Dreptul Uniunii Europene.pdf

V.I. Izvoare primare/principale (originarej'"1. Clasificarea izvoarelor primareFormeaza dreptul primar european si sunt urmatoarele:1) tratatele institutive:*Tratatul de la Paris (CECA -1952)*Tratatele de la Roma (CEE si EURATOM -1958)2) tratatele modificatoare:Actele prin care s-au pus bazele institutiilor comune:a) Conventia cu privire la anumite institutii comune, semnata ~i

intrata in vigoare in acelasi timp cu Tratatele de la Roma;b) Tratatul instituind un Consiliu unic si 0 Comisie unica pentru

Comunitati ~i Protocolul unic cu privire la imunitati si privilegii,semnate la Bruxelles, la 8 aprilie 1965 si intrate in vigoare la I iulie1967;

"Tratatele bugetare", cu privire la cresterea puterii financiare aParlamentului European, semnate la Luxemburg, la 22 aprilie 1970(intrat in vigoare la 1 ianuarie 1971) si la Bruxelles, la 22 iulie 1975(intrat in vigoare la 1 iunie 1977);

Decizia din 21 aprilie 1970, cu privire la inlocuireacontributiilor financiare prin resurse proprii Comunitatilor, fondata pearticolele 2692 din Tratatul instituind CE si 173 din Tratatul instituindCEEA., intrata in vigoare la 1 ianuarie 1971, inlocuita ulterior prinDecizia nr. 24 din 31 decembrie 1998;

Decizia din 20 septembrie 1976, cu privire la alegereareprezentantilor Adunarii prin sufragiu universal direct, fondata, inspecial, pe articolul 190 din Tratatul instituind CE4, intrata in vigoarela 1 iulie 1978;

Actele de aderare care adapteaza si completeaza tratateleanterioare:

a) Actele eu privire la aderarea la Comunitatile europene aRegatului Danemarcei, a Irlandei ~i a Regatului Unit al MariiBritanii, din 22 ianuarie 1972, intrate in vigoare la 1 ianuarie 1973;

b) Actele cu privire la aderarea Republicii Elene la Comunitati,din 24 mai 1979, intrate in vigoare la 1 ianuarie 1981;

64 Sursa: Manualul realizat cu finantare PHARE pentru participantii lacursul de Drept comunitar si integrare europeana organizat de InstitutulNational de Administratie, Bucuresti si adresat functionarilor publici, precumsi .Jzvoarele dreptului comunitar", referat.86

c) Actele cu pnvire la aderarea Regatului Spaniei ~i aRepublicii Portugheze, din 12 iunie 1985;

d) Actele cu privire la aderarea Republicii Austria, aRepublicii Finlanda: ~i a Regatului Suediei, din 24 iunie 1994.

3) tratate "compozite":Actul unic european, semnat la Luxemburg ~i la Raga, la 17

si 28 februarie 1986, intrat in vigoare la 1 iulie 1987;Tratatul asupra Uniunii Europene, semnat la Maastricht, la

7 februarie 1992;Tratatul de Ia Amsterdam, semnat la 2 octombrie 1997;Tratatul de modificare a Tratatului privind Uniunea

Europeana, a Tratatelor care instituie Comunitatile Europene ~i aun or Acte conexe, semnat in februarie 2001, la Nisa.

Sunt izvoare ale dreptului comunitar ~i au un caracter compozit.Ele nu constituie dreptul comunitar asimilat Tratatelor comunitaredecat in masura in care acestea, prin dispozitiile pe care le contin,modifica Tratatele comunitare, (de exemplu, Titlurile II, III, IV, VIIdin Tratatul de la Maastricht). In schimb, celelalte dispozitii, in specialcele care sunt inscrise la Titlurile V, VI, care corespund pilonilor doisi trei, fac parte, in eel mai fericit caz, din categoria dreptuluicomunitar complementar.

2. Autonomia Tratatelor Comunitare

Tratatul de -la, Bruxelles, denumit "Tratatul de fuziune", nu aunificat decat institutiile celor trei Comunitati europene, dar prevedefaptul ca aceste institutii i~i vor exercita atributiile si puterile in cadrulfiecarei Comunitati, conform dispozitiilor din fiecare Tratat. Astfel, inlipsa unei "unificari a Tratatelor", ramase a se realiza la 0 data incaneprecizata, Tratatele comunitare constituie trei angajamente distincte,independente unele de altele.

Raporturile intre ele raman guvernate de articolul 3052 dinTratatul instituind CE, care, conform regulilor dreptului international,stipuleaza faptul ca dispozitiile Tratatului instituind CE (tratat-cadru,general) nu le modifica pe eele din Tratatul instituind CECO si nuderoga de la dispozitiile Tratatului instituind CEEA (tratate speciale).

Astfel, regulile speciale din Tratatul instituind CECO nu se voraplica in cadrul CE Tot astfel, de fiecare data cand Tratatul instituindCECO regle11)enteaza intr-un mod exhaustiv, Tratatul instituind CE nuse va aplica. In schimb, in cazul in care ar exista 0 lacuna in Tratatelespeciale, dispozitiile Tratatului, ca si cele ale dreptului derivat din

87

eventualitatea in care nu se poate ajunge la un compromis intre celedoua institutii, Parlamentul European are dreptul sa respinga completpropunerea respectiva. Procedura de co-decizie se aplica in domenii,pre cum reteaua europeana de comunicatii, libera circulatie a fortei demunca, protectia consumatorilor, educatia, cultura, sanatatea etc.

IVA. Procesul de extindere a Uniunii Europene

Evolutli comparative privind extinderile succesive ale Uniunii EuropeneUE de la Anul Populatie Teritoriu PIB PIBlloc

extinderii (% total UE) (% total UE) (% medie (%medieUE) UE)

61a 9 1973 25 22 20 95membri91a 12 1981-1986 18 31 9 60membri

12 la 15 1995 6 27 7 104membri15 la 25* 2004 15 19 5 46membri

* Cipru, Ungaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia, Slovenia,PoIonia, Malta, Republica Ceha au impreuna 75 milioane locuitori, unteritoriu de 738.571 km2, PIB de 404 mId. euro ~i PIB/loc. de 10.895 euro.Sursa: Comisia Europeans

• Primul val- extinderea spre Nord:o 1973, UK, Irlanda, Danemarca• Al doilea val - extinderea spre Sudo 1981, Greciao 1986, Spania si Portugalia• Al treilea val - extinderea spre Centru ~i Nord:o 1995, Austria, Suedia, Finlanda• Al patrulea val - extinderea catre Esto 2004: Cehia, Estonia, Lituania, Letonia, Polonia, Siovacia,

Slovenia, Ungaria + Cipru si Malta;o 2007: Romania si Bulgaria

84

V. IZVOARELE DREPTULUI COMUNITAR- Sinteza-

In doctrina, au fost formulate mai multe propuneri cu privire lacriteriile de clasificare a izvoarelor dreptului comunitar (european).

Criteriul eel mai des intalnit, Insa, este acela al fortei juridice anormelor comunitare. Potrivit acestui criteriu, izvoarele dreptuluicomunitar sunt:

- izvoarele primare (principale);- izvoarele derivate (secundare);_ normele juridice ce provin din angajamentele exteme ale

Cornunitatilor europene;- izvoarele complementare;- izvoarele nescrise.Totusi clasificarea simplificata si recunoscuta de majoritatea

specialistilor si doctrinarilor In drept comunitar este:1. Izvoare primare ale dreptului comunitar european - tratatele

institutive (originare) si tratatele si actele modificatoare'"2.lzvoare derivate ale dreptului comunitar european (regulamentul,

directiva, decizia, recomandarea si avizul).r

Izvoarele dreptului comunitar'f,"",.

Cel mai important criteriu de clasificare e criteriul fortei juridicea normelor dreptului comunitar astfel, avand cinci categorii deizvoare:

I. Izvoare primare/principale (originare)II. Izvoare derivate/secundareIll. Norme ce provin din angajamentele exteme ale CEIV. Izvoare complementareV. Izvoare nescrise

62 A se vedea si cap. V din volumul Uniunea Economica si Monetara.Istoric. Perspective, Roxana-Daniela Paun, Editura Universul Juridic,Bucure~ti, 2005.

6 Ibidem.85

cadrul CEE se pot aplica produselor din Tratatul instituind CECO, raraca un act special sau 0 alta interpretare ori declaratie interpretativa safie necesara,

in prezent, aceasta independents a Tratatelor este temperata deCurtea de Justitie prin faptul ca aceasta promoveaza 0 mai marearmonie in interpretarea dispozitiilor celor trei Tratate in lumina unuiadintre ale. Trebuie remarcat faptul ca, in fata analogiei evidente careexista intre cele trei Tratate, principiul interpretarii a permis Curtii deJustitie sa recurga la dispozitiile dintr-un Tratat pentru interpretareadispozitiilor obscure din altu!. .

3. Durata tratatelor comunitare

*Tratatul de la Paris a fost incheiat pentru 0 perioada de 50 de ani.*Tratatele de la Roma sunt incheiate pentru a durata nedeterminata,ceea ce exprima dorinta autorilor de a releva caracterul lor deangajament irevocabi!.*Tratatul asupra Uniunii Europene nu prevede nici 0 procedura dedenuntare a Tratatului ~i nici 0 procedura de excludere a unui stat.

Curtea de justitie a subliniat caracterul definitiv al limitariidrepturilor suverane ale state lor. Insa, nu se poate imagina situatia Incare unui stat care doreste sa se retraga din Cornunitati sa i se opunacaracterul definitiv al angajamentelor sale, iar retragerea sa se poatainterveni numai pe baza unui acord incheiat intre statele membre.

In realitate, amploarea efectelor concrete ale participarii statelormembre la Comunitati apare ca un veritabil factor de ireversibilitate aangajamentelor comunitare.

4. Sfera de aplicare terltoriala

in !ipsa unei definitii a sferei de aplicare teritoriala a Tratatuluiasupra Uniunii Europene (TUE), este bine ca referirile sa se faca cuprudenta In ceea ce priveste notiunea de "teritoriu comunitar".

Teritoriul comunitar, la care, adeseori, face referire Curtea deJustitie a Comunitatilor Europene, apare ca fiind un teritoriu functional,cu 0 geometrie variabila, potrivit competentelor comunitare.

Dreptul comunitar se aplica oricarui teritoriu In care state Iemembre actioneaza In carnpul de cornpetente atribuite Comunitatiloreuropene.

5. Structura tratatelor comunitare

Cele trei Tratate Comunitare au 0 structura aproape identica carese ordoneaza in j urul a 4 categorii de clauze.88

a) Preambulul ~i dispozitfile preliminariiObiectivele finale, statale ~i politice, care i-au animat pe sefii

statelor fondatoare, apar in termeni similari la inceputul si la finalulpreambulurilor.

Obiectivele socio-economice, proprii fiecareia dintre cele treiComunitati, sunt enuntate intr-unul din pasajele preambulurilor sire1uate, apoi, in mod concis, in articolele preliminarii ale Tratatelor,care enumera diferitele actiuni care trebuie sa fie intreprinse de catreinstitutiile comunitare pentru realizarea lor.

Toate aceste dispozitii contin obiective si principii cu caractergeneral si nu sunt aplicabile direct; totusi, ele nu trebuie consideratesimpl~ declaratii de intentie.

In situatia in care Curtea de Justitie face referire la acestea, exactca la orice alta dispozitie din Tratate, ea le confera un loc specific Inaplicarea metodei de interpretare finaliste. Caracterul "fundamental"al obiectivelor Tratatelor rezulta din faptul ca' autorii lor Ie-aumentionat si definit chiar din primele randuri ale Tratatelor. Astfel,"deoarece ei fixeaza obiectivele fundamentale ale Comunitatii". acestedispozitii trebuie sa fie respectate intotdeauna; realizarea lor prezintaun caracter "imperativ"; efectul util nu poate fi compromis.

Trebuie remarcat faptul ca Tratatele nu stabilesc 0 ierarhie cuprivire la obiectivele fundamentale, care au un caracter imperativ.

b) Clauzele institution aleClauzele institutionale sunt cele care asigura buna functionare a

sistemului institutional" al Comunitatilor europene, In sens larg, asacum este e1 descris In prima parte (fondarea Comunitatilor;organizarea, functionarea si puterile institutiilor; finantele; functiapublica; relatiile exteme).

De regula, acestea sunt considerate ca fiind "Constitutia"Comunitatilor Cea mai mare parte dintre ele ~are in cele trei Tratatesub numele de .Jnstitutii". Curtea de Justitie a folosit chiar denumireade "Constitutie" cu privire la Tratatul instituind Comunitateaeuropeana sau pe cea de "carte constitutionala".

c) Clauzele materialeDin punct de vedere cantitativ, clauzele materiale reprezinta cea

mai mare parte a Tratatelor. Acestea sunt dispozitii care definescregimul economic si eel social instituite de catre Tratate.

In mod firesc, aceste clauze sunt substantial diferite, de la unTratat la altul (in special In ceea ce priveste libera circulatie), Infunctie de domeniul pe care-l reglementeaza si de solutiile oferite; maimult, in cadrul Tratatului instituind CE figureaza diferente, mai ales Inceea ce priveste sectoare1e si activitatile economice.

89

u

d) Clauzele finaleCa in orice tratat international, clauzele finale vizeazs

modalitatile de angajare a partilor, precum si intrarea in vigoare ~irevizuirea lor.

Tratate solemne, cele comunitare pot fi supuse ratificarii de catrefiecare stat contractant, conform regulilor lor constitutionale si nu potintra in vigoare decat dupa depunerea instrumentului de ratificare decatre toate statele semnatare.

Tratatul de la Paris a fost redactat intr-o singura lirnba, ceafranceza, dar depozitarul acestuia este Guvernul francez; in schimb,Tratatele de la Roma, al carer depozitar este Guvernul italian, au fostredactate in patru limbi (german a, franceza, italiana si olandeza), toatecele patru texte avand aceeasi forta juridica,

In virtute a actelor de aderare, textele stabilite in limbile engleza,daneza, irlandeza, greaca, spaniola, finlandeza, portugheza si suedezaau aceeasi forta obligatorie ca ~i textele originale.

V.2. Izvoare derlvate/secundare'"

1.Analiza detaliata a izvoarelor derivateDin aceasta categorie a izvoarelor derivate ale ordinii juridice

comunitare nu fac parte acte si documente aparute pe caleconventional a, ci numai norme realizate de catre Comunitate, inscopul aplicarii tratatelor.

Capacitatea de a crea reguli de drept apartine anumitor organeale UE, aceasta fiind conferita prin tratate sub forma atributiilor, iarprocedura de adoptare a acestora este prealabil stabilita.

Legislatia secundara consta in principal din regulamente,directive, decizii si avize, care au drept baza reglementarile incluse inlegislatia primara. Foarte multe dintre acestea afecteaza autoritatilesub-nationale, direct sau indirect.

A. RegulamentulComparat de catre Tratatul CEE, din punct de vedere al efectelor

sale, cu legea din sistemul de drept national, regulamentul esteprincipalul izvor al dreptului comunitar, deoarece prin acesta seexprima eel mai des puterea legislativa a Comunitatilor.

