Dreptul Comertului International Curs 1

7/26/2019 Dreptul Comertului International Curs 1

1/93


2/93

Din pct. de dr. jur. principalul contract care inglobeaza aceste particularitati estecontractul

de vanzare internationala de marfuri!

"anzarea internationala de marfuri este pilonul comertului international. #$ista si o conentie

internationala la care %o. este parte - Conentia de la "iena 1&' priind anzarea internationala

de marfuri.

laturi de anzare e$ista si o multitudine de alte contracte, prin care se realizeaza operatiunile de

comert international - contractele de transport international de marfa, de asigurare a marfii in

trafic international, de intermediere in comertul international (agentia comerciala internationala),

operatiuni de garantii si plati internationale.

ceasta acceptiune restransa a comertului international, este acceptiunea clasica, care coincide sisensului etimologic al cuantului comert.

- "AR#A(lato sensu): cand in notiunea de comert intra si operatiunile de cooperare

economica internationala!

Cooperarea economica internationala este un ansamblu de relatii de conlucrare care se

realizeaza intre subiecte de drept din state diferite si careN$implica operatiuni

directe cu marfa, ciconstau in realizarea de%

a! activitati comune de catre

participanti

b! punerea in comun de valori

economice

cu scopul desfasurarii unei

activitati aducatoare de &RO'(T!

*rofitul este sensul existentei comerciantului.

+inis mercatorum est lucrum = scopul comerciantului este profitul.


3/93

Operatiunile coopererarii economice internationalepot imbraca diferite forme: constituirea

de societati comerciale cu participare straina, punerea in comun a aporturilor a doi sau mai multi

asociati in ederea realizarii unei actiitati economice comune.

%omania este parte la mai multe conentii unde sunt preazute multiple forme de cooperareeconomica:

- cooperarea pentru studii de piata (mareting)

- public-relation

- management

- operatiuni bancare comune de asigurari

Din punct de edere juridic se materializeaza mai ales prin ceea ce denumim contractul de

cooperare economica internationala care poate imbraca oricare dintre formele mentionate, asadar

poate aea un obiect e$trem de ast.


4/93

)aracteristicile politicii Romaniei

*rincipiul fundamental care guerneaza relatiile comerciale ale %omaniei este astazi principiul

libertatii comertului international.

*entru a intelege bine continutul acestui principiu este bine sa il comparam cu principiul care a

guernat relatiile comerciale internationale ale %omaniei in perioada 1&-1&'& si anume

principiul monopolului de stat asupra comertului international. /n perioada mentionata comertul

se desfasura numai prin unitati economice de stat, intreprinderi de comert e$terior, celelalte

subiecte de drept neputand sa intreprinda comert international.

*rincipiul monopolului a fost unul dintre primele principii de esenta totalitara care a fost abrogatdupa %eolutie. C0iar in primaara anului 1&& au fost adoptate legi care au pus bazele

principiului libertatii comertului international, si anume:

a) Decretul de lege din 1&& priind desfasurarea unor actiitati economice pe baza libereiinitiatie

b) Decretul de lege & din 1&& priind masuri pentru atragerea inestitiei de capital strain in%omania.

ceste acte normatie abrogate, intre timp, au pus bazele principiului libertatii comertului

international.

&rincipiul libertatii comertului international are 2 laturi:

1. Daca este priit din interior spre e$terior - posibilitatea oricaror subiecte de drept priat

romane care indeplinesc conditiile de:

- a fi profesionist comerciant si

- a efectua operatiuni de comert international.

2. Daca este priit din e$terior spre interior - posibilitatea subiectelor de drept straine de a

desfasura liber actiitati economice pe teritoriul tarii (filiale, sucursale, reprezentante, alte

forme).


5/93

"imitele principiului libertatii comertului

specte legate de regimul general al comertului in .#.

%omania este tara membra a .#. iar in urma aderarii aceasta a cedat o parte din atributele

suveranitatii sale catre institutiile europene. Re*lementarile la nivelul $!E! influenteaza in

mod direct activitatea comerciala a Romaniei!

1. %egimul general al comertului intre statele membre ale $!E!(comertul intraeuropean)

Comertul intracomunitar este guernat de principiul libertatii comertului

international.

rt. 2 3+# preede capiata interna cuprinde un spatiu fara frontierein care libera

circulatie a marfurilor, a persoanelor, a serviciilor si a capitalurilor este asigurata.

) *rincipiul libertatii de circulatie a marfurilor- .#. este o uniune amala ceea ce inseamna

ca orice taxe la import/export sau orice masuri prohibitiv cu efect echivalent sunt interzise.4unt interzise, de asemenea, contingentele adica restrictiile cantitatie la import5e$port.

6) *rincipiul libertatii de circulatie a persoanelor- orice discriminare exercitata pe motive de

cetatenie sau nationalitate este interzisa. #ste un principiu general si se e$prima prin faptul ca

orice resortisant (persoana juridica sau fizica rezidenta pe teritoriul unui stat membru) este liber

sa desfasoare comert international pe intreg teritoriul .#.

C) *rincipiul libertatii de circulatie a capitalurilor si a platilor. rt. 7 3+# interzice orice

restrictii din acest punct de edere. 4igur ca o libertate, mai ales din punct de vedere al platilor,

este deplina intre tarile care au adoptat moneda euro. 8oneda euro a fost creata prin 3ratatul

de la 8aastric0t din 1&&2 si a deenit moneda de cont din 1&&& adica o moneda care nu aea o

circulatie, fiind doar o moneda de calcul, pentru ca din ianuarie 22 sa deina o moneda de

plata.


6/93

8oneda euro este administrata de 6C# cu sediul la +ranfurt.

2. %egimul comertului dintre $!E! si statele terte(comertul extreeuropean)

.#. este persoana juridica de sine statatoare - are personalitate juridica prin art. 9 3+#. +iind

persoana juridica distincta de statele membre care o compun, U.E. are capacitatea de a

stabili relatii contractuale directe cu statele terte si chiar tarile membre care au

cedat major din suveranitatea lor in acest domeniu. stazi tratatele, acordurile cu tarile

terte in materie comerciala, in materie de cooperare economica internationala, in materie de

promoare si protejare a inestitiilor se inc0eie la nielul .#.

&rincipalele instrumente ale politicii comerciale comunein relatiile cu statele terte:

. /n primul rand,primul instrumentil constituie existenta unor re*uli vamale comune

aceasta inseamna ca in relatiile cu statele terte, toate tarile membre ale $!E! aplica un tarif

vamal comun.

4unt 7 acte normatie care reprezinta pilonii politicii amale comune fata de statele terte:

1. %egulamentul din 2' al parlamentului european si al consiliului de stabilire al codului

amal european - este de directa aplicare in statele membre.

2. 3ariful integral al comunitatilor europene care face parte din %egulamentul 2' din 1&'9

priind nomenglatura tarifara si statistica si tariful amal comun.

7. Conentia /nternationala priind sistemul armonizat de denumire si comunicare a marfurilor

inc0eiata la 6ru$elles in 1&'7 sub auspiciile a ceea ce se numeste Consiliul de Cooperare

"amala. a aceasta conentie internationala .#. a aderat in 1&'9 si %omania din 1&&.

B. Al doilea instrumentil constituie re*imul comun al exporturilor si al importurilor

C. Cel de-al treilea instrumentil constituie participarea la or*anizatia mondiala a

comertului


7/93

D.Al patrulea instrumentil constituie inceierea de acorduri comerciale cu statele

terte.

.#. are inc0eiate acorduri comerciale esentiale cu spatiul economic european din care fac parte

/slanda, iec0tenstein si ;oregia. #$ista si un acord bilateral cu #letia din 1&92.

.#. a inc0eiat de asemenea acorduri de parteneriat si cooperare economica cu grupuri mari de

state cum ar fi: statele din zona fricii, Caraibelor, *acificului.

n acord e$trem de important, nou, din 217 este acordul economic si de comert cu Canada, iar

in momentul de fata este in curs de negociere acordul transatlantic de comert si inestitii cu 4

(33/*). Cand a fi inc0eiat si acordul cu 4 a fi cea mai mare piata de comuna a planetei.


8/93

Re*imul investitiilor straine in Romania

fost reglementat pentru prima data prin decretul lege nr. & din 1&& priind unele masuri

pentru atragerea inestitiei de capital strain in %omania, care a fost abrogat prin egea 751&&1

priind regimul inestitiilor straine, pentru ca apoi sa fie abrogat prin reglementarea actuala si

anume prin !< &251&&9.

!< &251&&9 a fost aprobata prin egea 2151&&'. !data cu aceasta !< s-au clarificat catea

notiuni, institutii de baza.

/n primul rand, 2 notiuni sunt de baza:

- (N+EST(T(Astraina in Romania%este de 2 feluri:

1. (nvestitie strainaD(RE)TA- este acea forma de inestitie straina care asi*uraparticiparea directa investitorului strain la%

- or*anizarea

- conducerea si

- controlul unei societati comerciale din tara.

Ceea ce particularizeaza aceasta forma de inestitie este faptul ca ea creeaza le*aturi

economice D$RA("Eintre investitorul strain si societate(cu sediul pe teritoriul tarii).

Definitia notiunii de legaturi economice durabile este data intr-un regulament al 6;% si anume

%egulamentul din 2 priind regimul alutar.

"e*atura economica D$RA("Areprezinta participarea investitorului strain%

- cu un procent consistent la capitalul unei societati din tara, de principiu peste 1

- in or*anele de conducere de or*anizare, functionare si control ale societatii!


9/93

/nestitia D$RA("A STRA(NAeste de 2 feluri:

. /nestitie in forma societara- se caracterizeaza prin aceea ca investitorul strain

participa la o societate comerciala cu sediul in tara, fie prin

-constituireaei

- varsarea capitalului (e$tinderea societatii)

- infiintareain Romania a unei filiale sau sucursale(aceasta forma de inestitie este cea

mai raspandita).

6. /nestitia in forma exclusiv contractuala- atunci cand investitorulstrain nu constituie

sau e$tinde o societate in %omania, ci inceie contracte pe care le*ea le califica drept

investitie straina. #$ista mai multe acte normatie care reglementeaza diferite forme de

inestitie directa contractuala cum ar fi: legea petrolului - legea 27'52, legea minelor - legea

'527, legea energiei electrice si a gazelor naturale - legea 19'521. ceste legi, cele mai

importante, reglementeaza participarea inestitorilor straini la e$plorarea si e$ploatarea

resurselor naturale ale %omaniei.

