DREPT CONSTITUŢIONAL ŞI INSTITUŢII POLITICE

Acceptiunile dreptului

De-a lungul timpului, dreptul a avut mai multe semnificaţii şi anume:

Drept natural

Drept obiectiv

Drept pozitiv

Drept subiectiv

Potrivit dreptului natural, dreptul este un ansamblu de raporturi juste între oameni iar studiul şi practica dreptului constau în arta echitabilului şi a binelui.

„Ius est ars boni et aequi” – Celsius

Dreptul pozitiv reprezintă ansamblul de reguli în vigoare într-o ordine juridică dată şi este constituit din legi, indiferent de locul lor în ierarhia actelor normative, din cutume, uzanţe, decrete, hotărâri, precum şi dispoziţii luate în baza unei legi. Dreptul pozitiv este cunoscut în terminologia latină cu termenul de „ lege lata”.

Dreptul obiectiv are o sferă mult mai largă de cuprindere deoarece el se referă la toată creaţia juridică a omenirii din cele mai îndepărtate timpuri până în zilele noastre.

Proiectele legislative se numesc „lege ferenda”.

Dreptul subiectiv reprezintă o prerogativă de care se bucură orice subiect de drept de a beneficia, din partea statului şi a organelor sale, atât la nivel formal cât şi material de drepturile înscrise în actele legislative, începând cu constituţia. Această prerogativă determină posibilitatea subiectului de drept de a face, de a nu face şi de a cere celorlalte subiecte respectarea atributelor sale, conferite de lege, în măsura în care ceilalţi încalcă dreptul subiectiv, aceştia pot fi traşi la răspundere de către organele statului abilitate în acest sens.

Dreptul este în relaţii de interdependenţă cu alte sisteme normative, cum ar fi:

Religia

Morala

Tehnica

Aceste relaţii de interdependenţă poartă denumirea de internormativitate.

Dreptul se prezintă ca un sistem împărţit în drept public şi drept privat. Teoria acestei clasificări aparţine lui Ulpian, care susţine că dreptul public este dreptul care se referă la interesele statului iar dreptul privat vizează, în principal, interesele diferitelor persoane.

Potrivit acestei clasificări, în dreptul public intră următoarele ramuri:

Dreptul constituţional

Dreptul administrativ

Dreptul penal

Dreptul procesual penal

Dreptul internaţional public

În dreptul privat sunt cuprinse:

Dreptul civil

Dreptul comercial

Dreptul internaţional privat

Dreptul familiei

Dreptul constituţional – ramură a dreptului public – s-a conturat/format mult mai târziu decât alte ramuri de drept, ca de exemplu: dreptul civil, dreptul penal, ce pot fi regăsite, încă din timpul civilizaţiei greco-romane.

Începuturile acestei ramuri se situează spre sfârşitul secolului al XVIII-lea când au apărut primele constituţii scrise. Acest fenomen a determinat înfiinţarea primelor catedre de drept constituţional la Ferrara, în Italia, în anul 1797 şi la Paris în 1843.

Dreptul constituţional a fost definit ca acea ramură a dreptului unitar român formată din normele juridice care reglementează relaţiile sociale fundamentale ce apar în procesul instaurării, menţinerii, şi exercitării statale a puterii.

Pe lângă calitatea sa de ramură de drept, dreptul constituţional se conturează ca un factor structurant al întregului sistem de drept deoarece normele din toate celelalte ramuri ale dreptului trebuie să se conformeze normelor din dreptul constituţional în mod special celor cuprinse în constituţie. Această necesară conformitate dintre normele din celelalte ramuri ale dreptului şi normele dreptului constituţional se cheamă constituţionalitate.

Disciplina Dreptului Constituţional

Apărută ca şi ramură a dreptului constituţional, apărută mai târziu şi ştiinţa acestei ramuri s-a conturat în perioada modernă la sfârşitul secolului al XVIII-lea, odată cu apariţia primelor constituţii scrise.

Disciplina Drept Constituţional a constituit obiect de studiu pentru prima dată în Italia la Ferrara în 1797 iar în Franţa a fost înfiinţată prima catedră de drept constituţional la Paris în anul 1834.

La noi în ţară, primele noţiuni de Drept Constituţional s-au predat împreună cu cele de drept administrativ sub titulatura de drept public. Primul curs de drept constituţional apare în anul 1864 şi aparţine lui Alexandru Codrescu, fiind urmat de elemente de drept constituţional al lui Cristofor Suliotis în 1881 la Brăila.

Instituţiile politice ---- Din caiet

Termenul de instituţie vine din verbul latin „institutio” care înseamnă „a întemeia” , „a ridica” , „a aşeza cu temei”. Acest concept de instituţie se regăseşte în epoca modernă în gândirea juridică, sociologică, filosofică.

Instituţia juridică reprezintă un ansamblu de reglementări care vizează aceeaşi relaţie socială. Ex: instituţia juridică a familiei; proprietatea;

Prin instituţie politică sunt desemnate organismele care contribuie la exercitarea unitară a puterii politice, cum ar fi: Parlamentul, Şeful de Stat, Guvernul, Primul Ministru. În studiul acestei discipline intră atât dreptul constituţional dar şi instituţiile politice.

Raporturile de drept constituţional

-Raportul juridic reprezintă acea legătură socială reglementată de norma juridică, conţinând un sistem de interacţiuni reciproce între participanţi determinaţi, legătură ce este susceptibilă de a fi apărată prin forţa de constrângere a statului.

Raportul juridic reprezintă o relaţie socială reglementată juridic.

Pentru apariţia unui raport juridic este necesară existenţa unor premise sau condiţii generale, acestea fiind norma juridică şi subiectele de drept şi a unor premise speciale: faptele juridice.

Obiectul raporturilor de drept constituţional.

Obiectul reglemantării juridice împreună cu metoda reglementării juridice reprezintă criteriile în baza cărora se structurează ramurile sistemului dreptului. Obiectul reglementării juridice reprezintă relaţiile sociale şi cad sub incidenţa normelor juridice iar metoda reprezintă modalitatea practică de reglementare a conduitei în cadrul respectivelor relaţii sociale.

Relaţiile reglementate de normele dreptului constituţional sunt cele ce apar în procesul instaurării, menţinerii şi exercitării puterii statale. Ca atare, aceste relaţii sunt deosebit de importante.

Normele de drept constituţional.

Acestea sunt cuprinse în constituţie dar şi în alte acte normative, respectiv în legi constituţionale, organice, ordinare.

Normele dreptului constituţional au caracter fundamental deoarece ele reglementează relaţii deosebit de importante ce apar în procesul instaurării, menţinerii şi exercitării puterii statale.

Normele dreptului constituţional nu au, cel puţin în aparenţă, structura clasică tripartică, respectiv ipoteză, dispoziţie şi sancţiune.

Subiectele raporturilor de drept constitutional

In teoria generala a dreptului se considera ca subiecte ale raporturilor juridice sunt oamenii,fie individual ,fie grupati in colective.

Specificitatea raporturilor de drept constitutional este determinata si de subiectele acestor raporturi.Mai exact cel putin uunul dintre subiecte trebuie sa fie un detinator al puterii,inclusiv statul si trebuie ca aceste raporturi sa apara in procesul instaurarii, mentinerii si exercitarii puterii de stat.

