Dosar penal pentru degradarea Familia Axinte fermei Florica · Când a fost întrebat despre ferma...

pag. 4

pag. 20

Eliton Trans este o companie de elită în transportul rutier ce angajează șoferi autocamion, cu sau fără experiență, pentru transport de marfă, internaţional şi intern pag. 6

NR. 1330FONDAT ÎN 1994Săptămânal de informaţii diverse

29 ianuarie - 4 februarie 202020 pagini 1,5 lei

pag. 10

Punctul pe Y Paragina fermei Florica şi noua aristocraţie imobiliară

Comedie noir cu ferma Flori-ca, al doilea obiectiv istoric și

cultural ca importanță după vila cu același nume, devenită între timp Muzeul Brătienilor. Ferma con-struită în stil neoromânesc de către familia Brătianu face obiectul unui ping-pong ipocrit între proprietari, Direcția de Cultură Argeș și Pri-măria Ștefănești. Fiecare pasează responsabilitatea în ograda celuilalt și nu observă, deliberat sau nu, o crimă de patrimoniu. Anume că fer-ma construită de Ion I.C. Brătianu e vandalizată și se dărâmă pe zi ce trece, culmea, la nici 200 de metri de vila Florica. Adică gard în gard cu ce a devenit de curând, prin lege, Muzeul Național Brătianu.

Stau și eu și mă întreb, ca Mo-romete, ce vor vedea turiștii,

delegațiile străine, copiii aduși la simpozioane și Porți deschise la Vila Florica, ba chiar premierul Orban sau președintele Iohannis, când vor veni pe 24 mai la ziua tradițională a PNL, care, apropo, anul acesta împlinește 145 de ani de la înfi ințare. Un șvaițer hidos de cărămidă roz coșcovită, cu garnitură de lăstăriș și buruieni. Asta vor zări, nu altceva!

Ar mai fi o soluție pentru ca re-tina vizitatorilor să nu fi e zgâri-

ată. Aceea ca administrația liberală și Guvernul Orban să-și asume răs-punderea în Parlament pe o lege prin care toți vizitatorii afl ați în drum spre Muzeul Național Brătianu să călătorească în microbuze cu gea-muri fumurii sau să poarte ochelari negri în stilul carceral al anilor ‘50, ca să nu vadă ruinele fermei Florica, în stânga drumului. Care fermă, lo-vită de paragină, nu de teroriști, se afl ă în proprietatea celor două Tur-nuri Gemene ale noii aristocrații argeșene, și îi numesc aici pe frații Cristi și Adi Prodănel. Îi cunoaște un județ întreg drept reprezentanții noii nobilimi argeșene, întemeie-tori de Școli Slobode Imobiliare Obștești, cu nimic mai prejos decât boierii Golești sau frații Brătieni. Si-gur că sângele albastru al lui Cristi Prodănel a dat în clocot când a afl at că ferma Florica e vandalizată și a pus un avocat (o foarte bună aco-perire) să facă o plângere înfuriată la poliție. Iar poliția, care se mișcă în ritmul ei, cu viteza luminii opa-ce, nu va șterge praful de pe dosarul fermei Florica decât după distruge-rea acestui obiectiv de patrimoniu cultural național. Și atunci, ca să claseze cauza cu autor necunoscut sau prin prescripție. Numai că fer-ma Florica nu e la Nisa, să meargă

domn’ Cristi o dată pe an să dea o gheară la cazino, ci la doar 10 mi-nute de reședința sa din Pitești. Iar ferma a fost vandalizată accelerat în ultimul an și jumătate, cam de când cartierele de vile se ridică precum ghioceii pe platoul Florica, iar popa Brânzea a început și el să toaleteze, prin defrișare, pădurea Brătienilor. Cam ăsta e contextul și ne e foarte greu să-l credem pe Cristi Prodănel că n-a avut instinctul elementar pe care îl are orice proprietar, acela de a-și păzi bunul.

Și încă ceva! Când a fost întrebat despre ferma Florica, domnul

Cristian Prodănel ne-a mințit cu o maleabilitate de plastician. Nu de chirurg, ci de mase plastician de la Smeura, ca să nu existe vreo confu-zie. A zis că nu mai are nicio treabă cu ferma și că a vândut-o unor itali-eni. Numai că reprezentanta acesto-ra, pe care am contactat-o, l-a făcut de rușine contrazicându-l fl agrant cum că încă deține 50% din fermă. Și atunci, de ce a mințit Cristi Pro-dănel? Răspunsul vi-l puteți da și singuri. Că restul sunt chiar gogoși pentru pinguini.

Gabriel Grigore

Familia Axinte şi... „reeducarea de la Argecom”. De la „Sfi nţii Insolvenţei, la Sfi nţii Închisorilor”

Dosar penal pentru degradarea fermei Florica

pag. 6

„Este un dosar în lucru la Investigaţii Criminale. Şi proprietarii aveau nişte obligaţii. I-am notifi cat că de la 1 februarie trebuie să asigure paza fermei”, declară şeful de la Cultură, Cristian Cocea Culmea ironiei, şi unul dintre proprietari, Cristian Prodănel, a sesizat poliţia pentru vandalism

Ana Stan stabileşte priorităţile Piteştiului împreună cu cetăţenii

Dosarul ”Consultanţa 2”. Primarul de la Miceşti contestă durata excesivă a cercetării DNAJandarmul întors din Afganistan: „E un mod de a câştiga un ban cinstit”Un piteştean a avut ideea de a dona peste 115 mese oamenilor străzii din BostonA cucerit de 7 ori Himalaya. Acum a devenit adversar declarat al celor care taie ilegal păduri în Argeş

Alex Găvan: „Din păcate, judeţul nostru este fruntaş la tăieri ilegale de pădure”

pag. 4-5

pag. 17

pag. 7

pag. 11

Nr. 1330 (29 ianuarie - 4 februarie 2020)

Jurnal de Argeş - pag 2 Comunitatea Montană Iezer-MuscelComunitatea Montană Iezer-Muscel

BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ

Dan Manu și Ion Mînzînă, lămuriți că nu mai sunt în aceeași barcă, nelămuriți totuși care dintre ei e Coreea de Sud și care de Nord.

Din Din

Culise...Culise...

Gelu Tofan, câinele credincios care nu primește niciun os, deși îi latră pe toți adversarii lui Adrian Miuțescu.

Cornel Ionică, explicându-i lui Cuza secretul politicii de tip vintage.

Cătălin Bulf, un președinte mare al unui partid mic, comparativ cu Adrian Miuțescu

de la liberali, care e viceversa.

Șefu’, să nu mă minţiţi cu funcția și săptămâna asta! Mi-a zis Magda că dorm în Coteț, știţi că am alergie la numele ăsta,

dacă vin acasă fără postul de director la AFIR...

Domnu Cuza, să știți că și eu sunt tot un fel de domnitor! Nu vedeți că Piteștiul arată ca în

secolul al XIX-lea?

Gata, ne-am atins ținta de defi cit pe anul ăsta! Eu mi-am luat post de secretar de stat, am numit și subpre-fectul!... Doamnă, mai avem și un al treilea membru în PMP Argeș, ca să revendicăm încă o funcție pe protocolul

cu liberalii?

Dacian Cioloș, europarlamentar PLUS, bate câmpii la braț cu Mama Omida: „Crimele împotriva umanităţii nu își vor mai avea niciodată locul în Eu-ropa”. Piotr Cywinski, directorul Muze-

ului de Stat Auschwitz, nemulțumit că politicienii, unii chiar români, dorm pe ei: „Constat creșterea violenţei împotriva evreilor”. Cornel Carp, istoric, trimite buzdu-

ganul din basmele cu Făt-Frumos către politicienii români: „Încă nu i-a ajuns românului cuțitul la os”. Adrian Vasilescu, consilier BNR,

lămurește problema cu recesiunea eco-nomică ce stă să vină: „Sunt mulți care fac confuzie între depresiune, recesiune și criză”.

Florin Cîţu, ministru de Finanțe, își arată calitatea periodică de bun creștin neimpozitând Biserica: „Anul acesta nu umblăm pe Codul Fiscal”. Marius Postelnicescu, PNL Pitești,

se bucură că liderii politici foarte valoroși trec de la un partid la altul, în funcție de unde e ciolanul: „Nu sunt de acord cu Daniel Constantin în fruntea lis-telor la parlamentare”. Cornel Ionică, încă primar,

recunoaște că e un „dinozaur” în PSD: „Eu sunt un pesedist cu state vechi”. Klaus Iohannis, un președinte tă-

cut, descrie într-o frază cum va lupta cu PSD la alegerile din acest an: „Pare a fi un virus foarte agresiv, eu sunt de părere că ne vom pregăti cât se poate de bine”.

N-aduce anul ce aduce ceasul! Sau SRI-ul sau sita competenței sau chiar țărâna vârstei care cade din buletin. Propusă și aprobată în Biroul Politic Județean al PNL Argeș ca fi ind persoana cea mai in-dicată pentru Consiliul de Administrație al RATEN (Regia Autonomă de Teh-nologii pentru Energia Nucleară), fosta actriță a Teatrului de păpuși „Așchiuță”, pensionara Emilia Dumitrescu, a fost res-

pinsă de București. Mare păcat că această mare speranță în coagularea energiilor nucleare a fost respinsă din CA al Raten. Vă dați seama ce se întâmpla dacă intra ea în fi siune cu cercetătorul Cristian Gentea, actual director general al Raten și șeful PSD Pitești? Se producea o explozie nu-clear-politică ce tare ne e teamă că produ-cea daune ireparabile mai mult la liberali decât la PSD-iști. Noroc că la București neuronii fac casă bună cu neutronii și cei de acolo i-au dat pas Emilicăi. Păcat de indemnizația din CA pe care a pierdut-o Emilica, vreo 5000 lei net de ședință, bani care se adăugau la pensie.

Nici Alecsei nu e sigur de postul de la Rezervele Statului

Nici omul de afaceri Gică Alecsei, vicepreședinte PNL, supranumit și ”Dra-cula banului public” pentru privirea fi -oroasă cu care scurtcircuitează bugetele instituțiilor publice din Argeș, afl ăm că nu s-ar simți prea bine. Propus ca președinte la Administrația Națională a Rezervelor de Stat, funcție de grad zero și cu uriașe implicații în siguranța națională, destoi-nicul fost plutonier ar cam fi pus între paranteze la București. De ce? Pentru ca este considerat o variantă inadecvată pen-tru o funcție așa de mare. Se joacă însă, depinde cu ce argumente iese la interval și Alecsei în perioada următoare.

Emilia de la Teatrul „Aşchiuţă” - respinsă pentru C.A al Regiei pentru Energii Nucleare

Suntem mai prieteni ca niciodată! D’aia am și ridicat un zid al Berlinului între

noi, ca să ne ignorăm mai efi cient...

Araxy Negoșanu își mărită fata. Sperăm ca lăutarii de la ”Doina Argeșului” să nu aibă altă nuntă...

Araxy Negoșanu, șefa Centrului Cultural Județean, este în mare agitație în această pe-rioadă. Numai mâine nu-i poimâine și, pe 16 februarie, își mărită fata, pe Esther, cu tânărul

Alexandru Grigorescu, absolvent de Teologie și talentat rapsod de muzică populară. Iar soacra-mică nu mai prididește cu treaba și-i grăbită foc să nu îi prindă pe copii alegerile de la Con-siliul Județean, că cine știe ce se mai întâmplă. După. A împărțit doamna Araxy invitații la toată lumea bună din județ și din afară pen-tru petrecerea și felicitările care vor avea loc la Ramada Events. Cât despre atmosferă, credem că secția Divertisment a instituției va depune toate eforturile pentru a face un cadou frumos șefei, iar Orchestra ”Doina Argeșului” va fi prezentă in corpore la eveniment, că doar nu s-o fi găsit vreunul să mai fi fost antamat pen-tru vreo nuntă în aceeași seară!

Controlorii Publitrans, mumă pentru pirande, ciumă pentru călătorii de bun-simț

Mai mulți călători ne-au sesizat în ultima vre-me faptul că pe linia 2 a Publitrans, ce merge până la Bascov, se comit frecvent furturi de către pirande, inclusiv când în autobuz sunt controlori. Revoltător e faptul că acești con-trolori de la Publitrans le lasă pe respectivele purtătoare de fuste lungi să circule fără bilet. Iar când vreun călător îndrăznește să ia atitu-dine, controlorii îl pun la punct. Un astfel de caz a fost înregistrat săptămâna trecută, când un călător i-a întrebat pe controlori de ce o pi-randă este lăsată să circule fără bilet. Moment în care unul dintre controlori i-a dat senin un bilet respectivei pirande... Ca la noi la nimeni!

ELECTRO-CUTARE

Jurnal de Argeş - pag 3

BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ


Hora (dez)Unirii intereselor la PSD Argeș.Ion Mînzînă, Simona Oprescu și Cristian Gentea sau „Cei trei mari” ai unui partid din ce în ce mai mic...

Domnu’ Ionică, nu puneți la inimă ce a zis dl. Mînzînă, că îl preferă pe Cristi Gentea la Primăria Pitești! Că și eu i-am spus că nu cer loc eligibil pe

lista de deputați, dar o să mi-l iau singură, ce pana mea!...

Suntem mai echipă ca niciodată, ca Stalin, Roosevelt și Churchill la Yalta! Până și zonele de infl uență ni le-am trasat pe șervețel... Pardon, pe batistuța igienică de nas cu care a venit Simona...

Radu Vasilică, în continuare foarte scump pentru ceea ce nu oferă.

Nu i-am cerut nimic lui Nelu Mînzînă ca să votez cu barca lui!... Doar ce mi se cuvine: locul de depu-

tat lăsat moștenire de la Costică Nicolescu...

Corina SabăuSăptămâna trecută, pe 21 ianuarie, la

Librăria Humanitas a avut loc lansarea romanului „Și se auzeau greierii”, scris de către Corina Sabău, originară din Câmpulung Muscel. Cartea este poves-tea emoționantă a unei relații eșuate și a unui avort clandestin în comunism. Romanul de debut al Corinei Sabău, „Blocul 29, apartamentul 1” (Polirom, 2009), a primit Premiul pentru debut în roman în cadrul Colocviilor Romanului Românesc, Alba-Iulia, și a fost nomina-lizat la Premiile „Prometheus” și „Ob-servator Cultural”.

Pentru lansarea noului roman și pen-tru că este una dintre cele mai aprecia-te scriitoare contemporane, Jurnalul de Argeș o declară pe Corina Sabău Omul Săptămânii.

Omul săptămâniiOmul săptămânii

Cătălin Gherzan şi-a anunţat candidatura pentru Primăria Piteştiului

Cătălin Gherzan, avocat și manager al Școlii și Grădiniței particulare „Lexford Castel”, vrea să se implice în dezvoltarea comunității locale și a anunțat că va candida la funcţia de primar al municipiului Pitești.

„Consider că experienţa pe care am acumu-lat-o în avocatură și management educațional mă va ajuta foarte mult în funcţia de primar și voi reuși să duc la îndeplinire toate proiec-tele pe care mi le propun spre a dezvolta mu-nicipiul Pitești și a le reda oamenilor dorința și credința că a venit și vremea noastră, vre-mea adevăratei schimbări”, a spus acesta.

„Municipiul Pitești merită mai mult. Piteș-tiul merită să se dezvolte și să arate precum un oraș european! Împreună cu o echipă de oameni tineri și plini de entuziasm, alții ma-turi și profesioniști experimentați, voi pune la punct ultimele detalii ale programului meu de dezvoltare a municipiului, pe care îl voi face public în viitorul apropiat”, a mai trans-mis Cătălin Gherzan. M.S

Tiberiu Irimia, înscris în cursa internă a PNL Argeș pentru desemnarea candi-datului la Primăria Pitești, a participat marți, 21 ianuarie, la o întâlnire amicală a oamenilor de afaceri cu premierul Lu-dovic Orban, la invitația lui Sebastian Buși - președintele Organizației Oame-nilor de Afaceri PNL. Evenimentul a avut loc la Brașov. Dr. Tiberiu Irimia, cunoscut pentru lupta sa contra haosului urbanistic din Pitești, spune că în cadrul întâlnirii s-a discutat despre regimul lu-crătorilor zileri, contractele part-time, noi forme de muncă, atitudinea inspec-torilor veniți în control, simplifi cări în SSM, colaborarea dintre companiile pri-vate și liceele profesionale, dar și despre măsurile de atragere a muncitorilor ro-mâni care lucrează în străinătate.

Dr. Irimia: „Mediul de afaceri trebuie susținut pe toate fronturile pentru o economie națională sănătoasă”

„Calendarul evenimentelor OOA pen-tru anul 2020 a debutat la Brașov cu Conferința regională «Piața muncii și provocările unei guvernări liberale» și în cel mai scurt timp vom organiza și la Pitești o întâlnire. Mediul de afaceri trebuie susținut pe toate fronturile pen-tru o economie națională sănătoasă. Este foarte important că avem certitudinea că Guvernul Orban ascultă nevoile angaja-torilor. Un exemplu clar este faptul că, în urma discuțiilor din cadrul conferinței OOA de la Brașov cu doamna ministru

MPS Violeta Alexandru, s-au decis mo-difi cări importante în ceea ce privește simplifi carea formularului A1”, a decla-rat, pentru Jurnalul de Argeș, dr. Tiberiu Irimia.

„Dezideratul nostru este să ne întâlnim cu mediul de afaceri, să îi ascultăm pe antreprenori, să înțelegem nevoile speci-fi ce și împreună să putem genera soluțiile optime. Pasul următor este realizarea de politici publice, strategii și măsuri pe care le vom susține instituțional în fața facto-rului de decizie politică, fi e el ministru, secretar de stat, comisie parlamentară etc.”, a declarat, în cadrul conferinței, Sebastian Buși, președintele Organizației Oamenilor de Afaceri PNL.

Mari Tudor

Dr. Tiberiu Irimia, prezent la o întâlnire a oamenilor de afaceri cu premierul Ludovic Orban

Retrocedat acum mai bine de opt luni, terenul de la “Aripi” Pitești, unde au crescut zeci de mari fotbaliști ai Argeșului, încă are o situație neclară. Noilor proprietari nu li s-a eliberat nici acum titlul de proprietate de către Comisia Județeană de Fond Funciar, deși Primăria Pitești a trimis Prefecturii Argeș toată documentația terenului din mai 2019 și i-a pus în posesie pe proprietari. După cum ne-a declarat primarul Cornel Ionică, Primăria Pitești vrea să răscumpere terenul de la noii proprietari până în vară.

”Am prevăzut bani în buget pentru achiziționarea terenului, așa cum am stabilit în Consiliul Local. Încă nu s-au fi nali-zat procedurile de emitere a titlului de proprietate. Vom relua discuțiile cu proprietarii după emiterea titlului de proprietate. Oferta inițială pe care noi le-am făcut-o a fost de aproximativ 90 euro/mp. Însă dânșii vor peste 200 euro/mp, spunând că așa ar fi prețul pieței. Noi ne dorim clar să răscumpărăm terenul,

dar trebuie să vedem cum negociem din punct de vedere legal această răscumpărare. Eu cred că sunt mari șanse să răscumpă-răm terenul de la «Aripi» până în iunie”, ne-a declarat primarul Cornel Ionică.

Reamintim că pe 14 mai 2019, după mai bine de opt ani de procese, trei moștenitori care au venit cu un titlu de proprietate din 1936 au fost puși în posesie. De apreciat este faptul că pro-prietarii permit, deocamdată, ca micii fotbaliști să se antreneze pe terenul lor.

Printre marii fotbaliști ai Argeșului care s-au format la baza sportivă a fostului Club „Aripi” Pitești, în prezent Liceul cu Program Sportiv „Viitorul” Pitești, se numără Costel Gâlcă, Jean Barbu, Jean Vlădoiu, Dani Coman, Gabriel Amărăzeanu sau Vali Năstase.

Denis Grigorescu

Ionică: „Sunt mari şanse să răscumpărăm terenul «Aripi» până în iunie” Primăria propune 90 euro/mp, proprietarii cer 200 euro/mp



La sfârșitul săptămânii trecute, notarul public Ana Stan, înscrisă în competiția internă a PNL Argeș pentru desemna-rea candidatului la funcția de primar al Piteștiului, a lansat o adevărată provocare pentru piteșteni. Proiectul Anei Stan se numește „Stabilim împreună prioritățile orașului”. Vreți o consultare reală, nu una formală și de fațadă?! Asta și-a pro-pus să facă notărița Ana Stan, candidatul PNL în competiția internă la funcția de primar al Piteștiului. Un program elec-toral realizat împreună cu piteștenii, un program care să țină cont exclusiv de aspirațiile și nevoile lor.

Pentru prima dată, un posibil candidat la funcția de primar al urbei se pune la dispoziția cetățenilor pentru a întocmi, alături de aceștia, un proiect de candidat, în care să expună dorințele și obiectivele celor care locuiesc în această urbe.

„Am promis pentru orașul nostru că voi fi un primar care va ține cont de pă-rerile cetățenilor atunci când se va lua o decizie importantă. Acum îmi pregătesc proiectul de candidatură pentru Primă-ria Pitești și am nevoie de propunerile și sfaturile dumneavoastră. Vă aștept să îmi fi ți alături!”.