2. /nestitie straina DE &ORTO'O"($- sunt cele care nu au ca scop crearea unei

le*aturi economice durabile intre investitor si societate, ci acestea constau in cumpararea pe

piata re*lementata de titluri de valoare, actiuni, obli*atiuni, titluri de stat cu scop

speculativadica acestea se cumpara cu scop de reanzare dupa o anumita perioada de timp si

castigarea din diferenta de pret.

/nestitiile de portofoliu sunt asadar strict legate de piata de capital.

*iata de capital este un domeniu al comertului intern, dar mai ales al comertului international.

#$ista egea 2&9 din 2 priind piata de capital care reglementeaza toate operatiunile care se

efectueaza pe aceasta piata.

! forma e$trem de importanta a pietei de capital o constituie piata titlurilor de stat. 3itlurile de

stat sunt emise de catre organisme statale, in principiu, la niel central de 8inisterul +inantelor,


10/93

dar sunt emise si de entitati teritoriale, de municipii reprezentate de *rimariile udet, sunt forme de imprumut pe care statul le lanseaza, pe care inestitorii

straini le cumpara si piata titlurilor de stat este cea care da, de fapt, rateing-ul tarii de incredere.

Cu cat titlul se cumpara la o dobanda mai mica, cu atat tara are o credibilitate mai mare.

- (N+EST(TOR$"strain in Romania% !< &251&&9 si %egulamentul 6;% 52

4unt inestitori straini - persoanele uridice care au sediul in strainatate si persoanele fizice

care au domiciliul in strainatate si care investesc in tara in una din formele de

investitie prevazute de le*e!

sadar, elementele de e$traneitate releante pentru a defini un inestitor strain sunt:

- sediulin strainatate pentru persoana juridica?

- domiciliulpentru persoana fizica.

&rincipiilecare guerneaza re*imul investitiilorstrainein tara:

1. &rincipiul libertatii formelor si modalitatilor de investirein tara. em 2 aspecte:

. *rincipiul libertatii formelor- se e$prima prin ideea ca investitorii straini pot sa

investeasca in tara in oricare dintre formele prevazute de le*e(in oricare din formele de

societate preazute de egea 7151&&, adica pot constitui in tara societati de persoane cu capital

strain, societati de capitaluri sau cu raspundere limitata).

3ot o forma de inestitie straina este si constituirea de asociatii in participatie care nu genereaza

o noua persoana juridica, asa cum se intampla in cazul societatilor, dar pentru ca ele implica un

aport sunt o forma de inestitie straina in tara.


11/93

6. *rincipiul libertatii modalitatilor- analizam ceea ce se numesc formele de aporturipe

care inestitorii straini le pot arsa in %omania.

Aporturilesunt:

@ in numerar - in bani (aluta (moneda liber conertibila) sau in lei). Dupa septembrie 2,

cu putine luni inainte de aderarea %o la .#. leul a deenit o moneda international conertibila,

in consecinta poate fi procurat pe piata interna5internationala ca orice aluta international

conertibila, moti pentru care o pot cumpara inestitorii straini si arsa in aport la contracte sau

societati in tara.

@ bunuri corporale- in bunuri mobile sau imobile (e$ista anumite precizari in legatura cu

regimul proprietatii asupra terenurilor din tara care are un regim special de inestitie)

@ in drepturi- bunuri incorporale care poat consta in drepturi de proprietate intelectuala?

breete de inentie? licente? marci de fabrica, comert sau sericiu? desene sau modele? drepturi

de autor.

@ in alte drepturi si valori economice- in comertul international totul este ealuabil in

bani, deci totul este patrimonial, in consecinta poate constitui aport la o inestitie straina. !

singura conditie trebuie indeplinita si anume sa fie cuantificabil adica comensurabil din punctde vedere contabil. *ot fi: aporturi in sericii? aporturi in metode de organizare si conducere

(management)? aporturi in surse de materii prime, piete de desfacere, clientela, informatii de

mareting, public-relation, retele de aproizionare si desfacere. 4unt alori economice

cuantificiabile si constituie aport si obligatiile de a nu face cum ar fi: obligatia inestitorului

strain de a nu face concurenta produselor societatilor romanesti pe o anumita piata unde el are

pozitie dominanta. 4implul nume comercial este o aloare economica in comert si acesta poate

fii un aport.

2. &rincipiul liberului acces al investitorilor straini in toate domeniile vietii

economicedin Romania- investitorii straini pot investi in tara in orice domeniu

economic, in industrie, in agricultura, in e$plorarea si e$ploatarea resurselor minerale, in


12/93

transporturi, infrastructura si comunicatii, contructii ciile si industriale, comert, turism, sericii

bancare si de asigurari, cercetare stiintifica si te0nologica si in orice alt domeniu, mai ales, ca in

alte tari e$ista restrictii este important liberul acces la inestitiile bancare.

7. &rincipiul e*alitatii de tratament(nediscriminarii)

*resupune 2 aspecte:

. principiul nediscrimminarii intre investitorii romani si cei straini- de retinut ca foarte

mult timp sub incidenta egii 751&&1 e$ista principiul regimului mai faorabil aplicabil

inestitorilor straini.

Dupa intrarea %omaniei in .#. s-a aplicat principiul egalitatii de tratament intre inestitorii

romani si cei straini.

6. principiul nediscriminariiintre investitorii straini intre ei- este interzisa orice

discriminare intre inestitorii straini in functie de nationalitate, sediu, domiciliu.

#$ista si o e$ceptie de la acest principiu si anume prin acorduri bilaterale la care %o. este parte si

se pot stabili conditii mai faorabile, ceea ce inseamna mitior le$ pentru inestitorii dintr-un

anumit stat pentru care %o. a inc0eiat acel acord bilateral.


13/93

#arantiile acordate investitorilor straini

1. garantia impotriva indisponibilizarii investitiei- are un temei constitutional (art.

alin. (1) din Constitutie - nimeni nu poate fi expropriat, decat pentru o cauza de

utilitate publica, stabilita potrivit legii cu dreapta si prealabila despagubire).

De retinut ca aceasta preedere a e$istat din Constitutia din 1&&1 dar prin reizuirea ei in anul

27 s-a adaugat o preedere in art. alin. () sunt interzise nationalizarea sau orice alte

masuri de trecere in proprietatea publica a unor bunuri pe criterii discriminatorii!

4-a simtit neoia introducerii in 27 a acestui te$t deoarece nu era preazut nimic special cu

priire la nationalizare.

Din te$tul constitutonal preederile au fost transpute si dezoltate in !< &251&&9 care preede

ca investitiile straine in tara nu pot fi nationalizate, expropriate sau supuse altor masuri cu

efect ecivalent cu exceptia cazurilor in care anumite conditii sunt indeplinite!

)onditii%

- cand, totusi, investitia straina poate fi indisponibilizata:

/ndisponibilizarea se poate face numai pentru cauza de utilitate publica- este aplicabila asadar,

. 7751&& priind e$proprierea pentru cauza de utilitate publica.

- conditii legate de despa*ubire:

Despagubirea trebuie sa fie echivalenta cu valoarea justa de piata a investitiei expropriate- este

aplicabil principiul desdaunarii integrale la aloarea de piata (de circulatie) si nu una stabilita

artificial administrati.

Despagubirea trebuie sa fie prealabila- sa fie efectuata5operata efecti anterior momentului

cand indisponibilizarea isi produce efectele.


14/93

Despagubirea trebuie sa fie adecvata- inseamna ca modalitatea ei de plata trebuie facuta in

functie de natura inestitiei - poate fi o despagubire in bani, dar poate fi si in bunuri (in natura)

prin acordarea unui bun ec0ialent celui indisponibilizat.

Despagubirea trebuie sa fie efectiva- trebuie sa fie lic0ida, sa poata fi transformata oricand inbani si sa fie liber transferabila de catre inestitor in tara de origine.

.odalitatile de determinare a despa*ubirilor- se poate determina prin acordul partilor

(solutia cea mai fericita), iar daca nu se poate realiza acest lucru inestitorul strain

indisponibilizat are posibilitatea de a apela pentru determinarea valorii despa*ubirii care i

se cuvine fie la instantele udecatoresti romane(de contencios administrati) sau la un

arbitra(care, de regula, este arbitrajul i$id - centrul international pentru solutionarea

diferendelor relatie la inestitii).

2. garantia stabilitatii re*imului uridic al investitiei- tempus regit actum - investitia

urmeaza re*imul uridic stabilit de legea in vigoare in momentul in care ea este efectuatasi

acel regim juridic trebuie sa continue a fi aplicabil acelei inestitii, iar daca s-a acordat o

facilitate pe o perioada de timp (e$emplu: ani) acea facilitate trebuie sa se aplice, c0iar daca

intre timp legea se sc0imba si acea facilitate dispare din te$t.

#$ceptie de la tempus regit actum - mitior le$ (legea mai faorabila) cand intre timp apare o lege

mai faorabila care ofera aantaje superioare decat legea in igoare, acele aantaje se or aplica.


15/93

Drepturile de care beneficiaza investitorii straini in Romania

/nestitorii straini in %omania au regimul national si sunt egali in drepturi cu inestitorii romani,

totusi ei beneficiaza prin natura situatiei lor de anumite drepturi specifice.

Drepturile specifice:

/! Au dreptul la asistenta privind parcur*erea formalitatilor administrative pentru

constituirea si functionarea investitiei - e$ista un departament specializat la nielul


16/93

- Constituitia din 1&&1 preedea ca strainii si apatrizii nu pot dobandi dreptul de proprietate

asupra terenurilor din tara - a e$istat, asadar, o incapacitate de folosinta la nielul aptitudinii

generale si abstracte de a dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor.

- in 27 cu ocazia reizuirii Constitutiei, conceptia legiuitorului roman s-a sc0imbat si te$tul inigoare este urmatorul: Acetatenii straini si apatrizii pot dobandi dreptul de proprietate asupra

terenurilor numai in conditiile rezultate din aderarea %omaniei la .#. si din alte tratate

internationale la care %omania este parte, pe baza de reciprocitate, in conditiile preazute prin

lege organica, precum si prin mostenire legala.A

/n 27 inestitorii straini au dobandit capacitatea de folosinta de a deeni proprietari asupra

terenurilor din tara (s-a rasturnat solutia legislatia de la incapacitate de folosinta la capacitate),

dar aceasta capacitate este conditionata de elementele mentionate in te$t si anume:

. Dobandirea prin mostenire legala

6. Dobandirea prin toate celelalte mijloace - prin acte juridice inter ios sau mortis causa

(testament) dobandirea este conditionata de elementele e$puse in Constitutie si anume:

- se poate obtine dreptul de proprietate numai in temeiul unei conentii internationale la care

%omania este parte, fie ca este orba de tratatul de aderare la .#., fie ca este orba de alte

conentii internatioale la care %omania este parte.