Subiectele raporturilor de drept constitutional sunt:

-poporul

-statul

-organele statului sau autoritatile publice

-partidele si formatiunile politice

-cetatenii,strainii si apatrizii

1.Poporul

Prin articolul 2 aln.1 se recunoaste poporului in mod expres constitutional calitatea de subiect al raporturilor de drept constitutional.

2.Statul apare in calitatea de subiect al raporturilor de drept constitutional, fie direct(in cazul raporturilor de cetatenie),fie indirect prin intermediul organelor sale.

3.Organele statului sau autoritatile publice

Potrivit Constitutiei Romaniei din 1991 ,cu modificarile aduse in 2003 autoritatile publice cele mai importante ,rezultate ca urmare a aplicarii principiului separatiei si echilibrului puterilor in stat sunt:

-autoritatea legislativa

-autoritatea executiva

-autoritatea judecatoreasca

Parlamentul (autoritatea legislativa) este subiect al raporturilor de drept constitutional atat in intregul sau cat si prin organele sale interne.In prima situatie Parlamentul apare in aceasta calitate in procesul privind adoptarea legilor cu conditia ca raportul juridic la care participa sa fie de drept constitutional.In cea dea doua situatie organele interne ale Parlamentului ,comisiile parlamentare,birourile permanente,grupurile parlamentare pot fi si ele subiecte ale raporturilor de drept constitutional pentru ca contribuie la elaborarea legilor prin propuneri,avizari, activitati de control.

Cu privire la celelalte autoritati ale statului,executiva si judecatoreasca,si acestea pot fi subiecte ale raporturilor de drept constitutional daca aceste raporturi au caracter constitutional.

4.Partidele si formatiunile politice

Atat constitutia cat si legea 14 din 2003 a partidelor politice stabilesc ca partidele si formatiunile politice sunt subiecte ale raporturilor de drept constitutional deoarece ele constituie la exprimarea dorintei politice a cetatenilor.

5.Cetatenii

Ei apar ca subiecte ale raporturilor de drept constitutional fie in mod individual in anumite ipostaze(alegator,senator,deputat,presedinte)fie in mod colectiv , in organizatii , in circumscriptii electorale sau atunci cand promoveaza initiative legislative .

6,Birourile electorale

Ele sunt compuse din judecatori si reprezentanti ai partidelor politice si ele se constituie ca subiect al raporturilor de drept constitutional pe perioada desfasurarii alegerilor.

7.Strainii si apartizii

Acestia pot fi subiecte ale raporturilor de drept constitutional in cadrul procedurii de acordare a cetateniei romane, a azilului politic sau a statutului de refugiat.

IZVOARELE FORMALE ALE DREPTULUI CONSTITUTIONAL

Prin izvoarele dreptului constitutional intelegem formele in care se exprima drepturile constitutionale care nasc , modifica sau schimba raporturile dreptului constitutional

Identificarea izvoarelor formale ale dreptului constitutional se recurge la 2 criterii si anume autoritatea publica emitenta si continutul normativ.Aceste criterii determina forta juridica a actelor normative ce permite ierarhizarea acestora.

In raport de autoritatea publica

Cele mai importante izvoare ale dreptului constitutional sunt:

-constitutia si legile

-regulamentele parlamentului

-ordonantele guvernului

-tratatele internationale

Constitutia reprezinta cel mai important izvor de drept constitutional.Constitutita este considerata in totalitate izvor al dreptului constitutional deoarece normele pe care le cuprinde sunt norme de drept constitutional chiar daca unele dintre ele au dubla sau tripla natura juridica.

Legile de modificare a constitutiei.

Acestea sunt in aceeasi masura ca si constitutia izvoare ale dreptului constitutional,indiferent de domeniul pe care il reglementeaza.Aceasta categorie de legi este prevazuta in art. 73 aln.2 care prevede urmatoarele:

-„legile constitutionale sunt cele de revizuire a constitutiei”:un exemplu de lege constitutionala il reprezinta legea 429 din 2003 aprobata prin referendum national,prin care a fost modificata constitutia Romaniei din 1991.

Legea ca act juridic al parlamentului.

Legea are doua intelesuri ,un sens larg sau lato sensul,prin care intelegem orice act cu putere normativa ,si stricto sensul,un inteles restrans , limitat prin care intelegem orice lege adoptata de parlament.

Pe langa legile constitutionale Parlamentul mai poate adopta legi organice si legi ordinare(obisnuite)

Legile organice intervin numai in domeniile expres prevazute prin constitutie, in art.73 aln.3.

Legile ordinare poti interveni in orice domeniu cu exceptia domeniilor rezervate legilor organice.

Regulamentele Parlamentului

Regulamentul Camerei deputatilor ,regulamentul Senatului si regulamentul sedintei comune ale cele doua camere sunt izvoare ale dreptului constitutional deoarece reglementeaza relatii sociale ce apar in procesul instaurarii ,exercitarii si mentinerii puterii statale.Ele sunt adoptate de Parlament.Fiecare camera senat si parlament isi aproba regulamentul interior, iar in sedinta comuna isi adopta regulamentul sedintelor comune.

Ordonantele Guvernului.

Prin art.115 din constitutie a fost reglementata delegarea legislativa.In baza acesteia guvernul poate adopta ordonante, simple sau de urgenta.Aceste acte normative au forta juridica a legii.

Ordonantele de urgenta nu pot fi adoptate in domeniul legilor constitutionale , nu pot afecta regimul institutiilor fundamentale ale statului , drepturile , libertatile si indatoririle cetatenilor ,drepturile electorale si nu pot viza masuri de trecere silita a unor bunuri in proprietate publica.

Tratatul international.-sa ne uitam pe art.11 si art. 20 din constitutie

Tratatele internationale sunt inzvoare ale dreptului international public.Recent ele au devenit si izvoare ale dreptului constitutional cu respectarea unor conditii.Astfel potrivit art.11 din constitutie statul roman se obliga sa indeplineasca intocmai si cu buna credinta obligatiile ce-i revin din tratatele la care este parte tratate ratificate de Parlament.In urma modificarii din anul 2003 se mentioneaza ca in cazul in care un tratat la care Romania urmeaza sa devina parte cuprinde dispozitii contrare constitutiei ,ratificarea lui poate avea loc numai dupa revizuirea constituiei.

Dispozitiile art.20 care stabileste ca dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu declaratia universala a drepturilor omului , cu pactele si cu celelalte tratate , la care Romania este parte.

Tratatele si conventiile internationale sunt izvoare cu indeplinirea mai multor conditii:

-sa fie de aplicatie directa

-sa fie ratificate conform prevederilor constitutionale(art.91)

-sa reglementeze relatii sociale ce fac obiectul dreptului constitutional

Pe langa aceste izvoare formale in doctrina mai sunt amintite si alte izvoare cum ar fi:

-cutuma(obiceiul)-numai in anumite conditii

-jurisprudenta

Teoria constitutiei

Constitutia , ca ansamblu de reguli fundamentale privind organizarea si exercitarea puterii s-a manifestat inca de la inceputul existentei fiecarui stat sub forma unor reguli cutumiare.

