transport necesare. Acest sistem se va implementa în toate cele 4 zone, atât în mediul
urban cât şi în mediul rural, precum şi în mediul rural din zona 5.
• Implementarea colectării separate a deşeurilor reciclabile pe 4 fracţii (deşeuri
de hârtie şi carton, deşeuri de sticlă, deşeuri de plastic şi metal, deşeuri
biodegradabile) în containere amplasate în puncte de colectare – asigurarea de
containere, pubele şi mijloace de transport necesare. Acest sistem se va implementa
doar în municipiul Drobeta Turnu Severin, unde parţial este de deja funcţional.
• Implementarea compostării individuale la 12.700 de gospodării din mediul
rural – achiziţionarea unităţilor de compostare individuală (12.700 recipienţi de
compostare individuală);
• Realizarea a 4 staţii de transfer începand cu anul 2011 la Orşova, Baia de
Aramă, Strehaia şi Vînju Mare, cu o capacitate totală de 37.776 tone/an.
• Realizarea unei staţii centrale de sortare la Malovăţ începând cu 2012, cu o
capacitate de 33. 135 tone/an.
• Realizarea unei instalaţii centrale de descompunere aerobă/instalaţie simplă
de TMB (tratare mecano-biologică) la Malovăţ, cu o capacitate de 63 317 tone/an
începând cu anul 2012;
• Realizarea unei platforme de compostare pentru deşeuri verzi, la Orşova, cu o
capacitate de 8.220 tone/an începând cu anul 2012;
• Transformarea în depozit ecologic judeţean a actualului depozit ecologic
municipal de la Halânga ( com. Izvorul Bârzii);
• Efectuarea operaţiunilor de închidere a celor 3 depozite neconforme de la Baia
de Aramă, Strehaia şi Vînju Mare până în anul 2013.
Prin adresa nr.140715/09.02.2011, MMP prin Direcţia Generală AM POS
Mediu ne-a solicitat modificarea HCJ nr.156/2010 în sensul aprobării şi a listei de
investiţii prioritare pentru etapa I (2010-2013) în valoare totală de 26.380.000 Euro
(preturi curente, fără TVA), condiţionalitate ce a fost satisfăcută prin adoptarea HCJ
nr.17/2011.
35
A fost emis acordul de mediu nr.1/05.03.2013.
La 22.08.2013 a fost semnat contractul de finanţare, iar desfășurarea
proiectului se întinde pe perioada: 22.08.2013- 31.12.2015.
• Denumire proiect: „Platformă de depozitare şi gospodărire a gunoiului de
grajd şi a deşeurilor menajere” desfășurat în comuna Gârla Mare – Mehedinţi.
Titular investiţie: Ministerul Mediului şi Pădurilor;
Beneficiarul investiţiei: Consiliul Local Gârla Mare – judeţul Mehedinţi;
Sursa de finantare: BIRD, GEF, autoritatea publică locală beneficiară.
Obiectivul proiectului: Acţiuni de ecologizare, activităţi de testare şi demostrare a bunelor practici agricole, instruirea, informarea şi conştientizarea publică a factorilor de decizie, a instituţiilor implicate în monitorizarea şi reducerea poluării cu nutriţi, precum şi a fermierilor;
Valoarea proiectului: 311.425 Euro din care 17.075 euro contribuţia beneficiarului.
Stadiul actual al proiectului: In operare începând cu 25.07.2012, dată cu care a fost făcută și recepția lucrărilor.
Data încheierii proiectului: 31 decembrie 2013.
Actualmente, investiția a fost autorizată de Agenția pentru Protecția Mediului Mehedinți, deținând autorizația de mediu nr. 30/11.04.2014.
Colectarea selectivă şi reciclarea deşeurilor
Implementarea şi menţinerea sistemului de colectare selectivă pe raza
municipiului Drobeta Turnu Severin se realizează de către operatorul de salubritate
S.C. BRANTNER SERVICII ECOLOGICE S.A.
www.brantner.com
36
S.C. BRANTNER SERVICII ECOLOGICE S.A deserveşte până în prezent, un
număr de 18600 de locuitori, reprezentând 57 asociaţii de proprietari , 45 agenţi
economici/ institutii publice şi 222 de gospodării individuale ( 478 de locuitori
deserviti)
Pentru colectarea selectivă sunt folosite eurocontainere de 1.1. mc.
standardizate: capace şi stikere având denumirea şi culoarea corespunzătoare pentru
fiecare tip de deşeu reciclabil colectat, astfel:
● 113 containere galbene – plastic, PET;
● 146 containere albastre – hârtie/carton;
● 17 containere alb/verde – sticlă albă/colorată;
● gri – reziduale.
În perioada 24 - 30.06.2013 locuitorii din Drobeta Turnu Severin au participat
la proiectul de colectare selectivă a deșeurilor de echipamente electrice și electronice
desfășurat de ECOTIC împreună cu Brantner Servicii Ecologice.
Campania de colectare s-a adresat locuitorilor orașului Drobeta Turnu
Severin, reamintind soluțiile de care aceștia dispun pentru a se debarasa gratuit și
într-un mod prietenos cu mediu de echipamentele electrice vechi și uzate.
Echipamentele electrice și electronice uzate au fost aduse la punctele de
colectare, special destinate acestor tipuri de deșeuri, situate pe Str. Constructorilor
nr. 4 bis și în parcările Spitalului Județean, Stadionului Municipal și Parcului Cildro.
Aceste puncte au fost amenajate de Brantner Servicii Ecologice SA.
Organizatorii campaniei, împreună cu locuitorii orașului Drobeta Turnu
Severin au dorit să transmită un mesaj de sprijin și de implicare în același timp,
privind importanţa colectării şi reciclării deşeurilor de echipamente electrice și
electronice. O mai bună colectare selectivă și reciclare înseamnă pentru România
îndeplinirea corectă a obligațiilor asumate la nivelul UE, responsabilitate față de
mediu, dar și un pas important spre o mai bună calitate a vieții pentru cetățenii
orașului Drobeta Turnu Severin. Aceasta este și ținta campaniei: crearea
obișnuințelor care nu țin doar de ecologie, ci mai ales de civilizație.
În luna septembrie 2014 la Drobeta Turnu Severin, Green Group în colaborare
cu Grupul Carrefour Romania au inaugurat prima statie SIGUREC din oras, un
sistem inteligent de preluare a deşeurilor direct de la consumatori. În parcarea
kipermarket-ului din zona Aluniş, a fost amplasată o staţie cu 10 pubele IT, în care
clienţii pot introduce, PET-uri, sticle, borcane, chiar baterii sau electrocasnice şi
primesc în schimb, voucher pentru reducere la cumpărături. Staţia are o valoarea de
110 000 de euro şi are rolul de a selecta modern deşeurile care sunt ulterior
transformate în diverse fibre. Staţia poate prelua PET-uri, doze de aluminiu, sticlă,
37
echipamente electronice şi electrocasnice uzate, baterii, hârtie, carton sau folii de
plastic.
Green Group este singurul parc industrial de reciclare a deşeurilor din
Romania, ce cuprinde companiile GreenTech SA - recicleaza deşeurile de mase
plastice, GreenFiber International SA - produce fibra sintetica poliesterica şi banda
din PET 100 la suta reciclat, GreenWEEE International SA- trateaza şi recicleaza
deşeurile electrice şi electronice, GreenLamp Reciclare SA – trateaza şi recicleaza
deşeurile de echipamente de iluminat uzate, GreenGlass – cea mai mare fabrica de
reciclare a sticlei din Europa de Sud Est.
"Orașul Reciclării 2015"
Reciclarea reprezintă o prioritate în gestionarea deşeurilor, iar crearea unui
sistem de gestionare a deşeurilor, integrat geografic şi eficient tehnologic, se află în
atenţia administraţiilor locale şi regionale.
În prezent, la nivel naţional, se reciclează 55% din ambalajele puse pe piaţă. În
timp ce la nivel european se preconizează creşterea obligaţiilor de reciclare a
deşeurilor de ambalaje până la 80% în 2030
Eco-Rom Ambalaje a lansat cea de-a treia ediție a competiției ”Orașul
Reciclării” adresată primăriilor municipalităților din România. Timp de 6 luni, în
perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2015, 46 de municipii și orașe din țară concurează
pentru a dovedi că au cel mai performant sistem de colectare separată a deșeurilor
de ambalaje la nivel național.
An de an competiția “Orașul Reciclării” s-a dovedit a fi un proiect extrem de
util, atât prin rolul educativ, cât și prin factorul competitiv care a mobilizat din ce în
ce mai multe autorități locale să se implice în dezvoltarea sistemului de colectare
separată pentru populație.
Cele 46 de municipii și orașe înscrise în competiția reciclării, în care Eco-Rom
Ambalaje susţine dezvoltarea serviciilor de colectare separată, sunt: Adjud, Aiud,
Arad, Bacău, Bârlad, Braşov, Brăila, Sectorului 6 Bucureşti, Sectorul 1 București,
Câmpia Turzii, Câmpina, Călărași, Cluj Napoca, Constanţa, Craiova, Deva, Drobeta
Turnu Severin, Făgăraş, Fălticeni, Focşani, Galaţi, Gura Humorului, Iaşi, Mediaş,
Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Oradea, Otopeni, Piteşti, Ploieşti, Rădăuţi,
Reşiţa, Roman, Satu Mare, Sfântu Gheorghe, Sighetu Marmaţiei, Sinaia, Slatina,
Slobozia, Suceava, Târgovişte, Târgu Jiu, Târgu Secuiesc, Tulcea, Vaslui și Zalău.
Criteriile care stau la baza evaluării acestora în competiție sunt: calitatea
serviciilor de colectare separată a deșeurilor de ambalaje (însemnând accesul
populației la containerele colorate, aspectul acestora și corectitudinea depunerii
separate a deșeurilor în containere), cantitatea de deșeuri colectate separat per
locuitor și campaniile de conștientizare și mobilizare a populației pentru a separa
deșeurile de ambalaje derulate pe parcursul celor 6 luni de competiție.
38
La finalul celor 6 luni, câștigătorul va obține titlul de ,,Orașul Reciclării” și
marele premiu: un Parc Tematic în valoare de 12.000 euro, un spațiu inedit de
relaxare amenajat cu mobilier realizat din deșeuri reciclabile. Acesta este dedicat
tuturor locuitorilor orașului care vor să se relaxeze și, în același timp, să afle o serie
de informații utile despre reciclarea deșeurilor de ambalaje.
În plus, în premieră anul acesta, Eco-Rom Ambalaje va premia și
municipalitățile clasate pe locul al II-lea și al III-lea. Ocupantul locului al doilea
pe podiumul competiției se va bucura timp de o săptămână de vizita autocarului
hich tech din cadrul programului educațional “Laboratorul Verde al Reciclării” prin
care elevii claselor a III-a vor învăța, într-un mod dinamic și creativ, despre
importanța colectării separate pentru protejarea mediului.
Municipalitatea care va obține locul al III-lea va beneficia de o campanie de
informare și conștientizare a populației cu privire la importanța separării deșeurilor
de ambalaje, în valoare de 3.000 de euro, realizată cu sprijinul Eco-Rom Ambalaje.
Cei peste 5 milioane de locuitori din cele 46 de orașe înscrise în competiție –
însemnând mai mult de jumătate dintre românii care au acces la sistemul de
colectare separată a deșeurilor de ambalaje dezvoltat la nivel național cu sprijinul
Eco-Rom Ambalaje – pot separa deșeurile de hârtie, sticlă, plastic și metal prin
intermediul a peste 10.200 de containere colorate. Peste 80% dintre acestea sunt
puse la dispoziție populației prin investițiile Eco-Rom Ambalaje (aproximativ 8.300
de containere), la care se adaugă aportul financiar pentru realizarea serviciilor de
colectare, sortare și transport către capacitățile de reciclare din cadrul parteneriatelor
încheiate cu operatorii de salubritate și autoritățile locale.
Competiția „Orașul Reciclării” se desfășoară sub patronajul Comisiei de
Mediu și Echilibru Ecologic a Camerei Deputaților și al Ministerului Mediului
Apelor şi Pădurilor și în parteneriat cu Asociația Municipiilor din România și
Institutul pentru Politici Publice.
Sursa: www.ecometropolitancluj.ro
39
Întrucât se doreşte un municipiu cât mai curat, respirabil şi verde, ne
exprimăm credinţa că managementul corect al deşeurilor generate şi
responsabilitatea ecologică a fiecăruia dintre cetăţeni este cheia către un mediu
curat!
Situatia poluării sonore:
Zgomotul ambiental este o problemă internaţională serioasă şi mereu
crescândă, care afectează în special populaţia urbană. Zgomotul este luat în
considerare din ce în ce mai mult ȋn evaluarea calităţii vieţii într-un oraş, sau
vecinatatea sa.
În afară de crearea de disconfort, zgomotul poate să influenţeze somnul,
sănătatea, bunăstarea şi valoarea proprietăţilor şi poate produce stres, oboseală,
pierderea irecuperabila a auzului şi s-a demonstrat că afectează negativ procesul de
învăţare în şcoli.
În urma măsurătorilor nivelului de zgomot în puncte fixe – monitorizare,
efectuate în anul 2013 s-a ajuns la următoarele concluzii:
- indiferent de ora la care s-au efectuat măsuratorile, au existat puncte unde
nivelul de zgomot a înregistrat uşoare depăşiri datorită diminuării volumulului de
trafic greu, deviat pe centura ocolitoare a oraşului şi a fluidizarii traficului prin
realizarea de sensuri giratorii care au eliminat accelerările şi decelerarile din zona
semafoarelor:
-Cartier Crihala - Splai M.Viteazu
- Podul Gruii
- Sensul Giratoriu
- Calea Timişoarei.