”Aceste prime trei priorități au la bază discuțiile mele cu cetățenii”

În urma apelului online, primele trei deziderate ale piteștenilor au luat deja forma a trei puncte dintr-un viitor pro-gram electoral concret, inspirat din nevo-ile cetățenilor:

- creșterea calității vieții piteștenilor prin susținerea și dezvoltarea unor dome-nii precum sănătatea, educația, salubri-tatea, cultura, ecologia; îmbunătățirea și construirea de baze de sport și agrement

și locuri de joacă moderne; - îmbunătățirea infrastructurii rutie-

re: realizarea centurii ocolitoare de vest; transport modern, interconectat cu zona metropolitană, realizarea de parcări sub-terane și supraterane;

- creșterea siguranței cetățenilor prin re-instaurarea domniei legii, prin aplicarea, fără discriminare și fără excepții, a preve-derilor legale în vigoare.„În urma discuțiilor, reco-

mandărilor, propunerilor cetățenilor, eu am stabilit aceste prime trei priorități

care au la bază discuțiile cu cetățenii. Urmează să le dez-voltăm. Am preluat niște idei de bază, dar acum trebuie să ne punem la masa discuțiilor, cu specialiști, să punem totul la punct. Săptămână de săptă-mână o să vin cu alte noutăți, cu completări, cu dezvoltarea programului”, ne-a spus notarul Ana Stan.

Ana Stan stabileşte priorităţile Piteştiului împreună cu cetăţenii

Așadar, orice piteștean care vrea să stabilească, alături de Ana Stan, agenda de priorități a administrației publice locale pentru următorii patru ani o poate contacta pe Ana Stan la numărul de telefon 0723239988 sau pe whatsapp, pe același număr, cât și pe pagina sa de Facebook: anastan.pitesti.

Material realizat de Cristina Simion

Exclusiv. Dosarul ”Consultanţa 2”. Primarul de la Miceşti contestă durata excesivă a cercetării DNA

Pe rolul Tribunalului Argeș este o contestație privind durata

excesivă a urmării penale din acest dosar, disjuns în noiembrie

2015 din ”Consultanța 1” și nefi nalizat vreme de 4 ani

În ”Consultanța 2” sunt cercetați alte câteva zeci de primari, printre care și cei ai unor orașe precum Mioveni, Topoloveni sau Curtea de Argeș

Vă prezentăm lista completă a primarilor (actuali sau foști) cercetați în ”Consultanța 2”

Gheorghe MateiIonel VişanSorin Lupu

Ion Georgescu

Dumitru Secăreanu Gheorghe Stoican

Gheorghiţă Boţârcă Nicolae Diaconu Dumitru Voicu Sevastian Pupăză Roşu



A făcut vâlvă dosarul ”Consultanța”, prin care în noiembrie 2015 au fost trimiși în ju-decată Constantin Nicolescu, fost președinte al CJ Argeș, deputatul Mircea Drăghici, două reprezentante ale unei fi rme de speci-alitate și 38 de primari și viceprimari. Pre-judiciul calculat de către DNA că ar fi fost adus în cazul a 35 de primării argeșene a fost estimat la aproape un milion de lei. Printre infracțiunile imputate în rechizitoriu se nu-mărau cele de abuz în serviciu și complicitate la abuz în serviciu.

Dosarul ”Consultanța” va fi rejudecat, după ce în noiembrie 2019 magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție au anulat decizia prin care, în 2018, deputatul PSD Mircea Drăghici, Constantin Nicolescu și cei 38 de primari în funcție sau foști primari au fost achitați în primă instanță, urmând ca acesta să fi e luat, practic, de la zero.

Însă, de la fi nalul anului trecut, pe rolul Tri-bunalului Argeș există un proces la fel de in-teresant. Atenție, el este legat de o contestație privind durata excesivă a urmăririi penale făcute de DNA în dosarul ”Consultanța 2”. Acest al doilea dosar a fost disjuns în noiem-brie 2015 din dosarul ”Consultanța 1” și nu s-a dat până acum nicio soluție. Contestația a fost depusă de primarul Dumitru Voicu de la Micești, prin avocatul Gheorghe Io-nescu. Ne-am documentat și am afl at atât conținutul contestației, cât și punctul de ve-dere al DNA Pitești, precum și ce persoane sunt cercetate de către DNA Pitești în acest dosar disjuns de mai bine de patru ani.

Ce spune avocatul primarului de la Micești: ”Nu am fost chemat nicioda-tă cu clientul meu pentru audieri”

După cum spune în contestație avoca-tul Gheorghe Ionescu legat de dosarul ”Consultanța 2”, ”pe 18 noiembrie 2019 s-au împlinit patru ani de când dosarul se afl ă pe rolul organului de urmărire penală, interval de timp în care nu am fost chemat niciodată cu clientul meu pentru audieri, nu ni s-a ce-

rut să depunem înscrisuri. Fără a nega carac-terul complex, probabil, al cauzei, nu putem să nu observăm, totuși, că într-un interval de timp tot de circa 4 ani a fost efectuată de către același organ (n.red. - DNA Pitești)ur-mărirea penală în dosarul «Consultanța», în care au fost audiate sute de persoane. La fel de adevărat este și faptul că susnumitul dosar a fost un eșec răsunător la amintita unitate de Parchet, dar acest lucru nu trebuie, evident, să descurajeze procurorii din cadrul unității respective în lupta împotriva corupției!”.

20 de primari și foști primari cercetați în dosarul disjuns

Trebuie precizat că dosarul ”Consultanța 2” a fost constituit pe rolul DNA Pitești pe 23 noiembrie 2015, cu 23 de persoane cerce-tate pentru abuz în serviciu. Iată și care sunt cele 23 de persoane: Ion Georgescu - primar Mioveni, Nicolae Diaconu - fost primar Curtea de Argeș, Gheorghiță Boțârcă - pri-mar Topoloveni, Gheorghe Matei - primar Mihăești, Ion Popa - fost primar Stâlpeni, Dumitru Voicu - primar Micești, Lucian Cioran - fost primar Mozăceni, Sevastian Pu-păză-Roșu - primar Stolnici, Daniel Dincuță - fost primar Corbeni, Dumitru Secăreanu - primar Dâmbovicioara, Vasile Nica - fost primar Valea Danului, Ionel Vișan - primar Cotmeana, Nicolae Pepenel -fost primar Bughea de Sus, Emil Simion - fost primar Brăduleț, Damian Poștoacă - primar Mi-oarele, Gheorghe Stoican - primar Arefu, Mihail Dumitrescu - fost primar Merișani, Mircea Păuna - fost primar Mușătești, So-rin Lupu - primar Priboieni, Ion Pădureanu - primar Godeni, precum și Onela Oană și Aida Catană - ambele angajate la fi rma Eu-ropean Project Consulting.

Din informațiile pe care am reușit să le obținem, în dosarul ”Consultanța 2” se ve-rifi că inclusiv modalitatea de atribuire a mai multor contracte ”Cornul și laptele”, fi ind făcute verifi cări inclusiv asupra mai multor angajați de la Consiliul Județean Argeș.

DNA Pitești a depus un punct de vedere la Tribunalul Argeș legat de contestația privind durata excesivă a cercetărilor în dosarul ”Consultanța 2” (peste patru ani), fără ca acest do-sar să fi fost fi nalizat până acum. Iată ce se precizează în punctul de vedere semnat de către procurorul Simona Constantinescu, numită între timp procuror-șef la DNA Pitești: ”În cauză a fost administrat un probatoriu com-plex, constând în înscrisuri, declarații martori, raport de constatare tehnico-științifi că. Cauza este complexă, as-pect determinat de numărul mare al persoanelor față de care se efectuează urmărirea penală - 23, precum și de împrejurarea că sunt cercetate înche-ierea și derularea a 42 de contracte de achiziție publică cu mai multe unități administrativ-teritoriale de pe raza județului Argeș, cu un volum foarte mare de înscrisuri ce se impun a fi analizate și valorifi cate, dosarul având circa 100 de volume - în jur de 40.000 de fi le. Pe de altă parte, ca urmare a încetărilor de activitate din perioada 2015-2019 la nivelul serviciului, dosa-rul a fost preluat în mai multe rânduri de mai mulți procurori, continuitatea cercetărilor fi ind astfel fragmentată din motive obiective. Doar în peri-oada 2015-2017 nu mai puțin de 10 procurori și-au încetat activitatea în cadrul serviciului, astfel că un an de zile la nivelul serviciului activitatea de urmărire penală a fost desfășurată doar de un procuror și de procurorul șef serviciu. În prezent, la nivelul servi-ciului, întreaga activitate este asigura-tă doar de către procurorul șef serviciu

și de către un procuror. De asemenea, o altă cauză ce a dus la prelungirea în timp a soluționării prezentei cauze penale o reprezintă și modifi cările le-gislative intervenite începând cu anul 2016, în special deciziile pronunțate de către Curtea Constituțională, care au adus modifi cări substanțiale în ceea ce privește tipicitatea obiectivă a infracțiunii de abuz în serviciu”.

Material realizat de Denis Grigorescu

Simona Constantinescu, noua şefă a DNA Piteşti: ”Continuitatea cercetărilor a fost fragmentată din motive obiective”

Marian Badea, împuternicit la şefi a IPJ Argeş doar pentru 14 zile

Începând de joi, 23 ianuarie a.c., comi-sarul-șef Marian Badea este noul coman-dant al Inspectoratului de Poliție Județean Argeș. Marian Badea, care deţinea funcţia de adjunct al Direcţiei Rutiere și a fost șef al Poliţiei Rutiere Argeș, i-a luat locul co-misarului-șef Tudorel Pieleanu, care a fost detașat la Covasna. Tudorel Pieleanu con-ducea Poliţia Argeș din iulie 2018.

De subliniat că Marian Badea a fost îm-puternicit șef al Poliției Argeș doar pentru 14 zile, iar Tudorel Pieleanu a fost detașat la Covasna pentru 60 de zile. Pieleanu nu și-a făcut toate bagajele de la Argeș, dova-dă că atunci când a făcut predarea funcției către Badea i-a spus acestuia că își mai lasă din lucruri și hârtii în birou, aluzie la fap-tul că are postul obținut prin concurs și are de gând să se întoarcă după ce îi expiră detașarea, așa cum prevede și legea. Potrivit legii, o persoană care a obținut funcția prin concurs nu poate fi detașată decât o singu-ră dată. Luni, 27 ianuarie, comisarul-șef al IPJ Argeș, Marian Badea, a fost prezentat și subprefectului de Argeș, Adrian Bughiu (cel care conduce județul) de către chestorul Florentin Brăcea, șeful Direcției Rutiere.

M. Ionel

Pe 24 ianuarie, Adrian Miuțescu a semnat hotărârea BPJ al PNL Argeș ce stabilește următoarele numiri la șefi a unor instituții din Argeș.

Patronul magazinului „Floricel” din Vedea - șef la Cadastru

Astfel, potrivit hotărârii, consilierul local din comuna Vedea (secretar PNL Argeș), Florentin Popa, a fost propus director la Ofi ciul de Cadastru Argeș. Există însă informații potrivit cărora con-silierul, cunoscut și sub numele de Flori-cel - ca și magazinul pe care îl deține la Vedea - nu ar corespunde, motiv pentru care se caută și un specialist chiar din in-teriorul instituției. Florin Ciuleanu, fost polițist, secretar general adjunct al PNL Argeș, va fi noul director al ARR Argeș.

Fostul consilier local PMP de la Pitești, fost ziarist, dar sociolog de profesie, Mi-hai Alexandrescu, va fi director la Muze-ul Național Brătianu. Cristian Mitrofan, managerul de la Centrul de Cultură și Arte „George Topîrceanu" din Curtea de Argeș, face o piruetă spectaculoasă în ca-rieră și devine director al Casei de Asigu-rări de Sănătate Argeș.

Un cântăreț de muzică populară -la Direcția de Cultură

Alte numiri liberale mai sunt: Florin Baboi, fost inspector-șef adjunct al ITM Argeș pe vremea social-democratului Mi-hai Oprescu, acum șef plin, iar consilierul județean Nae Eugen va fi șef al Cance-lariei Instituției Prefectului. Țineți-vă bine, la conducerea Direcției de Cultură Argeș, în locul lui Cristian Cocea, pen-

tru a conduce destinele instituțiilor de patrimoniu și ale monumentelor istorice vine un... rapsod. Este vorba despre Liviu Iana, șeful grupului vocal „Doruri Mus-celene”. Vicepreședintele PNL Argeș, Gelu Tofan, inginer și patron al fabricii de sifoane ”Poiana Ursului” din Bascov, va conduce AFIR, adică Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale. Un om chiar potrivit, la locul potrivit este însă tânărul Sorin Sorescu, fost consilier lo-cal la Curtea de Argeș, fost președinte al Organizației de tineret a PNL, fost ad-junct la DSV Argeș și... da, medic vete-rinar, care a fost numit șef plin la condu-cerea Direcției Sanitar Veterinare Argeș, după pensionarea lui Daniel Lupu (care, trebuie să recunoaștem, a supraviețuit tu-turor schimbărilor politice din Argeș).

Alina Crângeanu

S-a descărcat sacul cu funcţii la liberali. Cine şi ce funcţie va primi

Gelu Tofan va condu-ce AFIR, iar Mihai

Alexandrescu - Muzeul Naţional Brătianu

Rapsodul Liviu Iana va fi șef la Direcţia de

Cultură Argeș

Florentin Popa se va ocupa de Ofi ciul de Cadastru Argeș



OFERIM:- Pachet salarial până la 2300 euro- Contract de muncă pe perioadă nedeterminată- Sporuri de vechime și performanță- Plata garantată și fără întârzieri a tuturor drep-

turilor salariale- Dispecerat și asistență tehnică 24/7- Flotă modernă 100% Euro 6, 2018-2019- Transport asigurat la/de la locul de muncă

SOLICITĂM:- Permis de conducere categoriile C+E- Atestat transport marfă- Card tahograf- Seriozitate maximă

REPREZINTĂ UN AVANTAJ:- Certifi cat ADR- Experiență în transportul internațional

Pentru întrebări și informații suplimentare, vă rugăm să ne contactați direct la numărul de telefon: 0725583313 sau la adresa de mail: offi [email protected]

ELITON TRANS ESTE O COMPANIE DE ELITĂ ÎN TRANSPORTUL RUTIER CE

angajează șoferi autocamion, cu sau fără experiență, pentru transport de marfă, internațional și intern:

Curse în Comunitatea Europeană Curse rute naționale Curse pe ruta România-Turcia

Dacă vrei să îți construiești o carieră într-un domeniu dinamic și stabil, atunci vino să faci parte dintr-o echipă de profesioniști cu o activitate de 25 de ani în domeniul transporturilor.

Jurnalul de Argeș a scris săptămâna trecută un amplu articol legat de degradarea fermei de la Florica, bijuterie arhitecturală în stil neoromâ-nesc ce a aparținut marii fa-milii a Brătienilor. În prezent, ferma are doi proprietari, fi ecare cu câte 50%: omul de afaceri Cristian Prodănel și fi rma EGP, ce are un italian acționar majoritar. Am afl at că pe rolul Poliției Ștefănești sunt mai multe dosare penale deschise pentru degradarea fermei ce a aparținut Brătie-nilor.

„Actele de vandalism au avut loc anul trecut”

Am stat de vorbă cu Cristian Cocea, directorul Direcției pen-tru Cultură, Culte și Patrimoniu Argeș, legat de degradarea accen-tuată a fermei Florica și de mă-surile luate până acum în acest sens.

”Este un dosar în lucru la Investigații Criminale. În plus, din discuțiile cu unul dintre pro-prietari, rezultă că actele de van-dalism au avut loc anul trecut. Sunt dosare deschise la Poliția Ștefănești. Eu am notifi cat pro-prietarii, de la 1 februarie trebuie să asigure paza fermei de la Flori-ca. Sunt obligați prin lege să asi-gure paza. Sesizarea pe care am făcut-o la Poliție este pentru van-dalism și degradarea monumen-tului. Cristi Prodănel mi-a spus că și el a anunțat Poliția după ce a constatat vandalismul, sunt mai multe dosare penale pe rol. Nu se știe deocamdată cine sunt auto-rii”, spune șeful de la Cultură.

Cocea: „Și proprietarii aveau niște obligații”

Despre responsabilitatea pro-prietarilor pe tema degradării acestui monument de patrimo-

niu, Cristian Cocea adaugă: ”Eu nu pot să spun cine a deteriorat acoperișul, cine a produs acele stricăciuni. Și proprietarii aveau niște obligații. Ei spun că și le-au îndeplinit și că le-a fost vandali-zat imobilul. Poliția va cerceta și va da o rezoluție când va fi naliza ancheta”, ne-a declarat Cristian Cocea.

După cum spune directorul Direcției Județene pentru Cul-tură, Culte și Patrimoniu, unul dintre proprietari, Cristi Prodă-nel, s-a arătat dispus să facă de-mersuri pentru exercitarea drep-tului de preempțiune de către Ministerul Culturii: ”Am discu-tat cu Cristi Prodănel, îl aștept să vină cu documentele în care să spună că vrea să vândă și să preci-zeze și suma necesară, suprafața pe care o are la vânzare și celelal-te detalii”.

Surse judiciare ne-au precizat că în cadrul anchetei vor fi verifi cați și proprietarii fermei Florica, pentru a se vedea dacă și aceștia se fac vinovați de degradarea ac-centuată a valorosului ansamblu ce a aparținut familiei Brătieni-lor.

Denis Grigorescu

Dosar penal pentru degradarea fermei Florica

„Multă vreme au încercat să găsească la Primărie o plasă de siguranță care să îi ajute să iasă din cercul vicios al sărăciei. Nu au găsit...”

„Dreptul la locuire pentru cetățenii din Ulița Bărboșilor” s-a numit campania inițiată de societatea civilă care a cerut dreptul la locuire pentru 7 fa-milii dintre cele mai sărace din Malul Vânăt, Merișani.

„În satul Malu Vânăt din co-muna Merișani (județul Argeș), pe Ulița Bărboșilor trăiesc câte-va familii, dintre cele mai lovite de sărăcie. Mulți copii, vârst-nici, femei singure, persoane cu dizabilități. Sunt dintre cei care nu au reușit să se mute într-un loc mai sigur, în case mai bune. Cei mai mulți au rol fi scal pentru terenurile pe care își au bordeiele de chirpici, plătesc im-pozite și taxe locale. Terenul pe care stau a început să alunece la vale. Împreună cu Asociația Par-tener pentru Tine, multă vreme au încercat să găsească la Primă-rie o plasă de siguranță care să îi ajute să iasă din cercul vicios al sărăciei. Nu au găsit. Deja lucrurile s-au agravat extrem de mult. Între alunecarea de teren și prima casă ce va fi afectată mai sunt câțiva metri. Aici locuiește Sara, cu cei 5 copii ai săi, mama ei și un cetățean cu dizabilități motorii. Ca ei mai sunt alte 6 familii. Pentru că lucrurile nu mai pot rămâne așa, Asociația Partener pentru Tine a pornit o campanie pe această temă, cu implicarea celor afectați. Împre-ună, determinăm autoritățile publice să asigure dreptul la lo-cuire celor șase familii, alocând, câte o parcelă pe teren sigur, în schimbul terenurilor afectate de alunecări”, suna S.O.S-ul celor două ONG-uri.

Instituția Avocatul Poporului: „Trebuie găsite mijloace de îmbunătățire a condițiilor de viață!”

Instituția Avocatul Poporului, care s-a autosesizat și urmărește acest caz, i-a transmis, săptă-mâna trecută, o recomandare primarului comunei Merișani, Luigi Ionescu. Măsurile reco-mandate se referă la identifi -carea regimului juridic și eco-nomic al terenului și efectuarea cadastrului. Autoritatea locală este îndemnată să solicite spri-jinul Centrului de Resurse pentru Participare Publică și Asociației Partener pentru Tine, entități neguvernamentale care și-au manifestat interesul în cadrul apelului public, astfel încât, împreună cu Biroul pen-tru Romi din cadrul Prefectu-rii Argeș, să identifi ce mijloace de îmbunătățire a condițiilor de viață ale locuitorilor. Des-pre modalitatea însușirii aces-tei recomandări, primarul va înștiința Avocatul Poporului în termen de 90 de zile, prin Biroul Teritorial Pitești.

