Dreptul Uniunii Europene

DREPTUL UNIUNII EUROPENE

Prof. Dumitrașcu

Dreptul Uniunii Europene – Seminar 1/24.02.2016

Maria Solacu- Prezenta si curs si seminar: ½ +1 = 8 prezente pentru a mari nota- Bibliografie:

o 2 manuale care se completeaza: Manualul Uniunii Europene, Universul Juridic, 2015, Augustina

Fuerea, ediția a V-a Dreptul Uniunii Europene si specificitatea acestuia, Mihaela Augustina

Dumitrașcu, Universul Juridic, Editia a douao Caiet de seminar: Dr uniunii europene sinteze si aplicații, editia a doua, Editura

Universul Juridic, Maria Popescu si Augustina Dumitrașcu o Tratatele Uniunii Europeneo Spete: Institutul European Roman: ier.ro

- Examenul: 8 p = 7 sub de sinteza si 1 p oficiu (60/70 min) + 2 p seminar (= 0,25 activitate seminar + 0,5 referat/comentariu de hot Jud/ cercul din luna mai/ proces simulat + 1,25 2 teste = 0,5 primul grile închise si sinteza 8-10 = 0,5; 5-8 = 0,35 + 0,75 doar sinteza 8-10 = 0,75; 5-8=0,55)/ restanta, mărire = 10 p

- Materia:o Aparitia Comunitatii Europene si a institutiilor Europeneo Institutiile Europeneo Izvoarele Dreptului Uniunii Europene

- Cercul = luna mai; 10 pagini, bibliografie, note de subsol

Noțiuni introductive:- Uniunea Europena = organizație regională, nu e deschisă oricui- Criterii de clasificare a organizațiilor:

o Dupa posibilitatea de aderare: Deschise Închise

o Dupa scop: Militare: NATO Economice: Uniunea Europeana Politice (interesate de problema drepturilor omului): Consiliul Europei

=/ Consiliul European (institutie a Uniunii Europene)o Dupa sfera de activitate:

Majoritatea au aparut intre 1940-1950, dupa Pactul Briand-Kellog: NATO, Pactul de la Varșovia, Comunitatea Economica a Cărbunelui si Otelului, Comunitatea Economica Europeana, EURATOM

o Organizatii: De cooperare – in care toate statele adopta acte, ce trebuie ratificate de

state pentru a fi respectate; relații interstatale la nivel international De integrare – in cadrul acestei organizatii, sunt elaborate anumite

tratate, ce devin obligatorii pentru statele membre si se respecta chiar daca unele state votează impotriva. Statele transfera o anumita parte din competenta/ suveranitatea lor organizatiei.

- Competente exclusive sunt majoritatea pe domeniul economic, care ii permit atingerea obiectivelor

- UE = Organizatie de integrare, cu scop economic, guvernamentală

- Statele membre: 28; ultimele = Romania, Bulgaria, Croația; limbi oficiale = 24; orice limba vorbita in organizație este si o limba oficială a acelei organizație, tratatele si hotărârile CJUE trebuie sa fie traduse in toate limbile oficiale, daca nu este tradus intr-o anumita limba, inseamna ca acel stat nu are putere

- Spatiul Economic European – saptamana viitoare REFERAT!!! = Uniunea Europeana, Liechtenstein, Norvegia; Elveția nu!!!

- Tratatul Uniunii Europene pentru a intra in vigoare: consimțământul (unanimitate), tratatul sa fie semnat; pentru a fi ratificat = referendum

- State nemembre ale Uniunii Europene: Eletia, Norvegia, Liechtenstein, Islanda = Asociația Europeana a Liberului Schimb

- Statele fondatoare: Germania, Franta, Italia, Olanda, Belgia, Luxemburg- Tratatul de la Lisabona = cel mai recent- Comisia = Guvernul; puterea executivă - Parlamentul = initial avea puterea politica de control = Comisia (Guvernul) răspundea

in fata Parlamentului; in timp, obține puterea legislativă o Organizatii:

Guvernamentale: UE Nonguvernamentale: Crucea Roșie, Green Peace

- Turcia poate sa adere?o Criteriul geografic este îndeplinit, o parte este in Europao Momentan e stat asociato A inceput negocierile de zeci de anio Probleme: genocid, drepturile omului, drepturile femeii, stat principal care se

opune aderării Turciei, sa aiba un statut privilegiat, dar sa nu faca parte din UE (Germania), diferențe de cultura, populație mare (=> reprezentanți multi in consiliu = ar fi al doilea stat dupa Germania, voturi care influenteaza)

o Avantaje ale UE: Turcia = forta stabilizatoare in zona - State in Europa = toate statele au comisari proprii, dar nu mai sunt portofolii