Puncte de masurare Valori medii Leq(A)
( dB ) anul 2013
Valoare limita Leq(A)
( dB )
Fabrica confectii 68 70
Sens giratoriu 68 65
Pod Gruii 67 65
Crihala PECO 66 65
Crihala SPLAI 66 65
Statia AUTO Alunis 66 70
40
Calea Timisoarei 70 70
Bd. Carol I 63 65
F.E. Halanga 55 65
S.C. DELIGNIT S.A 52 65
Piata CRIHALA 54 65
Scoala nr. 9 62 75
Gradinita nr. 7 60 75
Parc ROZE 52 50
Zona Casa Tineretului 53 50
Parc Crihala 51 50
Valori medii anuale pentru punctele de măsurare, nivel de zgomot
În urma monitorizării zonelor liniştite (parcul Rozelor, parc Crihala), s-au
inregistrat depaşiri ale nivelului de zgomot, datorită amplasării într-o zonă cu trafic
rutier şi feroviar.
Activitatea laboratorului de analize fizico- chimice a Agenţiei pentru Protecţia
Mediului Mehedinţi - include şi măsurători ale nivelului de zgomot efectuate la
cererea persoanelor fizice, a agenţilor economici, la solicitarea Comisariatului
Judeţean al Gărzii de Mediu – Mehedinţi (9 masuratori ale nivelului de zgomot ), si
Agentia pentru Protectia Mediului Mehedinti (2 masuratori ale nivelului de zgomot).
În anul 2013, s-au efectuat un număr de 38 măsurători cu plată la solicitarea
agenţilor economici.
Aceste măsurători au permis identificarea unor surse de poluare fonică diverse
(activităţi industriale si de prestari servicii, mici ateliere, muzică), care au impus
luarea de măsuri corespunzatoare ( contravenţii, lucrări de izolare fonică, etc. ) în
vederea încadrării respectivelor activităţi în limitele de zgomot impuse de legislaţia
în vigoare.
Conform raportului privind starea mediului din luna decembrie 2014
activitatea de monitorizare a nivelului de zgomot, a APM- Drobeta Tr. Severin, a
implicat determinări ale nivelului de zgomot ( planificate ) efectuate în 16 puncte din
diferite zone ale municipiului de 2 ori pe lună:
Nr.crt.
Puncte expertizate Val. medii dec 2014
(dB)
Val. medii nov 2014
(dB)
CMA (dB)
1. Fabrica de confecţii 69 74 70
2. Celrom -Sens giratoriu 69 69 65
3. Podul Gruii 68.5 66.5 65
4. Crihala ( St. Peco ) 66.5 66 65
41
5. Crihala-Splai 68 67 65
6. Aluniş ( St. Auto ) 67 66.5 70
7. PECO (Calea Timişoarei) 71.5 69.5 70
8. B-dul Carol 64.5 62.5 65
9. F.E.Halânga 64 67 65
10. LimDELIGNIT tocat 52.5 53 65
11. Piaţa Crihala 52 53.5 65
12. Şcoala nr.9 58 62 75
13. Grãdiniţa nr.7 62 60.5 75
14. Parcul Rozelor 48 50 50
15. Zona Casa Tineretului 50 52 50
16. Parc Crihala 49.5 48.5 50
Tabel cu valorile nivelului de zgomot (dB)
Aceste măsurări au condus la concluzia că există puncte unde nivelul de
zgomot este uşor depăşit, de exemplu : Celrom -sens giratoriu (69 dB), Crihala-Splai
(68 dB), Podul Gruii (68.5 dB), Crihala ( St. Peco ) (66.5 dB) ,etc.
42
Axa prioritară 3, Sector termoficare
Investiţiile preconizate pentru acest sector au în vedere reducerea emisiilor
provenite de la centralele municipale de termoficare. Proiectele de investiţii se vor
realiza în localităţile în care centralele municipale reprezintă sursa cea mai mare de
poluare a mediului. Beneficiarii proiectelor sunt autorităţile locale care au în
gestionare centralele municipale de termoficare. Proiectele vor fi selectate în baza
solicitărilor de oferte, la nivel naţional (call for proposals). Se va acorda asistenţă
tehnică pentru pregătirea proiectelor de investiţii.
Sursa: posmediu.ro
Politica Uniunii Europene în domeniul energiei până în 2020 se bazează pe trei
obiective fundamentale, pentru care UE a propus pachete separate de reformă
legislativă şi de reglementare:
Durabilitate – subliniază preocuparea UE pentru schimbările climatice prin
reducerea emisiilor sale de gaze cu efect de seră (GES) la un nivel care să limiteze
efectul de încălzire globală la doar 2°C în plus faţă de temperaturile din era pre-
industrială. În acest sens, în decembrie 2008, a fost aprobat Pachetul „Energie –
Schimbări Climatice”;
UE este tot mai conştientă de vulnerabilitatea sa prin dependenţa de importurile de
energie primară şi de şocurile pe care aceasta le poate produce asupra securităţii. În
consecinţă face paşi concreţi în adoptarea unei noi politici energetice comune;
Competitivitate – vizează asigurarea implementării efective a pieţei interne de
energie; în acest sens, în septembrie 2008 Parlamentul European şi Consiliul au
adoptat cel de-al treilea pachet legislativ pentru piaţa internă de energie;
Siguranţa în alimentarea cu energie – vizează reducerea vulnerabilităţii UE în
privinţa importurilor de energie, a întreruperilor în alimentare, a posibilelor crize
energetice şi a nesiguranţei privind alimentarea cu energie în viitor.
Poluarea aerului – efecte locale
Poziţia geografică şi relieful determină în mare măsură şi manifestarea
elementelor climatice ce pot influenţa efectele locale. Municipiul Drobeta Turnu
Severin este situat în Depresiunea subcarpatică a Topolniţei (Severinului) fiind
înconjurat de o centură de culmi care ajung la 300 - 400 m înălţime.
Configuraţia reliefului în regiune şi prezenţa văii Dunării imprimă, în zonă,
un climat de adăpost, în general mai cald decât în restul ţării.
Problemele de poluare ale aerului pot avea efecte globale sau locale.
Procesele de producţie industrială şi producţia de energie electrică, a focarelor
sunt principalele surse ale poluării atmosferice.
43
Procesele de producţie industrială eliberează emisiile, care se redepun în
cazul în care nu există filtre pentru epurarea gazelor reziduale. Substanţele specifice
sunt atunci eliberate şi pot provoca local catastrofe.
În momentul procesului de combustie, substanţele gazoase, lichide şi solide
sunt eliberate în atmosferă de furnale. În funcţie de înălţimea furnalelor şi de
condiţiile atmosferice, gazele de eşapament provenind din focare şi din circulaţie se
propagă local sau la distanţe medii.
Substanţele provenind de la uzine se propagă în funcţie de modul în care sunt
transportate, pe distanţe mari.
În cazul dioxidului de sulf, poluant atmosferic, sursă majoră este emisia
provenită din arderea cărbunelui în cadrul termocentralelor. Prezenţa dioxidului de
sulf în atmosferă peste anumite limite are efecte negative asupra plantelor,
animalelor şi omului. La plante, dioxidul de sulf induce leziuni locale, în sistemul
foliar, care reduc fotosinteză.
La om şi animale, în concentraţii reduse produce iritarea aparatului
respirator, iar în concentraţii mai mari provoacă spasm bronşic. De asemenea,
dioxidul de sulf produce tulburări ale metabolismului glucidelor şi a proceselor
enzimatice. Efectul toxic al dioxidului de sulf este accentuat de prezenţa pulberilor.
Monoxidul de carbon are drept surse: procesele de arderi incomplete a
combustibililor fosili şi traficul rutier.
Valorile medii ale monoxidului de carbon pe anul 2013 au fost mai mici decât
cele ale anului 2012 şi se încadrează în CMA conform legii 104/2011. Nu au fost
înregistrate depăşiri ale valorii limită pentru sănătatea umană (10 mg/m3 calculată
că maximă zilnică a mediilor pe 8 ore ).
Principala sursă de benzen este traficul rutier.
În cursul anului 2013 valorile H2S au avut valori medii mai mici pe perioada
ianuarie-iunie ,iar ȋn perioada iulie –august valori medii mai mari faţă de anul
precedent.
Conform raportului privind starea mediului a A.P.M. Mehedinţi, pe aria
judeţului nu se pot consemna zone cu situaţii critice permanente în poluarea
atmosferică. Ca surse tipice cu potenţial de poluare se pot considera Romag-Prod,
prin emisiile de H2S, SO2 şi Romag-Termo, care prin cantităţile de CO2, SO2, NOx,
pulberi în suspensii eliberate în atmosferă pot avea o contribuţie esenţială în totalul
noxelor emise în judeţ.
Întreprinderile care au un potenţial ridicat de poluare sunt dotate cu instalaţii
de protecţie împotriva poluării aerului.
Hidrogenul sulfurat - Ca sursă cu potenţial de poluare este RAAN –
Sucursala ROMAG-PROD.
44
Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare (RAAN)
Sursa: www.editie.ro
Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare (RAAN) produce apă grea pentru
centrala nuclearelectrică din Cernavodă şi energie termică şi electrică pentru uzul
propriu şi pentru consumatorii din oraşul Drobeta Turnu-Severin. ROMAG-TERMO
a fost înfiinţată în 1981, sub denumirea de Întreprinderea Electrocentrale Drobeta, cu
scopul de a asigura aburul tehnologic pentru Combinatul de Apă Grea şi necesarul
de căldură al consumatorilor industriali şi al populaţiei din municipiul Drobeta-
Turnu Severin.
Unitatea a intrat în insolvenţă în septembrie 2013, având datorii foarte mari.
Încetarea activitaţii, poate produce catastrofe ecologice, datorită faptului ca în
instalaţiile R.A.A.N. - sucursula ROMAG PROD - se vehiculează 500 tone de
hidrogen sulfurat, gaz toxic, letal si exploziv, ce trebuie ars, în caz de sistare a
producţiei de apa grea rezultand o cantitate însemnată de SO2, substanţa ce produce
ploi acide cu influenţe negative asupra mediului şi sanătăţii populaţiei din zonă, cu
efecte transfrontaliere.
Prin urmare, în urma intrării în insolvenţă, prin derogare de la prevederile
legii în vigoare, RAAN işi va menţine dreptul de administrare, precum şi dreptul de
administrare a bunurilor proprietate publică şi dreptul de a dispune asupra
bunurilor aflate în proprietatea sa.
Totodata, RAAN, în calitate de operator economic specializat, va avea
obligaţia de mentine stocurile rezervă de stat de apa grea în cantitatea şi cu calitatea
convenite în contractele de depozit. În acest scop, RAAN va fi împrumutată din
rezerva de stat cu carbune energetic şi pacură.
45
Tendinţe
Conform indicatorilor de monitorizare ale A.P.M Mehedinti, atât pe staţia
automată cât şi prin măsurători manuale, emisiile de noxe sunt în descreştere, unul
dintre motive fiind gradul redus al industrializării actuale.
Radioactivitatea mediului
Radioactivitatea este proprietatea nucleelor unor elemente chimice de a emite
prin dezintegrare spontană radiaţii corpusculare şi electromagnetice. Aceasta este un
fenomen natural ce se manifestă în mediu.
Radioactivitatea naturală este determinată de substanţele radioactive de
origine terestră (precum U-238, U-235, Th-232, Ac-228 etc.), la care se adaugă
substanţele radioactive de origine cosmogenă (H-3, Be-7, C-14,etc.) şi radiaţia
cosmică.
Toate radiaţiile ionizante, de origine terestră sau cosmică, constituie fondul
natural de radiaţii care acţionează asupra organismelor vii.
Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (RNSRM),
face parte din Sistemul Integrat de Supraveghere a Poluării Mediului pe teritoriul
României, din cadrul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice (MMSC).
Coordonarea ştiinţifică, tehnică si metodologică a RNSRM este asigurată de
Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Radioactivitate (LNRR) din cadrul
Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (ANPM).
Staţia de supraveghere a radioactivitaţii mediului Drobeta Turnu Severin
(SSRM) este o staţie cu program standard ( 11 ore/zi ) şi face parte din reţeaua
naţională de supraveghere a radioactivităţii mediului.
Sub coordonarea LNRR - ANPM, SSRM- TR.SEVERIN a desfăşurat, în anul
2013, două tipuri de programe de monitorizare a radioactivităţii mediului.
Acestea au fost:
• Programul naţional standard de monitorizare a radioactivităţii factorilor de
mediu, desfăşurat în mod unitar de către toate SSRM din cadrul RNSRM; acest
program se desfăşoară permanent şi urmăreşte evoluţia în timp a radioactivităţii
factorilor de mediu;
• Programul de monitorizare a zonelor cu fondul natural modificat antropic –
este specific fiecărei zone; la nivel anual , au fost implicate în derularea acestui
program 18 SSRM, care s-a desfăşurat în paralel cu Programul naţional standard de
monitorizare a radioactivităţiifactorilor de mediu.
Din punct de vedere metodologic, SSRM-Dr. Tr. Severin beneficiază de
proceduri standard de notificare a unei situaţii speciale şi de proceduri standard de
46
funcţionare în situaţie de urgenţă radiologică . Procedurile sunt periodic testate prin
derularea de exerciţii de urgenţă radiologică, exerciţii organizate pe plan naţional
sau internaţional.