Alina Crângeanu

Avocatul Poporului s-a autosesizat din nou

Apel public pentru şapte familii sărace de pe Uliţa Bărboşilor din Merişani „Dreptul la locuire pentru cetățenii din Ulița Bărboșilor”, un apel public pentru familiile care trăiesc la limita existenței în Merișani

În urma unui ”Apel public” lansat de două organizații negu-vernamentale - Centrul de Resurse pentru Participare Publică și Asociația Partener pentru Tine - situația alarmantă a unor familii din Satul Malul Vânăt, comuna Merișani, care riscă să rămână fără adăpost în urma alunecărilor de teren din 2018, a ajuns în atenția mai multor instituții. Timp de un an și jumă-tate s-au făcut vizite în comunitate, multe discuții la primărie, sesizări publice și nepublice, intervenții în mass-media, petiții, s-au strâns semnături. Un an și jumătate mai târziu, Primăria Merișani a semnat actele de concesiune prin care oamenilor li se alocă câte 300 mp de teren într-o zonă sigură a satului. Două din șapte familii (în total 21 de persoane, din care zece adulți) au primit și două containere, spațiul fi ind insufi cient și condițiile insalubre. O altă familie și-a ridicat o casă pe terenul primit de la primărie. Totuși, și în continuare adulți, copii și persoane cu handicap trăiesc la limita existenței. Instituția Avocatul Poporu-lui a emis săptămâna trecută o recomandare pentru primarul de la Merișani, Luigi Ionescu.

Găsită de ANI în confl ict de interese acum aproa-pe patru ani, Mariana Ionescu a contestat decizia, iar procesul a ajuns în cele din urmă la Înalta Curte de Casație și Justiție. Numai că, la sfârșitul anului trecut, Înalta Curte a respins recursul fostei direc-toare de la APM Argeș, decizia fi ind defi nitivă.

Reamintim că în mai 2016 Agenţia Naţională de Integritate a constatat încălcarea regimului juridic al confl ictului de interese de către Mariana Ionescu, întrucât, în perioada exercitării funcţiei de direc-tor executiv al APM Argeș, aceasta a semnat mai

multe documente în benefi ciul soţului și al părin-ţilor săi. Este vorba de aceleași documente despre care Jurnalul de Argeș a scris în repetate rânduri, respectiv acordurile de defrișare în Pădurea Trivale emise de APM Argeș pe 22 august 2007 părinţilor directoarei Ionescu – Gherghina și Marin Ene – și autorizaţiile de mediu emise unor societăţi comerci-ale pe baza unor rapoarte de încercare întocmite de fi rma al cărei administrator este soţul fostei șefe de la Mediu, SC Laborator Analize Generale de Mediu Muntenia SRL. D.G.

Mariana Ionescu a pierdut defi nitiv procesul cu ANI

Mihaela Stănciulescu de la Avocatul Poporului

Culmea!!! Cristi Prodănel, unul dintre proprietarii fermei, ar fi sesizat și el poliţia pentru vandalism

Jurnal de Argeş - pag 7PLAFAR NATURALIS


„Mircea a donat mesele pe care nu le consuma în campusul din Boston”

După cum scriu jurnaliștii de la zia-rul Babson College, ideea lui Mircea a fost una ”simplă, puternică și cu mare potențial de a îi ajuta pe cei care au nevoie”. Concret, Mircea a ales să do-neze mesele pe care nu le consuma în campus și a convins mai mulți prieteni studenți să facă același lucru. În cele din urmă, s-au strâns peste 115 mese (apă, sandwich-uri, fructe, prăjituri și gus-tări). În luna decembrie 2019, Mircea Ghiță a mers împreună cu trei colegi în Copley Square, una dintre cele mai populare piețe din Boston, iar acolo, purtând un pulover cu sigla Colegiu-lui ”Brătianu” din Pitești și o căciulă și barbă de Moș Crăciun, a împărțit hrana oamenilor străzii timp de o jumătate de zi. Inițiativa sa de nota 10 a impresionat numeroși americani.

”Sunt sigur că fi ecare dintre noi poate să găsească soluții la diverse probleme ale societății oriunde în lume. Un gest mic poate contribui la o problemă mult mai mare. Nu am făcut foarte mult, dacă mă gândesc la câți oameni fără adăpost sunt pe lumea aceasta”, spune Mircea Ghiță.

Piteșteanul - lăudat de profesorii Green și Rice din Boston

Tânărul din Pitești a fost inspirat în acțiunea sa lăudabilă de un curs popu-lar susținut la Babson College de către profesorii Len Green și Mark Rice, curs ce caută să testeze studenții cu provo-cările afacerilor reale. Una dintre teme-le cursului era una foarte interesantă: studenții trebuia să procure sufi cientă mâncare pentru a hrăni o grupă întrea-ga zi. Numai că pentru obținerea hra-nei nu puteau plăti și în schimb trebuia să negocieze cu restaurante, oferind în schimb ajutor - marketing, social media sau altceva - în schimbul mâncării.

”Această experiență specială mi-a ară-tat că, dacă vrei să faci ceva, o poți face”, mai precizează Mircea Ghiță.

Inițiativa sa a devenit virală pe rețelele de socializare, strângând mii de like-uri și share-uri.

Un om al străzii a început să plângă

În total, șapte studenți au contribuit la această cauză. Iar mâncarea a fost trans-portată cu un Uber până în locul unde a început să fi e distribuită.

Jonne Tiili, originar din Finlanda, este unul dintre studenții care l-au ajutat pe Mircea să distribuie mâncarea oameni-lor străzii.

Cei care au primit mâncarea au fost re-cunoscători. ”Unii dintre ei au dorit să vorbească cu noi și să ne spună cum au ajuns în stradă. Au fost experiențe dure pe care ni le-au povestit și care ne-au impresionat”, povestește Tiili.

Unul dintre oamenii străzii, care dor-mea lângă Biblioteca Publică din Bos-ton, le-a mulțumit lui Mircea și colegilor săi pentru mâncare, iar apoi a început să plângă. ”Respectivul om avusese o sluj-bă foarte bună și nu putea să înțeleagă cum a ajuns în stradă”, mai spune Tiili, care mai adaugă că inițiativa lui Mircea Ghiță a fost una foarte bună și i-a făcut să se gândească și la alte căi pentru a îi ajuta pe cei nevoiași.

Absolvent al Colegiului Național „I.C. Brătianu”, Mircea Ghiță este în prezent student în Olanda, la Rotterdam Scho-ol of Management, Erasmus University, urmând a își lua licența în această vară.

Material realizat de Denis Grigorescu

O iniţiativă devenită virală. Bravo, Mircea Ghiţă!

Un piteştean a avut ideea de a dona peste 115 mese oamenilor străzii din Boston

Nr 1330 (29 ianuarie 4 februarie 2020)

Mircea a creat ”BrătiSHOP”, magazinul on-line ce vinde tricouri

cu Colegiul „Brătianu”În 2017, pe când era în clasa

a XII-a la Colegiul ”Brătianu”, Mircea a avut inițiativa de a crea ”BrătiSHOP”, un magazin on-line cu produse inscripționate cu sigla și însemnele Colegiului Național ”I.C. Brătianu”, de la tricouri și hanorace, până la pixuri și insigne. În primul an, magazinul a vândut peste 300 de produse.

Mai trebuie precizat că Mir-cea Ghiță a jucat și baschet în prima ligă, timp de un an și nouă luni, la BCM U Pitești.

Mircea Ghiță, un tânăr din Pitești, absolvent al Colegiului Național „I.C. Brăti-anu”, a fost timp de patru luni exchange student la Babson College din Boston, una dintre cele mai apreciate instituții de învățământ superior din S.U.A. Iar în această perioadă Mircea a avut o inițiativă ce i-a impresionat pe americani, a devenit virală și a apărut inclusiv în presa locală din Boston. Concret, Mircea a avut inițiativa de a dona peste 115 mese oamenilor străzii din Boston.

Mircea, în tricoul Colegiului „Brătianu”, pe străzile din Boston

Ţâroiu îşi lucrează vicele cu groapa de la Apa Sărată

„Și dă-i și luptă!” a devenit modul de viaţă, pardon, de activitate al viceprimarului Câm-pulungului, Mărgărin Blidaru! Păi, după ce că primarul Ţâroiu i-a dat fi rimituri de atribuţii, deseori el amuzându-se pe seama acestui lucru, după ce că Agenţia Naţională de Integritate l-a declarat incompatibil, vice-lui nu-i mai trebuia decât să i se bage beţe-n roate. Aproape la propriu, fi indcă, locuitor al Piteștiului fi ind, el face naveta aproape zilnic între cele două municipii. Iar de vreo juma de an, chiar în apropiere de ieșirea din Câm-pulung, o porţiune a DN 73 a fost îngustată din cauza începerii și nefi nalizării lucrărilor la un pod. Am mai spus-o, e vorba de podul de la Apa Sărată, licitat de familia Răuţoiu și transformat în groapă după ce în proiect n-a dat casa cu masa. Și lui Ţâroiu nu-i prea pasă că o lucrare programată pentru 2017 a ajuns în 2020... Sau îi pasă, dar, zice el, nu prea are ce face, e încurcătură, că sunt și bani prin PNDL, o eventuală reluare a licitaţiei ar dura... Așa că vicele Blidaru este nevoit să stea la semafor de fi ecare dată când vine sau pleacă de la muncă. Și nu e singurul, că și arhitectul e de pe la Pitești, iar doi musceleni au de lucru pe la centrul de judeţ.

Și apropo: Blidaru a pierdut procesul cu ANI în octombrie, la Curtea de Apel, dar a făcut recurs la Înalta Curte. Deocamdată, procesul e în fază prealabilă, iar alegerile sunt peste cinci luni. M.S.



Primul azil pentru cerşetorii din Pitești

Pe 6 decembrie 1908, la insistenţe-le poliţiei, în Pitești ia fi inţă primul azil pentru cerșetorii din oraș. Lo-calul se afl a pe strada Șerban Vodă și pentru el primăria plătea 500 de lei anual. Prefectul a cerut prima-rului o listă cu cei care au contribu-it la înfi inţarea azilului pentru a le mulţumi și a le face cunoscut că pe viitor acesta va rămâne în îngrijirea și conducerea primăriei.

Ministrul Constantin Argetoianu vizitează o expoziție comercială în Pitești

În septembrie 1927, Camera Agri-colă Argeș a organizat la Pitești o expoziţie comercială și industrială, primind vizita prim-ministrului Ion I.C. Brătianu, precum și a mi-nistrului Agriculturii, Constantin Argetoianu.

Naţionalizarea importantelor unităţi industriale din Pitești

Pe 11 iunie 1948, printre cele mai importante unităţi industriale din Pitești intrate sub incidenţa Le-gii naţionalizării s-au afl at Textila Românească, Ţesătoria Română, fabricile și tăbăcăriile patronilor Constantin Dumitrescu și Con-stantin Petrescu, precum și Exploa-tarea de Electricitate.

Au fost demolate busturile Brătienilor din centrul Piteştiului

În 1950 au fost demolate busturi-le lui Ion C. Brătianu, Vintilă I.C. Brătianu și Ion I.C. Brătianu afl ate în zona centrală a orașului Pitești, precum și statuia lui Mihail Ma-nolescu, cunoscut prefect de Argeș între anii 1895 și 1899, amplasată în Rotonda din Pădurea Trivale.

A fost dat în folosinţă blocul Modern din Piteşti

În anul 1962 a fost dat în folosin-ţă blocul Modern din Pitești, de pe strada Doamna Bălașa, la parter Agenţia Pitești a CFR, teatrul de Păpuși „Așchiuţă”, amenajat parţial în clădirea unei foste instituţii ban-care, și magazine. Arhitect a fost G. Horn, șef de șantier Alexandru Po-pescu de la Trustul de Construcţii Argeș.

Delegație poloneză în vizită la Pitești

1984, mai 7-11. Delegație a vo-ievodatului Tarnow, din Polonia, condusă de Stanislaw Opalco, în vi-zită la Pitești, stabilirea principiilor Protocolului de înfrățire cu județul Argeș.

Dan Dumitrescu a fost unul dintre cei mai mari contes-tatari ai Experimentului Pitești, dar a ajuns, în urma torturilor teribile suferite, să treacă de partea torţionari-lor. A fost condamnat iniţial la moarte alături de Eugen Ţurcanu, însă pedeapsa i-a fost comutată, în 1957, în închisoare. Unul dintre destinele tragice afl ate sub semnul ”reeducării” de la Pitești, Dan Dumitrescu s-a născut la Iași pe 19 octom-brie 1922.

M.I.

A fost unul dintre cei mai vocali opozanţi ai „reeducării” iniţiate de Alexandru Bogdanovici

După Al Doilea Război Mon-dial, Dan Dumitrescu a fost implicat în mai multe acţiuni împotriva regimului comunist, ascunzând mai multe echipa-mente de emisie radio și arun-când două grenade spre tribu-

nă la o adunare publică. A fost arestat în noaptea de 14-15 mai 1948, în acel moment fi ind stu-dent în anul IV la Facultatea de Medicină. Dus la închisoare la

Suceava, a fost unul dintre cei mai vocali opozanţi ai „reeducă-rii” iniţiate de Alexandru Bog-danovici (unul dintre iniţiatorii Experimentului Pitești), fi ind la un pas să-l înfrunte fi zic pe aces-ta. Trimis la Pitești în noiembrie 1949, a fost izolat alături de Dan Lucinescu și Constantin Buţan într-o cameră fără încălzire, îmbrăcat doar în lenjerie, bătut și pus să facă duș cu apă foarte rece, fără a benefi cia de săpun și prosop.

”A fost torturat în camerele 3 - biserică și 2 - subsol încă din aprilie 1950, încercând să se si-nucidă folosind creolină, fără a realiza că, de fapt, era urină, astfel tentativa eșuând. Supus la torturi extrem de grave, și-a pierdut raţionamentul, înce-pând să fabuleze și să inventeze fapte, ajungând să exclame la un moment dat: «Ad-o pe mama ca s-o omor că m-a făcut!»”, scrie Octavian Voinea în volumul ”Masacrarea studenţimii româ-ne în închisorile de la Pitești, Gherla și Aiud”, Editura Maja-dahonda, 1996.

Rămas în delirul nebuniei, înjura, blestema, profera blasfemii la adresa simbolurilor creştine

În urma prăbușirii sufl etești, Dan Dumitrescu a trecut de partea torţionarilor, alături de care a rămas și după interzicerea violenţelor.

”Între august 1951 și iulie 1953 a fost încarcerat la Gherla, ulterior fi ind implicat în pro-cesele «Ţurcan Eugen și alţii» și «Negulescu Valeriu și alţii», unde a susţinut varianta regi-mului comunist cu un zel ieșit

din comun. A fost condamnat la moarte, dar pedeapsa i-a fost comutată în 1957. Ulterior a fost transferat la Casimca Jilavei, fi -ind pus în aceeași celulă cu Aris-totel Popescu, Vică Negulescu și Pavel Grimalschi. Rămas în de-lirul nebuniei, înjura, blestema, profera blasfemii la adresa sim-bolurilor creștine. A murit pe 11 octombrie 1959, la vârsta de 37 de ani”, precizează Alin Mure-șan în cartea ”Pitești, Cronica unei sinucideri asistate”, Editura Manuscris, 2017.

SfârșitulSfârșitul lui Dan Dumitrescu

este descris de către Octavian Voinea în cartea ”Masacrarea studenţimii române în închiso-rile de la Pitești, Gherla și Aiud”: ”Într-o după-amiază am auzit o trântitură în celula vecină. «O fi căzut din pat? S-o fi lovit?», ne întrebam între noi. S-a auzit cum cineva se târăște pe ciment până la ușă. Am auzit și am sim-ţit cum bate cu pumnul la nive-lul inferior al ușii, apoi a strigat: «Ajutaţi-mă, salvaţi-mă că mor!» Era glasul stins al lui Dan Du-mitrescu. Au urmat câteva mo-mente de liniște. Iarăși, din când în când, câte un cuvânt stins de rugăminte pentru ajutor... După câteva minute am auzit o lovitu-ră ceva mai tare, dată cu pumnul în ușă și un strigăt stins: «M-aţi înșelat, călăilor! Mor!». Astfel murea cel de al treilea deţinut în celula vecină. Apoi s-a instalat o liniște defi nitivă. După un timp Grimalschi a bătut în ușă și am auzit întreg ceremonialul împa-chetării și scoaterii pe coridor a mortului. Așa a fost sfârșitul sărmanului Dan Dumitrescu”.

CALEIDOSCOPDiscovery

Arges

Informaţii selectate din „Pitești-620, memento”, de Petre Popa

Rubrică realizată de Marius Ionel

Dan Dumitrescu, unul dintre cei mai aprigi contestatari ai Experimentului Piteşti, transformat în torţionar

”Descris drept inteligent, energic și curajos, Dan Dumitrescu repre-zintă unul dintre destinele tragice afl ate sub semnul «reeducării» de la Pitești. Născut la Iași pe 19 octombrie 1922, Dumitrescu a activat

în organizațiile de tineret ale Mișcării Legionare încă din 1938, iar după 1945 s-a implicat în acțiuni concrete împotriva regimului (pro)comunist: a ascuns echipamente de emisie radio și a sabotat o adunare publică a Blo-cului Partidelor Democratice prin aruncarea a două grenade spre tribună. Încarcerat de fi ecare dată, a fost eliberat după câteva luni datorită unor proceduri birocratice. De asemenea, strângea armament, încercând orga-nizarea unui grup de rezistență armată în 1945 în Munții Sebeșului. Este arestat în noaptea de 14/15 mai 1948, fi ind la acel moment student în anul IV la Facultatea de Medicină. Un tânăr cu statură atletică, cu fi gură plăcu-tă, cu ochi mari, luminoși, care priveau țintă pe interlocutor, și cu nelipsita mustață a luptătorilor din codrii de altădată. Transferat la Suceava, a fost unul dintre cei mai vocali opozanți ai «reeducării» inițiate de Alexandru Bogdanovici, fi ind aproape să-l înfrunte fi zic pe acesta.”

Dan Lucinescu

Mărturii

”Condamnat la moarte, dar pedeapsa i-a fost comutată în 1957. Ulterior a fost transferat la Casimca Jilavei, fi ind pus în aceeași celulă cu Aristotel Popescu, Vică Negulescu și

Pavel Grimalschi. Rămas în delirul nebuniei, înjura, blestema, profera blasfemii la adresa simbolurilor creștine și îi acuza frec-vent pe Negulescu și Grimalschi: «bandiților, iar vă rugați, iar faceți ședință legionară!». A murit pe 11 octombrie 1959, la vâr-sta de 37 de ani..

Alin Mureșan

”Au mai așteptat un timp și, văzând că Dan Dumitrescu nu dă semne de intoxicare, l-au tras jos de pe prici, i-au dat cu forța să bea câteva gamele cu urină și apoi au început

tortura... Nu găsesc cuvinte pentru a descrie martiriul la care a fost supus acest om.”

Octavian Voinea

O încăpere a închisorii unde au avut loc torturile din perioada comunistă



„Lectura ne oferă destinații unde putem merge, chiar dacă trebuie să rămânem acolo unde suntem” (Mason Cooley).În acest sens, Biblioteca Judeţeană „Di-nicu Golescu” Argeș vine, ca de obicei, în întâmpinarea dumneavoastră cu o largă ofertă editorială, din care am realizat prezenta selecţie.

Din domeniul psihologiei vă prezentăm următoarele titluri: Sarah Naish, „Paren-tajul terapeutic de la A la Z” (București,

Editura Trei, 2019); Dale Carnegie, „Cum să-ţi relansezi cariera” (București, Editura Litera, 2019); Gael Lindenfi eld, „Scapă de capcana vinovăţiei” (București, Editura Niculescu, 2019); Johann Hari, „Legături pierdute: cauze reale ale depresiei și soluţii surprinzătoare”.

Pentru cititorii interesaţi de domeniul pe-dagogiei recomandăm următoarele lucrări: John Holt, Pat Farenga, „Homeschooling: tot ce voiai să știi despre școlarizarea la do-miciliu” (București, Editura Trei, 2019);

Sorin Cristea, „Conţinuturile instruirii/procesului de învăţământ” (București, Edi-tura Didactica Publishing House, 2018); Mark W. Conley, „Înţelegerea textelor și ariile curriculare” (Iași, Editura Polirom, 2019).

Tuturor celor pasionați de istorie le reco-mandăm titlurile: Claudiu Neagoe, Marin Toma, „Țările Române în epoca fanariotă” (București, Editura Ars Docendi, 2018); Victor Bercea, Vasile Lechinţan, Vasile Șt. Tutula, Lazăr Morcan, „Moţii și Marea Unire” (Cluj-Napoca, Editura Ecou Tran-silvan, 2018); Daniel Gordis, „Israel, scur-tă istorie a unei naţiuni renăscute” (Bucu-rești, Editura Humanitas, 2019).

Iubitorii genului beletristic se pot de-conecta citind lucrările: Dinah Jeff eries, „Înainte de ploi” (București, Editura Ne-mira, 2018); Markus Zusak, „Podul de lut” (București, Editura Rao, 2019); Eric-Emmanuel Schmitt, „Răzbunarea iertării” (București, Editura Humanitas, 2019); Ca-therine Isaac, „Aici, acum, mereu” (Bucu-rești, Editura Rao, 2018).

Cu speranţa că titlurile prezentate anteri-or v-au captivat, vă așteptăm la Biblioteca Judeţeană „Dinicu Golescu”Argeș. Și nu uitaţi: „O carte bună nu are niciodată sfâr-șit” (R.D. Cumming).