Din definitia efectelor regulamentului continuta in art. 189 alTratatului CEE rezulta mai multe caracteristici ale acestuia, si anume:

65 A se vedea cap V din volumul Uniunea Economica si Monetard.Istoric. Perspective, Roxana-Daniela Paun, p. 191-193.90

• Influenta general a pe care 0 exercita, regulamentul continanddispozitii generale si abstracte;

• Obligativitatea regulamentului, care il deosebeste derecomandari si avize, obligativitate care priveste toate prevederilesale, spre deosebire de directiva, care este obligatorie numai inprivinta rezultatului;

• Regulamentul este direct aplicabil in orice stat membru,creand in mod direct drepturi si obligatii in sarcina subiectelor dedrept intern prin intermediul prevederilor sale.

B. DirectivaDirectiva este un instrument juridic pus in slujba statelor in

vederea realizarii procesului de uniformizare juridica prin apropierealegislatiei comunitare de legislatiile nationale.

• Directiva nu are 0 influenta generala, aceasta adresandu-senumai anumitor state membre, putand insa avea acest caracter atuncicand se adreseaza tuturor statelor membre, deci directiva se poateadresa unuia, mai multor sau tuturor statelor membre;

• Obligativitatea - rezultatul pe care directiva trebuie sa ilobtina este obligatoriu pentru fiecare stat membru caruia i seadreseaza; totusi este lasata la latitudinea autoritatilor nationalealegerea formei si a metodelor prin care se ating obiectivele;

• Aplicabilitatea directs. Pentru a asigura aplicabilitatea pentrufiecare cetatean a obiectivelor stabilite de directive, este necesaraadoptarea unui act normativ de transpunere de catre legiuitorul national,prin care legea nationala sa fie adaptata la obiectivele prevazute indirective; fiecarui catatean i se ofera drepturi si, in acelasi timp, fiecareeste obligat sa respecte acel act normativ atunci cand directiva esteincorporata in legislatia nationala; transpunerea trebuie efectuata inrastimpul prevazut de directiva respectiva; atU~i cand transpun directive,statele trebuie sa aleaga formele nationale cele mai indicate pentru aasigura eficienta legislatiei comunitare ~i pentru a indeplini cerintele desiguranta si claritate juridica ~i care sa asigure cetatenilor un regim juridicsusceptibil de a fi contestat principalul obiectiv al directivelor nu esteacela de a standardiza legislatia, ci de a 0 armoniza; in principiudirectivele nu sunt direct aplicabile, totusi Curtea de Justitie a hotarat ca,in cazuri exceptionale, prevederile individuale ale unei directive pot fidirect aplicabile, tara a fi necesar un act prealabil de transpunere decatre acel stat.

C. DeciziaDecizia nu este caracterizata de influenta generalii, asa cum este

regulamentul, ea adresandu-se, deci, aplicarii unor situatii particulare;

91

Decizia prezinta caracterul de obligativitate nu numai in ceea cepriveste rezultatul ei, dar ~i pentru forme si mijloace;

Decizia beneficiaza de caracterul de aplicare directa in ceeace-i priveste pe destinatarii dispozitiilor sale, care pot fi statepersoane fizice sau persoane juridice. '

D. Recomandarea ~i avizulAcestea nu sunt izvoare de drept 'in adevaratul sens al cuvantulu]

deoarece nu au forta obligatorie, ci au doar 0 valoare orientativa. 'In timp ce avizele Comisiei exprima 0 opinie, recomandarils

Comisiei si ale Consiliului invita sa se adopte 0 anumita regula saualta de conduita, dar, desi nu sunt obligatorii, ele constituie 0 "sursanenegociabila de apropiere a legislatiilor nationale".

2. Analiza sintetica comparativa a izvoarelor derivate

o alta abordare sintetica a izvoarelor derivate ale dreptuluicomunitar european, Intr-o analiza comparativa:

A) .Regulamentul*Este similar legilor din dreptul intern*Este obligatoriu 'in toate elementele sale, adica atat cu privire la

scopul final propus, cat si cu privire la formele ~i mijloacele prinintermediul carora se poate ajunge la indeplinirea scopului final; oriceaplicare incompleta e interzisa,

* Se adreseaza subiectelor de drept intern din toate statele membre.B) Decizia*Este obligatorie pentru destinatarii desemnati.*Decizia, asemanator regulamentului si spre deosebire de

directiva, e obligatorie 'in toate elementele sale, adica atat cu privire lascopul final, cat si cu privire la forme le si mijloacele prin intermediulcarora se poate ajunge la indeplinirea acestui scop; orice aplicareincompleta e interzisa.

*Spre deosebire de regulament si asemanator directivei, eobligatorie pentru subiectele de drept intern din anumite state membre, caregula generala

C) Directiva*Spre deosebire de regulament, cunoaste tehnica legilor cadru

completate cu decrete de aplicare; directiva e obligatorie numai cu privirela scopul final propus, lasand la dispozitia statelor membre posibilitateade a folosi acele forme si mijloace pe care Ie considera oportune

*Este obligatorie, dar numai pentru subiectele de drept intern dinanumite state membre, ca regula generala, deoarece, ca exceptie,aceeasi directiva se poate adresa si subiectelor de drept intern din toate

92

statele

membre, dar, in acest caz, acest lucru se specificaJprecizeaza 'in

continutul ei.D) Recomandarile ~i avizele*Nu sunt izvoare derivate in sensul celor de mai sus, adica acestea

nu tin, nu teaga, nu obliga, si au numai un rol orientativ pentru conduitasubiectelor de drept carora li se adreseaza.

V.3. Norme care provin din angajamentele externe aleComunitlitilor Europene (CE)

Fac parte din categoria izvoarelor de dreptului international si suntacorduri, conventii mcheiate de CE cu alte subiecte de drept international,In temeiul calitatii lor de subiect de drept international

Nivelul pe care 11ocupa aceste norme in ansamblul ordinii juridiceinternationale e un nivel inferior izvoarelor primare, dar superior

izvoarelor derivate1. Clasificare1) acordurile incheiate de comunitati cu statele terte sau cu

organizatii internationale2) actele unilaterale adoptate de organele 1nfiintate prin acordurile

externe ale Comunitatilor;3) unele tratate incheiate de statele membre ale comunitatilor

cu.

statele terte;4) angajamente externe.

V.4. Izvoare complementare

*Sunt acele nonne ce se gasesc In campul si 'in prelungirea

izvoarelor primare;*Fac parte atilt din categoria izvoarelor de drept intern, cat si dincategoria celor de drept international*Cu privire la izvoarele complementare, distingem 3 situat

ii66:

1) materii ce sunt reglementate exclusiv la 11ivelul CE, fiind decompetenta exclusiva a acesteia; in cazul acestei materii, oriceamestec, sub aspectu\ reglementarii, e interzis;

66 A se vedea analiza detaliata din acest capitol pet. VI. Particularitati

ale aplicarii legislatiei comunitare 'in ordinea juridica a statelor

membre,conform Manualului realizat cu finantare PHARE pentru participant

iila

cursu I de Drept comunitar ~i integrare europeana organizat de InstitutulNational de Administratie, Bucure~ti ~i adresat functionarilor publici. 93

r

2) materii ce sunt in competenta exclusiva a statelor membre aleCE; orice amestec din partea CE e interzis, fiind considerat incalcare atratatelor institutive/modificatoare;

3) materii guvernate de competenta concurenta a CE si a statelormembre, sub aspectul reglementarii, caz in care daca exista conflict,prioritatea apartine dreptului comunitar.

1. ClasificareI) Conventia comunitara2) Deciziile ~i acordurile convenite prin reprezentantii guvernelor

statelor membre reunite in Cadrul Consiliului3) Declaratiile, rezolutiile ~iluarile de pozitie relative ale Comunitatilor4) Dreptul complementar si ordinea juridica comunitara

V.5. Izvoare nescrise

a) metodele de interpretare ale Curtii de Justitie;b) principiile generale de dr. ale statelor membre si tehnice.

V.6. Particularitatl ale aplicarf legislatiei comunitare in ordineajuridica a statelor membre

*Prin natura sa, dreptul comunitar detine 0 forta specifica depatrundere in ordinea juridica a statelor membre. Acesta (dreptulcomunitar) reprezinta dreptul fiecaruia dintre aceste state, ocupandprimulloc in ierarhia textelor normative.

*Autonomia ordinii juridice comunitare nu exclude colaborareacu sistemele juridice nationale, cooperare care este nu numai utila, darsi necesara si care se exprima, in principal, printr-o participare aautoritatilor statale la punerea in aplicare a dreptului comunitar.

Ordinea juridica a Comunitatilor europene se caracterizeaza prin:1. aplicabilitatea imediata in dreptul intern al statelor membre;2. aplicabilitatea directa in dreptul intern al statelor membre;3. aplicabilitatea prioritara in raport cu dreptul intern al statelor

membre.

1. Aplicabilitatea imedlata in dreptul intern al statelor membre

*Dreptul comunitar, prin jurisprudenta Curtii de justitie,postuleaza teoria monista a dreptului international, impunandrespectarea normelor sale in statele membre. Astfel, normainternational a va fi imediat aplicabila, rara a mai fi admisa oritransformata in ordinea interna a state lor parti,

94

*Tratatele institutive au fost incluse in ordinea juridica a fiecaruistat fondator, fie prin dispozitiile constitutionale, fie prin alte tipuri dedispozitii legislative.

*Aceste tratate au fost admise formal si in statele traditionaldualiste, cu efectul inglobarii tratatului in dreptul intern.

*Aplicabilitatea imediata a regulamentelor nu creeaza probleme instatele moniste, forta obligatorie a dispozitiilor pe care reglementarile lecomporta nu se subordoneaza interventiei autoritatii statelor membre.

*In privinta deciziilor si directive lor adresate statelor membre,acestea cer categoric masuri nationale de aplicare, dar competentaastfel rezervata autoritatilor nationale este una de executare ~i nu deadmitere. Aceste acte beneficiaza de 0 aplicabilitate imediata si suntintegrate in ordinea juridica a statelor membre, prin simplul efect alpublicarii lor comunitare.

*Acordurile externe incheiate de catre Consiliul Cornunitatilor sipublicate in Jurnalul Oficial al Comunitatilor europene sunt, prin acestfapt, introduse in ordinea juridica nationala, tara sa mai fie nevoie deratificarea sau de publicare nationala.

2. Apiicabilitatea directa in dreptul intern al statelor membre.Efectul direct

*Aplicabilitatea directs a dreptului comunitar desemneaza faptulca eficacitatea regulilor sale nu ar putea fi subordonata anumitorformalitati pentru introducerea acestuia in ordinea juridica interna si,cu atat mai putin, transformarii sale in drept intern.

*Efectul direct reprezinta "dreptul oricarei persoane de a cerejudecatorului sa i se aplice prevederiie tratatelor, regulamentelor,directivelor sau deciziilor comunitare. Judecatorul are, de asemenea,obligatia de a se folosi de aceste texte, oricare ar fi legislatia tarii

careia ii apartine,,67.*Curtea de justitie, in renumita hotarare Van Gend and Loos, din

5 februarie 1963, a 1egat, in mod explicit, efectul direct de autonomiaordinii juridice comunitare. tf

*Efectul direct nu poate diferi, in existenta ~i consecintele sale,de la un stat la altul, principiile unitatii ~i uniformitatii dreptuluicomunitar impunand 0 definitie a efectului direct.

*Pentru a se realiza efectul direct este necesar ca dispozitiilecuprinse in diferite izvoare ale dreptului comunitar sa fie clare, precise

67 Lecourt Robert, L'Europe des juges, Bruylant, Bruxelles, 1976,p.248. 95

si complete din punct de vedere juridic. Este necesar, de asemenea, caele sa fie neconditionate, sa nu prevada, deci, nici 0 rezerva prin careaplicarea lor sa fie subordonata unei dispozitii de drept intern.

*Din punct de vedere tehnic, al redactarii, normele comunitaretrebuie sa fie perfecte, sa creeze drepturi si obligatii particularilor rarasa necesite adoptarea unor dispozitii interne sau interventia actelorcomunitare. Nu trebuie sa se impuna judecatorului nici 0 judecata devaloare care sa depaseasca limitele unei aprecieri juridice68.

3. Aplicabilitatea prioritara in raport cu dreptul intern alstatelor membre (Prioritatea dreptului comunitar)

* Prioritatea apare ca 0 exigenta fundamentala intr-o ordine deintegrare, caci, daca s-ar recunoaste 0 anumita eficienta uneimanifestari de vointa a autoritatii nationale, care ar fi contrararegulilor comune, ar insemna sa se compromita constructia urmaritade state, autoare ale tratatelor.

*Prioritatea reprezinta 0 "conditie esentiala" a dreptuluicomunitar, care n-ar putea exista ca drept dedit sub conditia de a nuputea fi zadarnicit de dreptul state Ior membre.

*Dreptul comunitar, originar si derivat, face parte integranta, curang de prioritate, din ordinea juridica aplicabila pe teritoriul fiecaruiadintre statele membre.

*Prioritatea nu este un privilegiu exclusiv recunoscut numaitratatelor institutive ale Comunitatilor.

Deciziile adresate institutiilor comunitare, statelor membre, seimpun tuturor organelor statului destinatar, inclusiv jurisdictiilor sale, carenu pot opune, In contradictoriu, dispozitii interne de natura legislativa.

Teorii privind prioritatea dreptului comunitarCu privire la prioritatea dreptului comunitar au fost elaborate

urmatoarele teorii:a. teoria armonizarii dreptului comunitar cu dreptul national;b. teoria substituirii dreptului national de catre dreptului

comunitar;c. teoria coordonarii dreptului intern cu dreptul comunitar sid. teoria coexistentei dreptului comunitar cu dreptul national al

state\or membre ale Uniunii Europene.

68 Cartou Louis, Clergerie Jean-Louis, Gruber Annie, RambaudPatrick, L' Union Europeenne, Editura Dalloz, 2000, p. J 51.96

VI. REALIZAREA UNIUNII ECONOMICE ~I MONET ARE -OBIECTIV ESENTIAL AL DESA VAR~IRII UNIUNII

EUROPENE (UE)

Vl.l. Sediul materiei in dreptul international institutionalcomunitar in privinta Uniunii Economice ~i Monetare (UEM)"

Tratatul de la Maastricht, la 27 februarie 1992 introducedispozitii noi privind: cetatenia unionala, principiul subsidiaritatii,politici comunitare, uniunea economic a si monetara, precum si referirila structura institutionala si procedura legislativa.

Astfel, cuprinde dispozitii relative la instaurarea UniuniiEconomice si Monetare In Titlul II - "dispozitii pentru modificareaTratatului instituind Comunitatea Economica Europeana,,69, fiindintroduse urmatoarele articole: art. 3A si 3B din prima parte, intitulata"principii"; art. 73 A ~i 73 H - In cadrul partii a treia, intitulata"Politicile Comunitatii", in capitolul4 referitor la "Capitaluri ~i plati";totodata, este inserat un nou titlu cuprinzand patru capito le: politicaeconomica (art. 102A la 104C), politic a monetara (art. 105 la 109),dispozitii institu~onale (art. 109A la 109D) ~i dispozitii tranzitorii (art.109E la 109M) 0, sub denumirea generic a .Politica economic a simonetara" .

Aceste texte sunt completate printr-o serie de protocoale sideclaratii relative la Uniunea Economica ~i Monetara, cu precizarea caprotocoalele fac parte integranta din tratat.