Apa de suprafaţă - Dunarea
În cursul anului 2013 au fost prelevate probe de Dunăre , cu frecvenţa zilnică.
În general , radioactivitatea artificială beta globală a acestor probe a variat între 0.15
–0.45 Bq/l .
Pe tot parcursul anului 2013 nu s-au înregistrat depăşiri ale nivelului de
atenţionare de 2 Bq/l .
Conform Raportului 4 de Evaluare al IPCC (IPCC, diferenţele între scenariile
climatice pentru începutul secolului 21, bazate pe diferite scenarii de emisie a
gazelor cu efect de seră sunt nesemnificative. Aceste diferente cresc pe măsura ce ne
apropiem de sfârşitul secolului 21. Schimbările parametrilor climatici menţionaţi
pentru perioada 2001-2030 sunt calculate ca diferenţe între media acestora pe
intervalul 2001-2030 şi media pe intervalul 1961-1990.
47
Axa prioritara 4, Sector protecţia naturii
Proiectele finanţate în acest sector vizează asigurarea unui management
corespunzător al ariilor protejate şi, implicit, stoparea degradării biodiversităţii şi a
resurselor naturale. O atenţie deosebită se va acorda managementului site-urilor
Natura 2000. Beneficiarii proiectelor sunt: administraţiile şi custozii ariilor protejate,
inclusiv situri Natura 2000, Agenţia Naţională pentru Arii Protejate (după înfiinţare),
Agenţiile Locale de Protecţie a Mediului, autorităţile publice, ONG-uri, institute de
cercetare, universităţi, muzee. Proiectele vor fi selectate în baza solicitărilor de oferte,
la nivel naţional (call for proposals).
Sursa: posmediu.ro
Protecţia naturii şi biodiversitatea
Parcul Natural Porţile de Fier este o arie naturală protejată înfiinţată prin
Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional –
Secţiunea a III a – Zone Protejate, ca un teritoriu în care remarcabilă frumuseţe a
peisajelor şi diversitatea biologică pot fi valorificate în condiţiile păstrării nealterate a
tradiţiilor, iar îmbunătăţirea calităţii vieţii comunităţilor să fie rezultatul unor
activităţi economice ale locuitorilor, desfăşurate în armonie cu natura.
Parcul Natural Porţile de Fier
Sursa: www.romaniaroute.ro
48
Parcul natural "Porţile de Fier" - cuprinde 4 rezervaţii ştiinţifice cu protecţie
integrală aflate de-a lungul Defileul Dunării şi Porţile de Fier până la Schela
Cladovei. Ocupă o suprafaţă de 115.655 ha, din care parţial teritorii aparţinând
judeţelor Caraş-Severin şi Mehedinţi în partea sudică a Munţilor Locvei şi Almăjului
şi în sud-vestul Podişului Mehedinţi.
Planul de management al Parcului Natural Porţile de Fier este documentul
oficial care stabileşte cadrul general de desfăşurare al acţiunilor din următorii cinci
ani, promovate pentru îndeplinirea obiectivelor ariei protejate, el urmând să stea la
baza activităţilor Administraţiei şi al administraţiilor publice locale din spaţiul ariei
protejate. Planul de management aprobat prin Hotărârea de Guvern nr.
1048/2013,este un cadru stabil de integrare a problemelor de conservare a
biodiversităţii şi de protecţie a mediului natural şi cultural cu cele care vizează
dezvoltarea socio-economică în Parcul Natural Porţile de Fier şi un instrument de
dialog între instituţiile care gestionează resursele teritoriale ale acestui spaţiu.
Acţiunile din planul de management au fost formulate ţinând cont de resursele
naturale, culturale, sociale şi economice din Parcul Natural Porţile de Fier.
Managementul Parcului Natural Porţile de Fier urmăreşte menţinerea
interacţiunii armonioase a omului cu natura prin protejarea diversităţii habitatelor,
speciilor şi peisajului, promovând păstrarea folosinţelor tradiţionale ale terenurilor,
încurajarea şi consolidarea activităţilor şi practicilor agricole la care se adaugă
cultura tradiţională a populaţiei locale.
Prin proiectul LIFE Nature RO/02/7171 „Iron Gates Natural Park-habitats
conservation and management” s-au organizat în arealul parcului, de către Centrul
de Cercetare a Mediului şi Efectuare a Studiilor de Impact, Universitatea din
Bucureşti, un număr de 4 Centre de Informare–Documentare la: Dr.Tr. Severin,
Orşova, Berzasca şi Moldova Nouă, în locaţii care nu se află în gestiunea sau
folosinţa administraţiei parcului. Există de asemenea un punct de informare în
incinta şcolii din Dubova.
Principiul dezvoltării durabile, ameliorării calităţii vieţii şi asigurării
coerenţei managementului. Activităţile din Parcul Natural Porţile de Fier vizează
îmbunătăţirea gestiunii patrimoniului natural şi cultural al zonei prin promovarea
acţiunilor cu impact redus asupra mediului şi a stării de sănătate a populaţiei din
zonă, în condiţiile în care dezvoltarea comunităţilor locale este unul dintre
principalele deziderate ale înfiinţării acestei arii naturale protejate.
Ariile naturale protejate din Parcul Natural Porţile de Fier (în judeţul
Mehedinţi) sunt: Rezervaţia naturală Gura Văii – Vârciorova, Rezervaţia naturală
Valea Oglănicului, Rezervaţia naturală Dealul Duhovnei , Rezervaţia naturală
Cazanele Mari şi Cazanele Mici, Rezervaţia naturală Locul fosilifer Sviniţa,
Rezervaţia naturală Locul fosilifer Bahna, Rezervaţia naturală Cracul Găioara,
49
Rezervaţia naturală Cracul Crucii, Rezervaţia naturală Faţa Virului, Rezervaţia
Naturală Dealul Vărănic.
Landscape: OpenStreetMap
Arii protejate Drobeta Turnu Severin
Cursul Dunării-Baziaş-Porţile de Fier
ROSPA0026 Natura 2000 – SPA Judeţul Mehedinţi: Drobeta-Turnu Severin (10%), Dubova (5%), Eşelniţa (3%), Orşova (21%), Şviniţa (11%)
Munţii Almăjului-Locvei ROSPA0080 Natura 2000 - SPA Judeţul Mehedinţi: Brezniţa-Ocol (22%), Drobeta-Turnu Severin (41%), Dubova (89%), Eşelniţa (55%), Iloviţa (65%), Orşova (78%), Şviniţa (87%)
Porțile de Fier ROSCI0206 Natura 2000 – SCI Județul Mehedinți: Breznița-Ocol (22%), Drobeta-Turnu Severin (51%), Dubova (93%), Eșelnița (58%), Ilovița (65%), Orșova (82%), Șvinița (99%)
Gura Văii – Vârciorova PN-D
2.597 Arie protejata de interes national
Municipiul Drobeta Turnu Severin, localitatea Gura Văii
Faţa Virului Arie protejata de interes national
Municipiul Drobeta Turnu Severin, localitatea Vârciorova
Cracul Găioara PN-D Arie protejata de interes national
Municipiul Drobeta Turnu Severin, localitatea Gura Văii
Cracul Crucii PN-D Arie protejata de interes national
Municipiul Drobeta Turnu Severin, localitatea Gura Văii
www.posmediu.ro
Rezervaţia paleontologică "Bahna Iloviţa" situată pe versantul intramontan
Bahna-Orşova, prezentată prin trei puncte fosiliere cu calcare de corali şi briozoale,
cu resturi gastereopode bogate şi în vegetaţii;
50
"Pădurea Crihala", care este formată din frasini şi îmbogăţite în ultimii ani cu
tei, stejar, brad, mesteacăn;
"Parcul General Dragalina" cu Cetatea Severinului şi Complexul Arheologic
Drobeta aşezate pe taluzul terasei Dunării;
"Parcul Rozelor" care cuprinde sute de soiuri de arbori, arbuşti şi trandafiri.
Landscape: OpenStreetMap
atlas.anpm.ro
51
În cadrul proiectului LIFE Nature Managementul şi conservarea habitatelor
din Parcul Natural Porţile de Fier, Centrul de Cercetare a Mediului şi Efectuare a
Studiilor de Impact al Universităţii din Bucureşti a realizat o hartă digitală a
întregului parc, iar Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier a realizat o hartă
turistică a parcului utilizând Google-Earth.
Presiuni antropice exercitate asupra biodiversitaţii
Starea florei şi faunei sălbatice este legată în mod direct de starea habitatelor
naturale, de impactul determinat de acţiunea celorlalţi factori de mediu.
Judeţul Mehedinţi, din cercetările întreprinse până în prezent, dispune de o
mare diversitate floristică, peste 4000 taxoni, aparţinând încrengăturilor: Phycophyta,
Lychenophyta, Fungi, Bryophyta, Cormophyta. Speciile endemice sunt aproximativ 28 în
Parcul Natural Porţile de Fier şi 23 în Parcul Naţional Domogled – Valea Cernei.
O mare parte dintre speciile de plante reprezintă specii rare, periclitate şi
endemice, al căror areal este numai în zona Parcului Natural „Porţile de Fier”,
necesitând astfel măsuri speciale de ocrotire. Dintre acestea amintim: colilia Porţilor
de Fier (Stipa danubialis), mărarul Porţilor de Fier (Prangos carinata), laleaua
Cazanelor Dunării (Tulipa hungarica), clopoţeii Cazanelor (Campanula crassipes) etc.
Factorii antropici exercită asupra mediului şi inclusiv asupra stării ariilor
naturale protejate efecte majore cu impact negativ asupra întregului ecosistem.
Dintre componentele mediului, comunităţile biologice au suportat cele mai profunde
modificări.
Omul a jucat şi joacă un rol dominant în stabilitatea ecosistemelor, a arealelor
speciilor, a populaţiilor şi comunităţilor de plante şi animale, precum şi a factorilor
biotici. Există activitaţi care pot duce la implicaţii majore în mediu şi în starea de
sanogeză a componentelor acestuia.
Construirea sistemelor hidroenergetice „Porţile de Fier I şi II” a adus confort
uman, dar a indus modificări directe şi indirecte în structura habitatelor, arealelor de
distribuţie a unor specii, comunităţilor de plante şi animale, apariţia unor specii
invazive.
Managementul apelor, inclusiv al apelor Dunării – în timpul primăverilor
foarte ploioase când se constată adesea inundaţii, heleşteele fiind un „refugiu”
pentru apele învolburate ale Dunării, pericolul fiind reprezentat în timpul
cuibăritului, înecând cuiburile păsărilor.
Exploatarea resurselor minerale a luat amploare în ultimii ani (accesibilitatea
uşoară la cariere şi la transportul fluvial) şi reprezintă o ameninţare mare la adresa
52
biodiversităţii. Carierele legale şi ilegale reprezintă un pericol prin declanşarea de
procese erozionale care deja afectează habitatele naturale şi peisajul.
Impact
Diversitatea biologică este într-o continuă ameninţare datorită intensificării
activităţilor economice ce exercită presiuni puternice asupra mediului.
Consecinţele majore asupra biodiversităţii se regăsesc într-o serie de
modificări semnificative de ordin calitativ şi cantitativ în structura şi funcţionarea
ecosistemelor. Astfel, principalele consecinţe, din perspectiva principiilor şi
obiectivelor de conservare şi utilizare durabilă a componentelor biodiversităţii, sunt:
dispariţia sau reducerea efectivelor unor specii - în special mamifere şi păsări -;
fragmentarea habitatelor; restrângerea sau eliminarea unor tipuri de habitate sau
ecosisteme din zonele de tranziţie (perdele forestiere, aliniamente de arbori, zone
umede din structura marilor exploataţii agricole); destructurarea şi reducerea
capacităţii productive a componentelor biodiversităţii din sectorul agricol; impactul
asupra peisajului.
Intervenţiile umane cu impact negativ asupra peisajului, în funcţie de
gravitate, sunt:
a) Distrugere – pierderi semnificative la nivelul tuturor componentelor peisajului
(elementele culturale, biodiversitate şi structura geomorfologică). Acestea sunt
cauzate de dezvoltările urbanistice intensive inadecvate mediului şi arhitecturii
locale, schimbarea funcţiunii terenurilor, defrişări;
b) Degradare – transformări la nivelul componentelor care nu schimbă caracterul
unitar. Acestea sunt cauzate de amenajarea spaţiilor urbane cu specii alohtone,
urbanism intensiv fără planificare strategică, acumulările de deşeuri;
c) Agresiuni – acţiuni punctuale cu impact major la nivelul tuturor componentelor.
Acestea sunt cauzate de activităţile economice şi turistice, precum cariere, balastiere,
exploatări forestiere. Turismul necontrolat practicat intens creează impact negativ de
intensitate prin deteriorarea şi degradarea florei sălbatice, deranjarea speciilor de
animale, campări şi focuri deschise în locuri nepermise, aruncarea de deşeuri.
De asemenea, extinderea intravilanului în interiorul ariilor naturale protejate
sau în imediata vecinătate a acestora, generează mari presiuni asupra ariilor naturale
protejate.
53
Situri poluate istoric
În luna iunie 2014, în cadrul programului transfrontalier - Blue Danube Week,
s-a desfăşurat o acţiune de ecologizare a ariilor istorice protejate din Drobeta Turnu
Severin situate în zona riverană Dunării de către membrii asociaţiei non-
guvernamentale Cyclomaniacs.
Blue Danube Week
Sursa: adevarul.ro
Salubrizarea perimetrelor Cetăţii Medievale a Severinului, Piciorului Podului
lui Traian, Castrului roman şi Portului turistic Drobeta Turnu Severin s-a efectuat în
parteneriat cu Organizaţia de turism din Kladova, Serbia.