- pe baza de reciprocitate

%eciprocitatea este de 7 feluri:

@ reciprocitate legislatia - cand in tara straina e$ista norme juridice care permit romanilor sa

dobandeasca dreptul de proprietate asupra terenurilor acolo?

@ reciprocitate diplomatica - cand este preazuta intr-o conentie internationala la care ambele

tari au aderat?

@ reciprocitate de fapt - cand desi nu este preazuta nici in lege, nici in conentie, dar este

aplicata de facto de catre autoritatile statului strain.

- se poate dobandi in conditiile preazute in legea organica


17/93

egea organica la care se face trimitere este . 71252 priind dobandirea dreptului de

proprietate asupra terenurilor de catre cetatenii straini si apatrizi, precum si de catre persoanele

juridice straine. ceasta lege a intrat in igoare la 1 ianuarie 29, la data aderarii %omaniei la

.#.

*rin aceasta lege se reglementeaza conditiile pentru dobandirea proprietatii asupra terenurilor

atat de catre persoanele fizice sau juridice din celelalte tari membre ale .#. , cat si din statele

terte.

egea 71252 face o distinctie intre regimul aplicabil persoanelor fizice si juridice ale stetelor

membre ale .#. si statele terte

1. *ersoanele fizice din statele membre ale .#. - e$ista o preedere generala si 2 preederi

speciale

*reederea generala este in sensul ca cetatenii si persoanele juridice din celelalte state ale .#.

beneficiaza de regimul national, adica acestea dobandesc dreptul de proprietate asupra terenurilor

din tara, in aceleasi conditii ca si romanii.

. /n ceea ce prieste terenurile aand ca scop constituirea de resedinte sau sedii secundare pe

teritoriul tarii - pentru acestea a fost preazut in tratatul de aderare un moratoriu de ani (puteau

dobandi regimul national numai dupa ani).

6. *rieste dobandirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole, padurilor si

terenurilor forestiere - pentru acestea am aut un moratoriu de 9 ani care a e$pirat la 1 ianuarie

21. sadar, dupa 1 ianuarie 21 s-a aplicat regimul national dar cu precizarile preazute intr-

o lege speciala care s-a adoptat imediat dupa aceea si anume . 19521 priind unele masuri de

reglementare a anzarii-cumpararii terenurilor agricole situate in e$trailan =B singurele situatii

care au ramas supuse unei reglementari este cea priind terenurile agricole situate in e$trailan,

pentru care s-a instituit un regim comun care se aplica pentru cetatenii romani, pentru cetatenii si

persoanele juridice din statele membre .#. si din spatiul economic european si cele din

Confederatia #letica (#letia) pentru acestea s-a preazut ca se pot dobandi dreptul de

proprietate asupra terenurilor cu o singura esenta si anume dreptul de preemptiune (prioritate la

cumparare) a ecinilor si a statului.


18/93

2. /n ceea ce prieste cetatenii si persoanele juridice din statele terte dobandirea dreptului de

proprietate asupra terenurilor din tara nu se poate face decat in conditiile reglementate prin

tratatele internationale la care %omania este parte, pe baza de reciprocitate.

;u se poat acorda printr-un tratat international unei persoane dintr-un stat tert conditii maifaorabile decat cele acordate cetatenilor din statele membre.

1! Au dreptul privind efectuarea operatiunilor valutare- %egulamentul 52 preede

posibilitatea rezidentilor de a efectua in mod liber operatiuni alutare in tara.

De fapt, liberalizarea regimului alutar a inceput imediat dupa %eolutie in anul 1&& si a urmat

pasi stabilite de 6;%. iberalizarea totala a operatiunile alutare pentru nerezidenti (straini) s-aprodus la 1 septembrie 2, cand leul a deenit o moneda international si deplin conertibila.

! Au dreptul la inceierea de contracte de munca cu personal strain

*ana la !< &251&&9 societatile cu capital strain din tara nu puteau angaja personal strain decat

in posturi de conducere si de specialitate, nu si in posturi de e$ecutie. fost o masura de

protectie a fortei de munca necalificate din %omania.

Dupa 1&&9 inestitorii straini au dobandit dreptul de a angaja personal strain.

3! Au dreptul de a-si ale*e instantele competente pentru solutionarea liti*iilor pe care le au

cu autoritatile publice romane

*rin litigiile cu autoritatile publice ne referim, mai ales, la eentuale discriminari in aplicarea

regimului inestitiilor sau cand se indisponibilizeaza inestitia si se pune problema unei

despagubiri. /n aceste conditii inestitorii straini pot alege intre jurisdictia instatelor de judecata


19/93

interne ceea ce inseamna, in principiu, instantele de contencios administrati pentru ca este

aplicabila egea 52 sau pot alege arbitrajul institutionalizat //D, dar pot apela si la alt

arbitraj institutionalizat - Curtea /nternationala de rbitraj de pe langa Camera de Comert

/nternationala din *aris sau pot apela la arbitrajul Curtii De rbitraj Comercial /nternational de

pe langa Camera de Comert si /ndustrie a %omaniei sau c0iar la un arbitraj ad 0oc, de regula,

este orba despre un arbitraj uncitral al Comisiei ;atiunilor nite pentru Dreptul Comercial

/nternational.

+acilitati acordate inestitorilor straini din tara:

1. +acilitati cu caracter normati - cele care sunt generale si impersonale - in momentul de fata,

dupa aderarea la .#. e$ista o singura facilitate permisa de .#. si anume: >3!% de 433.

.#. este o piata libera si niciun stat nu are dreptul sa isi protejeze proprii cetateni sau proprii

inestitori.

4e pot acorda totusi in situatii e$ceptionale, cu acordul Comisiei #uropene, ajutoare de stat

pentru anumite intreprinderi aflate in dificultate. egea care preede acest lucru este !ustitiei 2&52'

pentru aprobarea normelor metodologice priind modul de tinere al registrelor comertului de

efectuare al inregistrarilor si de eliberare al informatiilor care reglementeaza in detaliu modul de

inregistrare al societatilor cu participare straina?

- inregistrarea fiscala si publicitatea =B obligatia societatilor de a se inregistra la autoritatile

fiscale romanesti.

Din punct de edere al atributelor de identificare, particularitati apar in ceea ce prieste sediul si

nationalitatea. 4ocietatile constituite cu participatie straina care au sediul pe teritoriul %omaniei

au nationalitate romana? sediul este asadar criteriul principal de determinare a nationalitatii, dar

nu si singurul, un alt criteriu este acela al controlului care este reglementat intr-o Conentie

/nternationala pentru reglementarea diferendelor relatie la inestitii intre state si peraoane ale


32/93

altor state, Conentia de la as0ington din 1& care preede ca o societate desi are sediul pe

teritoriul unei tari, nu are totusi nationalitatea tarii respectie daca asupra ei se e$ercita un

control de catre interese straine.

/n ceea ce prieste capitalul social sunt particularitati in ceea ce prieste subscriptia si arsareacapitalului social.

4ubscriptia este o obligatie de a face adica o obligatie de a arsa in iitor un aport la capital

potriit legii contabilitatii - egii '251&&1 - subscriptia se face mereu in moneda nationala.

4ituatia difera in ceea ce prieste arsarea capitalului social care este o obligatie de a da, adica

este o obligatie de transfer al proprietatii asupra unui bun catre societate. *entru arsare se face o

distinctie:

@ daca asociatul este roman la societatea cu participare straina, el trebuie sa erse aportul sau in

lei (moneda nationala) pentru ca arsarea este o plata, iar potriit preederilor regulamentului nr.

52 al 6;% priind operatiunile alutare : Aplatile intre rezidenti se fac in moneda nationalaA?

@ daca este orba despre aportului unui strain, acesta poate fi facut in lei sau in aluta. /n ceea ce

prieste marimea aportului strainului: acesta poate fi de la cat de mic pana la 1 (asociat

unic).

*atrimoniul societatilor cu participare straina - acestea beneficiaza de regimul national in ceea ceprieste dobandirea drepturilor de proprietate asupra bunurilor mobile si asupra bunurilor

imobile (constructii), asadar acelasi regim precum romanii. /n ceea ce prieste dreptul de

proprietate asupra terenurilor e$ista o preedere speciala in art. din !< nr. &251&&9 care

preede ca: Asocietatile rezidente constituite cu participare straina pot dobandi dreptul de

proprietate auspra terenurilor din tara potriit obiectului social si in masura necesara desfasurarii

actiitatii saleA.

+unctionarea societatilor cu participare straina - acestea pot desfasura actiuni in lei si in aluta,

deci pot desfasura si operatiuni alutare. ;otiunea de operatiuni alutare este definitia in acelasi

regulament nr. 52 al 6;%. !peratiunile alutare sunt definite prin 2 criterii:

@ un criteriu material (in rem) - este operatiune alutara cea care se efectuaza cu aluta?


33/93

@ un criteriu personal (in personam) - este operatiune alutara si cea care se efectueaza in

moneda nationala (lei) dar la care cel putin una din parti este un nerezident.

!peratiunile alutare sunt de 2 feluri:

- operatiuni alutare curente: sunt acele operatiuni care implica o contraprestatie - inseamna

anzarea unui bun contra unui pret in aluta (implica o contraprestatie imediata)?

- operatiuni alutare de capital: care nu presupun o contraprestatie imediata - in aceasta categorie

intra: operatiunile cu instrumente financiare pe piata de capital, operatiunile cu actiuni, titluri de

stat in aluta.

!peratiunile alutare curente au fost si sunt libere, nu au fost supuse niciunor reglementari

speciale, insa cele de capital sunt supuse insa reglementarilor speciale ale pietei de capital sireglementarilor prudentiale ale 6;%.

*ersonalul societatilor cu participare straina

specte de munca si personal - societatile cu participare straina pot angaja persona roman si

strain, in momentul de fata, pe orice post de conducere, de specialitate sau de e$ecutie.

ngajarea nu se face oricum, e$ista o deosebire majora intre personalul din celelalte tari membreal .#. si personalul din state terte. *entru personalul din celelalte tari membre ale .#. regimul

este liber, sunt preederi in acest sens in 2 acte normatie esentiale si anume: !< nr. 1&522

priind regimul strainilor in %omania si mai ales !< nr. 529 priind incadrarea in munca

si detasarea strainilor pe teritoriul %omaniei care pread principiul liberului acces al personalului

strain din celelalte state membre ale .#.