Cutuma are doua elemente:

-elementul material –consta intr-o practica indelungata

-elementul subiectiv –inseamna credinta interioara subiectiva

Marea Britanie cunoaste o constitutie cutumiara, completata cu anumite texte fundamentale scrise cum ar fi :Magna cartum libertatum din 1215, Bill of rights din 1627 ,Haberas Corpus din 1679.

Notiunea moderna a constitutiei isi trage originea din revolutia americana si franceza,

Prima constitutie scrisa este constitutia americana din anul 1787, iar in Europa constitutia Poloniei din mai 1781 si constitutia Frantei din noiembrie 1791.

Dupa modul de adoptare constitutiile se impart in:

-constitutii cutumiare

-constitutii scrise

Constitutiile cutumiare se prezinta sub forma unor obiceiuri, practici, precedente cu privire la constitutirea , competenta si functionarea organelor puterii.

Se intalnesc constitutii cutumiare in tari precum:M.Britanie , Noua Zeelanda, Canada, Australia,Israel.

Constitutiile scrise reunesc regulile de guvernare intr-un document solemn adoptat dupa o procedura pre-determinata.

Conceptiile care au stat la baza constitutiilor scrise au fost:teoria contractului social si teoria statului de drept (rule of law).

Forme de constitutii scrise:

Constitutia concedata (acordata)reprezinta constitutia pe care monarhul absolut o ofera supusilor sai , acceptand sa acorde acestora anumite drepturi.Este considerata o constitutie destul de rudimentara si poate fi exemplificata cu constitutia franceza a lui Ludovic al 18-lea de la 1814, sau constitutia Japoniei, din 1889.

Constitutia( statutul)plebiscitara reprezinta o constitutie elaborata si perfectata de seful statului , ulterior supusa ratificarii populare.Procedura ratificarii confera acestui tip de constitutie o anumita tenta democratica ex:statutul lui Al. Ioan Cuza care dupa lovitura de stat de la 2 mai 1864 a dizolvat parlamentul si a adoptat noua constitutie sub numele statutul dezvoltator al conventiei de la Paris

supus ratificarii populare prin previscit.

Pactul reprezinta un tip de constitutie ce rezulta in urma unui acord, mai exact un pact intre suveran si popor, reprezentat prin adunarile reprezentative.

Cele doua parti, suveranul si poporul, se afla pe picior de egalitate.Sunt considerate constitutii pact constitutia Engleza , constitutia Franceza din 1830 si constitutiile Romaniei din 1966 si 1923.

Constitutia conventie consta in alegerea unei adunari constituante ai carei membrii sunt delegati de popor si care are ca obiectiv elaborarea unei constitutii.Prima constitutie conventie a fost elaborata in statul American Virginia in anul 1776 fiind urmata de constitutia Statelor Unite ale Americii in anul 1787.Caracterul democratic al acestui model de constitutie , este determinat de faptul ca atat initiativa cat si adoptarea propriu-zisa apartin poporului.In ceea ce priveste constitutia Romaniei din 1991 aceasta a fost adoptata de o adunare constituanta si ulterior aprobata prin referendum.

Constitutia parlamentara presupune adoptarea de catre parlament , cu respectarea urmatoarei proceduri:initiativa , elaborarea proiectului , discutarea publica a acestuia,adoptarea proiectului cu o majoritate de cel putin doua treimi din numarul membrilor parlamentului.

O alta impartire a constitutiilor este:

-constitutii flexibile

-constitutii rigide

Constitutiile flexibile (suple)-in cazul acestora modificarea se face de catre acelasi organ care elaboreaza toate celelalte categorii de legi si dupa o procedura asemanatoare.ex:constitutia cutumiara.

Constitutiile rigide-modificarea acestora se face printr-o procedura complicata si de o adunare special constitutita in acest sens.Constitutiile0 scrise sunt prin excelenta constitutii rigide

Constitutia Romaniei din 1991 este o constitutie rigida deoarece , potrivit art.151, prevede o procedura greoaie de modificare, iar in art.152 sunt mentionate domenii in care nici o initiativa de revizuire nu poate fi acceptata.

SUSPENDAREA SI ABROGAREA CONSTITUTIEI

Suspendarea constitutiei reprezinta scoaterea din vigoare a acesteia total sau partial pe o perioada de timp determinata.Suspendarea intervine in situatii critice cum ar fi:starea de necesitate, razboiul, o criza politica.

Suspendarea unei constitutii implica de cele mai multe ori o renuntare la formele democratice de guvernare si implicit o restrangere a drepturilor si libertatilor cetatenesti.Unele constitutii prevad in mod express imposibilitatea suspendarii asa cum este reglementat si in constitutiile Romane din 1866 si 1923.

Abrogarea reprezinta incetarea definitiva a efectelor unei constitutii , si intervine de cele mai multe ori atunci cand se adopta o noua constitutie.Aceasta situatie se regaseste si in cuprinsul constitutiei actuale a

Romaniei , care prevede ca intra in vigoare la data adoptarii ei prin referendum si se continua DATA LA CARE constitutia din 1965 este si ramane abrogata.

Suprematia constitutiei si controlul constitutionalitatii legilor.

In ierarhia actelor normative , constitutia ocupa locul cel mai important deoarece prin ea se reglementeaza bazele juridice ale statului si sunt prevazute si garantate drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor.

In titlul intati din constitutie la principiile generale se mentioneaza urmatoarele :

-in Romania respectarea constitutiei , a suprematiei sale si a legilor este obligatorie.-

Asigurarea suprematiei constitutiei se realizeaza printr-un mecanism juridic de control al constitutionalitatii legilor care prezinta diferente de la un sistem juridic la altul.

Formele controlului constitutionalitatii legilor

Prin constitutionalitatea legilor se intelege conformitatea dintre prevederile acestora cu cele ale constitutiei.

Prin control al constitutionalitatii legilor este desemnat ansamblul dispozitiilor normative care reglementeaza activitatea de verificare a conformitatii legilor, cu prevederile constitutiei.

Antinomiile in drept reprezinta situatiile in care doua sau mai multe norme juridice reglementeaza aceeasi relatie sociala in mod diferit.

De-a lungul timpului controlul constitutionalitatii legilor s-a realizat in principal prin doua modalitati:

-controlul realizat printr-un organ politic

-controlul realizat printr-un organ jurisdictional

Prima forma de control presupune controlul exercitat de catre organele legiuitoare sau de catre alte organe decat cele legiuitoare.Acest gen de control s-a impus pentru prima data in Franta in anul 1795, cand a fost infiintat senatul conservator , care putea decide anularea neconstitutionale.

In ceea ce priveste controlul jurisdictional acesta poate fi exercitat de catre organe judecatoresti , sau de catre alte organe , dar care folosesc o procedura asemanatoare cu cea judecatoreasca.Controlul exercitat de instantele judecatoresti poate fi de doua feluri :

-difuz -cand este exercitat de toate instantele , indiferent de gradul lor

-concentrat (centralizat) –cand este exercitat numai de anumite instante judecatoresti .

