1. Conflictul de legi Subiect: Definiti conflictul de legi. Enumerati si explicati trasaturile caracteristice a1e tipurilor de conflicte de legi.Conflictul de legi - reprezinta situatia ce apare in cazul in care intr-un raport juridic exista un element de extraneitate, astfel incat acel raport juridic devine susceptibil de a i se aplica doua sau mai multe sisteme de drept apartinand unor state diferite; Tipuri de conflicte de legi - in dreptul international privat exista urmatoarele:- conflict de legi in spatiu - apare in situatia in care, privitor la un raport juridic cu element de extraineitate, sunt susceptibile sa se aplice cel putin doua sisteme de drept apartinand unor state diferite; - conflict de legi in timp si spatiu - apare in situatia in care efectele unui raport juridic nascut, modificat sau stins sub incidenta sistemului de drept al unui stat, se cer ulterior a fi recunoscute intr-un alt stat; a) conflictul este in timp intrucat intre momentul nasterii dreptului si cel al invocarii lui trece un interval de timp; b) conflictul este in spatiu deoarece ambele sisteme juridice (celdin cadrul in care s-a nascut dreptul subiectiv si sistemulforului) coexista spatial.- conflict mobil de legi - desemneaza situatiain care un raport juridic este supus succesiv 1a doua sisterrre de drept diferite, ca unnare a deplasarii punctului de legatura al normei conflictuale aplicabile;a) conflictul mobil de lesi prezinta particularitati sub doua aspecte: - acesta afecteaza logea interna aplicabila si nu norrna conflictuala avuta in vedere; -sursa aceslui conflict este vointapartilor de a schimba punctul de legatura si nu vointa legiuitorului.- conflictul pozitiv de legi - intervine atunci cand, din punctui de vedere al dreptului international privat, mai multe state se declamcornpetente sa guvenreze un raport juridic cu element de extraneitate;- conflictul negativ de legi - intervine atunci cand, din punct de vedere al dreptului international pivat, nici una din legile inprizentanu se considera competenta sa carmuiasca raportul juridic dedus judecatii.2. Norma conflictuala Subiect: Definiti norma conflictuala. Comparati norma conflictuala cu norma de drept material si prezentati structura normei conflictualeNorma conflictuala - acea norma juridica, specifica dreptutrui internaiional privat, care determina legea aplicabila unui raport cu element de extraneitate;- aceasta are o structura proprie si solutioneaza conflicte de legi. stabilind legea competenta sa se aplice intr-un raport juridic;- spre deosebire de norma de drept material. norma conflictuala nu se aplica nemijlocit relatiei cu element de extraneitate; a) prin intermediul normei conflictuale se stabileste domeniul de aplicare in spatiu a legii proprii, precum si a legri straine;b) actiunea normei conflictuale nu inceteazainmomentul in care s-a desemnat legea de drept material aplicabila in cauza.- aplicarea normei de drept material este influentata de norma conflictuala care trimite la un anumit sistem de drept.Structura normei conflictuale - este alcatutta din doua elemente esentiale, si anume:- elementele normei conflictuale sunt urmatoarele:a) continutul normei - contituie ipoteza normei conflictuale, adica acea categorie de raporturi juridice la care respectiva norrna se refera;b) legatura normei - este dispozitia normei conflictuale, adica acea parte a normei care indica sistemul de drept aplicabil pentru continutul normei;- aceasta se materializeaza prin punctul de legatura.

3. Punctul de legatura Subiect: Definiti punctul de legatura. Enumerati principalele puncte de legatura admise de legea romana si oferiti cateva exernple.Punctul de legatura - constituie criteriul concret prin care se stabileste legatura dintre raportul juridic (continutul normei) si un anumit sistem de drept (care constituie legea aplicabila).Cele mai importante puncte de legatura admise de legea romana sunt:- cetatenia este punctul de legatura pentru starea civila, capacitatea si relatiile de familie ale persoanei fizice, precum si, de exemplu, privitor la mostenirea mobiliara in cazul universalitatilor de bunuri mobiliare;- domiciliul sau resedinta este punctul de legatura pentru starea civila, capacitate si relatiile de familie ale persoan ei fizice, precum si, de exemplu, privitor la conditiile de fond ale actelor juridice;- sediul social este punctul de legatura pentru statutul organic al persoanei juridice, pentru conditiile de fond ale actelor juridice sau, de exemplu, privitor la contractul de munca etc.;- fondul de comert este punctul de legatura pentru conditiile de fond a1e actelor juridice etc.;- locul situarii bunului este punctul de legatura pentru regimul juridic al bunurilor imobile si mobile considerate ut singuli, precum si, de exemplu, privitor la mostenirile imobiliare;- vointa partiior este punctul de legatura pentru conditiile de fond ale actelor juridice si in mod deosebit pentru unele contracte speciale;- locul intocmirii actului este punctul de legatura pentru.: conditiile de forma ale actului juridic;- locul incheierii contractului este punctul de legatura pentru conditiile de fond ale contractelor;- locul executarii contractului este punctul de legatura pentru modul de executare al contractului;- locul unde s-a produs faptul juridic este punctul de legatura pentru regimul juridic al delictului;- locul unde se judeca litigiul este punctul de legatura pentru stabilirea legii procesuale.

4. Norma de aplicatie imediata (necesara) - Subiect: Definiti normele de aplicatie imediata (necesara) si oferiti un exemplu de astfel de norma.Normele de aplicatie imediata (necesara) - sunt norme materiale, apartinand sistemului de drept al forului (lex fori) care, dat fiind gradul lor accentuat de imperativitate, se iau in considerare cu prioritate atunci cand raportul juridic are un punct de legatura concret cu tara forului'- normele de aplicatie imediata - contin solutia de fond si se aplica cu prioritate fata de orice norma conflictuala care ar fi incidenta in cauza, inlaturand, astfel, posibilitatea aplicarii in cauza a unui drept strain;- exemplu: casatoria unui cetatean roman aflat in strainatate poate fi incheiata in fata autoritatilor locale de stat competente ori in fata agentilor diplomatici sau functionarilor consulari, fie ai Romaniei, fie ai statului celuila1t viitor sot (art.19 alin. 2 din Legeanr. 10511992).

5. Aplicarea legii straine (rnodalitati) - Subiect: Prezentati si explicati diferitele feluri de aplicare a legii straine.Temeiul aplicarii legii straine - o lege straina nu se aplica in Romania prin propria ei forta, ci numai in limitele si sub conditiile impuse de legea forului (adica pentru ca o norma juridica romana trimite la ea, intrucat altfel s-ar incalca principiul suveranitatii).Felurile de aplicare a leqii straine - legea straina este aplicata de judecatorul roman (sau orice persoana competenta sa solutioneze un raport juridic de drept international privat) in doua moduri principale, si anume:- ca lex causae - atunci cand norrna conflictuala romana trimite, prin punctul ei de legatura, la un sistem de drept strain;a) de precizat: aplicarea legii straine este independenta de conditia reciprocitatii, potrivit dispozitiilor Legii nr. 105\1992 privind dreptul international privat cu exceptia cazurilor in care, prin aceasta lege sau prin legi speciale se prevede altfel.- altfel decat lex causae - potrivit literaturii de specialitate, in acest caz legea straina fie constituie o conditie a aplicarii legii forului, fie se aplica deoarece partile au facut in mod explicit referire la ea in contractul lor;exemplu: situatia in care, pentru aplicarea legii romane, este impusa conditia reciprocitatii;exemplu: receptiunea contractuala (aplicarea legii straine incorporata in contractul partilor), situatie in care partile fac trimitere la legea straina ca mijloc de completare sau interpretare a contractului, iar nu ca legea aplicabila cu titlul de Iex causae.Aplicarea din oficiu a legii straine - instantele romane au obligatia ca din oficiu sa determine si sa aplice legea straina (potrivit Codului de procedura civila);- insa, partile au posibilitatea sa ceara aplicarea legii competente raporturilor cu element de extraneitate;- aplicarea leeii straine din oficiu este impusa de necesitatea stabilirii adevarului obiectiv (caz in care judecatorul trebuie sa intervina in desfasurarea procesului, acesta avand un rol activ).6. Calificarea (definitie)Subiect : Definiti calificarea.Calificarea - operatiunea logico-juridica de descifrare a sensurilor notiunii juridice care explica continutul si legatura normei conflictuale, fiind totodata si o interpretare a diferitelor notiuni in raport cu un sistem de drept;

- calificarea este determinata de urmatorii factori:a) notiunea are intelesuri diferite in sistemul de drept (ex.:prescriptia dreptului la

actiune);b) unele notiuni sunt necunoscute in anumite sisteme de drept (ex.: trust);c) diferite sisteme de drept rncadreaza situatiile similare in categorii deosebite (ex.:

ruperea logodnei).7. Conflictul de calificari - Subiect: Definitia, importanta si solutionarea conflictului de calificari.Conflictul de calificari - situatia care apare atunci cand notiunile din continutul si/sau legatura unei norme conflictuale au intelesuri diferite in sistemele de drept susceptibile de a se aplica unui raport juridic.Importanta solutionarii conflictului de calificari este data de efectul calificarii, efect care este diferit in functie de elementul normei conflictuale care se califica astfel:- atunci cand obiectul calificarii il constituie continutul normei conflictuale, modul de solutionare a conflictului de calificari determina insasi norma conflictuala aplicabila si schimba, astfel, sistemul de drept aplicabil;- cand insa se califica legatura normei conflictuale, modul de solutionare a conflictului de calificari nu influenteaza asupra normei conflictuale, dar determina sistemului de drept aplicabil.