*entru celelalte tari membre ale .#. nu se foloseste termenul de strain. 4trainii sunt numai aceia

din state terte. *entru cei din state terte, !< nr. 529 preede obligatia obtinerii

autorizatiilor de munca (accesul nu este liber) care sunt emise de catre !ficiul %oman pentru

imigrari in limita unei cifre stabilite anual de guern.

4alarizarea personalului: o deosebire e$ista intre personalul roman si cel strain, personalul strain

poate fi platit in mod liber in lei sau aluta. *ersonalul roman trebuie platit, de regula, in lei


34/93

pentru ca este obligatiitatea platii intre rezidenti in moneda nationala cu 2 e$ceptii cand

personalul roman poate fi platit si in aluta:

- in zonele libere (pe teritoriul %o. e$ista apro$. 1 zone libere care sunt supuse unei

reglementari speciale egea nr. '51&&2 priind regimul zonelor libere in care se preede in mode$plicit posibilitatea platii si in aluta)?

- personalul reprezentantelor societatilor comerciale straine in %o. care pot fi platiti si in aluta.

4olutionarea litigiilor la care participa societatile cu participare straina - este orba despre

litigiile dintre societate si alte persoane fizice5juridice straine. /n ceea ce prieste solutionarea

litigiilor e$ista mai multe posibilitati si anume acestea pot apela la instantele de judecata

(instantele ordinare) care sau pentru care daca este orba de litigii dintre tarile membre .#.

e$ista reglementari speciale si anume regulamentul consiliului u.e. nr. 521 priind

competenta, recunoasterea si e$ecutarea 0otararilor in materie ciila si comerciala, asa numitul

%egulamentul 6ru$elles 1 care a fost inlocuit din anul 21 de la 1 ianuarie 21 cu

%egulamentul 121.

Cea mai frecenta solutie este arbitrajul comercial international. #$ista 2 feluri de arbitraj:

- arbitraj institutionalizat: partile se adreseaza, de regula, Curtii de rbitraj Comercial

/nternational de pe langa Camera de Comert si /ndustrie a %omaniei sau se adreseaza Curtii/nternationale de rbitraj de pe langa Camera de Comert /nternationala din *aris?

- arbitrajul ad 0oc: statistic, partile se indreapta catre regulile de arbitraj ale ;C/3% care are

reguli de arbitraj ad 0oc din 1&9 actualizate in 21.

6. +ormele de participare ale societatilor comerciale straine la actiitati comerciale in %omania

4ocietatile comerciale straine pot desfasura actiitate comerciala pe teritoriul tarii in 7 forme:

prin desc0iderea unei filiale, a unei sucursale sau5si prin desc0iderea unei reprezentante.


35/93

+ilialele societatilor comerciale in %omania: filiala este acea societate comerciale cu personaliate

juridica romana care se infiinteaza in una dintre formele de societate preazute de legea romana,

care este insa distincta de societatea mama din strainatate, dar care se afla totusi sub controlul

societatii mama. Din aceasta definitie rezulta 2 elemente esentiale:

- filiala are personalitate juridica proprie, distincta de personalitatea juridica a societatii mama

din strainatate - ceea ce ii confera, asadar, caracter de subiect de drept de sine statator. and

personalitate juridica filiala are si atributele unei persoane juridice si anume: are un patrimoniu

propriu, distinct de cel al societatii mama din strainatate si ea poate actiona in relatiile cu tertii in

nume propriu si pe seama ei insasi.

*e planul dreptului international priat retinem ca statutul organic al filialei este supus legii

sediului ei din %omania (adica legea romana) - le$ societatis inseamna legea romana.

- filiala se afla totusi sub controlul societatii mama din strainatate. De fapt, de aici ine si

denumirea de filiala care proine de la filius care inseamna AfiuA =B societatea mama e$ercita

controlul asupra filialei.

Controlul asupra filialei se poate manifesta in mai multe moduri: cel mai frecent controlul se

e$ercita prin capitalul social si anume societatea mama detine majoritatea capitalului social

mergand pana la 1.

Controlul se poate e$ercita si prin organele de conducere, adica prin administratori, directori,

cenzori.

%elatia dintre filiala si societatea mama din strainatate: - aceasta se e$prima pe 2 planuri:

1. *lan juridic - relatia este dominata de faptul ca filiala are personalitate juridica proprie, dar

juridiceste asupra ei se e$ercita controlul in una dintre formele pe care le-am spus. sadar,

juridiceste filiala este cea mai departe de societatea mama deoarece are personalitate juridica.

2. *lan economic - filiala are o autonomie relatia fata de societatea mama. *rin autonomie

relatia intelegem ca e$ista elemente de legatura (de dependenta), dar si elemente de autonomie.

Dependenta consta in aceea ca fiind sub controlul societatii mama, filiala nu poate sa desfasoare


36/93

decat acele actiitati care ii sunt delegate de societatea mama si in conditiile pe care societatea

mama le stabileste? altfel spus, in coordonatele specificate de societatea mama. re, insa, si

autonomie in sensul ca ea intocmeste documente financiar contabile proprii - adica are buget

propriu de enituri si c0eltuieli si bilant contabil distinct de cel al societatii mama din strainatate.

+ilialele se constituie:

*entru ca sunt societate comerciala de nationalitate romana, se constituie ca si celelalte societati

de nationalitate romana, in functie de tipul ei. Ceea ce este particular, insa, este aceea ca in actul

constituti al filialei trebuie sa se mentioneze in mod e$plicit caracterul ei de filiala si sa rezulte

modul in care societatea mama e$ercita controlul.

!rdinul 8inistrului >ustitiei nr. 2&52' in care sunt reglementate in detaliu conditiile care

trebuie indeplinite pentru infiintarea unei filiale straine pe teritoriul tarii.

+ilialele functioneaza:

+iind persoane juridice romane, ele trebuie sa respecte legea romana in ceea ce prieste

functionarea lor si in mod specific sunt urmatoarele consecinte:

. 3rebuie sa tina contabilitatea potriit legii romane

6. Din punct de edere alutar filiala este rezidenta alutar si in consecinta orice raportul juridic

pe care il inc0eie cu o alta persoana juridica romana este un raport juridic intre rezidenti cu

consecinte, de pilda: pe taramul platii - operatiunile se fac numai in lei.

C. #ste o forma de inestitie straina in %omania pentru ca ea implica un aport de capital.

4ucursala unei societati comerciale in %omania: este un sediu secundar a societatii mama din

strainatate, lipsita de personalitate juridica proprie care beneficiaza de un capital ce ii este afectat

in intregime (e$clusiitate) de catre societatea mama din strainatate si care poseda o anumita

autonomie juridica si economica fata de societatea mama. Din aceasta definitie rezulta 2

elemente esentiale:


37/93

- sucursala nu are personalitate juridica proprie =B nu este asadar un subiect de drept distinct de

societatea mama din strainatate. ;eaand autoritate juridica proprie, nu are nici atributele

acesteia si anume: nu are un patrimoniu propriu, dar are totusi un capital propriu (o masa de

bunuri proprii) care este afectata in e$clusiitate de societatea mama.

4ucursala pentru ca nu are personalitate juridica proprie, actioneaza intotdeauna pe seama

soccietatii mama din strainatate adica efectele patrimoniale ale actelor sale se produc in

patrimoniul societatii mama. De regula, sucursala actioneaza si in numele societatii mama. /n

acest caz relatia imbraca forma unui mandat - nomine alieno (in numele altuia).

*entru ca are un capital propriu - sucursala poate actiona si in nume propriu si pe seama

societatii mama in temeiul unui raport specific de comision (de tip societar).

*e planul dreptului international priat sucursala este supusa legii nationale a societatii mama,

asadar le$ societatis este legea societatii mama din strainatate.

- sucursala este dependenta din punct de edere juridic si economic fata de societatea mama din

strainate, aand insa totusi anumite elemente de autonomie juridica si economica.

%elatia dintre sucursala si societatea mama din strainatate:

. #ste dependenta de societatea mama din strainatate. ceasta dependenta consta in capitalul

social, sucursala fiind intotdeauna constituita cu capitalul 1 al societatii mama. !biectul ei

de actiitate, adica modul de organizare si functionare sunt stabilite de societatea mama, practic

toate conditiile de e$istenta.

6. 4ucursala beneficiaza totusi de anumite elemente de autonomie juridica si econommica. Din

punct de edere economic sucursala are un capital propriu afectat ei in e$lusiitate, moti pentru

care are autonomie gestionara adica intocmeste documente contabile proprii care insa trebuie

depuse si consolidate5unificate si la nielul societatii mama. Din punct de edere juridic, este

dependenta dar autonomia ei sunt cel putin 2 aspecte de autonomie si anume:

- sucursala are o capacitate de subiect de drept limitata, adica are capacitate procesuala proprie in

sensul ca ea poate actiona pe tertii cu care a contractat, de pilda, pentru operatiunile pe care le-a


38/93

efectuat in tara, dar intereseaza, mai ales, faptul ca ea poate fi c0emata in judecata adica are

calitate procesuala pasia.

- sucursala poate fi supusa unei proceduri proprii de insolenta (faliment) distincta de cea pentru

societatea mama din strainatate si anume procedura de insolenta secundara deoarece sucursaladin %omania poate da faliment fara ca regimul juridic al societatii mama sa fie afectat. %eciproca

nu este insa alabila, daca societatea mama da faliment are loc o procedura principala de

faliment si or intra in insolenta toate sucursalele ei din lume.

Constituirea sucursalei:

*entru ca o sucursala straina sa se constituie in %o. in primul rand e necesar ca legea strainaadica legea societatii mama sa permita acelei societati desc0iderea de sucursale in strainatate (in

%omania). #ste necesara conditia reciprocitatii. ! sucursala straina se poate desc0ide pe teritoriul

%omaniei daca si unei societati romanesti i se permite sa desc0ida sucursala in acea tara, asta

inseamna conditia reciprocitatii. Daca aceste conditii sunt indeplinite, constituirea sucursalei in

%omania este supusa legii romane. 4ucursala se inregistreaza la regimul comertului din

%omania, se intocmeste un act constituti de catre societatea mama si se inregistreaza la

%egistrul Comertului din %omania in conditiile preazute de . ;r. 251&& dar mai ales !rdinul

8inistrului >ustitiei 2&52&.

4ucursala nu este obligata sa respecte conditia minimului de capital preazuta de legea romana

pentru ca ea este persoana juridica straina. Din punct de edere al denumirii ei in mod

obligatoriu in denumirea sucursalei trebuie sa apara denumirea, sediul al societatii mama si

cuantul sucursala.

