Statii de Telecom and A Pt Modele Reduse - Sergiu Florica

5/14/2018 Statii de Telecom and A Pt Modele Reduse - Sergiu Florica

1/87ED'TURA- ION CRE'ANGA' ' - , '

j , _ ,


2/87

Progresul inregistrat de tehnica telecomunica-tiilor se datoreste in parte si activitatii asiduedepuse de radioamatorii din toata lumea, pa-siunecare nu cunoaste 0 limita de virsta, Prinelanul si puterea lor de munca, insa, tirierii s-ausituat in primele rinduri ale participantilor laaceasta "universitate" a tehnicienilor.Telecomanda, ca si celelalte ramuri ale electro-nidi, a constituit un punct de atractie pentrutinerii constructori, dindu-le multiple posibili-tati de afirmare, fie in concursuri, fie numaipentru satisfactia unei pasiuni.Vizitind expozitiile Minitehnicus, rod al pri-ceperii si perseverentei tinerilor din tara noas-tra, iti poti da seama atit de setea de cunoasterecare ii stapineste, cit 9i de posibilitatile de rea-lizare pe care ie au prin cerourile tehnice dincadrul scolilor si caselor de pionieri.Inca din anul ]934, ing. Mihail Konteschwelerdemonstra publicului bucurestean miraculosulsau vapor telecomandat, "NINFA". El declarainsa dupa citiva ani, in prima lucrare de tele-

INTRODUCERE

mecanica aparuta la noi, "Telemecanica", caa intimpinat greutati considerabile in realiza-rea instalatiei, datorita lipsei de material do-cumental' si a materialelor de constructie.,Montajele specifice de telecomanda si-au gasitaplicatii initiale in tehnica militara, ulterior de-venind apanajul amatorilor din toata lumea.Lucrarea de fata lsi propune sa prezinte ti-nerilor constructori citeva montaje de statii detelecomanda, realizate si experimentate, tinindseama de posibilitatile de procurare a materia-lelor si de cunostintele amatorilor, fapt pentrucare si referirile teoretice sint facute numaiasupra pieselor si dispozitivelor ce sint in strictaIegatura eu instalatiile de telecomanda,Montajele au fost astfel selectionate, incit sapermita constructorilor sa treaca de la simplula complex, satisfactiile lor fiind desigur pro-portionale cu cresterea numarului de comenzidate modelelor reduse (aero-navomodele, ju-carii etc.).Deoarece 0 ins tala tie de telecomanda comporta

5


3/87

si un radioemitator, aceasta activitate a fostreglementata atit prin norrne internationale citsi interne, care au delimitat band-a de frecventaalocata amatorilor de telecornanda si anume:

27 ,120 M Hz + 0,6Q/oDin acest motiv cei ce vor sa construiasca sisa experimenteze asernenea instalatii trebuiesa posede 0 autorizatie eliberata de Ministerul

Postelor si Telecomunicatiilor, in baza careiaau posibilitatea de a exploata in regiunea do-rita statia de telecomanda,Asemenea instalatii de telecomanda, prin spe-cificul lor, nu pot fi limitate numai la modelereduse, ci si la aplicatii cu caracter practic,in special in gospodarie, cum ar fi comandatelevizorului, aparatului de radio, dispozitiveimpotriva Iurtului, roboti etc.


4/87

C apito lu l I"C E SIN T STA TIILE D E TELEC O M AN D A..

Astazi, cind zborurile cosmice au devenit nisteevenimente cotidiene, nimeni nu se mai mirade posibilitatea executarii unor comenzi datede la centrele de dirijare catre navele spatiale,pentru executarea diverselor operatiuni pe as-trii indepartati. Telecomanda a aparut odata eudescoperirea radioului, artunci dud de la 0 dis-tanta de citeva sute de metri a putut fi actio-nat un releu telegrafic, folosind undele electro-magnetice. Odata cu dezvoltarea electronicii, siin special dupa aparitia elementelor semicon-ductoare, tehnica telecornenzilor a capatat 0larga raspindire, atit in cadrul proceselor deproductie, cit ~i in rindul arnatorilor, asistindastaz! chiar Ia coneursuri de aero sau navomo-dele telecornandate. 0 statie de telecomandaeste fermata dintr-un radioemitator, ce lucreazape 0 frecventa fixa, semnalul radio putind finemodulat, sau modulat cu unul sau mai multesemnale de audiofrecventa ~i un radioreceptoral carui circuit de intrare este acordat pe free-

venta undei purtatoare a radioemitatorului, iarla iesirea din etajele de audiofrecventa, sintmontate fie elementele de executie, fie 0 seriede dispozitive electronice care permit selecta-rea comenzilor date de radioerriitator.In etajul final al circuitelor electronice sintmontate relee care prin contactele lor pun subtensiune diversele servomecanisme, dirijindmodelul dupa dorinta operatorului.Rsulioemiiiiiorui, partea care se aHa Ia opera-tor, este in general de 0 constructie clasica,avind unul pina ia trei etaje de radiofrecventasi 0 putere euprinsa intre 0,05-0,5 W datoritadistantei reduse (10m - 1krn) Ia care exe-cuta comenzile.Radioreceptorul ~i servomecanismele, deoarecese monteaza pe modelele reduse (aero-navomo-dele, automobile ctc.), trebuie sa prezinte 0 con-structie robusta, rezistenta la trepidatii, cu 0greutate redusa si un consum minim posibil decurent electric.

7


5/87

Sa examinam acum citeva scheme de baza aleinstalatiilor de telecomanda mai des intilnitein Iiteratura tehnica de specialitate,Un oscilator emite prin ant en a un semnal ne-modulat de radiofrecventa, semnal care estereceptionat de un radiorecep~br (fig. 1) in alcdscdofor de rodiofr ecvenjo

a bFig. 1 Schema de principiu a unei sta-tu de tolecomanda monocanalcarui etaj final este montat un releu R. La

contactele releului R este legat un microelectro-motor SM, care, in pozitia de repaus a releu-lui R, se roteste in sensul sagetii a, iar cind esteatras releul R, rotorul microelectromotoruluiSM se va roti in sensul sagetii b. Deci, daca, deexemplu, 0 salupa este echipatacu un electro-motor de propulsie, operatorul poate schimbasensul de deplasare a navei, folosind 0 astfelde statie de telecomanda,

Schimbarea directiei de deplasare a unui mo-del redus se poate realiza cu statia de teleco-ruanda prezentata infigura 2. Radioemitatoruleste modulat cu doua semnale de audiofrec-venta, care in radioreceptor sint selectate dedoua filtre acordate pe aceeasi frecventa cufrecventa semnalelor radioemitatorului. In mo-,mentul receptionarii unui semnal de audio free-vent a releul Rl e.ste atras, ceea ce face ca axulelectromotorului SM sa se roteasca spre dreap-ta, atita tirnp cit radioemitatorul .Jucreaza",La receptionarea celui de al doilea semnal esteatras releul R2, schimbind sensul de alimen-tare al electromotorului SM, rotorul electrorno-torului rotindu-se spre stinga,Schimbarea sensului de rotatiea rotorului elec-

f2~Generaloare de audio -frecvenio

Fig. 2 Schema de principiu a unei sta-tji de telecomanda cu doua canale

8


6/87

tromotol'ului este folosita la actionarea meca-nismului de directie al modeluluiredus.Evident ca radioemitatorul poate fi modulat eua-.,mai multe semnale de audiofrecventa ceea C2permite unui radioreceptor sa execute un nu-mar oarecare de eomenzi.In sfirsit, 0 ultima schema (fig. 3)' a unei in-stalatii de telecomanda, care contine un radio-,emitator modulat cu un semnal de audiofrec-venta a carui emisiune este intrerupta ritmicde un releu R1 , comandat printr-un multivi-

brator de catre operator, si un radioreceptor ina1carui circuit de iesire este montat un releu R2Am vazut anterior ca la fiecare impuls al radio-emitatorului releul este atras, raminind in a-ceasta pozitie atita timp .cit este emis semnalul,Dad pornirea si oprirea radioemitatorului seface eu 0 frecventa oarecare, variabila, si re-leul radioreceptorului R2 va fi atras sau eli-berat in ritmul emiterii semnalului.Cind duratele impulsurilor "lucru-pauza" aleradioemitatorului sint egale (fig. 311.), rotorul

I IIFig. 3I) Schema de principiu a unei statii II) Diagrama impulsurilorde telecornanda9


7/87

unui electrometer, legat la contactele releuluiR2, al radioreceptorului, se va roti cind sprestinga, cind spre dreapta. Pastrjnd duratele(diagrama b) egale ale impulsurilor, dar rna-rind Irecventa lor, rotorul electromotorului vasta practic pe loco Modificind una din durateleimpulsurilor (diagrama c) rotorul electromoto-r'ului se va roti in sensul in care prin contactelereleului R2 primeste un timp "mai indelungat"tensiunea de 0 anumita polaritate.La 0 astfel de instalatie radioemitatorul lucrea-

z a continuu, electromotorul urmarind in fie-care moment comanda operatorului,Desigur ca si acest radioemitator poate fi mo-dulat cu doua sau mai multe semnale de audio-frecventa, modulatie ce poate fi intrerupta inritmuri diferite de catre operator. Acest sistemreprezinta '0 comanda pseudoproportionala,Statiile de telecomanda proportionale utilizea-za elemente de comutatie statica, ale carerscheme, prin complexitatea lor, nu sint prezen-tate in aceasta Iucrare.


8/87

Capitolul IIPlESE UTILIZATE IN CONSTRUCTIA

STATIILOR DE'TELECOMANbA.

Elementele componente ale statiilor de teleco-ruanda sinrt in marea lor majoritate piese elec-tronice cu un gabarit redus pentru a asigurao constructie 'Cit mai usoaraposibil.In cele ce urmeaza, sint expuse 0 serie de con-sideratii cu privire laacestemateriale.Rezisieniele. Pot fi:1 - chimice, formate dintr-un material cu re-zistivitate mare (grafit, de exemplu), fasonatintr-o forma cilindrica, la capetele caruia sintfixate doua terminale metalice;2 - bobina.te, confectionate din sirma eu rezis-tivitate mare (manganina, constantan, niche-lina etc.).Rezistentele (fig. 4) utilizate in statiile de tele-comanda sint de obicei chimice, cu put era.cu-prinse intre 0,12 - 1 W, datorita curentuluiredus care circula prin ele,Valorile rezistentelor, cit si puterea lor, sint

Fig. 4

notate pe corpul acestora, in scriere "clara",sau prin codul culorilor (tabela 1).In unele scheme sint indicate valori ale rezis-tentelor nestandardizate si, pentru a le realiza,se fac combinatii intre rezistente, legindu-le 'in

11


9/87

Tabela 1 Poteniiometrele sint rezistente variabile for-mate dintr-un material rezistiv avind in gene-ral 0 forma circulara, si un cursor, care estenel Inel InelCuloare 1 2 It., 3 x ...

Negru 0 0 1Maro 1 1 10Rosu 2 2 100 Portocaliu 3 3 1 000Galben 4 4 10000Verde 5 5 100000Albastru 6 6 1000000Violet 7 7 10000000Gri 8 8 100000000Alb 9 9 1 000000000

serie sau paralel. Calculul rezistentelor pentrulegarea in serie (fig. 5 a) se face cu formula:

R. R1+R2+R3+ ...R/Iiar pentru Iegarea in paralel (fig. 5 b) cu for-mula:

1 1 1 1 1-=._+-+-+! ..-R HI H 2 n, u;Cunoscind curentul I care circula printr-o re-zistenta R si tensiunea V aplicata Ia bornelesale, se poate determina puterea necesara pen-tru ca rezistenta sa nu depaseasca limita ter-mica admisibila de incalzirc, cu ajutorul for-mulei:

P (Wati)=V (Volti) X I (Amperi)Pe schemele electronice puterea este inscrisacodificat, in semnul conventional de reprezen-tare al rezistentei.