8. Legea dupa care se solutioneaza conflictul de calificari - Subiect: Legea dupa care se solutioneaza conflictul de calificari - regula si exceptiile de la regula.Legea dupa care se face calificarea (adica legea dupa care se solutioneaza conflictul de calificari) - conflictul de calificarea se poate solutiona prin mai rnulte procedee, principalele criterii utilizate fiind lex fori si lex causae;-ca regula, calificarea se face dupa legea instantei sesizate, anume lex fori (art.3 din Legea nr. l05\ 1992); argumente:a) normele conflictuale sunt cuprinse in sistemul de drept al forului, adica sunt norme nationale, in sensul ca instanta aplica, in principiu, propriul sau sistem de norme conflictuale;b) calificarea dupa o alta lege decat legea forului ar putea ridica o problema de suveranitate din moment ce nu ar exista un control al aplicarii legii straine in tara forului.- calificarea dupa lex causae a fost propusa de unii autori in scopul limitarii aplicarii exclusive a legii forului; argumente:a) legea straina normal competenta nu se poate aplica fara a tine seama de propria calificare;b) protectia drepturilor nascute sub imperiul legii straine se asigura prin corecta ei aplicare.Exceptii de la calificarea dupa lex fori - acele situatii in care calificarea se face dupa alte legi sau criterii;- calificarea dupa vointa partilor - atunci cand partile au determinat ele insele intelesul notiunilor dintr-un act juridic (principiul autonomiei de vointa a partilor);- calificarea legala- in situatia in care normele juridice cuprinse intr-o lege interna sau o conventie internationala ofera definitia anumitor notiuni juridice in cuprinsui lor;- calificarea secundara - este subsecventa unei calificari principale (primare), in temeiul legii aplicabile fondului cauzei (lex causae);a) deoarece se face dupa lex causae, ea apare ca o problema de drept intern.- calificarea in caz de retrimitere – daca retrimiterea este admisa, trebuie sa se admita faptul ca si calificarea notiunilor folosite de norma care retrimite se face dupa aceasta lege - calificarea institutiilor juridice necunoscute dreptului forului – se realizeaza potrivit sistemului de drept strain care le reglementeaza; exemplu: prin ..trust" - este un contract in virtutea caruia o persoana transmite un bun alteia, cu obligatia acesteia din urma de a dispune in folosul unui tert beneficiar desemnat de prima persoana.

9. Retrimiterea - Subiect: Conflictul in spatiu al normelor conflictuale si retrimiterea. Felurile retrimiterii si retrimiterea in dreptul intern roman.Conflictul in spatiu al normelor conflictuale poate imbraca forma pozitiva sau negativa; astfel:- conflictul pozitiv apare in situatia in care fiecare dintre normele conflictuale in prezenta revendica reglementarea raportului juridic respectiv ; a) se solutioneaza, de regula, prin aplicarea normei conflictuale a forului.- conflictul negativ apare atunci cand fiecare dintre normele conflictuale in prezenta se declara necompetente sa reglementeze acel raport juridic,a) in acest caz, legea forului atribuie competenta unei alte legi, trimitand la aceasta;b) daca aceasta leqe nu accepta competenta care i se atribuie si declara competenta alta lege a forului sau a unui stat tert ea retrimite la legea respectiva.Retrimiterea - situatia juridica aparuta in cazul in care norma conflictuala a forului trimite la un sistem de drept strain, inclusiv la normele sale conflictuale, iar acesta din urma, prin norma sa conflictuala in materie, nu primeste trimiterea si fie trimite inapoi la dreptul statului forului, fie trimite mai departe la dreptul unui stat tert. Felurile retrimiterii :- retrimiterea de gradul I (simpla sau trimiterea inapoi) - atunci cand norma conflictuala straina retrimite la dreptul forului;- retrimiterea de gradul al-Il-lea (complexa sau trimitere mai departe) – atunci cand norma conflictuala straina trimite la dreptul unui stat tert.Dreptul roman admite ca rezula retrimiterea de gradul I; astfel, conform art. 4 alin. 1 din Legea nr. 105\1992, daca legea straina, determinata potrivit normei conflictuale romane, retrimite la dreptul roman, se aplica legea romana, afara de cazul in care se prevede in mod expres altfel; argumente:- trimiterea de catre norma conflictuala a forului 1a un sistem de drept strain constituie o oferta facuta acestuia de a se aplica, iar nu o obligatie;- argumentul unitatii sistemului de drept strain (trebuie sa se tina seama inclusiv de normele conflictuale ale sistemului de drept strain);- retrimiterea de gradul I asigura o coordonare a sistemelor de drept in prezenta, in sensul ca normele conflictuale ale ambelor sisteme de drept sunt deopotriva aplicate.De precizat: retrimiterea de gradul al II-1ea nu este admisa in dreptul roman, potrivit art. 4 alin.2 din legea 105\1992, conform caruia,,retrimiterea facuta de legea straina la dreptul altui stat este fara efect".

10. Conditia identitatii de reglernentare (a reaiprocitatii) subiect: conditia identitatii de reglementare (a reciprocitatii). Definitie si reglementare in Legea 105\1992.Identitatea de reglementare (reciprocitatea) - ca regula, aplicarea legii straine este independenta, nefiind conditionata de reciprocitate;- resiprocitatea poate fi:a) legislativa - cand in tara straina exista norme juridice similare ca si in tara forului;b) diplomatica - cand izvoraste dintr-o conventie intenationala la care sunt parti statele respective;c) de fapt - cand reciprocitatea este aplicata in practica autoritatilor competente din statele respective; * indeplinirea acesteia este prezumata pana la dovada contrara.Legea nr. 105/1992 cere expres conditia reciprocitatii in unele cazuri. precum:- persoanele juridice straine fara scop patrimonial pot fi recunoscute in Romania, printre altele, sub conditia reciprocitatii {art. 43};- scutirea de supralegalizare a actelor oficiale intocmite sau legalizate de o autoritate straina este permisa, printre altele, si pe baza de reciprocitate (art.162);- hotararile judecatoresti straine pot fi recunoscute in Romania, spre a beneficia de puterea lucrului judecat, daca este intrunita, printre altele, conditia existentei reciprocitatii in ceea ce priveste efectele hotararilor straine intre Romania si statul instantei care a pronuntat hotararea (art.176).

11. Titlul cu care este aplicat dreptul strain in Romania - Subiect: Titlul cu care este aplicat dreptul strain in Romania - regimul juridic, invocarea legii straine in fata autoritatii forului, sarcina probei legii straine.Titlul cu care se aplica legea straina in Romania - dreptul strain este aplicat in Romania cu acelasi titlu ca si dreptul national, insa, datorita naturii sale extranee acesta nu poate fi asimilat total dreptului forului, aplicandu-se cu anumite exceptii;- aplicarea legii straine este independenta de conditia reciprocitatii. afara numai daca Legea nr. 105/1 992 sau alte legi speciale prevad altfel;a) legea romana nu impune conditia reciprocitatii in privinta normelor conflictuale (astfel legea straina se va aplica chiar daca in sistemul de drept din care face parte nu exista o norma conflictuala identica cu regula din dreptul forului);b) legea romana nu impune conditia reciprocitatii in privinta normelor materiale.Invocarea legii straine in fata autoritatilor forului - instanta de judecata sau de arbitraj poate invoca din oficiu si pune in discutia partilor aplicarea legii straine la care trimite norma conflictuala romana ce nu are caracter imperativ;- daca este imperativa, instanta are obligatia sa o aplice;- de asemenea, partea interesata poate invoca din oficiu dreptul strain indiferent de caracterul normei conflictuale romane.Sarcina probei legii straine - dreptul juridic roman consacra sistemul mixt al colaborarii dintre instanta si parti in privinta dovedirii continutului legii straine, solutie deopotriva aplicabila si in litigiile supuse arbitrajului comercial international.