Controlul judecatoresc a f0st practicat pentru prima data in SUA incepand din anul 1803 desi el nu era prevazut in constitutie.In timp acest control a devenit un adevarat model , mai exact , modelul american deoarece a inspirat si alte sisteme constitutionale in special in tarile anglo-saxone.

Controlul exercitat de o autoritate politico-jurisdictionala este realizat de un organism special care are atat caracter politic sat si caracter juridic.Caracterul politic consta (rezida) in principal in modul de desemnare , de numire a membrilor organismului respectiv, iar caracterul jurisdictonal din procedura folosita pentru verificarea constitutionalitatii legilor.

Controlul constitutionalitatii legilor in Romania

Prima mentiune privind controlul constitutionalitatii legilor s-a facut in anul 1865 in cuprinsul statutului dezvoltator al conventiei de la Paris.Constitutia din anul 1866 nu avea nici o referire expresa la aceasta

institutie , dar pe cale jurisprudentiala , mai exact prin decizia pronuntata de tribunalul Ilfov in 1912 , instantele judecatoresti au procedat la verificarea constitutionalitatea legilor.

Prin constitutia din 1923 este prevazut in mod expres controlul constitutionalitatii legilor, efectuat numai de Curtea de Casatie in sesiuni unite.

Constitutiile din 1948 si 1952 nu au prevazut in mod explicit un control al constitutionalitatii legilor, el realizandu-se in procesul de adoptare a legilor de catre comistiile Marii Adunari Nationale.

Constitutia din 1965 a reglementat explicit controlul constitutionalitatii legilor, care era realizat de comisie constitutionala aleasa pe toata durata legislaturii.

In baza constitutiei din 1991 s-a optat pentru modelul european de control al consttutionalitatii legilor , prin infiintarea Curtii Constitutionale care este reglementata constitutional in articolele 142-147 si prin legea numarul 47 din 1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale.Prin legea 138 legea Curtii Constitutionale a fost modificata in 1997.Curtea Constitutionala este singura autoritate de jurisdictie constitutionala din Romania.

Structura Curtii Constitutionale

Curtea Constitutinale se compune din 9 judecatori, dintre care 3 sunt numiti de Camera Deputatilor, 3 de Senat si 3 de presedintele Romaniei pe o perioada de 9 ani.

Judecatorii Curtii Constitutionale sunt independenti in exercitarea mandatului lor.Deasemenea ei sunt inamovibili(nu pot fi schimbati sau avansati).

Competenta Curtii Constitutionale

Curtea Constitutionala se pronunta asupra constitutionalitatii legilor inainte de promulgarea acestora la sesizarea presedintelui romaniei, a unuia dintre presedintii celor doua camere, a Guvernului , a Inaltei Curti de Casatie si Justitie , a unui numar de cel putin 50 de deputati sau 25 de senatori, precum si din oficiu , asupra initiativelor de revizuire a constitutiei.De asemenea se pronunta asupra neconstitutionalitatii regulamentelor Parlamentelor.De asemenea reglementeaza asupra procedurii de numire a presedintelui.

O noua competenta a Curtii Constitutionale , care dateaza din 2003 este aceea de a solutiona conflictele de natura constitutionala dintre autoritatile publice , la cererea presedintelui Romaniei , a unuia din presedintii celor doua camere, a primului ministru sau a presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii.

Printre modificarile cele mai importante este aceea care priveste efectele deciziilor Curtii Constitutionale, astfel potrivit aln.1 al art.147 se dipune ca prevederile constatate ca fiind neconstitutionale isi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicare deciziei Curtii Constitutionale daca in acest interval Parlamentul sau Guvernul , dupa caz, nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile constitutiei.

Curtea Constitutionala emite 3 categorii de acte:

-decizii

-hotarari

-avize

EVOLUTIA CONSTITUTIONALA A STATULUI ROMAN

Inceputurile sistemului international in Romania sunt legate de proclamatia de la Islaz in 1848 considerata a fi prima constitutie romaneasca.

Organizarea constitutionala a Romaniei debuteaza cu Statutul Dezvoltator al Conventiei de la Paris si legea electata din 1864;cele doua reprezinta prima constitutie romaneasca.

Evolutia constitutionala propriuzisa incepe cu adoptarea constitutiei din 1866.

Printre actele normative adoptate dupa decembrie 1989, cele mai importante sunt :

-decretul lege nr. 2 ,mai exact 27 decembrie 1989 privind organizarea si functionarea Frontului Salvarii Nationale si a consiliilor teritoriale ale Frontului Salvarii Nationale .Prin acest act normativ, consiliul Frontului Salvarii Nationale a fost investit cu atributii legislative , iar presedintele consiliului Frontului Salvarii Nationale cu atributii executive.

-decretul lege nr. 8 din 31 decembrie 1989, privind inregistrarea si functionarea partidelor politice si a organizatiilor obstesti in Romania.

-decretul lege nr.81 din februarie 1990, privind infiintarea consiliului provizoriu de uniune nationala.Acesta era alcatuit din 50 de reprezentanti ai Frontului Salvarii Nationale iar cealalta jumatate era constituita din reprezentanti ai partidelor istorice.

-decretul lege nr.92 din martie 1990 , privind alegerea Parlamentului si a presedintelui Romaniei.Prin acest decret s-a stabilit structura si functiile Parlamentului si faptul ca Senatul si Adunarea Deputatilor in sedinta comuna se constituie de drept in Adunarea Constituanta pentru adoptarea noii constitutii a tarii.

-in noiembrie 1991 a fost adoptata constitutia actuala a Romaniei dezbatuta si votata de Adunarea Constituanta si supusa referendumului la 8 decembrie 1991.Constitutia din 1991 a fost revizuita prin legea nr.429 din 2003 ,aprobata prin referendumul national din 18-19 octombrie 2003 si a intrat in vigoare la 29 octombrie 2003.

TEORIA STATULUI

Termenul de stat este format din verbul latin „statuo” care inseamna a intemeia,a aseza iar sintagma „status civitas” exprima in Imperiul Roman , modul de organizare al cetatii, al societatii.La greci organizarea politica a unei colectivitati umane era desemnata prin expresia de „polis”-cetate sau „politeea”-forma de organizare.

Notiunea moderna de stat a aparut mai tarziu , spre sfarsitul secolului al 16-lea si inceputul secolului al 17-lea, iar primul care a folosit acest termen se considera a fi Machiavelli, in lucrarea sa „Principele”.

Din punct de vedere juridic, statul este alcatuit din urmatoarele elemente:

-un teritoriu

-putere politica organizata

-existenta unui grup conducator investit cu atributii de guvernare si de exercitare a puterii politice

-posibilitatea guvernantilor de a adopta norme cu putere de lege.

In decretul 31 din 1954 se stabileste ca statul este persoana juridica in raporturile in care participa nemijlocit , in nume propriu, ca subiect de drepturi si obligatii.

ELEMENTE DEFINITORII ALE STATULUI

In sens larg statul este format din 3 elemente componente si anume :

-teritoriul

-populatia

-puterea politica organizata in mod suveran

In sens restrans statul se refera la numai la puterea de stat, mai exact la mecanismul de organe prin care este organizata si condusa societatea.