~1/4W--c=::::=J-- 1/ 2 W--r=c=J-- 1 W

.L:.l+l+.lRtR1R2RJ

b .Fig. 5 Legarea rezistentelora) in serie; b) in paralel

- - . . . . _ . . . . . .I,---,J- 2 W5 W

Fig. 6

deplasat pe suprafata rezistentei. in functie dematerialul rezistiv folosit, potentiometrele potfi bobinate (O-10 kD.,cu puteri peste 2 W) sauchimice (1 kQ-10 MD. cu puteri sub 2 W).Potentiometrele minlaturizate sint neincaseta-te, si din acest motiv se recomanda a fi feritede praf si umezeala,Condensatoarele sint formate din placi sau foitemetalice, izolate intre ele printr-un materializolant, avind rolul de a inmagazina sarcinielectrice.

12


10/87

Fig. 7

Tipurile uzuale de condensatoare folosite inexecutia statiilor de telecomanda sint date in,tabelul alaturat.Unitatea de masuraa capacitatii este Faradul,dar care, fiind prea mare, nu se Ioloseste inpractica, ci submultiplii acestuia:

IF= 1 000 000 \~t,FhtF =1 000 000 pFInF=l 000 pF

Condensatoarele pot fi legate in serie, valoa-rea capacitatii totale fiind data de formula:

11111-=-,+-+-+ ...-C t C1 C2 Ca C nsau in paralel, capacitatea totala fiind:

Ct=C1 +C2+C:l+ ...Cn

Tabela 2Tipul condensa- I Utilizare Valoritorului I

Tubular 'CircNite de ra-diofrecventa 10-100 pF

Placheta Cuplaje intrecircuite,decuplari 1-50 NF

Fix Cu di- Filtre de au-electric diofrecventastiroflex 10-100 NFElectro- Cuplaje lntrelitici etajele de au-

diofrecventa,decuplari 2-100 ~t,F

Tubular Circuitele os-cilante de ra-diofrecventa

Ajuta- ale radio-emitatoarelor 50-50 pFbil(trimer) Ceramic Circuitele osci-

lante de radio-frecventa aleradiorecep-toarelor 10-40 pF

Valoarea capacitatii condensatoarelor este, ingeneral, inscrisa pe corpul acestora, dar la une-le condensatoare (tubulare 9i plachete) inscrip-tionarea se face codificat prin codul culorilor(tabela 3).Bobineie reprezinta un element de baza in al-

13


11/87

Tabela 3

Culoarea Linia Linia Linia1 2 . . ' 3x ...Negru 0 0 1Maro 1 1 ; 10Rosu 2 2 100Portocaliu 3 3 1000Galben 4 4 10000Verde 5 5 100000Albastru 6 6 -Violet 7 7 -Gri 8 8 0,01Alb 9 9 0,1

catuirea circuitelor oscilante, fiind constituitedintr-o carcasa pe care se infasoara un con-ductor in unul sau mai multe straturi. Calcu-lul bobinelor eu un singur strat, cu suficientaprecizie, se face astfel:1) Cunoscind frecventa de rezonanta a circui-tului in MHz si capacitatea condensatorului inpF, .se afla inductanta (fLH) necesara bobineicu formula:

L= 25330 ( H)t=.c J .l2) Se determina nurnarul de spire, cunoscinddiametrul carcasei D(mm) si aproxirnind lun-gimea l (ern) a i,nfa:l?urarii:

1 ,/_n= D vL[Introducind un miez din material magnetodi-electric in interiorud bobinei se obtine 0 cres-, ,

tere a inductarrtei, ceea ce este indicat in cazulradioreceptoarelor de telecomanda, in scopulmicsorarii spatiului ocupat de Ibobina pe placu-ta circuitului imprimat.Bobinele folosite 'in.circuitele oscilanteale con-structiilor prezentate in aceasta lucrare sintexecutate pe carcase din material plastic cumiez reglabil magnetodielectric (de Ia circuitelede intrare pe U.S. de Ia radioreceptorul Ma-maia). In etajul final al radioemitatoarelor sefolosesc bobine "in aer", adica f~ra carcasa,executate din fir de cupru argintat, cu diame-trul intre 1si 2mm.In majoritatea montajelor se intilnesc bobinede soc de radiofrecvenfii, care sint realizate pecorpuri de rezistente chimice de 1MQ/O 5W,bobinind 60-80 spire, cu sirma Cu Em00,1-0,12 mm. Dupa ce au fost cositorite ca-petele bobinei pe terminalele rezistentei, se ciacu un strat subtire de nitrolac peste spire, rigi-dizindu-le astfel pe corpul rezistentei.Realizarea filtrelor de audiofrecventii. In gene-ral, un filtru este format dintr-o bobina si uncondensator, piese ale carer valori deter~inafrecventa de rezonanta a filtrului.Analizind formula lui Thomson:

L= 25330c. [2in care:

L- inductanta in ~IHC - capacitatea in pFf - frecventa in MHz

14


12/87

rezulta ca pentru frecventele cuprinse intre500--;.--6 000 Hz se utilizeaza bobine cu indue-tante ridicate, de ordinul sutelor de ..milihenrysi capacitati de 0,01 - 0,5 fLF.De aid se verde ca bobinele si condensatoarelefiltrelor acordate pe frecvente audioau dimen-siuni relativ mari, ceea ce conduce la marireagreutatii radioreceptoarelor.Odata cu aparitia materialelor magnetodielec-trice, s-au construit carcase speciale cum ar fitip "oala", care permit ca Ia un numar redusde spire sa se obtina induetante mari. Pe acestmotiv filtrele utilizate in radioreceptoarele detelecomanda sint executate pe asemenea car-case obtinindu-se totodata si un factor de cali-,tate superior.Deoarece experirnentarea si acordarea filtrelorreprezirita 0munca laborioasa si necesita 0 apa-ratura electronics greu accesibila tinerilor con-structori, in cele ce urmeaza va fi expusa 0 me-toda de confectionare si' calibrare a filtrelor,eu un minimum de aparate.Carcasele tip oala pe care se executa bobinelesi pe care le recomandarn sint de doua tipuri.Ele VOl' fi alese in functie de utrlizarea radio-receptorului (aerornodel sau vehicule terestresi navomodele), si anume:a - carcasa de la transforrna toarele de free-venta intermediara (de Ia radioreceptorul ORI-ON), fig. 8 a;b - carcasa de la filtrele de corectie ale mag-netofoanelor, fig. 8 b.Bobinarea se face cu ajutorul unei masini de

02514

020a. b.

Fig. 8 a) Carcasa de Ia transformatoarele de frecventa inter-mediara; b) Carcasa de la filtrele de corectie ale magneto-foanelorgaurrt, fixata in pozitie orizontala intr-o men-ghina, (fig. 9) avind grija ca 'la depanarea firu-lui de pe mosor, acesta sa nu se rupa.La terminalele firelor se cositoresc doua firelitate si izolate in bumbac. 'I'erminalele se rigi-,dizeaza de carcasa printr-o fisie de cristalband.Numarul de spire este dat in tabela de mai josin functie de tipul carcasei:

Tabela 4Tipul Numar de Diametrul Capacitate acondensato-carcasei spire sirrnei mm rului nF

800 0,1 47a 1250 0,08 100

1700 0,08 150650 0,12 4,7

b 1050 0,12 6,81800 0,1 102100 0,08 12-7--15

2* 15


13/87

Fig. 9.

Determinarea frecventei de rezonanta a filtru-,lui se face cu montajul dun figura 10. Semna-lul de audiofrecventa este aplicat atit pe bazatranzistorului T1 , cit si la intrarea circuituluioscilant, in colector rezultind un semnal ampli-ficat. 0 parte din semnalul de iesire este intorsprin condensatorul C pe baza tranzistorului(cornponenta negativa), componenta pozitiva asemnalului fiind dirijata catre masa prin diodaD. In momentul in care frecventa ii a semna-lului de intrare este egala cu frecventa proprie,--------t----.-6-12 V

Fig. 10 Montaj experimental pentru determinareafrecventel pe rezcnanta a filtrelor

f c a circuitului osciiant L1C1 (reactanta indue-tiva creste), in colectorul tranzistorului se pro-duce '0 crestere a curentului Ie care, datoritacircuitului Ide reactie, este si mai rnult amplifi-cat, obtinindu-se un curent L; ega1 cu curentulde actionare al releului R1 Pe scala genera to-rului de audiofrecventa se noteaza valoarea re-zistentei potentiometrului si a capacitatilor(vezi constructia generatorului de audiofrec-venta), pentru a reproduce aceste valori la os-cilatorul radioemitatorului.Frecventa proprie a circuitului oscilant L1C1poate fi modif'icata prin schimbarea condensa-torului C1 , care va trebui .sa fie de calitate bu-na (stiroflex) pentru a nu inrautati factorul decalitate al circuitului.Cind un radioreceptor este prevazut cu douasau mai mubte fiItre acordate, se executa a'ce-leasi operatiuni de etalonare, cu specificatia dea fi '0 diferenta neta intre frecventele semnale-,lor de comanda. Lucrul acesta se obtine prin-tr-un bobinaj diferentiat al bobinelor.La finele operatiei de etalonare se Iipeste con-densatorul C1 la terminalele bobinei L1, in-scriptionindu-se pe fiecare carcasa a bobineivalor He capacitatilor si ale rezistentei variabi-le, ce se vor monta la osciiatorul radioernitato-rului.Tranzistorul. Din anul 1948, cind a fost con-struit primul tranzistor, ~i pina astazi, aceastaminuscula piesa a revolutionat tehnica. Nuexist a un domeniu al electronicii unde tranzis-torul sa nu fie intilnit, incepind cu cele mai

16


14/87

wkdor bnzii mttor\ /- ~ - - \ - i - - - ; "

Fig. 11

simple dispozitivc si terminind cu satelitii ar-tificiali sr cu calculatoarele electronice.Constvuctiv, dranzistorul este format dintr-ocaseta metalica, in interiorul careia este mont atun cristal de germaniu sau siliciu, eu zone di-ferite de conductivitate legate cu exteriorulprin niste terminale (emit or, baza ~i colector).Cristalele de germanin sau siliciu in stare puranu sint bune conducatoare de electricitate, dar,adaugindu-le 0 eantitate redusa de impuritati,ele devin bune conducatoare de electricitate,Dupa natura chimica a impuritatilor adaugate,cristalele pot avea un exeedent de clectroni(donoare) notate eu n, sau 0 lipsa de electroni(acceptoare) notate cu p. Intr-un tranzistor se

1 ;ln I p I t' b ~ : '. ~

Fig. 12 Reprezentarea schematica a unui tranzistora) tip p.n.p.; b) tip n.p.n.

Fig. 13

gasesc trei zone, aranjate sub forma unui sand-vis, In funetie de amplasarea zonelor de eon-ductivitatc, tranzistoarele oint de tip p.n.p. :;;in.p.n. Legind coleetorul, baza si emitorul in-tr-un montaj ca ce.l din fligura 13, se constataca prin colectorul tranzistorului va circula uncurent t..Daca pe baza se aplica un semnal alternativde amplitudine a, in coleotor se obtine un sem-nal amplificat, de amplitudine A.Acest principiu ne arninteste de modul deIunctionare al tuburdlor electronice cu trei.elec-trozi, Legarea tranzistoarelor in scheme se fa-ce in cele mai rnulte cazuri eu emitorulla rna-sa sau cu baza Ia masa, in special in cazul cir-cuitelor de radiofrecventa.Dintre parametrii tranzistoarelor amintim:U CEO - tensiunea maxima colector-emitor,

eu baza in golIe - curentul continuu de colectorI E - curentul continuu de emitor{j - factorul de amplificare in curent

17


15/87

a. ernitor [a masa.