Continutul capacitatii de folosinta a sucursalei si conditia ei juridica, ca persoana juridica in

%omania.

4ucursalele - persoane juridice straine care isi desfasoara actiitatea pe teritoriul %omaniei, pe

capul sucursalei se intrunesc 2 legi cea straina care guerneaza capacitatea de folosinta a


39/93

sucursalei si legea romana care guerneaza functionarea ei pe teritoriul %omaniei, adica conditia

juridica a strainului - persoana juridica in %omania.

+iecare dintre cele 2 laturi atrage anumite consecinte:

1. ptitudinea generala si abstracta de a inc0eia acte juridice:

. egea aplicabila sucursalei este le$ societatis (legea societatii mama)

6. 4ucursala nu poate face in %omania mai multe acte juridice decat poate face societatea mama

in propria ei tara, mai putin poate face pentru ca societatea mama poate sa ii confere o parte din

atributiile ei, dar mai mult nu.

C. /n cazul in care actiitatea societatii mama inceteaza in tara ei de sediu, inceteaza in mod

automat si actiitatea sucursalei ei din %omania. Daca sucursala se inc0ide societatea mama isi

poate continua actiitatea.

2. /si desfasoara actiitatea pe teritoriul tarii:

#ste supusa conditiei juridice a strainului:

. 4ucursala trebuie sa tina cont de abilitatea ei potriit legii romane (egea '251&&1 a

contabilitatii care preede in mod e$plicit ca sucursalele care sunt sedii secundare ale societatii

mama din strainatate trebuie sa tina contabilitatea in moneda nationala si potriit legii romane).

#$ista totusi anumite particularitati pentru sucursale:

- anul fiscal poate fi special adica diferit de anul fiscal pentru societatile de nationalitate romana?

6. Din punct de edere al regimului alutar %egulamentul 52 considera sucursalele ca fiind

rezidente din punct de edere alutar ceea ce insemna ca societatea mama deine rezidenta cand

are o sucursala pe teritoriul tarii, in cosecinta i se aplica regulile pentru rezidenti cum ar fi:

-platile care se fac catre alti rezidenti trebuie facute in moneda nationala

- ta$a pe al adaugata (3"): nu se socoteste un e$port, asa ca nu se aplica ta ci se percepe

ta


40/93

C. Din punct de edere al regimului imobiliar, urmeaza regimul strainilor - dobandeste dreptul de

proprietate asupra terenurilor, cladirilor.

D. Din punct de edere fiscal, sucursalele sunt considerate sedii secundare ale unei societati

straine, dar pentru ca desfasoara o actiitate pe teritoriul tarii sunt socotite sedii permanente si eletrebuie sa se inregistreze fiscal la autoritatile de la administratia financiara locala si trebuie sa

plateasca impozit pe profit in functie de profitul obtinut din actiitatile desfasurate in tara.

%#*%#E#;3;3##:

Definitie: sediu secundar al societatii mama din strainatate, lipsita de personalitate juridica

proprie care nu are un capital distinct de cel al societatii mama din strainatate si care poateefectua numai, cum ii arata si denumirea, operatiuni de reprezentare fata de partenerii ei

comerciali din tara. Din aceasta definitie rezulta elementele esentiale (definitorii) ale

reprezentantelor.

1. %eprezentantele nu au personalitate juridica proprie. #le constituie o prelungire a personalitatii

juridice a societatii mama din strainatate. /n consecinta, ele nu au caracter de subiect de drept de

sine statator, distinct, de societatea mama din strainatate. 4tatutul lor este supus legii nationale a

societatii mama. Din acest punct de edere reprezentanta se deosebeste de filiala care arepersonalitate juridica proprie, dar se aseamana cu sucursala si se aseamana major.

2. %eprezentanta nu poate efectua acte si fapte de comert in nume propriu, ci actioneaza

intotdeauna in numele si pe seama societatii mama din strainatate. ltfel spus, este un mandatar.

Din acest punct de edere, reprezentanta se deosebeste de filiala care poate actiona in numele si

pe seama ei insasi si se aseamana cu sucursala care actioneaza si ea de regula in numele si pe

seama societatii mama, dar cu precizare ca sucursala poate actiona si in nume propriu in temeiul

unui contract de comision de tip societar.

7. %eprezentanta nu are un capital distinct de cel al societatii mama. ;u are o masa de bunuri

care sa ii fie afectata. re bunurile necesare pentru desfasurarea actiitatii sale, dar nu este orba

despre o masa de bunuri, despre o unisersalitate juridica. Din acest punct de edere,


41/93

reprezentanta se deosebeste major de sucursala. 4ucursala are o masa de bunuri care ii este

afectata, reprezentanta nu.

. %eprezentanta nu este o forma de inestitie straina in tara. cesta este motiul pentru care

reprezentantele nu se inregistreaza la %egistrul Comertului, asa cum se intampla in cazulfilialelor si al sucursalelor.

3#8#/ >%/D/C: 2 acte normatie - Decretul lege nr. 12251&& priind autorizarea si

functionarea in %omania a reprezentantelor societatilor comerciale si organizatilor economice

straine si Fotararea de


42/93

conditiile de e$ercitare a actiitatii in tara si durata pentru care este autorizata sa functioneze (in

principiu 1 an calendaristic, insa si o perioada mai indelungata).

Dupa autorizare, reprezentatia trebuie sa se inregistreze la administratia financiara locala in a

carei raza teritoriala isi are sediul in scop de eidenta fiscala, care de fapt, atesta si e$istenta eilegala in %omania.

*ana in 1&&9 cand s-a modificat Decretul lege nr. 12251&& reprezentantele erau obligate sa se

inregistreze si la cemera de comert si industrie a %omaniei cu scop de publicitate. Din 1&&9 nu

mai aem aceasta obligatie, dar marea majoritate a reprezentantelor continua sa se inregistreze la

Camera de Comert si /ndustrie care emite si o brosura cu toate reprezentantele si obiectul lor de

actiitate.

!biectul de actiitate al reprezentantelor: reprezentanta poate sa indeplineasca acte si fapte de

comert in numele si pe seama societatii mama si ea face de obicei urmatoarele operatiuni:

- poate emite si primi oferte si comenzi?

- negociaza si inc0eie contracte in numele si pe seama societatii mama din strainatate?

- face informare comerciala si reclama?

- poate acorda asistenta te0nica si serice pentru masinile, utilajele, ec0ipamentele pe caresocietatea mama le inde in tara (marcile de bunuri de larg consum)?

- poate presta alte sericii similare societatii mama?

#$emplu: agentiile de turism, de transport, etc.

Capacitatea de folosinta a reprezentantelor (lucrurile se prezinta similar cu sucursalele, adica pe

capul reprezentantei se intalnesc 2 legi: legea societatii mama care guerneaza capacitatea de

folosinta a reprezentantei si legea romana prin conditia juridica a strainului care guerneaza

functionarea in tara):

Consecinte (similar cu ceea ce am spus la sucursale) aplicabile legii straine:

- obiectul de actiitate al reprezentantei nu poate depasi obiectul de actiitate al societatii mama?


43/93

- actioneaza in numele si pe seama societatii mama?

- daca inceteaza e$istenta societatii mama, inceteaza si e$istenta reprezentantei.

#fectele legii romane sunt:

- nu poate face pe teritoriul %omaniei decat operatiunile care ii sunt permise prin autorizatie?

- tine o contabilitate potriit legii romane?

- este rezidenta si ea din punct de edere alutar?

- reprezentanta se inregistreaza fiscal, plateste un impozit anual fi$ stabilit de codul fiscal (dar

daca are si un enit propriu cum se intampla atunci cand efectueaza serice, atunci ea plateste

impozit pe profitul obtinut in %omania).

Din punct de edere al regimului de personal: reprezentanta poate angaja in mod liber personal

roman si strain din alte tari membre ale .#. *entru personalul din alte state terte care este strain,

numai pe baza de autorizatie de munca (permis de munca) emis de oficiul roman pentru imigrari

in limita numarului de straini carora li se pot emite autorizatii de munca in tara, numar stabilit

anual prin Fotararea


44/93

seama societatii mama, dar mai impotrant este ca au o calitate procesuala pasia in sensul ca

cocontractantii romani o pot urmari la sediul din tara.

C!;3%C3## D/; C!8#%3 /;3#%;3/!;

3eorie generala:

Contractele comerciale internationale se caracterizeaza prin cele 2 elemente care rezulta din

denumirea lor, adica prin elementul profesional (partile contractului sunt profesionisticomercianti care, de principiu, se inregistraza in %egistrul Comertului si au aceste atributii, in

sensul ca desfasoara actiitati de comert cu caracter de continuitate, de repetitiitate) si prin

elementul international dat de faptul ca partile isi au sediile in state diferite sau marfa care face

obiectul contractului se afla in tranzit international.

/n ceea ce prieste continutul contractelor comerciale internationale, acesta este alcatuit din

drepturile si obligatiile partilor. Continutul este guernat de principiul libertatii contractuale,

partile sunt libere sa alcatuiasca continutul contractului. ceasta libertate nu este nelimitata,e$ista clauze implicite care tin de situatiile in care contractele intra sub incidenta unor preederi

obligatorii din actele normatie (ne referim la reglementarile priind: interdictia clauzelor

abuzie, protectia consumatorului, disciplina contractuala, practicile comerciale neloiale, in

anumite cazuri sunt reglementari legale priind preturile, autorizatiile de import si e$port,

alutare).

Clauzele contractelor comerciale internationale (preederile prin care drepturile si obligatiile

partilor se materializeaza):

cestea se clasifica (pentru ratiuni scolare) in 2 mari categorii:

/. Clauze generale - acele clauze care trebuie sa e$iste in toate contractele.


45/93

#$emplu: clauze priind partile contractante, clauzele priind obiectul material al contractului

(marfa, sericiul care face obiectul contractului cat si calitatea, cantitatea si termenele de lirare),

clauzele priind obiectul pecuniar al contractului (pretul, comision, dobanda bancara, nalul)

//. Clauzele specifice - nu se intalnesc in toate contractele, ci numai in anumite categorii decontracte. #$emplu: clauzele priind solutionarea litigiilor, categorie in care se incadreaza clauza

de arbitraj sau cea compromisorie, clauzele de alegere a legii aplicabile contractului (electio

iuris), clauzele de confidentialitate, de e$clusiitate.