12. Interpretanea si mijloacele de proba a legii straine Subiect: lnterpretarea legii straine si mijloacele de proba a legii straine.Interpretarea legii straine - legea straina trebuie aplicata cu inteipretarea data in tara de origine, iar de modul in care aceasta se interpreteaza depinde corecta ei aplicare;

- legea straina la care trimite norma conflictuala romana, fiind considerata element de drept, gresita ei interpretare da dreptul la exercitarea cailor ordinare si extraordinare de atac (recurs pentru nelegalitate).

Mijloacele de proba a legii straine - legea straina se poate dovedi prin orice mijloc de proba;- potrivit Legii nr. 105\1992 privind dreptul international privat,mijloacele de proba constau in atestari de 1a organele statului care au edictat-o, avizul unui expert sau alte moduri adecvate;- in aceasta materie exista si unele conventii internationale care impun obligatii specifice statelor contractante (tratate bilaterale de asistenta juridica si Conventia Europeana in domeniul informarii asupra drepturilor straine – Londra 1968).- de asemenea, mijloacele de proba ale legii straine sunt:a) directe, instanta putand recurge la culegeri si jurisprudenta;b) indirecte, instanta putand utiliza la alte surse, precum, de exemplu:- atestari date de organele competente ale stafului a carui lege se aplica; - notarii publici din statul strain respectiv;- certificate de cutuma elaborate de specialisti in materie sau expertize.

13. Cazuri de inlaturare de la aplicare a legii straine potrivit Noului Cod Civil Subiect: Prezentati cele 3 cazuri de inlaturare de la aplicare a legii straine conform dispozitiilor Noului Cod Civil.Noul Cod Civil reglementeaza urmatoarele 3 cazuri de inlaturare de la aplicare a legii straine, si anume:- daca aplicarea legii straine incalca ordinea publica de drept international privat (aceasta in masura in care ar conduce la un rezultat incompatibil cu principiile fundamentale ale dreptului roman sau ale dreptului Uniunii Europene si cu drepturile fundamentale ale omului);- daca legea straina respectiva a devenit competenta prin fraudarea legii romane;a) in cazul inlaturarii aplicarii legii straine in aceste cazuri. Se aplica legea romana.- in mod exceptional, aplicarea legii straine poate fi inlaturate daca datorita circumstantelor cauzei, raportul juridic are o legatura foarte indepartata cu aceasta lege.a) in acest caz se aplica legea cu care raportul juridic prezinta cele mai stranse legaturib) de precizat: acest caz exceptional nu se aplica in cazul legilor privind starea civila sau capacitatea persoanei, precum si atunci cand partile au ales legea aplicabila.

14. Ordinea publica de drept international privat Subiect: ordinea publica de drept international privat. Comparati cu ordinea publica de drept intern.Ordinea publica de drept international privat - notiunea de ordine publica in dreptul international privat face referire la acele norme fundamentale pentru sistemul de drept al instantei care nu permit aplicarcarea regulilor straine, desi acestea din urma sunt competente conform norrnelor conflictuale ale forului;- exceptia de ordine publica constituie un instrument de protectie a ordinii juridice interne impotriva aplicarii legii straine care ar putea ccmprornite interesele vitale ale tarii forului;- elementele specifice ordinii publice in dreptul international privat:a) ordinea publica apare ca un corelativ exceptional in aplicarea legii straine, intrucat, desi legea straina este competenta, ea nu se va aplica;b) din punct de vedere procedural ea se concretizeaza prin o exceptie de fond, invocata de orice persoana interesata sau chiar din oficiu;c) daca exceptia de ordine publica este admisa se inlatura producerea efectelor legii straine normal competente in tara forului;d) ordinea publica in dreptul international privat determina aplicarea in mod subsidiar a legii forului.Caracterele ordinii publice in dreptul international privat - sunt doua la numar si anume:- caracterul variabil - adica ordinea publica este variabila:a) in timp, deoarece difera din punct de vedere al continutului in cadrul aceluiasi sistem de drept;b) in spatiu, deoarece se interpreteaza prin prisma dreptului roman.- caracterul actual - astfel, se ia in considerare continutul ordinii publice din momentul litigiului, daca in perioada cuprinsa intre nasterea raportului juridic si ivirea litigiului continutul ordinii publice se schimba.Efectele invocarii ordinii publice in dreptul international privat - potrivit art. 8 din Legea nr. 105\1992 rezulta ca ordinea publica are doua efecte:- un efect negativ - anume legea straina este inlaturata ca aplicare;- un efect pozitiv - anume aplicarea legii romane in cazul inlaturarii legii straine; se poate manifesta in doua moduri:- implicit - in sensul ca legea forului este aplicata numai pentru a inlatura efectele legii straine;- explicit - in sensul ca legea forului este aplicata si in materialitatea ei, in golul lasat prin inlaturarea legii straine.Comparatie intre ordinea publica de drept intern si ordinea publica de drept internationai privat:- asemanari:a) ambele isi au izvorul in dreptul international;b) ambele inlatura de la aplicare o lege, cu precizarea ca ordinea publica de drept intern cenzureaza actele juridice ale partilor care constituie legea acestora.- deosebiri:a) au functii diferite, astfel: - ordinea publica de drept intern stabileste limitele autonomiei de vointa a partilor in raporturilejuridice interne;

- ordinea publica de drept international privat indica limitele aplicarii legii straine in statul

forului.

b) au sfere de aplicare diferite, in sensul ca ordinea publica de drept intern este mai larga decat cea de drept international privat (astfel, nu tot ce este de ordine publica in dreptul intern este de ordine publica si in dreptul international privat).

15. Frauda legii aplicabile in dreptul international privat -Subiect: Fraudarea legii aplicabile in dreptul international privat. Comparatie cu frauda la lege in dreptul intern.Frauda legii aplicabile in dreptul international privat - constituie operatiunea prin care partile unui raport juridic folosind mijloacele legale de drept international privat isi creaza in mod voit conditiile pentru a se sustrage de sub incidenta legii normal competente, recurgand la dispozitiile altei legi convenabile lor.Conditiile fraudarii legii in dreptul international privat - pentru a exista frauda la lege in dreptul international privat trebuie intrunite cumulativ urmatoarele conditii:- sa existe un act de vointa a partii (partilor) in sensul deplasarii punctului de leqatura privitor 1a un raport juridic (ex.: schimbarea cetateniei, domiciliului);- partile sa foloseasca un mijloc de drept international privat care prin el insusi este licit (ex.: persoana juridica schimba sediul in alt stat decat cel initial);- scopul urmarit de parti sa fie ilicit:- rezultatul obtinut de parti sa fie ilicit.Sanctionarea fraudei la lege - frauda la lege in dreptul international privat se sanctioneaza cu nulitatea sau inopozabilitatea actului juridic (adica nu i se recunoaste actului respectiv nici un efect juridic).Materii in care poate interveni fraudarea legii in dreptul international privat sunt, in principal, urmatoarele : - starea civila. capacitatea si relatiile de famiiie ale persoanei fizice (statutul persoanei fizice) - frauda in aceasta materie consta, de regula, in faptul ca persoana fizica isi schimba in scop fraudulos cetatenia, domiciliul ori resedinta;- statutul organic al persoanei juridice - frauda consta in mutarea sediului social, de pe teritoriul statului forului pe cel al unui stat considerat ,,paradis fiscal", in scopul evaziunii legilor fiscale ale forului (insa, persoana juridica respectiva va continua sa functioneze pe teritoriul statului forului, ca persoana juridica straina - societate cornerciala);- regimul juridic al bunului mobil - frauda consta in faptul ca se schimba locul situarii bunului mobil intr-un alt stat, considerat,,paradis fiscal" (ex.: in aceasta categorie intra si schimbarea pavilionului navei);- forma exterioara a actelor juridice - frauda la lege consta in faptul ca se incheie actul intr-un alt stat si, prin efectul normei conflictuale, se aplica acelui act o lege mai favorabila pentru parti decat cea normal competenta sa se aplica in cauza;- continutul contractelor (fondul obligatiilor contractuale) - materia cea mai predispusa la frauda, intrucat in cadrui acesteia functioneaza principiui conform caruia contractul este supus legii atrase prin consens de parti (lex voluntatis), ceea ce favorizeaza frauda de lege.Comparatia intre frauda de lege in dreptul international privat si frauda de lege in dreptul intern - exista frauda de lege in dreptul intem atunci cand partile la un raport juridic fara element strain aplica o dispozitie legala prin deturnarea ei de la scopul firesc pentru care a fost edictata de legiuitor, eludand astfel prevederile unei alte legi interne, imperative, care le este insa defavorabila;- asemanari - conditiile fraudei de lege sunt aceleasi si ambele sunt incalcari indirecte ale legii;- deosebiri:

a) obiectul fraudei - in dreptul intern se fraudeaza o lege interna in favoarea altei legi interne, iar in dreptul international privat se fraudeaza norma conflictuala a forului si, prin aceasta, un sistem de drept in favoarea altuia;b) mecanismul fraudarii - la frauda de lege in dreptul intern se schimba continutul faptic al raportului juridic, care duce la aplicarea, in mod fraudulos, a unei alte legi decat cea corect aplicabila; iar in dreptul international privat se schimba continutul faptic conflictual, ceea ce duce la fraudareasistemuiui de drept normal competent.