Tratatul realizeaza 0 separatie neta tntre politica economic a sicea monetara, fiind totusi presupusa 0 atltmita convergenta a lor,legata de obiectivele de tndeplinit si avand de asemenea in vederefaptul ca uniunea monetara trebuie sa se intemeieze pe 0 coerenta indezvoltarea economic a si pe 0 coordonare a politicilor economiceaferente uniunii economice, lara a se ignora marile orientari ale

69 Art. G4, G5, Gl5, G25.70 Alte articole au fost amendate, pentru a tine seama de existenta unei

Banci Centrale Europene, in speta art. 173,175,176,177,180,184 si 215.• A se vedea Roxana-Daniela Paun, Sect. a IV-a (p. 55) Cap.I, din

volumul Uniunea Economicd si Monetara. Istoric. Perspective.97

Seciiunee I

Izvoare de drept comunitar

CAPITOLUL VI

Ordinea de drept cornunltara

Statele membre, prin Tratatele constitutive au inteles sa creeze intre ele nu numai0uniune cat mai stransa economics si politica, dar si 0 ordine proprie de drept. Existenta unuisistem propriu dotat cu puteri pub lice asemanatoare oricarui stat national, cat ~i a unuisistem de norme foarte diverse si ierarhizate, precum si a organelor proprii ce vegheaza larealizarea ~i respectarea dreptului comunitar, au permis Curtii de Justitie sa statueze ciiUniunea Europeana dispune de propria ordine de drept si jurisdictie.

Ordinea de drept cornunitara se particularizeaza prin doua trasaturi generale: este0

ordine de drept interna si este 0 ordine de drept integrata In ordinea juridica nationala astatelor membre. Prin aceste caractere, prin existenta unui sistem propriu de izvoare dedrept si jurisdictie, ordinea de drept cornunitara se deosebeste fundamental de ordinea dedrept internationala, care se intemeiaza pe relatiile dintre state si deplinul control al acestoraasupra dreptului.

Dreptul Uniunii Europene are In statele membre 0 aplicare imediata si directa, ell

prioritate sau intaietate fata de norma nationala In acelasi domeniu de reglementare, ceeaceasigura realizarea finalitatii prevazuta In tratate. Sistemele nationale devin annonizate intreele, In limitele unei conceptii axiologice europene, ce se contureaza pe masura adanciriiintegrarii.

Ca orice ordine de drept intern, ordinea juridica cornunitara rezulta din diferentiereanormelor in raport dupa izvorul lor formal ~i din ierarhizarea normelor in raport deautoritatea care le-a fost conferita. Ca orice ordine de drept dispune de propria saautonomie.

In cadrul sistemului de drept al Uniunii Europene distingem patru mari categorii deizvoare, pe care Ie putem denumi generic: dreptul originar, dreptul derivat, dreptulcomplementar si dreptul jurisprudential. Ansamblul dreptului Uniunii se particularizeaziprin anumite caractere, modalitati proprii de punere In aplicare ~i de integrare In ordineajuridica a statelor membre.

A. Dreptul originar

Dreptul originar sau primar este dat de ansamblul actelor intemationale ce privescconstituirea si modificarea Comunitatilor si a Uniunii Europene, precum si alte instrumenteconventionale de aceeasi irnportanta. Ele sunt considerate ~i izvoare de drept intern pentruUniune, dar ceea ce prirneaza este caracterul de norme juridice adoptate intre state, de dreptinternational.

~nu numai 0xistenta unui;at si a unuivegheaza la

, statueze ca

erale: este 0nationala a

: izvoare de~ordinea de,I al acestora

: directa, cu:are, ceea cemizate intrera adancirii

iferenperearaport de

propria sa

ategorii deat, dreptul.ularizeazain ordinea

ce privescistrumenteem pentru~,de drept

Partea a JJ-a 171

In cadrul izvoarelor de drept originar putem distinge trei categorii:- Tratatele constitutive: Tratatul de la Paris din 18 aprilie 1951 privind Comunitatea

Europeana a Carbunelui ~i Otelului (CECa), Tratatele de la Roma din 25 martie 1957privind Comunitatea Economica Europeana (CEE) ~i Comunitatea Europeana pentruEnergieAtomica (CEEA);

- Tratatele si acordurile de modificare sau adaptare a tratatelor constitutive, in ordinecronologica: Conventia privind unele institutii comune (prima fuziune) din 25 martie 1957;Tratatu! de la Bruxelles privind instituirea unui Consi!iu si a unei Comisii unice din 8aprilie 1965; Decizia ~i Tratatul de la Luxemburg privind modificarea unor dispozitiifinanciare ~i bugetare din 21-22 aprilie 1970; Tratatul si Actul de aderare privindDanemarca, Irlanda si Marea Britanie din 22 ianuarie 1972; Tratatul de la Bruxelles privindmodificarea unor dispozitii bugetare din 22 iulie 1975; Decizia ~i Actul privind alegeri!euniversale si directe pentru Parlamentul european din 20 septembrie 1976; Tratatul si Actuldeaderare privind Grecia din 28 mai 1979; Tratatul de la Bruxelles privind Groenlanda din13martie 1984; Tratatul si actul de aderare privind Spania si Portugalia din 12 iunie 1985;Actul Unic European din 1 iulie 1987; Tratatul de la Maastricht din 1 noiembrie 1993;Tratatul de la Amsterdam din 17 iunie 1997; Tratatul de la Nisa din 1 februarie 2002;Tratatul de aderare privind Cehia, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia,Slovenia, Slovacia si Ungaria, din 1 mai 2004; Tratatul de aderare privind Romania siBulgaria din 1 ianuarie 2007; Tratatul de la Lisabona din 1 decembrie 2009.

- Protocoale, declaratii, conventii, documente si tabele anexe la diferitele tratate, pecare Curtea de Justitie le-a considerat ca avand aceeasi forti! obligatorie ca si actele de bazapecare le insotesc ~i completeaza,

Aceste trei categorii de acte internationale formeaza un tot unitar ce se prezinta subforma unui ansamblu de tratate incheiate si ratificate de state!e membre dupa toate reguliledreptului international.

Tratatele au ca obiect crearea si functionarea unor organizatii internationale ~i con tindispozitii particulare ce privesc aplicarea in spatiu si timp, modificarea, revizuirea siadaptarea lor. insu~i tratatele prevad coexistenta lor ~i faptu! ca formeaza un tot unitar.

Cea mai mare parte a materiei parcursa pana ill prezent a reprezentat analiza unornonne de drept comunitar originar: constituirea, scopul, structura organica si functionala,CECa, CEE si CEEA; crearea si evolutia sistemului institutional; aplicarea ill spatiu lateritoriul geografic al Europei si al tiiri10r aflate sub jurisdictia unui stat membru; aplicareain timp In principiu nelimitat; adaptarea tratatelor cu ocazia aderarii lor succesive;compunerea, statutul, functionarea ~i atributiile Institutiilor ~i a celorlalte organe; sistemulbugetar ~i de finantare; reprezentarea si relatiile cu tertii; actele ce pot fi adoptate de fiecareorgan si valoarea lor; regulile de drept substantial si procedural; regimullingvistic si sediul;principiile constitutive si ale politicilor generale si sectoriale etc.

In mod firesc categoria normelor de drept comunitar este cea mai importanta, avando forta juridica superioara in raport cu celelalte norme comunitare. Dreptul originar este celmai important izvor juridic al Uniunii si se bucura de 0 forti! juridica superioara, restulacte!or adoptate de state si institutii fiind conforme cu el. Ca natura, izvoarele de dreptoriginar sunt acte de drept international si totodata de drept intern pentru statele membre,prin ratificare de state intrand 'in ordineajuridica interna a acestora.

Ca tehnica normativa, ele au fost adoptate dupa toate regulile dreptului tratatelor siintra in vigoare prin ratificare, conform procedurii prevazuta de state. La inceput s-a folosit

172 DREPT INSTITUTIONAL COMUNITAR

cu precadere referendumul, In ultimii ani - de ex. Tratatul de la Lisabona - s-a recurs deregula la procedura parlamentara, folosita si la ratificarea Tratatului de aderare a Rornanieisi Bulgariei la Uniunea Europeana. Toate tratatele prevad si procedura revizuirii lor.

In ceea ce priveste tehnica normativa, majoritatea tratatelor sunt un multiplu de actede drept international. Acest specific este pastrat ~i de Tratatul de la Lisabona este unmultiplu de acte: Tratatul privind Uniunea Europeana (TUE), Tratatul privind FunctionareaUniunii Europene (TFUE) ~i Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene(CDFUE).

..•.B. Dreptul derivat

Dreptul comunitar derivat este dat de actele unilaterale ale Institutiilor. EI este tot undrept normativ, dar are un caracter derivat in raport cu prima categorie prin faptul ca esteelaborat In aplicarea ~i pentru aplicarea tratatelor. Actele de drept derivat sunt adoptate lanivelul institutiilor, prin exercitarea 'in comun a puterii de reglementare, In cadrulinstitutiilor legislative - Parlamentul European si Consiliu.

Tratatele prevad nomenclatura izvoarelor de drept derivat, in ordinea caracteruluigeneral si obJigatoriu distingem:

a) Regulamentul (si decizia generala CECO) este un act cu caracter obligatoriu cecuprinde norme generale si abstracte ce au In vedere 0 categorie larga de situatii obiectivdeterminate ~i de subiecte determinate generic si se aplica direct state lor membre siresortisantilor. Conform art. 288 aJin. 2 TFUE .Regulamentul are aplicabilitate generala,Acesta este obligatoriu In toate elementele sale si se aplica direct 'in fiecare stat mernbru".

Curtea de Justitie a precizat cii aceasta categorie de acte are 0 putere normativacompleta, fiind un act cornunitar integrat In ordinea juridica nationala a statelor membre.A~a cum arata ~i tratatele, Regulamentul este un act cu caracter general, obligatoriu in toateelementele sale, direct aplicabil in oricare dintre statele membre, caracter precizat de CurteIn repetate randuri: CJCE C244/88; C6/68; CI28/78; C39/70; C274/83; C43/71.

Regulamentul ~idecizia generala CECO au acelasi regim juridic.Acest tip de act intra in vigoare de regula la data prevazuta In insusi actul respectiv,

iar daca nu se prevede 0 data va intra in vigoare dupa implinirea a 20 de zile de lapublicarea In JurnaJul Oficial al Uniunii Europene. Ca norma de drept se supuneprincipiilor neretroactivitatii in timp si aplicarii imediate.

b) Directiva (si recomandarea CECO) este un act obligatoriu care se particularizeazaprin faptul ca leaga statele membre sub aspectul rezultatului ce trebuie obtinut ~i lasaautoritatilor nationale competente formele ~i mijloacele de realizare efectiva a finalitatii(art. 189 CEE, art. 161 CEEA si art. ]4 CECO).

Acest tip de act prezinta urmatoarele caractere: este obligatoriu pentru statelemembre doar in ceea ce priveste atingerea unui rezultat; nu este general si de aceea trebuieadus la cunostinta statelor carora se adreseaza prin notificare de catre organul care a emisactuJ; nu are aplicabilitate directa intrucat rezultatul prevazut va fi obtinut numai in urmaadoptarii de catre statul membru a unui act normativ intern care va contine formele ~imijloacele de aplicare. Aplicare directa asupra subiectelor de drept are numai actul nationalcare face parte din ordinea juridica interna. Actul national va avea caractereJe juridiceprevazute de sistemul de drept intern si In acest cadru va primi aplicare.

Partea a 11-,

Confmembru de!competenta

Partiemetoda de ract al Uniujuridice, ~ipnn care S-l

in forma noLa transpuncomunitara

Dadiatunci trans

Dire(diversitate.altul prin cconflictuJui

Direlcu atributiitranspunerecoresponde

Dimpecuniar e1C239/85.

Direde transpurCJCECI7,

Pan~nicio cererobiect ado]compromit

Aceobligatiilorface dificiscopuJ ace

Dinlitigiu, cicomparare~j finalitan

Dacindrepta Itneimplermconformasuferit urrdirectiva.

COMUNITAR

- s-a recurs deire a Rornanieiirii lor.ultiplu de acteabona este unIFunctionareamii Europene

EI este tot unfaptul ca estent adoptate lare, In cadrul

1 caracterului

)bligatoriu ceuatii obiectivr membre sitate generals,membru".

re normativaelor membre.uoriu In toateizat de Curte

tul respectiv,Ie zile de lat se supune

ticularizeaza[inut si lasa. a finalitatii

entru stateleceea trebuiecare a emis

mai in urma~ formele ~ictul nationalrele juridice

Partea a II-a 173

Conform art. 288 alin. 3 TFUE ,,Directiva este obligatorie pentru fiecare statmembru destinatar cu privire la rezultatul care trebuie atins, lasand autoritatilor nationalecompetenta in ceea ce priveste forma si mijloacele".

Particularitatile sale ne permit sa afirmam ca directiva are 0 natura dubla, atat cametoda de reglementare, cat si ca organism de la care emana, intrucat avem pe de 0 parte unact al Uniunii ce stabileste 0 politica de unnat ~i un model de reglementare a situatieijuridice, ~i un alt act, strict national, care asigura finalitatea acestei politici comunitare siprin care s-a realizat transpunerea in dreptul intern a continutului legislativ al directivei, darIn forma normativa aleasa de fiecare stat in parte ~i cu respectarea particularitatilor statului.La transpunerea directivei se are in vedere corelarea legislatiei interne deja existente cu ceacomunitara avuta in vedere - CJCE C70/83.

Daca statuI membru are acoperita In dreptul intern cele reglementate prin directiva,atunci transpunerea ei nu e necesara.

Directiva asigura respectarea a doua principii si finalitati conjuncte: unitate, dar indiversitate. Aceasta face ca in cadrul Uniunii sa existe 0 diferenta minima de la un stat laaltul prin continutul reglementarilor, ceea ce face ca sa nu dispara posibilitatea aparitieiconflictului de legi, adica problema determiniirii legii competente.

Directiva are un efect vertical, in sensul ca obliga doar autoritatile state lor membrecu atributii de reglementare, sa adopte acte nonnative interne prin care asigura atattranspunerea directivei in dreptul intern ~i putere sanctionatorie dreptului Uniunii. dar ~icorespondenta cu restul legislatiei, in fiecare SM.

Directiva nu cuprinde sanctiune. Actiunea in justitie, unele masuri cu caracterpecuniar etc., sunt prevazute numai 'in actul national, adoptat la transpunerea ei - CJCEC239/85.

Directiva prevede intotdeauna un tennen de intrare in vigoare, cat ~i un tennen Iimitade transpunere in dreptul intern. StatuI nu se poate sustrage de la implementarea directivei-CJCE CI7/85, si nici nu poate invoca tennenul scurt pentru implementare CJCE C144/97.

Pana la implinirea termenului de transpunere 'in dreptul intern, nu poate fi formulatanicio cerere relativa la transpunerea in dreptul intern, dar se pot formula actiuni care au caobiect adoptarea inlauntrul tennenul de implementare a unor masuri legale interne care arcompromite ulterior scopul directivei.

Aceste actiuni se intemeiaza pe obligatia de loialitate a statelor in respectareaobligatiilor asumate prin tratate si astfel ele trebuie sa se abtina de la masuri interne care arface dificila transpunerea directivei in dreptul intern, compromitand in tot sau in partescopul acesteia - CJCE C 129/96.