Zina Ionescu, bibliotecară

BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ „DINICU GOLESCU” ARGEŞ VĂ RECOMANDĂ

CĂRŢILE SĂPTĂMÂNII

Dedicată Zilei Internaţionale a Scrisului de Mână (23 ianu-arie), expoziţia realizată de Gabriela Tomescu, din cadrul Secţiei Colecţii Speciale a Bibliotecii, este o idee inedită de a pune în evidenţă evoluţia în timp a manuscrisului (act sau document scris de mână), până în epoca modernă. Denumi-tă sugestiv „Manuscrisul - de la medieval la contemporan. O călătorie în timp de la hrisovul domnesc și actele de cance-larie domnească până la cărţile-manuscris din zilele noas-tre“, expoziţia este un bun prilej de a pune în lumină câteva dintre cele mai vechi și mai valoroase manuscrise.

Prezent în expoziţia noastră sub forma unor planșe detaliate (extrase din volumul „Codex Aureus“, apărut în 1972, la Editura Meridiane, București, autor Dan Simonescu), unul dintre cele mai vechi și mai valoroase manuscrise din lume, „Codex Aureus“ este expus la Muzeul Naţional de Istorie - Secţia Batthyáneum din Alba-Iulia. Realizat din porunca împăratului franc Carol cel Mare (724-814), „Codex Aureus“ este scris pe foi fi ne de perga-ment cu litere de aur, textul manuscrisului fi ind un fragment dintr-un „Tetraevenghel“, ce cuprinde numai primele două even-ghelii - a lui Matei și a lui Marcu. Cealaltă parte a manuscrisului, cu evangheliile lui Luca și Ioan, se găsește la Biblioteca Apostoli-că Vaticană din Roma.

De asemenea, în expoziţie sunt prezentate și câteva planșe ce ilustrează hrisoave și acte de cancelarie domnească, între care se remarcă hrisovul emis de Constantin Brâncoveanu Voievod la 10 iulie 1707, dar și actul emis de Antim Ivireanul, Mitropolitul Ţării Românești, la 20 iulie 1715. Redactate în limba slavonă, cu litere și ornamente din aur, acestea reprezintă „adevărate obiecte de artă miniată“, așa după cum afi rmă istoricul Traian-Ionescu Nișcov în cartea „Acte de cancelarie domnească“, apărută la Edi-tura Meridiane, București, în 1974.

Un volum de 11 kg apărut la Paris include impresiile lui Brătianu și Nicolae Iorga despre Primul Război Mondial

Un volum ce impresionează atât prin mărimea (42 cm/32 cm), cât și prin greutatea lui, cântărind aproape 11 kg, este „Mémorial des Alliés“. Realizat în facsimil la Paris, în anul 1929, în urma în-cheierii Primului Război Mondial, volumul cuprinde gândurile și impresiile conducătorilor sau demnitarilor din cele 25 de state participante la această confl agraţie mondială. România este pre-zentă în acest volum prin gândurile și impresiile, scrise de mână, în limba franceză, de Regele Ferdinand Întregitorul, de prim-ministrul de atunci - Ion I.C. Brătianu, de generalul Alexandru Averescu, de Nicolae Iorga, de I.Gh. Duca, de Nicolae Titulescu și de Mitropolitul României, Miron Cristea. T.G.

Prelegere despre unul dintre cei mai mari poeţi greci la Centrul Cultural Piteşti

Miercuri, 29 ianuarie, de la ora 15.00, în Sala Ars Nova a Centrului Cultural Pitești va avea loc prelegerea cu tema „Adevărul unui poet - Tolis Nikiforou”, susținută de profesoara de limba greacă Nadia Ana-stasiadu, manifestare care se înscrie în proiectul cultural-educativ sub genericul „Scriitori greci contemporani”, organizat în parteneriat cu Uniunea Elenă din Ro-mânia - Filiala Pitești. Tolis Nikiforou, în vârstă de 81 de ani, este unul dintre cei mai cunoscuți poeți greci, cu numeroase cărți și premii la activ. O parte dintre poeziile sale au fost publicate în S.U.A. și Canada.

M.S.

Dezbatere cu psihologul Natalia Drăgoescu

Joi, 30 ianuarie, de la ora 17.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții se va desfășura dezbaterea interactivă cu tema „Iubirea de sine”, susținută de psihologul Natalia Drăgoescu. Evenimentul are loc în cadrul proiectului de dezvoltare personală, sub genericul „Personalitatea de la A la Z”, co-ordonat de psihologul-clinician Camelia Dragomirescu. M.S.

Întâlnire cu scriitoarea Adriana Soare-Zăpăstrit

Sala Ars Nova a Centrului Cultural Pitești va găzdui vineri, 31 ianuarie, de la ora 12.00, o întâlnire literară cu scriitoa-rea Adriana Soare-Zăpăstrit, în cadrul proiectului cultural-educativ sub genericul „Povești de viață, povești de sufl et”, coor-donat de poeta Denisa Popescu. M.S.

O expoziţie inedită la Biblioteca Judeţeană „Dinicu Golescu“ Argeş

Manuscrisul - de la medieval la contemporan

Biblioteca Judeţeană „Dinicu Golescu“Argeș organizează, până la sfârșitul lunii, în holul institu-ţiei, o expoziţie dedicată Unirii Principatelor Române și împlinirii a 200 de ani de la nașterea dom-nitorului Alexandru Ioan Cuza (20 martie 1820-15 mai 1873). Alexandru Ioan Cuza a rămas în istoria noastră drept domnitorul unifi cator al celor două provin-cii românești - Moldova și Ţara Românească - și întemeietorul statului naţional român modern.

În urma Convenţiei de la Paris, din 7 august 1858, care stabilea alegerea câte unui domn în fi ecare dintre cele două provincii românești, Adunări-le Elective din cele două principate anunţau, pe 5 ianuarie 1859, la Iași și, în noaptea de 23/24 ianuarie 1859, la București, în Ţara Românească, du-bla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza. Mai târziu, pe 11 decembrie 1861, în urma eforturilor diplomatice între-prinse de Costache Negri și a recu-noașterii de către Marile Puteri a ac-tului unirii, în „Proclamaţia Unirii“, Alexandru Ioan Cuza afi rma, plin de entuziasm: „Unirea este îndeplinită, naţionalitatea română este întemeia-tă, [...] alesul vostru vă dă astăzi o sin-gură Românie” (vezi A.D. Xenopol, în „Domnia lui Cuza Vodă“, vol. I, cap. 5, p. 224 , Iași, 1903).

Actul de mare însemnătate politică și istorică al Unirii celor două pro-vincii românești este ilustrat în mod sugestiv în cadrul expoziţiei, realizate de compartimentul Sala de Lectură din cadrul instituţiei, printr-o colec-ţie bogată de documente, cuprinzând cărţi, atlase istorice și hărţi din fon-dul bibliotecii, dar și din fondul Ar-hivelor de Stat - Filiala Argeș.

Gabriela Tomescu

Expoziţie dedicată Unirii Principatelor Române şi împlinirii a 200 de ani de la naşterea domnitorului Alexandru Ioan Cuza

Concert pentru harpă la Filarmonica Piteşti

Filarmonica Pitești organizează joi, 30 ianua-rie, de la ora 19.00, la Centrul Multifuncţional un concert simfonic cu pagini muzicale semna-te de Mozart și Dittersdorf. Alături de orches-tra simfonică a Filarmonicii Pitești, dirijată de Alexandru Ilie, revine, ca solistă, harpista Mi-runa Vidican. În program: Wolfgang Amadeus Mozart - Simfonia nr. 23 în Re major și Sim-fonia nr. 25 în Sol minor și Karl Ditters von Dittersdorf - Concert pentru harpă și orchestră de coarde.

Absolvent al Universităţii Naţionale de Mu-zică din București, la clasa maestrului Petru Andriesei, tânărul dirijor Alexandru Ilie a fost premiat încă din perioada studiilor universitare la concursurile de gen la care a participat. Mi-runa Vidican a început studiul muzicii la opt ani, când a cântat în Corul Radiodifuziunii Române. Fostă angajată a Filarmonicii Pitești, harpista este laureată a mai multor concursuri naționale și internaționale, susţinând recitaluri și concerte în ţară și în străinătate. A lucrat cu harpiști de renume internațional în cadrul mas-terclassurilor susținute și a fost în jurii la con-cursurile naționale de harpă. D.G.



Ca urmare a unui editorial pu-blicat acum câteva săptămâni, am primit pe mail-ul redacției o mărturie tulburătoare de la un fost angajat al fi rmei de construcții Argecom, afl ată acum în insolvență. Respecti-vul salariat și-a dat acceptul să dăm publicității scrisoarea, însă ne-a rugat să nu-i dez-văluim identitatea. Cel puțin deocamdată. Mărturia e de-a dreptul incendiară și face vor-bire despre năravurile și con-textul în care celebra familie de țepari Axinte a comis barbaria de patrimoniu cultural de la Închisoarea Pitești, transfor-mând ”Camera 4 Spital”, locul unde erau torturați deținuții politici, în paraclis.

Familia Axinte a dărâmat ”Camera 4 Spital” ca să construiască în locul ei un paraclis privat

După cum se știe, familia Axinte (Gigi și Adela) s-a trezit că printre activele fi rmei de construcții Arge-com, pe care a cumpărat-o în urmă cu mai bine de două decenii, se afl ă și o bună parte din clădirea fostei pușcării pe care a făcut-o celebră la Europa liberă și în toată lumea scriitorul Virgil Ierunca, în cartea sa ”Fenomenul Pitești”. Și spunem că familia Axinte ”s-a trezit” că are o bijuterie culturală în ogradă abia în anii din urmă, asta după ce mai bine de un deceniu a folosit-o ca sediu de fi rmă, neîntreprinzând mai nimic pentru conservarea ei. Văzând însă că istoricii, deținuții politici supraviețuitori ai oro-rilor la care i-a supus malefi cul Țurcanu, precum și mulți turiști străini veniți în Pitești manifestă un uriaș interes pentru fostul peni-tenciar și pentru experimentul ree-ducării prin tortură, familia Axin-te a deschis ochii și a văzut o mare oportunitate în asta. Așa a înfi ințat Fundația ”Sfi nții Închisorilor”, care administrează actualmente Memorialul. Cum spuneam și mai înainte, blamabil e că cei din fa-milia Axinte au mutilat grosolan o parte a acestui ansamblu de pa-trimoniu, demolând pur și simplu ”Camera 4 Spital”, ca să ridice în loc un paraclis, un fel de biserică privată, unde se fac sfeștanii în

prezența arhiepiscopului Calinic și a arhimandritului Caliopie.

Adio, UNESCO! Cum a afl at ministrul Culturii despre intervențiile cu parfum de zidărie ale familiei Axinte asupra unui monument de patrimoniu

Ideea e că prin aceste intervenții barbare asupra unui monument de patrimoniu, girate, iată, prin prezența la slujbele și sfeștaniile din paraclis a primilor doi oameni din ierarhia Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului, familia Axinte a com-promis șansele Memorialului de la Pitești să intre pe lista UNESCO. Cel puțin asta anunța noul mi-nistru al Culturii, Bogdan Ghe-orghiu, că vrea să facă, în urma vizitei din decembrie anul trecut la Închisoarea Pitești. Numai că demnitarul s-a cam dezumfl at când a afl at, la conferința de presă a PNL Argeș, despre intervențiile ”culturale” cu puternic parfum de zidărie ale familiei Axinte asu-pra memorialului. Revenind, dăm publicității scrisoarea fostului an-gajat al familiei Axinte despre is-toricul paraclisului răsărit în locul Camerei 4 Spital, precum și despre slujbele ținute acolo, în compania familiei Axinte, de ÎPS Calinic și Preacuviosul arhimandrit Caliopie Ichim. E bine să nu uităm! Asta și în contextul în care observăm în ultima vreme o operațiune de spălare masivă a reputației lui Gigi Axinte (inclusiv de noua putere li-berală), uitând că personajul e un țepar urmărit în instanță de bănci și numai către Piraeus Bank și BRD avea, la un moment dat, da-torii de 30 milioane lei. Mai mult, ca să-și pună la adăpost averea și să nu fi e executat de creditori, Gigi Axinte a trecut-o pe numele fi icei, Maria Axinte. Numai că Piraeus Bank a introdus acțiune pauliană revocatorie împotriva acestei ma-nevre și a și câștigat. Facem preci-zarea că subtitlurile din scrisoare aparțin redacției, iar titlul, extrem de sugestiv și inspirat, e dat chiar de autorul epistolei.

Gabriel Grigore

Familia Axinte şi... „reeducarea de la Argecom”. Dezvăluiri despre paraclisul din puşcărie

„Acum, când citesc, m-ați provocat, pentru că mi-ați răscolit toate amintirile din perioada mea de...reeducare la Argecom.

După moartea fi ului său, Cornel, pe 17 octombrie 2009, Axinte a luat-o rău de tot pe arătură. Și, dintr-o dată, a apucat-o pe calea bisericii și el, și nevastă-sa, și fi ică-sa. Veneau alea numai îmbrobo-dite, băteau mătănii pe la toate mănăstirile și lăsau ofrande pe la toate schiturile. Și încă ce sume! Nu îl durea inima, că nu dăduse cu sapa....

”Pe măsură ce îi creștea barba, îi creștea și nebunia”

Axinte începuse să vină din ce în ce mai rar la fi r-mă, spre bucuria puținilor salariați care mai rămă-seseră să-l suporte și să trăiască în austeritatea din ce în ce mai profundă. În acea perioadă, patronul cu barba lungă și albă apărea mereu însoțit de câte un preot sau de câte un călugăr, care îi lăudau smerenia și darea de mână către sfânta biserică. Pe măsură ce îi creștea barba, îi creștea și nebunia! Atunci când nu apărea la brațul vreunui duhovnic, patronul de la Argecom arunca buzduganul de la intrarea pe autostradă, tunând și fulgerând împotriva slugilor sale. Uita că tocmai coborâse de pe Muntele Athos, unde își plătise cu bani grei chilia în regim hoteli-er, băgându-și și scoțându-și... împotriva tuturor.Înainte sau după furtună, de cel puțin două ori pe săptămână, apăreau femeile din familia Axin-te, cu năframe albe și cu câte o măicuță sau vre-un preot. Și, uite așa, se punea repede de o sluj-bă, pe loc! Salariații îngenuncheau, lumânările ardeau, telefoanele sunau în gol, în fum de tă-mâie... După o oră, două de alungat spiritele

rele, cuvioșii se întorceau la birourile lor, vegheați și supravegheați de camerele de luat vederi.Pentru că spațiul de la Argecom nu mai era sufi ci-ent pentru rugăciuni, Axinte s-a gândit să-și facă o biserică proprie. Și așa au apărut Fundația ”Sfi nții Închisorilor” și paraclisul de la Închisoarea Pitești. Un kitsch!

„Ca să nu mai fi e deranjat de creditori, Axinte s-a mutat în Parcul Industrial de la Petrochimie”

Înainte de declararea insolvenței, Axinte a fost lo-vit de altă perioadă de streche. Ca să nu mai fi e deranjat de creditori, s-a mutat, cu arme și bagaje, în Parcul Industrial de la Petrochimie, proprietate privată. Însoțit, bineînțeles, de puținii salariați, pe care se făcea că îi plătește. Dar instabil, din toate punctele de vedere, evlaviosul Axinte nu le-a dat pace oamenilor lui nici la Petrochimie, aducându-i înapoi, după câteva săptămâni, cu tot cu mobile...Și mutarea s-a tot repetat, încât, la un moment dat, nici curierii nu mai știau unde să lase scrisorile.

Masluri în paraclisul privat, ținute în prezența lui Calinic și Caliopie

Între două mutări, angajații Argecom nu aveau timp să se plictisească. Acum participau deja la masluri ținute în noul paraclis și binecuvântați de însuși Preasfi nțitul Calinic. Când nu putea să vină arhiereul, apărea aghiotantul Caliopie, și unul și celălalt deveniți peste noapte prieteni apropiați ai familiei Axinte.

P.S. Mă refer la perioada până în 2012-2013.

O scrisoare nu pierdută, ci de-a dreptul incendiară! Reeducarea la Argecom

Foaie verde și-o mistrie,/Ia priviți ce comedie:/Axinte a ajuns la pușcărie… Deocamdată la cea de la Pitești, a cărei memorie o torturează și o poluează cu imaginea lui fake de apărător al va-lorilor anticomuniste. Nu credeam ca în timpul vieții mele să apuc să văd o mai mare strâmbătate ca asta. Și anume ca un țepar de zeci de milioa-ne de euro, ca patronul de la Argecom, urmărit cu lanterna de bănci, de Fisc și de alți creditori deoarece și-a transferat averea pe numele fi icei, Maria Axinte, să ne dea acum lumină în materie de reeducare și tortură. Chiar că nu ne mai facem bine! Și spun asta după ce ”Gigel Insolventul” a postat săptămâna trecută pe contul de Facebook, într-un exercițiu de exhibiționism dizgrațios, plă-ci de beton despre care susține că le-ar fi adus din Zidul Berlinului, ca să le planteze în curtea Memorialului de la Pitești. Poate că e așa, poa-te că nu, mai puțin importă acest detaliu, dacă bucățile din zid sunt autentice sau nu. Deranjant e însă că un tip cu cocoașa morală și culturală a lui Gigi Axinte (apropo, cea mai teribilă palmă pe obrazul academic al Universității Pitești, iar prietenii știu de ce!) a ajuns acum să-și lustruiască imaginea cu osemintele deținuților morți în teri-bila închisoare de la Pitești. Mai ușor cu pianul pe scări și cu anticomunismul de zidărie, nea Gi-gele! Că nu mai păcălești pe nimeni, nici măcar

pe liberalii la al căror țambal politic ai încercat să cânți din nou, nu mai devreme de acum două săptămâni. Atunci când te gudurai ca un comu-nitar pe lângă noul ministru al Culturii ca să-i câștigi bunăvoința. Bine intenționat, ministrul a zis că va propune fostul penitenciar de la Pitești (al cărui stăpân a devenit familia ta) pe lista mo-numentelor care să intre în Patrimoniul UNES-CO. Sărmanul domn’ Bogdan Gheorghiu, s-a dezumfl at rapid când a afl at în conferința de presă că ai distrus ”Camera 4 Spital” ca să faci paraclis! Atenție, vorbim despre faptul că ai adus modifi cări grosolane, prin distrugere și mutilare, unui monument de patrimoniu. Iar distrugerea ”Camerei 4 Spital” (locul unde se consumau cele mai teribile acte de tortură asupra deținuților studenți) se întâmpla când același fi gurant cu pipă și gripă la tot ceea ce înseamnă patrimo-niu cultural în județ, care e Cristian Cocea, era inspector-șef la Cultură. Așa că adio UNESCO, Gigele! Atâta ai putut, atâta ai făcut! Deși, dacă aveai într-adevăr un Dumnezeu, făceai paracli-sul în curtea închisorii, că aveai destul loc! Din punct de vedere al patrimoniului cultural univer-sal, ai săvârșit o barbarie, ca un adevărat expert în zidărie. Rușine să-ți fi e! Pentru tot.

Gabriel Grigore 19 decembrie 2019

Editorialul care a declanşat dezvăluirea Zidarul, mortarul şi penitenciarul. De la ”Fenomenul Piteşti”, la ”Fenomenul Axinte”…

C i di i l h l C l

De la ”Sfi nții Insolvenței”, la ”Sfi nții Închisorilor” de la Pitești:

Gigi, Adela şi Maria Axinte

l D l ”F l

În decembrie anul trecut, Gigi şi Adela Axinte au postat

pe Facebook fotografi i cu bucăţi din Zidul Berlinului descărcate

în curtea Memorialului de la Piteşti



În urma documentarului de la Digi World, aţi adus și în Argeș echipa de filmare și pe realizator?

- Am încercat de mai multe ori să fi lmez în Argeș, în Făgăraș. De vreo trei ori am fost cu echi-pa de la Digi World, dar de fi -ecare dată a fost vreme foarte proastă și nu am reușit. În fi nal, am mers în Ciucaș. Mi-ar fi plă-cut să fi lmez în Argeș, asta era acum doi ani. Sunteţi argeșean, de la

munte, și cunoașteţi realităţile. Cum vedeţi situaţia habitatului de la noi?

- Eu cred într-o coexistență în-tre oameni și tot ceea ce înseam-nă viață. Din păcate, Argeș este unul dintre județele fruntașe la tăieri ilegale de pădure. Iar în acest context, când se defrișează masiv, e normal, într-un fel, ca animalele alea să caute alte surse de hrană. Cum vedeţi rezolvarea

problemei defrișărilor ilegale? Dvs. sunteţi și semnatarul unei scrisori adresate președintelui României pe acest subiect...