Deşeurile colectate au fost transportate la depozitul ecologic din localitatea
Halânga.
Principiul conservării patrimoniului natural şi cultural
Patrimoniu natural şi cultural are o importanţă deosebită dată în primul rând
de valoarea ei ecologică, genetică, socială, economică, ştiinţifică, educaţională,
culturală, recreativă şi estetică. Cerinţa fundamentală pentru conservarea diversităţii
biologice şi a patrimoniului cultural este conservarea „în situ” precum şi refacerea
elementelor degradate.
54
Schimbarea peisajelor şi ecosistemelor
Diversitate ecosistemică a judeţului prezintă o evoluţie ce a fost şi este încă
sub o foarte puternică influenţă antropică.
Astfel, ca urmare a condiţiilor pedologice, climatice şi de expoziţie, a
exploatării din trecut a pădurilor ca şi a influenţei speciilor venite din zona illirică şi
submediteraneană, în sud-vestul judeţului, în zona Parcului Natural Porţile de Fier,
s-au instalat ecosisteme de şibleacuri, cu o mare biodiversitate, asociaţii vegetale
tipice pentru zona Clisurii Dunării. Edificatori principali ai acestor ecosisteme sunt:
Quercus pubescens, Carpinus orientalis, Fraxinus ornus, Cotinus coggygria, Syringa
vulgaris.
După construirea barajului pentru crearea lacului de acumulare Porţile de
Fier I, s-au produs schimbări majore în ceea ce reprezintă ecosistemele acvatice şi
trecerea lor de la ecosistem de apă curgătoare la cel de lac. Acest fenomen a condus
la dispariţia multor specii (Accipenseridae, fauna bentică) şi apariţia altora,
caracteristice ecosistemului de lac, multe dintre ele invanzive (cum ar fi Carasius sp.).
Majoritatea ecosistemelor de zone umede sunt localizate în zona de sud-vest a
judeţului, şi s-au creat ca urmare a construirii sistemelor hidroenergetice « Porţile de
Fier I şi II » şi inundării permanente a suprafeţelor agricole limitrofe. Aceste
ecosisteme reprezintă spaţii de tranzit pentru multe specii de păsări aflate în
migraţie.
Zonele cu soluri mai bogate şi care s-au pretat activităţilor agricole, au fost
remodelate printr-o activitate antropică intensă, ceea ce a condus la apariţia unor
ecosisteme artificiale (agroecosisteme), şi a peisajelor cultivate, element definitoriu în
ceea ce priveste peisajul general al jumătăţii sudice a judeţului.
Alt fenomen negativ cu repercusiuni asupra diversităţii naturale şi peisagistice îl
reprezintă şi dezvoltarea haotică a infrastructurii turistice şi turismul necontrolat.
Construcţia caselor de vacanţă direct pe malul Dunării reprezintă o ameninţare directă
asupra biodiversităţii, atât prin agresiunea asupra ecosistemelor de mal cât şi asupra
ecosistemului fluvial, datorită deversării apelor menajere direct în Dunăre.
Scenarii privind schimbarea regimului climatic în România
Impacturile schimbărilor climatice sunt deja observate şi sunt prevăzute a
deveni mai pronunţate. Evenimentele climatice extreme, inclusiv valurile de căldură,
perioadele de secetă şi de inundaţii sunt preconizate a deveni mai frecvente şi mai
intense.
55
În tara noastră, cele mai mari creşteri de temperatură se produc în sud.
Precipitaţiile scad în sud şi cresc în nord/nord-vest. Aceasta determină impacturi
asupra ecosistemelor naturale, a sănătăţii umane şi a resurselor de apă. Sectoarele
economice, precum silvicultura, agricultura, turismul şi construcţiile vor suporta în
mare parte consecinţe dăunătoare.
Pentru a stopa pierderea biodiversităţii, trebuie reduse în mod semnificativ
emisiile globale de gaze cu efect de seră, şi, în acest sens, se stabilesc politici
specifice.
Principalele surse ale gazelor cu efect de seră produse de oameni sunt:
arderea combustibililor fosili pentru producerea de electricitate, transport,
industrie şi gospodării;
schimbări privitoare la agricultură şi la utilizarea terenurilor, cum ar fi
defrişarea;
depozitarea deşeurilor
utilizarea gazelor industriale fluorurate.
Scenariile privind Schimbările Climatice în Regimul Climatic din România în
perioada 2001 – 2030, faţă de perioada 1961-1990.
Proiecţiile schimbărilor în regimul climatic din România (temperatura aerului
şi precipitaţii atmosferice) pentru perioada 2001-2030 faţă de perioada 1961-1990 au
fost realizate prin cele două metode de downscaling aplicate unor modele climatice
globale (AOGCM) sau regionale (RegCM), în condiţiile scenariului IPCC de emisie
A1B, care presupune o rată ponderată de creştere a concentraţiei gazelor cu efect de
seră pentru secolul 21.
Raportul de mediu pe anul 2014 va fi realizat si făcut public după luna iulie
a anului curent, 2015. Nu există probleme majore în domeniul apă canal chiar dacă
în anumite zone infrastructura de apă şi canal a fost realizată de locuitori şi costul
racordării la sistemul local a fost suportat de aceştia. Infrastructura de salubritate
nu este performantă, dar poate fi considerată rezonabil conformă. Datorită
dezindustrializării, practic, nu mai există companii cu planuri de conformare. În
domeniul ariilor protejate, sunt în curs de realizare planuri de management. S-au
realizat materiale de promovare. Nu există un proiect de creare a unei reţele zonale
care sa propună valorificare acestor resurse teritoriale şi marketarea lor.
56
CAPITOLUL 2
La nivelul municipiului Drobeta Turnu Severin, în urma efectuării studiilor
de cercetare, a studiului monografic, a conceptului de amenajare teritorială şi a
analizei diagnostic, au fost identificate probleme majore definite ca aspecte negative
cu care se confruntă aşezarea, beneficiarii şi factorii interesaţi din teritoriu.
Amenajarea teritoriului e deficitară din punct de vedere urbanistic.
Organizarea haotică a spaţiului urban, zonele industriale poziţionate pe malul
Dunării, lipsa structurilor de agrement, spaţiul verde şi terenurile libere de slabă
calitate, dispunerea căii ferate, inexistenţa posibilităţii de relocare a activităţii din
zona industrială de pe malul Dunării, lipsa perdelei de protecţie în zonele riverane
sau dispersia suprafeţei administrative sunt probleme cu care se confruntă
municipalitatea şi care au efecte negative asupra mediului.
În urma studiilor şi analizelor efectuate s-au evidenţiat o serie de
incompatibilităţi în dezvoltarea urbană:
Dinamica spaţiului urban are o direcţie vestică spre zona aeroport fiind zona
de extindere unidirecţională a municipiului Drobeta Turnu Severin. Dezvoltarea în
zona Aeroport, preia în întregime terenul disponibil pentru extindere urbană,
cunoscându-se că oraşul va fi limitat pe latura de nord de limita teritoriului
administrativ la sud-vest de calea ferată, pe direcţia nord-est de reţeaua de linii
electrice aeriene, iar pe celelalte laturi de către platformele industriale. Prevederile
planurilor urbanistice în vigoare trebuie respectate cu stricteţe pentru a se evita o
dezvoltare imobiliară haotică în zona Aeroport.
Nevoia de spaţiu de locuit este din ce în ce mai mare. Atât suprafaţa medie a
unei locuinţe cât şi suprafaţa medie ce revine unui locuitor din Drobeta Turnu
Severin au valori mai scăzute faţă de media naţională pentru mediul urban.
În oraşul vechi (cart. Centru, Independenţei, Aluniş) se execută clădiri
noi şi intervenţii la clădiri existente, fără o viziune a ansamblului urbanistic, a
protejării monumentelor de arhitectură şi conservării personalităţii oraşului
istoric stabilită prin documentaţii de urbanism. O parte dintre obiectivele de
patrimoniu istoric şi cultural al municipiului se află în stare avansată de degradare,
necesitând intervenţii de reabilitare şi conservare.
Activităţile industriale din municipiu sunt grupate, în general, în cele patru
platforme industriale, în exteriorul perimetrului locuibil.
Există, însă, şi cazuri de unităţi industriale mari care funcţionează în
interiorul zonelor cu funcţii administrative sau de locuit: fabrica de paine
ANALIZA DIAGNOSTIC
57
amplasată în Piaţa Radu Negru în ansamblul urban cu hala Radu Negru,
Catedrala Ortodoxă, magazin Decebal şi sediu Finanţe Publice, fabrica de
bomboane în vecinatatea Hotelului Traian şi în plină zonă centrală;
Unităţile industriale şi clădirile cu aspect nepotrivit unei astfel de zone,
împreună cu traseul de cale ferată Bucureşti-Timişoara sunt piedici importante
pentru amenajarea corespunzătoare a falezei Dunării, în prezent neatractivă pentru
recreere şi agrement. Drobeta Turnu Severin este un oraş cu puţine spaţii
verzi, terenuri libere şi de slabă calitate.
Municipiul Drobeta Turnu Severin, prin studii de turism, prevăzut să fie
centru turistic internaţional şi Gura Văii să fie localitate turistică nu sunt
deschise la faleza Dunării, fiind blocate de funcţiuni incompatibile, nu sunt
organizate pentru exploatare turistică şi agrement a lacurilor Porţile de Fier I
şi ÎI. Un alt deficit al municipiului ȋl reprezintă lipsa pistelor ciclabile.
Structurile economice supradimensionate de pe malul Dunării sunt un
pericol de poluare a apei. Un exemplu de poluare accidentală a avut loc ȋn data de
24.12.2013 la km.fl.934, ȋn zona cheului de acostare ( Irizaţii pe o lăţime medie de
cca. 1m şi lungime de cca. 50m ȋn zona cheului) a S.C. CARGILL S.A - Punct de lucru
Dr.Tr.Severin, poluare produsă de S.C. FORSEV S.A. Dr.Tr.Severin.
Dispersia spaţiului administrativ, lipsa terenurilor şi incompatibilităţile
întâlnite în dezvoltarea urbană, fac imposibilă relocarea activităţii din zona
industrială de pe malul Dunării.
Zona industrială de pe malul Dunării şi dispunerea căii ferate sunt
principalele impedimente în dezvoltarea turistică. Legătura zonei centrale cu faleza
este prioritară ca şi un obiectiv turistic.
O problemă majoră în municipiul Drobeta Turnu Severin, evidentă în toate
studiile, o reprezintă serviciile publice. Serviciul de termoficare este ineficient.
Compania a suferit pierderi mari pe fondul continuării debranșărilor clienților de la
sistemul centralizat de alimentare cu energie termică, neîncasării la timp a facturilor
de la populație şi firme, precum și din cauza pierderilor înregistrate pe întreg fluxul
de producere și distribuție a energiei termice, a lipsei soluțiilor de finanțare în
vederea modernizării și retehnologizării centralelor termice și a rețelelor de
distribuție.
În momentul de faţă, Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare prin
Termocentrala de la Halânga asigură furnizarea agentului termic pentru municipiul
Drobeta Turnu Severin, însă nu se știe pentru cât timp acest lucru va mai fi posibil,
deoarece RAAN-ul este în insolvență.
Închiderea celei mai mari unităţi economice din judeţul Mehedinţi nu
înseamnă doar disponibilizări colective şi implicit creşterea şomajului dar poate
produce catastrofe ecologice, datorită faptului că în instalaţiile R.A.A.N. - sucursula
ROMAG PROD - se vehiculează tone de hidrogen sulfurat, gaz toxic, letal şi
58
exploziv, ce trebuie ars, în caz de sistare a producţiei de apă grea rezultând o
cantitate însemnată de dioxid de sulf, substanţă ce produce ploi acide cu influenţe
negative asupra mediului şi sănătăţii populaţiei din zonă, cu efecte transfrontaliere.
Închiderea etapizată a RAAN-ului ar limita problemele de mediu la care
locuitorii din Drobeta Turnu Severin sunt expuşi.
Eficienta energetică la nivelul municipiului este scăzută (clădiri de locuit).
Eficienţa energetică este o condiţie esenţială pentru o dezvoltare durabilă şi trebuie
să devină o prioritate fundamentală pentru România.
În paralel cu reducerea necesarului de energie, se realizează două obiective
importante ale dezvoltării durabile, şi anume, economia de resurse primare şi
reducerea emisiilor poluante în mediul înconjurător.
Sporirea eficienţei energetice se poate realiza pe mai multe căi, de la educarea
utilizatorilor clădirii în spiritul economiei de energie, la intervenţii ce sunt la
îndemâna multora şi până la efectuarea unei expertize şi a unui audit energetic în
urma cărora experţii recomandă o serie de soluţii tehnice de modernizare.
Eficientizarea energetică a clădirilor reprezintă o prioritate de prim rang, având în
vedere slabă calitatea a majorităţii construcţiilor existente, fie vechi, fie ieftine.
Lipsa perdelei de protecţie ȋn zonele riverane creşte riscul poluării mai ales
în zonele de trafic intens. Pădurile au rol de protecţie în zonele industriale, urmând
să fie extinse prin plantaţii noi, pentru realizarea perdelelor de protecţie pentru
arterele de circulaţie majoră.
Agricultura este de subzistenţă. Gospodăriile populaţiei din localităţile
rurale, nu au condiţii pentru producţii semnificative din gospodăriile proprii pentru
piaţa zonei urbane. Agricultura nu este importantă între activităţile industriale ale
municipiului, extinderea intravilanului făcându-se prin reducerea considerabilă a
terenului agricol.