Directiva nu poate fi invocata de principiu ca izvor de drept in solutionarea unuilitigiu, ci=Iiumai actul intern prin care ea a fost implementata, dar poate fi invocata Incompararea actului de implementare, in sensul interpretarii acestuia, in raport de continutulsi fmalitatea directivei.

Daca directiva nu a fost adoptata In tennenul prevazut, partea interesata se poateindrepta impotriva statului si/sau autoritatii nationale pentru prejudiciul suferit ca unnare aneimplernentarii si pentru ca legitima sa asteptare era de a avea 0 reglementare internaconforma continutului directivei. Partea poate pretinde pe cale incidentala ~i prejudiciulsuferit unnare drepturilor pe care le-ar fi avut in dreptul intern si care erau previizute dedirectiva.


Fata de cele aratate, directiva ~i recomandarea CECO reprezinta un mijloc decoordonare a legislatiilor nationale si implicit de armonizare a acestora cu sistemulcomunitar.

c) Decizia (decizia individuala CECO) este un act cu caracter obligatoriu, individualsi cu aplicare directa asupra subiectului avut In vedere. De regula, decizia se adreseazaparticularilor, persoane fizice sau juridice. Prin exceptie se poate adresa unui stat si Inaceste conditii, la fel ca si 0 directiva va primi aplicare doar dupa ce statui va adoptanormele de drept intern prin care va pune In aplicare decizia respectiva,

Conform art. 288 alin. 4 TFUE, decizia este actul individual, obligatoriu In toateelementele sale pentru subiectele de drept avute In vedere. Acest caracter a fost precizat Inmod constant de jurisprudenta - CJCE C22/62; C60/81.

Fiind un act cu caracter individual, decizia este supusa notificarii. Lipsa acesteiformalitati atrage inopozabilitatea actului fara,de subiectul avut in vedere nu si vaJabilitateadeciziei. Decizia poate fi retrasa sau abrogata de organul emitent.

d) Recomandari si avize sunt acte cu caracter consultativ si in aceste conditii ele nusunt un veritabil izvor de drept, avand valoarea unor mijloace de orientare acomportamentului si a legislatiilor, Curtea de Justitie le-a calificat drept izvoare indirecte deapropiere a legislatiilor nationale, Un loc aparte II ocupa avizele date de Curtea de JustitieIn procedura necontencioasa si care sunt acte obligatorii pentru celelalte Institutii si statelemembre.

e) Acte atipice neprevazute de tratate: regulamente interioare, regulamente deprocedura, rezolutii, comunicate, declaratii comune. Ele sunt rezultatul practicii, nevoii dereglementare interna a activitatii organelor de baza sau de consemnare a unor atitudinicomune ale statelor membre sau ale membrilor Institutiilor.

In afara reguJamentelor interne si de procedura, celelaJte acte nu au forra,obligatorie,fiind mai mult acte cu caracter politic si ca atare nu sunt izvor de drept.

Actele de drept comunitar derivat sunt date cu respectarea principiului cornpetenteloratribuite fiecarui organ al sistemului institutional ~i trebuie sa fie conforme cu dispozitiiletratatelor si cu normele dreptului comunitar originar. Ele se supun unei ierarhii, fiind 0

problema de validitate pentru actele de drept derivat conformitatea lor cu tratatele, cudreptul originar.

Cu privire Ja actele de drept derivat Curtea, prin jurisprudenta sa a precizat ca:- Natura actului adoptat de institutii este data de scop, obiect, continut si intinderea

reglementarii, Tara a se limita la denumirea pe care institutia emitenta a acordat-o - CJCEC20/58; TPI C122/96;

- Alegerea actului - sa fie eel mai apropiat de scopul urmarit - CJCE Cl1166;C61172;

- Or ice act obligatoriu trebuie sa aiba un temei juridic dat de tratate in baza caruia afost adoptat (problema de validitate); aceasta este un imperativ al principiului securitatiijuridice - C325/91 Franta c. Comisie; C45/86;

- Alegerea unui temei juridic nu depinde doar de optiunea unei institutii, ci deelemente obiective ce privesc scopul urmarit - probleme susceptibile de control in justitie -C300/89 Comisie si Parlamentul European c. Consiliu; C165/87; C259/95;

- Motivarea actului este obligatorie, fiind prevazuta de tratate - CJCE C3/67;C45/86; C 195/80; C254/95;

Partea a II-a

- Autennulitatea. Ea cadoptat ~i de SI

-lntrareEuropene. Regeu indicarea dedata publicarii .vigoare de la drnu sunt 0 cauzC98178; C227/~

- Stateleintelesului tertiProcedura form

- Actul t

exceptii, cu reC122/91;

- Dupa anumai de catreCJCE C I02/63;

C.Drept

Dreptul (privesc Comunistatelor membninferioare nomtratatelor.

Distingenhotarari (deciziiputerilor acordasupuse ratificariin vigoare avanc

In categ,Cornunitati/ Unvasta si diversaunor state sau ~protectia mediul

Toate aceiar In ceea ce pr

Izvoaredinternational ~iexereitarea com

De regufraspundere intesemnatare - CJIdreptul intern al

::OMUNITAR

un mijloc decu sistemul

'iu, individualse adreseaza

nui stat ~i In'ul va adopta

toriu In toatest precizat In

Lipsa acesteii valabilitatea

onditii ele nuorientare a

~indirecte deea de Justitieutii si statele

ulamente de.ii, nevoii denor atitudini

iobligatorie,

nnperentelorI dispozitiilerhii, fiind 0

tratatele, cu

It ca:~iintindereait-o - CJCE

::::E CII/66;

aza caruia ati securitatii

itutii, ci deInjustitie -

'CE C3/67;

Partea a JJ-a 175

- Autentificarea actului obligatoriu este 0 conditie de validitate, sanctiunea fiindnulitatea. Ea consta In semnarea, In original, a actului de Presedintele Institutiei care I-aadoptat si de Secretarul General al acesteia CJCE C286/95; TPI C287/95;

- lntrarea In vigoare a actului este data de publicarea In Jurnalul Oficial al UniuniiEuropene. Regulamentele ~i directivele intra in vigoare la data prevazuta in act (ulterioara,cu indicarea de term en), iar daca nu se prevede un termen, intra in vigoare la 20 zile de ladata publicarii In Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Actele cu caracter individual intra IIIvigoare de la data notificarii lor. Nepublicarea in Jurnalul Oficial sau lipsa notificarii actuluinu sunt 0 cauza de nulitate a respectivului act, ci doar 0 cauza de inopozabilitate - CJCEC98178; C227/92;

- Statele membre nu pot modi fica, prin acte unilaterale, continutul, intinderea sauintelesului termenilor - CJCE CI43/83; C237/84; C206/98. Se pot face "rezerve".Procedura formularii de rezerve are loc In momentul semnarii si adoptarii actului.

- Actul comunitar produce efecte, de principiu, pentru viitor, dar sunt acceptate siexceptii, cu respectarea principiului legitimelor asteptari - CJCE C212/80; C331/88;C122/91 ;

- Dupa adoptarea unui act obligatoriu, acesta poate fi modificat sau chiar retras, darnumai de catre institutia care I-a adoptat, cu respectarea principiului legitimelor asteptari -CJCE C 102/63; C 15/85; C89/96.

C. Dreptul complementar

Dreptul comunitar complementar este dat de ansamblul actelor conventionale ceprivesc Comunitatile/ Uniunea. Intra In aceasta categorie hotararile luate de reprezentantiistatelor membre reuniti In Consiliu. Aceste acte au un caracter conventional si nu suntinferioare normelor de drept derivat, intrucat sunt date In executarea propriu-zisa atratatelor.

Distingem doua tipuri de acte: acorduri incheiate In temeiul prevederilor tratatelor ~ihotarari (decizii) ale reprezentantilor statelor membre reuniti in Consiliu, luate In limiteleputerilor acordate si In realizarea atributiilor acestui organ. Acordurile ~i hotararile suntsupuse ratificarii statelor membre conform procedurilor nationale ~i dupa ratificare ele intraIn vigoare avand un caracter obligatoriu pentru parti.

In categoria actelor de drept complementar intra si acordurile incheiate deComunitati/ Uniune cu statele terte si organismele internationale. Este 0 categorie foartevasta si diversa de acte internationale ce pot imbraca forma acordurilor de asociere la UE aunor state sau grupuri de state terte, acorduri comerciale, vamale, de asistenta, cercetare,protectia mediului etc.

Toate aceste acte, dupa ce au fost ratificate de partile contractante devin obligatorii,iar In ceea ce priveste Uniunea, ele fac parte din ordinea proprie de drept.

Izvoare de drept conventional sau complementar au 0 natura juridica rnixta de dreptinternational si drept intern pentru state Ie membre si aceasta intrucat ele se adopta Inexercitarea competentelor partajate/ comune/ concurente ale Uniunii - CJCE C 1/78.

De regula, aceste acte sunt negociate de state, reunite In Consiliu ~i angajeaza 0

raspundere internationala a statelor membre, in caz de neexecutare de catre statelesemnatare - CJCE C 327/91. De la intrarea acestor acorduri in vigoare, ele fac parte dindreptul intern al Uniunii-CJCEC181173; C12/86.


Intra in aceasta categorie acordurile comerciale (educatie, sanatate, servicii sociale),acordurile de asociere (cu Turcia, din 1963), acordurile de cooperare (cu zona Maghreb -Maroc, Algeria, Tunisia; cu zona Machrek - Egipt, Liban, Siria: cu Israel).

Acordurile interstatale pot fi incheiate de state Inainte sau dupa aderarea la CE/UE ~isunt strans legate de atingerea scopului tratatelor. De regula ele sunt conventii in materiecivila si cornerciala, cu reglementari de drept substantial sau procesual, ce privesc raporturijuridice intracomunitare si solutionarea lor se face prin norme comune statelor membre.Cele mai cunoscute in acest sens sunt Conventia de la Bruxelles din 1968 privindcompetenta de judecata ~i executarea hotararilor judecatoresti, dispozitii preluate deRegulamentul 44/2001 ~i Conventia de la Roma din 1980 privind legea aplicabila Inraporturile civile ~i comerciale, dispozitii preJuate de Regulamentul Roma 1(2008).

D. Dreptul jurisprudential

Jurisprudenta Curtii de Justitie este 'in sistemul de drept al Uniunii un izvor de drept.in general, jurisprudents nu este considerata ca 0 veritabila sursa de drept, solutiile fiinddate In aplicarea normelor de drept scris, continute in tratate, acte de drept derivat siconventional. Cu privire insa la precizarea principiilor generale si a drepturilorfundamentale, statuarile Curtii de Justitie sunt izvoare de drept nemijlocit.

Toate hotararile Curtii de Justitie, cu exceptia celei date in solutionarea recursului Inanulare sunt obligatorii ~i au autoritate de lucru judecat. In mod particular Curtea de Justitieare importanta misiune de a interpreta dispozitiile tratatelor si de a preciza, In raport deansamblul normelor de drept propriu, principiile generaJe si drepturile fundamentale ceguverneaza acest sistem de drept.

Aceasta situatie particulars se datoreaza irnprejurarii ca tratatele au fost preocupateindeosebi de elaborarea unor reglernentari economice, acordand mai putina atentieprincipiilor si regulilor de drept. Uneori aceste principii sunt doar prezumate. In toatesituatiile, tinand cont de ansamblul normelor Uniunii, de finalitatea constructiei europene ~ide particularitatile sistemului institutional, Curtea de Justitie are misiunea de a elaboraprincipiile generale de drept si de a preciza care sunt drepturile fundamentale recunoscutede acest sistem.

Principiile generale trebuie sa corespunda naturii Comunitatilor/ Uniunii, dar sa fie ~iin concordanta cu principiile recunoscute de sistemele nationale de drept ale statelormembre. Aceleasi caracteristici Ie au si drepturile fundamentale. Pentru toate aceste situatii,solutiile Curtii de Justitie sunt izvoare directe de drept.

In exercitarea functiei sale "normative" data de interpretarea dispozitiilor tratatelor,de-a lungul timpului CJUE a degajat principii de ordin general, ce tin de natura UniuniiEuropene:

- Principiul echilibrului institutional- CJCE C70/88;- Principiulliberei circulatii - CJCE C 120/78;- Principiul solidaritatii si egalitatii intre SM - CJCE C39/72;- Principiulliberei concurente - CJCE C26/76;- Principiul repartizarii puterilor si competentelor - CJCE C16/88:- Principiul nediscriminarii pe criterii de nationalitate/cetatenie - CJCE C16/88.

Pe de alta parte, raportandu-se la sistemele de drept ale statelor membre, Curtea astatuat 0 serie de principii, care guverneaza azi toate sistemele juridice :

Partea a II-a

- Principii- Principii- Principii- Principii.- Principiu-Principiu- Principiu- Principiu

C228/83.A&ste prii

legislativ.Ierarhia act

izvoare trebuie sacomplementar si (interpretand-o.

Uniunea Eeconomice ~i politpe respectarea dnrealizeaza prin dre

Instrument aramane exterior a,dreptului national.Uniunii Europenejuridica nationala a

Forta specifiacestuia: se aplica iJill raport de dreptintegrare a dreptului

Aplicarea imprincipiu general dlvigoare a actului (notificarii) dispozitiiadoptat la nivelul In.

Dispozitiile Cl

de Uniune cu state.directivele, toate acedrept ce se aplica din

Intr-o interpresau este susceptibilscopului urmarit de ,

atatextin-ope-pri-

tate,dez-pot

rtari

reneisiv.sta-ene.itaretinteastatodaorul

epte:§nd:aziielul

irile. deme).bui\

Ibrelues:site

ide-fra-me-e et

Les~41,

pri-

Elemente constitutive 111

siiriimanii comune'. Acest tip de diferentiere a fost deja utilizat in beneficiul unorstate precum Marea Britanie, Danemarca, Irlanda, reprezentand in extremis solu-tia care a permis consensul atunci cand acesta era absolut necesar. Tipul acesta deintegrare diferentiata denota mai degraba lipsa vointei politice a anumitor state dea merge mai departe pe calea europeana, putand compromite succesul sau.

Europa cercuri/or concentrice (expresia face trimitere la subansambluri careau atins diferite grade de integrare) si Europa nucleului dur (desemneaza un gruprestrans de state care au capacitatea si vointa de a aprofunda constructia euro-peanar' denota alte tipuri de integrare diferentiata, care corespund cooperarilorconsolidate introduse de Tratatul de la Amsterdam. Dreptul primar s-a remarcatprintr-o reglementare considerata de anumiti autori chiar excesiv de riguroasa incazul cooperarilor consolidate, tocmai pentru a proteja cat mai mult metodacomunitara. Conditiile de fond, instituirea cooperarilor la propunerea Comisiei siacordul acestei institutii asupra cererilor ulterioare de aderare la 0 cooperareconsolidata, stabilirea unui numar minim de state, sunt elocvente in acest sens. -Tratatele de la Nisa si Lisabona flexibilizeaza mecanismul in cauza ~i 11 extind lapolitica externa, de securitate si de aparare comuna. Tratatul de la Lisabonaincurajeaza participarea a cat mai multor state, precum si caracterul deschis alcooperarilor consolidate.