- Scrisoarea deschisă pe care i-am trimis-o președintelui Io-hannis, înainte de alegeri, se referea la faptul că este nevoie de interes politic pentru a rezol-va această problemă. I-am scris președintelui pentru că are cea mai puternică voce din statul român, chiar dacă, personal, nu avea cum să îi oprească pe oa-

menii ăia. Însă, dacă ieșea săp-tămânal și trăgea semnale de alarmă către guvern, oamenii ăia s-ar fi mișcat altfel. Dacă actualul calendar de a pune pe picioare Inspectorul Pădurii va fi respectat, cu termenul de luna mai care este dat în momentul ăsta, acel sistem informatic va contribui extrem de mult la re-ducerea tăierilor ilegale. Noul ministru spunea că Inspectorul Pădurii va fi iarăși funcțional începând din luna mai anul acesta. Dacă lucrul ăsta chiar se întâmplă, o mare parte din soluție asta va fi . Oamenii vor putea din nou să sesizeze onli-ne, dar asta presupune mult mai multe, nu doar ca oamenii să sesizeze ceea ce se întâmplă ile-gal. Însă, cert, Inspectorul Pă-durii este un sistem informatic foarte complex, care, odată pus la punct, va ajuta foarte mult în lupta împotriva tăierilor ilegale. Revenind la urși, pentru că am abordat acest subiect pe Digi Word, dacă vă uitați la toate ocoalele silvice, pe toate pancar-tele lor scrie «Ocrotiți Vânatul»! Vedeți dumneavoastră, pentru noi, viața animală este vânat. Din prima o vedem ca și vânat. Personal, având în vede-

re că aveţi rădăcinile aici, în Argeș, aţi avut de suferit în urma defrișărilor?

- Toată România are de sufe-rit în urma defrișărilor, nu doar membrii familiilor noastre, pen-

tru că, în momentul de față, la fi ecare copac care se taie legal, un altul se taie ilegal. Imaginați-vă că, dacă, să zicem, cota anu-ală legală este de 20 milioane de metri cubi, în România, pe anul trecut, erau 38 de milioa-ne. Practic, restul este ilegal. Vedeți ce se întâmplă în lume peste tot, incendiile din Aus-tralia, incendiile din Amazon, din Africa, din Siberia, schim-bările climatice. În România, dacă nu mă înșel, noi suntem pe la 29% suprafață împădurită, media Uniunii Europene este de 43%, iar optimul calculat pentru România este vreo 45%. Adică suntem mult sub ceea ce ar trebui. Problema nu este un țăran care taie un lemn ca să se încălzească. Problema este dată de camioanele cu lemne care cir-cula așa cum circulă... Sunteţi, de altfel, un acti-

vist vocal pentru mediu cu tot ceea ce înseamnă el.

- Da, eu militez pentru un ma-nagement al mediului respon-sabil! Este fi resc ca animalele alea să coboare în comunitățile umane, pentru că animalul are rolul lui în biotop. Noi trebuie să vedem lucrurile în ansamblu. România încă mai adăpostește două treimi din pădurile virgi-ne ale Europei, avem încă cea mai mare populație de urși, lupi și râși din Europa, evident nu luăm în considerare Rusia. Într-un fel, țara noastră, față de alte țări din Vest, este sufi cient de bogată în biodiversitate, iar ăsta este un lucru pe care l-am putea folosi în interes turistic. Și haideți să vă mai spun ceva legat de Argeș. Eu, la ultima expediție ca activist de mediu, am început o campanie ca să salvez cel mai rar pește din lume, aspretele. Pe Vâlsan mai trăiește, în satul Brădetu, și mai avem undeva între șapte și zece exemplare din peștele ăsta. De când m-am întors din ultima expediție asta fac, am făcut toate demersu-rile ca să salvăm peștele ăsta. Chiar o să mergem la minister, împreună cu echipa pe care am format-o, să depunem o documentație săptămâna asta, pentru a se putea debloca fon-durile necesare pentru cercetă-torii biologi. Printre altele, asta va implica crearea unei stații de cercetare și înmulțire în captivi-tate a aspretelui, chiar în amonte de Spitalul Brădetu.

Interviu realizat de Alina Crângeanu

Alex Găvan: „Din păcate, judeţul nostru este fruntaş la tăieri ilegale de pădure”

Născut în comuna Cepari, județul Argeș, Alex Găvan este unul dintre cei mai de succes alpiniști din Ro-mânia. Are performanțe notabile în domeniu, fi ind primul român care a cucerit 6 vârfuri de peste 8.000 m din Himalaya. Iar anul trecut, pe 18 iulie, și l-a trecut în palmares și pe al șaptelea - Gasherbrum 2 (8.035m) din munții Karakorum din Pakistan. Este însă și un pătimaș activist și apărător al naturii. În 2008 a fost numit ambasador WWF (World Wildlife

Fund - organizația internațională care derulează pro-iecte pentru conservarea naturii), dar este și colabo-rator al Green Peace, BGF sau ”Plantăm fapte bune”. L-am revăzut pe Alex în ianuarie, în documentarul de pe Digi World - Sălbăticia Carpaților - în care se poziționa, fi resc, contra defrișării pădurilor și proapă-rării animalelor sălbatice. De altfel, în noiembrie 2019, alpinistul i-a adresat o scrisoare deschisă președintelui Klaus Iohannis în

care îi spunea pe un ton dur că, deși CSAT a catalo-gat tăierile ilegale de păduri ca fi ind un atentat la siguranța națională, se depistează doar 1% din aceste tăieri. „Haina îți este mult, mult prea largă”, îi spunea Alex Găvan lui Klaus Iohannis în respectiva epistolă, care a devenit virală. L-am căutat, așadar, pentru un interviu pe argeșeanul, alpinistul și activistul nostru de mediu de la Cepari.

A cucerit de 7 ori Himalaya. Acum a devenit adversar declarat al celor care taie ilegal păduri în Argeş



Câte maşini abandonate au fost ridicate de poliţiştii locali din Piteşti

La începutul acestui an, peste 400 de mașini abandonate au fost găsite de polițiștii locali în Pitești. Mai mult de ju-mătate dintre acestea au fost ridicate de proprietari în urma somațiilor. Sunt găsite în toate cartierele municipiului Pitești și sunt depistate atât de agenții poliției lo-cale, cât și de cetățeni. Se pot face sesizări la numerele de telefon 0248.210.230 sau 0348.911. După ce sunt ridicate, mașinile sunt duse la parcarea special amenjată de lângă Târgul Săptămânal Bradu, însă doar „o singură mașină a fost ridicată acum doi ani de zile”, întrucât cetățenii s-au conformat somațiilor, ne-a spus pur-tătorul de cuvânt al Poliției Locale Pitești, Bogdan Aristănțoiu.

„Se pune înștiințarea după 10 zile, dacă proprietarul nu vine sau nu-și ridi-că autoturismul, i se va pune din nou o înștiințare, are termen de încă 5 zile, iar dacă nici după cele 5 zile nu se face ridi-carea, directorul general al Poliției Locale îi face o ultimă înștiințare, o somație de 5 zile. În total sunt 20 de zile. Pe urmă se face un dosar și în urma dosarului se dispune de către primar ridicarea autotu-rismului. În momentul în care nu se con-formează, proprietarul acestui autoturism va primi, pe lângă ridicarea autoturismu-lui, și o sancțiune contravențională între 1000-2000 de lei, având posibilitatea să plătească jumătate din minim în 15 zile. Printre aceste autoturisme sunt și foarte multe care fac parte din diferite dosare, litigii, sunt sechestrate sau au diverse pro-bleme cu legea. Aceste autoturisme, până când nu se certifcă situația lor, noi nu le putem ridica”, a mai declarat Bogdan Aristănțoiu. Mari Tudor

Se abrogă prevederile legislative privind plata defalcată a TVA

Începând cu 1 februarie, prin O.U.G. nr. 78/18.12.2019, publicată în M.O. nr. 1031/23.12.2019, se abrogă O.G. nr. 23/2017 privind plata defalcată a TVA.

Din data de 23 decembrie 2019, orga-nele fi scale nu mai operează înscrieri în Registrul persoanelor care aplică plata de-falcată a TVA.

Până la 1 februarie, contul de TVA poa-te fi executat silit de către orice creditor, indiferent de natura creanţei. Începând cu data de 1 februarie, prin conturile de TVA deschise la unităţile Trezoreriei Sta-tului ale persoanelor care au aplicat meca-nismul plăţii defalcate a TVA nu mai pot fi efectuate operaţiuni. M.S.

Câmpulungul are surplus de operatori taxi

De la peste două sute de autorizaţii taxi valabile anii trecuţi la Câmpulung, acum s-a ajuns ca serviciul de transport de per-soane să fi e realizat de 191 de operatori. Asta în condiţiile în care, potrivit legii și ţinând cont de numărul de locuitori din municipiul muscelean, în Câmpulung ar trebui să desfășoare activitate doar 141 de taxiuri.

Doar că s-a ajuns la o soluţie de com-promis, în sensul că nu se mai acordă alte autorizaţii și se așteaptă reducerea treptată a numărului acestora. Așa s-a întâmplat și la începutul acestui an, când, din totalul de 196 de autorizaţii, cinci au fost anulate ca urmare a renunţării la acestea. C.I.B.

Montana MG, societate în privinţa căreia se ceruse și se obţinuse intra-rea în insolvenţă, a dat faliment. La o jumătate de an de la deschiderea procedurii, fără a se trece la un plan de reorganizare, fi rma patronată de omul de afaceri muscelean Gheorghe Bulugea și-a închis porţile, peste o sută de persoane fi ind disponibilizate. Falimentul acesteia înseamnă închi-derea completă a ceea ce a însemnat fosta platformă ARO.

Tabelul defi nitiv al creanțelor, până pe 6 aprilie

Detaliile intrării în insolvenţă, în luna iunie 2019, au fost prezentate într-o ediţie anterioară, precizând atunci că adminis-trator judiciar provizoriu fusese desemna-tă societatea Prosolvenţa IPURL. La fi na-lul anului trecut, însă, în urma unei cereri a Prosolvenţa, instanţa a admis intrarea în faliment în procedură generală a fi rmei Montana MG. În baza acestei decizii, ad-ministrarea fabricii a trecut în mâinile li-chidatorului, acesta primind și gestiunea, dar și toate actele referitoare la operaţiu-nile efectuate între deschiderea insolven-ţei și declararea falimentului. Prosolvenţa IPURL, reprezentată de Ion Savu, cel care de-a lungul timpului s-a ocupat și de în-chiderea Grulen, Muscelpan și Cesar (o altă fi rmă din familia ARO), trebuie ca până pe 3 februarie să înregistreze cererile de admitere a creanţelor, printre creditori afl ându-se și fostul patron, urmând ca, pe 5 martie, să fi e gata tabelul suplimentar al creanţelor, cel defi nitiv având ca termen de întocmire 6 aprilie.

ARO şi „puii” - dezastru în familieFabrica de matriţe pe care Montana

MG o deţinea în Câmpulung era ultima supravieţuitoare a prăpădului de pe fosta platformă ARO. Creată în anii ´70 ai se-colului trecut cu sprijin fi nanciar și know-how chinez, Fabrica de Scule și Matriţe a funcţionat ca parte a uzinei, după 1990 fi ind transformată în societate comercială distinctă de ARO. După privatizarea din 2003, activele FSM au fost vândute pen-tru 2,7 milioane de dolari către Montana MG, iar o perioadă lucrurile au mers bine la fostul „pui” al uzinei. Este adevărat că cifra de afaceri a scăzut de la an la an, la fel și numărul de angajaţi, dar nu se întreve-dea un deznodământ precum cel consta-tat la Tribunalul Specializat Argeș.

Fosta Fabrică de Scule și Matriţe ARO SA a intrat în insolvenţă în anul 2005, iar un an mai târziu a fost deschisă procedura reorganizării judiciare și a falimentului.

În martie 2008 s-a declarat falimentul.Alte trei societăţi comerciale au mai fi in-

ţat în cadrul platformei industriale ARO: Fabrica de Piese și Subansamble Auto (FPSA), Centrul General de Comercia-lizare ARO (CGCA) și Centrul de Ex-perimentări și Studii pentru Automobile ARO (CESAR). Toate au dispărut între timp...

CESAR a intrat în faliment în octombrie 2006. Și activele acesteia au fost vândute, iar o perioadă a existat speranţa numită Amrom Automotive 2006, societate cu care venise fostul director Mihai Ciobanu să reinventeze mașina ARO, el prezentând și câteva prototipuri în acest sens. Numai că și Amrom a intrat în insolvenţă, iar acum clădirea în care a funcţionat CE-SAR ARO este părăsită.

CGCA ARO a avut aceeași soartă ca și celelalte. A intrat în reorganizare în 2006, iar un an mai târziu s-a declarat falimen-tul. Bunurile au fost cumpărate de Duton Plast Muscel, ulterior fi rma din Câmpu-lung fi ind preluată de către grupul belgi-an de fi rme Omniform Group. Oricum, în locul halelor CGCA a apărut o fabrică modernă a producătorului de ambalaje pentru produse alimentare și cosmetice.

Activele FPSA ARO SA au fost vândute în 2006 către Two Mar Bussines Câmpu-lung contra sumei de aproape trei milioa-ne de lei. Doar că și cumpărătorul a avut probleme, astfel că acum fosta fabrică este în ruine. Procedura falimentului în cazul acestui „pui” a fost închisă la fi nalul anu-lui 2007.

Gata! S-a stins şi ultima fl acără ARO!

Firma care a preluat Fabrica de Matriţe a intrat în faliment

Uzina mamă a dat faliment în 2004În cazul uzinei „mamă”, prima cerere de deschidere a procedurii reorganizării judici-

are și a falimentului împotriva ARO SA a fost introdusă în 13 aprilie 2004. Acest lucru

a fost acceptat în ianuarie 2005, iar în mai 2007 a fost închisă procedura. Falimentul

lui ARO a fost declarat în 2006, atunci când a început și vânzarea activelor, cele mai

multe dintre acestea fi ind înstrăinate în mai 2007 către Landmark Management, care

a creat pe fosta platformă Câmpulung Industrial Park. Acum acolo își derulează activi-

tatea Nobel Automotive și încă mai zac deșeurile celor de la Global Eco Center.

Material realizat de Cătălin Ion Butoiu

Schimbări majore în cazul saloanelor de înfrumusețare din Argeș și din țară. Toate, inclusiv cele de coafură, au nevoie de o reautorizare de la autoritatea locală de sănătate publică, mai precis Direcția de Sănătate Publică. Acestea pot să funcționeze, de-acum, numai dacă sunt verifi cate sanitar în avans și trebuie să achite o sumă de bani, după cum prevede un ordin al Ministerului Sănătății care a

intrat în vigoare de marți, 14 ianuarie a.c. Potrivit datelor furnizate de conducerea Registrului Comerțului Argeș, contactată de Jurnalul de Argeș, în județ sunt 1154 de saloane care au autorizație la sediu sau punct de lucru și 588 în Pitești care au autorizat unul sau mai multe puncte de lucru cu activitățile de înfrumusețare. Acestea pot fi fi rme din altă localitate a județului, dar cu punct de lucru în Pitești.

Saloanele de înfrumusețare din Argeș au la dispoziție 30 de zile pentru a cere reau-torizarea, adică certifi carea conformității cu normele de igienă și sănătate publică de către DSP Argeș. Termenul fi nal este 13 februarie 2020.

Certifi carea se face la cererea titularului activității. Iată documentația necesară: cerere și documentele aferente specifi ce domeniului activității; memoriul tehnic în care este descris modul de îndeplinire a cerințelor prevăzute de reglementările legale specifi ce domeniului de activitate și dovada achitării tarifului de certfi care, în cuantum de 200 lei. Acest dosar de auto-rizare se depune la DSP. Soluționarea se face în maximum 20 de zile lucrătoare de la înregistrarea solicitărilor.

În trecut, saloanele de înfrumusețare erau autorizate sanitar în baza unei declarații pe propria răspundere și verifi -cate ulterior. De asemenea, nu se plătea vreun tarif.

Mari Tudor

1154 saloane de înfrumuseţare trebuie să se reautorizeze într-o lună

Soluționarea dosarelor se face în maximum 20 de zile lucrătoare de la înregistrarea solicitărilor

Gheorghe Bulugea a cumpărat fabrica de matriţede la John Perez



Radu II și Cornel Sorescu se vor duela pentru șefi a AJF Argeș.

Cornele, pregătește-te să dispari de la AJF Argeș. Forța fi e cu mine, ofsaidul fi e cu tine!

Având în vedere că se apropie alegerile pentru șefi a Asociației Județene de Fotbal Argeș, imediat au apărut în mediul fotbalistic mai multe zvonuri în legătură cu viitorul președinte. Pe de o parte, actualul președinte, Cornel Sorescu, le spune apropiaților că nu va mai candida și, pe de altă parte, același președinte Sorescu își pregătește viitorul candidat. Din câte se pare, aces-ta oscilează între Răzvan Tunaru și Viorel Ilinca.

Zvonul săptămânii!

UNGHIURI DE VEDERE

NIVEL INFERIOR! BCM U FC Argeș Pitești a debutat cu victorie în Grupa Galbenă a Ligii Naționale de baschet masculin, ediția 2019-2020. Formația antrenată de Hristu Șapera a învins week-end-ul trecut pe terenul lui CSM Galați în manieră convingătoare, scor 92-71. Trebuie spus însă că piteștenii joacă acum la un nivel mult infe-rior celui în care a evoluat până acum.

Dan Silvășanu, fostul antrenor și președinte de la FC Argeș, efectuează în această perioadă mai multe investigații medi-cale.

”Este vorba despre pro-blema mea aia mai veche. Nu este acută treaba. Am volumul prostatei mă-rit. Am dat peste niște doctori foarte buni aici, la Pitești, am făcut un RMN și mi-a ieșit bun și urmează ultimul test, și anume puncția, adi-că să vedem care este originea. La RMN mi-au spus clar că nu am tumoare, nu am celule canceroase, dar rămâne de văzut acum și în inte-rior. Efectele secundare sunt aceleași pe care le-am avut și acum 10 ani. Nu s-a agravat, dar vom vedea sigur după această puncție dacă am cancer sau nu. Dacă este cancer, se poate trata, se poate

opera, în funcție de cum este. Am totuși aproape 76 de ani...”, ne-a decla-rat Dan Silvășanu.

De reținut că Silvășanu este absolvent al IEFS-ului și că a fost antrenor la juniori și la seniori la FC Argeș, a îndeplinit și funcția de președinte la gruparea alb-violetă și a adunat peste 40 de ani de activitate la formația din Trivale.

M.I.

Dan Silvăşanu: „Vedem după această puncţie dacă am cancer sau nu”

Ilie Bărbulescu: ”Este momentul schimbării”

Am înţeles că, mai nou, dvs. și alte glorii ale FC Argeș vreţi să vă implicaţi mai mult în sportul argeșean. Despre ce este vorba?

- Da, vreau să mă implic mai mult în spor-tul argeșean. Și mă refer la foștii sportivi de performanță. Am făcut o propunere cât se poate de normală, și mă refer la Marin Radu II, care cred că este cel mai potrivit să conducă Asociația Județeană de Fotbal. Cei care sunt acum la conducerea acestei instituții nu au nicio legătură cu noi, cei care am făcut performanță la FC Argeș. Poți să-l compari pe Vali Ilinca sau pe Răzvan Tunaru cu Radu II? Nu este în primul rând vorba de mine, rețineți! În afară de dvs., cine îl mai susţine pe Radu II

pentru această funcţie?- Pe Radu II îl susține tot Piteștiul. Nu vorbim

despre mediul politic sau despre altceva... Este un fotbalist emblematic al Argeșului, un om serios și de mare valoare. Ce a făcut Cornel Sorescu? I-a adus pe Tunaru, pe Ilinca... Nu se poate așa ceva! Noi venim cu Radu II și cu Radu II vom câștiga aceste alegeri. Ce spune Radu II despre această candidatură?- Am vorbit cu el și este de acord, deși este ceva

mai sceptic în această privință. Adică el se teme, nejustifi cat din punctul meu de vedere, că nu ar avea susținere foarte mare... L-am asigurat că nu este așa. Una este să candideze el și alta este să can-dideze altcineva... Este nu campionul nostru, este golgheterul nostru! Dacă era, mă puneam eu pen-tru această funcție, dar înaintea lui - niciodată... Îl respect foarte mult și cred că merită să conducă Asociația Județeană de Fotbal Argeș.

”La AJF sunt mulți oameni care n-au ce să caute. S-a făcut acolo o gașcă de trăit bine” Veţi face parte din echipa lui Radu II?- Eu îl susțin, mai mult nu vreau. Am făcut echipă

cu el pe terenul de fotbal. Eu am drumul meu... Dar, ca o paranteză, îl susțin și propun să se întoar-că înapoi la AJF și pe Mihai Ghiberdel, un mare profesionist pe care Cornel Sorescu l-a dat afară. Deci, doriţi o reformare reală la AJF Argeș?- La AJF sunt mulți oameni care nu au ce să caute.

S-a făcut acolo o gașcă de trăit bine. Nu am nicio treabă cu nimeni, dar nu pot să nu observ ce s-a făcut acolo, la AJF-ul ăsta! Dar președintele AJF Argeș este votat de

președinţii de cluburi de la Liga a IV-a și Liga a V-a. Credeţi că aceștia îl vor vota pe Radu II?