+b. bazo la ma::;a

Fig. 14 Legarea tranzistoarelor

fmax frecventa maxima de oscilatieP a max - puterea disipata maxim admisaIntr-un montaj eu tranzistoare se recomandasa se respecte valorile curentilor 9i tensiunilorindicate in cataioage, deoarece lamarire., aces-tor valori, tranzistorul se incalzeste putind sase detenioreze. Pentru a evita supraincalzireatranzistoarelor, in special in etajele finale, sintfclosite radiatoare, adica piese metalice buneconducatoare de caldura, care favorizeaza pro-cesul de radiatie al caldurii emanate de careasatranzistorului.Un radiator eficace si usor de confectionat este

2 gauri (2 5 3.2

Fig. 15

realizat dintr-o bucata de tabla de cupru, alu-miniu sau fier, roluita in jurul capsulei tran-zistorului (fig. 15). Inainte de a introduce tran-zistorul in radiator, se curata cu acetona sautiner vopseaua de pe carcasa. Bucata de tablase roluieste pe un dorn, al carui diametru estemai rnic eu 0,5-1 mm decit eel al carcaseitranzistorului, montarea realizindu-se prin dez-arcuirea radiatoruhri.Pentru temperaturi relativ mai ridicate, radia-toarele trebuie sa aiba suprafete mari de ra-diatie a caldurii, dupa cum se vede in fig. 16.Radiatorul se executa dintr-o bara de .aluminiusau bronz, eu diametrul de 20-25 mm, in ca-re se face un orificiu (unde se va introducetranzistorul) si 0 serie de fante (frezate) pentrua mari suprafata "spii'lata" de aero

18


16/87

{120

I S2i

5 6 1

3

1, 2 - arrproare din tabla;3 - radiator; 4 - surub M3;5 - piulita M3; 6 - saiba;7 - bucsa distantoare ; 8 -plaea circuitului imprimat

Fig. 16 Fig. 17

24

0,5Reperul 3

contactele sale, inchide sau deschide circuitelede aliment.are ale servomecanismelor.Montarea radiatorului pe placa circuitului sefacecu doua suruburi M2. In radiator, se taie

cu traforajul 0 Ianta a, care permite introdu-cerea putin fortata a tranzistorului in orificiu,Un alt tip de radiator este prezentat in figu-r.a 17 si este construit dintr-o bucata de alurni-niu, groasa de 8 mm, de forma unui paralelipi-ped, in care sint practicate doua orificiio 3,2 mm de fixare, si un orificiu in care semonteaza tranzistorul. Marirea suprafetei deradiatie se face prin mont-area a doua piese,in forma de U, pe radiator, confectionate dintabla de alurniniu groasa de 1mm.Relee. Una dintre piesele componente de ma-re irnportanta pentru radioreceptoarele de te-lecomanda Iste si releul (fig. 18), care, prin

19

Fig. 18 Diverse tip uri de relee


17/87

l-suport2-bobina3-armeture mobile4-contacte

Fig 19 Schema de principiua unui releu

Releul este format dintr-o bobina fixata pe unsuport de fier (fig. 19), care, la trecerea cu-rentului electric prin bobina, se magnetizeaza,atragind 0 paleta ce deplaseaza niste lamele decontact. Pornind de la acest principiu de bazaau fest concepute numeroase tipuri de relee cudiverse utilizarl. In cele ce urmeaza se vor facereferiri insa numai asupra constructiei de re-lee-miniatura, care vor fi utilizate in realiza-rea radioreceptoarelor de telecomanda.Desigur ca, pentru finetea constructiei si sigu-ranta in functionare, este recomandabil ca re-leele sa fie procurate, sau eel mult rebobinatela tensiunea de lucru a instalatiei, Astfel, pen-tru instalatiiie de telecomanda utilizate la na-vomodele si auto-modele se pot folosi cu sue-ces releele pentru magnetofoane, prevazute cuun contact normal inchls (dud curentul nu cir-cula prin bobina, cele doua Iamele sint in con-t.act), si unul normal deschis (in pozitia de re-

paus, lamelele nu fac contact intre ele), avindcaracteristicile prezentate fn tabela 5.

Tabela 5

" ~S2 s-' .,__.< lJ .-


18/87

lefonic de tip vechi), indoita conform schiteidin figura 20. Pentru contactulimobil se f'olo-seste 0 lamela de arc de ceas, groasa de0,2 mm si lata de 2,5 mm, care a fest mai intii

2. 34 ~ ~ = = = = = = = = ~ + i

~~ f-

1 1214 12

Reptrul 2

2--- .__...--I

_.2~ ---Reperul I.

Fig. 20 Detaliile constructive ale releului

decalita (incMzita la flacara si racita), La uncapat se formeaza 0 usoara umflatura prin "ba-terre" eu un dorn bont, iar; la celalalt capat segaureste si se indoaie. Dupa ce se curata cuhirtie abraziva pe zona de contact, lamela secaleste la capatul cu indoituri, incalzind-o laflacara pina la rosu si lntroducind-o repede inapa rece. Reglarea distantei dintre cele douacontacte se face prin arcuirea lamei.Al doilea tip de releu (fig. 21) se confectio-neaza din bobiria unui buzer, care se monteazape un suport din OL 37 gros de 1mm. Pe acestsuport se fixeaza cu un surub M2 pachetul decontacte de la cornutatoarele magnetofoanelor,in pozitia indicata pe desen, Sub prceminen-tele contactelor se monteaza terminalul paleteisi apoi se indoaie lamela suportului peste pa-leta.Ultimul tlp de rcleu (fig. 22), pe care il pro-

1

6

1 - bobina: 2 - palcta: 3 - suport ; 4 --contacte; 5 - piesa Izolatoare 6 - placaizolanta, 7 - piultta M4; 8 - surub M4.Fig. 21

2 1


19/87

a1

2, 5

o ,~ 78 105

R lfp ful 1 Repe r u t 4

lO2 6

Reprrul 2 R e per ul 6Fig. 22 Detaliile constructive ale releuluiReperul 3

punem, este destinat constructiilor subminia-tura avind urmatoarele caracteristici:

Tensiunea de actionareCur:ent de actionareNumiir de spireSirmii de bobinajRezistenia bobinajului

4-5 V50mA1 4000,09 CuEms o n

Carcasa booinei se confectioneaza din carton,elementele asamblindu-Iecu clei Hart sau Ago,dupa care i se aplica un strat subtire de nitro-lac incolor. Suportul 2~i paleta 3 se decupea-

za, cu traforajul, din tabla de otel, groasa de1mm, iar operatia de indoire a suportului seva face la cald, in menghina. Miezul 4 al bobi-nei se nituieste pe suportul 2 din orificiul cudiametrul de 3 mm, in sensul sageti] a, spriji-nind capul b pe 0 menghina pe care se asazao coala de carton.Lamela de contact 5 (de la comutatoarele mag-netofoanelor) se mcnteaza intre doua placu-te 6 din P.V.C. prin iipire, placute care se ni-tuiesc pe paleta eu doua nituri de 01 mm din

22


20/87

aluminiu sau cupru. Pe suportul 2 ~i pe pale-ta 3 se cositoresc doua cirlige 7$i 7' din sirmade OL42 0 0,5 mm intre care se mpnteaza unarc spiral 8 (12 spire din sirma de otel de0,1 0 mm, diametrul arcului fiind 1,5 mm)care tine paleta departata cu circa 1mm demiezul bobinei. Contactele fixe 9 'ale releuluise realizeaza din sirma de cupru de 0 1,2 mm,montate in suportul 10 de P.V.C. al releului,prin incalzire si apoi lipire cu clei Ago. Termi-nalele bobinei si Iegatura paletei se realizeazacu sirma litata (fermata din mai multe fire decupru subtiri) si se lipesc la niste contacte, insuportul de baza al releului.Reglajul releului consta in tensionarea arcu-lui 8, in asa fel, incit, la trecerea unui curentde 50 mA prin bobina, paleta 3 sa fie atrasa,iar Iamela de contact 5 sa faca un contact si-gur cu contactele fixe 9 ale releului.Reusita constructiei este asigurata numai deprecizia executiei si a montajului, insistind inmod deosebit asupra prelucrarii la locul de im-binare dintre paleta s,isuport.Servomecanismele sint dispozitive electrome-canice care la 0 comanda (impuls) electricaexecuta 0 deplasare mecanica liniara sau cir-culara. Aceste dispozitive sint cuplate la ie9i-rea radioreceptoarelor si asigura comenzilestinga, dreapta, inainte, inapoi etc., pentru mo-delele telecomandate. eel mai simplu servome-canism, SM1, este alcatuit (fig. 23) dintr-unmicroelectromotor (tensiunea de alimentare1,5-4,5 V), un reductor de turatie (de la 0 ju-

Fig. 23 Servomecanismul SMl V ) tIll. I'carie mecamca cu rapor u - -;-- Sl un eV1er6 10 '

care actioneaza asupra mecanismului de direc-tie al modelului.Microeleotromotorul se rnonteaza irnpreunacu reductorul pe un suport metalic.Levierul servomecanismului se roteste intr-unsens sau altul, dupa cum electromotorul estealimentat cu tensiune de 0 polaritate sau alta.De levier se fixeaza tija de legatura care rotes-te axul mecanismului de directie, Servomeca-nismul SM1 va functiona numai in montajelela care sensul de alimentare al microelectromo-torului este schimbat ritmic, tara a roti levie-rul cu un unghi mai mare de 270.Servomecanismul SM2 montat la un radio-receptor monocanal permite executarea a treicomenzi:- mers la dreaptamers inaintemers Lastinga.

23


21/87

Servomecanismul (fig. 24) este format dintr-unmicroelectromotor 1 pe axul caruia este fi-85

4a. Vedere de ansamblu ale servomecanismululFig. 24 Servomecanismul SM2

b. Schema de legaturi electrice a servo-mecanismului SM2Fig. 24 Servomecanism SM2

xat uri surub melc 2 ce angreneaza cu '0 roata 3(24 dinti) solidara eu un pinion 4 (8 dinti) mon-tat liber pe un ax 5. Pinionul 4 angreneaza cuo alta roata 6 (40 dinti) pe axul 7 caruia estefixat un disc 8 (42 mm) confectionat dintr-un,,:circuit imprimat" , conform figurii 25. An-grenajul, impreuna cu electromotorul 1, semonteaza pe '0 placa izolatoare 9, groasa de2 mm, sub care se nituiesc trei lamele de con-tact 10, 11, 12 (de un releu veehi), lamele ca-re sint in contact permanent ICU discul 8. Totpe spatele plaeutei 9 se monteaza intr-un ax 13un levier 14 (confectionat din tabla de alumi-niu groasa de 1mm), prevazut cu un canal ain care culiseaza un bolt 15, nituit pe discul 8.Analizind schema electrrca se constata ca lainchiderea contactelor releului R, electromoto-rul 1 primeste curent de alimentare prin lame-la de contact 12 si discul 8, pina in momentulin care lamela 12 calca pe 0 portiune izolataa discului 8. Levierul 14 se roteste spre dreap-ta si ramine in aceasta pozitie pina se eliberea-z a releul R, cind electromotorul 1 se via rotiin continuare (circuitul se inchide prin lame-

24


22/87

hN

S, S :ERepe rul .5

50ReDe rU! 14

Rcpr rul 7

R ep trul 8 Repe ru! 164

7 (9)

3 ( S ) 2R tpc !rul 1S

Scd lun to A-AM2

5

c5

'i-,-- . . . " "I'ID " "A " "

R ep eru l 1 9; 2 0

" ". ..L--+ __ ~2, 5 Q( 5)

R epe rul 13 R eperul 21Fig. 25 Detalitle constructive ale servomecanismului 8M2


23/87

la 11 si dssc ul 8), aducind levierul 14 in pozi-tia initiala "zero". La un nou impuls primit dela radioemitator levierul 14 $.~ va roti sprestinga stind in aceasta pozltie atit timp cit ra-dioemitatorul emite semnalul de comanda.De levierul 14 se monteaza : '0 tija de otel(131 mm) ce actioneaza axul cirmei.

Cotele h de la reperele 5,7 nu au fost indicatefiind in functie de tipul microelectromotoruluiut ili zat la confectionarea servomecanismului.Daca pe acelasi servomecanism se va montaun alt disc (fig. 26) atunci 11vom putea utilizaeu un radioreceptor cu doua canale, pentrudoua comenzi distincte "lStinga" , "cireapta" .Pentru cornanda .xlreapta" este atras releulR,1, ce face ca microelectromotorul 1 sa se ro-teasca intr-un sens, si odata eu el, ~i levie-rul 14 si discul 8, pina cind lamela 11 intre-rupe circuitul de alimentare al motorului 1.Comanda "stinga" este data de contactele re-leului R2 prin schimbarea polaritatii tensiuniide alimentarea electromotorului 1.