§2. 0 Uniunea a cetatenilor

130. Plan. Parghiile prin intermediul carora cetatenii se pot manifesta in pri-vinta Uniunii Europene sunt Cetatenia europeana (2.1.), valorificarea drepturilorfundamentale consacrate de Uniune si a statutului de subiecte ale dreptuluiUniunii, pre cum si a dreptului de initiativa legislativa (2.2.). Cresterea prerogati-velor Parlamentului European si Parlamentelor nationale (2.3.) consolideazademocratia si implicit rolul cetatenilor in evolutia Uniunii Europene. Societateacivila este din ce in ce mai mult reprezentata la nivelul Uniunii Europene (2.4.).

Cetatenia Uniunii anunta uniunea politics. ,,Ea reprezinta un nou principiu deorganizare politica. Ea traduce realitatea institutional a dobandita de Uniune siindepartarea sa de orbita dreptului international'".

2.1. Cetatenia europeana131. Relevanta. Cetatenia europeana reprezinta rezultatul unui indelungat

proces de reorientare a Comunitatilor spre cetatean, care a inceput cu catevadecenii in urma. Rapoartele din domeniul Cooperarii politice europene au militatinsistent pentru apropierea Europei de cetatenii sai. ,,0 politics a cetateanului se

1 A. Prat, op. cit., p. 8l.2 A se vedea in acest sens Ph. Manin, J.-v. Louis, Vers une Europe differenciee?

Possibilite et limite, Ed. A. Pedone, Paris, 1996.3 D. Blanchard, op. cit., p. 197.

Anamaria , .-,"-.~

n~~

~ir:

1~•)~

1 ~.-<~

CD~r.n.

0~.~~

D ~

J.....6"1

112 Uniunea Europearui - 0 constructie deschisa

impunea. Firul conductor al unei astfel de politici trebuia sa fie vointa de asuscita un «civism european», 0 constiinta si 0 vointa de a apartine unei colectivi-tati comune fondata pe 0 lunga istorie'". Initial, resortisantului european is-aurecunoscut drepturi in calitatea sa de factor de productie, Dreptul la libera circu-latie a fost primul, in ordine cronologica, recunoscut. Libertatea de circulatie afost recunoscuta lucratorilor salariati si nesalariati, membrilor familiilor lor,turistilor studentilor sau pensionarilor fie ca factori de productie, fie ca destinatariai serviciilor, ca viitori sau ca fosti lucratori. Consiliul European de la Fontainebleudin 25-26 iunie 1984 retine in Coneluziile sale importanta adoptarii unor masuriin sensul unei Europe a cetatenilor'. Comitetul Adonnino, constituit pe baza aces-tor coneluzii, militeaza pentru recunoasterea unui drept al cetatenilor de a bene-ficia de libera circulatie, atat in exercitarea unei profesii, cat si cu titlu privat.Actul Unic European nu va introduce 0 cetatenie europeana, proiectul sau pri-mordial fiind de ordin economic. Cetatenia europeana marcheaza in modul eelmai elar depasirea limitelor economice ale constructiei europene si orientareaacesteia spre dimensiunea politica. Ea se inscrie deci in logica Tratatului de laMaastricht, care 0 si consacra,

Tratatul de la Maastricht instituie cetatenia europeana in cadrul Cornunitatiieuropene. Acest aport este fundamental pentru afirmarea identitatii europene,intrucat "se recunoaste existenta unui cetatean european (si nu doar a consumato-rului european sau a resortisantului comunitar, muncitor sau independent) in con-structia europeana'". Cetatenia este expresia legitimitatii democratice a construe-tiei europene si a unei uniuni din ce in ce mai stranse intre popoarele europene.Curtea de justitie a calificat-o drept "statutul fundamental al resortisantilor sta-telor membre permitandu-le acestora [...] sa obtina, independent de nationalitatealor si lara prejudicierea exceptiilor special prevazute in acest sens, acelasi tra-tament juridic'".

Cetatenia europeana se acorda automat cetatenilor state lor membre ale Uniu-nii'. Tratatul de la Amsterdam clarifica raportul dintre cetatenia europeana sicetatenia nationala, precizand ca cea dintai 0 completeaza pe cea de-a doua, raraa 0 inlocui. Tratatul de la Lisabona reia aceasta dispozitie. Cetatenia europeana"se alatura «cetateniei nationale», aparand mai degraba ca 0 cetatenie specializata

1 L. Cartou, l'Union europeenne, Traites de Paris - Rome - Maastricht, op. cit.,p. 257. Pentru analiza cetateniei europene in contextul consolidarii democratiei, ca princi-piu de functionareal UniuniiEuropene,a se vedeaA. Pliakos, Citoyennete,Repertoirescom-munautaireDalloz, august 2005, indeosebi p. 2-3.

2 A se vedea in acest sens si J Cordy, L'amorce d'une Europe plus integree et plusproche des citoyens, Le Soir, 27.06.1984, nr. 149; p. 21.

3 MJ Garot, op. cit., p. 340.4 CJCE, 20 septembrie 2001, cauza C-184/99.5 Curtea de justitie a precizat ca aceasta se acorda si in cazul persoanelor care au 0

dubla cetatenie CCJCE,Micheletti, 7 iulie 1992, cauza C 369/90, Culegere 1992,1-423).

in raport Cll

nere,,2 cerate, .nilor statelorAvantajul sautul sau pe inndamentale ',

Principalelcirculatie ~iSf

cadrul alegeristatele membrtectie consulaitert unde st~tului Europeaicu institutiiletratatelor. Uneinsa ele sunt reuropean. Trat

Tratatul denelor fizice sitele Parlamentadresa institutiraspuns in acesa parvina in tcontinutului cezicerii discrim.zicerii oricareiindirect dreptude la Amsterdaimpun, la pro]Curtea de justi]tului de liberamembre pot apdiscriminare Ia"StatutuI cetatetisantilor statelc

1 J Pertek, Of

2 P. Dollat, or3 Asupra relat

se vedea L. DubcIntegration europ,et Recherche InteIII, p. 87-98.

4 CJCE, 12ms

fie vointa de ae unei colectivi-european is-auI la libera circu-I de circulatis a. familiilor lor ,Ie ca destinatarifa Fontainebleuirii unor masuri.it pe baza aces-iilor de a bene-cu titlu privat.

oiectul sau pri-:a in modul eelte si orientareaIratatului de la

.ul Comunitatiiitatii europene,r a consumato-endent) in con-:ice a construe-irele europene.)rtisantilor sta-~nationalitatears, acelasi tra-

[}br~ale Uniu-I europeana sile-a doua, rarania europeanalie specializata

stricht, op. cit.,'atiei, ca princi-~epertoirescom-

integreeet plus

relor care au 0

1992,1-423).


ill raport cu cetatenia ordinarii: ea 0 «completeaza»?'. "Cetatenie de superpu-nere'", cetatenia europeana apare mai curand ca 0 calitate suplimentara a cerate-nilor statelor membre ale Uniunii, care le confers acestora un "plus" de drepturi.Avantajul sau imediat este dat de posibilitatea exercitarii drepturilor din continu-tul sau pe intreg teritoriul Uniunii si de 0 consolidare indirecta a drepturilor fun-damentale '.

Principalele drepturi din continutul cetateniei europene sunt: dreptul la liberacirculatie si sejur pe teritoriul statelor membre, dreptul de a alege si de a fi ales ineadrul alegerilor pentru Parlamentul European si la alegerile municipale dinstatele membre in aceleasi conditii ca si resortisantii acestor state, dreptul la pro-tectie consulara si diplornatica din partea state lor membre pe teritoriul unui stattert unde statui de origine nu este reprezentat, dreptul la petitie in fata Parlamen-tului European si a Mediatorului European, pre cum si dreptul de corespondentaeu institutiile Uniunii si organele consultative ale acesteia intr-una din limbiletratatelor. Unele dintre aceste drepturi existau anterior Tratatului de la Maastricht,illsa ele sunt regrupate cu acest prilej si conferite in temeiul calitatii de cetateaneuropean. Tratatele ulterioare vor con sacra noi drepturi ale cetatenilor Uniunii.

Tratatul de la Amsterdam include dreptul de acces al cetatenilor (si al persoa-nelor fizice si juridice care au resedinta/sediul intr-un stat membru) la documen-tele Parlamentului, Consiliului si Comisiei, pre cum si dreptul cetatenilor de a seadresa institutiilor si organelor Uniunii intr-una din limbile tratatelor si de a primiraspuns in aceeasi limba. Tratatul de la Nisa precizeaza ca acest raspuns trebuiesa parvina in term en rezonabil. Aportul Tratatului de la Amsterdam in materiacontinutului cetateniei europene trebuie corelat si cu inovatiile din materia inter-zicerii discriminarii, liberei circulatii si securitatii persoanelor. Principiul inter-zicerii oricarei discriminari bazata, printre altele, pe originea etnica consolideazaindirect drepturile cetatenilor Uniunii. Pentru combaterea discriminarii, Tratatulde la Amsterdam autorizeaza Consiliul sa adopte cu unanimitate masurile care seimpun, la propunerea Comisiei si dupa consultarea Parlamentului european.Curtea de justitie a valorificat magistral acest principiu, indeosei in materia drep-tului de libera circulatie si sedere. Curtea a apreciat ca resortisantii statelormembre pot apela la calitatea de cetateni ai Uniunii pentru a se proteja de oricediscriminare la care ar fi supusi de statele membre, pe criterii de nationalitate","Statutul cetateanului european are vocatia de a fi statutul fundamental al resor-tisantilor statelor membre, permitandu-le acelora care se afla in aceeasi situatie sa

1 J Pertek, op. cit., p. 98.2 P. Dollat, op. cit., p. 177.A se vedea ~iD. Blanchard, op. cit., p. 199 si unn.3 Asupra relatiei dintre cetatenia europeana si drepturile fundamentale ale persoanei, a

se vedea L. Dubouis, Citoyennete europeenne et droits fondamentaux de la personne, inIntegration europeenne au xxr siecle, En hommage a Jacques Bourrinet, Centre d'Etudeset Recherche Intemationales et Communautaires, Universite Paul Ceyanne, Aix-MarseilleIII, p. 87-98.

4 CJCE, 12 mai 1998,Mme Martinez Sala, C-85/96.

114 Uniunea Europeand - 0 constructie deschisa

obtina in domeniul de aplicare materiala a tratatului, independent de national ita-tea lor si rara incalcarea exceptiilor expres prevazute de tratate, acelasi tratamentjuridic'".

Tratatul de la Amsterdam afirma angajamentul statelor membre de asiguraaccesul la educatie la nivel national si un nivel cat mai ridicat posibil al calitatiieducatiei, ca strategie de reducere a somajului.

Tratatul de la Nisa a introdus majoritatea calificata in privinta adoptarii deci-ziilor in materia dreptului de libera circulatie si sejur. Carta drepturilor funda-mentale elaborata paralel cu acest tratat consolideaza drepturile cetateanuluieuropean. Aportul sau va fi pe larg discutat in cadrul sectiunii urmatoare.

Tratatul de la Lisabona introduce initiativa cetateneasca, ca modalitate desesizare a Comisiei pentru adoptarea unor acte cu caracter juridic. Dreptul deacces la documentele Uniunii este extins, principiile democratice ale Uniunii ingeneral fiind consolidate.

Continutul cetateniei europene este asadar evolutiv. Acesta poate fi completatcu noi drepturi de catre Consiliu, statuand cu unanimitate, la propunerea Comi-siei2• Asemenea decizii sunt ratificate de statele membre conform regulilor lorconstitutionale, pentru a intra in vigoare.

In conc1uzie, cetatenia europeana este rezultatul cautarii unei .Jegaturi politicesi sociale'" intre Uniune si cetatenii state lor membre. In forma sa actual a, ea nuindeplineste, din pacate, decat intr-o proportie redusa acest obiectiv.

132. Dreptul de libera circulatie ~i sejur. Dreptul de libera circulatie si sejurse exercita sub rezerva reglementarilor cuprinse in tratate si in dreptul derivat.Acest drept a fost recunoscut anterior lucratorilor comunitari prin Directivele64/221/CEE, 68/360/CEE, 72/194/CEE, 73/148/CEE, 75/34/CEE, 75/35/CEE siRegulamentele 1612/68 ~i 12511704

. Prin Directivele 90/364/CEE, 90/365/CEE si93/96/CEE acest drept a fost extins cu respectarea anumitor conditii (indeosebiprivind asigurarea mijloacelor de subzistenta) si la comunitarii inactivi", Directi-va 2004/38/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 29 aprilie 2004

1 CJCE, hotararile din 20 septembrie 2001 in cauza Grzelczyck ~i din 11 iulie 2002,Hoop.

2 Conform Tratatului asupra functionariiUniunii Europene de la Lisabona, Comisia pre-zinta la fiecare trei ani un raport Parlamentului European, Consiliului si Comitetului eco-nomic si social asupra aplicarii dispozitiilor privind cetatenia europeana, Pe baza acestuiraport, Consiliul poate decide cu unanimitate conform unei proceduri legislative speciale ~idupa aprobarea Parlamentului European, adoptarea unor dispozitii care sa duca la com-pletarea continutului cetateniei europene (art. 22).

3 J Chevallier, La transformation de la citoyennete, Regards sur l'actualite, aprilie1999,p. 3-18.

4 A se vedea si E. Cerexhe, L'egalite de traitement dans l'ordre juridique com-munautaire, in Etudes de droit des Communautes europeennes, Melanges offerts a Pierre-Henri Teitgen, Ed. A. Pedone, 1984, p. 35-46.

5 in privinta procesului de extinderea a liberei circulatii, a se vedea MJ Garot,op. cit., p. 79 si urm.; L. Cartou, op. cit., p. 263 ~iurm.

privind ill

cetatenii lsi art. 11materie.

Exercitidentitate ~formalitatimult trei hmai fi neeperioade ndetinerea l

pentru sisteunor.-asigUlpoate solicdaca perioa"resurselorsuficiente npot benefic"resurselorstatul gazdatrebuie sa sevite orice iJnitara a statisistemul asi]de origine),subzistenta.nationalitate:unui statut al

Cetateniigazda in cursedere permslucratorilor C4

Cetatenii I

eel de origin,tului respecti

I CJCE, 1~Department, ea

2 CJCE, 20:3 JP. Jacqu.4 Un docum

(art 19 din Dire5 Acest drep

membru ~icare

malita-tament

isiguraalitatii

i deci-funda-anului

ite detul demii in

pletat:omi-or lor

.iiticeea nu

sejurrivat.ivele::E ~i~E~iisebiecti-W04

:002,

pre-eco-estuiIe siom-

rilie

om-rre-

'rot,


privind dreptul la libera circulatie ~i sedere pe teritoriul state lor membre pentrucetatenii Uniunii si membrii familiilor acestora abroga aceste directive ~i art. 10~i art. II din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68, instituind un regim unitar inmaterie.