16. Conflictul de legi in timp si spatiu. Subiect: Conflictul de legi in timp si spatiu. Conditiile recunoasterii in Romania a unui drept dobandit in strainatate.Conflictul de legi in timp si spatiu - apare in situatia in care efectele unui raport juridic nascut, rnodificat sau stins sub incidenta sistemuiui de drept al unui stat, se cer ulterior a fi recunoscute intr-un alt stat;- conflictul de legi in timp si spatiu mai poarta si denurnirea de teoria recunoasterii drepturilor dobandite.Conditiile necesare recunoastere unui drept dobandit in strainatate sunt urmatoarele:- dreptul sa fie constituit conform legii competente - care poate fi:a) fie legea straina a statului unde s-a dobandit dreptul;b) fie legea competenta desemnata de norma conflictuala a statului unde se invoca dreptul.- dreptul sa fie valabil dobandit potrivit legii straine competente – efectele acestuia fiind structurate de doua reguli, si anume:a) dreptul dobandit va produce in statul in care se invoca toate efectele prevazute de legea straina cornpetenta;b) dreptul dobandit nu poate produce mai multe efecte in alt stat decat cele admise de legea straina sub incidenta careia s-a constituit - dreptul dobandit sa nu fie contrar ordinii publice in dreptul international privat al tarii solicitate - potrivit Legii nr. 105\1992, drepturile castigate in strainatate sunt respectate in Romania, afara numai daca sunt contrare ordinii publice de drept international privat.

17. Executarea in Rornania a unei hotarari iudecatonesti straine. Subiect: Conditiile recunoasterii si executarii in Rornania a unei hotarari judecatoresti straine in conformitate cu dispozitiile Legii nr. 105\1992.Potrivit Legii nr. 105\1992, recunoasterea unei hotarari judecatoresti straine poate fi de doua feluri, si anume:- de plin drept - hotararile straine sunt recunoscute de plin drept in Romania daca.a) se refera la statutul civil a1 cetatenilor statului unde au fost pronuntate;b) fiind pronuntate intr-un stat tert, au fost recunoscute mai intai in statul de cetatenie al fiecarei parti.- prin hotarare judecatoreasca a instantei romane - hotararile referitoare la alte procese decat cele recunoscute de plin drept pot fi recunoscute in Romania, spre a beneficia de puterea lucrului judecat, daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:a) hotararea este definitiva, potrivit legii statului unde a fost pronuntata;b) instanta care a pronuntat-o a avut, potrivit legii tarii sale, competenta sa judece procesul;c) exista reciprocitate in ce priveste efectele hotararilor straine intre Romania si statul instantei care apronuntat hotararea.Legea nr. 1 05/1 992 prevede urmatoarele cazuri cand recunoasterea unei hotarari straine poate fi refuzata, si anume:

- hotararea este rezultatul unei fraude comise in procedura urmata in strainatate;- hotararea incalca ordinea publica de drept international privat roman (un asemenea temei de refuz il constituie si incalcarea dispozitiilor legale privitoare la competenta exclusiva a jurisdictiei romane);- procesul a fost solutionat intre aceleasi parti printr-o hotarare chiar nedefinitiva, a instantelor romane sau se afla in curs de judecata in fata acestora la data sesizarii instantei straine.Potrivit Legii nr. 105/1992, hotararile straine, care nu sunt aduse la indeplinire, de bunavoie de catre cei obligati a le executa, pot fi puse in executare pe teritoriul Romaniei, pe baza incuviintarii date, la cererea persoanei interesate, de catre tribunalui judetean in circumscriptia caruia urmeaza sa se efectueze executarea;- hotararile straine prin care s-ar lua masuri asiguratorii si cele date cu executarea provizorie nu pot fi puse in executare pe teritoriul Romaniei;- conditiile pentru acordarea fortei executorii unei hotarari judecatoresti straine in Romania sunt:a) hotararea este data de o instanta judecatoreasca competenta;b) hotararea judecatoreasca este executorie, potrivit legii care se aplica pe teritoriul unde a fost pronuntat;c) hotararea judecatoreasca a fost data cu aplicarea legii rnateriale competente, potrivit normelor dreptului international privat;d) hotararea judecatoreasca sa nu aduca atingere ordinii publice in dreptul international privat roman (fie prin dispozitiitre ei, fie prin executarea ei);e) intre tara noastra si tara a carei instante a dat hotararea sa existe reciprocitate de executare;f) dreptul de a cere executarea silita sa nu fie prescris potrivit legii romane;g) hotararea judecatoreasca straina sa nu fie rezultatul unei fraude comise in procedura urmata in strainatate.

18. Executarea in Romania a unei hotarari arbitrale straine- Subiect: Conditiile recunoasterii si executarii in Romania a unei hotarari arbitrale straine. Dreptul aplicabil. Raportul dintre dispozitiile Legii nr. 105\1992 si cele ale Conventiei de la New York din 1958 privind recunoasterea si executarea hotararilor arbitrale straine.De precizat: prevederile anterioare (sb. 17) referitoare la recunoasterea si executarea hotararilor straine se aplica si in cazul hotararilor arbitrale straine.Potrivit Legii nr. 105/1992, in cazul in care partile au incheiat o conventie arbitrala, pe care una dintre ele o invoca in instanta judecatoreasca, aceasta isi va verifica competenta; instanta va retine spre solutionare procesul daca:- paratul si-a formulat apararile in fond, fara nici o rezerva intemeiata pe conventia arbitrala;- conventia arbitrala este lovita de nulitate ori inoperanta;- tribunalul arbitral nu poate fi constituit din cauze vadit imputabile paratului in arbitraj.Raportul dintre Legea nr 105/1992 si Conventia de la New York din 1958 pentru recunoasterea si executarea sentintelor arbitrale straine - comparativ cu prevederile Conventiei de la New York, Legea nr. 105/1992 instituie conditii mai exigente in vederea recunoasterii sentintelor arbitrale straine;- potrivit Conventiei de la New York, partea impotriva careia este invocata sentinta trebuie sa probeze ca se aplica prevederile din Conventie, enumerarea temeiurilor care justifica refuzul recunoasterii si executarii sentintei fiind limitative;- corespunzator dispozitiilor Legii nr. 105\1992, partea care solicita recunoasterea si executarea hotararilor straine trebuie sa dovedeasca indeplinirea conditiilor stipulate in aceasta lege;

a) mai mult, Legea nr. 105\1992 distinge intre notiunea de recunoastere si cea de executare a hotararilor, iar textele ei comporta unele adaptari, daca sunt raportate la specificul litigiului arbitral.- de precizat, regulile de procedura cate vor fi luate in considerare pentru recunoasterea si executarea sentintelor arbitrale straine sunt, in principiu, potrivit Conventiei de la New York, cele din dreptul intern al statutrui solicitat.

19 Recureoasterea si executarea hotararilor Judecatoresti conform dispozitiilor Regulamentului 44\2001. Subiect: Recunoasterea si executarea hotararilo rjudecatoresti conform dispozitiiiorRegulamentului (CE) 44\2001.Recunoasterea hotararilor -judecatoresti conforrn dispozitiilor Reg. 44\2001 – o hotarare pronuntata intr-un stat membru al UE este recunoscuta in celelelalte state membre, fara sa fie necesar sa se recurga la vreo procedura speciala;- insa, o hotarare nu este recunoscuta:a) daca recunoasterea este vadit contrara ordinii publice a statului membru solicitat;b) daca actul de sesizare a instantei sau un aIt act echivalent nu a fost comunicat sau notificat paratului care nu s-a infatisat in timp util si intr-o maniera care sa-i permita acestuia sa-si pregateasca apararea, daca paratul nu a introdus o actiune impotriva hotararii atunci cand a avut posibilitatea sa o faca;c) daca aceasta este ireconciliabila cu o hotarare pronuntata intrun litigiu intre aceleasi parti in statul membru solicitat;d) daca aceasta este ireconciliabila cu o hotarare pronuntata anterior intr-un alt stat membru sau intr-un stat tert intre aceleasi parti intr-o cauza avand acelasi obiect si aceeasi cauza cu conditia ca hotatarea pronuntata anterior sa intruneasca conditiile necesare pentru a fi recunoscuta in statul membru solicitat.Executarea hotararilor judecatoresti conform dispozitiilor Reg. 44\2001 – o hotarare pronuntata intr-un stat membru si care este executorie in statul in cauza este pusa in executare intr-un a1t stat membru atunci cand, la cererea oricareia dintre partile interesate, a fost declarata executorie in statul respectiv;- cererea se depune la instanta sau autoritatea competenta, potrivit Regulamentului 44\2001 ; - competenta teritoriala este determinata de domiciliul partii impotriva careia se solicita executarea sau de locul de executare;- oricare dintre parti poate introduce o actiune impotriva hotararii privind cererea de incuviintare a executarii;- hotararea pronuntata in strainatate nu poate fi revizuita pe fond in nici o situatie.