Teritoriul statului reprezinta spatiul geografic alcatuit din sol, subsol, ape teritoriale, spatiul aerian.Asupra intregului sau teritoriu, statul exercita o autoritate exclusiva care se manifesta sub 3 aspecte:

-plenitudine

-exclusivitate

-opozabilitate fata de orice alt stat

Prin plenitudine se intelege faptul ca statul exercita in limitele sale teritoriale , functiile sale fundamentale, respectiv functia de legiferare, aceea de a organiza central si local administratia, de a stabili instantele de judecata, organizarea armatei, organizarea fortelor de politie.

Prin exclusivitate se intelege ca statul exercita in mod liber intreaga sa autoritate, fiind exclusa interventia sau amestecul altui stat.

Opozabilitatea presupune respectarea integritatii teritoriale a statului prin recunoasterea frontierelor acestuia.Frontiera reprezinta o institutie juridica definita ca o linie si eventual ca o zona , care separa teritoriul unui stat de altul si pana la care se limiteaza atributele suveranitatii sale.

Populatia reprezinta un ansamblu de oameni asezati pe un anumit teritoriu si intre care exista legaturi etnice,lingvistice, religioase, economice, culturale.

Forma de stat reprezinta modul de organizare a puterii avand ca elemente componente structura de stat forma de guvernamant si regimurile politice.

Structura de stat reprezinta modul de organizare si exercitare a puterii in raport cu teritoriul.Din acest punct de vedere statele pot fi imparite in doua categorii:

-state unitare

-state compuse

Statul unitar se caracterizeaza prin urmatoarele:

-este format dintr-un ansamblu unic de organisme constitutionale, prin care se exercita puterea la nivel central si local

-activitatea de guvernare se exercita de la centru pe cale ierarhica

-populatia are o singura cetatenie

-exista o singura ordine juridica, intemeiata pe o constitutie unica.

Caracterul unitar al statului nu exclude impartirea acestuia in administratii teritoriale.

Statele unitare sunt in principiu state centralizate , ele au o singura constitutie si o legislatie uniforma ,un singur Parlament , o singura administrare administrativ teritoriala, un singur sef al statului si un guvern unic, un singur sistem de organe judecatoresti care are competente pe intrg teritoriul statului.Statele unitare pot opta pentru descentralizare si deconcentrare.

Descentralizarea consta in posibilitatea recunoscuta de puterea centrala colectivitatilor locale ,de a adopta in anumite domenii anumite acte si decizii fara a se consulta in prealabil cu centrul.

Deconcentrarea reprezinta delegarea pe plan local, de catre agentii statului, a competentei de a lua decizii administrative in anumite domenii.In mai multe state printre care si Romania, acest lucru se realizeaza prin intermediul prefectilor.

Statul compus este format din mai multe entitati statale reunite intr-un stat suprapus lor si legate intre ele prin raporturi juridice complexe.Statele compuse se impart in:

-uniuni personale

-uniuni reale

-confederatii

- federatii

Uniunea personala este cea mai limitata forma de uniune a doua sau mai multe state care se caracterizeaza prin mentinerea independentei statelor componente si singurul element comun il reprezinta monarhul care este seful uniunii respective.ex:Austro-Ungaria , 1474 uniunea intre Arago si Castilla,Moldova si Muntenia a cunoscut uniunea personala prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza in 5 si 24 ianuarie 1859.

Uniunea reala este o asociatie de state care au in comun seful statului precum si alte organe constitutite in deosebi in domeniul relatiilor internationale, in probleme de aparare, finante.ex:Suedia si Norvegia in perioada 1815-1905, Austria si Ungaria 1867-1918.

Confederatia de state este o asociatie de state care urmaresc obiective identice, sunt legate prin angajamente reciproce şi au unul sau mai multe organe comune care exercită atribuţii in numele acesteia.Suveranitatea pe plan international este exercitata in numele confederatiei de un organ comun, iar pe plan intern fiecare stat isi pastreaza suveranitatea.ex:Confederatia Statelor Unite ale Americii intre anii 1778-1787, Germania intre anii 1815-1866 si a Elvetiei intre anii 1778-1848.

Federatia este formata din mai multe formatiuni statale care beneficiaza de un statut de autonomie in materie constitutionala, lingvistica, judecatoreasca.In relatiile internationale statul federal este singurul care are calitatea de subiect de drept.

Forma de guvernamant indica natura organului care indeplineste functia de sef al statului:monarh, presedinte , imparat , tar.Potrivit formei de guvernamant statele se impart in doua categorii:

-monarhii

-republici

Monarhia se caracterizeaza prin aceea ca seful statului este desemnat in mod ereditar sau dupa traditiile sistemului constitutional.Monarhia se imparte in :

-absoluta

-limitata

Monarhia limitata sau constitutionala implica restrangerea puterii monarhului de catre Parlament prin intermediul constitutiei.

Republica este forma de guvernamant in care seful statului este ales de regula pe o anumita perioada.Forme de republici:

-parlamentare-seful statului este ales de catre parlament:Germania, Italia

-prezidentiale –seful statului este ales direct de catre popor si are o foarte mare legitimitate populara.ex:SUA

-semiprezidentiale-seful statului este ales prin vot universal si direct si are prerogative destul de mari.ex:Franta

FUNCTIILE STATULUI

Prin functie a statului se intelege un complex de atributii avand o natura comuna, stabilite prin lege si realizate de un organ de stat specializat, potrivit unor anumite competente.

Formal exista 3 functii ale statului:

I.Functia legislativa

II.Functia executiva

III.Functia judecatoreascaFunctia legislativa reprezinta acea activitate a statului care are ca obiect elaborarea de norme ce pot fi aduse la indeplinire si prin forta de constrangere a statului.

In principiu functia legislativa este exercitata de catre Parlament, dar si Guvernul in anumite conditii poate sa desfasoare o activitate legislativa asa cum se prevede de exemplu in articolul 115 din Constitutie unde este reglementata delegarea legislativa.

II.Functia executiva consta in asigurarea serviciilor publice organizarea si aplicarea legilor atat pe plan central cat si pe plan local.Principalul organ al functiei executive este Guvernul.Actele emise in realizarea functiei executive sunt diverse:

a)decretele presedintelui,

b)hotarari si ordonante de guvern,

c)ordine si instructiuni,

d)regulamente

III.Functia judecatoreasca (jurisdictionala) reprezinta acea activitate a statului care are ca obiect solutionarea de catre instantele de judecata a conflictelor juridice ce apar intre diferite subiecte de drept.

ATRIBUTELE ESENTIALE ALE STATULUI:

1.Apararea tarii si mentinerea ordinii publice

2.Mentinerea cadrului juridic

3.Conducerea relatiilor internationale

4.Emiterea monedei nationale

CARACTERISTICILE PRINCIPALE ALE STATULUI ROMAN

Romania este un stat national, suveran si independent, unitar si indivizibil.Deasemenea Romania este un stat de drept, democratic si social.

CETATENIE

Cetatenia este un raport juridic complex si permanent intre un stat si o persoana fizica.Acest raport cuprinde drepturi si obligatii specifice dreptului constitutional, stabilite prin Constitutie si legi.In sens larg cetatenia este

o legatura politico-juridica intre persoana fizica si stat.Aceasta legatura intre stat si cetatean se poate stabili prin efectul legii sau prin obtiune individuala.