Dintre toate clauzele specifice, ne intereseaza doar clauzele asi*uratorii impotriva riscurilor

deoarece sunt cele mai practicate, dar si din cauza eenimentelor care se intampla pe plan

international. cestea se intalnesc numai cu predirectie in contractele comerciale internationale

inc0eiate pe termen mediu si lung. De altfel, marea majortiate a contractelor comercialeinternationale se inc0eie pe termen mediu si lung (intre 1 si ani sau peste ani), deosebire fata

de contractele comerciale comune care se inc0eie uno ictu (cu e$ecutare dintr-o data).

/n contractele inc0eiate pe termen mediu sau lung intre momentul inc0eierii contractului si cel al

e$ecutarii contractului pot aparea anumite eentimente de natura a perturba ec0ilibrul contractual

pe care l-au stabilit partile initial la momentul inc0eierii contractului. ceste eenimente din

punct de edere juridic se numesc riscuri.

%iscul = eeniment posibil de a se produce dupa inc0eierea contractului, independent de culpa

reuneia dintre parti si care daca se realizeaza poate face mai oneroasa sau c0iar imposibil de

e$ecutat obligatia uneia sau c0iar a ambelor parti contractante.

Deducem din definitie elementele esentiale ale riscurilor:

- riscul este un eeniment (fapt material in momentul in care se produce)?

- riscul este un eentiment posibil de a se produce, deci nu este obligatoriu sa se produca si nu

este o certitudine. Din acest punct de edere riscul se aseamana cu conditia ca modalitate al

actului juridic?


46/93

- pentru a produce efecte juridice riscul trebuie sa se produca dupa inc0eierea contractului, adica,

mai precis, intre momentul inc0eierii si momentul finalizarii contractului. Daca s-a produs dupa

e$ecutarea efectia a contractului, nu mai prezinta interes.

- producerea riscului trebuie sa fie independenta de culpa reuneia dintre parti. %iscul e$cludeculpa, deoarece atunci cand este culpa nu aem risc, ci raspundere pentru culpa. /n concluzie

riscul trebuie sa fie esentialmente independent, iar acest caracter se apreciaza Ain abstractoA,

adica dupa cum s-ar comporta un comerciant rezonabil si prudent aflat in aceeasi sistuatie si nu

Ain concretoA deoarece poate pentru un comerciant rezonabil poate fi un eentiment preizibil si

deci culpabil si pentru altul nepreizibil.

- daca se produce, riscul trebuie sa aiba consecinte semnificatie asupra contractului. ;u orice

sc0imabre in conjunctura economica inseamna un risc, c0iar daca are efecte asupra contractului.ceste efecte trebuie sa fie substantiale. Daca se produce, riscul ingreuneaza e$ecutarea

obligatiei de catre una dintre parti. (#$emplu: pentru ca este razboi in 4iria si trebuie sa ocolim

zona, or fi plati in plus - risc care ingreuneaza e$ecutarea obligatiei) %iscul produce un

prejudiciu.

Compartatie intre risc si forta majora

tGt riscul cGt i for a majorH sunt eenimente care se pot produce pe parcursul e$ecutHrii

contractului, i In mod esen ial, sunt eenimente impreizibile, independente de culpa reuneia

dintre pHr i, care, In cazul In care se produc, pot afecta e$ecutarea contractului de cHtre una sau

c0iar de cHtre ambele pHr i contractante.

4pre deosebire, for a majorH se caracterizeazH i prin insurmontabilitate, adicH prin faptul cH de i

ar putea sH fie preHzutH, c0iar dacH este preHzutH, efectele sale nu pot fi eitate. adar,

situa iile de risc care presupun numai elementul de impreizibilitate sunt mai multe decGt

situa iile de for H majorH, care implicH i insurmontabilitatea.

Clasificarea riscurilor


47/93

%iscurile se clasificH In douH mari categorii:

@riscuri comerciale (economice) J se subclasificH In 2 mari categorii:

. alutare J constau In modificHri ale cursului de sc0imb, ale ratei de sc0imb, a monedei de

platH din contract, fa H de o altH monedH, consideratH o monedH de referin H, o meonedH de calcul.

6. nealutare J pot ImbrHca forma unor eenimente economice dintre cele mai dierse forme

(sc0imbHri In pre ul materiilor prime J ezi pre i ei? al materialelor, al energiei, al for ei de

muncH, In tarifele de transport, In primele de asigurare, In comisioanele bancare, In dobGnzi, In

raportul dintre cerere i ofertH).

@riscuri necomerciale J se subdiid, la rGndul lor, In 2 categorii:

. politico-administratie J de e$emplu, conflicte armate, embargou, blocadH economicH,

modificHri ale regimului politic, gree sau alte tulburHri ciile grae, neacordarea autoriza iilor

de import sau e$port, mHsuri amale restrictie etc.

6. eenimente (calamitH i) naturale J eenimentele care sunt independente de oin a omului, dar

care pot afecta contractele. De re inut cH, eenimentele naturale prezintH o importan H mai redusH

In comer ul interna ional pentru cH aici obiectul contractului Il reprezintH, de obicei, bunuri

fungibile (care pot fi Inlocuite unele cu altele).

sigurarea Impotria riscurilor

%iscurile intereseazH dacH sunt cauza unei perturbHri contractuale.

Clauzele asigurHtorii Impotria riscurilor J au rolul tocmai de a reduce, dacH nu, de a elimina,

efectele negatie pe care riscurile le pot produce asupra contractului.

Clauzele asigurHtorii Impotria riscurilor se clasificH dupH 7 mari criterii:

1.Kn func ie de felurile riscurilor la care se referH:

a)Impotria riscurilor alutare J clauza aur i clauzele alutare.


48/93

b)Impotria riscurilor nealutare J clauza de reizuire a pre ului, clauza ofertei concurente,

clauza clientului celui mai faorizat i clauza de impreiziune (0ards0ip).

c)clauzele de for H majorH J acoperH riscurile politico-administratie i calamitH ile naturale.

2.DupH obiectul lor:

a)clauze de men inere a alorii contractului J dupH cum le aratH denumirea, au ca obiect numai

presta ia monetarH din contract, aGnd ca scop man inerea alorii acesteia Impotria riscurilor

alutare sau nealutare. Kn aceastH categorie intrH clauza aur, clauzele alutare i clauza de

reizuire a pre ului.

b)clauzele de adaptare a contractului J au un obiect mai larg, ele nu se referH numai la presta ia

monetarH, ci la Intraga economie a contractului, adicH la toate drepturile i obliga iile pHr ilor

(cantittea, calitatea, termenele de lirare etc.). In aceastH categorie intrH clauza ofertei

concurente, clauza clientului cel mai faorizat, clauza de impreiziune sau 0ards0ip i clauza de

for H majorH.

7.DupH modul de operare al clauzelor:

a)clauze care au o ac iune automatH J I i produc efectele prin ele Insele, fHrH a fi neoie ca pHr ile

sH renegocieze contractul. 8ai precis, clauzele cu efect automat, con in In ele o ecua ie care

permite pHr ii interesate sH readapteze contractul singurH, fHrH a aea neoie de renegociere cu

cealaltH parte. Kn aceastH categorie pot intra toate clauzele men ionate anterior, cu e$cep ia

clauzei de impreiziune50ards0ip. 3otul depinde de oin a pHr ilor. 4tatistic, clauzele alutare

ac ioneazH, de regulH, automat, iar altele, cum ar fi de pildH, clauza clientului cel mai faorizat,

de regulH, nu ac ioneazH automat, dar nu este o regulH absolutH, pHr ile putGnd stabili, de la caz la

caz, altfel.

b)clauzele care nu au niciodatH efect automat J este o singurH clauzH care ac ioneazH astfel:

clauza de impreizibilitate50ards0ip.


49/93

1.Clauzele asigurHtorii Impotria riscurilor alutare:

Clauza % J este acea clauzH contractualH prin care pre ul contractului este raportat la pre ul

aurului pe pia a interna ionalH. DacH analizHm lucrurile din punct de edere istoric, In istoria

recentH, obserHm cH aurul a parcurs, cel pu in, trei etape:

@ Din 1& pGnH In anii 9 J au func ionat regulile stabilite prin acordurile de la 6rettonLoods

din 1&, acordurile care au pus bazele +ondului 8onetar /nterna ional (+8/). ceste acorduri

au aut 2 principii majore: principiul paritH ilor fi$e In aur ale monedelor Hrilor membre ale +8/

( Hrile cu economie de pia H din acel timp) J fiecare monedH aea o anumitH acoperire In aur. De

pildH, dolarul a aut, foarte mult timp, paritatea de 1 dolar = ''' mg de aur fin. Cel de al doilea

principiu era cel al conertibilitH ii In aur a monedelor. Kn acest timp, aurul a jucat rolul de

denominator (numitor comun) al tuturor monedelor, toate monedele fiind raportate la aur, iar

aurul aGnd un pre fi$ pe pia a interna ionalH, stabilit de +8/. Kn acest timp, clauza aur a

func ionat foarte bine. De e$emplu, pre ul contractual este de 1 de dolari pe tona de grGu,

aGnd In edere faptul cH la data Inc0eierii contractului, un dolar = ''' mg aur fin. DacH pe

parcursul e$ecutHrii contractului, paritatea In aur a dolarului cre te sau scade, cu M5- , pre ul

contractual de a adapta In mod corespunzHtor. Ce se putea IntGmplaN Dolarul s-a dealorizat cu

1. 1 dolar = '' mg aur fin. *re ul contractual a crescut cu 1 pentru a include marja de

scHdere a alorii unitH ii monetare. func ionat foarte bine pGnH prin anii 9. Kn 1&9, ca urmare

a acordurilor de la Oingstone din >amaica, s-a renun at la principiile de la 6rettonLoods. 4-a

renun at la principiul paritH ii fi$e In aur a monedelor. Din acel moment, a Inceput sH se producH

ceea ce se IntGmplH astHzi: o fluctua ie liberH a monedelor una fa H de cealaltH. urul a pierdut

rolul de numitor comun, a deenit o marfH ca orice altH marfH, supusH legii cererii i ofertei,

a adar, pre ul lui a fost stabilit, In mod liber, pe pia H. stfel, clauza aur a intrat Intr-o adoua

etapH. ! etapH Pcon de umbrHP. fost folositH mult mai pu in. De la Inceputul crizei economice,2&-21, aurul a reenit ca etalon monetar i pHr ile au Inceput sH se refere In contracte la

pre ul unciei de aur, pe pia a interna ionalH.


50/93

Clauzele "3%# - se caracterizeazH prin faptul cH ele presupun e$isten a a douH categorii

de monede: o monedH de platH (moneda In care se plHte te efecti, marfa In care constH obiectul

contractului) i o monedH de cont, socotitH mai stabilH. Clauzele alutare sunt de preferat.