20. Recunoasterea si executarea hotararilor judecatoresti conform dispozitiilor Regulamentului 2201\2003- Subiect: Recunoasterea si executarea hotararilor judecatoresti conform dispozitiilorRegulamentului (CE) 2201 \ 2003 .Recunoasterea hotararilor judecatoresti conform dispozitiilor Reg. 2201\2003 – o hotarare pronuntata intr-un stat membru este recunoscuta in celelalte state rnembre fara a fi necesar sa se recurga la vreo procedura;

- o hotarare judecatoreasca pronuntata in materie de divort , de separare de drept sau de anulare a casatoriei nu se recunoaste:

a) in cazul in care reounoasterea contravine in mod evident ordinii publice a statului membru in care se solicita aceasta;

b) in cazul in care actul de sesizare a instantei sau un act echivalent nu a fost notificat sau comunicat in timp util paratului care nu s-a prezentat si astfel incat acesta sa isi poate

pregati apararea, cu exceptia cazului in care se constata ca paratul a acceptat hotararea intr-un mod neechivoc;

c) in cazul in care aceasta este ireconciliabila cu o hotarare pronuntata intr-o actiune intre aceleasi parti in statul membru in care se solicita aceasta;

d) in cazul in care aceasta este ireconciliabila cu o hotarare pronuntata anterior intr-un alt stat membru sau intr-un stat tert intr-o cauza intre aceleasi parti, din moment ce aceasta prima hotarare indeplineste conditiile necesare recunoasterii sale in statul membru in care se solicita aceasta.

- O hotarare judecatoreasca pronuntata in materia raspunderii parintesti nu este recunoscuta:

a) in cazul in care recunoasterea contravine in mod evident ordinii publice din statul membru in care se solicita recunoasterea, luand in considerare interesul superior al copilului;

b) in cazul in care, cu exceptia procedurilor urgente, aceasta a fost pronuntata fara a-i da copilului posibilitatea de a fi ascultat, incalcandu-se astfel normele fundamentale de procedura din statul membru in care se solicita aceasta;

c) in cazul in care actul de sesizare a instantei sau un act echivalent nu a fost notificat sau comunicat in timp util persoanei care nu s-a prezentat si astfel incat aceasta sa isi poata pregati apararea, cu exceptia cazului in care se constata ca respectiva persoana a acceptat hotararea intr-un mod neechivoc;

d) la solicitarea oricarei persoane care sustine ca hotararea se opune exercitarii raspunderii sale parintesti, in cazul in care hotararea a fost pronuntata fara ca aceasta persoana sa fi avut posibilitatea de afi ascultata;

e) in cazul in care aceasta este ireconciliabila cu o hotarare pronuntata ulterior in materia raspunderii parintesti in statul membru in care se solicita recunoasterea;

f) in cazul in care aceasta este ireconciliabila cu o hotarare pronuntata ulterior in materia raspunderii parintesti intr-un alt stat membru sau in statul tert in care copilul isi are resedinta obisnuita, din moment ce hotararea ulterioara indeplineste conditiile necesare recunoasterii sale in staful membru solicitat.

Executarea hotararilor judecatoresti conform dispozitiilor Reg. 2201\2003 o hotarare judecatoreasca pronuntata intr-un stat membru cu privire 1a exercitarea raspunderii parintesti fata de un copi1, care este executorie in acel stat si care a fost comunicata, se executa intr-un alt stat membru dupa ce s-a incuviintat executarea la cererea oricarei parti interesate;- competenta teritoriala se stabileste in functie de resedinta obisnuita a persoanei irnpotriva careia se solicita executarea sau in functie de resedinta obisnuita a oricarui copil vizat de cerere ori in functie de locul de executare;- procedura privind depunerea cererii este reglementata de dreptul statului membru in care are loc executarea;- hotararea judecatoreasca nu poate face obiectul unei revizuiri pe fond;- oricare dintre parti poate exercita o cale de atac impotriva hotararii privind cererea de incuviintare a executarii.

21. Conflictul mobil de legi Subiect: Conflictul mobil de legi. Solutionarea conflictului mobil de legi in dreptul roman.Conflictul mobil de legi - desemneaza situatia in care un raport juridic este supus succesiv la doua sisteme de drept diferite, ca urmare a deplasarii punctului de legatura al normei conflictuale aplicabile.Solutionarea conflictului mobil de legi in dreptul roman - se face conform normelor sistemului de drept roman (mai exact normele conflictuale ale forului);- legislatia romana cuprinde mai multe solutii in aceasta materie, si anume:

a) in orice situatie se da prioritate legii vechi (anterioare) - exemplu: Legea nr. 105\1992 contine aceasta solutie in domeniul relatiilor personale si a celor patrimoniale dintre soti;b) in alte situatii are prioritate legea noua - exemplu: in materia mostenirii testamentare in privinta bunurilor mobile;c) in alte situatii se aplica fie legea veche. fie legea noua - exemplu: in materie de testament ori in cazul admisibilitatii divortului;d) intr-o alta situatie se aplica principiul legii mai favorabile - exemplu: in cazul filiatiei copilului din afara casatoriei.

22. Competenta exclusiva a instantelor -Subiect: Comparati reglementarea privind competenta exclusiva a instantelor, conform Regulamentului 44\2001 cu competenta exclusiva a instantelor romane. conform Legii nr. 105\1992.Potrivit regulamentului nr.44\2001 urmatoarele instante au competenta exclusiva, indiferent de domiciliu (art.22):- in materie de drepturi reale imobiliare sau de inchiriere a unor imobile, instantele din statul membru pe terioriul caruia este situat imobilul;- in ceea ce priveste valabilitatea constituirii, nulitatea sau dizolvarea societatilor ori a persoanelor juridice ce au sediul pe teritoriul unui stat membru sau valabilitatea deciziilor organelor acestora- instantele din statul respectiv:- in ceea ce priveste valabilitatea inregistrarilor in reqistrele publice, instantele din statul membru pe teritoriul caruia se pastreaza registrul;- in ceea ce priveste inregistrarea sau valabilitatea brevetelor, marcilor, desenelor si modelelor industriale, precum si a altor drepturi similare ce necesita depunerea sau inregistrarea, instantele din statul membru pe teritoriul caruia depunerea sau inregistrarea a fost solicitata, a avut loc, ori in temeiulunui instrument comunitar sau a unei conventii internationale, se considera ca a avut loc;- in ceea ce priveste executarea hotararilor, instantele din statul membru pe teritoriul caruia a fost sau urmeaza sa fie executata hotararea;Potrivit legii nr.105\1992 instantele romane sunt exclusiv competente sa judece procesele privind raporturi de drept international privat referitoare la (art.151):- acte de stare civila intocmite in Romania si care se refera la persoane domiciliate in Romania, cetateni romani sau straini fara cetatenie:-incuviintarea adoptiei daca cel ce urmeaza sa fie adoptat are domiciliul in Romania si este cetatean roman sau strain fara cetatenie;- tutela si curatela privind ocrotirea unei persoane domiciliate in Romania, cetatean roman sau strain fara cetatenie;- punerea sub interdictie a unei persoane care are domiciliul in Romania- desfacerea, anularea sau nulitatea casatoriei, precum si in alte litigii dintre soti, cu exceptia celor privind imobile situate in strainatate daca,la data cererii, ambii soti domiciliaza in Romania, iar unul dintre ei este cetatean roman sau strain fara cetatenie;- mostenirea lasata de o persoana care a avut ultimul domiciliu in Romania;- imobile situate pe teritoriul Romaniei;.- executarea silita a unui titlu executoriu pe teritoriul Romaniei.

23. Prorogarea de competenta potrivit Regulamentului 44\2001- Subiect: Alegerea instantei competente (prorogarea de competenta) conform Regulamentului 44\2001 .Prorogarea de competenta - daca prin conventia partilor, dintre care una sau mai multe au domiciliul pe teritoriul unui stat membru, competenta in solutionarea litigiului ce a survenit

sau poate surveni in legatura cu un raport juridic determinat revine instantei sau instantelor dintr-un stat membru, competenta revine acelei instante sau instantelor respective (art.23) ; - aceasta competenta este exclusiva, cu exceptia unei conventii contrare a partilor;- exceptand anumite cazuri in care competenta este determinata de alte dispozitii ale Regulamentului 44\2001, instanta din statul membru in fata careia se infatiseaza paratul este competenta (art.24);a) insa, aceasta regula nu se aplica in cazul in care infatisarea are ca obiect contestarea competentei sau o alta instanta are competenta exclusiva.