Fig. 26

Folosind un radioreceptor monocanal cu servo-mecanismul SM3, descris in cele ce urrneaza,se pot obtine urmatoarele marievre:mers inainte (in lmie dreaptii)

stopmers inapoi (in Zinie dreapta.)mers la dreaptamers drept inaintemers la stinqa.

Partea mecanica (fig. 27) de reductie e:ste iden-fica cu a servomecanismului SM2. Peste dis-cul 8 se monteaza un al doilea disc 16, tot eucircuit imprimat confectionat conform schiteidin figura 25. Suprafata celui de al doileadisc 16 este in contact cu patru lamele 17 si 18fixate pe placa izolatoare 9 prin doi suporti 18.;;i20 din material izolant.Sa analizam acum schema electrica (fig. 28)pentru executarea manevrei de sohimbare asensului de deplasare a modelului, manevra deschimbare a directiei de deplasare fiind dejaanalizata anterior.

Fig. 27 Servomecanismul 8M3

26


24/87

Fig. 28 Schema electricii a servomecanismului SM3

in pozitia "zero" a discului 16 (mel's dreptinainte) electromotorul de propulsie MP pri-meste tensiunea de alimentare prin lamelele17, 18, si contaotele releului R2 La un impulsscurt de atragere a releului RJ discul 16 va firotit de electromotorul 1, alimentind astfelreleul R2 care va schimba polaritatea alimen-tarii electromotorului MP (modelul mergeinapoi). La un nou impuls, releul R2 se elibe-reaza schimbind iarasi sensul de alimentare alelectromotorului MP. in s[i~it un nou im-puls scurt dat releului R1 face ca sa se intre-rupa ahmentarea electromotorului MP (mode-lul se opreste).Manevrele de mers la stinga sau dreapta seobtin prin irnpulsuri de lunga durata, reveni-rea pe directia initiala, realizindu-se prin intre-ruperea impulsului de comanda,Legatura dintre levierul 14 si tija de comanda

a cirmei se face cu un joe care asigura la po-zitia "zero" (mers inainte) deplasarea ambelordiscuri 8 ~i 16 eu circa 10l0, faraa modificaesential pozitia cirmei in timpul celor trei im-pulsuri de scurta durata.Ultimul servomecanism SM4 este destinat mo-dificarii vitezei si a sensului de deplasare a mo-delului. Principiul pe care se bazeaza functio-narea acestui mecanism este ilustrat in figura29. Microelectromotorul, printr-un reductor,deplaseaza cursorul unui potentiometru de100n/5W caruia iiintrerupem spirele Ia mijlo-cul bobinei pe 0 lungime de 5-8 mm. Curso-rul se gaseste in pozitia initials pe portiuneaizolata a pistei potentiometrului, La rotireaintr-un sell'S sau altul a cursorului potentio-metrului, electromotorul de propulsie MP vaprimi tensiune de la 0 sursa B1 , sau de la B2,cu polaritatea inversa. Tensiunea creste treptatprin rezistenta potentiornetrului.Microelectromotorul 1 transmite miscarea derotatie printr-un surub melc 2 la 0 roata 3solidara cu un pinion 4. Roata 3 ~i pinionul 4se rotesc liber, pe un ax 5, montat pe un su-port 6, fixat de plaea de baza 7. Cu pinionul 4angreneaza o roata 8, fixata pe un ax 9, ce seroteste intr-un suport 10, ax 9 in care se intro-duce axul potentiornetrului 11. Pentru a nudistruge potentiometrul la capetele de cursa,se monteaza doua limitatoare de cursa 12 (con-fectionate din lamele de contact de la magneto-foane), actionate de un ~tift montat pe axul 9.

3* 27


25/87

a .

Fig. 29 Servomecanismul SM4 a) ve-dere de ansamblu; b) schema elcctrica

b .

Limitatoarele de cursa 12 intrerup alimentareamicroelectrornotorului 1.Selectorul pas cu pas este un dispozitiv electro-mecanic, care la cite un impuls electric de co-manda permite inchiderea unui circuit electrical unor elemente de executie (microelectro-motoare). Comenzile se pot da independent unade alta, in orice ordine doreste operatorul, dupafiecare comanda peria selectorului revenind la"zero". Selectoarele necesare acestor scopurisint prevazute in general cu 12 contacte, unuldin ele fiind nefolosit, deoarece reprezinta po-zitia initiala de "zero" a dispozitivului.

In principiu, un selector (fig. 30) este formatdintr-o bobina 1, care la un irnpuls electricatrage 0 armatura 2 solidara cu un clichet 3,

28

Fig. 30 Schema electrica de priricipiu a selectoruluipas cu pas


26/87

ce roteste cu un anumit unghi 0 roata 4, men-tata pe un ax 5. Pe axul 5 sint fixate douaperii 6, ce fac contact cu ploturile ..7 montatepe doi suporti izolatori 8. Un contact 9 intre-rupe alimentarea bobinei 1 (ca la sonerie) per-mitind armaturii 2 s a revina in pozitia initiala.Daca dorim s a anulam comanda anterioara, seactieneaza releul R, care, prin contactul a, ro-teste periile 6 incontinuu, pinace eontactul 10va fi intrerupt de boltul 11, montat pe roata 4.Datcrita unui numar mare de comenzi posi-bile (11) selectorul se utilizeaza la navomodele

I.2 8

S'\D 1I 13< c -"> 6 6 3Reperu I 10 5 4161 9 2

142 15 1935

Textolit

/~ros 2

Reperul 14

sau automobile care desigur dispun $i de unspatiu de montaj mai mare. Un exemplu deutilizare a unui selector pas cu pas la un vaporsi schema de legaturi electrice pot fi gasite laradioreceptorul tip D. .In continuare, vom prezenta constructia unuiselector cu 12 ploturi de comanda.Bovina 1 (de la un buzer de 5 V, fig. 31) sernonteaza pe suportul 2, pe care s-a nituit inprealabil placuta izolatoare 3 cu contactul res-pectiv. Pe suportul 2 se fixeaza, prin surubulbobinei 1, reperul 4. Rotita 5 se rigidizeaza

23Reperul 2

R eperu t 4Fig. 31 Detalii le constructive ale selectorului pas cupas

29


27/87

'.,

Reper u l 5D etaliu A

~a L ic10

1 0

R epe rul 6

R eperul 7

IJr


28/87

unei prisme hexagonale (fig.him trei axe:XX' - axa electriciiyy' - axa mecaniciiZZ' - axa opticii.

32) la care deose-. . '

x z

y

zFig, 32 Crrstal de cuart

'I'aind din acest cristal '0 bucata paralelipipedicade-a lungul axei mecaniee YY', care se men-teaza intre doi electrozi metalici si aplicind 0tensiune electrica pe fetele placutei, aceasta vaincepe sa vibreze.La anumite dimensiuni ale placutei de cristalse obtine '0 rezonanta mecanica, care cores-,punde unei anumite frecvente electrice. Larezonarrta, amplitudinlle de oscilatie rnecanica~i electrica sint maxime, indieind astfel free-venta proprie a cristalului.Cristalele se livreaza sub forma unor micicasete, pe care este inscriptionata frecventa derezonanta. In practica telecomenzilor sint utili-

zate cristale subminiatura (fig. 33 a) si minia-tura (fig. 33 b).Cristalele de cuar] se monteaza pe placuta cir-cuitului printr-un soclu sau bobinind cite unconductor de cupru de 00,4-0,6 mm pe

a bFig, 33 Diverse tipuri de cristale a) subminiaturiib) miniatura

termmalele cnistalului, coriductoare care apoise lipesc pe circuitul imprimat. r n orice caz nuse vor cositori direct terminalele cristalelor pecircuitele imprirnate, deoarece rise a m sa distru-gem cristal ul.Antena reprezinta elementul 'care capteaza sauradiaza undele electrornagnetice in eter. Lun-gimea L a antenei este in functie de free-venta i. respectiv de lungimea de unda A apostului respectiv:

L(m)=-~-F(MIIz )Facind calculul pentru frecventa de 27,12 MHzrezulta ca ar fi necesara 0 antena lunga de5,17 m, care ar incomoda manevrarea unui

31


29/87

radioemitator portativ. Din acest motiv, se alegantenele a carer lungime t'eprezinta _ . ! _ din L,'., 4adica 1,3 m, cautindu-se ca printr-o bobina decompensatie sa se faca 0 adaptare perfects aantenei la etajul final al radioemitatorului.

1 - antena telescopica; 2 -Iccasul din material Izolant;3 - cas eta radioemitatorului ;4 - suportul din P.V.C.; 5 -.surub M3.Fig. 34 Fixarea antenei la ca-seta radioemitatorului

Din punet de vedere constructiv, antenele seexecuta din teava metalica de aluminiu, celemai indicate fiind cele telescopice (de la ante-

nele de camera pentru televizoare). Pentruradioreceptoare antena se confectioneaza dinsirma de aluminiu sau cupru, cu diarnetrul de1-2 mm si lungimea intre 0,80m si 1,20m.Fixarea antenei '(fig. 34) la caseta radioemitato-rului se face rigid, prin intermediul unei bucse

1 2 3 4 3 5

1, 5 - tijele antenei; 2 - bucsa din materializolant; 3 - stif'turi conice; 4 - bobina decompensatieFig. 35

(din material izolant) si a unor coliere care nuau uncontact direct cu tija antenei.In afara acestor tipuri de antene se mai utili-zeaza 9i antene acordate la mijloc (fag. 35), for-mate din doua tije filetate la capete si carese irnbina intreele pe 0 piesa izolanta ce for-meaza corpul bobinei de compensatie.


30/87

"..'

Deoarece instalatiile de telecomanda trebuie saprezinte 0 siguranta sporita in functionare ~isa posede 0 greutate pe cJ:itposibil redusa, se vaacorda 0 deosebita atentie executarii circuite-lor electronice si montarii pieselor cornponente.Circuitele electronice referitoare la schemeleprezentate in lucrarea de fata pot fi realizateprin doua metode distincte, tinind seama deposibilitatile constructorilor si anume:- montaje pe un suport izolant folosind capse- montaje pe circuite imprimate.Pentru a realiza, de exemplu, un generator deaudiofrecventa (fig. 36) se vor trasa pe 0 hirtiemilimetrica atit legaturile elcctrice, cit si punc-tele in care se lipesc cu cositor terminalelepieselor. Peste 0 placa izolata de prespan, texto-lit, carton presat, groasa de 2 mm, se va asezahirtia milimetrica si cu un punctator vor fiinsemnate orificiile in care se introduc capsele.Orificiile sint dispuse pe placa in asa fel incii

Capitolul IIITEHNOLOGIA! EXECUT A.RIICIRCUITELOR ELECTRONICE

la montare capsele sa nu se atinga intre ele.In scopul fixarii capselor, se asaza placa izo-r------------,1I ~IIIII1 1

- 9 Ip r " P . . . n !_ 10kn I1~"


31/87

lalll'ta (fig. 37) pe 0 piesa metalica ICU 0- suprafatadre:apta, batind fiecare capsa in parte cu undorri sau punctator. Dupa rasfringerea margi-riei oapsei, aoeasta via fi aplatizata prin. lovituri

1 - dorn; 2 - capsa; 3 - placa izolanta; 4 -conductor, Cu; 5 - placa mctalica,Fig. 37 Montarea capselor pe 0 placuta din ma-terial izolant

de ciocan, iar pentru a realiza cablajul intrepiese, se va monta si un fir de cupru cu dia-metrul 0,5 mm, in jurul capsei. Inainte de atrece la montarea pieselor pe placa, se va veri-fica cit de bine a fost fixata capsa pe placa sicorectitudinea cablajului, Terminalele pieselorse fixeaza prin cositorire in capse, folosind inacest scop un pistol electric de lipit avind 0putere cuprinsa Intre 25 si 50 W. Pentru aeconomisi spatiu de montaj, este recomandatca piesele sa fie montate in pozitie verticala(fig. 38), deoarece este singura dimensiune cenu poate fi redusa sub limita celei mai inaltepiese, care in cazul schemelor de telecomanda'0 reprezinta releele.