Dreptul Uniunii Europene – Curs 1/26.02.2016

Tematica: o Elemente introductive si delimitări conceptualeo Istoricul apariției UEo Extinderea UEo Izvoarele dreptului Uniunii Europeneo Aplicabilitatea dreptului Uniunii Europene in dreptul intern al statelor membreo Structura instituționala a UE: organizare si functionareo Curtea de Justitie a UE: organizare si functionare

Bibliografie:- Manualul UE, Fuerea, editia 5: pag. 13-32, 84-137- Dreptul UE si specificitatea acestuia, Dumitrașcu, editia 2: pag. 13-45, 78-107, 107-

195, 195-215- Dreptul UE: sinteze si aplicații = caiet de seminar - Dumitrașcu si Popescu, editia 2- Tratatele fundamentale ale UE- Constitutia

Prezenta la curs: obligatorie (8 cursuri)

Punctaj:- Examen: 1 p oficiu; 1/2 seminar; 7 puncte examen – trebuie tratate pentru o nota de

trecere; 1 h- Seminar: 0,25 prezenta activa; 0,5 – referat la seminar/ referat la cerc/ comentarea unei

hotărâri/ proces simulat; 1,25 teste: 0,5 primul (grile, intrebari A/F; 8-10 = 0,5 p; 7-5 = 0,35 p); 0,75 al doilea (7 intrebari, pe modelul examenului; 8-10 = 0,75 p; 7-5 = 0,55 p) – ultimul seminar

Curs: Elemente introductive (DIP) si delimitări conceptuale

Organizatii:- Interguvernamentale (OIG): despre astea vom vorbi. Statele colaborează pentru

interese comuneo Securitate internationala - menținerea păcii, prevenirea războiului: ONU,

Societatea Națiunilor o Interdependentele care apar in procesul de dezvoltare a statelor:

Economice Comerciale Financiare Transfer de tehnologie Dezvoltare regională

o Dimensiunea noilor probleme cu care se confrunta societatea internationala si care determina un tratament global al noilor probleme:

Sărăcia Epuizarea resurselor Poluarea mediului Spatiul cosmic

- Nonguvernamentale (ONG)

Elementele constitutive ale unei organizatii internationale:- State – minim 3 pentru o organizație = tratat multilateral; 2 = acord bilateral- Acordul liber de vointa al statelor care isi propun sa creeze o organizatie - Scop, obiectiv sau domeniu de preocupare comun- Structura instituționala proprie cu organe (in DIP)/ institutii (in DUE)- Sediu- Numar de voturi- Metoda de colaborare dintre state – e de 2 feluri:

o Principiul cooperării – pentru organizațiile clasiceo Metoda integrarii

- Asocierea dintre state sa fie facuta potrivit normelor dreptului international publicDin toate cele de mai sus => rezulta personalitatea juridica (nu este un element

constitutiv, ci o consecinta a respectării si a întrunirii elementelor) => poate sa isi asume obligatii, exercita drepturi in dreptul international public conform cu tratatul si dreptul international; poate intra in raporturi juridice de drept international cu alte subiecte de drept (organizatii, state, persoane juridice/ fizice). Poate intra in orice raport juridic? Nu, numai in cele pentru care a fost creată, care sunt conforme cu scopul = principiul specialității capacității de folosinta. Ea este un subiect de drept derivat.

Clasificarea organizațiilor interguvernamentale:- Dupa compunerea/ compoziția organizatiei internationale:

o Universale – au vocația de a primi in cadrul lor orice stat din lume (ONU)o Regionale:

Organizatii semideschise/ semiinchise = cele mai numeroase (Uniunea Europeana, Consiliul Europei, NATO )

Închise = cele care de la inceput au fost create pentru anumite state (Uniunea vamala Benelux)

- Dupa domeniul de activitate (se mai clasifica in generale si specializate):o Politice – Consiliul Europeio Tehnico-economice – UE o Militare – NATO

- Modalitatea de colaborare:o De cooperareo De integrare

*Diferenta dintre ele???*

OIG(Decizia/ actul adoptat pentru a realiza scopul)

=>Pentru a fi valabil, trebuie sa treaca printr-o procedura = de ratificare, facuta la nivel intern,

printr-un organ intern in fiecare stat=>

Guvernul semneze acordul, dar Parlamentul nu este obligat sa ratifice acordul. Statul la nivel intern are ultimul cuvant.