24. Litispendenta si conexitatea - Subiect: Litispendenta si conexitatea conform dispozitiilor Regulamentului 44\2001.Litispendenta si conexitatea potrivit Reg. 44\2001 - daca cereri avand acelasi obiect si cauza sunt introduse intre aceleasi parti inaintea unor instante din state membre diferite, instanta sesizata ulterior suspenda actiunea pana o stabileste competenta primei instante sesizate;- daca se stabileste ca prima instanta sesizata este competenta, instanta sesizata ulterior isi declina competenta in favoarea acesteia;- de asemenea, daca actiuni conexe sunt in curs de judecare inaintea unor instante din state membre diferite, instanta sesizata ulterior poate suspenda judecata;a) daca prima instanta sesizata are competenta in actiunea in cauza si daca legislatia interna permite conexarea acestor actiuni, instanta sesizata ulterior poate, 1a cererea uneia dintre parti, sa-si decline competenta.- potrivit acestui regulament, daca actiunile intra in competenta exclusiva a mai multor instante, orice instanta, alta decat cea care a fost sesizata initial, isi declina competenta in favoarea acesteia din urma.

25. Sfera de aplicare a Regulamentului 2201\2003-Subiect: Sfera de aplicare a Regulamentului 2201\2003 si raportul dintre acesta si Regulamentul 44\2001.Regulamentul 2201/2003 privind competenta, recunoasterea si executarea hotararilor judecatoresti in materie matrimoniala si in materia raspunderii parintesti:- se aplica materiilor civile privind:a) divortul, separarea de drept si anularea casatoriei;b) atribuirea, exercitarea, delegarea, retragerea totala sau partiala a raspunderii parintesti.- prezentul regulament nu se aplica: a) stabilirii sau contestarii filiatiei;b) hotararii privind adoptia si masurilor premergatoare acesteia, precum si desfacerea si declararea nulitatii adoptiei;c) numelui si prenumelui copilului;d) emanciparii;e) obligatiei de intretinere;f) actelor fiduciare si succesiunilor;g) masurilor luate ca urmare a faptelor penale savarsite de copii.Regulamentul 44\2001 se aplica in materie civila si comerciala indiferent de natura instantei, insa el nu se aplica, in special, in materie fiscala, vamala sau administrativa;

- prezentul regulament nu se aplica pentru:a) starea si capacitatea persoanelor fizice, regimurilor matrimoniale, testamente si

succesiuni;b) falimente, concordate sau proceduri similare;c) securitate sociala;

d) arbitraj.

26. Recunoasterea de drept a hotararilor -Subiect: Recunoasterea de drept (fara a fi necesara parcurgerea unei proceduri) a hotararilor conform dispozitiilor Regulamentului 2201\ 2003 .Recunoasterea de drept a unei hotarari judecatoresti potrivit Regulamentului 2201\2003 - hotararile judecatoresti pronuntate intr-un stat membru se recunosc in celelalte state membre fara a fi necesar sa se parcurga vreo procedura art.21; - nu este necesara nici o procedura pentru:a) actualizarea actelor de stare civila ale unui stat membru pe baza unei hotarari pronuntate in alt stat membru in materie de divort;b) separare de drept sau anulare a casatoriei cate nu mai poate fi supusa nici unei cai de atac in conformitate cu dreptul statului membru respectiv.- de precizat- orice parte interesata poate solicita, in conformitate cu dispozitiile prezentului regulament, pronuntarea unei hotaruri de recunoastere sau de refuz al recunoasterii hotararii judecatoresti;- exemplu: o hotarare judecatoreasca pronuntata in materie de divort, de separare de drept sau de anulare a casatoriei nu se recunoaste in cazul in care recunoasterea contravine in mod evident ordinii publice a statului membru in care se solicita aceasta:a) acelasi motiv de refuz al recunoasterii si in materia raspunderii parintesti, luandu-se in considerare interesul superior al copilului.

27. Procedura pentru recunoasterea unei hotarari- Subiect: Procedura necesara a fi urmata pentru a obtine recunoasterea unei hotarari conform Regulamentului 44\2001. Comparatie cu dispozitiile Regulamentului 2201\2003.Recunoasterea unei hotarari judecatoresti potrivit Regulamentului 44\2001 - ca si in cazul Regulamentului 2201/2003, o hotarare pronuntata intr-un stat membru este recunoscuta in celelalte state membre fara a fi necesar sa se parcurga vreo procedura speciala;- in cazul unei contestatii, orice parte interesata care invoca pe cale principala recunoasterea unei hotarari poate solicita, conform procedurilor prezentului regulament, ca hotararea sa fie recunoscuta;- daca hotararea este invocata pe cale incidentala inaintea unei instante a unui stat membru, aceasta din urma este competenta in materie;- exemplu: ca si in cazul Regulamentului 2201\2003, o hotarare nu este recunoscuta daca recunoasterea este vadit contrara ordinii publice a statului membru solicitat.

28. Aplicarea in tirnp a dispozitiilor Noului Cod Civil in materia dreptului international privatSubiect: Aplicarea in timp a dispozitiilor Noului Cod Civil in materia dreptuiui international privat.In ceea ce priveste aplicarea in timp a dispozitiilor Noului Cod Civil in materia dreptului international privat, legea nr. 71\ 2001 prevede urmatoarele : - dispozitiile de drept international privat din Codul Civil se aplica numai in cauzele deduse instantei judecatoresti sau autoritatii competente dupa data intrarii in vigoare a Noului Cod Civil, avand ca obiect raporturi juridice cu element de extraneitate, indiferent de data si locul incheierii actelor oriprocedurii sau savarsirii faptelor generatoare ale respectivelor raporturi juridice;

- in cazul raporturilor de drept international privat stabilite anterior intrarii in vigoare a Noului Cod Civil, competenta legii poate fi inlaturata daca aplicarea sa conduce la consecinte vadit injuste;- in cazule privind raporturi cu element de extraneitate aflate pe rolul instantelor judecatoresti sau autoritatilor competente, legea aplicabila se determina conform normelor de drept international privat aplicabile pana la data intrarli in vigoare a Noului Cod Civil.

29. Domeniul de aplicare al Regulamentului ROMA I- Subiect: Domeniul de aplicare si scopurile principale urmarite de Regulamentul Roma I.Regulamentul 593/2008 privind legea aplicabila obligatiilor contractuale (ROMA I ) se aplica in materie civila si comerciala, in situatiile in care exista un conflict de legi;- regulamentul nu se aplica, in special, in materie fiscala, vamala sau administrativa, precum si in ceea ce priveste probele si aspectele de procedura;- aplicarea universala - legea desemnata de prezentul regulament se aplica indiferent daca este sau nu legea unui stat membru;- scopurile urmarite de regulament - pentru o buna functionare a pietei interne este necesar ca normele statelor membre care reglementeaza conflictul de legi sa desemneze aceeasi lege nationala, indiferent de tara in care se afla instanta la care a fost introdusa actiunea, in scopul imbunatatirii previzibilitatiisolutiilor litigiilor, a certitudinii privind dreptul aplicabil si a liberei circulatii a hotararilor

30. Libertatea partilor de a alege legea aplicabila conforrn Regularnentului Roma I- Subiect: Libertatea partilor de a alege legea aplicabila conform dispozitiilor Regulamentului Roma I.Libertatea de alegere a legii aplicabile potrivit Regulamentului 593/2008 (ROMAI) - contractul este guverat de legea aleasa de catre parti, alegere care trebuie sa fie expresa sau sa rezulte din clauzele contractuale sau din imprejurarile cauzei;- de precizat: prin alegerea lor, partile pot desemna legea aplicabila intregului contract sau numai unei parti din acesta;- partile pot conveni, in orice moment, sa supuna contractul altei legi decat cea care il guverna anterior, iar aceasta modificare ce intervine ulterior incheierii contractului nu aduce atingere validitatii formei contractuiui si nu afecteaza in mod negativ drepturile tertilor;- de asemenea, daca, in momentul in care are loc alegerea, elementele relevante pentru situatia respectiva se afla in alt stat decat acela a carei lege a fost aleasa, alegerea facuta de parti nu aduce atingere aplicarii dispozitiilor legii acelui alt stat, de la care nu se poate deroga prin acord.