Exercitarea dreptului de iesire si de intrare se face exclusiv in baza cartilor deidentitate sau pasapoartelor valabile, rara a fi necesare vize sau indeplinirea altorformalitati echivalente. Exercitarea dreptului de sedere pentru 0 perioada de eelmult trei luni se realizeaza tot in temeiul acestor documente de identitate, rarii amai fi necesare alte formalitati. Dreptul se sedere intr-un stat membru pentruperioade mai mari de trei luni apare conditionat pentru comunitarii inactivi dedetinerea unor resurse suficiente, astfel incat acestia sa nu devina 0 sarcinapentru sistemul de asistenta sociala al statului membru gazda in cursul sederii si aunor asigurari medicale complete in statui gazda (art. 7). StatuI membru gazdapoate solicita cetatenilor Uniunii sa se inregistreze la autoritatile competente,daca perioada de sejur depaseste trei luni. Statele membre nu pot stabili valoarea.resurselor suficiente", tinandu-se cont de situatia personala. Valoarea resurselorsuficiente nu poate fi mai mare decat nivelul sub care resortisantii statului gazdapot beneficia de asistenta sociala. Dad acest criteriu nu este aplicabil, nivelul.resurselor suficiente" este dat de pensia minima de asigurari sociale platita destatui gazda, Curtea de justitie a subliniat insa ca interpretarea acestor conditiitrebuie sa se realizeze cu "respectarea principiilor generale ale dreptului si saevite orice ingerinta disproportionata in exercitiul acestui drept'", Instanta comu-nitara a statuat de asemenea in sensu I accesului cetateanului european inclusiv lasistemul asigurarilor sociale ale statului pe teritoriul caruia se afla (altul decat eelde origine), pentru a nu-si intrerupe sejurul din cauza inexistentei conditiilor desubzistenta. Curtea a aplicat in speta principiul non-discriminarii pe motiv denationalitate". .Asistam astfel pe cale jurisprudentiala la constructia progresiva aunui statut al cetateanului Uniunii,,3.

Cetatenii Uniunii care au avut resedinta legala pe teritoriul statului membrugazda in cursul unei perioade neintrerupte de cinci ani dobandesc dreptul desedere permanenta pe teritoriul acestuia (0 serie de exceptii se aplica in cazullucratorilor comunitari)".

Cetatenii europeni care au resedinta pe teritoriul unui alt stat membru decateel de origine se bucura de egalitate de tratament in raport cu resortisantii sta-tului respectiv, in domeniul de aplicare al tratatelor europene". Derogari de la

1 CJCE, 17 septembrie 2002, Baumbast, R. c/o Secretary of State for the HomeDepartment, cauza C-413/99.

2 CJCE, 20 septembrie 2001, Grzelczyk, cauza C-184/99.3 JP. Jacque, op. cit., p. 116.4 Un document care atesta sederea permanenta este eliberat de statui membru gazda

(art. 19 din Directiva 2004/38/CE).5 Acest drept se extinde asupra membrilor de familie care qu au cetatenia unui stat

membru si care au dreptul de sedere sau dreptul de sedere permanents.


aceasta regula sunt posibile in materia asistentei sociale in cursul prime lor treiluni de sedere (perioada este mai lunga in cazul persoanelor care se afla in statulgazda in cautarea unui loc de munca, pe care inca nu l-au gas it) si a ajutoruluipentru studii si formare profesionala constand in burse sau imprumuturi, inaintede dobandirea dreptului de sedere permanenta, De la ultima derogare, sunt excep-tate persoanele care au calitatea de lucrator salariat sau independent, cele care i~imentin acest statut si membrii familiilor acestora.

Dreptul la libera circulatie ~i sejur poate fi restrans pentru motive de ordinepublica, siguranta publica sau sanatate publica. Aceste motive nu pot fi invocatein scopuri economice. Masurile care sunt adoptate in temeiul ordinii sau siguran-tei publice respecta principiul proportionalitatii si se intemeiaza exclusiv peconduita persoanei in cauza. Restrictiile aduse la libera circulatie si sedere acetatenilor europeni pe teritoriul state lor membre pot fi justificate din punct devedere al sanatatii pub lice doar de bolile cu potential epidemic, astfel cumacestea au fost definite de Organizatia Mondiala a Sanatatii, de bolile infectioasesau parazitare contagioase, daca acestea fac obiectul unor dispozitii de protectiecare se aplica resortisantilor statului gazda. Cetatenii europeni pot contesta in fatainstantelor judecatoresti sau a autoritatilor administrative competente acestemasuri, autoritatile statale fiind obligate sa le aduca la cunostinta dreptul de con-testatie si modalitatile exercitarii lui, cu prilejul notificarii masurilor restrictive.

Potrivit Tratatului de la Lisabona, Parlamentul European si Consiliul pot adoptaconform procedurii codecizionale, dispozitii vizand facilitarea exercitiului acestuidrept. Consiliul, statuand conform procedurii legislative speciale si dupa con-sultarea Parlamentului, poate adopta masuri privind securitatea si protectia sociala,Consiliul decide cu unanimitate, dupa consultarea Parlamentului European.

133. Dreptul de a vota ~i de a candida la alegerile municipale ~i europene.Cetatenii europeni au dreptul de a vota si de a candida la alegerile municipale sieuropene indiferent de locul de resedinta pe teritoriul Uniunii, in aceleasi conditiica si nationalii statului pe teritoriul caruia se afla'. Acest drept reprezinta"dimensiunea politica majora a cetateniei Uniunii,,2 si un inceput care "permitedegajarea progresiva a unei constiinte politice europene'".

1 Dreptul de a vota ~i de a candida la alegerile parlamentare pentru cetatenii carerezida intr-un stat ai carui resortisanti nu sunt a fost reglementat de Directiva Consiliului931109/CE din 6 decembrie 1993, iar pentru alegerile municipale de Directiva 94/80lCE aConsiliului din 19 decembrie 1994. Conform Tratatului privind functionarea UniuniiEuropene de la Lisabona (art. 19) modalitatile de exercitiu ale acestui drept sunt stabilitede Consiliu cu unanimitate, conform unei proceduri legislative speciale, dupa consultareaParlamentului European. Dispozitii derogatorii in functie de probleme specifice anumitorstate pot fi prevazute.

2 P. Dollat, op. cit., p. 178. Pentru un studiu asupra impactului cetateniei europeneasupra ordinii interne, a se vedea St. Deaconu, MH Cue, Participarea strainilor la pro-cesul de demoeratizare a societatii, componenta esentiala a unei Europe unite, in IMuraru, E'S. Tanasescu, St. Deaconu, MH Cue, Cetatenia europeana, Ed. All Beck,2003, p. 71-108.

3 C. Blumann, L. Dubouis, op. eit., p. 111.

In privintexista inca dsale. Cetateadata cu prilejstatului de ncondarnnari (dica exercitaile necesare Piegalitatii jurireaza indeosepeana care rdidatilor comdin care sa reresedinta, colinscris/a canddi nu va exeiStatele de rese

Cetateanulocazia depumstatul de origiiacel stat. Cetaresedinta, actiiStatele membide vot repreziiconditie suplindreptului de vc

Pentru a ptstat a carui curmatoarele ccaiba resedintaindeplineascaexercitarea aoconditii ca ~i I

criminarii si egsa prezinte 0 P(in privinta cetadovada unei pcacestea, stateledurate de reziddrept sau in par

1 Acestea potea nu au fost decmente de identitat

or treistatuI

:oruluinainteexcep-are i~i

ordinevocateguran-siv pedere amet de:1 cumctioaseotectiein fataaceste

le con-/e.adoptaacestuila con-socials.

npene.ipale siconditiiirezintapermite

mii carensiliului'80lCE aUniuniistabilitersultareaanumitor

europeneIr la pro-ite, in I.\11 Beck,


in privinta alegerilor parlamentare europene, dreptul de a candida si de a alegeexista inca din 1979. Cetatenia europeana contribuie insa la facilitarea exercitariisale. Cetateanul european i~i exercita dreptul de vot si de eligibilitate 0 singuradata cu prilejul acelorasi alegeri, fie in cadru statului sau de origine, fie in cadrulstatului de resedinta. Decaderea din aceste drepturi survenita ca urmare a uneicondamnari civile sau penale in statuI de origine sau in eel de resedinta, impie-dica exercitarea lor in oricare din cele doua state. Statele membre adopta masuri-le necesare pentru a permite exercitarea drepturilor electorale, aplicand principiulegalitatii juridice intre electorii/candidatii comunitari si cei nationali si coope-reaza indeosebi pentru a evita dublul exercitiu al acestor drepturi. Directiva euro-peana care reglementeaza aceste aspecte stabileste in sarcina electorilor-can-didatilor comunitari conditii suplimentare, constand in depunerea unei declaratiidin care sa rezulte nationalitatea si adresa lor pe teritoriul electoral al statului deresedinta, colectivitatea locala sau circumscriptia statului de origine unde a fostinscris/a candidat cu prilejul ultimelor alegeri (daca este cazul) si angajamentulca nu va exercita dreptul de vot/nu va candida pe teritoriul statului de origine.Statele de resedinta pot impune si exigente suplimentare'.

Cetateanul care doreste sa candideze trebuie, de asemenea, sa prezinte cuocazia depunerii candidaturii sale, 0 ate stare a autoritatilor administrative dinstatul de origine din care sa rezulte ca nu a fost decazut din dreptul de a fi ales inacel stat. Cetateanul poate introduce in aceleasi conditii ca si nationalii statului deresedinta, actiune in justitie, in caz de refuz de inscriere a sa pe listele electorale.Statele membre in cadrul carora non-nationalii, cetateni europeni, care au dreptde vot reprezinta peste 20% din populatia totala cu drept de vot, pot impune ca 0

conditie suplimentara, 0 durata anterioara de sedere de cinci ani (pentru exercitiuldreptului de vot), respectiv de zece ani pentru eligibilitate.

Pentru a putea exercita acest drept in privinta alegerilor municipale intr-unstat a carui cetatenie nu 0 are, cetateanul Uniunii trebuie sa indeplineascaurmatoarele conditii: sa aiba cetatenia unui stat membru al Uniunii Europene, saaiba resedinta in statul membru in care doreste sa candideze silsau sa voteze, saindeplineasca conditiile prevazute de legislatia statului de resedinta pentruexercitarea acestui drept. Cetateanul european trebuie sa raspunda acelorasiconditii ca si cetateanul statului de resedinta (expresie a principiului non-dis-criminarii si egalitatii in drepturi). Daca resortisantii statului de rezidenta trebuiesa prezinte 0 perioada minima in care sa-si fi avut resedinta pe teritoriul acestuia,in privinta cetatenilor Uniunii se considera indeplinita aceasta conditie daca facdovada unei perioade de resedinta echivalente in alte state membre. Cu toateacestea, statele pot subordona exercitiul dreptului de a vota si de a fi ales uneidurate de rezidenta minime in cadrul colectivitatii unde i~i materializeaza acestdrept sau in partea statului de care tine respectiva colectivitate.

1 Acestea pot cere electorilor/candidatilor comunitari sa indice in respectiva declaratieca nu au fost decazuti din drepturile electorale in statui de origine, sa prezinte un docu-mente de identitate valid si sa indice data de la care i~i au resedinta pe teritoriul sau.

118 Uniunea Europeana - 0 constructie deschisii

Directiva cornunitara nu interzice dublul vot sau dubla candidatura, ceea ce iideschide cetateanului european posibilitatea de a vota/candida in acelasi timp instatui de origine si in statui de resedinta. Totusi, statele membre pot restrictionaaceasta prerogativa, eliminand cazurile in care calitatea de ales intr-un aparatmunicipal este detinuta simultan cu 0 functie dobandita in statui de origine, care,daca ar fi exercitata in eel de resedinta, ar genera incompatibilitate. Statele mem-bre pot exclude de la dreptul de a candida cetatenii Uniunii care au fost decazutidin dreptul de a fi alesi in statui de origine in temeiul unei decizii individualecivile sau penal si pe cei care nu pot satisface anumite conditii prevazute de art. 9din directiva analizata I.

State Ie membre pot rezerva anumite functii propriilor lor cetateni, acordandatentia cuvenita caracterului adecvat, necesar si proportionat al acestor masuri. Inaceesi ordine de idei, state Ie pot interzice accesul non-nationalilor la anumitefunctii in aparatele executive municipale sau participarea acestora la desemnareaelectorilor sau la alegerea unei camere parlamentare. De asemenea, state Ie mem-bre in cadrul carer rezidentii comunitari non-nationali reprezinta mai mult de20% din populatia cu drept de vot, Ie pot solicita acestora sa faca dovada unuisejur minim care nu poate depasi durata unui mandat al adunarii reprezentativemunicipale pentru dreptul de vot, respectiv doua mandate ale acestei adunaripentru dreptul de a alege. Aceste exigente privesc evident alegerile municipale,singurul stat care se afla intr-o asemenea situatie fiind Luxemburg-ul.

Cetatenii europeni pot ataca in fata instantelor competente, in aceleasi conditiica si resortisantii statului, refuzul statului de resedinta de a da curs cererii lor decandidatura sau de inscriere pe listele electorale.

134. Dreptul la protectie diplomatici ~i consulara, Dreptul la protectiediplomatica si consulara al cetateanului Uniunii intr-un stat tert in care statuI deorigine nu este reprezentat se acorda de catre autoritatile diplomatice si consulareale oricarui alt stat membru, in aceleasi conditii ca si pentru resortisantii statuluicare 0 acorda. Exerci~iul acestui drept a fost amenajat in cadrul politicii exteme ~ide securitate cornuna . Introducerea sa in continutul cetateniei "nu poate decat saconsolideze identitatea internationala a Uniunii,,3.

I Conform art. 9 din Directiva 94/80/CE, statui de rezidenta poate cere cetateanuluiUniunii sa-i prezinte 0 declaratie privind nationalitatea si adresa sa in statui de origine,precum si situatia drepturilor sale electorale in acest stat. in cazul in care ar persista indo-iala asupra corectitudinii celor dec\arate, statui de resedinta poate cere prezentarea unordocumente oficiale.

2 in acest sens a fost adoptata Decizia Consiliului 95/553/CE din 19 decembrie 1995,supusa ratificarii de catre statele membre. Intrarea sa in vigoare s-a produs la 3 mai 2002.Conform art. 7 al deciziei, aceasta unna sa fie revazuta dupa un interval de cinci ani de laintrarea in vigoare, pentru valorificarea experientei dobandite. Noi nonne comunitare nuau fost insa adoptate. Conform Tratatului asupra functionarii Uniunii Europene semnat laLisabona (art. 20), Consiliul poate adopta conform unei proceduri legislative speciale sidupa consultarea Parlamentului European directive care sa coordoneze si sa stimulezecooperarea necesara pentru a se asigura aceasta protectie.

3 C. Blumann, L. Dubouis, op. cit., p. 110.

Pentru adovada cetatstatului tert,consultat. E)gatia altui s12

Protectiadeces, boalaa cetateoilordecizia analise acorda pnincat acestaexpres de d.diplomatice ~statul tert si •extreme, cetstiler dip 10m,statului de 01

eventual sa ~situatiile in (seaza ulterior

Este imp:acordata de <

unor efecte irprotectie se nmanifestanduvictimelor vie

135. Dreppersoanele fi:membru potPetitiile, redaactivitate aleacestea fiindsau prin postindeosebi eleicazul unor e;European nueste de altfel (

Comisia dldecide masurinstitutiils eura dreptului VIpoate efectua ,etc. Petitiile I

autoritaule CO)

ceea ce ii~i timp in.strictionaun aparat~ine,care,:elemem-t decazutiidividuale~de art. 9

acordandnasuri. In. anumitesemnareaele mem-mult de

-ada unuizentativei adunarimicipale,

:i conditiirii lor de

protectiestatul dexmsulare'i statuluiexterne si: deceit sa

tateanului.eorigine,sista indo-tareaunor

brie 1995,mai2002.i ani de launitarenusernnatlaspeciale sistimuleze


Pentru a beneficia de aceasta protectie, se impune ca solicitantul sa facadovada cetateniei unui stat membru ~i sa se afle in situatia in care pe teritoriulstatului tert, statui sau de origine sa nu fie reprezentat la nivel de ambasada sauconsultat. Existenta unui consul onorific, accesibil si competent, inlatura obli-gatia altui stat de a oferi protectie.