1. Ultimul cuvant il are statul la nivel intern2. Odata ratificat pătrunde in ordinea juridica interna preluând valoarea/ forta juridica

a actului prin care este preluat prin ratificareState parti:

Planul Schuman = actul de ratificare se aplica automat si direct in dreptul intern al statelor europene si actul nostru in dreptul intern isi păstrează natura inițială, actul european are atribuții speciale, prioritatea.


Izvoare:- Principale:

o Tratatul - Secundare:

o Directiva – este obligatorie pentru stat; trebuie adusa in dreptul intern printr-un act legislativ

o RegulamentulParintii fondatori:

1. CECO – Prima organizatie, obiectiv economic (1952); Robert Schuman2. Aristide Briand; 3. Konrad Adenauer4. Joseph Bech5. Johan Willem Beyen6. Winston Churchill7. Alcide de Gasperi8. Walther Hallstein9. Sicco Mansholt10. Jean Monnet11. Paul-Henri Spaak12. Altiero Spinelli

Interesul de a realiza o comunitate internationala = inainte de WWI.Statele fondatoare: Franta, Germania, Italia, Benelux.Uniunea vamala: nu se aplica taxe vamale (taxe care se aplica pentru importul de mărfuri), se aplica un tarif vamal comun.Liberă circulatie = lipsa restricțiilor cantitative.

Simbolurile Uniunii Europene:- Steag: Cerc de stele pe fond albastru- Imnul: Oda bucuriei- Ziua: 9 mai- Moneda: euro- Deviza: „Unitate in diversitate!”

Limbi oficiale: 24

AELS = Asociația Europeana a Liberului Schimb- Azi se compune doar din: Liechtenstein, Elveția, Norvegia, Islanda- Cel mai important stat cand s-a fondat AELS: Marea Britanie- Raspuns la Comunitatea Economica Europeana- Scop = eliminarea taxelor vamale

Elveția - 7 acorduri bilaterale cu Uniunea Europeana - Face parte din AELS, dar nu si din SEE- Clauza in acorduri: daca un acord nu e respectat, este automat desființat acordul.


Organizatii interguvernamentale apărute in Europa dupa cel de-al doilea razboi mondial:

In Europa de Vest- Planul Marshall, 1947 => prima

organizatie: OECE, 1948 (Organizația Europeana pentru Cooperarea Economica) = cooperarea intre statele industrializate cu economie de piata => 1960 se transforma in OCED (Organizația pentru Cooperare Economica si Dezvoltare – adera si SUA si Canada)

- Uniunea Occidentala (UO), 1948 => Uniunea Europei Occidentale (UEO), 1954 = organizatie cu caracter militar

- Uniunea Vamala a statelor Benelux, 1948- NATO, 1949 = organizatie militară- Consiliul Europei, 1949 = organizatie in

domeniul politic- Comunitatea Europeana a Cărbunelui si

Oțelului, 1951, intra in vigoare in 1952- Comunitatea Economica Europeana si

EURATOM (Comunitatea Economica a Energiei Atomice), 1957, intra in vigoare in 1958

- AELS (Asociația Europeana a Liberului Schimb), 1960

In Europa de Est- Consiliul pentru Ajutor Economic

Reciproc (CAER/COMECON), 1949 - 1991

- Pactul de la Varșovia (1955 - 1991)- CSI, 1991 – Comunitatea Statelor

Independente

CSCE - Conferința pentru Cooperare si Securitate in Europa (1975); transformată in

1995 in OSCE - Organizația pentru Cooperare si Securitate in Europa

CSCE - Conferința pentru Cooperare si Securitate in Europa (1975); transformată in

1995 in OSCE - Organizația pentru Cooperare si Securitate in Europa

Planul Schuman (act politic, prin care se propune crearea unei organizatii):Propunerea prezentată de Franta Germaniei si altor state Europene interesate, prin

intermediul planului Schuman, este urmatoarea:- Plasarea producției franco-germane de cărbune si oțel (materiilor prime de razboi), sub

responsabilitatea unei autoritati supreme comune (Înalta Autoritate = Comisia de astazi), in cadrul unei organizatii deschise participării si altor state europene

- Motivația acestei propuneri: era putin rezonabil sa se impună Germaniei un control unilateral asupra industriei sale grele, insa, pe de alta parte, a o lasa complet independenta reprezeta o Amenințare potențiala la adresa păcii. Astfel, singura solutie era integrarea Germaniei, politica si economica, intr-o comunitate Europeana solid structurata