31. Legea aplicabila in absenta alegerii partilor -Subiect: Legea aplicabila in absenta alegerii partilor conform dispozitiilor Regulamentului Roma I. Criteriile generale prevazute de Regulament.Legea aplicabila in absenta alegerii partilor potrivit Regulamentutrui 593/2008 (ROMA I) - in cazul in care legea aplicabila contractului nu a fost aleasa de catre parti, criteriul general de

aplicare a legii il constituie legea statului in care isi are resedinta obisnuita partea contractanta care efectueaza prestatia;

- de asemenea, in cazul in care legea aplicabila nu poate fi determinata, contractul este reglementat de legea statului cu care are cele mai stranse legaturi;

- potrivit regulamentului. legea aplicabila contractului se determina dupa cum urmeaza (exemple):

a) contractul de vanzare-cumparare de bunuri este reglementat de legea statului in care isi are resedinta obisnuita vanzatorul;

b) contractul de prestari servicii este reglementat de legea statului in care isi are resedinta obisnuita prestatorul de servicii;

c) contractui privind un drept real imobiliar sau privind dreptul de locatiune asupra unui imobil este reglementat de legea statului in care este situat imobilul;

d) contractul de locatiune avand drept obiect folosinta privata si temporara a unui imobil pe o perioada de maximum sase luni consecutive este reglementat de legea statului in care isi are resedinta obisnuita proprietarul (cu conditia ca locatarul sa fie o persoana fizica si sa aiba resedinta obisnuita in acelasi stat);

e) contractul de franciza este reglementat de legea statului in care isi are resedinta obisnuita beneficiarul francizei;

f) contractul de distributie este reglementat de legea statului in care isi are resedinta obisnuita distribuitorul;

g) contractul de vanzare-cumparare de bunuri la licitatie este reglementat de legea tarii in care are loc licitatia, daca se poate stabili care este acest loc.

32. Normele de aplicare imediata - Subiect: Normele de aplicare imediata conform reglementarii Regulamentului Roma I.Potrivit Regulamentului 593/2008 (ROMA I), normele de aplicare imediata sunt norme a caror respectare este esentiala pentru un anumit stat in vederea salvgardarii intereselor sale publice, precum si pentru organizarea politica, sociala sau econornica, intrucat aceste norrne sunt aplicabile oricarei situatii ce intra in domeniul lor de aplicare, indiferent de legea aplicabila contractului, in temeiul acestui regulament;- este posibila aplicarea normelor de aplicare imediata cuprinse in legea statului in care obligatiile ce rezulta din contract trebuie sa fie sau au fost executate, in masura in care acestea antreneaza nelegalitatea executarii contractului;a) pentru ca aceste dispozitii sa poata fi puse in aplicare se tine cont de natura si de obiectul acestora, precum si de consecintele aplicarii sau neaplicarii 1or.

33. Validitatea de forma a contractului -Subiect: Reglementarile Regulamentului Roma I privind validitatea de forma a contractului.Validitatea de forma a contractului potrivit Regulamentului 593/2008 (ROMA I):- contractul incheiat intre persoane sau reprezentanti ai acestora care se afla in aceeasi tara in momentul incheierii este considerat valabil din punct de vedere al formei daca indeplineste conditiile de forma prevazute de legea care il reglementeaza in fond, in conformitate cu acest regulament sau de legea tarii in care se incheie contractul;- contractul incheiat intre persoane sau reprezentanti ai acestora care se afla in tari diferite in momentul incheierii este considerat valabil din punct de vedere al formei daca indeplineste conditiile de forma prevazute de:a) legea care il reglementeaza pe fond in conformitate cu acest regulament;b) sau de legea oricarei tari in care se afla oricare dintre parti sau reprezentantii acestora la momentul incheierii contractului;

c) sau de legea tarii in care, la data respectiva isi avea resedinta obisnuita oricare dintre partile contractante.- de precizat: aspectele anterioare nu se aplica contractelor incheiate cu consumatorii, forma unor astfel de contracte fiind reglernentata de legea statului in care isi are resedinta obisnuita consumatorul;- de precizat: contractul ce are ca obiect un drept real imobiliar sau un drept de locatiune asupra unui imobil este supus conditiilor de forma prevazute de legea statului in care este situat bunul imobil in masura in care, conform legii respective:a) conditiile in cauza sunt aplicabile indiferent de tara in care este incheiat contractul si indiferent de legea care il reglementeaza;b) si de la respectivele dispozitii nu se poate deroga prin conventie.

34. Domeniul de aplicare al Regulamentului ROMA II -Subiect: Domeniul de aplicare si obiectivele urmarite de Regulamentul Roma II.Regulamentul 864\2007 privind legea aplicabila obligatiilor necontractuale (ROMA II) se aplica obligatiilor necontractuale in materie civila si comerciala, in situatii care implica un conflict de legi;- acesta nu se aplica, in special, in materie fiscala, vamala sau administrativa, sau in ceea ce priveste raspunderea statului privind acte sau omisiuni efectuate in exercitarea autoritatii statului (acta iure imperii);a) de asemenea, acest regulament nu se aplica in materie probatorie si procedurala.- obiectivele urmarite de Regulamentul Roma II - redactorii acestui regulament au urmarit satisfacerea urmatoarelor obiective, si anume:a) retinerea unui element de localizare care sa conduca la desemnarea legii care prezinta legaturile cele rnai stranse cu situatia litigioasa;b) asigurarea previzibilitatii pentru parti si garantarea securiiatii juridice;c) realizarea unui echilibru intre interesele victimei si cele a1e persoanei responsabile.

35. Libertatea partilor de a alege legea aplicabila conform Regulamentului Roma II -Subiect: Libertatea partilor de a alege Legea aplicabila conform dispozitiilor Regulamentului Roma II.Libertatea de alegere a legii aplicabile potrivit Regulamentului 864/2007 (ROMA II) - partile au posibilitatea de a alege, de comun acord, legea care sa reglementeze obligatiile necontractuale nascute intre eie:- printr-un acord incheiat ulterior producerii faptului cauzator de prejudicii;- sau in cazul in care toate partile implicate desfasoara o activitate comerciala, alegerea poate avea loc, de asemenea, printr-un acord liber negociat anterior producerii faptului cauzator de prejudicii.- deprecizat: alegerea trebuie sa fie explicita sau sa reiasa din circumstantele referitoare la caz si nu poate aduce atingere drepturilor tertilor;- deprecizat: in cazul in care toate elementele relevante pentru situatia respectiva, in momentul in care are loc faptul cauzator de prejudicii, se afla in alta tara decat aceea a carei lege a fost aleasa, alegerea facuta de parti nu aduce atingere aplicarii dispozitiilor imperative ale legii acelei alte tari, de la care nuse poate deroga prin acord.

36. Culpa in contrahendo -Subiect: Culpa in contrahendo - notiune si reglernentare de catre Regulamentul Roma II.culpa in contrahendo : vina in incheierea contractuluiCulpa in contrahendo - potrivit Regulamentului 854\20A7 (ROMA II), legea aplicabila obligatiilor necontractuale ce decurg din intelegerile dinainte de semnarea unui contract, indiferent daca respectivul contract a fost efectiv semnat sau nu, este legea aplicabila contractului in cauza sau legea care ar fi fost aplicabila contractului daca acesta ar fi fost incheiat;- daca legea aplicabila nu se poate stabili potrivit prevederilor anterioare atunci legea aplicabila este:a) legea statului in care s-a produs prejudiciul, indiferent in ce tara are loc faptul cauzator de prejudicii si indiferent de tara sau tarile in care se manifesta efectele indirecte ale respectivului fapt;b) sau in cazal in care partile isi au resedinta obisnuita in aceeasi tara in momentul producerii faptului cauzator de prejudicii, se aplica legea respectivei tari;c) sau in cazul in care reiese clar, din toate circumstantele referitoare la caz, ca obligatia necontractuala rezultata din intelegerile la care se ajunge inainte de semnarea unui contract are in mod vadit mai multa legatura cu o alta tara decat cea prevazuta anterior, se aplica legea acelei alte tari.

37. Legea aplicabila faptelor ilicite - Subiect: Norma generala privind legea aplicabila faptelor ilicite conform dispozitiilor Regulamentului Roma II.Norma generala privind legea aplicabila faptelor ilicite - potrivit Regulamentului 864\2007 (ROMA II), legea aplicabila obligatiilor necontractuale ce decurg dintr-o fapta ilicita este legea tarii in care s-a produs prejudiciul, indiferent in ce tara are loc faptul cauzator de prejudicii si indiferent de tara sau tarile in care se manifesta efectele indirecte ale respectivului fapt;- in cazul in care persoana a carei raspundere este invocata si persoana care a suferit prejudiciul isi au resedinta obisnuita in aceeasi tara in momentul producerii prejudiciului, se aplic a legea respectivei tari;- daca fapta ilicita are in mod vadit mai multa legatura cu o alta tara, decat cea mentionata anterior, se aplica legea acelei alte tari;a) o legatura vadit mai stransa cu o alta tara se poate intemeia pe o relatie preexistenta intre parti, precum un contract, care este in stransa legatura cu respectiva fapta ilicita.