- Credeți dvs. că Radu II și Ilie Bărbulescu chiar nu or să fi e votați? Cine nu ne votează pe noi doi? Hai să fi m serioși! Poate să mai existe vreun rătăcit, dar totuși cred că Radu II va fi votat fără proble-me. Trebuie să mai spargem gașca aia de acolo, acel sistem... E nevoie de schimbare! Dacă nu mai vrea Radu II să candideze, nu e niciun fel de problemă. Candidez eu. Radu II însă este cel mai potrivit pentru această funcție. Are o relație foarte bună cu Federația Română de Fotbal, are valoare, este o personalitate și poate să facă lucruri bune la AJF. Este momentul să facem schimbare la AJF. Îl susțin pe Radu II.

Susţinere totală pentru ca Radu II să candideze la preşedinţia AJF Argeş

Fostul mare fotbalist al FC Argeș, Marin Radu II, este noua propunere de candi-datură la șefi a Asociației Județene de Fotbal. Profesorul Marin Radu este susținut de nume importante din fotbalul argeșean, precum Ilie Băr-bulescu, Gheorghe Cristian, Viorel Moiceanu, Aurel Ancuța și Daniel Ionașcu. Chiar dacă Radu II încă nu este decis să candideze pentru această funcție, ne-a confi rmat faptul că a existat o discuție pe această temă și că numele său este tot mai vehiculat în lumea fotbalistică argeșeană pentru această funcție. Primul intervievat pe această temă este Ilie Bărbulescu.

Aurel Ancuţa: ”Au fost numai arbitri în funcţiile astea, e timpul să fi e şi un fotbalist”

Aurel Ancuța: ”Sunt de acord cu această candidatură. Orice co-leg cred că cunoaște mai bine domeniul de activitate decât cei puși politic. Chiar m-aș bucura pentru el și cred că merită cu prisosință această funcție. A fost un jucător mare, care a făcut multe pentru FC Argeș. De obicei însă posturile astea sunt cam politice, dar cred în șansele lui Radu II de a ajunge acolo. În ultima perioadă au fost numai arbitri în funcțiile astea ale AJF-ului și cred că ar fi timpul să fi e și un fost fotbalist. De ce nu?”.

Daniel Ionaşcu: „Are intrare la Federaţie oricând...”

Daniel Ionașcu: ”O candidatură din punctul meu de vedere bi-nevenită. Este un om de fotbal, este un om care a trăit fotbalul la cea mai înaltă performanță. Cunoaște sistemul și este un om al fotbalului din județul Argeș. Este un nume cunoscut la nivel local, la nivel național. Are intrare la Federație oricând, a fost golghe-terul țării de trei ori... Deci, este un om care poate să candideze pentru funcția asta”.

Gheorghe Cristian: „Radu II este un nume important în fotbalul românesc”

Gheorghe Cristian: ”Radu II este un nume important în fotbalul românesc. Jos pălăria pentru cariera de fotbalist a lui Radu II! Ca antrenor, la fel! A avut rezultate bune la nivel de copii și juniori și chiar la nivel de seniori. De asemenea, pentru această funcție de conducere cred că îl ajută foarte mult și faptul că a fost șef de cen-tru de copii la Mioveni. Mă refer la organizare, pentru că un șef de centru organizează toate grupele, cu deplasări etc. La AJF trebuie un bun organizator”.

Viorel Moiceanu: „Ideea mi se pare chiar una foarte indicată”

Viorel Moiceanu: ”Mi se pare ok, având în vedere valoarea ca ju-cător, profesor și ca antrenor. Mi se pare foarte bună această idee, chiar una foarte indicată în prezent. Cred că Marin s-ar descurca în funcția asta și sunt convins că, pe parcurs, și stând de vorbă și cu ceilalți colaboratori, se va descurca bine și ca organizare. Mai trebuie și ca oamenii de lângă el să-l ajute, pentru că nu poți să faci de unul singur toate treburile dintr-un județ întreg la fotbal”.

”Am avut o discuţie pe această temă, dar sincer vă spun că încă nu m-am hotărât”

Iată ce ne-a declarat Marin Radu II: ”Am avut o discuție pe

această temă cu Ilie Bărbulescu, dar încă nu m-am hotărât. Nu

pot deocamdată să dau un răspuns concret, dar nu este exclus...

Și Ilie Bărbulescu a auzit ceva despre acest lucru... Sincer vă spun

că încă nu m-am hotărât! Vorbește lumea...”.Material realizat de Marius Ionel



ÎNCHIRIERI LIVRĂRILECŢIA DE DREPT

Cheltuielile de judecată sunt acelea efectuate pentru derularea litigiului principal, afl at pe rolul instanţei civile, și constau în ta-xele judiciare de timbru, onorari-ile avocaţilor, ale experţilor și ale specialiștilor desemnați în cauză, sumele cuvenite martorilor pen-tru deplasare și pierderile cauzate de necesitatea prezenţei la proces, cheltuielile de transport și, dacă este cazul, de cazare, precum și orice alte cheltuieli necesare pen-tru buna desfășurare a procesu-lui.

Ca și regulă, partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, formulată cel mai târziu la data închide-

rii dezbaterilor asupra fondului cauzei, să îi plătească acesteia cheltuielile de judecată, nefi ind exonerat de la această obligație nici procurorul, parte în proce-sul civil.

În situația în care la primul ter-men de judecată cu procedura legal îndeplinită pârâtul a recu-noscut pretențiile reclamantului, nu va mai fi obligat să suporte cheltuielile judecății, cu rezer-va situației în care a fost pus în întârziere înainte de pornirea procesului sau era de drept în în-târziere.

Dacă într-un dosar civil partea care a câștigat litigiul (defi nitiv) nu a solicitat în cadrul respecti-vului dosar - de la partea care a pierdut procesul - cheltuielile de judecată ocazionate de litigiu, ci a precizat în fața instanței de ju-decată că va solicita cheltuieli de judecată pe cale separată, aceasta are posibilitatea să le solicite într-un alt dosar separat, partea care a pierdut procesul fi ind obligată - printr-o nouă hotărâre judecăto-rească - să îi plătească părții care a câștigat cheltuieli de judecată.

Atunci când cererea reclaman-tului a fost admisă numai în par-te, judecătorii vor stabili măsura în care fi ecare dintre părți poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată, iar dacă este cazul, compensarea acestora, raţiona-mentul fi ind aplicat și în cazul în care acțiunea a avut mai multe capete de cerere, dintre care nu-mai unul a fost admis, iar celelal-te au fost respinse.

Dacă reclamantul renunță la judecată înainte de comunicarea cererii de chemare în judecată a pârâtului, atunci nu poate fi obligat la plata cheltuielilor de judecată și legea îi permite chiar restituirea taxei de timbru.

Instanța poate să reducă mo-tivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților, experților judiciari și a specialiștilor numiți în cauză, nu și cheltuielile de judecată având ca obiect plata taxei judiciare de timbru și plata sumelor cuvenite martorilor.

Avocat Maria Cristina Leţu, doctor în Drept

Cine plăteşte cheltuielile de judecată?

CURS DE CHITARĂ (coordonator cantautorul Tiberiu Hărăguș), CURS DE CANTO POPULAR (coordonator profesor de canto popular Valentin Grigorescu), CURS DE DANS POPULAR (coordonatoare interpretele de folclor Violeta Dincă și Rodica Oprican), CURSUL DE ENGLEZĂ ȘI PIAN sub genericul “Engleza pe portativ” (coordonator prof. Ilzi Sora), CURS DE ACTORIE (coordonator artistul Robert Chelmuș), CURSURI DE ȘAH (coordonatori dr. Ovidiu Stancu și Șerban Mihail), CURS DE DANS SPORTIV ȘI DE SOCIETATE (coordonatori coregrafi i Corina și Alfred Schieb), CURS DE ARTE MARȚIALE (coordonator Tiberiu Tănase), CURSUL DE PICTURĂ sub genericul “Sensibilitate și culoare” (coordonator prof. de arte plastice Elena Zavulovici), curs de balet și gimnastică (antrenor Nicoleta Andrei),

CURS DE PICTURĂ PENTRU COPII ȘI PĂRINȚI (coordonator prof. de arte plas-tice Ruxandra Maria Ciobanu), CURS DE GO (coordonator Bogdan Fiștoiu),

CURSUL DE LIMBA ENGLEZĂ pentru copii „English Club” (coordonator prof. și traducător Cătălina Ciurea).

r

CURS DE PICTURĂ PENTRU CURSUL DE LIMBA ENGLEZĂ

CENTRUL CULTURAL PITEȘTI ORGANIZEAZĂ ȘI GĂZDUIEȘTE O SERIE DE CURSURI:

ÎN CADRUL CENTRULUI CULTURAL PITEȘTI AU FOST ÎNFIINŢATE ȘI AU O INTENSĂ ACTIVITATE ARTISTICĂ:

Ansamblul Folcloric de Copii “Zavaidoc” (sub îndrumarea interpretelor de folclor Violeta Dincă și Rodica Oprican), Grupul Vocal Bărbătesc “Zavaidoc” (coordonat de prof. de canto popular Valentin Grigorescu), Grupul Folk “P620” (coordonat de cantautorul Tiberiu Hărăguș).

Toate evenimentele organizate de Centrul Cultural Pitești, precum și acțiunile de larg interes comunitar ale administrației publice locale sunt mediatizate pe site-ul ofi cial al instituției (www.centrul-cultural-pitesti.ro), precum și pe pagina ofi cială de Facebook (https://www.facebook.com/centrulculturalpitesti/).

Informații și înscrieri la sediul Centrului Cultural Pitești, Str. Craiovei nr.2, Bl,G1, Casa Cărții, tel. 0248/219976

Pentru a marca cei 168 de ani împliniți de la nașterea marelui dramaturg Ion Luca Caragiale, Centrul Cultural Mioveni, Primăria și Consiliul Local Mioveni, împreună cu instituțiile de învățământ din oraș, organizează joi, 30 ianuarie, începând cu ora 13.00, în sala de spectacole a instituției, eveni-mentul „Cu și despre Caragiale”.

Evenimentul va cuprinde „Momente și schițe” din opera lui I.L. Caragiale, proiecte, atelier de creație ”Caragiale în culori” și o expoziție cu lucrările rea-lizate.

La activități vor participa elevii instituțiilor de învățământ din orașul Mioveni și elevii cursului de pictură ai Centrului Cultural Mioveni. D.G.

Eveniment dedicat lui Caragiale la Centrul Cultural Mioveni



CMI Dr. Sivu NicuPiteşti, Bdul I.C. Brătianu nr. 62

(în cadrul CDT Brătianu)ECOGRAFII şi ELASTOGRAFII,

cu ecografe de înaltă performanţă, clasa pre-mium, TOSHIBA APLIO XG (neXt Genera-tion), Esaote My LAB 60 X-V (neXt Vision)

•ECOGRAFII- abdominale, genitale- endovaginale (la ovare) şi intrarectale (la prostată)- artere şi vene (la gât şi membre), cu Doppler color- sân, tiroidă, testicule, părţi moi (muşchi)

- de sarcină - morfologie fetală 3D şi 4D, cu înregistrare pe CD/DVD•ELASTOGRAFIA - o nouă metodă ecografi că de:- diferenţiere a formaţiunilor benigne de cele maligne la sân, tiroidă şi prostată- măsurarea gradului de fi broză (înaintarea către ciroză) în bolile cronice de fi cat, virale sau nevirale.•VIDEOCOLONSCOPII•VIDEOGASTROSCOPIIImagini pe www.drsivu.ro; www.drsivu.ro/elastografi e.html•BREATH TEST (test respirator) - pentru diagnosticul colonului iritabil

Programări, la tel. 0348/430377, luni - vineri, între orele 11.00 - 16.00

LECŢIA DE ISTORIE

VĂ OFERIM

ÎNGRIJIRI MEDICALE LA DOMICILIU ȘI KINETOTERAPIE DE RECUPERARE!

■Piteşti, str. Nicolae Bălcescu, bl. L6, sc. F, ap. 2 - 4Tel./fax: 0248.223.594, 0248.610.063. Mobile: 0770.693.788.■Punct de Lucru, Piteşti, Bdul I. C. Brătianu nr. 20 (Policlinica nr. 2),bl. A3, sc. A, parter. Tel. 0348.803.503.

Ingrijirile medicale la domiciliu sunt servicii medicale efectuate la domiciliul dumneavoastra de care puteti benefi cia, GRATUIT, 3 luni pe an, pentru a va asigura:

continuarea tratamentului recomandat de medicul curant la iesirea din spital;

efectuarea tratamentului recomandat de catre medicii specialisti din ambulatoriu, inclusiv medicii de familie.

TRATAMENTELE LA DOMICILIU SE POT FACE GRATUIT, daca sunteti asigurati la Casa de Asigurari de Sanatate Arges (CAS Arges) sau la Casa

Asigurarilor de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti (Casa OPSNAJ).

Puteti benefi cia si de alte servicii medicale decat cele decontate de CAS; aceste servicii sunt contracost.

Serviciile medicale efectuate de noi la domiciliul dumneavoastra, cu sau fara plata, sunt afisate pe site-ul Centrului Medical AMBRA -

www.ambramedical.ro.

Persoane cu diverse tipuri de plagi (dupa operatii recente, escare la persoane imobilizate, plagi infectate, ulcere varicoase etc.) Persoane cu pareze, paralizii dupa: accidente vasculare cerebrale (AVC), traumatisme fizice operate sau nu

Persoane cu diverse boli cronice cu sau fara retard mental (demente, boli congenitale etc.) Persoane imobilizate temporar sau permanent Persoane aflate in stadiu terminal de boala Persoane aflate in recuperare medicala la domiciliu

Site: www.ambramedical.ro.

E- mail: [email protected]

CINE POATE BENEFICIA DE SERVICII MEDICALE EFECTUATE LA DOMICILIUL DUMNEAVOASTRA?

Daca doriti ajutorul nostru medical la domiciliul dumneavoastra, GRATUIT, solicitati RECOMANDARE MEDICALA PENTRU INGRJIRI LA DOMICILIU de la: medicul de familie medicul specialist din ambulatoriu (cabinete medicale)

sau de la medicul curant la externarea din spital. VA ASTEPTAM!

La ce ne-au folosit alianţele cu Franţa? (II)

SUPER OFERTĂ!Vând spaţiu de birouri

în PITEŞTIzona Gară Sud.

MOBILAT, UTILAT COMPLET - LA CHEIE!

Suprafaţă totală 405,8 mp (388,77 mp utili)

Cel mai bun preţ: 599 €/mp util (nu se percepe TVA)

Relatii la tel. 0722.362171

Războiul Crimeei (1853-1856) a dezvăluit, odată în plus, dacă mai era nevoie, intenţiile Rusiei și în-frângerea acesteia a fost cel mai bun prilej pentru Napoleon al III-lea să realizeze ceea ce ceruseră bo-ierii cu jumătate de secol înainte: un stat românesc capabil să blocheze expansiunea rușilor în Balcani. Același Napoleon al III-lea a mai dat o mână de ajutor românilor în momentul extrem de delicat creat de abdicarea lui Cuza, când Austria, Rusia și Turcia cereau desfacerea unirii. Aducerea lui Carol pe tronul României a fost un mare succes diploma-tic, care fără sprijinul lui Napoleon al III-lea nu s-ar fi realizat. Desigur, este știută legătura de rudenie dintre acesta și principele Carol, însă au primat in-teresele politice, economice și militare ale Franței faţă de gurile Dunării.

Sfârșitul secolului al XIX-lea marchează o slăbire a interesului Franţei înfrânte de Germania și decă-zute din poziţia de mare putere, relaţiile româno-franceze răcindu-se considerabil. Originea germa-nă a regelui, cât și oportunităţile economice oferite de Puterile Centrale (Germania, Austria și Italia) vor determina orientarea interesului românilor spre acestea. Înţelegerile economice, politice și militare semnate la 1883 au avut consecinţe extrem de po-zitive pentru dezvoltarea statului român la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea.

Declanșarea Primului Război Mondial și politica de alianţe ce a premers acestui eveniment au deter-minat o nouă apropiere între România și Franţa. Românii, în proporţie covârșitoare, se pronunţau pentru a merge în război alături de Antanta și, im-plicit, de Franţa, care garantau realizarea obiective-lor naţionale. Din nefericire, semnele trădării s-au arătat încă de la început, promisiunile făcute de Antanta (Franţa) nefi ind nici pe departe onorate. Livrările de armament și muniţie către România s-au făcut cu greutate și, la scurt timp, au încetat. Ofensiva din Grecia, ce urma să neutralizeze ar-matele germano-bulgare de la Dunăre, nu s-a mai declanșat. România a trecut rapid de la extaz la agonie, fi ind la sfârșitul anului 1916 în prag de ca-tastrofă.

Numai situaţia extrem de gravă care s-ar fi creat, pentru Antanta, prin scoaterea României din răz-boi a determinat intervenţia energică a Franţei în sprijinul refacerii armatei române. Desigur că ar fi o impietate să nu amintim aici sacrifi ciul medicilor, aviatorilor și altor militari francezi, căzuţi pe pă-mântul românilor.

Din păcate, la sfârșitul războiului, România va fi din nou trădată de Franţa. Cel mai mare om po-litic român al tuturor timpurilor, Ionel Brătianu, a trebuit să protesteze energic atunci când trupele sârbești au invadat Banatul până dincolo de Timi-șoara. Ulterior acestea s-au retras, însă teritoriul locuit de români pe Valea Timocului, denumit Ba-natul sârbesc, a rămas în componenţa Serbiei. Pe de altă parte, acceptul ca trupele românești să eli-bereze Ardealul însângerat de hoardele honvezilor unguri nu s-a dat decât în ultimul moment, când revoluţia bolșevică a lui Bella Kun devenise un avanpost ameninţător al ofensivei sovietelor rusești spre centrul Europei. Ionel Brătianu, în condiţiile tratamentului profund discriminatoriu la care era supusă România, care pierduse în război peste o ju-mătate de milion de oameni, a părăsit capitala Fran-ţei demisionând din funcţia de prim-ministru pen-tru a nu semna tratatul cu Austria. Rulează acum pe marile ecrane excelentul fi lm ”Regina Maria”, care evidențiază, printre altele, sictirul cu care ne-a tratat Franța și numai personalitatea excepțională a reginei a reușit să-i pună cu botul pe labe pe marii Clemenceau și Lloyd George, care, lei la început, au sfârșit bieți cățelandri gudurându-se la picioarele acesteia. Cine a văzut fi mul se va convinge cine a făcut Marea Unire. Disperarea lui Ionel Brătianu era legată, desigur, de uriașele jertfe ale României care riscau să rămână fără niciun rezultat.

Prof. dr. Cornel Carp

FIRMĂ AUTORIZATĂ MONTEAZĂ ȘI EXECUTĂ

ORICE INSTALAŢIE DE GAZ METAN. REVIZII INSTALAŢII GAZE,

VERIFICĂRI CENTRALE TERMICE. Tel: 0720.792.895 și 0745.045.339.

Vînd casă Mușătești-Argeș, complet

mobilată și utilată. Tel. 0749645322

CENTRUL CULTURAL PITEȘTI

ÎNCHIRIAZĂ TEMPORAR SPAȚII ÎN COMPLEXUL

EXPOZIȚIONAL CASA CĂRȚII.

Relaţii, la tel. 0248/219976 sau la sediul Centrului Cultural Pitești, din Municipiul Pitești,

Strada Craiovei nr. 2, Bl. G1, Jud. Argeș.

De vânzare apartament 2 camere, Negru Vodă/Sp.Militar, parter

(pretabil birou/cabinet medical), centrală termică proprie,

proprietar. Preţ 52.000 euro. Tel. 0721776511

SUPER OTO- crește performanțele sexuale masculine și

menține potențialul sexual la cote maxime- îmbunătățește funcția sexuală masculină în

caz de disfuncții erectile- crește nivelul de androgeni și revigorează or-

ganismul.

NU ARE EFECTE SECUNDARE ŞI NU CREEAZĂ DEPENDENŢĂ!

Acest produs îl găsiţi la PLAFAR NATURALLYS, b-dul REPUBLICII NR. 138A (între FINANŢELE

PUBLICE și fosta ELECTRICA). TEL.: 0745907097.

DANA CROITORU, reprezentantPLAFAR NATURALLYS,

vă recomandă

Jurnal de Argeş - pag 16 ARGINTEXARGINTEX


Vând plantaţie nuci, 1000 mp, în comuna Călineşti, aproape de barajul Goleşti, la 50 m de ultima casă.

Preţ: 3 euro/mp. Tel. 0722651895

VÂND TEREN ARABIL EXTRAVILAN, 7.404 MP,

în sat Udeni, comuna Călinești.

Preț: 2,5 euro/mp., negocia-bil, la 150 m de asfalt.

Tel: 0722.651.895

Vând apartament 4 camere conf. I dec. P/4 cu toate îmbunătăţirile în Zona Rolast, Pitesti. Preţ 65.000

euro. Tel. 0729.103.390, 0744.380.731

Purcăreni-Miceşti, VÂND casă 251 mp cu teren 3100 mp, 2 bucătării, 4 camere, salon sufragerie, bibliotecă, 2 băi, 2 terase, anexe 150 mp birou, camere, garaj. Relaţii la

telefon: 0770 630 824, 0723 410 612

PROGRAM: Luni - marţi – joi: 12.00 – 19.00; Miercuri și vineri: 9.00 - 16.00

ADRESA: strada Maior Șonţu, parter (lângă farmacia Catena din Târgul din Vale).Programări la telefon 0248/210.930

SERVICII MEDICALE-ACORDATE GRATUIT, în baza biletului de trimitere de la medicul de familie.