Protectia diplomatica si consulara se acorda in mod obligatoriu in cazurile dedeces, boala sau accident gray, arestare sau detinere, violenta, sprijin si repatrierea cetatenilor aflati in dificultate. Aceste cazuri sunt enumerate de art. 5 pet. 1 dindecizia analizata, insa enumerarea nu este limitativa. Criteriul in functie de carese acorda protectia tine de 0 stare de dificultate in care se afla cetateanul, astfelincat acesta poate obtine sprijin ~i in alte situatii. In cazurile neprevazute lnsaexpres de decizie, acordarea protectiei ramane la latitudinea reprezentantelordiplomatice sau ale consulatelor state lor membre care i~i desfasoara activitatea instatui tert si care sunt solicitate in acest sens (art. 5 pet. 2). Cu exceptia urgenteiextreme, cetatenii Uniunii pot beneficia de un ajutor fmanciar din partea autorita-tiler diplomatice si consultare doar cu autorizarea autoritatilor competente alestatului de origine. Solicitantul este tinut sa ramburseze ajutorul banesc prim it sieventual sa plateasca 0 taxa consulara in contul statului de origine, mai putin insituatiile in care acesta renunta la exigenta in cauza. Statul de origine ram bur-seaza ulterior cheltuielile facute la cererea statului care a acordat asistenta,

Este important sa subliniem ca protectia diplomatica si consulara nu esteacordata de catre Uniune, ci de catre statele sale membre, ceea ce releva lipsaunor efecte internationale proprii ale cetateniei europene. Pe de alta parte, aceastaprotectie se reduce mai degraba la 0 asistenta consulara, dimensiunea de protectiemanifestandu-se doar in privinta cazurilor de arestare, de detinere si de sprijin avictimelor violentei.

135. Dreptul de petitie in fata Parlamentului European. Cetatenii Uniunii,persoanele fizice si juridice care i~i au resedinta sau sediul statutar intr-un statmembru pot prezenta petitii individuale sau colective Parlamentului European.Petitiile, redactate in limbile oficiale ale Uniunii, trebuie sa vizeze domenii deactivitate ale Uniunii si chestiuni care ii privesc in mod direct pe autorii lor,acestea fiind conditii de admisibilitate. Petitiile pot fi trimise prin curier postalsau prin posta eletronica. Acestea trebuie sa cuprinda 0 descriere a faptelor siindeosebi elementele si indiciile pertinente. Un rezumat al petitiei este indicat incazul unor expuneri exhaustive. Spre deosebire de alte institutii, ParlamentulEuropean nu impune un formular pentru petitii. Nici 0 alta conditie de forma nueste de altfel ceruta, cu exceptia redarii scrise, lizibile si clare.

Comisia de petitii a Parlamentului European verifica admisibilitatea petitiei sidecide masurile care se impun. In acest sens, comisia de petitii poate sesizainstitutiile europene (de pilda Comisia, in cazul in care este reclamata 0 incalcarea dreptului Uniunii Europene), poate formula un raport in atentia Parlamentului,poate efectua anchete, poate initia 0 colaborare cu autoritatile nationale sau localeetc. Petitiile nu pot avea ca urmare anularea unor decizii nationale emise deautoritatile competente, indiferent de natura acestora.

120 Uniunea Europeana - 0 constructie deschisa

Uniunii si a caracterului sauEuropene de la Lisabona faaplicare general a (Partea I,accesul la documente este ereferire doar la documenteleLisabona face trimitere la "icorela continutul dispozitieigenerala, Aportul tratatuluiacest drept la intreaga activit

Accesul la documente vizComisiei, inclusiv din domeiliata prin regulamentele inteeuropeni, ci oricarei persoanintr-un stat membru'. Mai npersoanelor fizice sau morale

Dreptul se exercita pe ba:oficiale ale Uniunii, trimisapentru a permite individualimotiveze cererea, deci acesttiile europene trebuie sa asi!documentul/documentele solAceasta se realizeaza prin CI

remiterea unei copii (inclusolicitantului. Accesulla dolor de documente organizate

Acest drept ofera posibilitatea Parlamentului European de a cunoaste violariale drepturilor cetatenilor Uniunii, precum si de a reduce deficitul de democratiede care Uniunea este adesea acuzata.

136. Dreptul de recurs la Mediatorul European. Un drept de recurs laMediatorul European este recunoscut cetatenilor Uniunii, persoanelor fizice ~ijuridice care i~i au resedinta, respectiv sediul statutar intr-un stat membru, pentrucazuri de proastd administrare a institutiilor si organelor europene, cu exceptiaCurtii de justitie si a Tribunalului de prima instanta in exercitiul atributiilor lorjurisdictionale. Plangerile impotriva autoritatilor nationale, regionale sau localedin statele membre (chiar atunci cand poarta asupra chestiunilor legate de UniuneaEuropeana), autoritatilor jurisdictionale sau particularilor sunt deci inadmisibile.

Mediatorul desfasoara anchete pe baza plangerilor primite, dar si din proprieinitiativa. Plangerile pot fi introduse prin curier postal, fax sau curier electronic.Un formular este pus la dispozitia titularilor acestui drept.

Mediatorul sesizeaza institutia a carei activitate este denuntata, declanseaza 0

ancheta asupra plangerii si incearca inclusiv remedierea pe care amiabila asituatiei. In caz de esec, Mediatorul face recomandari in atentia institutiei euro-pene si poate adresa (in ultima instanta) un raport special Parlamentului Euro-pean. Autoritatea institutiei si sensibilitatea denuntarii unei proaste administraridin partea institutiilor Uniunii sunt deosebit de constrangatoare in acest sens..Mediatorul pare sa raspunda unei nevoi reale a cetatenilor europeni avand invedere amploarea succesului sau, Calea unui dialog intre cetateni si administratiacomunitara pare de acum inainte trasata si e purtatoare de numeroase sperante'".Alaturi de dreptul de petitie in fata Parlamentului European, dreptul de recurs laMediatorul European "se constituie in veritabile drepturi-garantii pentru efectivasi corecta exercitare a tuturor celorlalte drepturi de care dispun cetateniieuropeni'".

Tratatul de la Lisabona consolideaza pozitia Mediatorului European, facandmai multe trimiteri la institutia acestuia.

137. Dreptul de corespondenta cu institutiile Uniunii. Tratatul de laAmsterdam consacra dreptul cetatenilor europeni de a coresponda cu institutiile~i organele Uniunii. Tratatul de la Nisa va consolida acest drept prin obligareainstitutiilor ~i organelor europene de a raspunde in termen rezonabil. Cetateniieuropeni au dreptul de a se adresa institutiilor ~i organelor consultative aleUniunii intr-una din limbile tratatelor ~i sa primeasca un raspuns scris in aceeasilimba.

138. Dreptul de acces la documentele Uniunii. Tratatul de la Amsterdam aconsacrat in cadrul TCE dreptul cetatenilor europeni de a avea acces la documen-tele institutiilor Uniunii (art. 255 CE), ca 0 concretizare a transparentei activitatii

1 Exercitiul acestui drept aParlamentului si al Consiliului 'Parlamentului European, Consibrie 2001, s-a inregistrat 0 ere;lor, in medie cu 50% pe an.

2 ,,Prezentul regulament seelaborate sau primite de ea siUniunii Europene" (art. 2 pet, ~intelege orice continut indifereziile adoptate in temeiul compe

3 In acest sens, avem un ac(unui cod de conduita privind ;decizie similara este adoptata d

4 Termenul poate fi excep]foarte numeroase, de pilda, cuinformat de prelungire si ji sun

5 Registrul contine un nursi/sau 0 scurta descriere a contifost primit, elaboratJ inscris in

1 MJ. Garot, op. cit., p. 163.2 E.s. Tanasescu, Prefata la Cetatenia europeana, in 1. Muraru, E.s. Tanasescu, St.

Deaconu, MH Cue, op. cit.

moaste violaride dernocratie

t de recurs lanelor fizice siembru, pentru!e, cu exceptiaatributiilor lorale sau localeste de Uniuneainadmisibile.si din proprie

rier electronic.

declanseaza 0

re amiabila arstitutiei euro-nentului Euro-te administrariin acest sens.'peni aviind in.i administratiaase sperante'".ul de recurs lapentru efectivaspun cetatenii

ropean, facand

fratatul de lal cu institutiileprin obligareaiabil. Cetateniionsultative alescris in aceeasi

lAmsterdam aes la documen-entei activitatii

, Tanasescu, St.


Uniunii si a caracterului sau democratic'. Tratatul privind functionarea UniuniiEuropene de la Lisabona face referire la acest drept in cadrul Dispozitiilor deaplicare general a (Partea I, Titlul 2, art. 16 A pet, 3). In noua reglementare,accesul la documente este extins. Astfel, daca Tratatul de la Amsterdam faceareferiredoar la documentele Parlamentului, Consiliului si Comisiei, Tratatul de laLisabona face trimitere la "institutiile, organele si organismele Uniunii". Putemcorela continutul dispozitiei cu plasarea sa in cadrul dispozitiilor de aplicaregenerala. Aportul tratatului semnat in 2007 este foarte important, generalizandacestdrept la intreaga activitate a Uniunii si consolidiind valorile democratice.

Accesulla documente vizeaza toate documentele Parlamentului, Consiliului siComisiei, inclusiv din domeniul extracomunitar' Exercitarea dreptului este deta-liata prin regulamentele interioare ale institutiilor si profita nu doar cetateniloreuropeni, ci oricarei persoane fizice si juridice care are resedinta, respectiv sediulintr-un stat membru'. Mai mult, institutiile pot autoriza accesul la documente sipersoanelor fizice sau morale care nu au domiciliul sau sediul intr-un stat membru.

Dreptul se exercita pe baza unei solicitari scrise, redactata intr-una din limbileoficiale ale Uniunii, trimisa inclusiv in format electronic si suficient de precisapentru a permite individualizarea documentului. Solicitantul nu este tinut sa-simotiveze cererea, deci acesta nu trebuie sa justifice un interes in cauza. Institu-tiile europene trebuie sa asigure concretizarea in term en rezonabil a accesului ladocumentul/documentele solicitate (15 zile lucratoare de la inregistrarea cererii)".Aceasta se realizeaza prin consultarea documentului la sediul institutiei sau prinremiterea unei copii (inclusiv a unei copii electronice), conform preferinteisolicitantului. Accesul la documente se poate realiza si prin intermediul registre-lor de documente organizate de institutii' sau a accesarii on-line a documentelor.

1 Exercitiul acestui drept a fost reglementat de Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 alParlamentuluisi al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul publicului la documenteleParlamentuluiEuropean, Consiliului si Comisiei. Dupa intrarea sa in vigoare, la 3 decem-brie2001, s-a inregistrat 0 crestere masiva a cererilor de acces la documentele institutii-lor,in medie cu 50% pe an.

2 .Prezentul regulament se aplica la toate documentele detinute de 0 institutie, adicaelaboratesau primite de ea si aflate in posesia ei, in toate domeniile de activitate aleUniuniiEuropene" (art. 2 pet. 3 din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001). Prin document seintelege orice continut indiferent de suportul sau, privind politicile, activitatile sau deci-ziileadoptate in temeiul competentei de catre aceste institutii,

3 in acest sens, avem un acord al Consiliului si Comisiei din 6 decembrie 1993 asupraunuicod de conduita privind accesul publicului la documentele celor doua institutii. 0deciziesimilara este adoptata de Parlamentul European la 10 iulie 1997.

4 Termenul poate fi exceptional prelungit in cazul unor documente foarte lungi saufoartenumeroase, de pilda, cu un interval de 15 zile lucratoare. Titularul dreptului esteinformatde prelungire si li sunt prezentate motivele.

5 Registrul contine un numar de referinta pentru fiecare document, tema abordata~ilsau0 scurta descriere a continutului documentului, precum si data la care documentul afastprimit, elaborat/ inscris in registru.


Jumalul oficial al Uniunii Europene reprezinta de asemenea un mijloc de accesimportant la anumite categorii de documente (propunerile Comisiei, pozitiilecomune adoptate in cadrul procedurii codecizionale, acte din domeniul cooperariiinterguvemamentale, acordurile internationale etc.).

Institutiile europene pot refuza accesul in conditiile in care divulgarea unuidocument ar aduce atingere unui interes public, vietii private sau integritatiiindividului, intereselor comerciale ale unei persoane fizice sau juridice determi-nate, procedurilor jurisdictionale si avizelor juridice, obiectivelor activitatilor deinspectie, de ancheta ~i de audit. Aceste derogari pot fi inlaturate in virtutea unuiinteres superior care ar justifica divulgarea documentului. De asemenea, instituti-ile europene pot refuza accesul la documentele care privesc chestiuni in privintacarora nu s-a adoptat inca 0 decizie sau care contin avize destinate utilizarii lorulterioare in procese decizionale sau consultative preliminare, iar divulgarea araduce atingere grava procesului decizional. Existenta unui interes public superiorreprezinta "exceptia" si de la aceasta derogare. In privinta documentelor careprovin de la tertii, institutia consults tertul pentru a verifica existenta uneiderogari daca aceasta nu se impune cu claritate. Exceptiile de la regula accesuluiliber la documentele institutiilor se aplica pe 0 perioada maxima de 30 de ani, cuexceptia situatiilor in care se urmareste protejarea vietii private, a intereselorcomerciale sau a documentelor sensibile, caz in care protectia poate continua sidupa acest termen. De asemenea, exceptiile pot afecta 0 parte dintr-un anumitdocument. Restul documentului ramane public. Statele membre pot solicita insti-tutiilor sa nu divulge documente care emana de la ele f"araacordul lor prealabil.Un regim cu totul special este rezervat documentelor sensibile''. Persoaneautorizate din cadrul institutiilor stabilesc ce informatii din aceste documente potimbraca un caracter public.

Cateva observatii se impun cu privire la aceste exceptii: numarul ridicat ~isfera extinsa de aplicare, dificultarea aprecierii lor ~i a notiunii de .Jnteres supe-rior". Regulamentul prevede insa 0 serie de ,,remedii". Institutiile sunt obligate samotiveze in scris refuzul accesului la un anum it document prin efectul uneilunorexceptii, in acelasi termen de 15 zile lucratoare, Titularul dreptului poate solicitainstitutiei, intr-un nou term en de 15 zile lucratoare (sau exceptional de 30 de zilelucratoare), sa-si revizuiasca pozitia initiala. In cazul in care institutia staruie inrefuzul accesului la document, aceasta il informeaza pe solicitant despre caile decare dispune pentru a denunta refuzul. In cazul pasivitatii institutiei, persoanapoate trece direct la aceste cai. Institutiile publica anual un raport privind numa-

1 Notiunea de terti desemneaza in acest context orice persoana fizica, juridica, entitateexterioara institutiei, inclusiv statele membre, celelalte institutii si organe comunitare saunecomunitare, precum si statele terte (art. 3 lit. b) din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001).