- Concluzii: o Planul Schuman abordează intr-o maniera noua, de un pragmatism prudent

(control asupra Germaniei, inclusiv cu acordul ei; integrare sectorială – 2 domenii cu impact major: cărbune si oțel; faptul ca CECO este singura dintre cele 3 incheiat pe o perioada determinata de 50 de ani), problema construcției europene si impune principiul supranationalismului. Metoda propusă („Calea comunitară de integrare”) acorda prioritate integrarii sectoriale in detrimentul celei globale si integrarii economice in detrimentul celei politice

o A abandonat schema tradiționala a cooperării economice intre state, propunând o formula noua, unita, integrare in care statele transfera unele din competentele proprii si in domenii bine delimitate catre o entitate noua, supranațională, creată prin vointa lor suverana

o Apare, astfel, un proces cu totul nou in relatiile internationale: exercitarea in comun a suveranității

Crearea Comunităților Europene – organizatii internationale:- Etapa 1 - CECO:

o 1951 – 6 state membre semneaza tratatul, instituind CECO (Franta, Germania, Italia, Benelux)

o 1952 – intra in vigoare tratatul instituind CECO – se incheie pe perioada limitată de 50 de ani; expira in 2002; sunt tratate de organizare sectorială pentru un domeniu clar

- Etapa 2 – CPE (Comunitatea Politica Europeana); CEA (Comunitatea Economica de Aparare/ Planul Pleven). Proiectul ce propunea crearea unei comunități europene de pace (CPE/CEA) prevedea mai multe conditii: sa se creeze o comunitate armata comuna, sa fie creat un buget militar comun, sa existe un ministru european al apărării, fortele aeriene si terestre sa fie comune

o 1953 – Adunarea Nationala Franceza refuza ratificarea tratatului, nici proiectul de creare a unei CPE nu mai este finalizat => lectia pe care o invata statele europene din cele 2 eșecuri este in sensul ca nu sunt inca pregătite pentru o integrare de natura politica ori militară si ca, daca vor sa continue/ sa extindă sistemul de integrare, aceasta extindere va fi de succes doar in domenii economice.

- Etapa 3 - Conferința de la Messina (Italia) si Raportul Spaak:o 1955 – este adoptat un Memorandum al statelor Benelux, in care se afirma ca

integrarea economica trebuie sa preceadă integrarea politica si care propune căutarea de idei pentru relansarea procesului de integrare Europeana dupa cele 2 eșecuri. Acest memorandum este aprobat la Messina, 1955. Se crează un

comitet, condus de belgianul Paul Henri Spaak, care, in 1956, adopta un Raport, prin care se propune crearea CEE + CEA

- Etapa 4:o 1957 – semnarea a doua tratate CEE si CEEA, de instituire a celor 3

organizatii, intre aceleasi 6 state membre, pe durata nelimitata: O organizatie de integrare globală = CEE O organizație de integrare sectorială = CEEA

o 1958 – intra in vigoare dupa ratificare

AELS + Comunități/ Uniunea Europeana = SEE


Extinderea Uniunii Europene

- 1956, Marea Britanie invitata la discuțiile tehnice in calitate de observator pentru CEE si EURATOM

1944 – Churchill si Charles de Gaulle (afinitatea Marii Britanii catre SUA); 1957 – se semneaza tratatele si in 1958 – se ratifica

- 1960 – pentru a contracara existenta celor 2 organizatii, MB înființează AELS, o grupare economica, nu era semnificativa

o 1961 – MB isi da seama ca s-a înșelat si depune prima sa cerere de aderare la comunitățile europene;

o 1963 – refuzul Franței este clar, prin de Gaulle, refuza asumarea riscului in comunitățile europene a unui stat legat intr-o maniera privilegiata de SUA, invocând chiar posibilitatea denaturării tocmai a finalităților construcției comunitare; in prima sa cererea, MB solicita excluderea sa de la politica economica comuna, dorind limitarea participării britanice doar la schimbul de produse industriale; principiul uniformității;

o La a doua cerere (1967) – Franta tot refuzao Opoziția franceza ia sfarsit in Decembrie 1969 pentru ca moare Charles de

Gaulle => Georges Pompidou.o 1969 - Conferința de la Haga, Franta accepta intrarea MB in Comunități

- 1972 – MB cu Irlanda si Danemarca semneaza Acordul de aderare, - 1973 – Valul I/Prima extindere a UE; intra in vigoare in 1973 (Marea Britanie,