In lume exista 2 mari sisteme si respectiv principii:Jus sangriris si Jus logic.Calitatea de cetatean ii confera persoanei fizice toate drepturile fundamentale si impune toate indatoririle prevazute de dreptul constitutional.

PRINCIPIILE GENERALE ALE CETATENIEI ROMANE:

1.Majoritatea persoanelor din Romania dobandesc cetatenia potrivit principiului Jus sangriris (dreptul sangelui).Mai exact o persoana capata cetatenie ca efect de drept al legii dupa cetatenia parintilor. Conform sistemului Jus logic copilul devine cetateanul unui stat daca se naste pe teritoriul statului respectiv, chiar daca parintii au o alta cetatenie.Acest sistem se intalneste de exemplu, in Marea Britanie, SUA.

2.Egalitatea intre drepturi si indatoriri a tuturor cetatenilor români.

3.Numai cetatenii romani se bucura de toate drepturile si de protectia statului roman in toate imprejurarile.

4.Cetatenia nu poate fi retrasa aceluia care a dobandit-o prin nastere.

5.Casatoria nu produce efecte juridice asupra cetateniei celuilalt sot.

MODURILE DE DOBANDIRE A CETATENIEI ROMANE

Legea 21 din 1991 respectiv legea cetateniei romane prevede ca cetatenia romana este legatura si apartenenta unei persoane fizice la statul roman.Cetatenia romana se dobandeste prin nastere, prin adoptie si acordarea la cerere.

Dobandirea cetateniei romane prin nastere.In legea 21 din 1991 se prevede urmatoarele:

a)copii nascuti pe teritoriul Romaniei din parinti cetateni romani sunt cetateni romani:

-sunt socotiti cetateni romani cei care s-au nascut pe teritoriul statului roman, chiar daca numai unul dintre parinti este cetatean roman.

- s-au nascut in strainatate si ambii parinti sau numai unul dintre ei are cetatenie romana.

b)dobandirea cetateniei prin adoptie:

-cetatenia romana se dobandeste de catre copilul cetatean strain , sau fara cetatenie, prin adoptie daca adoptatorii sunt cetateni romani iar adoptatul nu a implinit varsta de 18 ani.

-in cazul declararii nulitatii sau anularii adoptiei, copilul care nu a implinit varsta de 18 ani este considerat ca nu a fost niciodata cetatean roman daca domiciliaza in strainatate sau daca paraseste tara pentru a domicilia in strainatate.

ACORDAREA CETATENIEI LA CERERE

Cetatenia romana se poate acorda la cerere cetatenilor straini sau celor fara cetatenie (apatrizii) cu indeplinirea mai multor conditii.

In ceea ce priveste fostii cetateni romani care inainte de 22 decembrie 1989 au pierdut cetatenia romana din motive neimputabile lor, acestia pot redobandi cetatenia romana la cerere cu pastrarea cetateniei straine si stabilirea domiciliului in tara sau mentinerea acestuia in strainatate.

In ceea ce priveste procedura acordarii cetateniei romane, acordarea cererilor de acordare sau de redobandire a cetateniei romane se face prin hotarare a guvernului care apreciaza asupra propunerilor ministrului de justitie.

Dovada cetateniei romane se face cu actul de identitate (buletin sau carte de identitate) sau cu certificatul constatator.

MODUL DE PIERDERE A CETATENIEI ROMANE

Cetatenia romana se poate pierde prin:

1.retragerea cetateniei romane

2.aprobarea renuntarii la cetatenia romana

1.Retragerea cetateniei romane:

Cetatenia romana se poate retrage unor persoane pentru motive intemeiate, atunci cand prin faptele lor au afectat grav interesele si imaginea statului roman.

2.Aprobarea renuntarii la cetatenia romana:

-persoana respectiva are 18 ani

-nu este invinuita sau inculpata penal

-nu este urmarita pentru debite

-a dobandit ori a solicitat si are asigurarea ca va dobandi o alta cetatenie

-copilul minor, cetatean roman, adoptat de un cetatean strain pierde cetatenia romana daca la cererea adoptatorilor dobandeste cetatenia acestora.

-copilul gasit pierde cetatenia romana , daca pana la implinirea varstei de 18 ani i s-a stabilit filiatia fata de parinti , iar acestia sunt straini

Cetatenia se acorda pentru servicii deosebite aduse tarii si natiunii romane.Ea se acorda la propunerea Guvernului de catre Parlament.

Forma de stat

Forma de stat reprezinta modul de organizare a puterii avand ca elemente componente structura de stat, forma de guvernamant si regimurile politice.

Structura de stat reprezinta modul de organizare si exercitare a puterii in raport cu teritoriul din acest punct de vedere statele pot fi impartite in:

State unitare

State compuse

A) Statul unitar este format dintr-un ansamblu unic de organisme constituante prin care se exercita puterea la nivel central si local.

Activitatea de guvernare se exercita de la centru pe cale ierarhica.

Populatia are o singura cetatenie.

Exista o singura ordine juridicaintemeiata pe o singura constitutie.

Statele unitare sunt in principiu state centralizate (e la o singura constitutie si o singura forma , un singur parlament, un singur sefal statului si un singur guvern unit, un singur sistem de organe judecatoresti care are competente pe intregul teritoriu al statului).

Statele unitare pot opta pentru descentralizare si desconcentrare.

Descentralizarea consta in posibilitatea acordata de puterile centrale colectivitatii localede a adopta un anumite domenii, anumite acte si decizii fara a se consulta in prealabil cu centrul.

Desconcentrarea reprezinta delegarea pe plan local de catre agentul statului a competentii de a lua decizii administrative in anumite domenii. In mai multe state (printer care si Romania) acest lucru se realizeaza prin intermediul prefectului.

B) Statul compus este format din mai multe entitatistatale reunite intr-un stat supus lor si legate intre ele prin raporturi juridice complexe.

Se impart in:

uniuni personale

uniuni reale

confederatii

federatii

Uniunea personala este cea mai limitata forma de uniune a doua sau mai multe state care se caracterizeaza prin mentinerea independentei ambelor state si singurul element comun il reprezinta monarhul care este seful uniunii respective.

Ex.: Austro-Ungaria, Aragn si Castilia, 1859 Moldova si Muntenia prin alegerea dubla a lui A.I. Cuza.

Uniunea reala este o asociatie de state care au in comun seful statului precum si alte state constituite in domeniul realatiilor international in probleme de aparare, finante.

Ex.: Suedia, Norvegia, Austro-Ungaria.

Confederatiile de state resprezinta o asociatie de state care urmeaza obiective identice si sunt legate prin angazamente reciproce si au una sau mai multe organizatii commune care exercita atributii in numele acesteia. Suveranitatea pe plan international este exercitata in numele confederatiei de unorgan comun, iar pe plan intern fiecare stat isi pastreaza suveranitatea.

Ex.: Confederatia S.U.A. 1778-1787, Germania 1815-1866, Elvetia.

Statul federal este format din mai multe formatiuni statale care beneficiaza de un stat de autonomie in materie constitutionala, lingvistica, judecatoreasca. In relatie internationala statul federal este singurul care are calitatea de stat de drept. Forma de guvernamant indica natura organizatiei care indeplineste functia de sef al statului care are diferite denumiri:presedinte, monarh, imparat etc.