Dupa verificarea montajului, placa este cura-tata cu ajutorul unui diluant (acetona,tiner etc.) iar fiecare legatura va fi protejatacu un strat subtire ide vopsea sau nitrolac,

Fig. 38

Se va avea in vedere ca pe fiecare placa demontaj sa se prevada si orificii de prindere deo 3,5 mm, prin care tree suruburile M3,pentru a solidariza placa cu un suport.In locul capselor se pot folosi cu succes bucatitaiate din tuburile metalice de la stilourile cupasta, cu mentiunea de a realiza initial, la uncapat, '0 buza rasfrinta.Circuitul imprimat se realizeaza pe 0 placa (su-port izolant) peste care este lipita 0 folie decupru subtire. Schema de cablaj se executa pehirtie milimetrica, luind in considerare dimen-siunile pieselor ce VOl' fi montate pe placa, iarcu ajutorul unei hirtii copiative (indigo) se co-plaza schema peste folia de cupru.Zonele de circuit care nu VOl' fi atacate (fig. 39)se protejeaza prin vopsire cu 0 pensula, folo-sind 0 solutie diluata de nitrolac sau tus rosu"Oarmin". Dupa uscarea desenului, placa securata cu vata uscata de urme1e lasate de hir-tia copiativa, se retuseaza eventualele greselisau atingeri dintre zonele desenate, si apoi

34


32/87

placa se introduce intr-o solutie apoasa de do-rura ferica eu concentratia 300/0: Cind portiu-nile de cupru neprotejate au fost complet dizol-vate, se scoate placuta, se spala bine in curent

--Fig. 39 Schema de montaj desenata pe folia de cuprua circuitului imprimatde apa si se usuca. Cu un punctator, se in-semneaza locurile unde vor fi fixate termina-lele pieselor , puncte in care se executa orificiicu diametrul de 1mm, cu 0 masina de gaurit.Operatia de gaurire se face dinspre folia decupru, placa fiind fixata cu 0 menghina detraforaj pe 0 bucata de lemn de esenta tare.La finele operatiei de prelucrare mecanica, in-clusiv taierea cu traforajul la cota fixa a placii,desenul este curatat de stratul protector cuacetona si, dupa uscare, este acoperita cu 0 so-lutie de alcool si colofoniu (saciz).Inainte de a trece la montarea pieselor se veri-fica cu 0 lupa corectitudinea cablajului, pentrua evita surprizele de montaj.In cazul in care nu se gaseste clorura ferica,placa este prelucrata prin electrolrza, utilizind

in acest scop sulfat de cupru SOr,Cu (piatravinata) dizolvata in apa (la 100 g apa se folo-sese 10 g SOr,Ou) si 0 instalatie electrica con-form figurii 40. La polul negativ se leaga 0grila, confecticnata din .sirma de cupru deo 2mm, iar la polul celalalt, se prinde placacu circuitul imprimat. Legatura placii euinstalatia electrica se realizeaza prin lipireain citeva puncte a unui conductor de cuprude 0 0,6-1 mm, locul cositoririi fiind bineprotejat cu un strat gros de nitrolae. Pen-tru reusita prelucrarii, zonele vor fi desenatede 2-3 ori eu solutie de nitrolac, adica sintdate mai multe straturi de solutie. La inceputulprocesului de eleotroliza, curentul va fi in jur

4

1 - vas de sticla; 2 - gr ila: 3 -solutie de sulfat de cupru si apa;4 - placa cu circuit irnpr imat.Fig. 40 Schema electrica a instalatiei de prelucrare acir cuitelor imprimate

:35


33/87

de 0,3-0,6 A, scazind treptat pma la z'ero,fen omen ce indica terminarea operatiei. Dincind in cind, se va spala grila, care se incarcacu un strat fin de particule de cupru, Pentru aurmari indeaproape intregud proces, este indi-cat ca instalatia sa fie prevazuta si cu unampermetru de curent continuu,Celelalte operatii de preluerare ~i finisare ur-meaza aceleasi etape ca in cazul precedent.o metoda mai simpla de executare a unor cir-cuite imprimate consta in lipirea unor fi~ii detabla obtinute de la tuburile de vopsea "Tem-pera", peste un suport izolant, de carton pre-sat, de 1-0,5 mm grosime pe care in prealabila fost desenat cablajul circuitului, lipirea exe-cutindu-se cu c1ei Ago, Hart sau Co ntact , uti-lizat de aeromodelisti, Fi~iHe au dimensiuniledate de desenul cablajului de pe hirtia mili-metrica, latimea lor nefiind mai maJca de 3 mm.Dupa 24 ore de la lipire, placuta este acoperitacu 0 solutie de colofoniu in alcool, urmind ope-ratiile obisnuite de prelucrare mecanica, Lipi-turile se executa cu mare gI"ija, utilizind unciocan electric de lipit a carui putere sa nudepaseasca 25 W, pentru a nu topi fisia in zonalipiturii.Pentru a veni in ajutorul constructorilor, Iasfirsitul cartii sint atasate planse, cu ajutorul

carora se pot executa montajele prezentate inlucrare, pe circuite imprirnate, sau aplicate.Schemele de montaj a l a fost realizate cu pieseusor de procurat si avind in vedere dimensiu-nile medii ale acestora.Pentru a realiza circuitul respectiv, se decu-peaza desenul, care se copiaza peste foiJ.ia decupru a placutei sau peste bucata de tab[a des-fasurata a unui tub de vopsea Tempera. Incazul circuitelor imprimate eu folie de cupru,spatiile colorate VOl' fi acoperite cu vopsea pro-tectoare, iar pentru circuitele aplicate, vomdecupa fLiHee tabla pe care le vom lipi peun carton presat, pe care in prealabil a fostdesenat circuitul. Amplasarea pieselor va coin-cide cu liniile trasa te pe desen, respectindinscriptionarea acestora din schema de montaj.Se recomanda ca toate radioreceptoarele detelecomanda sa fie incase tate in cutii metalicesau in cutii executate din carton presat, ininteriorul carora se va lipi 0 folie continua destaniol.Fe capacul eutiei se prevad orificii de acces lacondensatorul semireglabil si la bobina deacord, conectarea eu scrvomecanismele reali-zindu-se cu conectoare de magnetofon de tipmama" si ta ta "" ,".


34/87

Pentru a executa in bune conditii 0 statie de,telecomanda, oricit de simpla ar fi, este necesarun minimum de aparate de masurat, cu aju-torul carora vor fi stabiliti parametrii functio-nali ai circui telor eleotronice.Gama aparatelor de masurat pe care ar trebuisa le posede un radio constructor poate fi extinsamult, dar pentru constructiile prezentate inaceasta luerare, vom descrie numai citevatipuri uzuale, ce pot fi executate cu materialela indemina oricui.

BetametruMajoritatea constructiilor descrise sint efec-tuate cu dispozitive serniconductoare, pe care,inainte de a le introduce intr-un montaj, esteindicat a le verifica.Betametrul este un aparat de 0 constructiesimpla si care permite determinarea rapids afactorului de amplificare 1 3 al unui tranzistorpnp sau npn, avind limitele de masurare intre

C apito lu l IVAPARATE1DE MAsURA

o ....;-..100i 0+200. Principiul de functionare alaparatului se bazeaza pe masurarea cresteriicurentului de colector Ie , raportata la crestereacurentului de baza I B al tranzistorului. La apli-carea unui curent de 10 u.A pe baza tranzisto-rului (fig. 41), instrumentul va indica 0 cres-tere a curentului L, . In cazul in care curentulde colector initial Io= (regia rea punctului defunctionare a il tranzistorului realizindu-se cupotentiometrul de 3,5 kO) pe cadranul instru-mentului vom citi direct valoarea lui B (gra-datia de 1 rnA reprezinta un ~=00).Pentru valori ale lui ~ mai mari ca 100 se vasunta instrumentul cu 0 rezisterrta de 68 o.Cunoscind modul de lucru al aparatului, sa

Fig. 41 Schema betametrului37


35/87

transpunem intr-o constructie compacta reali-zarea betametrului,Pe 0 cutie de bachelita sau P.V ~C. (carcasa dela radioreceptorul Electronica E 631 S) vomfixa un capac din tabla, in care se decupeazaE5J ~o

N~PNP-----_--'a

bFig. 42 Betametru a) vedere de ansamblu; b) vedere inte-r ioaraorificiile unde se VOl' menta instrumentul demasurat, potentiometrul, comutatorul ~i unintrerupator (buton de sonerie). I ' l l interiorulcarcasei (fig. 42) va fi realizat montajul, lega-

turile intre piese realizindu-le cu conductoaredecupru de 0,5 mm diametru, izolate in P.V.C.Sursa de alimentare pentru aparat 0 constituieun ansamblu de trei baterii tubulare de 1,5 Vmontate intr-o carcasa, utilizata tot la radio-receptoarele cu tranzistoare, si transformataconform figurii 43.Se introduce tranzistorul in bornele de masu-rare, fixind comutatorul pe pozitia pnp saunpn, dupa indicatiile cataloagelor, iar cu poten-tiometrul P aducem la zero acul instrumentu-lui. Aplicind tensiunea prin butonul B, aculinstrumentului se va deplasa pina la 0 divi-ziune care, multiplicata ou 100, reprezintavaloarea factorului de amplificare. Daca facto-rul Bare 0 valoare mai mare de 100, vomsunta instrumentul cu intrerupatorul I2

d

e

Fig. 43

In cazul in care nu dispunern de un instrumentde 1 rnA vom utiliza un microampermetru dela indicatoarele de nivel al magnetofoanelor.Instrumentul acesta va fi in prealabil etalonat

38


36/87

la un curent maxim de 1 rnA cu ajutorul uneirezistente reglabile, trasindu-i totodata siscala, din 10 in 10 diviziuni.Pentru a verifica precizia betametrului, 5e VOl'face citeva masurari ale factorului de amplifi-care pe circa 10 tranzistoare diferite, montatedupa schema reprezentata in Iigura 44. Cu

jlA

.~---~Fig. -1 4 Montaj experimental pentru determi-

narea faetorului f3ajutorul potentiometrului de 1 MQ reglam cu-rentul de colector lela vale area de 1 rnA,citind in acelasi timp curentul de baza IB I pemicroampermetru. Marind curentul de colec-tor l la 2 rnA se noteaza noua valoare a luiIB2' Hap ortul

1 000 ~=~IB2-IBl ~

reprezinta factorul de amplificare a1 tranzisto-rului. Aceleasi tranzistoare VOl' fi verificateapoi cu betametrtrl, notind eventualele abateriin limitele de masurare, iar in masurarile ulte-rioare vom tine cont de aceste corectii.

Undametru cu absorbtieCel mai simplu undametru eu absorbtie esteformat dintr-un circuit oscilant acordat(fig. 45), cuplat eu un bee de Ianterna.

La apropierea undametrului de bobina unuiradioemitator, beoul se va aprinde, intensitatealui fiind maxima in mornentul in care celeIdoua circuite sint acordate pe aceeasi free-

L -. c -"1,"v/407A5 - 5 O PF < t >

L =8 spire #lIn cer "Sirmo Cu A9 J 1mmDiamd rut bobine i : 12 m mLunqirne c : 12 mmFig. 45 Undametru ell absorbt ie

venta, Pentru a marl sensibilitatea undametru-lui, in locul becului se poate monta un micro-arnpermetru, inseriat cu 0 dioda D9V. Dateletehnice de realizare a undametrului se gasescin fig. 45.Sint unele cazuri, cind nu avem posibilitateasa ne apropiem cu bobina undametrului de CiT-cuitul oscilant al radioemitatorului, acesta fiindincasetat, in aceasta situatie, vom Iolosi un

D9A

L

Fig. 46

masurator de cimp (fig. 47), care este tot unundametru de absorbtie, dar care poseda si unamplificator de radiofrecventa. Determinarea

4* 39


37/87

frecventei radioemitatorului se face, plasind lao distanta de circa 1m antena masuratoruluide cimp fata de antena radioemit~.torului. Men-tajul se executa intr-o carcasa metalica, pe carese monteaza butonul potentiometrului si al

L

L:13 spire , 0 O f3 mm Cu EmD iam etrul bo bin ei f i ! 6m mFig. 47 Schema musur.itorulul de cirnp

JlA

Ao

o

Fig. 48

condensatorului de acord (fig. 48), etalonareascarii de frecventa realizindu-se eu un unda-metru dinamic de precizie,Undametrul dinamicEtalonarea "la rece" a circuitelor oscilante serealizeaza cu undametrui dinamic, care esteformat (fig. 49) dintr-un oscilator de radio-

frecventa (25,5-28,5 MHz)~i generator deaudiofrecventa (I 000 Hz). Bobina L a oscilato-rului radiaza in spatiu ,unde electromagnetice,stabilind un regim de Ifunctionare al tranzis-torului.