59
2.1 Raport cercetare cantitativă
Starea de confort şi sănătate a populaţiei este strâns legată de cea a factorilor
de mediu: aerul, apa, solul, fiind influenţată şi determinată de aceştia, imediat sau
după o perioadă de timp.
Factorii de risc pentru sănătatea umană, asociaţi urbanizării, sunt legaţi de:
calitatea aerului; alimentarea cu apă potabilă; colectarea şi îndepărtarea reziduurilor
lichide şi solide de orice natură; zgomotul urban; habitatul – condiţii improprii
(zgomot, iluminat, aglomerarea populaţională etc); calitatea serviciilor (de toate
tipurile) oferite populaţiei; stresul şi probleme legate de schimbarea stilului de viaţă.
La nivelul factorilor interesati din Drobeta Turnu Severin a fost derulată o
cercetare cantitativă în urma căreia au fost culese informaţii referitoare la
caracteristici numerice, măsurabile şi cuantificabile atât pentru fundamentarea
diferitelor programe, proiecte, politici cât şi pentru măsurarea lor.
A fost realizat un sondaj de opinie pe baza unui chestionar asupra unui
eşantion de 45 de persoane.
Rezutatele cercetarii cantitative:
Mai mult de jumatate din persoanele chestionate consideră că principalul tip
de poluare la nivelul municipiului Drobeta Turnu Severin este poluarea aerului.
Poluarea fonică este clasificată de un procent destul de mare din populaţie ca fiind
0,00%
50,00%
100,00%
P O L U A R E A A P E I P O L U A R E A
A E R U L U I P O L U A R E A S O L U L U I P O L U A R E A
F O N I C A
15,87%
57,14%
4,76% 22,22%
CARE CREDEŢI CĂ ESTE PRINCIPALUL TIP DE POLUARE ÎNTÂLNIT ÎN MUNICIPIUL
DROBETA TURNU SEVERIN?
60
principalul tip de poluare, urmat în procent mai mic de poluarea apei şi poluarea
solului.
Respondenţii consideră că principalii factori poluatori în Drobeta Turnu
Severin, sunt în egală măsură, activitatea industrială şi transportul.
Cele mai multe dintre persoanele chestionate apreciază tarifele serviciilor de
apă şi canalizare ca fiind mari şi foarte mari. 32% dintre aceştia le considera medii şi
foarte puţini avantajoase sau scăzute.
50% 50%
Care este principalul poluator în municipiul Drobeta Turnu Severin?
Activitatea industriala
Transportul
Mari 43%
Foarte mari 15%
Avantajoase 4%
Scazute 4%
Medii 32%
Nu stiu/ Nu raspund
2%
Cum consideraţi tarifele serviciilor de apă şi canalizare aplicate de distribuitorii locali?
Mari Foarte mari Avantajoase Scazute Medii Nu stiu/ Nu raspund
61
În ceea ce priveşte funcţionarea sistemului de alimentare cu apă, cetăţenii
sunt destul de mulţumiţi. Cei mai mulţi susţin că defecţiunile la sistemul de
alimentare cu apă sunt rare.
Majoritatea respondenţilor cunoşteau faptul că în ultimii 5 ani s-au desfăşurat
proiecte în domeniul mediului. Cele mai cunoscute proiecte de către cetăţeni sunt
cele cu privire la reţeaua de apă-canal a municipiului. Foarte puţin cunosc proiecte
derulate pentru arii protejate, salubritate sau situri industriale poluate istoric.
Aproape 15% dintre cei chestionaţi nu cunosc proiecte derulate în cadrul mediului.
2%
18%
67%
9% 4%
Apar defecţiuni în funcţionarea sistemului de alimentare cu apă?
Foarte des Des Rar Foarte rar Nu stiu/ Nu raspund
Da
Apa-canal
Situri industriale poluate istoric
Arii protejate
Salubritate
Nu
35,96%
33,71%
2,25%
8,99%
4,49%
14,61%
Cunoaşteţi proiecte desfăşurate în ultimii 5 ani în Drobeta Turnu Severin în domeniul mediului?
62
Costul lunar al încălzirii locuinţelor branşate la reţeaua de termoficare
depăşeste pentru majoritatea 300 de lei. 25% din respodenţi plătesc lunar între 200 şi
300 lei pentru încălzire iar alţi 25% sunt debranşati de la sistemul public de
termoficare.
Tarifele serviciilor de salubritate sunt considerate medii de cele mai multe
persoane chestionate. Locuitorii sunt destul de multumiţi de aceste servicii având în
vedere că doar 21% consideră că aceste tarife sunt mari.
0,00%
50,00%
100,00%
1
25,00% 4,55%
25,00%
45,45%
Costul lunar necesar încălzirii locuinţelor branşate la reţeaua de termoficare locală este cuprins între
următoarele valori:
Nu dispun de aceste servicii Sub 100 lei 100-200 200-300 peste 300
Mari Foarte mari
Avantajoase Scazute
Medii Nu stiu/ Nu raspund
0,00%
20,00%
40,00%
60,00%
1
21,74%
4,35%
23,91%
2,17%
43,48%
4,35%
Cum consideraţi tarifele serviciilor de salubritate?
Mari Foarte mari Avantajoase Scazute Medii Nu stiu/ Nu raspund
63
Populaţia este de părere că datorită schimbărilor climatice riscul de inundaţii
în municipiul Drobeta Turnu Severin este unul major. 77,78% susţin această părere
iar 22,22% nu iau în calcul acest risc.
Aproape 90% dintre cei chestionati susţin că ariile protejate reprezintă o
resursă importantă pentru dezvoltarea municipiului.
0,00% 20,00% 40,00% 60,00% 80,00%
Da
Nu
77,78%
22,22%
Considerati că, datorită schimbărilor climatice, riscul de inundaţii reprezintă un risc major pentru
municipiul Drobeta Turnu Severin?
89%
11%
Consideraţi că ariile protejate reprezintă o resursă pentru dezvoltare?
Da
Nu
64
În mare parte reprezentanţii factorilor interesaţi sunt multumiţi de calitatea si
suficienţa zonelor verzi. Majoritatea au o parere bună, satisfacatoare în aceste
privinţe.
Există însă şi păreri diferite ale locuitorilor municipiului care consideră
nesatisfăcătoare aceste aspecte sau au o părere proastă invocând necesitatea
extinderii spaţiilor verzi şi menţinerea calităţii acestora.
Relocarea zonei industriale, eficienţa energetică, extinderea suprafeţelor de
spaţii verzi dar şi colectarea selectivă sunt principalele măsuri indicate de factorii
interesaţi în vederea reducerii poluării din municipiul Drobeta Turnu Severin.
2,17%
32,61%
32,61%
21,74%
10,87%
1
0,00% 5,00% 10,00% 15,00% 20,00% 25,00% 30,00% 35,00%
Care este opinia dumneavoastră în ceea ce priveşte calitatea şi suficienţa zonelor verzi în municipiul Drobeta Turnu
Severin?
Nu stiu/ Nu raspund
Foarte proasta
Proasta
Nesatisfacatoare
Satisfacatoare
Buna
Foarte buna
0,00%
5,00%
10,00%
15,00%
20,00%
25,00%
30,00%
1
26,60% 25,53% 25,53% 21,28%
Ce măsuri credeţi că ar trebui luate pentru reducerea poluării din municipiul Drobeta Turnu
Severin?
Relocarea zonei industriale Eficienta energetica
Extinderea suprafetelor de spatii verzi Colectarea selectiva a deseurilor
Altele
65
În urma sondajului de opinie au fost evidenţiate probleme care afectează atât
mediul cât şi viata şi confortul locuitorilor din Drobeta Turnu Severin.
Severinenii consideră că poluarea aerului este una din principalele probleme
ale municipiului iar principalii factori poluatori sunt activitatea industrială şi
transportul.
Relocarea zonei industriale, extinderea spaţiilor verzi, eficienţa energetică şi
colectarea selectivă a deşeurilor sunt măsuri considerate de factorii interesati ce ar
trebui luate pentru reducerea poluării la nivelul municipiului.
Cetăţenii sunt nemulţumiţi de tarifele mari ale serviciilor de apă şi canalizare
şi ale serviciului de salubritate. Totodată consideră că schimbările climatice cresc
substanţial riscul de inundaţii în municipiu.
Sunt destul de multumiţi de serviciile de alimentare cu apă, serviciul de
termoficare, pentru cei ce încă mai sunt branşaţi la acest sistem şi de calitatea şi
suficienţa spaţiilor verzi. Consideră că ariile protejate sunt principala resursă
ultilizată ca motor de dezvoltare a municipiului.
66
2.2 Raport privind grupurile de lucru:
Procesul de planificare strategică este unul participativ care urmăreşte o
atitudine pro activă în analiza datelor, abordarea problemelor şi definirea soluţiilor.
În acest sens a fost derulată analiza strategiei actorilor, alcătuindu-se tabloul
strategiilor/opţiunilor actorilor locali într-o primă rundă a grupurilor de lucru,
realizându-se evaluarea poziţionării factorilor interesaţi din următoarele categorii:
- Antreprenoriat
- Administraţie publică şi Instituţii publice
- Cultura, sport, societate civilă şi sector educaţie
Grupul de lucru 1 – Antreprenori locali
În cadrul grupului de lucru organizat pentru sectorul antreprenorial, au
participat 5 antreprenori locali, un consilier din cadrul Primăriei Drobeta Turnu
Severin şi Directorul Direcţiei de Taxe şi Impozite locale.
Problemele identificate în urma discuţiilor cu grupurile de lucru au scos în
evidenţă nivelul de trăi foarte scăzut, lipsa locurilor de muncă, a personalului
calificat, serviciile publice de bază de slabă calitate, investiţii nefinalizate sau lipsa
dialogului instituţional între administraţia publică şi mediul privat.
Reprezentanţii mediului privat consideră că cea mai mare problemă la nivelul
municipiului este lipsa locurilor de muncă.
Antreprenorii sunt deschişi la propuneri de colaborare cu mediul
administrativ astfel încât să înfiinţeze centre de colectare a fructelor şi legumelor,
firme specializate în recrutarea forţei de muncă, ba chiar calificarea oamenilor în
diverse meserii.
Aceştia au încercat o colaborare cu administraţiile publice rurale din
proximitatea municipiului, în încercarea de a prelua produse locale, însă fără
rezultat.
Intenţiile bune vin din partea antreprenorilor locali care au cuprins în
proiectul de extindere a centrului comercial şi construcţia unui cinematograf.
Singurul cinematograf existent în municipiu „Porţile de Fier“ a fost închis de ani
buni.
Reprezentanţii mediului privat şi-au arătat disponibilitatea şi de a susţine
financiar proiecte de infrastructură de bază în zona în care îşi desfăşoară activitatea
respectiv zonă comercială Mihai Viteazu (drumul de legătură între bulevardul Mihai
Viteazu şi centura oraşului, apă-canal).
Administraţia publică a municipiului Drobeta Turnu Severin, cu bune intenţii
de a interrelaţiona cu mediul privat, a făcut demersurile necesare pentru a readapta
schema de ajutor de minimis la noile reglementări europene tocmai pentru a veni în
67
spijinul investitorilor. Din pacate, din lipsa de comunicare şi promovare a acestor
acţiuni, această intenţie rămâne ineficientă.
O dezvoltare economică durabilă este posibilă doar în cazul implementării
unor politici economice coordonate şi pro-active de stimulare a activităţii
investiţionale.
Comunicarea între instituţia publică şi cea privată este fundamentală în
conceptul dezvoltării concertate şi a creării unui parteneriat local care să conducă
spre o guvernanţă.
Soluţiile pe care le văd reprezentanţii mediului privat spre un echilibru
economic, constau în dezvoltarea unor parteneriate de tip public-privat în domenii
precum IT, educaţie, industrie alimentară sau turism.
Grup de lucru 2 – Administraţia publică
În cadrul acestui grup de lucru au participat 14 reprezentanţi ai mediului
administrativ.
Declinul sectorului industrial, deficienţele infrastructurii de bază, investiţiile
nefinalizate sau lipsa terenurilor sunt probleme cu care se confruntă reprezentanţii
administraţiei publice şi care afectează atât mediul public cât şi cel privat.
Pe parcursul discuţiilor reprezentanţii primăriei au încercat să-şi aducă
aportul la identificarea soluţiilor viabile în relansarea economică a municipiului. Au
fost puse în discuţie următoarele teme: crearea unor instrumente, mecanisme care să
relanseze economia locală, conturarea unei poziţionări strategice a localităţii,
evaluarea resurselor susceptibile să definească oferta teritorială şi realizarea unui
mesaj adecvat către grupurile ţintă identificate.
Dintre elementele importante care pot ajuta la definirea ofertei teritoriale şi
poziţionarea strategică, menţionăm: Drobeta Turnu Severin pol al unei aglomerări
dunărene (ADI conform Art.1, (2) lit. b din Legea 215), definirea ofertei de turism,
parteneriat cu antreprenoriatul local şi AJOFM pentru adaptarea ofertei de forţă de
muncă, dezvoltarea transportului în comun şi ajustări în infrastructura de bază,
sprijin pentru economia locală (incubatoare de afaceri, economie socială, economie
verde).
Un punct deosebit îl reprezintă crearea infrastructurii şi mecanismelor pentru
modelare financiar-bugetară a resurselor locale (crearea unei baze de date
informaţionale în conformitate cu legea 273).