38. Imbogatirea fara justa cauza si gestiunea de afaceri- Subiect: Dispozitiile Regulamentului Roma II in materia imbogatirii fara justa cauza si a gestiunii de afaceri (negotiorurn gestio).Imbogatirea fara justa cauza - potrivit Regulamentului 864\2007 (ROMA II), daca o obligatie necontractuala ce decurge din imbogatirea fara justa cauza, inclusiv plata nedatorata, se refera la un raport existent intre parti, precum cel rezultat dintr-un contract sau dintr-o fapta ilicita, raport strans legat de respectiva imbogatire fara justa cauza acesta este reglementat de legea care reglementeaza raportul vizat;- daca legea aplicabila nu poate fi stabilita in temeiul prevederilor anterioare, iar partile isi au resedinta obisnuita in aceeasi tara in momentul producerii faptului cauzator al imbogatirii fara justa cauza, se aplica legea respectivei tari- daca legea aplicabila tot nu poate fi stabilita, aceasta va fi legea tarii in care s-a produs imbogatirea fara justa cauza;

- de asemenea, daca obligatia necontractuala ce decurge din gestiunea de afaceri are in mod vadit mai multa legatura cu o alta tara decat cea mentionata de regulament, se aplica legea acelei alte tari.Gestiunea de afaceri (negotiorum gestio) - potrivit Regulamentului 864\2007 (ROMA II), daca o obligatie necontractuala care decurge din gestiunea de afaceri se refera la un raport existent intre parti, precum cel rezultat din un contract sau dintr-o fapta ilicita, raport strans legat de respectiva obligatie necontractuala, aceasta va fi reglementata de legea care reglementeaza raportul in cauza;- daca legea aplicabila nu poate fi stabilita in temeiul prevederilor anterioare, iar partile isi au resedinta obisnuita in aceeasi tara in momentul producerii actuiui sau faptului cauzator de prejudicii, se aplica legea respectivei tari;- daca legea aplicabila tot nu poate fi stabilita, aceasta va fi legea tarii in care are loc gestiunea de afaceri;- de asemenea, in cazul in care reiese clar ca obligatia necontractuala ce decurge din gestiunea de afaceri are in mod vadit mai multa legatura cu o alta tara decat cea mentionata de regulament, se aplica legea acelei alte tari.

39. Ordinea publica a instantei competente retrimiterea si dispozitiile irnperative derogatorii potrivit Regulamentelor ROMA I si ROMA II -Subiect: Ordinea publica a instantei competente, retrimiterea si dispozitiiie imperative derogatorii in lumina dispozitiilor Regulamentelor Roma I si Roma II.In ceea ce priveste ordinea publica a instantei competente, ambele regulamente (ROMA I si ROMA II) afirma ca aplicarea unei dispozitii din legea oricarei tari determinate in cuprinsul acestora nu poate fi inlaturata decat daca o astfel de aplicare este vadit incompatibila cu ordinea publica a instantei competente.In ceea ce priveste excluderea retrimiterii, ambele regulamente (ROMA I si ROMA II) prevad ca aplicarea legii oricarei tari determinate in cuprinsul acestora inseamna aplicarea normelor de drept in vigoare in tara respectiva, cu exceptia normelor sale de drept international privat (ori exceptia cazului in care aceste regulamente prevad altfel).In ceea ce priveste dispozitiile imperative derogatorii, Regulamentul 864\2007 (ROMA II) prevede ca nici o dispozitie din cadrul acestui regulament nu restrange aplicarea normelor imperative din legea instantei competente, indiferent de legea aplicabila celorlalte obligatii necontractuale.

40. Legea aplicabila bunurilor imobile- Subiect: Legea aplicabila bunurilor imobile. Comparatie intre dispozitiile Noului Cod Civil si dispozitiile Legii nr. 105\1992.Norma conflictuala cu privire la bunuri - statutul real este supus, de regula, legii locului situarii bunului (lex rei sitae);- prin statut real se intelege ansamblul elementelor care configureaza regimul aplicabil bunurilor;- de precizat: in principiu, norma conflictuala a locului situarii bunului (lex rei sitae) este imperativa; ,- Legea nr. 105/1992 stabileste ca ,,posesia, dreptul de proprietate si celelalte drepturi reale asupra bunurilor, inclusiv cele de garantii reale, sunt carmuite de legea locului unde acestea se afla sau sunt situate, afara numai daca prin dispozitii speciale se prevede altfel" (art.49);a) de asemenea, platformele si alte instalatii durabile de exploatare a resurseior submarine situate pe platoul continental al unui stat sunt considerate ca bunuri imobile.- Noui Cod Civil prevede in cadrul art. 2613 acelasi lucru privitor la legea aplicabila bunurilor.

41. legea aplicabila conditiilor de fond ale actului juridic – Subiect. Dispozitiile Noului Cod Civil privind legea aplicabila conditiilor de fond ale actului juridic. Comparatie cu reglementarea Legii nr. 105\1992.Potrivit Noului Cod Civil, conditiile de fond ale actului juridic sunt stabilite de legea aleasa de parti sau, dupa caz, de autorul sau (art.2637);- alegerea legii aplicabile actului trebuie sa fie expresa ori sa rezulte neindoielnic din cuprinsul acestuia sau din circumstante;a) partile pot alege aplicarea legii privitor la intregul act juridic sau numai la o anumita parte a sa.- intelegerea privind alegerea legii aplicabile poate fi modificata ulterior incheierii actului; modificarea are efect retroactiv fara sa poata totusi:a) sa infirme validitatea formei acestuia;b) sau sa aduca atingere drepturilor dobandite intre timp de terti.Potrivit Legii nr. 105/1992, conditiile de fond ale actului juridic sunt stabilite de legea aleasa de catre autorul sau (art.69);- in lipsa, se aplica legea statului cu care actul juridic prezinta legaturile cele mai stranse, iar daca aceasta lege nu poate fi identificata, se aplica legea locului unde actul juridic unilateral este intocmit.Prevederile Noului Cod Civil si cele ale Legii nr. 105/1992 coincid in ceea ce priveste conditiile de fond ale actului juridic.

42. Legea aplicabila conditiilor de forma ale actului iuridic- Subiect: Dispozitiile Noului Cod Civil privind legea aplicabila conditiilor de forma ale actului juridic. Comparatie cu reglementarile Legii nr. 1 05 \ 1992.Potrivit Noului Cod Civil, conditiile de forma ale unui act juridic sunt stabilite de legea care ii carmuieste fondul (art.2639);- actul juridic este valabil din punct de vedere al formei daca indeplineste conditiile prevazute de una din 1egi1e urmatoare:a) legea locului unde a fost intocmit;b) legea cetateniei sau legea resedintei obisnuite a persoanei care l-a consimtit;c) legea aplicabila potrivit dreptului international privat al autoritatii care examineaza validitatea actului juridic.- in cazul in care legea aplicabila conditiilor de fond ale actului juridic impune, sub sanctiunea nulitatii, o anumita forma solemna, nici o alta lege dintre cele mentionate nu poate sa inlature aceasta cerinta, indiferent de locul intocmirii actului (anume chiar daca acesta a fost intocmit in strainatate).Potrivit Legii nr. 105/1992, conditiile de forma ale unui act juridic sunt stabilite de legea care ii carmuieste fondul (art.7I).Prevederile Noului Cod Civil si cele ale Legii nr. 185/1992 coincid in ceea ce priveste conditiile de forma ale actului juridic.

43. Legea aplicabila obligatiilor contractuale -Subiect: Dispozitiile Noului Cod Civil privind legea aplicabila obligatiilor contractuale.Potrivit Noului Cod Civil, legea aplicabila obligatiilor contractuale se determina potrivit reglementarilor dreptului Uniunii Europene (art.2640) ; - in materiile care nu intra sub incidenta reglementarilor Uniunii Europene sunt aplicabile dispozitiile acestui cod privind legea aplicabila actului juridic (anume legea aleasa de parti sau de autorul sau),daca nu se prevede altfel prin conventii internationale sau prin dispozitii speciale.

44. Legea aplicabila obligatiilor extracontractuale - Subiect: Dispozitiile Noului Cod Civil privind legea aplicabila obligatiilor extracontractuale.Potrivit Noului Cod Civil, legea aplicabila obligatiilor extracontractuale se determina potrivit reglementarilor dreptului Uniunii Europene (art.2641);- in materiile care nu intra sub incidenta reglementarilor Uniunii Europene se aplica legea care carmuieste fondul raportului juridic preexistent intre parti, daca nu se prevede altfel prin conventii internationale sau prin dispozitii speciale.