2 Documentele sensibile sunt defmite de art. 9 al Regulamentului (CE) nr. 104912001.Acestea desemneaza documentele secrete sau confidentiale, care protejeaza interese1efundamentaleale Uniunii sau ale statelormembre, indeosebi in materie de securitatepublica,aparare si chestiuni militare.

rul cererilor de acces la docnumarul de documente seelaborat 0 jurisprudents strmotivarii lor suficiente'.

Analiza aplicarii dreptulrare sunt in sarcina Cornisieaprilie 2007, Comisia a pulinstitutiilor europene, menreforma regulamentului 104In functie si de opiniile exprelabora propunerile de modi

Tratatul de la Lisabona e:tiilor ~i organelor Uniunii. Dcomunitare, precum si eel.Europene de Investitii care ntate.

139. Protectia informati1999, normele comunitare pmatiilor cu caracter personalsi organelor Uniunii. Un orgmelor in cauza este creat de c

140. Cetatenia europeandreptul de a participa la vi.adoptate intr-o maniera cat ntiile Uniunii trebuie sa ofere .ale acestora sa-si faca cunoscnii si sa organizeze un dialogComisia este insarcinata cu 11renta actiunilor Uniunii. UnToate dispozitiile precizate laEuropene de la Lisabona, Tit!fost deja mai mult sau mai pila Lisabona este de a fundanconceptul de cetatenie. Aceascetatenie, stint fiind ca sensulviata cetatii, deci in plan politi

Cu adevarat nou este dreplpracticii democratice'", careconditii. Noul tratat prevede ci

1 TPICE, 19 octombrie1995, JoTPICE, 5 martie 1997, WWF ill12 iulie 2001, Olli Mattilla c. COIl

2 A. Berramdane, J Rosseto, c

ieschisa

emenea un mijloc de accesiunerile Comisiei, pozitiilecte din domeniul cooperarii

ile in care divulgarea unuietii private sau integritatiifizice sau juridice detenni-obiectivelor activitatilor defi inlaturate in virtutea unuiilui, De asemenea, instituti-irivesc chestiuni in privintaivize destinate utilizarii loreliminare, iar divulgarea arunui interes public superiorprivinta documentelor care

a verifica existenta uneiptiile de la regula accesuluifa maxima de 30 de ani, cuvietii private, a intereselorprotectia poate continua si:ta 0 parte dintr-un anum ite membre pot solicita insti-~lara acordul lor prealabil.uelor sensibile/. PersoaneIidin aceste documente pot

xceptii: numarul ridicat ~ia notiunii de "interes supe-Institutiile sunt obligate sanent prin efectul unei/unorirul dreptului poate solicitau exceptional de 30 de zilein care institutia staruie in,e solicitant despre caile devitatii institutiei, persoanaal un raport privind numa-

soana fizica, juridica, entitateutii ~iorgane comunitare sauunentul(CE) nr. 1049/2001).mentului(CE) nr. 1049/2001.ie, care protejeaza interesele1materiede securitatepublica,


rul cererilor de acces la documente refuzate din anul scurs, motive le refuzului sinumarul de documente sensibile neinscrise in registru. Curtea de justitie aelaborat 0 jurisprudents stricta in privinta aplicarii exceptiilor, insistand asupramotivarii lor suficiente'.

Analiza aplicarii dreptului de acces la documente si recomandari de amelio-rare sunt in sarcina Comisiei, institutia prezentand un raport in acest sens. La 18aprilie 2007, Comisia a publicat 0 carta verde asupra accesului la documenteleinstitutiilor europene, menita sii deschida 0 vasta dezbatere publica privindreforma regulamentului 104912001. Aceasta etapa s-a finalizat la 31 iulie 2007.in functie si de opiniile exprimate de cetatenii Uniunii (si nu numai), Comisia vaelabora propunerile de modificare a regulamentului in cauza,

Tratatul de la Lisabona extinde acest drept la ansamblul documentelor institu-tiilor si organelor Uniunii. Documentele Curtii de justitie si ale celorlalte instantecomunitare, precum si cele apartinand Bancii Centrale Europene ~i BanciiEuropene de Investitii care nu prezinta un caracter administrativ sunt insii excep-tate.

139. Protectia informatiilor en caracter personal. Incepand de la 1 ianuarie1999, nonnele comunitare privind protectia persoanelor fizice in privinta infor-matiilor cu caracter personal ~i a liberei circulatii a acestora se aplica institutiilorsi organelor Uniunii. Un organ independent care supravegheaza respectarea nor-melor in cauza este creat de catre Consiliu.

140. Cetatenia europeana, suport al participarii democratice. Cetatenii audreptul de a participa la viata democratica a Uniunii. Deciziile acesteia suntadoptate intr-o maniera cat mai transparenta si mai aproape de cetateni. Institu-tiile Uniunii trebuie sii ofere posibilitatea cetatenilor si asociatiilor reprezentativeale acestora sa-si faca cunoscute opiniile in toate domeniile de actiune ale Uniu-nii si sii organizeze un dialog deschis, transparent si regulat cu societatea civila,Comisia este insarcinata cu largi consultari, pentru a asigura coerenta si transpa-renta actiunilor Uniunii. Uniunea respects principiul egalitatii cetatenilor sai.Toate dispozitiile precizate la acest punct sunt cuprinse in Tratatul asupra UniuniiEuropene de la Lisabona, Titlul .Dispozitii privind principiile democratice" si aufost deja mai mult sau mai putin explicit afinnate anterior. Meritul Tratatului dela Lisabona este de a fundamenta edificiul democratic al Uniunii, indeosebi peconceptul de cetatenie. Aceasta evolutie apropie cetatenia Uniunii de 0 veritabilacetatenie, stiut fiind cii sensul acestui concept se regaseste in planul participarii laviata cetatii, deci in plan politic.

Cu adevarat nou este dreptul indirect de initiativa legislativa, "figurii ideala apracticii democratice'", care este acordat cetatenilor europeni, in anumiteconditii. Noul tratat prevede cii cetatenii Uniunii, in numar de eel putin un milion,

1 TPICE,19octombrie1995,John Carvelet Guardian,cauzaT-194-94,CulegereII - 2765;TPICE,5 martie 1997, WWF UK c. Comisie, cauza T-I05-95, Culegere 11-313;TPICE,12iulie 2001, OUiMattilla c. Consiliu si Comisie, Culegere 11-2265.

2 A. Berramdane, J. Rosseto, op. cit., p. 67.

124 Uniunea Europeans - 0 constructie deschisii

instituirea unei cetatenii elpentru aceasta.

Cetatenia europeana nuca Iaca~d obiectul sau, IIprevazute de tratate. Articolse bucura de drepturile ~i sconfera cetateniei europenemenea titularii drepturilor f

Drepturile fundamentakastfel incat, cu exceptia noaceasta nu are competenta I

acordurile intemationale piomului, ca 0 concretizare aordinea juridica pe care 0

nivel de tratate. Alaturi depolitice si procesului de co

2.2. Emergenta drep1

142. Dlscretia tratatepene s-au caracterizat pAceasta aparenta carentamica si atenuarea, eel puparte, epoca in care au forteriza printr-o conceptie 'tale. Domeniile de actiupareau deci sa nu se intenrelevanta in acest sens ernationalitate4 si "libertati1

143. Aportul Curtiiprivind consacrarea drep

1 C. Blumman, L. Duboi2 Pentru 0 analiza in al

damentaux de la personne,a Jacques Bourrinet, CentreUniversite Paul Cezanne, P

3 A se vedea, in ace!europeenne, Ed. Apoge, 2(constitutionnel pour l'Eurp.347-363.

4 Pentru valorificarea ~nare, recomandam E. CEmunautaire, Etudes de dr,Henri Teitgen, Ed. Pedone

resortisanti ai unui numar semnificativ de state membre, pot lua initiativa de ainvita Comisia, in cadrul atributiilor sale, sa supuna 0 propunere de act juridic pecare il considera necesar pentru realizarea scopurilor tratatelor. Dreptul deinitiativa legislativa indirecta reprezinta "un putemic mijloc pentru a suda popoa-rele europene si de a da nastere unei constiinte colective, ceea ce nu au reusit safaca pana in prezent nici alegerea directa a Parlamentului European, nici cetate-nia europeana'". Procedura, conditiile si numarul de state din care trebuie saprovina acesti cetateni sunt stabilite de Parlamentul European si Consiliu, prinregulament, conform procedurii legislative ordinare. Inovatia Tratatului de laLisabona nu este scutita insa de riscul detumarii de la finalitatea prevazuta detratat, de catre diferite grupuri de interese. Tocmai pentru acest motiv, Comisiapoate da curs initiativei cetatenesti sau 0 poate refuza. Tratatul nu precizeaza caresunt urmarile in acest caz. Caracterul facultativ iar nu obligatoriu pentru Comisieal initiativei cetatenilor poate fi interpretat ca 0 protejare a interesului comunitar,avand in vedere profilul acestei institutii, Oricum, presiunea exercitata asupraComisie va fi apreciabila, iar "arma" deficitului de democratie va fi cu sigurantafolosita, ,,[...] Nimeni nu se indoieste ca initiativa luata de un milion de cetatenieuropeni este sortita sa cunoasca un rasunet deosebit'".

141. Critica. Cetatenia europeana nu confera in realitate titularilor sai un rolimportant in procesul decizional, facilitandu-le doar libera circulatie ~i deschi-zand posibilitatea unui dialog cu institutiile si organele Uniunii. Or, continutulunei cetatenii este dat tocmai de drepturile politice.

Criteriile in functie de care se acorda si continutul sau ne demonstreaza ciidenumirea de cetatenie europeana atribuita acestui mecanism este nerealistd. Nusuntem in prezenta nici a unei veritabile cetatenii, intrucat cetatenia europeaniiramane doar un catalog de drepturi (rara obligatii), care nu confera prerogativepolitice reale. Obligatia generala de a respecta dreptul comunitar nu este specificiicetateniei europene". Nu suntem insa nici in prezenta unei cetatenii europene,deoarece criteriul in functie de care se acorda exclude orice interventie a Uniu-nii". Statele sunt cele care joaca rolul exclusiv, datorita modului de dobandire acetateniei europene. Desi sistemul in cauza este aplicat si de anumite state fede-rale, avand in vedere specificul ~i finalitatile Uniunii, critica aceasta ramanefoarte importanta, Absenta efectelor internationale ale cetateniei europene repre-zinta 0 aha carenta majora, cu repercusiuni serioase asupra afirmarii identitatiieuropene. Insa, cum in cazul Uniunii Europene "existenta precede esenta,

1 Ibidem.2 C. Blumann, L. Dubois, op. cit., p. 157.3 S. Bon considera ca cetatenia europeana ar putea reprezenta temeiul unor obligatii

precurnun serviciu civil european sau impunereaunui impozit european. (op. cit., p. 116).4 MJ. Garot, op. cit., p. 335 si urm. Autoarea propune drept criterii de acordare a

cetatenieieuropene:resedinta,nasterea,optiunea,naturalizarea.A se vedea si: D. Blanchard,op. cit., p. 199 si urm.; S. Bon, op. cit., p. 62 si urm. Pentru 0 opinie distincta, a se vedeaA. Pliakos, Citoyennete, Repertoires communautaire Dalloz, 2005, p. 2.

lua initiativa de are de act juridic peatelor. Dreptul demtru a suda popoa-1 ce nu au reusit sa'opean, nici cetate-lin care trebuie san si Consiliu, prina Tratatului de latatea prevazuta dest motiv, Comisianu precizeaza care:iu pentru Comisieresului comunitar,exercitata asuprava fi cu sigurantamilion de cetateni

:ularilor sai un rolrculatie si deschi-iii. Or, continutul

demonstreaza caste nerealista. Nutatenia europeanamfera prerogativer nu este specifica~tatenii europene,terventie a Uniu-ii de dobandire aiumite state fede-1 aceasta ramanei europene repre-irmarii identitatiiprecede esenta,

ieiul unor obligatii(op.cit., p. 116).:eriide acordare a'a si: D. Blanchard,stincta, a se vedea


instituirea unei cetatenii europene este un accelerator de vitalitate politica'"pentruaceasta.

Cetatenia europeana nu se limiteaza la drepturile prevazute expres de tratateca facand obiectul sau, in realitate, aceasta cuprinde ansamblul drepturilorprevazute de tratate. Articolul 17 alin. 2 TCE, conform caruia "cetatenii europenise bucura de drepturile si sunt supusi obligatiilor prevazute de prezentul tratat",confera cetateniei europene reala sa dimensiune. Cetatenii europeni sunt de ase-menea titularii drepturilor fundamentale consacrate de Uniunea Europeana',

Drepturile fundamentale reprezinta 0 obligatie, iar nu un obiectiv al Uniunii,astfe1incat, cu exceptia notabila a eliminarii discriminarii intre femei si barbati,aceasta nu are competenta de a reglementa in materie. Uniunea poate introduce inacordurile internationale pe care le incheie clauze privind respectarea drepturiloromului, ca 0 concretizare a obligatiei sale. Afirmarea drepturilor fundamentale inordinea juridica pe care 0 studiem s-a realizat pe cale pretoriana, iar ulterior lanivel de tratate. Alaturi de Cetatenia europeana, ea este consubstantiala integrariipolitice si procesului de constitutionalizare a Uniunii3•

2.2. Emergenta drepturilor fundamentale

142. Discretia tratatelor originare. Tratatele instituind Comunitatile Euro-pene s-au caracterizat printr-o discretie notabila privind drepturile omului.Aceasta aparenta carenta se explica prin obiectivele imediate de natura econo-mica si atenuarea, eel putin pentru moment, a obiectivelor politice. Pe de altaparte, epoca in care au fost sernnate si au intrat in vigoare aceste tratate se carac-teriza printr-o conceptie preponderent politica si civila a drepturilor fundamen-tale. Domeniile de actiune ale Comunitatilor si aria drepturilor fundamentalepareau deci sa nu se intersecteze. Singurele dispozitii ale tratatelor care prezentaurelevanta in acest sens erau consacrarea principiului nediscriminarii pe motiv denationalitate" si .Jibertatile fundamentale ale pietei comune".

143. Aportul Curtii de justitie, Contextul in care au loc primele progreseprivind consacrarea drepturilor fundamentale este determinat de atitudinea unor

1 C. Blumman, L. Dubois, op. cit., p. 108.2 Pentru 0 analiza in acest sens, L. Dubouis, Citoyennete europeenne et droits fon-

damentauxde la personne, in L'integration europeenne au XXI-erne siecle, En hommagea Jacques Bourrinet, Centre d'Etudes et de Recherche Intemationales et Communautaires,UniversitePaul Cezanne, Aix-Marseille III, p. 87-98.

3 A se vedea, in acest sens: D. Blanchard, La constitutionnalisation de l'Unioneuropeenne, Ed. Apoge, 2001, indeosbi p. 151-193;J Gerkrath, L'emergence d'un droitconstitutionnel pour I'Europe, Editions de I'Universite de Bruxelles, 1997, indeosebip.347-363.

4 Pentru valorificarea si potentialul acestui principiu in reglementarea tratatelor origi-nare, recomandam E. Cerexhe, L'egalite de traitement dans l'ordre juridique com-munautaire, Etudes de droit des Communautes europeennes, Melanges offerts a PierreHenri Teitgen, Ed. Pedone, 1984,p. 33 ~iurm.

Date post:	17-Jul-2016
Category:	Documents
Upload:	firescu-raluca
View:	105 times
Download:	4 times

Dreptul Uniunii Europene.pdf

Documents