1.clauze monoalutare J se caracterizeazH prin faptul cH presupun e$isten a unei monede depaltH, de pildH, eul romGnesc i a a unei monede de cont. *re ul contractual a fi stabilit In

moneda de cont: tona de grGu costH 1 de #uro, dar plata se a face In ei, la cursul de sc0imb

dintre eu i #uro din momentul plH ii. ceastH clauzH o IntGlnim zilnic. ;u IncalcH principiul

conform cHruia In %omGnia plata trebuie sH se facH numai In moneda na ionalH, deoarece plata se

face In ei, iar pre ul este stabilit In alutH.

%a iunea clauzei monoalutare este aceea de a asigura o preenire a riscului dealorizHrii

monedei na ionale. ceastH clauzH ac ioneazH, de regulH, automat. Cel care factureazH, factureazH

In ei, la aloarea cursului de sc0imb afi at de 6;% In momentul plH ii.

Clauza monoalutarH este foarte simplH i foarte des folositH, dar prezintH un dezaantaj: moneda

de cont, ea InsH i, nu este stabilH (ezi situa ia creatH de +rancii #le ieni). Din aceastH cauzH,

pHr ile pot folosi clauzele multialutare.

Clauza multialutarH e$istH atunci cGnd pre ul contractual nu este raportat la o singurH monedH,

cum se IntGmplH In clauza monoalutarH.

2.clauze multialutare bazate pe un co alutar stabilit de pHr i J In acest caz, clauza sunH a a:

pre ul contractual este e$primat In ei. 1. de ei, aGnd In edere faptul cH la momentul

Inc0eierii contractului, cursul de sc0imb este stabilit Intre eu i media a 7- monede care

formeazH co ul alutar. Co ul alutar poate fi format, de plidH, din #uro = ,, Dolar = , i irH

4terlinH = ,. 8edia dH ,'. %a iunea este cH nu e$istH o monedH stabilH, ci mai stabilH este

media lor. DacH o monedH scade, cealaltH poate sH creascH. stfel, media lor, dH o sumH mai

constantH. ceastH clauzH nu are o aplica ie practicH largH. C0iar dacH este mai sigurH, este maicomplicatH.

8ai des folositH este folositH clauza alutarH bazatH pe un co alutar institu ionalizat.

7.clauze multialutare bazate pe un co alutar institu ionalizat J In ziua de astHzi, cel mai larg

utilizat co alutar institu ionalizat sunt drepturile speciale de tragere ale +8/. cestea sunt o


51/93

monedH fiduciarH (care nu are o circula ie efectiH pe pia H). Drepturile speciale de tragere sunt

calculate In fiecare zi i sunt gHsite In raportul zilnic al 6;%. #le se calculeazH zilnic de cHtre

+8/ pe baza mediei ponderate a urmHtoarelor alute: Dolarul american, #uro (care a contopit

8arca germanH i +rancul francez), Qenul japonez, ira sterlinH i, de anul trecut, Qenul

c0inezesc. cestea sunt monedele din co ul institu ionalizat, cu procente diferite. Kn pricipiu,

Dolarul american are cea mai mare pondere, urmat de #uro. Drepturile speciale de tragere sunt

folosite ca monedH de cont5referin H.

Clauzele asigurHtorii Impotria riscurilor nealutare:

Clauzele de reizuire (ajustare) a pre ului J prin care pHr ile stabilesc cH oricare dintre ele este

IndreptH itH sH procedeze la recalcularea pre ului contractual, In cazul In care, Intre momentul

Inc0eierii i monentul e$ecutHrii contractului au surenit modificHri semnificatie ale unor

elemente nemonetare (nealutare), de naturH a sc0imba ec0ilibrul contractual stabilit ini ial.

Clauzele de reizuire a pre ului se subclasificH In 7 mari categorii, In func ie de comple$itatea

indicelui de referin H:

a) clauze cu inde$are unicH J In acest caz, pre ul contractual este raportat la pre ul e$primat Intr-o

unitate de mHsurH uzualH a unui singur element, a unui singur material care intrH In componen a

pre ului contractual. De pildH, dacH Gnd benzinH, elementul de bazH pentru mine este i eiul i

raportez pre ul contractual la pre ul i eiului pe pia a interna ionalH. 4pun cH pre ul tonei de

benzinH este de ei. Gnd In edere cH la data Inc0eierii contractului pre ul barilului de

i ei este de & de dolari. DacH acest pre cre te sau scade, pre ul contractual se a modifica direct

propor ional. DacH pre ul barilului de i ei ajunge la 12 de dolari, oi majora pre ul contractual

cu procentul respecti. DacH scade, pre ul contractual a scHdea In mod corespunzHtor. ceasta

este o clauzH cu inde$are unicH. DacH Gnd pGine, o inde$ez cu pre ul tonei de grGu. DacH produc

aluminiu, pot inde$a cu pre ul OL de curent electric sau cu cel al tonei de cHrbune. *roblema se

pune altfel: de unde iau pre ul de inde$areN cest lucru trebuie stabilit de cHtre pHr i In contract,

i de principiu, se raporteazH la cota ia bursei de mHrfuri carecteristicH. *entru i ei se ia pre ul

bursei de la msterdam sau cel de la ;eL Qor, ondra, *aris etc. dupH cum stabilesc pre urile.

Kn perioada interbelicH, pre ul grGului pe pia a europeanH era dat de bursa de la 6rHila.


52/93

b)inde$area comple$H (cumulatiH) J atunci cGnd pre ul contractual este raportat la douH sau mai

multe elmente de bazH. 4e IntGmplH acest lucru, mai ales, In contractele interna ionale de

anteprizH pentru obiectie comple$e. DacH eu construiesc, de pildH, o fabricH, o rafinHrie, un

aeroport, o linie de metrou etc. acestea sunt contracte de anteprizH cu obiectie comple$e.

c)inde$area generalH J cGnd pre ul contractual este inde$at cu un indice general publicat de

/nstitutul ;a ional de 4tatisticH. De e$emplu, inde$ez cu indicele de infla ie.

Clauzele asigurHtorii Impotria riscurilor nealutare:

Clauza !+#%3#/ ;#C!;C%#;3# J o parte contractantH (beneficiarul clauzei) dobGnde te

dreptul ca In cazul In care pe parcurusl e$ecutHrii contractului un ter Ii face o ofertH de

contractare In condi ii mai faorabile decGt cele din contractul In curs de e$ecutare, are dreptul sH

ob inH adaptarea contractului In spiritul ofertei ter ului, sau dacH cealaltH parte (promitentul) nu

acceptH, contractul se a suspenda sau a fi reziliat direct sau In temeiul unei 0otHrGri arbitrale

sau judecHtore ti.

Clauza ofertei concurente - un ter face uneia dintre pHr ile contractante o ofertH In condi ii mai

faorabile decGt cele din contractul In curs de e$ecutare. De e$emplu, %omGnia are un contract

pe 2 de ani de cumpHrare de gaze naturale din %usia la pre ul de 1 de #uro5 tona de gaz. *este

ani, ine o firmH din 3urcia i spune cH inde gazul la 1 #uro5 tona de gaz. sta InseamnH cH

un ter Imi face mie, parte Intr-un contract In curs de e$ecutare, o ofertH mai faorabilH. cesta

este elementul care declan eazH efectul clauzei. Kn ce poate consta caracterul mai faorabil al

ofertei ter uluiN Kn e$emplul dat, oferta ter ului este mai faorabilH pentru cH este la un pre mai

bun. Dar, oferta ter ului poate fi mai faorabilH i pentru alte elemente decGt pre ul: condi ii de

lirare, de platH, oferH cantitate mai mare In momentele de neoie, etc. Kn cazul In care se

IntGmplH acest lucru, adicH un ter face unei pHr i contractante o ofertH mai faorabilH, atunci se declan eazH mecanismul clauzei, iar eu, care am primit oferta mai faorabilH, o oi comunica

partenerului rus din contractul In curs de e$ecutare. #$istH condi ia ca ofeta ter ului sH fie o

ofertH corectH, serioasH, o ofertH In stare de angajament juridic. CealaltH parte poate accepta sH

scadH pre ul. Kn cazul In care promitentul nu acceptH scHderea pre ului, pHr ile trebuie (dacH este

precizat In clauzH) sH apeleze la un e$pert sau la un arbitru. De regulH, apeleazH la un arbitru.


53/93

rbitrii burselor mHrfurilor respectie. rbitrul poate respinge cererea, considerGnd cH oferta

ter ului este neserioasH sau necaracteristicH, poate sH admitH cererea i sH dispunH rea ezarea

pre ului contractual, atGt cGt considerH el cH este corect, In spiritul ofertei ter ului. De asemenea,

poate suspenda e$ecutarea contractului dacH situa ia care justificH scHderea pre ului este

conjuncturalH (7 luni, luni, un an). Kn acest caz poate suspenda contractul pentru a permite

beneficiarului clauzei sH Inc0eie contractul cu ter ul. Cea mai drasticH solu ie este aceea a

rezilierii contractului, depinde, totu i i de ceea ce i s-a solicitat. DacH arbitrul considerH

contractul total depH it, acesta Il poate rezilia.

Analiza clauzelor asi*uratorii impotriva riscurilor nevalutare

Clauza clientului celui mai faorizat - prin aceasta clauza o parte contractanta (promitentul

clauzei) se obliga ca, in ipoteza in care pe parcursul e$ecutarii contractului a inc0eia cu un tert

un contract similar prin care a acorda tertului conditii mai faorabile decat cele cuprinse in

contractul in curs de e$ecutare, sa aplice aceste conditii si in faoarea celeilalte parti contractante

(beneficiarul clauzei) contractul fiind astfel adaptat in mod corespunzator.

ceasta clauza este o aplicatie la nielul dreptului comertului inernational (dreptului priat) a

clauzei natiunii celei mai faorizate din dreptul international public.

Comparatie intre clauza clientului celui mai faorizat si clauza ofertei concurente:

Cele doua clauze se aseamana prin faptul ca amandoua au ca scop adaptarea contractului in cazul

producerii unor riscuri nealutare de natura a perturba ec0ilibrul contractual stabilit initial.

Deosebirile sunt insa majore si anume:

- deosebirea esentiala este natura elementului de referinta pentru adaptarea contractului respecti,

la clauza ofertei concurente mecanismul clauzei se declanseaza atunci cand un tert face o oferta

mai faorabila uneia dintre partile contractante, in timp ce la clauza clientului celui mai faorizat

mecanismul clauzei se declanseaza atunci cand o parte contractanta face o propunere de


54/93

contractare in conditii mai faorabile pentru un tert. mbele clauze presupun, asadar, o conditie

definitorie si anume un regim mai faorabil acordat tertului.