Danemarca si Irlanda părăsesc AELS cand se alătura Comunitatii Europene; Norvegia incepe si ea negocierile):

o Marea Britanie Avanatejele intrării MB in comunitățile europene: creșterea importantei

comunităților europene la nivel international, MB fiind o democrație constitutionala, stabila, fapt care a condus la consolidarea credibilității in lume a comunităților europene

Dezavantajul: încercarea MB de renegociere a conditiilor de aderare, in special in domeniul agricol

Efect: limba engleza devine a treia limbao Danemarca

1973: Groenlanda (parte din Danemarca) intra in comunitățile europene 1979: Groenlanda = statul special: teritoriu autonom atașat coroanei

daneze, calitate in care dobandeste dreptul de a organiza un referedum doar in insula cu posibilitatea de a decide daca vor ramane sau nu in Danemarca, pe care il organizează in 1982 => raspunsul este nu (similar Norvegiei) deoarece interesele erau apropiate de continentul american si aveau așteptări pentru dreptul de pescuit; in tratate nu existau mențiuni prin care se putea iesi din organizatie, au apelat astfel la principiile generale de drept (nu puteau sa-i țină cu forta); se putea considera un precedent periculos pentru anumite teritorii, care aparțineau statelor membre

o Irlanda: Stat mai putin dezvoltat => ansamblul statelor membre devine mai

putin omogen Primeste solidaritatea Europeana, primeste fonduri pentru a ajunge din

urma celelalte statele membre Odata cu Europa celor 9, comunitățile europene ajung la aproximativ

256 mil de locuitori, depășind URSS si SUA si ocupând primul loc in comerțul mondial

- 1981 – Valul II/ Europa celor 10; orientarea comunităților europene catre sudul Europei

o Grecia – in 1979 semneaza tratatul; intra in vigoare in 1981; singurul stat care a primit aviz negativ al Comisiei Europene; aderarea ei a orientat comunitatea Europeana spre sud si i-a crescut dezvoltarea inegala; Grecia devine, alaturi de Irlanda, beneficiara fondurilor europene (comunitare); extinderea catre statele mediteraneene a creat o noua imagine pentru Comunitatea Europeana, ca pol democratic si prosper, capabil sa se deschidă unor state care ieșeau dintr-o perioada de dictatura si izolare diplomatica si care aspirau la modernizarea economiilor lor inca putin dezvoltate. In acest fel, Comunitatea Europeana devine mai dezvoltată pentru continent din punct de vedere economic si politic (uman si cultural).

- 1986 – Valul III/ Europa celor 12 – este ultima aderare a statelor prin care se intra fara a reglementa tratatele comunitatii la nivel național initial intrării in comunitate; perioade de tranziție lungi – nu se pot realiza derogări (7-10 ani)

o Probleme: Producția excedentara; Concilierea dificila cu acordurile comerciale incheiate de statele

mediteraneene cu state terțe deoarece comerțul este supranationalizat; Functionarea mai complexa (dificila) a institutiilor comunitare

o Spaniao Portugalia

- 1987 – Maroc depune cerere de aderare la Comunitatea Europeana, se respinge pentru ca exista conditia existentei statului in Europa; astazi, Maroc face parte din Politica Economica de Vecinătate

- 1990 – dispare zidul Berlinului; Germania dobandeste mai multe 9voturi in Comunitate, nu se incheie acorduri de aderare totusi, unificarea Germaniei = rezultatul voinței populației, este un acord pentru comunitate si o contribuție pentru stabilitatea Europei

- 1992 – AELS + statele din CE/UE = SEE; apare SEE (acordul intra in vigoare in 1994) = legislatia Europeana se extinde si asupra statelor nemembre ale comunitatii

- 1995 – Valul IV de extindere/ Europa celor 15; cea mai usoara/ lina extindere (state mici cu economie buna); este ultima extindere de tip clasic, fara pregătirea prealabila a statelor inainte de aderare; este prima extindere a UE!!

o Austriao Suediao Finlandao Norvegia – tot rezultat negativ

- 2004 – Valul V + 10o 10 state membre: Lituania, Letonia, Estonia, Slovacia, Sovenia, Cehia,

Ungaria, Polonia, Malta, Cipru- 2007 – Valul VI + 2

o Romaniao Bulgaria

- 2013 – Valul VII + 1o Croația

Cerc: 70 de ani de la lansarea statelor unite ale Europei - Evoluții si perspective (sf. Aprilie). 10 pag.