Potrivit formei de guvernamant statele se impart in:

Monarhii

Republici

Monarhia se caracterizeaza prin faptul ca seful statului este ales prin sitem ereditar sau dupa traditia sistemului constitual. Monarhia Constituanta / Limitata implica restrangerea puterii monarhului de catre parlament prin intermediul Constitutiei.

Republica reprezinta forma de guvernamant in ca re seful statului este ales deregula pe o anumita perioada.

Republicile pot fi:

Parlamentare

Prezidentiale

Semiprezidentiale

In republicile parlamentare presedintele este ales de catre Parlament. Ex: Germania, Italia.

In republicile prezidentiale presedintele este ales direct de catre popor si are o foarte mare legimitate populara. Ex: S.U.A.

Se caracterizeaza prin vot si direct are …….. Ex: Franta.

DREPT CONSTITUTIONAL SI INSTITUTII POLITICE

Izvoarele formale ale dreptului constitutional.

Prin izvoarele dreptului constitutional intelegem formele in care se exprima normele dr const care nasc,modifica sau sting raporturi de dr const.

Identificarea izvoarelor formale ale dr const se recurge la 2 criterii :

Autoritatea publica emitenta

Continutul normativ al actului respectiv

Aceste criterii determina forta juridica a actelor normative ceea ce permite irarhizarea.In raport de autoritatea publica de la care provin, cele mai importante izvoare ale dr const sunt :

Const si legile de modificare a const

Regulamentele parlamentului

Ordonantele guvernului

Tratatele internationale (nu toate sunt izvoare)

Constitutia reprezinta cel mai important izvor de drept si in mod deosebit al dr const. Constitutia este considerata in totalitate un izvor al dr const deoarece normele pe care le cuprinde sunt norme de dr const chiar daca unele dintre ele au dubla sau tripla natura juridica. Cu privire la legile de modificare a const acestea sunt in aceeasi masura ca si const izvoare ale dr const indiferent de domeniul pe care il reglementeaza. Aceasta categorie de legi este prevazuta in articolul 73 alineatu 2 care prevede :” Legile constitutionale sunt cele de revizuire a const” (ex: Legea 429 din 2003 aprobata prin referendum national prin care a fost modificata const Romaniei prin 1991.)

Legea ca act juridic al parlamentului :

Legea are 2 intelesuri :

Un sens larg (latosensu) = prin care intelegem orice act cu putere normativa

Un sens limitat (stictosensu) = prin care intelegem numai legea adoptata de parlament

Pe langa legile constitutionale , parlamentu mai poate adopta legi organice si legi ordinare(obisnuite). Legile organice intervin numai in domeniile expres prevazute in const in articolul 73 alineatul 3. Legile obisnuite pot interveni in orice domeniu cu exceptia domeniilor rezervate legilor organice.

In regulamentele parlamentului, regulamentul camerei deputatilor si senatului si regualmentul sedintelor comune ale celor 2 camere sunt izvoare ale dr const deoarece reglementeaza relatii sociale ce apar in procesul instaurarii,exercitarii si mentinerii puterii statale.Sunt adoptate de parlament.

Ordonanţele guvernului :

Prin articolul 115 din constitutie a fost reglementata delegarea legislaiva. In baza acesteia guvernu poate adopta ordonante simple sau de urgenta. Aceste acte normative au forta juridica a legii. Ordonantele nu pot fi adoptate in domeniu legilor constitutionale, nu pot afecta regimul institutiilor fundamentale ale statului, drepturile si libertatile, indatoririle cetatenilor, drepturile electorale si nu pot viza masuri de trecere silita a unor bunuri in proprietate publica.

Tratatul internaţional :

Tratatele internationale sunt izvoare ale dreptului international public. Recent ele au devenit si izvoare ale dreptului constitutional cu respectarea unor conditii astfel potrivit art 11 din constitutie , statul roman se obliga sa indeplineasca in tocmai si cu buna credinta obligatiile ce ii revin din tratatele la care este parte ratificate de parlament. In urma modificarii din anul 2003 se mentioneaza in care in urma unui tratat in care Romania urmeaza sa devina parte, cuprinde dispozitii contrare const, ratificarea lui poate avea loc numai dupa revizuirea const. Retinem art 20 care stabileste ca dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordeaza cu declaratia universala a dreptului omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Romania este parte. Tratatele si conventiile internationale sunt izvoare conditii :

sa fie de aplicatie directa si imediata , sa fie ratificate conform prevederilor constitutionale (art 91) si sa reglementeze relatii sociale ce fac obiectul dr constitutional. Pe langa aceste izvoare in doctrina sunt amintite si alte izvoare cum ar fi : cutuma (obiceiul juridic) , judisprudenta (practica judiciara)

Teoria Constitutiei

Aparitia constitutiei

Constitutia ca ansamblu de reguli fundamentale privind organizarea si exercitarea puterii s-a manifestat inca de la inceputul existentei fiecarui stat sub forma unor reguli cutumiare. Cutuma prezinta 2 elemente : material (consta intr-o practica indelungata) , subiectiva (credinta interioara subiectiva ca regula respectiva reprezinta o regula de drept). Marea Britanie cunoaste o constitutie cutumiara completata cu anumite texte fundamentale scrise (Magna cartum libertatum , iunie 1217, Bill Rights), (Habeas Corpus 1679). Notiunea moderna a constitutiei isi trage originea din revolutiile franceze si americane. Prima constitutie scrisa este constitutia americana din 1687, iar in Europa , constitutia Poloniei din mai 1791 si constitutia Frantei noiembrie 1791. Impartirea constitutiei se face prin : constitutii cutumiare (se prezinta sub forma unor obiceiuri practici, precedente cu privire la constituirea, competenta si functionarea organelor puterii. Se intalnesc in : Marea Britanie, Noua Zeelanda, Canada, Australia, Isdrael), constitutiile scrise (reunesc regulile de guvernare intr-un document solemn adoptat dupa o procedura predeterminata).

Conceptiile care au stat la baza constitutiilor scrise au fost : teoria contractului social si acela al statului de drept. Statul de drept (rule of law)

Formele const scrise : Constitutia concentrata sau acordata (reprezinta constitutia pe care monarhul absolut o ofera supusilor sai acceptand sa acorde acestora anumite drepturi. Este considerata o const destul de rudimentara si poate fi exemplificata cu const franceza a lui Ludovic al 18 lea de la 1814 sau constitutia japoneza din 1889).

Constitutia plebiscitara sau statuara rep o const elaborata si perfectata de seful statului ulterior fiind supusa ratificarii populara. Aceasta convera o anumita tenta democratica (EX: Statul lui Alex Ioan Cuza care dupa lovitura de stat de la 2 mai 1964 ??? a dizolvat parlamentul si a adoptat noua constitutie.)

Pactul reprezinta acel tip de const ce rezulta in urma unui acord , mai ales un pact intre suveran si popor reprezentat prin adunarile reprezentative. Cele 2 parti se afla in principiu pe picior de egalitate. Prima constitutie conventie a fost elaborata in statul american Virginia in anul 1776, fiind urmata de const SUA din anul 1787.