CMI DR. NECULA MARINELA-PARASCHIVAMEDIC PRIMAR GERIATRIE-GERONTOLOGIE

Singurul cabinet care încearcă prin serviciile oferite să redea încrederea

persoanelor vârsnice, să crească speranţa lor de viaţă și calitatea vieţii.

CONSULTAȚII

TRATAMENTETRAECOGRAFIE GENERALĂ

PROGRAM:parter

ELECTROCARDIOGRAMĂ

C ȚE

ELECTEVALUARE GERIATRICĂ

Intermediere consultanţă şi traduceri emigrare temporară şi permanentă

Canada. Tel: 0721.949.376

Vand mese de biliard si snooker. Relatii la telefon 0724/020.329 Vând 1 ha pădure, Valea Ursului, în spatele Stadionului „Nicolae Dobrin”. 0744383634 Băbana. Caut femeie sau familie pentru ajutor în gospodărie. Ofer 1500 de lei şi cazare. Tel. 0740.004.653 Inchiriez pe termen lung 700 mp pe platou - manastire Tivale-langa parcul nou. Relatii la telefon 0724/020.329 Vând apartament 3 camere - confort I, zona Sfânta Vineri, preţul zonei-telefon 0754/046740 Vând apartament 3 camere, decomandat, super înbunătăţit în Mioveni. Preţ 53.000 Euro, negociabil. Relaţii al telefon 0799/980.110. Vând teren extravilan 4.400 m în zona baraj Argeşelul. Telefon: 0745.423.623.Vând maşină de cusut marca NAUMANN-stare impecabila. Relaţii la telefon 0720/421.107Vând Vând BICHON TOY (fetiţă, rasă pură), născută în data de 21.09.2019, cu carnet de sănătate, deparazitări şi vaccinurile la zi. Un mic cadou pentru sărbători. Preţ negociabil. Tel: 0720.063.083 şi 0770.685.363. Vând maşină de cusut electrică marca SEW WHIZ, aparat de călcat vertical marca Steam-O-Power şi haină de piele lungă, de damă, cu glugă cu blăniţă, nr. 42-44. Tel. 0787.665585, 0248.218.760. Vând gospodărie în comuna Teiu, judeţul Argeş, formată din casă de cărămidă cu patru camere (bucătărie, cămară, hol şi

două dormitoare), plus magazie, bucătărie de vară şi garaj. Totodată vând teren agricol în suprafaţă de 0,90 ha, 80 de stupi orizontali în stare perfectă, 80 de pomi fructiferi. Telefon 0748/966.007. Unic proprietar, vând apartament casă cu două camere, decemandat, renovat, in cartier Războieni. Relaţii la telefon 0748/464825, 0743/919924. Tânăr, 36 de ani, angajat, domiciliul în Piteşti, echilibrat, doresc să cunosc o persoană de vârstă apropiată în vederea prieteniei. Tel.: 0729860199. Ofer închiriere apartament 3 camere, Filarmonica Piteşti. Tel.: 0722/327.822

Cumpăr apartament cu 2 camere decomandat

sau apartament 3 camere semidecomandat în Piteşti,

cartier Exerciţiu-Banat. Telefon: 0753438813

Vând casă şi alte construcţii, teren 9.300 mp, 1/2 intravilan, la Goleşti, Strada Râului nr. 91.

Deschidere 44 metri, asfalt, apă curentă. Preţ cu totul: 5 euro/

mp. Telefon: 0768101320.

Vând apartament 4 camere decomandat, fără

amenajări, 81 mp, etaj 4, bloc ultracentral Griviţei, 9 etaje. Preţ 69.000 euro. Telefon:

0744360993

Vând 2.800 mp teren intravilan, cu toate uilităţile, situat în

comuna Poiana Lacului, la 20 km de Pitesti, preţ negociabil.

relaţii la telefon 0741/010.421.

Vând casă deosebită, ultracentral, strada Crinului,

teren 1300 mp.Telefon: 0723/322007

Vand casă Ștefănești, lângă pasarelă,

2700 mp, preț negociabil. Tel. 0741310468

VÂND LA SUPER OFERTĂ PACHET

TERENURI 5000 MP pentru casă intravilan cu

toate utilităţile la intrare şi 5000 mp agricol extravilan. Preţ pachet terenuri: 24.000 euro. Localitatea Călineşti,

Argeş. Relaţii la telefon: 0724605599

MICA PUBLICITATE

S.C. JUD PAZĂ ŞI ORDINE AG S.R.L., societate licenţiată de pază, oferă servicii profesionale de protecţie şi gardă,

paza obiectivelor, bunurilor şi valorilor. Adresa: mun. Piteşti, str. Calea Drăgăşani nr. 8. Telefon/fax 0348/430.949.

Caut fi rmă sau specialişti din oraşul Câmpulung

Muscel pentru executare lucrare închidere verandă (metal+sticlă) la o casă

din comuna Malu cu Flori-Dâmboviţa. Telefon:

0745089682, 0245670223

Farmacie independentă membră a grupului AlphegaANGAJEAZĂ ASISTENT DE FARMACIE

CU EXPERIENȚĂRelaţii, la nr. de tel. 0722 844 309

PITEȘTI, STR. RAHOVEI, BLOC 15Telefon: 0744/314.813, între orele 8-13 și 16-21Telefon: 0726/636.981, între orele 8-21Telefon: 0348/415.709, între orele 8-21

Luni: 10-16Marţi: 10-13 și 16-20Miercuri: 16-20

Joi: 10-13 și 16-20Vineri: 16-20Sâmbătă: urgenţe

DR. MUNTEANU VASILEMEDIC PRIMAR GINECOLOG. DOCTOR ÎN ȘTIINȚE MEDICALE

OBSTRETICĂ-GINECOLOGIE ECOGRAFII: GENERALE, DE SARCINĂ, MAMARE, PROSTATĂ ÎNTRERUPERI DE SARCINĂ CONTRACEPŢIE HISTEROSCOPII DIAGNOSTICE și TERAPEUTICE PLANING FAMILIAL DISFUNCŢII ERECTICE MEDICINĂ GENERALĂ

Caietul de sarcini se poate obţine personal de la sediul primiriei Izvoru.

Data limită pentru solicitarea clarifi cărilor este 24.02.2020, ora 12:00. Data limită de depunere a ofertelor este 26.02.2020, ora 10:00.

Ofertele se depun la sediul primăriei Izvoru, într-un singur exemplar. Ședinţa publică de deschidere a ofertelor va începe la data de 26.02.2020, ora 12:.00. Se va desemna câștigătoare oferta cu cel mai ridicat preţ al redevenţei.

Primăria comunei lzvoru, cu sediul în comuna lzvoru, strada Principală nr. 138, judeţul Argeș, cod fiscal 4469434, nr. tel. 0248695020, nr. fax 0248695120,

e-mail: [email protected], în calitate de autoritate contractantă, concesionează prin licitație publică teren în suprafață de 3000 mp. aflat în domeniul

public al comunei Izvoru, în intravilan, nr. CF 80027.

Ansamblul „Plai de Dor” și cei patru reprezentanți ai Primăriei Mioveni s-au întors marți, 28 ianuarie, din China. Aceștia plecaseră pe 22 ianuarie pentru a participa la Festivalul Internațional al Primăverii din Chaoyang - Beijing, eveniment organizat cu ocazia Anului Nou Chinezesc. Turneul ansamblului din Mioveni ar fi trebuit să dureze 10 zile, însă a fost ratat din cauza epidemiei cu noul coronavirus. Zona în care au fost cazați argeșenii se afl ă la peste 1400 km de regiunea afectată de virus, susține primarul orașului Mioveni, Ion Georgescu. Acesta spune că grupul a plecat în China înainte de de a fi emise avertizările de călătorie, iar informațiile publice din acel moment nu prezentau motive de îngrijorare. Ambasada României la Beijing a monitorizat situația, iar membrii delegației au avut parte de o atenție deosebită din partea organi-zatorilor, mai spune primarul, care asigură că toți cei plecați se afl ă în condiții bune de sănătate și că nu sunt semne de îngrijorare.

Marți, la sosirea în Aeroportul Otopeni, delegația din Argeș a fost trecută printr-un culoar special, iar toți membrii au completat anumite formulare și au fost evaluați din punct de vedere medical. În aceeași zi, reprezentanții unităților sanitare argeșene au or-ganizat o conferință de presă, la sediul Consiliului Județean Argeș, în care au prezentat măsurile luate la nivel local. Autoritățile susțin că membrii delegației plecate în Beijing vor fi monitorizați zilnic, timp de 14

zile, și nu vor fi primiți în colectivitate. De asemenea, toți membrii delegației au primit informări cu reco-mandări scrise de specialiștii DSP și vor primi scu-tiri medicale. „Timp de 14 zile recomandăm izolarea la domiciliu. Monitorizarea stării de sănătate pe care o vom face activ, prin telefoane date fi ecăruia dintre aceștia în următoarele 14 zile, se va extinde și la mem-brii de familie, cărora nu le putem cere sau impune să rămână la domiciliu. Rămânem în stare de alertă și monitorizarea nu se va limita doar la persoanele care s-au întors din călătorie, ci și la comunitate și membrii familiei”, a declarat dr. Adrian Stoica.

Mari Tudor

Dr. Adrian Stoica, despre grupul din Mioveni întors din China: „Rămânem în stare de alertă”



Câmpulungeanul Ionuț Cătălin Duță are la activ două misiuni internaționale, în Kosovo și

Afganistan: „Toată lumea pleacă pentru un singur scop acolo: asta știe să facă, asta îi place”

„Ajungi acolo, vrei acasă, dar acasă vrei înapoi acolo. E microbul nostru, al celor care vor să plece ”

La cei 37 de ani ai săi, Ionuț Duță nu este la prima misiune internațională; în anul 2011 a participat în contingentul Jandarmeriei din Kosovo, unde a avut misiunea de menținere a păcii. El crede că nevoia de a face tot ce îți stă în putință în meseria aleasă și experiențele trăite de alți colegi au fost motivele care l-au determinat să plece în cele două misiuni. „Până la urmă, asta am învățat să facem, asta ne place să fa-cem și asta facem”. Ionuț descrie dorința de a pleca în teatrele de operațiuni din Afganistan în felul următor: „Ajungi acolo, vrei acasă, dar acasă vrei înapoi acolo. Acesta este microbul nostru, al celor care vor să plece. Unii zic că merg pentru dosar, nu, toată lumea pleacă pentru un singur scop acolo, asta știe să facă, asta îi place. Și e un mod de a câștiga un ban cinstit”. Pentru a pleca în misiuni în Afganistan, selecția este rigu-roasă, atrage atenția plutonierul adjutant Ionuț Duță. Se dau niște examene, un exemen medical, unul psi-hologic, probă de limbă străină. Examenele pot dura chiar și o săptămână, apoi urmează celelalte probe de specialitate.

În cadrul Jandarmeriei Argeș, Ionuț Duță activea-ză, din 2012, ca jandarm montan la Postul de Jan-darmi Rucăr. Născut la Câmpulung, Ionuț s-a ori-entat spre meseria de jandarm din anul 2004. „S-a întâmplat pur și simplu, inițial voiam să dau la poliție, dar m-am răzgândit. Nu regret alegerea făcută”. Tot el povesește cum s-a născut chemarea de a pleca în misiuni internaționale. „Eu cam dintotdeauna mi-am dorit să plec, dar știți cum e: după posibilități. După ce m-am angajat ca jandarm, am văzut că se pleacă în misiuni internaționale, a trebuit să îndeplinesc anu-mite criterii, pentru că nu se pleacă așa ușor, se face o selecție, începi cu un curs, trebuie să îndeplinești anumite condiții, să ai anumite califi cative, să nu fi i urmărit penal, foarte multe condiții, la fel ca la anga-jare”.

„Afganii au cu totul alte reguli în viață”

În prezent, Jandarmeria Română participă la 9 mi-siuni internaționale sub egida UE, ONU și NATO. În Kabul, capitala Afganistanului, Ionuț Duță era cazat într-o bază militară foarte mare. Echipa sa de protecție era formată din români și cetățeni cu alte naționalități, în total 14 bărbați. Ei au avut misiunea de a proteja consilierii jandarmi pe timpul deplasării acestora la diferitele instituții de ordine publică și se-curitate afgane. „Am avut condiții destul de bune de cazare, nu pot să mă plâng, nu cred că ar putea să se plângă nimeni”. Ionuț și colegii săi făceau permanent pregătire specifi că. „Ori de câte ori nu aveam obiec-tul misiunii pentru protecție, făceam numai pregăti-re, asta era obligatoriu, să fi m permanent pregătiți”. Nu poate să ne ofere date despre riscurile la care a fost supus în timpul misiunii sau sarcinile sale, însă cunoaștem pericolele iminente în preajma cărora trăiesc cei din Afganistan: atacuri, mașini-capcană, bombe improvizate. Cu toate acestea, Ionuț nu a fost martorul unui astfel de atac și spune că nu a rămas marcat de nimic.

Restricțiile din baza militară în care era cazat erau aceleași ca în orice unitate militară. Vorbea mai mult pe internet cu familia, întrucât costurile pe telefon sunt mai mari. Sprijinul familiei este important pen-tru cei plecați în Afghanistan, dar chemarea lăuntrică poate avea însemnătate foarte mare. „Pentru unii e importantă susținerea familiei, am văzut colegi care abia așteptau să meargă acasă, la familie, alții voiau să stea chiar mai mult. Unii chiar nu pot să stea departe de familie și abia așteaptă să plece. Părerea mea e că, și dacă aș fi însurat și dacă aș avea copii, tot aș pleca, pentru că fi ecare face ceea ce vrea, mai devreme sau mai târziu, fi e că vor unii sau că nu vor, fi ecare face tot ce vrea, până la urmă”, explică Ionuț Duță.

„Afganii sunt foarte respectuoși și au bun-simț”

L-am întrebat pe plutonierul adjutant și dacă a simțit vreodată sentimentul de frică, fi ind pe pământ străin. „Nu pot vorbi niciodată de frică, pentru că e clar, știu la ce mă duc, știu unde merg, mă interesez înainte. Fără să știi unde pleci nu prea e indicat, mai ales într-o astfel de zonă, unde trebuie să te interesezi înainte, să știi ce confl icte sunt, tradiții, cultură, tot. Pentru că oricând poți să o comiți. În primul rând, ei sunt mu-sulmani, toți de acolo. Au cu totul alte reguli în viață, tradițiile lor diferă. Dacă nu le respecți tradiția, nu e bine să îi deranjezi, o iau ca pe o ofensă, jignire și sunt foarte ușor de jignit oamenii. În schimb, sunt foarte respectuoși și au bun-simț”, a răspuns jandarmul. Prin prisma misiunii, el nu a avut contact foarte mult cu civilii, mai mult cu cei cu care lucra.

Pentru ca o misiune să decurgă normal, secretul con-stă în chemarea pe care o simți pentru această activi-tate. În lipsa ei, o minuțioasă pregătire nu poate fi de ajuns. „Depinde de oamenii care participă, care merg în misiune, dacă sunt făcuți pentru așa ceva, dacă își doresc treaba asta. Cineva poate să fi e făcut pentru așa ceva, dar să nu-și dorească, poate vrea altceva. Dacă nu-și dorește și nu simte chemarea, nu are rost să ple-ce. Dacă o simte, atunci să plece. E valabil, cred eu, pentru toată lumea, oriunde te-ai duce, orice ai face”, spune Ionuț Duță.

Jandarmul întors din Afganistan: „E un mod de a câştiga un ban cinstit”

Ionuț Cătălin Duță este jandarmul argeșean care a participat la două misiuni internaționale. Ultima dată a plecat în august și s-a întors recent, luna aceasta, după aproape șase luni petrecute în Kabul, capi-tala Afganistanului, unde a participat la misiunea NATO de consiliere a forțelor de ordine publică și securitate afgană. „Parcă îmi pare rău că n-am mai stat puțin. La început, când mergi acolo, te gândești cât ai de stat, după care trece misiunea, se termină și începi să te obișnuiești, deja nu ți se mai pare ca la început. Știți cum e, pe-ricolul pândește oriunde, și în țară, și acolo”, spune convingător jandarmul.

Decorat la fi nalul misiunii cu medalie NATO

În semn de recunoaștere și apreciere a activității

sale în Afganistan, Ionuț Duță a fost decorat cu

medalia NATO non-Article 5 de către general-ma-

ior Robert L. Marion, adjunctul comandantului

CSTC-A (Combined Security Transition Comand

– Afghanistan). Ceremonia a avut loc în baza din

Kabul, la începutul lunii ianuarie a.c. Toți colegii

lui au fost decorați. „Medalia a fost primită pentru a

simboliza misiunea îndeplinită cu succes”, ne explică

Ionuț. Deși i s-a propus să scrie experința din Afgha-

nistan într-o carte, Ionuț Duță nu intenționează

acest lucru. Întrebat dacă își dorește să se întoarcă în

Afghanistan, jandarmul spune că ar mai vrea, dacă

ar mai avea o posibilitate. În timpul liber, Ionuț îm-

bină utilul cu plăcutul, iar hobby-urile principale

sunt urcatul pe munte și plimbările cu motocicleta.

Material realizat de Mari Tudor



„O mică găselniță ca să înghițim încă o amânare...”

George Caval, președintele Ca-merei de Comerț, Industrie și Agri-cultură Argeș: ”Mi se pare deja o exagerare care întrece orice limită. Toată lumea și toată Europa civili-zată are autostrăzi pe care se circulă și unde toate problemele de mediu s-au rezolvat. Eu cred că această chestiune este o mică găselniță ca să putem noi să înghițim încă o amânare a acestei autostrăzi. Din punctul de vedere, al CCI Argeș și al oamenilor de afaceri din județ, suntem mirați și stupefi ați că se găsesc noi motive și că nu există cineva care să își asume o respon-sabilitate și să spună că, din mo-mentul acesta, hai să facem pentru această autostradă o discuție lunară sau poate chiar mai des, în care să putem să vedem cum o împingem înainte. Toată Europa are auto-străzi și toate țările au trecut peste toate piedicile de mediu și de orice altceva. Eu sunt acum într-o țară, în Germania, în care lucrurile sunt foarte civilizate și au sute de mii de kilometri de autostradă. E păcat să ne împiedicăm acum de niște mo-tive din astea. De gândaci sau nu știu ce animal sălbatic căruia nu știu ce areal îi trebuie pentru a trăi, ca și cum nu poate să trăiască din cauza unei autostrăzi, care, de fapt, nu face altceva decât să dubleze tra-fi cul care este pe Valea Oltului...”.

„Mi se pare o batjocură a UE față de România”

Dumitru Grecu, manager Com-plexul Valea cu Pești: ”Mi se pare o batjocură! Din câte am înțeles și eu de la specialiștii Romsilva, gân-dacul ăsta este și dăunător pentru copaci, iar traseul autostrăzii nici nu se intersectează cu vreo zonă din asta de protecție, dar în orice caz mie mi se pare batjocură ati-tudinea Uniunii Europene față de România. Să te legi de un gândac în condițiile în care vorbim de au-tostrada asta de 25 de ani! Deci, 25 de ani nu am reușit să ne mișcăm aproape deloc. Am făcut studii de fezabilitate, am făcut tot felul de prostii... Senzația este că nu se vrea autostradă, iar acum au venit cu niște chestii absolut puerile. Să vii cu argumente că trebuie să prote-jezi un gândac... Să mă ierte Dum-nezeu! Da, dacă spuneai că vrei să protejezi nu știu ce animal mare care este pe cale de dispariție, mai înțelegeam... Dar niște gândaci, care nu știu la ce ne ajută pe noi, în condițiile în care marea problemă, dacă vorbim de insecte, marea pro-blemă a umanității astăzi o repre-zintă albinele. De albine nu spune nimeni că s-au tratat culturile agri-cole cu tot felul de insecticide, cu tot felul de îngrășăminte chimice, care le-a distrus și într-adevăr asta este o mare problemă, nu un gân-dac nenorocit, care mai este și dă-unător”.

Despre gândacul care ne blochează autostrada Cum co-mentează reprezentanții mediului de afaceri, precum și un fost secretar de stat la Transporturi, actualul de-putat Ionuț Moșteanu

Comisia Europeană a suspendat fi nanţarea Autostrăzii Sibiu-Pi-tești din cauza unui gândac, considerat specie ameninţată, ce-rând României să vină cu explicaţii și soluţii până la 23 februarie 2020. Gândacul cu pricina se numește Morimus funereus, numit popular gândacul croitor de stejar și fag, care trăiește nu numai în România, ci și în mare parte din Europa.

Așa se face că autostrada Pitești-Sibiu a fost din nou amâna-

tă. Am vorbit cu ofi ciali

importanți din județ legat de cât de serios este acest mo-tiv și cum

comentează această deci-

zie a Comisiei Europene.