Planul SchumanCreșterea cantitativa a Uniunii Europene:

- Si-a extins interesele in cat mai multe domenii: economice, juridice, socialeCreșterea calitativa a Uniunii Europene:

- Programul ERASMUS- Politica bugetara- Cooperarea judiciara (pentru combaterea criminalității)- Protectia mediului- Scopul: stabilitatea, securitatea si menținerea unui stat de drept


Art. 49, 50, 2, 3, Tratatul Uniunea EuropeanaTratatele procesului de aderare ale unui stat la Uniunea Europeana Tari potențial candidateRelatiile externe ale UE: PEV, THOM, ACP, PTOM, SEE

Tari candidate la aderare:- Albania- Macedonia- Muntenegru- Serbia- Turcia - Islanda – nu mai e candidat din 2015

Tari potențial candidate (progrese mai mici):- Bosnia- Herțegovina- Kosovo

Art. 49 – de stiut!!, 50

- Art 49 – de copiat art. 49, Tratatul Uniunii Europene „Orice stat european care respecta valorile prevazute la articolul 2 si care se angajeaza

sa le promoveze poate solicita sa devina membru al Uniunii Europene. Parlamentul european si .. Sunt informate cu privire la aceasta cerere. Statul solicitant adresează cererea sa consiliului, care se pronunta cu unanimitatea ....”

Consiliul European

Consiliul Parlamentul European

Comisia

- Art. 50 – si asta de copiat

Etapele procesului de aderare ale unui stat la UE:

Etapele generale Etapele particulare (Romania)

- Acord mixt intre Uniunea Europeana si stat tert:o De asociereo European de asociere

- Cerere de aderare = scrisoare din partea statului asociat de aderare la cei 3 piloni

- Consiliul decide asupra cererii (pe baza avizului consultativ al comisiei si avizululuii conform al Parlamentului European); daca decizia este in sensul acceptării cererii, statul devine candidat la aderare; acceptarea cererii de aderare = inceperea negocierilor de aderare. Pentru a raspunde la cerere cele 3 institutii analizeaza exclusiv criteriul politic (institutiile democratice stabile, respectarea dr. Amintit – trebuie sa fii parte la org pe dr. Omului)

- Desfășurarea negocierilor (cea mai lunga etapa) – principii, etape, capitole de împărțire a aquis-ului comunitar

- Incheierea negocieriloro Redactarea tratatului de aderare (de

catre Parlamentul European)o Adoptarea tratatului de catre

Parlamentul European (avizul conform)

o Acordul de aderare se semneaza de statele membre si de statul candidat in Consiliu pe baza avizului consultativ al Comisiei

- Acord european (1993, intra in vigoare in 1995 – Romania = stat asociat) instituind o asociere intreo Comunitățile si statele europeneo Romania

- Cerere de aderare (1995) la cei 3 piloni ai Uniunii Europene

- 1997, Consiliul European de la Luxemburg se hotărăște acordarea statutului de candidat mai multor state europene, printre care si Romania

- Începerea efectivă a negocierilor de aparare = reuniune la Bruxelles, 2002 (împărțirea pe 31 de capitole), dupa negocieri se face un raport (Iunie 2006)- Stat membru (01.01.2007)

o Are loc ratificarea intre statele membre si candidate

- Aderarea propriu-zisa; din acest moment intra in vigoare si eventuale perioade de tranziție si derogări; aderarea nu presupune trecerea ab initio la zona euro si se presupune ca statele nou-membre îndeplinesc criteriile economice, legislative si administrative impuse de Uniunea Europeana

Relatiile externe ale Uniunii Europene – nu trebuie la examen:- Politica Europeana de Vecinătate (16 tari, 2004); scopul – crearea cooperării cu statele

vecine- Asocierea cu țările si teritoriile de peste mare – insule mici care apartin de un stat

membru si au o relatie speciala, de asociere cu Uniunea Europeana - Parteneteriatul Uniunii Europene cu statele din zona Africa – Caraibe – Pacific (79

state)- SEE - Uniunea Europeana + AELS

Cap. – De la „pilonii” Uniunii Europene la Uniunea Europeana cu personalitate juridica

- 1993 – intra in vigoare Tratatul de la Maastricht = a fost adoptat in scopul de a scrie ideile prin care statele membre voiau sa colaboreze (domenii care nu erau economice, o colaborare mai buna in interiorul Comunităților Europene); vor sa adauge 2 domenii noi

UNIUNEA EUROPEANA – 1993

1999 – Tratatul de

la Amsterdam, care modifica pilonul 3 (JAI => Cooperarea

Politioneasca si Judiciara in Materie Penala), se muta niste lucruri din pilonul 3 in pilonul 1.