68
Grupul de lucru 3 - Societate civilă, Educaţie şi Cultură
În cadrul acestui grup de lucru au participat 5 persoane, reprezentanţi ai
societăţii civile şi sistem educaţional.
Cultură a fost identificată ca fiind un sector neatractiv, datorat lipsei de
organizare la nivelul municipiului şi a slabei promovări.
Viaţa culturală este o componentă esenţială în dezvoltarea turismului local.
Momentan Castelul este singura locaţie vie în ceea ce priveşte turismul şi numărul
vizitatorilor. Teatrul şi Muzeul din municipiu însă pot influenţa pozitiv dezvoltarea
turistică.
Este necesară promovarea produselor locale şi crearea unor pachete turistice.
În ceea ce priveşte educaţia, a fost amintit faptul că în municipiu nu a putut fi
redeschisă secţia de turism în cadrul universităţii, din lipsa spaţiilor. Studenţii din
municipiu urmează cursurile universitare la Craiova. A fost propusă introducerea în
şcolile generale a unui curs opţional de geografie / istorie locală. Singurele cursuri în
domeniul turismului sunt predate în trei licee.
În ceea ce priveşte turismul, Clisura-Drobeta-Ponoare reprezintă triunghiul
de excelenţă a judeţului. Lipsa de promovare şi lipsa unui centru de informare
turistică sunt problemele din teritoriu care încetinesc dezvoltarea municipiului.
Amenajarea teritoriului e deficitară din punct de vedere urbanistic, zonele
industriale fiind poziţionate pe malul Dunării iar calea ferată segmentează oraşul.
Dorinţa de implicare a societăţii civile şi a instituţiilor de educaţie şi cultură
este redusă. Sectorul nu reuşeşte să comaseze iniţiative şi dorinţe ale populaţiei şi
nici să acţioneze ca vector pentru definirea problemelor teritoriului şi rezolvarea lor.
Turismul poate influenţa pozitiv dezvoltarea municipiului, dar în paralel cu
alte ramuri economice, precum cel agro-alimentar. În judeţ există zone viticole
importante (Corcova, Oprişor, Vânju-Mare, Strehaia, Dealu Mare, Stârmina) şi
produse tradiţionale (produse din lapte, carne şi produse de panificaţie). Este
necesară înfiinţarea unui departament în cadrul primăriei care să aibă ca obiect de
activitate turismul şi activităţile conexe, deoarece este un domeniu în care Drobeta
Turnu Severin poate excela datorită bogăţiei resurselor ce pot fi valorificate.
69
Capitolul 3
Mediul este principala resursa pentru restructurarea economiei locale prin turism.
1. Servicii de utilităţi publice care să satisfacă
nevoile populaţiei
2. Un sistem de termoficare eficient şi nepoluant
3. Păstrarea biodiversităţii
5. Un teritoriu rezilient
MISIUNE, VIZIUNE, VALORI
Un mediu curat
Servicii, utilitati care sa acopere integral
nevoile populatiei si sa respecte normele
de mediu
Pastrarea biodiversitatii si protectia ariilor
naturale speciale
70
Capitolul 4
AXA 1
Modernizarea şi extinderea reţelelor de utilităţi publice aferente infrastructurii de
mediu
Serviciile publice de alimentare cu apă şi canalizare joacă un rol capital pentru
îmbunătăţirea calităţii vieţii tuturor cetăţenilor şi pentru lupta împotriva excluderii
sociale şi izolării.
Eficienţa şi calitatea serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare constituie
un factor de competitivitate şi de cea mai mare coeziune, în special datorită faptului
că permit atragerea investiţiilor în regiuni mai puţin favorizate. Furnizarea de
servicii publice de alimentare cu apă şi canalizare într-o manieră performantă şi
nediscriminatorie constituie, la rândul său, o condiţie pentru o mai bună integrare
economică în Uniunea Europeană.
Ȋn luna decembrie 2013 a fost lansat la Drobeta Turnu Severin proiectul
„Reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare ȋn
judeţul Mehedinţi”. Valoarea totală a proiectului este de 315.987.420 lei, bani alocati
de la UE prin POS Mediu (2007–2013) ȋn procent de 78,38%, autoritatile locale -
1,84%, S.C. Secom S.A. - 7,79 % prin intermediul unui imprumut contractat, şi de la
bugetul de stat - 11,99%.
Proiectul “Reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă si
canalizare ȋn judeţul Mehedinţi” se adresează unui număr de 21 de localități
structurate astfel: 1 municipiu, reşedință de județ, 3 oraşe, 6 comune şi 11 sate.
Totalul pupulației beneficiare: 146.000 locuitori, reprezintă 46% din totalul
populației județului Mehedinți.
Obiectivul general al proiectului „Reabilitarea şi modernizarea sistemului de
alimentare cu apă şi canalizare ȋn judetul Mehedinți” reabilitarea şi extinderea
sistemului de alimentare şi tratare a apei şi a sistemului de colectare şi epurare a apei
uzate ȋn judetul Mehedinți ȋn scopul conformării cu obligațiile privind calitatea apei
prevăzute ȋn Tratatul de Aderare, precum şi cu obiectivele POS Mediu.
AXE, IMPLEMENTARE, MONITORIZARE
71
Proiectul este implementat de către Operatorul Regional S.C. SECOM S.A. ȋn
cele 7 aglomerări urbane:
• Aglomerarea Drobeta Turnu Severin
• Aglomerarea Şimian
• Aglomerarea Gura Văii
• Clusterul Cujmir-Aglomerarea Cujmir, aglomerarea Branişte
• Aglomerarea Strehaia şi aglomerarea Comanda
• Aglomerarea Vânju Mare
• Aglomerarea Rogova
• Aglomerarea Baia de Aramă
Perioada de derulare a investitiilor este 2012-2016.
Pentru municipiul Drobeta Turnu Severin, proiectul finanţat cu fonduri
nerambursabile are o valoare de 31 200 000 de euro. Peste şase milioane de euro vin
de la Consiliul Local, iar peste patru milioane de la Guvernul României. Prima
licitaţie pentru modernizarea şi extinderea sistemului de apă şi canalizare a avut loc
în 2013. Conform documentaţiilor tehnice reabilitarea conductelor de alimentare cu
apă se va efectua pe o lungime de 8.225 metri, extinderea reţelelor de alimentare cu
apă pe o distanţă de 24.483 metri, extinderea canalizării pe 28.391 metri şi, printre
altele, se vor mai executa şase staţii de pompare specifice echipamentelor de
canalizare.
Măsura 1.1
Reabilitarea şi extinderea reţelei de distribuţie a apei potabile şi a sistemului de
canalizare
Necesitatea investiţiei este fundamentată pe baza nivelului actual al dezvoltării
economico-socială şi urbanistică a municipiului Drobeta Turnu Severin. Realizarea
în comun a acestor lucrări este o abordate integrată în rezolvarea problematicii
legate de infrastructură de apă şi canal a municipiului, în concordanţă cu legislaţia în
vigoare care impune soluţionarea problemei apelor uzate concomitent cu racordarea
populaţiei la reţeaua de alimentare cu apă.
72
Fișa propunerii de proiect
Denumirea proiectului Reabilitarea şi extinderea reţelei de distribuţie a apei potabile şi a sistemului de canalizare
Tipul de zonă/teritoriu/ localizarea proiectului
Zonă urbană, zonă transfrontalieră, zonă montană, zone cu declin demografic şi economic
Teritoriul Muncipiului Drobeta Turnu Severin
Corelarea proiectului cu obiectivele Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României
Obiectiv general 2
Creșterea calității vieții prin dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitară și a serviciilor publice în vederea asigurării unor spaţii urbane şi rurale de calitate, atractive şi incluzive. (O.S. 2.1)
Corelarea proiectului cu obiectivele tematice din Strategia Europa 2020 și provocările Acordului de Parteneriat 2014-2020, cu alte strategii sectoriale și proiecte majore
Prioritatea tematică 2. Creştere economică durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice şi mai competitive;
Iniţiativa emblematică 7. O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor.
Pentru a atinge aspirațiile de creştere economică reflectate în obiectivul global al acestui Acord de Parteneriat, România va avea o economie modernă și competitivă prin abordarea următoarelor provocări:
III. Infrastructura
IV. Resursele
Justificarea necesității proiectului/ Modul în care proiectul răspunde la nevoile specifice ale zonei
Infrastructura de distribuţie a apei potabile şi sistemul de canalizare sunt într-o stare de uzură medie. În opinia locuitorilor municipiului Drobeta Turnu Severin, tarifele serviciilor de apă şi canalizare sunt mari şi foarte mari, datorită pierderilor din sistem. O altă problemă importantă o reprezintă poluarea fluviului Dunărea,
cauzată de deversarea directă a apelor menajere uzate din oraşul
Drobeta Turnu Severin şi a poluanţilor în răul Topolniţa
Obiectivele și activitățile proiectului
Obiectivul general al proiectului „Reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare în judeţul Mehedinţi” reabilitarea şi extinderea sistemului de alimentare şi tratare a apei şi a sistemului de colectare şi epurare a apei uzate în judeţul Mehedinţi în scopul conformării cu obligaţiile privind calitatea apei prevăzute în Tratatul de Aderare, precum şi cu obiectivele POS Mediu: Conservarea, protejarea şi îmbunătăţirea mediului; Protejarea sănătăţii umane; Utilizarea prudenţă şi raţională a resurselor naturale; Promovarea măsurilor la nivel internaţional în vederea administrării chestiunilor de mediu la nivel regional şi internaţional. Execuţie lucrări la sectorul de alimentare cu apă şi la sectorul de apă
uzată
Bugetul estimativ al proiectului (Euro)
Proiect 10.000.000 euro
Responsabili/parteneri Primărie Drobeta Turnu Severin
73
Durata de implementare orientativă 36 de luni
Surse de finanțare posibile POS MEDIU 2014-2020, Programele C.N.I., Proiecte majore C.E., Surse proprii
Măsura 1.2
Îmbunătăţirea managementului deşeurilor în municipiul Drobeta Turnu Severin
Politicile UE din domeniul managementului deşeurilor evidenţiază importanţa unei
abordări integrate în gestionarea deşeurilor, care include construcţia instalaţiilor de
eliminare a deşeurilor împreună cu măsuri de prevenire a producerii deşeurilor şi de
reciclare, conforme cu ierarhia principiilor: prevenirea producţiei de deşeuri şi a
impactului negativ al acesteia, recuperarea deşeurilor prin reciclare, refolosire şi
depozitarea finală sigură a deşeurilor acolo unde nu există posibilitatea recuperării.
Master Planul (PITL): Ca urmare a Contractului de Asistenţă Tehnică nr.
9088/EGU/09.11.2009, semnat între Ministerul Mediului şi consorţiul EPEM
SA/ISPE SA, judeţul Mehedinţi este unul din judeţele beneficiare ale proiectului “
Sprijin pentru AM POS Mediu în vederea pregătirii portofoliului de proiecte
finanţate prin Axa 2 din POS Mediu”, proiect ce are ca scop realizarea unui sistem de
management integrat al deşeurilor solide in judeţul Mehedinţi.
Master Planul (PITL) - Planul de Investiţii pe Termen Lung, a fost elaborat
pe baza metodologiei pusă la dispoziţie de către Ministerul Mediului şi acoperă o
perioadă de planificare de 30 ani (2010 – 2040), iar scopul lui este de a identifica şi
prioritiza necesităţile investiţionale, astfel încât să respecte – la cel mai mic cost –
conformarea cu Directivele Comisiei Europene din sectorul protecţiei mediului,
luând în considerare suportabilitatea investiţiilor de către populaţie şi capacitatea
locală de implementare a proiectului. În vederea stabilirii alternativei cea mai
fezabilă din punct de vedere tehnic şi economic, au fost analizate şi evaluate mai
multe opţiuni tehnice pentru fiecare componentă a sistemului de gestionare a
deşeurilor, varianta cu cele mai mari şanse la finanţare fiind următoarea:
• Implementarea colectării deşeurilor la nivelul întregului judeţ – achiziţionarea
de containere, pubele şi mijloace de transport, astfel încât să se asigure un grad de
acoperire cu servicii de salubrizare de 100 % atât în mediul urban, cât şi în mediul
rural (5.193 pubele de 120 l, 3.062 de 240 l, 3.566 containere de 1,1 mc, 111 containere
de tip clopot, 23 de maşini de transport de 16 mc şi 18 de 12 mc);
• Implementarea colectării separate a deşeurilor reciclabile pe 3 fracţii (deşeuri
de hârtie si carton, deşeuri de sticlă şi plastic, deşeuri biodegradabile) în containere
amplasate în puncte de colectare – asigurarea de containere, pubele şi mijloace de
74
transport necesare. Acest sistem se va implementa în toate cele 4 zone, atât în mediul
urban cât şi în mediul rural, precum şi în mediul rural din zona 5.
• Implementarea colectării separate a deşeurilor reciclabile pe 4 fracţii (deşeuri
de hârtie şi carton, deşeuri de sticlă, deşeuri de plastic şi metal, deşeuri
biodegradabile) în containere amplasate în puncte de colectare – asigurarea de
containere, pubele şi mijloace de transport necesare. Acest sistem se va implementa
doar în municipiul Drobeta Turnu Severin, unde parţial este de deja funcţional.
• Implementarea compostării individuale la 12.700 de gospodării din mediul
rural – achiziţionarea unităţilor de compostare individuală (12.700 recipienţi de
compostare individuală);
• Realizarea a 4 staţii de transfer începand cu anul 2011 la Orşova, Baia de
Aramă, Strehaia şi Vînju Mare, cu o capacitate totală de 37.776 tone/an.