Acest caracter democratic este determinat de faptul ca atat initiativa cat si adoptarea propriu zisa apartin poporului. In ceea ce priveste const Romaniei din 1991, aceasta a fost adoptata de o adunare constituanta si ulterior aprobata prin referendum.

Const parlamentare presupune adoptarea de catre parlament cu respectarea urmatoarei proceduri : initiativa , elaborarea proiectului , discutarea publica a acestuia, adoptarea proiectului cu o majoritate de cel putin 2 treimi din nr membrilor parlamentului.

Constitutii flexibile – sau suple , in cazul acestora modificarea se face de catre acelasi organ care elaboreaza toate celelalte categorii de legi si dupa o procedura asemanatoare (EX: Constitutia cutumiara)

Constitutii rigide – modificarea acestora se face printr-o procedura complicata si de o adunare special constituita in acest sens.

Constitutiile scrise sunt constitutii rigide.

Const Romaniei din 1991 este o const rigida deoarece potrivit art 151 o procedura greoaie de modificare iar in art 152 sunt mentionate domenii in care nici o initiativa de revizuire nu poate fi acceptata.

Suprematia constitutiei

Reprezinta scoaterea in vigoare a acestuia total / partial pe o perioada de timp determinata.

Suspendarea intervine in situatii critice, cum ar fi :

Starea de necesitate

Razboi

O criza politica

Suspendarea unei constitutii implica , de cele mai multe ori, o renuntare la formele democratice de guvernare si o restrangere a drepturilor si libertatilor cetatenesti.

Unele constitutii prevad in mod expres imposibilitatea suspendarii asa cum este reglementat si in constitutia Romaniei din 1866 si 1923.

Abrogarea = incetarea definitiva a efectelor unei constitutii si intervine de cele mai multe ori atunci cand se adopta o noua constitutie

Aceasta situatie se regaseste si in cuprinsul constitutiei actuale a Romaniei care prevede ca intra in vigoare la data adoptarii ei prin referendum si se continua ” data la care Constitutia din 1965 este si ramane abrogata”.

In ierarhia actelor normative, constitutia ocupa un loc cel mai important deoarece prin ea se reglementeaza bazele juridice ale statului si sunt prevazute si garantate, drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor.

In titlul intai din constitutie la principiile generale se mentioneaza urmatoarele : in Romania respectarea constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie. Asigurarea suprematiei constitutiei se realizeaza printr-un mecanism juridic si al constitutionalitatii legilor care prezinta diferente de la un sistem juridic la altul.

Formele controlului constitutionalitatii legilor

Prin constitutionalitatea legilor se intelege conformitatea dintre prevederile legilor cu cele ale constitutiei. Prin control al constitutionalitatii legilor este desemnat ansamblul dispozitiilor normative care reglementeaza activitatea de verificare a conformitatii legilor cu prevederile legii fundamentale.

Antinomiile in drept reprezinta situatiile in care 2 sau mai multe norme juridice reglementeaza aceeasi reactie sociala in mod diferit.

De-a lungul timpului controlul constitutionalitatii legilor s-a realizat in principal prin 2 modalitati : controlul realizat printr-un organ politic si controlul efectuat printr-un organ juridictional. Prima forma de control presupune controlul exercitat de catre organele legiuitoare sau de catre alte organe. Acest gen de control s-a impus pentru prima data in Franta in anul 1795 cand a fost infiintat Senatul Conservator care putea decide anularea actelor neconstitutionale.

In ceea ce priveste controlul juridictional acesta poate fi exercitat de catre organele judecatoresti sau de catre alte organe dar care folosesc o procedura asemanatoare cu cea judecatoreasca. Controlul exercitat de instantele judecatoresti poate fi difuz (cand este exercitat de toate instantele indiferent de gradul lor si concentrat sau centralizat cand este exercitat de anumite instante judecatoresti) Controlul judecatoresc a fost practicat pentru prima data in SUA incepand din anul 1803 desi el nu era prevazut in constitutie. In timp acest control a devenit un adevarat model mai exact modelul american deoarece a inspirat si alte sisteme constitutionale in special in tarile anglo-saxone.Controlul exercitat de o autoritate politico-jurisdictionalaeste realizat de un organism special care are atat caracter politic cat si caracter juridic. Caracterul jurisdictional

consta in modul de numire al membrilor organismului respectiv din procedura folosita pentru controlul constitutionalitatii legilor.

Calitatile legilor in Romania

Prima mentiune privind controlul constitutionalitatii legilor s-a facut in 1865 in cuprinsul statutului dezvoltator al conventiei de la Paris. Constitutia din anul 1866 nu avea nici o legatura expresa la aceasta institutie dar pe cale jurispridentiala (prin decizia pronuntata de tribunalul Ilfov in 1912, instantele judecatoresti au procedat la verificarea constitutionalitatii legilor). Prin constitutia din 1923 este prevazut in mod expres potrivit controlul constitionalitatii legilor efectuat numai de Curtea de Casatie in sesiuni unite. Constitutiile din 1948 si 1952 nu au prevazut in mod explicit un control al constitutionalitatii legilor, el realizandu-se in procesul de adoptare a legilor de catre comisiile Marii Adunari Nationale. Constitutia din 1965 a reglementat explicit controlul constitutionalitatii legilor care era realizat de o comisie constitutionala aleasa pe toata durata legislaturii. In baza constitutiei din 1991 s-a optat pentru modelul european de control al constitutionalitatii legilor prin infiintarea Curtii Constitutionale care este reglementate constitutional in articolele 142-146 si prin legea nr 47 din 1992 privind organizarea si functionarea curtii constitutionale. Curtea Constitutionala este singura autoritate de jurisdictie constitutionala. Structura Curtii Constitutionale : 9 judecatori dintre care 3 sunt numiti de Camera Deputatilor, 3 de Senat si 3 de presedintele Romaniei pe o perioada de 9 ani. Judecatorii curtii constitutionale sunt independenti in exercitarea mandatului lor, de asemenea sunt inamovibili (nu pot fi schimbati). Competenta Curtii Constitutionale : Curtea Constitutionala se pronunta asupra constitutionalitatii legilor inainte de promulgarea acestora la sesizarea presedintelui Romaniei al unuia dintre presedintii celor 2 camere, a guvernului, a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a unui numar de 50 de deputati sau 25 de senatori precum si din oficiu asupra initiativelor de reviziuire a constitutiei. De asemenea curtea se pronunta asupra neconstitutionalitatii regulamentelor parlamentului (art 146 din Constitutie).O noua competenta care dateazza din 2003 este aceea de a solutiona conflictele de natura constitutionala dintre autoritatile publice la cererea presedintelui Romaniei, a unuia din presedintii celor 2 camere, a primului ministru sau a presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Dintre modificarile cele mai importante sunt acelea care prevad efectele deciziei constitutionale astfel potrivit alineatului 1 al articolului 147 se dispune ca prevederile constatate ca fiind neconstitutioale isi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale daca in acest interval parlamentul sau guvernul dupa caz nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitii de constitutie. Curtea Constitutionala emite 3 categorii de acte : decizii , hotarari si avize.