- din punct de edere al efectului, clauza clientului celui mai faorizat trebuie sa opereze, de

principiu, in mod automat adica atunci cand o parte acorda conditii mai faorabile unui terttrebuie sa le aplice si partenerului contractual.

#$emplu: Daca, de pilda, partea romana inc0eie un contract pe 2 de ani pentru anzarea de

energie electrica catre o firma bulgara la pretul de 1 dolar5L si peste ani inc0eie un alt

contract cu o firma din ngaria in care inde L cu de centi, dar e$ista clauza clientului celui

mai faorizat in contractul cu firma bulgara, partea romana este obligata sa notifice partea

bulgara si sa ii spuna ca pentru ca pretul energiei electrice a scazut si pentru ca a inc0eiat un

contract in care inde L la de centi, a aplica acest pret si firmei bulgare de acum inainte.

Clauza clientului celui mai faorizat ar trebuie sa actioneze in mod automat, daca acest lucru nu

se intampla, partile neintelegandu-se in acest sens sau daca partea romana a uitat sa acorde aceste

conditii, iar cea bulgara este informata si notifica, in aceasta situatie partile or merge la un

arbitru care are cele posibilitati amintite saptamana trecuta in cazul clauzei ofertei concurente

(respingere, admitere, suspendare sau rezilierea).

Clauza de impreiziune (0ards0ip clause) este o clauza specifica pentru riscurile nealutare, mai

ales.

Definitie: clauza de 0ards0ip este acea clauza contractuala prin care se preede obligatia partilor

de a proceda la renegocierea contractului, in cazul in care pe parcursul e$ecutarii contractului, se

produce o imprejurare de orice natura, independenta de culpa reuneia dintre parti, care

afecteaza, in mod gra, ec0ilibrul contractual stabilit initial, proocand o ingreunare substantiala

a e$ecutarii contractului de catre una sau c0iar de catre ambele parti contractante.

ceasta clauza este corespunzatoare in dreptul romanist clauzei de impreiziune.

Clauza de 0ards0ip este o abatere (e$ceptie) de la principiul fortei obligatorii a contractului

(pacta sunt seranda) pentru ca aceasta clauza permite judecatorului sau arbitrului sa interina in


55/93

contract si sa sc0imbe, sa readapteze contractul atunci cand au interenit imprejurari care

modifica ec0ilibrul contractual initial.

Clauza de impreiziune nu a fost preazuta de ec0iul cod ciil roman de la 1', acest cod

preedea in mod absolut principiul fortei obligatorii a contractului. ;oul Cod Ciil romanreglementeaza teoria impreiziunii in art. 1291 (adica 0ards0ip-ul).

Fards0ip-ul este reglementat si prin principiile contractelor internationale si, de asemenea, e$ista

clauza model a Camerei de Comert /nternationale din *aris din 27.

Conditiile 0ards0ip-ului:

1. 4a fi surenit un eeniment de orice natura care are influenta parturbatoare asupra ec0ilibrului

contractual. %etinem ca aceasta clauza de 0ards0ip se aplica, de regula, pentru riscurilenealutare, dar nu este imposibila aplicarea clauzei si pentru riscurile alutare (este o clauza cu

caracter de generalitate, poate fi folosita pentru toate situatiile).

2. #enimentul de 0ards0ip trebuie sa fie independent de culpa partilor, adica sa nu fi fost

cunoscut de catre parti la momentul inc0eierii contractului, sa fie in afara controlului partii

(impreizibil) si partea sa nu isi fi asumat riscul cu priire la care eenimentul se produce.

Caracterul impreizibil al 0ards0ip-ului se analizeaza in abstracto, adica prin prisma a ceea ce ar

fi facut un comerciant rezonabil si prudent aflat in aceeasi situatie.

7. Conditia definitorie ca acel eeniment sa produca o ingreunare a e$ecutarii contractului de

catre una dintre parti. ;u orice ingreunare, ci o ingreunare substantiala a e$ecutarii contractului

de catre una dintre parti (substantial 0ards0ip). Caracterul substanial se apreciaza, de asemenea,

obiecti prin prisma efectelor pe care le produce asupra contractului. De regula, ingreunare

substantiala inseamna atunci cand profitul estimat se reduce cu un procent substantial (spre

e$emplu: 1, 1).

#$emplu: Daca este razboi in 4iria, iar eu indeam produse catre rabia 4audita si treceam pe

acolo, iar acum trebuie sa iau o ruta o ocolitoare, oi aea c0eltuieli mai mari si este, deci, o

ingreunare substanitala.


56/93

. 4a fie inec0itabil ca efectele acelei ingreunari sa fie suportate de o singura parte. #lementul de

ec0itate este esential. %atiunea clauzei de 0ards0ip este aceea de ec0ilibrare a pierderilor, de

balansare a pierderilor. #ste inec0itabil ca numai cumparatorul sa suporte sporirea c0eltuielilor

de transport, ratiunea este ca aceste c0eltuieli sa se imparta cuma intre cele 2 parti contractante,

sa se ec0ilibreze, sau, mai bine zis, sa se reina la ec0ilibrul contractual care a e$istat initial.

Comparatie intre 0ards0ip si forta majora:

+orta majora este un concept de sorginte romanista, pe cand 0ards0ip-ul este un concept de

sorginte anglosa$ona. mbele sunt reglementate in Codul Ciil in prezent. /ntre ele e$ista atat

asemanari, cat si deosebiri.

semanarile:

- amandoua au ca scop eitarea unor riscuri?

- amandoua au ca scop readaptarea contractului?

- amandoua presupun ca eenimentul care se produce sa fie independent de culpa reuneia dintre

parti (sa fie impreizibil).

Deosebirile:

- eenimentul de forta majora presupune o conditie in plus si anume conditia de

insurmontabilitate, deci c0iar daca eenimentul de forta majora este preazut, nu i se pot preeni

urmarile. De aceea, sunt mult mai putine situatiile de forta majora decat cele de 0ards0ip

(eenimentele de forta majora pot fi riscuri politico-administratie si calamitati naturale).

- scopul celor doua clauze este diferit si anume: la 0ards0ip scopul pentru care partile au inserat

aceasta clauza in contract este acela de a readapta contractul la noile imprejurari, daca ele surin

pe parcursul e$ecutarii. a forta majora scopul tipic este rezolutiunea contractului cu consecinta

e$onerarii de raspundere a partii care a suferit acest eeniment.


57/93

- efectele sunt diferite. Fards0ip-ul nu duce la incetarea efectelor contractului, decat in situatii

e$ceptionale. %atiunea clauzei de impreiziune este reec0ilibrarea, pe cand forta majora duce la

incetarea efectelor contractului si partea care a suferit eenimentul nu a raspunde.

#fectele clauzei de 0ards0ip

Daca s-a produs imprejurarea de 0ards0ip partile trebuie sa se intalneasca pentru renegocierea

contractului. Clauza de 0ards0ip nu opereaza automat, asa cum pot opera celelalte clauze.

ceasta opereaza esentialmente prin renegocierea contractului si atunci partea care a suferit

0ards0ipul trebuie sa notifice celeilalte parti acest lucru. Daca partile nu se inteleg, atunci partea

interesata se a adresa unui arbitru, judecator sau unui e$pert in functie de cum doreste sa obtina

o 0otarare jurisdictionala sau numai o conciliere. rbitrul are posibilitatile de a admite si dispune

reec0ilibrarea contractului care sa acopere o parte din pierderile anzatorului, poate sa suspendecontractul cand eenimentul de 0ards0ip este temporar pentru ca partea ictima sa nu mai fie in

situatia de a inde in pierdere si in mod e$ceptional poate sa rezilieze contractul cand ec0ilibrul

contractual este fundamental si total dezec0ilibrat.

%iscurile politico-administratie si calamitatile naturale:

Clauza de forta majora este foarte frecenta in contractele comerciale internationale. ;u lipsesteniciodata, oricat de subtire ar fi contractul, partile nu uita sa o insereze. #ste, asadar, o clauza de

stil.

/n comertul international forta majora este definitia in 7 moduri:

. definitie sintetica a fortei majore: (specifica dreptului romanist) cand forta majora este

definita prin elementele ei esentiale, cum am spus, impreizibilitate, insurmontabilitate, sa fi

surenit dupa inc0eierea contractului, partea sa nu-si fi asumat riscul, sa nu fie pusa in intarziere,

etc. /n concluzie, orice eeniment care indeplineste aceste conditii este forta majora cu efectele

pe care le presupune.

6. definitia analitica a fortei majore: (specifica dreptului anglosa$on) unde eenimentele de forta

majora sunt enumerate: calamitati naturale: seceta, ing0et, epidemie, incendiu? conflicte armate:


58/93

razboi, reolutie, embargou? conflicte sociale grae: gree, acte ale puterii publice: refuzul

autorizatiei de transport, etc. /n aceasta situatie, daca imprejurarea la care ne referim se regaseste

intre cele enumerate ne referim la forta majora, insa daca nu se regaseste nu produce efecte.

C. definitia mi$ta: (preazuta de Camera Comerciala /nternationala de la *aris) forta majora estedefinitia sintetic ca in sistemul dreptului romanist si apoi urmeaza o insiruire de eenimente care

sunt prezumate a fi de forta majora. #numerarea nu este e$0austia, ci doar e$emplificatia.

#fectele fortei majore:

n efect suspensiv (este esential). /n cazul in care acest eeniment se produce, contractul este

suspendat pe perioada cat forta majora isi produce efectele, fara consecinte patrimoniale pentru

ictima fortei majore. #fectul fortei majore este foarte posibil deoarece orbim despre contracte

pe termen mediu si lung. #fectul suspensi nu este limitat.

Efectul extinctival fortei majore. Contractul este reziliat cu posiblitatea e$onerarii de

raspundere a ictimei fortei majore.

*rocedura de comunicare:

*artea care a suferit un eeniment de forta majora este obligata sa comunice celeilalte parti

aceasta imprejurare si trebuie sa comunice, de asemenea, efectele fortei majore asupra

contractului.

! problema foarte importanta este sanctiunea neanuntarii fortei majore. Dilema este: daca nu a

fost anuntata forta majora, imediat ce acest lucru a fost posibil (spre e$

Date post:	02-Mar-2018
Category:	Documents
Upload:	carina-ioana
View:	257 times
Download:	0 times

Dreptul Comertului International Curs 1

Documents