• Realizarea unei staţii centrale de sortare la Malovăţ începând cu 2012, cu o
capacitate de 33. 135 tone/an.
• Realizarea unei instalaţii centrale de descompunere aerobă/instalaţie simplă
de TMB (tratare mecano-biologică) la Malovăţ, cu o capacitate de 63 317 tone/an
începând cu anul 2012;
• Realizarea unei platforme de compostare pentru deşeuri verzi, la Orşova, cu o
capacitate de 8.220 tone/an începând cu anul 2012;
• Transformarea în depozit ecologic judeţean a actualului depozit ecologic
municipal de la Halânga ( com. Izvorul Bârzii);
• Efectuarea operaţiunilor de închidere a celor 3 depozite neconforme de la Baia
de Aramă, Strehaia şi Vînju Mare până în anul 2013.
Prin adresa nr.140715/09.02.2011, MMP prin Direcţia Generală AM POS
Mediu ne-a solicitat modificarea HCJ nr.156/2010 în sensul aprobării şi a listei de
investiţii prioritare pentru etapa I (2010-2013) în valoare totală de 26.380.000 Euro
(preturi curente, fără TVA), condiţionalitate ce a fost satisfăcută prin adoptarea HCJ
nr.17/2011.
A fost emis acordul de mediu nr.1/05.03.2013.
La 22.08.2013 a fost semnat contractul de finantare, iar desfășurarea
proiectului se întinde pe perioada: 22.08.2013- 31.12.2015.
Fișa propunerii de proiect
Denumirea proiectului Îmbunătăţirea managementului deşeurilor în municipiul Drobeta
Turnu Severin
Tipul de zonă/teritoriu/ localizarea proiectului
Zonă urbană, zonă transfrontalieră, zonă montană, zone cu declin demografic şi economic
75
Teritoriul Muncipiului Drobeta Turnu Severin
Corelarea proiectului cu obiectivele Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României
Obiectiv general 2
Creșterea calității vieții prin dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitară și a serviciilor publice în vederea asigurării unor spaţii urbane şi rurale de calitate, atractive şi incluzive. (O.S. 2.1)
Corelarea proiectului cu obiectivele tematice din Strategia Europa 2020 și provocările Acordului de Parteneriat 2014-2020, cu alte strategii sectoriale și proiecte majore
Prioritatea tematică 2. Creştere economică durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice şi mai competitive;
Iniţiativa emblematică 7. O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor.
Pentru a atinge aspirațiile de creştere economică reflectate în obiectivul
global al acestui Acord de Parteneriat, România va avea o economie
modernă și competitivă prin abordarea următoarelor provocări:
III. Infrastructura
IV. Resursele
Justificarea necesității proiectului/ Modul în care proiectul răspunde la nevoile specifice ale zonei
În prezent, municipiul Drobeta Turnu Severin întâmpină încă dificultăţi
în colectarea şi depozitarea deşeurilor menajere şi stradale. O altă
problemă importantă este legată de depozitarea ilegală şi de nevoia de a
introduce colectarea selectivă în interiorul orașului. Rezolvarea depinde
de conştientizarea şi participarea publicului şi de capacitatea
instituţională a serviciilor urbane.
Obiectivele și activitățile proiectului
Obiectivul proiectului îl reprezintă dezvoltarea şi aplicarea unei strategii de îmbunătăţire a managementului deşeurilor şi asigurarea contribuţiei populaţiei la perfecţionarea managementului deşeurilor. Elaborarea şi adoptarea Planului de Acţiune pentru îmbunătăţirea managementului deşeurilor Înfiinţarea Centrului de Informare pentru Deşeuri Urbane Asigurarea cadrului instituţional al participării publice pentru întreg sistemul de management a deşeurilor urbane Îmbunătăţirea managementului organizaţional în cadrul Serviciului de Monitorizare a Serviciilor Comunitare de Utilităţi publice din cadrul Primăriei Drobeta Turnu Severin Educaţia în şcoală şi educaţia publicului pentru managementul deşeurilor
Bugetul estimativ al proiectului (Euro)
5.000.000 euro
Responsabili/parteneri Primărie Drobeta Turnu Severin
Durata de implementare orientativă 24 de luni
Surse de finanțare posibile POS MEDIU; Programul de Cooperare Transfrontalier România – Serbia; Programul de Cooperare Transnaţională Sud-Estul Europei; Programul Transnaţional.
76
Monitorizarea propune un set de indicatori pentru cuantificarea gradului de
implementare a obiectivelor strategiei şi a contribuţiei la realizarea politicilor de
mediu.
Monitorizarea are în vedere dezvoltarea comportamentului responsabil privind
prevenirea generării şi gestionării deşeurilor, prin aplicarea, în continuare, a
tehnicilor de depozitare şi control ale deşeurilor, în special la nivel local.
INDICATORI
Populaţie-Gospodării deservite
Consum de apă
Costul serviciilor
Volum deşeuri pe cap de locuitor
Costul serviciului
Volum de deşeuri colectat selectiv
AXA 2
Eficienţa energetică a sistemului de încălzire urbană
Acţiunile în cadrul POS Mediu prevăd reducerea impactului negativ asupra
mediului şi sănătăţii umane în zonele cele mai poluate de sistemele municipale vechi
de încălzire. Având în vedere legea privind eficienţa energetică, precum şi
stimulentele financiare pentru cogenerare, este necesară reabilitarea, modernizarea
sau înlocuirea reţelelor de încalzire urbana şi industriala învechite pentru creșterea
eficienței energetice și reducerea impactului asupra mediului.
Măsura 2.1
Soluţii de asigurare a termoficării în iarna 2015 – 2016: Identificarea de soluţii
alternative pentru asigurarea/ producerea agentului termic primar necesar pentru
menţinerea în funcţiune a serviciului public de distribuţie şi furnizare a energiei
termice şi a apei calde menajere în Municipiul Drobeta Turnu Severin.
Măsura 2.2
Construcţia unei centrale termice locale
77
Având în vedere închiderea RAAN si încetarea furnizării agentului termic este
absolut necesară realizarea unei instalaţii de producere a energiei termice într-un
timp cât mai scurt. Singura soluţie viabilă pentru asigurarea energiei termice în
perioada următoare e cea pe gaze naturale. Acest lucru reiese dintr-un studiu de
fezabilitate realizat în luna februarie 2015 de către Institutul de Studii şi Proiectări
Energetice (ISPE).
În baza HCL 231 s-a dat acordul de principiu pentru asocierea în participaţiune între
Primăria municipiului Drobeta Turnu Severin şi S.C. Cărbune Verde S.R.L pentru
realizarea unei instalaţii de producere energie electrica şi termică într-o centrală de
cogenerare de înaltă eficienţă cu realizarea următoarelor obiective:
- Eliminarea subvenţiei acordate de Consiliul Local
- Reducerea preţului la Gigacalorie pentru utilizatorul final cu minimum 20%
faţă de preţul în vigoare la data punerii în funcţiune
- Folosirea altor forme de energie rezultate din valorificarea deşeurilor
Fișa propunerii de proiect
Denumirea proiectului Construcţia unei centrale termice în Municipiul Drobeta-Turnu Severin
şi crearea unui sistem eficient de termoficare
Tipul de zonă/teritoriu/ localizarea proiectului
Zonă urbană, zonă transfrontalieră, zone cu declin demografic şi economic
Teritoriul Muncipiului Drobeta Turnu Severin
Corelarea proiectului cu obiectivele Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României
Obiectiv general 2: Creșterea calității vieții prin dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitară și a serviciilor publice în vederea asigurării unor spaţii urbane şi rurale de calitate, atractive şi incluzive.(OS 2.1)
Corelarea proiectului cu obiectivele tematice din Strategia Europa 2020 și provocările Acordului de Parteneriat 2014-2020, cu alte strategii sectoriale și proiecte majore
Prioritatea tematică 2. Creştere economică durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice şi mai competitive; - Cogenerare
Iniţiativa emblematică 7. O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor
3. atingerea obiectivului „20/20/20" (sau 30/20/20, în cazul respectării anumitor condiţii) în domeniul schimbărilor climatice şi al energiei; Pentru a atinge aspirațiile de creştere economică reflectate în obiectivul global al acestui Acord de Parteneriat, România va avea o economie modernă și competitivă prin abordarea următoarelor provocări: III.Infrastructura
Justificarea necesității proiectului/ Modul în care proiectul răspunde la nevoile specifice ale zonei
Datorită dificultăţilor economice, CET aparţinând RAAN îşi încetează activitatea. 90% din gospodăriile din localitate sunt aprovizionate cu apă/ căldură prin intermediul sistemului centralizat. Crearea unei infrastructuri adaptate nevoilor de dezvoltare a oraşului. Crearea unui sistem de termoficare eficient.
78
Obiectivele și activitățile proiectului
Asigurarea unei sistem de termoficare eficient. Reducerea emisiilor de CO2. Proiectare tehnică Execuţie
Bugetul estimativ al proiectului (Euro)
70-80 Milioane EURO
Responsabili/parteneri Primărie Drobeta Turnu Severin
Durata de implementare orientativă 12 luni
Surse de finanțare posibile Programul Operaţional Regional Proiecte Majore 2014– 2020 Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014– 2020 BEI
Măsura 2.3
Constituirea unui serviciu local de distribuţie a energiei termice
Se va înfiinţa un serviciu cu personalitate juridică în sarcina căruia va fi activitatea
de transport, distribuţie şi frunizare a energie termice.
Măsura 2.4
Crearea unui “Plan de Acţiune Energie Durabilă”
INDICATORI
Număr de gospodării deservite
Volumul de agent termic produs
Volumul de energie electrică cogenerat
Costul gigacaloriei
Valoarea subvenţiei
AXA 3
Managementul eficient al ariilor naturale protejate
Asigurarea unui management eficient al ariilor protejate printr-un regim strict de
protecţie, conservarea capitalului natural şi aplicarea principiilor dezvoltării
durabile.
Ca măsură de sprijin a sectorului turistic şi ca prim pas în promovarea ofertei
turistice locale, este necesară crearea de măsuri identitare şi de poziţionare a
teritoriului, precum şi adoptarea de acţiuni în sensul marketării teritoriale.
79
În acest sens principalele măsuri sunt:
Măsura 3.1
Crearea unui brand al resurselor din ariile naturale protejate locale
Măsura 3.2
Realizarea unei strategii de marketing pentru brand-ul resurselor din ariile naturale
protejate locale
Măsura 3.3
Susţinere pentru o economie locală care să valorifice resursele din ariile naturale
protejate locale
Fișa propunerii de proiect
Denumirea proiectului Managementul eficient al ariilor naturale protejate
Tipul de zonă/teritoriu/ localizarea proiectului
Zonă urbană, zonă transfrontalieră, zonă montană, zone cu declin demografic şi economic
Teritoriul Muncipiului Drobeta Turnu Severin
Corelarea proiectului cu obiectivele Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României
Obiectiv general 4
Protejarea patrimoniului natural și construit şi valorificarea elementelor de identitate teritorială (O.S. 4.1)
Corelarea proiectului cu obiectivele tematice din Strategia Europa 2020 și provocările Acordului de Parteneriat 2014-2020, cu alte strategii sectoriale și proiecte majore
Prioritatea tematică 2. Creştere economică durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice şi mai competitive;
Iniţiativa emblematică 5. O agendă pentru noi competenţe şi locuri de muncă: contribuţia europeană la ocuparea totală;
Iniţiativa emblematică 7. O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor.
Pentru a atinge aspirațiile de creştere economică reflectate în obiectivul global al acestui Acord de Parteneriat, România va avea o economie modernă și competitivă prin abordarea următoarelor provocări:
I. Competitivitatea
II. Oamenii si societatea
IV. Resursele
V. Administrația și guvernarea
Justificarea necesității proiectului/ Modul în care proiectul răspunde la nevoile specifice ale zonei
Proiectul va urmări creşterea gradului de valorificare economică în sens durabil a resurselor naturale ca element important al dezvoltării economice durabile a regiunii. Astfel, fundamentul economic va fi
80
promovarea şi comercializarea produselor specifice/tradiţionale teritoriului, prin marca generală „produs în aria naturală protejată din ...Drobeta Turnu Severin”, şi sub marcile „produs în zona ariei protejate”. Comunitatea va deveni suport pentru infrastructura de vizitare şi pol de dezvoltare pentru activităţile specifice din zonă (exploatare lemn şi extractii-cariere pentru materiale construcţii tradiţionale, prelucrare produse lemn, comercializare produse locale, etc ; produse, tradiţii şi meşteşuguri ce pot constitui un fundament pentru o marcă „produs în aria naturală protejată din ...Drobeta Turnu Severin”. Obiectivele creării acestui spaţiu natural vizează aspecte precum
păstrarea folosinţelor tradiţionale ale terenurilor, încurajarea şi
consolidarea activităţilor, practicilor şi meseriilor actuale ca parte a
culturii tradiţionale locale.