I.Interese

CECOSEE

II. III.

JAI – efect secundar al pilonului I.


Aderarea romaniei in Uniunea Europeana, probleme, chestii – tema pentru toata lumea!! – 1 pagină +


+ tabelul de luat de la ANDRADA!!!!Politica externa:

- Drepturile omului- Democrație- Ajutor extern

Politica de securitate:- Actiuni umanitare si de salvare- Respectarea obligatiilor statelor membre asumate in cadrul NATO

EURATOM

Perfectionarea construcției comunitare/ UE

3 etape:1. Crize si eșecuri2. Reflecții pentru depășirea acestor momente dificile (crize si esecuri)3. Texte de drept pozitiv care revizuiesc sau dezvolta tratatele fondatoare/ institutie/

constitutive (art. 148, Constitutia RO - constitutive)

Tratate bugetare in 70-75 – sunt 2 tratate care aduc modificări bugetare tratatelor existente fondatoare:

Carta Drepturilor fundamentale

TFUE

TUE

- Luxemburg- Bruxelles

1. Crize si eșecuri:- Eșuarea comunitatii Politice europene si Cominitatii Europene de Aparare – 1995- Încercările repetate ale MB de a intra in comunitățile europene – 1961, 1963- Criza provocată de politica scaunului gol practicată de Franta in perioada Iulie 1965-

Iulie 1966

Tratatele fondatoare prevedeau posibilitate adoptarii actelor europene cu unanimitate pana in 1965, urmând ca de la aceasta data sa se aplice votul cu majoritate. Justificarea sistemului de pana in 1965 (unanimitatea) este data de diferențele existente intre cele 6 state membre, estimându-se ca dupa 1965 aceste diferențe se vor estompa si se va putea trece la adoptarea deciziilor cu majoritatea.

„Consiliul trebuie, cand este vorba despre interese foarte importante ale unuia sau mai multor state membre sa faca tot posibilul pentru a ajunge, intr-un interval rezonabil, la o solutie care sa poata fi adoptată de toti membri Consiliului, fara a se aduce atingere nici intereselor nationale, nici interesul comunitar.” Fata de aceasta formulare, Franta a precizat ca aranjamentul trebuie sa semnifice ca, in caz de divergente, discuțiile din Consiliu trebuie sa continue pana cand unanimitatea este realizata.

Compromisul de la IoanninaCompromisul peștelui, Oslo, 19941999, criza reprezentata de demisia in bloc a comisiei condusă de Jacques Sante

Structura instituționala a Uniunea Europeana:Aspecte introductive:

- Uniunea Europeana are o structura instituționala Atipica: elemente specifice organizării unei organizatii internationale clasice, dar si pentru un stat. Totusi, nu se suprapune pe schema clasica a împărțirii puterii => recunoasterea unor elemente federale in functionarea Uniunea Europeana

Principiul autonomiei(ROI)+functionariPrincipiul echilibrului instituțional

- separarea competentelor; - cooperarea loiala; - atribuirea de competente


Comparați consiliul cu consiliul european


Idee de referat pentru seminar: www.brusselsstrasbourgstudy.eu

Institutii (pot adopta acte obligatorii periodic = normative/ nenormative):- Consiliul European- Consiliul de miniștri + Comisia ---- dupa Lisabona = simplu Consiliul- Curtea J Uniunea Europeana – 3 institutii:

o CJo Tribunalo Tribunalul pentru functia publica

- BCE = Banca Centrală Europeana + Curtea de Conturi„Organe consultative”

- Comitetul Regiunilor CoR + Comitetul Economic, Social European CESE =/ Consiliul Economic, Social ONU

- Banca Europeana in BEI („Organism financiar” – nu spune tratatul)- 5 organisme interinstituționale si 40 agenții UE =/ scop lucrativ; =/ scop comercial

= „in afara tratatului”: BCE, BEI, org. Int + agenții = au personalitate juridica (restul nu)- Examen: pana la BEI

Consiliul + Parlamentul Europ + Comisia (CoR + Comit CESE) = CJUE; dupa Lisabona = Consiliul European

Cele 5 organisme interinstituționale (au atribuții care servesc întreaga activitate a organelor; au personalitate juridica):

- Oficiul de publicații al UE – este cel datorită caruia putem afla online jurnalul oficial al UE in cele 24 de limbi oficiale in ediții sinoptice