Fig. 49 Schema undametrulul dinamicIn momentul in care se apropie (in sens co-axial) bobina L (fig. 50) de 0 alta bobina L' aunui circuit oscilant, 0 parte a energiei radianteeste absorbita de circuitul oscilant L'C', ab-sorbtia fiind maxima, atunci cind frecventaproprie a circuitului L'C' este egala eu free-venta emisa de oscilator.Acest fenomen se constata pe instrumentul demasurat montat intre baza tranzistorului simasa, ce va indica un minimum de curent.

Fig. 5040


38/87

Condensatorul variabil trebuie sa fieiar actionarea sa se face printr-un ax,tionat din material izolant de buna . . .(P.V.C., trolit etc.).

I< 9 l0001n1IDHz1 1 + - - - 1 1

_ _ _ - _ _ 6 9 _ . . ._ _Fig. 51 Undarnetru dinamic

robust,confec-calitate

Bobina este confectionata "in aer" pe un dia-metru de 14 mm, lunga de 16 mm, avind6 spire, eu Simla CuEm 01 mm (priza me-diana la 3 spire)._--------~-.---.----~-__f

INSTRUI-IENTFig, 52 Schema redresorului

Montajul (fig. 51) se incaseteaza intr-o eutiedin tabla de alurniniu groasa de 1,5 mm.Se executa mai intii cele doua part! ale carca-seisi circuitul imprimat all montajului (fig. 52).Carcasa se curata eu hirtie abraziva si se eo-,rodeaza chimic (200 g 'Soda caustica la 1 litrude apa),Apoi carcass se aeopera eu un strat de vopseagri EMAUR.Scala condensatorului variabil se etaloneaza euajutorul unui undametru de provenienta in-dustriala.Radioreceptor pentru controlul emisiuniiPuterea radioemitatoarelor de telecomandafiind relativ redusa (maximum de putere admisprin regulament este 500 mW), un masuratorde cimp, plasat la 0 distanta mare de radio-emitator, nu poate sesiza semnalul emis. Dato-rita acestui fapt este recomandabil a se utilizaun radioreceptor de control, eu ajutorul caruiapot fi ascultate semnalele de audiofrecventaale radioemitatorului de telecomanda si apre-ciate din punct de vedere all intensitatii lor.Radioreceptortrl (fig. 53) are un etaj de detec-tie eu superreactie, realizat eu tranzistorul T1(EFT 319, AF 106, P 402, P 403) circuitul osci-lant de intrare LC1 avind posibilitatea de a-simodifica frecventa de acord, eu ajrutorul eon-densatorului variabil Ct. Verificarea functio-narii corecte a acestui etaj se face eu ajutorulunor casti, montate intre punctele a si b, lega-tura din c fiind intrerupta. Semnalul este apli-

4 1


39/87

cat apoi unui etaj amplificator, prevazut cu uncircuit de reactie, iar in iesirea etajului finaleste adaptat un difuzor de 100m \ i V R=6+8iD,printr-un transformator de iesire,

I I U QrSoc~

E D spire 0 ,1 m mC u E mFig. 53 Schema radioreceptorului de control

Etalonarea scalei radioreceptorului se face cuun undametru de precizie, condensatorul va-riabil fiind prevazut in orice caz cu 0 demulti-plioare, care sa me permita 0 masurare a free-ventei cu doua zecimale.Montajul se executa pe un circuit imprimat(fig. 54) incasetindu-l intr-o cutie de tabla,groasa de 1mm, iar in fata casetei se monteazademultiplicarea condensatorului variabil siintrerupatorul I.Generator de audiofreeventaDin multitudinea de scheme existente in mate-rialul documentar, rezultate bune a dat gene-

Fig. 54ratorul de audiofrecventa (fig. 55) alcatuit din-tr-un circuit astabil, alimentat de la 0 sursa

)~ 1o ~ : , , ,-.3 & O ~56~ . ('

a

bFig. 55 Generatorul de audiofrecventa a) schema dprincipiu; b) conexiunile comutatorului

4 2


40/87

de tensiune stabilizata, si un amplificator deaudiofrecventa echipat cu dona tranzistoareEFT 351.Acelasi generator de audiofrecventa va fi re-gasit in toate schemele radioemitatoarelor detelecomanda descrise in aceasta lucrare, ceeace usureaza considerabil punerea 'la punct acircuitelor acordate ale radioreceptoarelor.Frecventa generatorului poate fi modificata intrepte cu ajutorul celor doua comutatoare K1~i K2cu cite 1X 5 contacte, sau continuu, cupotentiometrul de 50 k.Q (variatie liniara a re-zistentei) inseriat cu un alt potentiometru de1 kn, care joaca rolul unui vernier.Asigurarea unei stabilitati sporite a generate-rului este obtinuta cu 0 dioda Zener DZ308(utilizata la alimentatoarele "Electronica", pen-tru radioreceptoarele tranzistcrizate). Dacamontajul este cored executat, montind 0 cascaintre punctele e si f, se va auzi un semnal deaudiofrecventa. Una dintre cele mai delicateprobleme care se pune in realizarea acestorgeneratoare, consta in etalonarea scalei apara-tului. Tocmai pentru a evita acest inconve-nient, schema acestui generator este utilizatasi la radioemitatoarele de telecomanda, singura

etalonare constind in trasarea pe scala a rezis-tentei celor doua potentiometre.Pe scara mare se noteazal din k.Q in kQ cele50 de gradatii (masurarea rezistentei realizin-du-se cu un ohmetru), iar pe scara mica se no-teaza 10 diviziuni (din 100 in 100 de ohmi).Etalonarea scarii potentiornetrului de 50 kQ seface cu scurtcircuitarea potentiometrului de1 kn prin cursorul sau.Generatorul se monteaza intr-o caseta (fig. 56)

0e oP3 0 0

Fig. 56

din material plastic, scotind pe panoul frontalaxele potentiometrelor v; P2 ~i P3, ale celordoua comutatoare Kt, K2 si bornele de iesire.Modul de lucru eu acest generator este prezen-tat in Cap. III, unde este tratat si modul deetalonare al filtrelor de audiofrecventa.


41/87

C apito lu l VR AO IO REC EPTO AR E .D E TELEC O MAN O A

Receptionarea semnalelor in instalatiile de te-lecomanda se reaiizeaza cu radioreceptoare tipsuperreactie sau superheterodine. Deoareceradioreceptoarele de tip superreactie con tin unnumar relativ redus de piese, sint usor de CDn-Iectionat, nu pun probleme speciale de reglajsi au 0 sensibilitate buna, sint cele mai des fo-losite de amatorii de telecomanda.Desigur ca superheterodinele au 0 sensibilitatesuperioara radioreceptoarelor cu superreactie,dar darorita dificultatilor de reglaj pe care leridica au ramas deocamdata produsul labora-toarelor sau intreprinderilor specializate.

Radioreceptorul tip ARadioreceptorul tip A se compune dintr-uneta] detector eu superreactie, echipat eu tran-zistorul EFT 319 .(P 401, P 402, 2 SA 235,OC 169) si mai multe etaje amplificatoare deaudiofrecventa, in etajul final fiind mont at unreleu.

Tranzistorul T1 este montat ca oscilator ce lu-creaza pe frecventa de 60-80 Hz, semnal careprin ccndensatorul de 5 /-tFbloeheaza in acelasiritm tranzistorul T1 Peste acest semnal se su-prapune semnalul din antena, asigurind astfelo sensibilitate mairita receptorului in apropie-rea pragului de acrosaj. Circuitul osciiant esteacordat pe frecventa de 27,12 MHz eu ajutorulcondensatorului variabil de 10-40 pF.Bobina L se realizeaza pe 0 carcasa din mate-rial plastic (prevazuta cu miez reglabil) avindun diametru de 6 mm si contine 12 spire dinsirma Ou Em 00,3 mm (carcasa utilizata la cir-cuitele de intrare pe DDS ale radioreceptoruluiMamaia). Bobina de soc de radiofrecventa esteconfectionata pe corpul unei rezistente de1 Mn/0,5 W, bobinind 60-80 spire de sirmaCu Em 0 0,10. Verificarea acestui etaj se facecu 0 casca telefonica, rnontata intre punctul asi polul pozitiv al montajului.Cuplarea tranzistorului T2 cu ceielalte etajearnplificatoare de audiofrecventa se realizeaza

4 4


42/87

cu un transforrnator eu raportul 1 :1 , executatpe 0 carcasa de ferita tip a, bobinind cu sirmaCu Em 0 0,08 mm 2X400 spire in acelasi sens.in colectorul tranzistorului T4 este montat unreleu R de 150+300 0, care in momentulreceptionarii semnalului de la radioemitator,este eliberat.Contactele releului R inchid si deschid circuitulde alimentare al servomotorului SM2, cum sevede in fi:gura 57. Montajul se realizeaza pe 0placuta cu circuite imprimate (plansa I) si seintroduce intr-o cutie metalica, scotind dinaceasta firul de antena, legaturile cu sursa dealimentare si legaturile contactelor releului R.Pe capacul carcasei metalice se executa un ori-

Fig. 57 Radioreceptorul tip A:a) schema electronica; b) legareacontactelor releului R

ficiu de 0 6 mm, de acces la condensatorulreglabil al radioreceptorului.Acest radio receptor este utilizabil impreuna cuemitatorul Ei asigurind 0 legatura sigura pe 0distanta de 25 m, folosind 0 antena de 60-..;-80em lungime.

Radioreceptorul tip BRadioreceptorul tip Beste '0 superreactie desti-nata telecomenzilor pe un singur canal, eu posi-bilitatea de a ise adapta un servomecanismpentru a executa mai multe comenzi.Semnalul de radiofrecventa, captat de antenaeste introdus in circuitul oscilant Lei acordatpe Irecventa de 27,120 MHz (fig. 58) si este

4 5


43/87

~~B obm o d e ljOC d" r a d jo f re c v en la ~60-80 spire ~O,12mm

amplificat de tranzistorul r, (P 402, EFT 319,AF 106, P 403, 2 SA 235) cu un factor deamplificare ~> 100.In emitorul tranzistorului Tl este montat uncircuit RC (R=4,7 kQ si C=4,7 nF) cu aju-torul caruia se realizeaza 0 intrerupere ritmica(60 kHz) a etajului de intrare in apropiereapragului de acrosaj.Bobina L se executa pe 0 carcasa cu diametrulexterior de 6mm, cu sirma de 0 0,3 mm Cu Emsi are 12 spire dispuse una llnga alta (car-casa bobinei este utilizata lacircuitele de in-trare ale radioreceptorului "Mamaia").Bobina de soc SRF de radiofrecventa se obtine, "prin bobinarea a 60-80 spire de 0 0,10 mm

Ie=50mA10=7mA~-6"_ e l l [ , , ~1-~)lf . . . L

SFT 124

Fig. 58 Radioreceptorul tip B,

Cu Em, pe corpul unei rezistente de 100-500kQ (diametru 3-4 mm), capetele sirmei fiindcositorite pe termirialele rezistentei.Pentru a solidariza spirele cu carcasa, atit labobina L, cit si la bobina de $QlC de radiofrec-