Deputatul Ionuț Moșteanu, fost secre-tar de stat în Ministerul Transporturilor: ”Este o discuție destul de complexă. Stu-diul de impact asupra mediului, care este parte din studiul de fezabilitate, a fost prost făcut. Comisia Europeană a sesizat acest lucru. A spus: vedeți că aveți niște lipsuri în acordul de protecție a mediu-lui. Că sunt niște lucruri neclare! Asta s-a întâmplat. Clarifi cări între comisie și sta-tul român legate de fi nanțările diverselor proiecte de infrastructură au fost de când lumea. Nu e nimic nou! CNAIR-ul și Mi-nisterul Transporturilor trebuie să vină și să poarte o corespondență și să vină cu un răspuns ofi cial până pe 23 februarie, dacă nu mă înșel, în care să spună cum rezolvă

aceste probleme sesizate de către comisie. Cred că mai trebuie lucrat un pic pe bu-cata din studiul de fezabiliate cu acordul pentru protecția mediului. Este timp să clarifi căm orice detaliu cu comisia, iar anul acesta nu este nevoie decât de foar-te puțini bani pentru această autostradă. În realitate, șanse să se lucreze efectiv are doar sectorul Sibiu- Boița. Cel mai devre-me se va începe să se lucreze pe acest sec-tor anul acesta, în vară. Este important ca această corespondență să se poarte cât mai atent, ca să o deblocăm. Indiferent ce s-ar întâmpla, proiectul ăsta trebuie să meargă înainte...”.

Material realizat de Marius Ionel

Deputatul Ionuţ Moşteanu, fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor:”Studiul de impact asupra mediului a fost prost făcut”

”E revoltător, dacă asta este cauza... ”Iată ce spune Virgil Dumitru, manager Comesad: ”Ce să

spun eu? Că nu putem să construim din cauze din astea, care sunt până la urmă puerile? Cred că este totuși revoltă-tor, dacă asta este cauza pentru care nu putem să începem autostrada. Să ne gândim doar la ce avantaje economice și la cum ar fi țara asta, dacă am avea o infrastructură așezată! Fără infrastructură, nu putem să facem niciun pas în față. Este un blestem pentru noi”.

”Acești gândaci pot să trăiască și într-o parte și în alta a autostrăzii”

Benone Lazăr, manager Internațional Lazăr Company: ”Chestia asta este neserioasă, dar, în schimb, pare mai se-rioasă implicarea actualilor guvernanți, ce am citit și eu printre rânduri, că vor să facă treabă și să rezolve odată problema. Asta cu gândacii nu mi se pare un lucru cert, cu toate că nu mă pricep... Chestia este că acești gândaci pot să trăiască și într-o parte și în alta a autostrăzii. Această investiție este de interes național!”.

Bugetul Mioveniului va fi aprobat până pe 28 februarie

Proiectul bugetului pentru anul 2020, întocmit la nivelul venituri-lor și cheltuielilor anului precedent, a fost realizat și este afi șat public, la se-diul Primăriei Mioveni, conform legii transparenței. Proiectul de buget pen-tru 2020 a fost realizat încă de la ju-mătatea lunii decembrie 2019. Acesta, în forma fi nală, va fi publicat în me-diul online, de la 01 februarie urmând a fi publicat și în ziarul „Mioveni”, publicație care se distribuie gratuit la nivelul orașului.

Consultările publice pe cartiere vor fi programate în intervalul 01-20 februa-rie, urmând ca proiectul fi nal să fi e aprobat de Consiliul Local în perioada 20-28 februarie. D.G.

Tribunalul Argeş, locul cinci pe ţară privind complexitatea dosarelor intrate

Pe 22 ianuarie a avut loc Adunarea Generală a Judecătorilor din cadrul Tribunalului Argeș și judecătoriilor din circumscripţia acestuia, în vederea dezbaterii Raportului de activitate al acestor instanţe pe anul 2019,

Volumul de activitate în anul 2019 la Tribunalul Argeș a fost de 20.830 do-sare, volum ce se compune din 7.474 dosare afl ate în stoc la 01.01.2019 și 13.356 dosare intrate pe parcursul pe-rioadei analizate. Comparativ cu anul anterior se constată o diminuare a vo-lumului de activitate cu aproximativ 6.8%, diminuare datorată în principal reducerii semnifi cative a stocului de dosare, de la 8607 la 7474, în condițiile în care dosarele intrate în 2019 față de anul precedent au înregistrat o dimi-nuare nesemnifi cativă, de 393 dosare.

Analizând încărcătura raportată la dosarele intrate înregistrate la nivelul tuturor tribunalelor, Tribunalul Argeș ocupă locul 2 din punctul de vedere al numărului de dosare și locul 5 din perspectiva complexității cumulate a dosarelor intrate.

Indicele de operativitate în soluționarea cauzelor în anul 2019 a fost de 84,7% raportat la stocul inițial și de 59,5% raportat la cauzele intra-te. La nivelul volumului de activitate, operativitatea soluționării cauzelor a fost de 68,5%, în timp ce raportat exclusiv la cauzele intrate, operativi-tatea soluționării cauzelor s-a ridicat la 106,9%, înregistrându-se astfel un indice general de diminuare a stocului de 6,9%.

În materie civilă, din cele 211 cauze pronunțate în fond de judecătorii Tri-bunalului Argeș au fost trimise prin declinare de competență către altă instanța de același rang 18 cauze, în pondere de 8,53%. Dintre cele 193 ca-uze rămase au ajuns în cale de atac în Curtea de Apel Pitești un număr de 43 cauze în apel și 3 cauze în recurs, astfel încât rată parțială de atacabilitate cal-culată la sfârșitul anului 2019 a fost de 23,83%.

În materia minori și familie, dintre cele 212 cauze soluționate în fond, într-un număr de 2 dosare soluția pronunțată a fost de trimitere prin declinare către altă instanță de același rang. Din cele 210 cauze rămase 12 ca-uze au ajuns în Curtea de Apel Pitești în stadiul procesual apel, rata parțială de atacabilitate calculată la sfârșitul anului 2019 fi ind de 5,71%.

Pe parcursul anului 2019, în litigii de muncă au fost soluționate în fond 1362 cauze, soluția pronunțată într-un număr de 3 cauze a fost de trimitere prin declinare către altă instanță de același rang. Din cele 1359 cauze ră-mase a ajuns în Curtea de Apel Pitești până la fi nele anului 2019 un număr de 418 cauze în apel și o cauză în re-curs, astfel încât rata parțială de ata-cabilitate calculată la 31.12.2019 a fost de 30,83%. Denis Grigorescu



JURNAL DE ARGES C&G

Responsabil de număr: Denis Grigorescu

Adresa redacţiei: Piteşti, B-dul Republicii, bl. G1, Casa Cărţii, mezanin I, OP 1- CP 181. Tel: 0248.221774, Fax Contabilitate: 0248.223271e-mail: [email protected]. de înregistrare OSIM: M/00491 ISSN 1582 - 9138Tipărit la tipografi a Editurii Paralela 45

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolului aparţine autorului, conform Contractului de drepturi de autor, care face parte din Contractul individual de muncă.

Textele cu tentă umoristică ce însoţesc fotografi ile şi caricaturile din acest ziar vor fi considerate pamfl ete

“Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile. Cenzura de orice fel este interzisă.”

(CONSTITUŢIA ROMÂNIEI - ARTICOLUL 30)

Editat de SC JURNAL C&G SRL

Redactor-şef - Gabriel Grigore [email protected] - Cristian Vasile

Redactor-şef adjunct: Denis GrigorescuSenior editor: prof. dr. Cornel Carp, avocat Maria Cristina Leţu, doctor în DreptRedacţia: Marius Ionel, Cornel Drăghici, Alina Crângeanu, Cătălin Ion Butoiu, Mari TudorCorectură: Corina GrigoreGrafi că: Bogdan PintilieDTP şi procesare imagine: Cristian RaduDirector economic: Claudia Sima

Tel.: 0248/22.23.22

Înscrierile la cea de-a șasea ediţie a celei mai importante competiţii mondiale de design sustenabil, LafargeHolcim Awards, se vor în-cheia pe 25 februarie. Și se caută atât proiecte realizate de profesio-niști, precum și idei curajoase ale generaţiei următoare, care să îm-bine soluţii de construcţii suste-nabile cu excelenţă arhitecturală, concursul fi ind organizat pe două categorii.

Competiţia este organizată de Fundaţia LafargeHolcim și va avea loc simultan în cinci regiuni de pe glob, cu cinci jurii diferite, cel din Europa fi ind condus de un speci-alist arhitect elveţian. Participarea la concurs este gratuită, sunt aș-

teptaţi și argeșenii să o facă, iar în-scrierea se poate face completând formularul de pe site-ul fundaţiei. Câștigătorii vor fi anunţaţi în a doua jumătate a anului 2020, la ceremoniile de premiere susţinute pentru fi ecare regiune. Aceștia vor concura ulterior pentru premiile globale LafargeHolcim din 2021, urmând a fi evaluaţi de către un juriu global condus de Hashim Sarkis de la Massachusetts Insti-tute of Technology, SUA, și cura-torul Bienalei de Arhitectură din Veneţia din acest an.

Prezenţa Holcim în judeţul Argeș este evidenţiată în principal prin fabrica de ciment pe care o deţine în zona Muscel. C.I.B.

Competiţie internaţională lansată de Holcim

Potrivit ultimelor informaţii furnizate de către Ministerul Transporturilor, lucrările pe DN 73 Pitești-Câmpulung-Brașov se vor încheia în trimestrul al treilea al anului 2021. Cel puţin așa susţine ministrul Lucian Bode, într-un răspuns la o interpelare primită din partea deputatu-lui de Argeș Dănuţ Bica, actul fi ind datat la mijlocul lunii decembrie 2019.

Noul ministru susţine că aces-ta este termenul estimat de către antreprenor, adică Asocierea Azvi SA - Straco Grup SRL - Piomar Development SRL - Tractebel Engineering SA. O asociere care durează dinainte de 2014, an în care au început lucrările de mo-dernizare a drumului naţional care străbate Argeșul și Brașovul pe o distanţă de zeci de kilome-tri, lungime pe care ultimii ani au adus mai multe semafoare decât executanţi. Tot potrivit ministerului, la fi nalul anului trecut stadiul realizării lucrărilor era de 41%, scuza fi ind aceea că pentru un ultim sector de drum autorizaţia de construire a fost emisă de-abia în iunie 2019 (la începutul lui 2018, conform unei situaţii întocmite de Compania Naţională de Administrare a In-frastructurii Rutiere, stadiul fi zic al lucrărilor de modernizare a DN 73 Pitești-Câmpulung-Bra-

șov era de 32%, iar cel fi nanciar de 40,48%).

Câmpulungul blochează drumul

De la începerea lucrărilor și până în prezent valoarea con-tractului pentru modernizarea DN 73 a crescut cu aproape o sută de milioane de lei, de la cir-ca 328 de milioane ajungându-se la 414 milioane de lei. Iar plăţile către constructor sunt la zi, susţi-ne ministrul Bode. Un ministru care, după mulţi alţii, anunţă un nou termen de fi nalizare. Înain-tea lui, spre exemplu, ceilalţi au vorbit de 2018 pentru Pitești-Câmpulung, respectiv decem-brie 2019 pentru toată lucrarea.

Iar dacă fi nalul lui 2021 va veni și cu recepţia fi nală, riscul con-stă în blocarea traseului pe raza localităţii Câmpulung Muscel, acolo unde lucrările la un pod pe DN 73 sunt sistate, iar valabilita-tea contractului de fi nanţare în-cheiat de municipalitatea musce-leană cu Ministerul Dezvoltării, în cadrul PNDL, are ca termen primăvara lui 2022. Executant al lucrărilor este asocierea fami-liei Răuţoiu, prin Group Concif și Ratelen Construct, fi rme care nici acum nu au fi nalizat Pia-ţa Primăriei Câmpulung și nici acum nu au început lucrările la Bulevardul Pardon, obiective si-tuate sub nasul primarului Liviu Ţâroiu.

Cătălin Ion Butoiu

S-a prelungit prelungirea!

DN 73 va fi gata la fi nalul lui 2021

Primul meu telefon celular, pe care l-am achiziţionat în secolul trecut, îmi ocupa un buzunar mare de halat și, la nevoie, putea fi folosit și ca armă de apărare. Convorbi-rile erau puţine, dar wireless-ul îmi dădea un sentiment de libertate. În plus, mobilul era util și în gărzi, ca pager. Telefonul mobil sună adeseori în momente inoportune. În plus, semnalul sonor îi poate deranja pe cei din jur. Vi-braţiile sunt o soluţie a acestei probleme, dar există riscul ratării unui apel important. Odată cu apariţia smartpho-nes, telefonul mobil începe să acapareze efectiv timpul și intimitatea oamenilor. O așteptare de peste 10 minute în gară sau aeroport este o bună ocazie de a verifi ca ultimele e-mailuri primite sau de a practica diverse activităţi pe in-ternet. Mai nou însă, oamenii folosesc facilităţile telefonu-lui inteligent și în pauzele foarte scurte, de exemplu când așteaptă ascensorul. Augmentarea realităţii prin navigarea pe web sau pe hărţile rutiere, accesarea Google sau vizio-narea TV sunt o mare tentaţie. În plus, utilizatorul poate fi atât de absorbit de ceea ce face cu telefonul inteligent, încât să trateze superfi cial sau chiar să ignore unele situaţii din viaţa reală, de exemplu de trafi c rutier, și să devină victima unor accidente. Efectul câmpului electromagnetic asupra organismului uman stârnește controverse, dar nu avem încă rezultate concludente. În schimb, stresul produs de telefonul mobil, coroborat cu cel generat de alţi fac-tori ai civilizaţiei secolului al XXI-lea, a fost inclus recent pe lista factorilor de risc ai bolilor cardiovasculare. O altă problemă este dependenţa psihică. Un celebru cardiolog american declara recent despre telefonul celular într-o re-vistă de specialitate: «Mă simt captiv, dar iau măsuri acti-ve». Convorbirile trebuie să fi e scurte și efi ciente. Aparatul nu trebuie ţinut prea aproape de ureche. Din momentul formării numărului și până în clipa în care interlocutorul răspunde, ecranul trebuie urmărit de la circa 20 cm. Tele-fonul mobil să aibă un semnal sonor discret și de bun gust. În timpul activităţilor importante, celularul să funcţione-ze mai mult pe modul silenţios, eventual cu vibraţii. Iar facilităţile complexe ale smartphones să fi e utilizate parci-monios, orice exces consumând din timpul atât de prețios.

În concluzie, celularul utilizat cu măsură este un bun prieten. Totuși, folosirea abuzivă poate transforma telefo-nul mobil într-un inamic al sănătăţii. Fapt valabil și pen-tru alte «bijuterii» tehnologice”.

M.I.

Medicul cardiolog Adrian Tase:

„Stresul produs de telefonul mobil a fost inclus recent pe lista factorilor de risc ai bolilor cardiovasculare”

În zilele noastre, utilizarea telefonului mobil s-a generalizat. Avantajele sunt imense, dar există și unele puncte vulne-rabile din perspectiva stării de sănătate și anume electrosmogul și stresul. În plus, prin augmentarea realităţii riscăm să ne îndepărtăm de traiul normal, ob-ţinând o viaţă de împrumut. Dr. Adrian Tase: ”Tocmai mă pregăteam să exa-minez, în regim de urgență, un pacient cu infarct miocardic acut, când a sunat telefonul mobil. Am întins mâna să îl închid și, instinctiv, pentru o fracţiune de secundă, am aruncat o privire pe display pentru a vedea cine mă sunase. Mi-am dat seama atunci că mobilul îmi contro-lează o parte din viaţă.

Curtea de Apel Piteşti îşi prezintă bilanţul pe 31 ianuarie

Vineri, 31 ianuarie, cu începere de la ora 13 va avea loc prezentarea raportului de bilanț al Curții de Apel Pitești pe anul 2019. Evenimen-tul va avea loc în sala „Mihail Eliescu” a Curţii de Apel Pitești.

La prezentarea bilanțului au fost invitați zeci de judecători din Argeș și Vâlcea, judecători de la CSM, comandantul Poliției Argeș, precum și procurorii-șefi ai Parchetelor din județ. D.G.

Continuă aplicarea măsurilor de protecţie faţă de familia condamnaţilor triplei crime de la Stoeneşti

Ajuns inclusiv la Înalta Curte de Casaţie și Justiţie a României, pro-cesul în cazul crimei de acum patru ani de la Stoenești încă determină luarea unor măsuri pentru părţile implicate într-un fel sau altul în in-cident. În această lună, rudele celor care au fost acuzaţi și condamnaţi au solicitat, pentru a șasea oară, să fi e protejate prin ordin judecătoresc. Ca și în urmă cu o jumătate de an, solicitarea a fost acceptată în parte de Judecătoria Câmpulung, în sensul că, din unsprezece pârâţi, doar cinci au primit interdicţie de a se apropia la mai puţin de 30 de metri de reclamanţii din familiile Mărunţelu, Budrea și Durleci.

Termenul de valabilitate a protecţiei este de șase luni, iar activitatea de supraveghere este realizată de poliţiștii de la Câmpulung și Stoe-nești. C.I.B.



Adrian Miuțescu, întâmpinându-l cu pâine, sare și sifon de la Gelu Tofan pe nou-născutul prefect liberal Emanuel Soare.

Uite-l și pe Păcală de prefect al nostru, l-a adus în sfârșit

barza...

Vă reamintim că potrivit legii 258/2013 (modificată și completată cu O.U.G. 155/2001), proprietarii câinilor de rasă comună sau rasă metiși sunt obligați să îi sterilizeze. Sancţiunile pentru cei care nu-și sterilizează câinii și

pisicile sunt între 5.000 și 10.000 lei.

În perioada 29 ianuarie-4 februarie, șapte personalități argeșene își serbează ziua de naștere. Primul sărbătorit, pe 29 ianuarie, este reputatul doctor Flavius Băjan. Pe 30 ianu-arie va fi felicitat medicul cardiolog Cătălin Ușurelu, de la Spitalul Județean de Urgență Pitești. Pe 31 ianuarie va primi felicitările cuvenite Teodor Constantinescu, doctor chi-rurg la Spitalul Județean. Tot pe 31 ianuarie va de băut primarul comunei Lunca Corbului, Gheorghe Drăgan. Sărbătoriții zilei de 1 februarie sunt Mihaela Voicu, director Școala Gimnazială Micești, și Ciprian Teodor Mihăilescu, președintele Camerei Auditorilor Fi-nanciari din România. Nu în ultimul rând, pe 4 februarie va ciocni o cupă de șampanie scriitoarea Allora Albulescu-Șerp. Tuturor Jurnalul de Argeș le urează La Mulți Ani!

Flavius Băjan Cătălin Ușurelu Teodor Constantinescu

LA MULŢI ANI!

Dan Manu, președintele Consiliului Județean, îngrijorat că până și Araxi Negoșanu s-a făcut soră cu ”Frăția Ceaunelor”.

Rugați-vă pentru mine, Înalt Preasfi nțite! Sau măcar rugați-l pe Caliopie, știu că blestemele lui se prind. Că nu

m-am urcat nici în barca lui Mînzînă și nici Flacăra Cente-narului nu mi se mai aprinde...

Mircea Andrei, fost senator și consilier județean și actual președinte al Partidului pentru Argeș și Muscel (PAM), s-a supărat pe Adrian Miuțescu și a denunțat proto-colul recent semnat cu PNL Argeș. Într-o postare pe Facebook, acesta a anunțat că cei 70 de consilieri locali pe care îi are PAM în județ nu vor mai face pasul către PNL și l-a acuzat pe liderul liberal că, deși i-a în-tins o mână de ajutor în campania pentru alegerea președintelui Iohannis, nici măcar un telefon de mulțumire nu i-a dat.

Însă nu asta e partea cea mai importan-tă a știrii, ci faptul că Mircea Andrei va semna în zilele următoare (e posibil ca joi să se țină chiar o conferință de presă la

Pitești) o alianță cu PER (Partidul Eco-logist Român). După cum se știe, PER îl are președinte la Vâlcea pe primarul Mir-cia Gutău, iar în țară se afl ă în plină ofen-sivă de înregimentare a unor politicieni cu experiență – foști și actuali primari și parlamentari. Un lucru e cert: dacă va re-intra și Mircea Andrei în jocul alegerilor locale, va fi multă animație și competiție pe eșichierul de dreapta, atât la Primăria Pitești, cât și la Consiliul Județean. Bine ai revenit în joc, Mircea! Sau cum spuneau gladiatorii în arenă? „Slavă ție, Împărate, cei care se duc la moarte te salută!”. Hai că va fi spectacol...

M.S.

Mircea Andrei a cerut binecuvânta-re de la ÎPS Cali-nic (altfel un mare iubitor al ecologiștilor) pentru alianța PAM-ului cu P.E.R-ul lui Mircia Gutău

Mircea Andrei rupe protocolul cu PNL şi face o alianţă cu ecologiştii celebrului primar Mircia Gutău

Date post:	17-Aug-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	7 times
Download:	0 times

Dosar penal pentru degradarea Familia Axinte fermei Florica · Când a fost întrebat despre ferma...

Documents