Obiectivele și activitățile proiectului
Extinderea ariilor protejate şi crearea unei reţele la nivel microzonal Managementul ariilor protejate, crearea unui management integrat Crearea unui brand al resurselor din ariile naturale protejate locale Realizarea unei strategii de marketing pentru brand-ul resurselor din ariile naturale protejate locale Susţinere pentru o economie locală care să valorifice resursele din ariile naturale protejate locale Crearea filierelor locale de excelenţă
Bugetul estimativ al proiectului (Euro)
10.000.000 euro
Responsabili/parteneri Primărie Drobeta Turnu Severin
Durata de implementare orientativă 2016-2023
Surse de finanțare posibile BEI
Măsura 3.4
Extindere spații verzi și crearea unor perdele de protecție în zona riverană
Măsura 3.5
Susținere pentru activități agricole de proximitate în extravilanul localității –
Economie socială și solidară
INDICATORI
Număr de produse clasate în cadrul brand-ului
Număr de autorizaţii de valorificare a resurselor naturale
Cifra de afaceri din valorificarea resurselor naturale
Număr de turişti însoţiţi în ariile protejate
81
Axa 4
Monitorizarea schimbărilor climatice
Monitorizarea activă a impactului schimbărilor climatice precum şi vulnerabilităţile
sociale şi economice asociate.
Măsura 4.1
Amenajare infrastructură de acces pentru proiectul "Sistem de monitorizare a
parametrilor fizici, chimici şi biologici ai fluviului Dunărea în zona DTS -
KLADOVA"
Primăria Drobeta Turnu Severin şi Primăria Kladovo implementează proiectul
transfrontalier “Sistemul de monitorizare si control al parametrilor fizici, chimici si
biologici ai Dunarii în zona Drobeta Tr. Severin (Romania) si Kladovo (Serbia)
pentru o mai bună calitate a apei” finantat prin Programul IPA de Cooperare
Transfrontalieră Romania - Republica Serbia.
Proiectul urmareste imbunatatirea calitatii vietii oamenilor in zona de frontiera, iar
efortul municipalitatii severinene se indreaptă catre locuitorii Severinului, oferindu-
le posibilitatea ca peste 24 luni, la finalizarea implementarii acestui proiect, sa
beneficieze de un sistem de monitorizare si control al apei.
Proiectul presupune instalarea pe partea romaneasca a Dunarii a unui sistem
integrat complex de monitorizare a calitatii apei, iar Primăria Kladovo va achizitiona
un sistem de avertizare.
Valoarea totală a proiectului este de 940.056 euro, din care 85% este contribuţia
Uniunii Europene.
Măsura 4.2
Susţinere pentru crearea partenerilor de dialog civic în domeniul schimbărilor
climatic
Fișa propunerii de proiect
Denumirea proiectului Creare parteneriate de dialog civic în domeniul schimbărilor climatice
Tipul de zonă/teritoriu/ localizarea proiectului
Zonă urbană, zonă transfrontalieră, zonă montană, zone cu declin demografic şi economic
Teritoriul Muncipiului Drobeta Turnu Severin
Corelarea proiectului cu obiectivele Strategiei de Dezvoltare Teritorială
Obiectiv general 2
Creșterea calității vieții prin dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitară și
82
a României a serviciilor publice în vederea asigurării unor spaţii urbane şi rurale de calitate, atractive şi incluzive. (O.S. 2.1)
Corelarea proiectului cu obiectivele tematice din Strategia Europa 2020 și provocările Acordului de Parteneriat 2014-2020, cu alte strategii sectoriale și proiecte majore
Prioritatea tematică 2. Creştere economică durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice şi mai competitive;
Iniţiativa emblematică 7. O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor.
Pentru a atinge aspirațiile de creştere economică reflectate în obiectivul global al acestui Acord de Parteneriat, România va avea o economie modernă și competitivă prin abordarea următoarelor provocări:
III. Infrastructura
IV. Resursele
Justificarea necesității proiectului/ Modul în care proiectul răspunde la nevoile specifice ale zonei
Politicile şi măsurile definite într-un Plan de Mobilitate Urbană Durabilă trebuie să se adreseze tuturor modurilor şi formelor de transport din întreaga aglomeraţie urbană, incluzând transportul public şi privat, de pasageri şi de marfă, motorizat şi nemotorizat, în mişcare sau oprit. El se clădește pe și extinde planurile existente. Un Plan de Mobilitate Urbană Durabilă vizează crearea unui sistem de transport urban durabil prin: • Facilitarea accesului tuturor la locurile de muncă și la servicii; • Îmbunătăţirea siguranţei şi securității; • Reducerea poluării, a emisiilor de gaze cu efect de seră şi a consumului de energie; • Creşterea eficienţei şi a eficacității costurilor pentru transportul de persoane şi mărfuri; • Creşterea atractivităţii şi a calităţii mediului urban.
Obiectivele și activitățile proiectului
Planul de mobilitate pune un accent deosebit pe implicarea cetăţenilor şi a tuturor părţilor, pe coordonarea politicilor între sectoare (transport, utilizarea terenurilor, mediu, dezvoltare economică, politici sociale, sănătate, siguranţă etc.), între diferitele niveluri de autoritate şi între autorităţile învecinate.
Plan de mobilitate
Consultari publice plan de mobilitate
Promovarea mobilitatii durabile in zona
Bugetul estimativ al proiectului (Euro)
2.000.000 euro
Responsabili/parteneri Primărie Drobeta Turnu Severin
Durata de implementare orientativă 24 de luni Surse de finanțare posibile LIFE (2014-2020)
Horizon 2020
BEI
83
Pentru urmărirea indicatorilor va fi creat un grup de dialog și monitorizare
format din S.C. SECOM S.A., S.C. BRATNER SA, viitorul producător de energie
termică, compania de distribuție energie termică, CEZ, distribuitorul de gaze,
ONG, societate civilă din domeniu.
Indicatorii vor fi monitorizați anual, grupurile de lucru se vor întâlni
semestrial și vor evalua avansarea implementării strategiei.
INDICATORI
Realizarea unui inventar de noxe
Număr de indicatori urmăriți în cadrul sistemului de monitorizare
Producția de “negawatt”
Număr de produse servicii locale cu amprente CO2
Cuantumul de scădere al noxelor față de inventor
84
Capitolul 5 MANAGEMENTUL STRATEGIEI ȘI MECANISME DE DE
MANAGEMENTUL STRATEGIEI ÎN DOMENIUL MEDIULUI ŞI
MECANISME DE REAJUSTARE
Managementul strategiei este o sarcină solicitantă în ceea ce priveşte
organizarea şi coordonarea tuturor acţiunilor care vor avea loc şi care implică toate
părţile interesate. Acesta va fi realizat pe bază de obiective și indicatori. O condiţie
esenţială este o comunicare solidă şi o abordare prealabilă a implicării şi configurării
organizaţionale.
Fiind o strategie pe termen mediu, procesul de implementare se va afla sub
acţiunea unor factori ai mediului intern şi extern, care pot produce efecte pozitive
sau negative domeniului protecției mediului. În aceste condiţii, monitorizarea se va
realiza pe tot parcursul procesului de implementare şi la sfârşitul lui, prin
compararea cantităţii şi calităţii rezultatelor obţinute cu cele planificate prin prezenta
strategie.
Implementarea presupune procesul de transformare a resurselor disponibile
(materiale, financiare, umane) în rezultate calitative şi cantitative, astfel încât
strategia să-şi atingă toate obiectivele definite.
Principalele instrumente care vor fi utilizate în procesul de implementare,
reglementate prin lege, vor fi:
solicitarea publică de proiecte în domeniul mediului pentru finanţarea
proiectelor derulate în parteneriat cu APM, mediul privat şi societatea civilă
contractele de management încheiate cu operatorii serviciilor publice corelate cu
obiectivele strategice definite în prezenta strategie;
contractele de parteneriat cu părţile interesate ale mediului privat şi societăţii
civile
Reajustarea strategiei va fi realizată periodic. În cadrul primului plan de
reajustare în funcţie de atingerea indicatorilor pentru perioada 2016-2017, urmată de
două ajustări la un interval de 3 ani (2018-2020, 2021-2023). Reajustarea va fi realizată
utilizând sistemul integrat realizat care va monitoriza parametrii dezvoltării locale şi
se va sprijini pe acţiunea participativă (cercetare cantitativă, focus grup, interviuri
monografice, încheiate cu reajustare și validare prin consultare publică).
85
Au fost stabiliti indicatori pentru fiecare axa iar principalii indicatori de
monitorizare ai strategiei sunt:
Populaţie-Gospodării deservite reţea apă-canal, sistem salubritate
Consum de apă
Costul serviciilor
Volum deşeuri pe cap de locuitor
Costul serviciului de salubritate
Volum de deşeuri colectat selectiv
Număr de gospodării deservite reţea termică
Volumul de agent termic produs
Volumul de energie electrică cogenerat
Costul gigacaloriei
Valoarea subvenţiei
Număr de produse clasate în cadrul brand-ului “Produs în arii naturale
protejate locale”
Număr de autorizaţii de valorificare a resurselor naturale
Cifra de afaceri din valorificarea resurselor naturale
Număr de turişti însoţiţi în ariile protejate
Realizarea unui inventar de noxe
Număr de indicatori urmăriți în cadrul sistemului de monitorizare
Producția de “negawatt”
Număr de produse servicii locale cu amprente CO2
Cuantumul de scădere al noxelor față de inventar
Pentru evaluarea impactului (urmărirea indicatorilor) va fi creat un grup de
lucru permanent care va reprezenta consiliul de guvernanţă pentru managementul
strategiei. El va fi format din: departamentul de investiții (administraţia publică
locală), S.C. SECOM S.A, S.C. BRATNER, A.P.M., viitorul producător de energie
termică, compania de distribuție energie termică, CEZ, distribuitorul de gaze, ONG,
societate civilă din domeniu.
86
Plan de acţiuni
Aspecte de protecţie a mediului
Nr. crt.
Titlu Valoare -
Euro Finanţare
Grad de prioritate
Axa Perioada
1.
Asigurarea termoficării în iarna 2015 –
2016. Asigurarea/ producerea agentului
termic primar necesar pentru menţinerea
în funcţiune a serviciului public de
distribuţie şi furnizare a energiei termice şi
a apei calde menajere în Municipiul
Drobeta Turnu Severin
3.000,000 Fonduri proprii 1 2 2015-2016
2.
Construcţia unei centrale termice în
Municipiul Drobeta-Turnu Severin şi
crearea unui sistem eficient de termoficare 80.000,000
Programul Operaţional Regional Proiecte Majore 2014– 2020 Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014– 2020 BEI
1 2 2015-2016
3. Constituirea unui serviciu local de
distribuţie a energiei termice 1.500,000
Programul Operaţional Regional Proiecte Majore 2014– 2020 Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014– 2020 BEI
1 2 2015-2023
4. Crearea unui “Plan de Acţiune Energie
Durabilă” 109.450,000 Buget local 2 2 2015
5. Reabilitarea şi extinderea reţelei de
distribuţie a apei potabile şi a sistemului de canalizare
10.000,000
POS MEDIU 2014-2020, Programele C.N.I.,
Proiecte majore C.E., Surse proprii
1 1 2015-2023
6.
Îmbunătăţirea managementului deşeurilor
în municipiul Drobeta Turnu Severin
5.000,000
POS MEDIU; Programul de
Cooperare Transfrontalier
România – Serbia; Programul de
Cooperare Transnaţională Sud-
Estul Europei; Programul
Transnaţional.
1 1 2015-2017
7. Managementul eficient al ariilor naturale
protejate 10.000,000 BEI 3 3 2016-2023
8. Extindere spații verzi și crearea unor
perdele de protecție în zona riverană 10.000,000 POR, POS MEDIU 2 3 2016-2023
87
9.
Susținere pentru activități agricole de
proximitate în extravilanul localității –
Economie socială și solidară 2.000,000 POCU, PNDR 3 3 2016-2023
10. Crearea unui brand al resurselor din ariile
naturale protejate locale 500.000 LIFE+ 3 3 2015-2017
11.
Realizarea unei strategii de marketing
pentru brand-ul resurselor din ariile
naturale protejate locale 100.000 LIFE+ 3 3 2015-2017
12.
Susţinere pentru o economie locală care să
valorifice resursele din ariile naturale
protejate locale 300.000
MAB-ONU Banca Mondiala
LIFE+ 3 3 2017-2023
13. Crearea parteneriate de dialog civic în
domeniul schimbărilor climatice 2.000,000
LIFE (2014-2020) Horizon 2020
BEI 2 4 2016-2023
Total
233.850,000
88
BIBLIOGRAFIE
1. STRATEGIA EUROPA 2020
2. Benoît Meyeronin – Marketing territorial Enjeux et pratiques
3. Mihai Butnariu – Monografia Municipiului Drobeta Turnu Severin, editura
Prier, Drobeta Turnu Severin, 2012
4. Nicolae Prună - Istoria Municipiului Drobeta Turnu Severin, editura
ArtPRess, Drobeta Turnu Severin, 2013
5. Raportul anual privind starea mediului în judetul Mehedinţi – 2013
6. Strategia Naţională a României 2013 – 2020 – 2030
7. Spaţiul geografic românesc-organizare, amenajare, dezvoltare – Melinda
CANDEA, Florina BRAN, Ed. Economica, Bucuresti, 2001
8. Peter Hall, Oraşele în mişcare, Ed. All, Bucureşti 1999
9. Richards, J.A., Xiuping, J. (2006) Remote sensing digital image analysis,
Springer
10. Sabins, F.F. (1997) Remote sensing. Principles and interpretation, Freeman
11. Short, N., coord. (2006) The Remote Sensing Tutorial,
http://landsat.gsfc.nasa.gov/site administrat de NASA.
12. http://earthexplorer.usgs.gov/
13. http://www.europarl.europa.eu
14. http://www.posmediu.ro/
15. http://mmediu.ro
16. http://www.euractiv.ro
17. http://www.anpm.ro
18. http://beta.ier.ro
19. www.secom-mehedinti.ro