- Oficiul de selectare a personalului/ EPSO - Scoala Europeana de Administratie – exista din 2005; scop = realizarea de cursuri

pentru domenii specializate pentru personalul UE/ EIPA- Autoritatea Europeana pentru Protectia Datelor – din 2001; rolul = de a se asigura ca

toate institutiile, organele UE care prelucrează datele cu caracter personal al cetatenilor europeni respecta regulile

- Serviciul European pentru actiune externa – sprijină înaltul reprezentant pentru afaceri externe si pentru securitate in politica externa si de securitate comuna

Agențiile Uniunea Europeana (au personalitate juridica) – 4 categorii:

Consiliul European

http://www.brusselsstrasbourgstudy.eu/

- Agenții descentralizate (34):o Rol = punerea in aplicare a politicilor UEo Înființate pe o perioada neterminata de timpo Au sediul in diferite tari ale UEo Sunt entități juridice independente, distincte de institutiile UE

- Agențiile aflate sub incidenta politicii de securitate si aparare comuna - Agențiile EURATOM (2) – programe de cercetare, finantare in domeniul energiei

nucleare- Agențiile executive

o Spre deosebire de celelalte, sunt înființate pentru o perioada limitată de timpo Sunt create de comisia Europena pentru gestionarea unuia/ mai multor

programe ale UE

SOCUIT = rețea informațională; problema transfrontalieră (singura conditie)Reprezentanta Comisiei Europene in Romania; inainte sa aderam si pentru statele terțe

= delegație. Centru de informare pentru Europa

Cadrul MAE:- Agentul guvernamental Ro la CJ de la Luxemburg si Cutea AELS (acreditat sa

pledeze)- Serviciu de contencios SCUE- Grup de lucru GLUE- Departament de acomodare legislativă DAL = se asigura de aplicarea corecta de catre

institutiile romane, de catre ministere a transpunerii directivelor, verifica concordanța cu subiectul si litera legii; evita sute de cazuri care pot fi înființate de Comisia Europeana a Uniunea Europeana

1. Consiliul European- Nu a existat de la inceput in tratat, șefii de stat/ de Guvern si discutau - Art. 13, Tratatul Uniunea Europeana: Institutiile UE- Art. 15, Consiliul Europei: „Consiliul European nu are functii legislative”- Institutie politica, potrivit tratatului de le Lisabona- Componenta: șefi de stat/ Guvern- Are un președinte – pe 2 ani + 1/2 ; reinnoibil o singura data- Participa președintele comisiei si înaltul reprezentant pentru afaceri externe si politica

de securitate- Nu este institutie legislativă, nu adopta acte legislative- Bazele legale: art. 13, 15 – TUE; art. 235, 236 – TFUE- Deciziile se iau prin consens

o Da uniunii impulsurile necesare pentru dezvoltarea sao Defineste orientările si prioritățile politice generale ale UE

- Sediu: Bruxelles

2. Consiliul (fostul Consiliul de miniștri/ Consiliul Uniunii)- Sunt reprezentate statele la nivel de miniștri- Institutie- Deciziile se iau prin vot; fiecare stat are un numar de voturi in functie de mărimea

statului de natura economica; Ro = 14 voturi- Deciziile se iau fie cu vot unanim/ majoritate in 80% dintre domenii

- Reprezentanții statelor membre votează potrivit mandatului primit de la statul din care fac parte

- Bazele legale: art. 13, 16 – TUE; art. 236, 237, 243 – TFUE- Institutia Consiliului este unica, dar in practica functioneaza prin intermediul unor

formațiuni (10): actul care este adoptat de miniștri de resort pentru domeniul pe care sunt specializați; domeniile sunt grupate in 10 categorii, dar actul e considerat al institutiei Consiliului:

o Afaceri economice si financiareo Afaceri externeo Afaceri generale (adminstrative, tehnice, de coordonare)o Agricultura si pescuito Competitivitateo Educație, tineret, cultura si sporto JAIo Mediuo Ocuparea forței de munca; politica sociala; sănătate si consumatorio Transporturi, telecomunicații si energie

- Atribuții:o Atributii colegislatorii (+ PE) – sedinta publicao Atribuții in adoptarea bugetului (+ PE)o Semneaza acorduri internationaleo Da mandat comisiei pentru negociere de acordurio Coordonează politicile nationale

- Sediu – Bruxelles- președinție: prin rotație; Romaniei ii vine rândul in 2019, semestrul 2 (Iulie-

decembrie)

Date post:	09-Jul-2016
Category:	Documents
Upload:	grigore-ioana
View:	51 times
Download:	1 times

Dreptul Uniunii Europene

Documents