Fig. 5946


44/87

venta SRF, se pune 0 picatura ide clei Ago,diluat cu tiner, care este intinsa uniform' peste'.'spire.Daca circui tul a fost cored executat, montindo casca intre punetele a 9i b, se va auzi un fi,,?iitcaracteristic radioreceptoarelor cu superreactie;asemanator cu zgornotul produs de un televizor,atunci cind un post de radioemisie nu lucreaza.In cazul in care nu apare acest fisiit, se va mo-difica valoarea condensatorului de 10 pF, cumontajul deconectat de la SU1"sade alimentare.Dupa aceasta operatiune, se monteaza tranzis-torul T2 (MP 41, EFT 321, EFT 307, MP 42)avind un B = 60-80, eta] care este verificattot cu ajutorul unor casti (R=2 000 Q ) men-tate intre punctele c si d, cind fii 9iitul se va auzimai puternic. Cuplarea etajului de amplificarecu urmatoarele etaje se realizeaza eu un trans-formator T (3: 1) utilizat ca defazor in etajelerfinale in contratimp ale radioreceptoarelor"Electronica S 631 T", "S 632 T" sau "Ma-maia". Semnalul de audiofrecventa este detec-tat de tranzistorul T4 tip n.p.n. (MP 35, P 11,106 NU 70, 102 NU 70), iar 0 components con-tinua a sernnalului este aplicata pe baza tran-zistorului T5 (SFT 124, MP 42) in al carui colec-tor este montat un releu R (100 Q ).Contactele releului R sint legate la doua bateriide cite 1,5 V. Urmarind rnodul de alimerrtareal electromotorului servomecanismului SMl(fig. 60) se constata ca atunci cind releul R este

in r epa us , axul motorului se roteste spredreapta, iar cind releul R :este atras axul moto-rului se roteste spre stinga.

b

c

d d..">o


45/87

iobino L12 S f" . ~0 ,3 Cu E mFig. 61 Schema radioreceptorului tip C

Daca cele doua perioade de atragere si repausT1 ~i T2 ale releului R sirrt egale si de valorirelativ mici (fig. 60 a), axul motorului va oscilacind spre stinga, cind spre dreapta, amplitu-dinea oscilatiilor fiind cu at'l,t mai mica eu citfrecventa impulsurilor semnalului de la radio-emitator este mai mare (fig. 60 b). Marinddurata unei perioade (fig. 60 c) releul R vasta in total un timp mai Indelungat atras decitin repaus, facind astfel ca axul motorului sase deplaseze spre stinga,Pe axul electromotorului (prevazut cu un re-ductor cu raportul 1/6) se monteaza 0 roata cusan] peste care este trecuta 0 sfoara, ce actio-neaza, de exemplu, cirma unei salupe.Montajul este realizat pe un circuit imprimatconform celor expuse ~n cap. III, desenul cir-cuitului filnd reprezentat in plansa II. Placutagata preluorata si finisata se monteaza pe unsuport izolant (carton presat 1,5-2mm) peste

care se fixeaza un ecran executat din tabla defier groasa de 0,4-0,7 mm, in al carui capacsint practicate orificii de 0 6 mm, in dreptulmiezului reglabil ail.bobinei ~i al condensate-rului semivariabil. Borna de antena se fixeazaintre doua placute izolante, pe ecranul metalic,

Radioreceptorul tip CIn cele ce urmeaza, este prezentat un radiore-ceptor care asigura 0 legatura la circa 300 mmfata de postul de radioemisie fiind destinattelecomcnzilor navomodelelor de gabarit redus.Cuplarea intre tranzistoarele T3 si Tr. (fig. 61)se face cu ajutorul unui transformator Tr (3 : 1)simiiar celui de la radioreceptorul tip B.La acest radioreceptor se poate adapta un cir-cuit basculant bistabil! (fig. 62). Circuitele bas-1 Vezi lucrarea "Electronica elernentara" de A. MiIea, E.T.1969.

4 8


46/87

culante bistabile pot asigura doua comenzi dife-rite pentru un servomecanism,La primirea semnalului de audiofrecventa, re-. . ' ,leul Rl este actionat Inchizind cele dona con-tacte rj , normal deschise, ~i pune releul R2 subtensiune. Contactul r2 permite unui impuls descurta durata sa schimbe starea de conductie atranzisjorului T1 (sau T2) (EFT 321, MP 42etc.) actionind unul din releele R3 sau Rt,. Ser-vomecanismul SMl va primi curent prin circu-itul a sau b, dupa cum este actionat releul R3sau R, durata de functionare a servornecanis-mului Innd data de timpul cit este actionatreleul Rl al radioreceptorului. Prin oprirearadioemitatorului, releul R1 se elibereaza, 910-

~rL~--:hr 3 ~ a f + b . .. .. . r '4 ,1'JV-..L ~T 15V~+T T- aFig, 62 a) Schema circuitului basculant bistabil;

data !CU el, si releul R2, permitind coritactul rsa desearee condensatorul de 10 fLF.La apari-Fa unui nou impuls, servcmeeanismul se va rotiin sell'S invers sensului dat de primul impuls.Schema de cablaj a circuitului este prezentatain plansa III.

Radioreceptorul tip DBazat pe acelasi principiu de functionare ca alservomecanismului de la radioreceptorul tip B,morrtajul descris mai jos (fig. 63) foloseste Inlocul releului un etaj in contratimp, eehipatcu tranzistoare. Circuitul de detectie superreac-tie (cu tranzistorul T1) este cuplat cu un etaj

b) Vedere de ansamblu a radiorcceptorulul tip C49


47/87

In cadrul unui concurs de aero sau navomodeleeste necesar ca mai multe aparate telecoman-date sa evolueze simultan. Este usor de imagi-nat ce se poate intimpla daca comenzile date deun operator pentru aparatul sau vor fi recep-tionate si de alte modele reduse, ale eolegilorsai.Pentru a evita aceste suprapuneri de comenzi,

-v---'~3" se folosesc radioreceptoare prevazute cu fil-ire acordate pe 0 frecventa joasa, egala cufrecventa oscilatoarelor din radioemitatoare.Un astfel de radioreceptor este prezentat infigura 64 fiind alcatuit dintr-un etaj de detec-

amplificator de audiofrecventa echipat cu treitranzistoare. Controlul celor doua etaje se facein punctele a si b, cu ajutorul Ur;?r casti.Bobina L se executa pe 0 carcass cu 0 6 mm,cu miez reglabil, bobinind 10 spire, cu sirma

Fig. G3 Schema radior cceptcrulut tip D

CuEm 0 0,3 mm. Bobina de soc de radiofrec-venta SRF este la fel ca in celelalte montajedescrise.In absenta semnalului, axul electromotorului seroteste intr-un sens, iar cind este receptionatsemnalul de audiofrecventa, axul electromoto-rului se va roti in sens contrar. DeOaTCe elec-tromotorul este incontinuu sub tensiune, tran-zistoarele trebuie protejate din punct de vederetermic, folosind in acest scop radiatoare. Dinacelasi motiv aratat mai sus, se va alege unmioroelectromotor cu 0 tensiune de alimentarede 3 V si un curent de 100-150 mA. Radiore-ceptorul se executa pe 0 placuta de circuit im-primat, aVI,:l1Jdschema de c.ablaj indicata inplansa IV.

Radioreceptorul tip E

,-~-.r---- __....-_...RS';',7k:'a.

Fig. G'1Schema radioreceptorului tip E

tie, un amplificator de audiofrecventa si unetaj de selectie a frecventelor cu filtrul acor-dat.Primul etaj, fiind :similar cu cel al radiorecep-

50


48/87

toarelor descrise anterior, nu implica Iamuririsuplimentare ca dealtfel si etajul amplifica-tor alcatuit din cele trei tranzistoare T2 , T3 siT4 (EFT 321, MP 39, MP 41, MP 42, P 14, P 15etc.), cu un factor de amplificare ~=60. Dementionatar f . i circuitul de .reactie dintre tran-, , 'zistoarele T 2 si T3 realizat cu rezistenta R==5'kn. Controlul Iunctionarii etajelor se facecu ea~tille rnontate intre punctele a si b prinintermediul unui condensator de 0,1 :[LF.Deoarece calitatea pieselor din circuitul de se-lectie este oarecum diferita de la constructie laconstructie, a fost prevazut un potentiometrude 25 kn pentru reglarea intensitatii semna-lului deaudiofrecventa , .Etajul selector este format dintr-un 'Circuit os-cilant si unul sau mai rnulte etaje de ampli-ficare. Semnalul de audiofrecventa este aplicatpe baza tranzistorului ' 1 ' 5 , care 1 1 amplifica du-cind Ia 0 orestere a curentului colector. Atuncicind frecventa circuituluioscilant este egala cufrecventa semnalului audio se produce 0 cres-tere a curentului de colector, deoarece cresterezistenta inductiva, iar 0 parte din acest sem-nal se reintoarce prin condensatorul CL3 pe ba-za tranzistorului, dupa ce componenta pozitivaa semnalului a fost trimisa spre masa. Acestcircuit de reactie face ca in colectorul tranzis-torului, curentul sa creasca pina la valoareacurentului de actionare a releului R.Filtrul se executa pe 0 carcass tip b, avind880 spire, cu sirrna de 0 0,12 CuEm.5*

Radioreceptorul 5e executa pe 0 placuta, con-form plansei V, iar etajul selector, pe 0 altaplacuta, eu aceleasi dimensiuni cu ale radiore-ceptorului, asamblarea lor realizindu-se prinpatru suporti din sirrnade cupru cu diametru2 mm,care se lipesc in punctele c si d (fig. 65).

Fig. 65

La acest radio receptor se poate adapta un se-lector pas cu pas (fig. 66) sau trei circuitebasculante bistabile urmate de 0 matrice dedecodificare ce va asigura pentru navomodelurmatoarele comenzi:

Fig. 66 Conexiunile selectorului pas cu pas

51


49/87

Pentru a executa aceste comenzi navomodelulva fi prevazut cu servomecanismul SM I (avinddoua limitatoare de cursa L C1~i Lc 'J.) ce actio-neaza mecanismul de directie,Din schema electrica a selectorului rezulta e ala fiecare pozitie a lamelelor de contact se ob-tine cite 0 comanda, care dureaza pina la rea-ducerea lamelelor selectorului pe pozitia zero.Celelalte pozitii, ramase [iibere, ale selectorului, Fig. 67. Radiorcceptorul tip Fpot fi completate de constructori dupa dorinta:

oitezii redusii la znaintare_ sirerui etc. tual stop. Un astfel de receptor poate Ii apli-cat la telecomanda unei salupe.Bobinele filtrului sint realizate pecarcasa tip bavind 1 800, 2 100 si 2400 spire cu sirma deo 0,08 OuEm, iar condensatoarele VOl' fi de2,2 nF, 4,7 nF si 6,8 nF (stiroflex). Principial,etajul selector este asemanator tipului ante-rior, avind in plus un etaj amplificator. Celetrei comenzi distincte se obtin din jocul con-tactelor Rl si R '2 conform tabelului nr. 6,

a - stopmers inain te

2 la stinga1 in linie dreaptii3 la dreaptamel'S inapoi5 -. la stinqa4 in linie dreaptii6 la dreapta7 stop.

Radioreceptorul tip FIn tehnica pilotajului modelelor reduse estenecesar sa se dea mai mult de doua comenzi sichiar eomenzi simultane. Realizarea acestorperformante se face cu radioreceptoare preva-zute cu mai multe filtre, acordate Ip e cite 0frecventa audio.

Pastrind acelasi montaj al radioreceptoruluitip E, dar folosind de exemplu un alt selector,cu doua sau trei circuite aeordate (fig. 67), vetiavea posibilitatea s a obtineti trei comenzi dis-tincte $i anume: stinga, dreapta, inapoi si even-

5 2


50/87

Tabela 6 iar comanda "stop" este data de releul R4 alunui al treilea circuit acordat.Se remarca din tabel ca ~,tul1ici .cind releul R leste actionat, servorrrecanismul SM 1 se rotestespre dreapta (contactele1-3; 7-8), iar cindreleul R2 , figura 68, este actionat, se schimbasensul de rotatie all axului servcmecanismului(contactele 1-2; 4-6). Pentru a executa co-manda navei "inapoi" trebuie atrase ambelerelee R l si R 2 (contactele 1-3; 7-9) care in-chid circuitul de alimentare ail. releului R3, ceschimba polaritatea tensiunii de alimentare amotorului de propulsie MP al navel.Schema de cabla] este data in plansa VI.

Situatia I 1-2 I 1-3 ! 4 - 5 1 4 - Q 1 7 ~ 8 1 7 - 9ontactelorStinga X I X ~I_-Dreapta X X _I___-Inapoi X X _1-Pozitiareleelor R 1e R Ia R 2e R2a Rz e R2e

- - - - - - - - - - s - - - - - - - - - - - - - - - Jr - ~ - - J } e62 6 I SM 1L_. J - < -7 0-------0--0 j_ 9 1- F 0 R 3

Fig. 68 Schema de actionare a servo-mecanismului SMl si a clectromoto-rului de propulsie MP

Radioreceptorul tip GCunoscind principiul de Iunctionare al radiore-ceptoarelor eu filtre acordate, este usor de ima-ginat ca teoretic se pot utiliza un mumar neli-mitat de canale, corespunzatoare fiecarui sem-nal deaudiofrecventa.Practica a dovedit r c a nu se pot utiliza maimult de 10 semnale de frecventa diferita, exis-tind pericolul de suprapunere a comenzilor, iarconstructia in sine a radioreceptorului devinegreoaie si de dimensiuni relativ marioA~a cum s-a aratat Ia Iunctionarea servorne-canismului de la radioreceptorul tip B, dacavor exista doua 1'e1ee, R l si R2 , ce vor "vibra"

53


51/87

C 141.7nFen, ' ~ ,; ~ ~ : ; J

3 0 K . l R ~ $ o ~z~.;gd(Q_l~" 7 K ~ 1 e _ _ J < & F 14~~;Ll'D9B.LFig. 69 a) Schema radloreceptorului up u; O J veaere ae ansamoiu

R Z

t~laintr-un tempo diferit, se VOl' obtine 2X3 co-menzi, astfel:

{1 mers dreapta

I 2 mers drept inainte3 - mers stingaII{

4 mers inainte cu viteza variabilii5 mers inapoi cu oiiesii variabilii6 stop

Radioreceptorul tip G (fig. 69) satisface acestecomenzi, folosind un etaj detector superreac-tie, trei etaje amplificatoare de audiofrecventasi doua etaje selectoare, prevazute cu doua fil-tre acordate pe frecventa semnalelor emise degeneratoarele de audiofrecventa ale radioemi-tatorulul.

Bobinele Iiltrelor 5e executa pecarcase tip b,conform tabelei de mai jos:

Bobina I Nr. spireLl 1125Lz 1500

Se va folosi sirma CuEm cu 0 0,08 mm.Deoarece acordarea filtrelor de audiofrecventareprezinta problema cheie a acestui radiore-ceptor, se va insista mai mult asupra ei.Cu ajutorul unorcasti rnontate in punctele a sib, se face acordul circuitului oscilant LC, pen-tru a obtine un semnal, maximum receptionatde la radioemitatortrl E6.

5 4


52/87

Se intrerup legaturile din punctcle c si d si semodifica frecventa semnalului unuia dintre 08-cilatoarele de audiofrecventa ale radioemita-torului E6 (celalalt oscilator fiind scos din cir-cuit). Atunci cind frecventa semnalului esteidentica eu frecventa proprie a filtrului, releulRva fi actionat. Se repeta aceeasi operatie pen-tru ,at doilea filtru, refacin I legaturile din csi d se intrerup legaturile c si d' si cuplind aldoilea oscilator de audiofrecventa al radioemi-tMorului. Daca sint respectate intoomai valo-rile pieselor indicate pe schema, cele doua re-

lee RJ si R2 VOl' fi actionate la frecvente dife-rite. La nevoie, se schimba condensatoarele C14,C16. La contactele rele~lor R1 si R2 se vor co-necta doua electromotoare (ale servornecanis-melor SMl si SM4) alimentate la 1,5 V. Cu-plind oscilatoarele radioemitatorului, care in-trerup modulatia etajului final, sl modificindpozitia cursoarelor potentiometrclor, se va con-stata rotirea independenta a axelor motoarelorservomecanismelor. Radioreceptorul se reali-zeaza pe 0 placuta conform plansei VII.


53/87

Capito lu l V IRADIO EM ITATOARE PENTRU TELECOMANOA .

In literatura de specialitate se intilnesc diver-se tipuri de radioemitatoare pentru tcleco-ruanda, lucrind cu puteri cuprinse intre 10 mWsi 0,5 W, echipate cu tranzistoare de construe-tii diverse.Deocamdata, tranzistoarele de putere, ce lu-creaza la frecvente ridicate, nu sint accesibiletinerilor constructori din care cauza a trebuitsa fie selectionate si experimentate numai ace-,le montaje care pot fi realizate cu materialew;;or de procurat. ,Cum unui radioemitator de telecomanda i secere 0 putere decel mult 500 mW, data fiinddistants redusa dintre operator si modelul co-mandat, In executia montajelor au fost folo-site tranzistoare ca P 401, P 402, EFT 319,AF 106, GT 306 A. Cu toate acestea tineriiconstructori care pot sa-si procure tranzistoa-re de puterc (2 N 697, 2 N 1613, BSX 45,P 607, P 609 etc.) VOl' gasi in lucrare si mon-taje echipate cu astfel de serniconductoare.

Radioemitatorul Eleel mai sirnplu radioemitator (fig. 70) de tele-cornanda este echipat ell un tranzistor EFT 319(0=60) sau GT 306 A etc., montat ca auto-os-cilator pe frecventa de 27,120 MHz, fara mo-dulatie. Circuitul oscilant comporta 0 bobinaI1 fermata din 6 spire, cu sirma de 0 1 mm,Cu, fara carcasa, lungimea de 14 mm si avindun condensator ceramic (trimer) de 25 pF. Ca-pacitatea coridensatorului variabil fiind mica,este necesar a se monta in paralel cu el incaun condensator fix, de 68 pF care permite cacircuitul oscilant 6 a fie acordat pe frecventa de27,12 () MHz. Punctul de functioriare al tran-zistorului este asigurat prin divizorul de ten-siune format din rezistenta de 1 kn si 10 kG.Condensatorui de 50 nF care scurtcircuiteazainalta frecventa, trebuie s a reziste la tensiuneade alimentare de 18 V (doua baterii de 9 V).Tranzistorul este prevazut cu uri radiator con-

56


54/87

25-40mA -1SV20pF 10150nlF f +SRF

~ n l1ka.33nF ,~~B Jbin a d e so c d e 1 3rodiofrecvenla P riz o m e dia rX i

80 spire < b O,12mm 1 0 2 ,5 . sp ir e d eCu Em 1 0 pundul 1a

lc-2Dspire < / J O , 5mmC u Em

bFig. 70 a} Schema radioemitatorului Ej; b) Ve-dere de ansamblu

fectionat din tabla de 1mm grosime, radiatorce se monteaza printr-un surub M2 pe placacircuitului imprimat.Dupa ce a fest verifioata corectitudinea exe-

cutiei montajului, se poate trece la reglarea ra-dioemitatorului montind un bee de 3,8 V/0,07 A,intre a~tena telescopica (lungimea de 1,2 m)si capatul a al bobinei de compensatie Lc' Cuajutorul unui undametru ~u abs 0ribtie , se eta-loneaza circuitul oscilant LtC, Iolosind pentrureglajul condensatorului 0 tija din materializolant, prevazuta la un capat cu 0 lama deotel (similar unei surubelnite). Pentru a obtineo putere maxima radianta in antena, se re-gleaza miezul bobinei L, pina se obtine 0 lumi-nozitate maxima a becului. In timpul reglaje-lor nu se atinge montajul cu mina pentru a nuavea rezultate eronate in acordarea circuituluioscilant. Radioemitatorul se rnonteaza intr-ocaseta metalica 40 X 50X 120, refacindu-se a-cordul, pentru mici retusuri.Puterea radioemitatorului este de circa 100 mW,1a uncurent absorb itde 30 rnA.Acest radioemitator lucreaza cu radiorecepto-rul tip A asigurind 0 legatura sigura intre ope-rator si modelul telecomandat de 25-50 m.

Radioemitatorul E2Pastrjnd iaceeasi schema a auto-oscilatorului,acestuia i se poate adauga un generator de au-diofrecventa (1500 Hz), semnal care este apli-cat pe baza tranzistorului (fig. 71). Prezentasemnalului de audiofrecventa este constatatacu niste casti telefonice cuplate intre punctul asi polul pozitiv ail sursei de alimentare.

57


55/87

Fig. 71 ScJ1E'ma rad ioerni tatorulu i2Comanda radioemitatorului este data printr-unbuton de sonerie B, montat pe peretele lateralal carcasei (fig. 72).Radioemitatorul eu semnale modulate poatecomanda oricare dintre tip.urile A B si C de,receptoare. Antena folosita este de tip telesco-pic, de 1,00 m, de la receptoarele Spatz-Baby,si se monteaza pe peretele superior al carcasei,printr-o piesa din material izolant (fig. 73).

Fig. 72

1 - cascta radloemitfitorului:2 - placi lzolatoarc: 3 - ~u-rubur i M3; 4 - piulite M3'5 - antena. ,Fig. 73

Bobina de soc, in ambele cazuri, se realizeazabobinind 60-80 spire cu sirma de 0 0,12CuEm pe corpul unei rezistente de 1 M [L Bo-bina decompenStatie L, .se confectioneaza peo careasa D=8 mm, din material plastic, pre-vazuta cu miez magnetic reglabil, bobinind 18spire sirma CuEm de 0 0,6 mm.Avind 'in vedere Ica arnbele radioemitatoaredescrise rnr sint pilotate eu cristal de cuart se"va face un acord riguros cuajutorul unui un-dametru industrial, de precizie, pentru 'a nuiesi inafara frecventei de lucru.

Radioemitatorul E3In scopul asigurarii stabili tatii sporite a free-ventei de lucru a radioemitatoarelor de tele-comanda, se recornanda utilizarea cristalelorde cuarta carol' frecventa sa fie 27,12 MHz

58


56/87

sau un submultiplu al acesteia 13,66 MHz;9,4 MHz; 6,78 MHz 9i 5,42 MHz.Un radioemitator simplu, format dintr-un 08-eilator pilotat eu cristal de cuart, este repre-zentat in fig. 74. Circuitul oscilant LC este a-cordat pe frecventa de 27,12 MHz, fiind for-mat din bobina Leu miez reglabil, diametrulcareasei Hind de 6 mm (13 spire sirma de0,5 mm CuEm) si un condensator C, semiregla-bil, de 10- 40 pF.Tensiunea de allmentare a tranzistorului2N )613 este obtinuta de la un tranzistor pnpSFT 124 (SFT 125), eare este si etajul final almodulatorului, De pe colectorul tranzistorului2N 1613, sernnalul este cules printr-un eon-densator de 47 pF si aplicat unei bobine L, decornpensatiea antenei, fermata din 18 spire cuo 0,5 CuEm bobinata pe 0 carcasa eu diame-trul de 8 mm (eareasa este prevazuta eu miezreglabil). Oscilatorul de audiofrecventa nu pre-

j pBabina lore 13spiresirmo oO ,5m m Cu Em

Fig. 74 Schema radioemitatorului Ea

zinta nici 0 dificultate in realizarea sa, regla-jul frecventei realizindu-se eu potentiometrulde 50 k,Q.Pentru regla rea radioemitatorutui se va mon-ta un bee de 2,5 V /0,07 A intre antena (eu lun-gimea 1m) .;;ibobina L, .Se inohide circuitul de alimentare al radioemi-ta toruluisi se acordeaza circui tul LC pe frecven-ta de 27,12 MHz, eu ajutorul unui undame-tru. Se regleaza apoi miezul bobinei L; pina seobtine 0 Iurninozitate maxima a beculetului.,

Fig. 75. Radioemitatorul Ea59


57/87

Pentru a evita distrugerea tranzistorului se vamonta un radiator fix at cu doiia suruburi M2pe placuta cu circuitui imprimat (plansa IX).Deoarece consurnul total al emitatorului nu de-paseste 50 rnA se recomanda utilizarea a douabaterii de 9 V legate in serie.Montajul se realizeaza intr-o caseta de mate-riai plastic de la un radioreceptor portabii(fig. 75) cu dimensiunile 110 X 70 X 30 mm, pecare se monteaza intrerupatorul, iar lateral, seprevede un orificiu pentru introducerea ante-nei telescopice.

Itadioemitatorul E4Marirea distantei dintre operator si modelultelecomandat a condus la construirea radioe-mitatoarelor cu

Date post:	18-Jul-2015
Category:	Documents
Upload:	1810106
View:	337 times
Download:	4 times

Statii de Telecom and A Pt Modele Reduse - Sergiu Florica

Documents