DREPT COMERCIAL

Pagina 1 din 14

DIZOLVARE SOCIETATI – GHID PRACTIC

1. Incidenţa dispoziţiilor art.185 alin.1 din Legea nr.31/1990 asupra societăţilor comerciale. Consecinţe.

Decizia comercială nr.376 din 12.03.2007 - Secţia a VI-a Comercială a Curţii de

Apel Bucureşti1

Administratorii societăţilor comerciale au obligaţia de a depune şi la Oficiul Registrului Comerţului, în termen de 15 zile de la data ţinerii adunării generale a acţionarilor/asociaţilor o copie de pe situaţiile financiare anuale, împreună cu raportul lor, precum şi de pe procesul-verbal al adunării, sancţiunea neîndeplinirii acestei obligaţii fiind dizolvarea societăţii comerciale în cauză. Prin cererea înregistrată sub nr.37372/3/2006 la Tribunalul Bucureşti - Secţia a VI a Comercială, reclamantul ONRC a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună dizolvarea pârâtei SC M. P. C. SRL. Prin sentinţa comercială nr.10786 din 27.11.2006 Tribunalul Bucureşti - Secţia a VI a Comercială a admis acţiunea reclamantului şi a dispus în baza art.237 alin.1 lit.b coroborat cualin.4din Legea nr.31/1990 republicată, dizolvarea pârâtei SC M. P. C. SRL şi publicarea hotărârii în Monitorul Oficial - partea a VI-a. Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că pârâta nu a depus în cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale situaţiile financiare anuale, necesare transparenţei în exercitarea activităţii. Împotriva sentinţei comerciale nr.10786 din 27.11.2006 a Tribunalului Secţia a VI a Comercială a declarat recurs în termen, legal timbrat, pârâta SC M. P. C. SRL. Prin criticile formulate, recurenta a susţinut că la 27.XI.2006, a depus bilanţul contabil, pentru a cărui lipsă s-a dispus dizolvarea societăţii. Recursul este întemeiat. Din analiza actelor de la dosar, instanţa a constatat şi a reţinut următoarele:

1 Decizia comercială nr.376 din 12.03.2007 - Secţia a VI-a Comercială a Curţii de Apel Bucureşti, este reprodusa

astfel cum a fost afisata pe web site-ul C.A.B.: http://portal.just.ro/JurisprudentaVizualizare.aspx?id_speta=3474&idInstitutie=2

DREPT COMERCIAL

Pagina 2 din 14

Potrivit dispoziţiilor art.185 alin.1 din Legea nr.31/1990, administratorii societăţilor comerciale au obligaţia de a depune şi la Oficiul Registrului Comerţului, în termen de 15 zile de la data adunării generale a acţionarilor/asociaţilor, o copie de pe situaţiile financiare anuale, împreună cu raportul lor, precum şi de pe procesul-verbal al adunării. Sancţiunea neîndeplinirii acestei obligaţii legale constă în faptul că orice persoană interesată, precum şi Oficiul Registrului Comerţului poate solicita dizolvarea societăţilor comerciale în cauză, potrivit prevederilor art.237 alin.1 lit.b din Legea nr.31/1990. În acest context, dat fiind că ultima zi pentru depunerea la Registrul Comerţului a situaţiei financiare aferentă anului 2004 a fost 15 iunie 2005, se poate constata expirarea termenului de 6 luni prevăzut de art.237 alin.1 lit.b din Legea nr.31/1990 republicată. Recurenta, până la dezbaterea fondului nu a făcut dovada depunerii situaţiei financiare anuale pentru anii 2003 şi 2004 la Oficiul Registrului Comerţului, dar în recurs a făcut această dovadă, respectiv a dovedit că la 27.XI.2006 a depus bilanţurile contabile pentru anii 2003 şi 2004, acestea fiind acte noi în recurs. Aşa fiind, întrucât legiuitorul nu a prevăzut o sancţiune de drept ci doar posibilitatea dizolvării judiciare, depunerea situaţiilor financiare anuale conduce la concluzia că acţiunea este neîntemeiată. În consecinţă, în baza art.312 Cod procedură civilă, s-a admis recursul pe baza actelor noi, s-a modificat în tot sentinţa recurată şi pe fond s-a respins cererea de dizolvare ca nefondată.

2. Radiere sediu social al unei societăţi comerciale.

Condiţii legale de admisibilitate.

Decizia comercială nr.1285R din 18.11.2008 - Secţia a VI-a Comercială a

Curţii de Apel Bucureşti2

Legea nr.26/1990 republicată şi modificată, art.25 2 Decizia comercială nr.1285R din 18.11.2008 - Secţia a VI-a Comercială a Curţii de Apel Bucureşti, este

reprodusa astfel cum a fost afisata pe web site-ul CAB: http://portal.just.ro/JurisprudentaVizualizare.aspx?id_speta=7573&idInstitutie=2

DREPT COMERCIAL

Pagina 3 din 14

Legea nr.31/1990 republicată şi modificată, art.237 (1) lit.c

Chiar dacă a expirat contractul de comodat, radierea sediului social al societăţii comerciale respective, ca de altfel orice înregistrare în Registrul Comerţului, poate fi cerută faţă de art.25 din Legea nr.26/1990 republicată şi modificată dacă prin hotărâri judecătoreşti irevocabile au fost desfiinţate/modificate în tot sau în parte actele care au stat la baza înregistrării respective.

În cazul în care societatea comercială nu îndeplineşte condiţiile referitoare la sediul social potrivit prevederilor art.237 alin.1 lit.c din Legea nr.31/1990 republicată şi modificată poate fi solicitată dizolvarea judiciară la cererea oricărei persoane interesate şi a Oficiului Registrului Comerţului.

Deliberând constată că, prin sentinţa comercială nr.9041/12.09.2008 pronunţată de Tribunalul Bucureşti - Secţia a VI-a Comercială în dosarul nr.23114/3/2008 a fost respinsă cererea formulată de reclamanta S.C. EG S.R.L. Bucureşti în contradictoriu cu pârâţi S.C. AI S.R.L. Bucureşti şi ORCTB ca neîntemeiată reţinându-se în esenţă că nu sunt îndeplinite cerinţele art.25 din Legea nr.26/1990 modificată prin Legea nr.348/2001 cu referire la decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr.X/2006.

Împotriva sentinţei precitate a formulat recurs reclamanta care o consideră netemeinică şi nelegală solicitând admiterea recursului, modificarea în tot a sentinţei recurate şi admiterea cererii de chemare în judecată.

Ca temei al motivelor de recurs s-a invocat art.304 pct.9 Cod procedură civilă şi art.3041 Cod procedură civilă.

Recurenta susţine că în speţă nu se aplică decizia X/2006 întrucât contractul de comodat încheiat la 25.11.2004 a expirat la 25.04.2008, o acţiune în constatarea acestui fapt nefiind admisibilă.

Nemaiexistând titlu locativ recurenta nu poate folosi spaţiul respectiv proprietatea sa. Cererea a fost timbrată cu 20 RON taxă judiciară de timbru şi cu 0,15 RON timbru judiciar.

Intimata a depus întâmpinare prin care prezintă situaţia de fapt cu privire la sediul social al intimatei lăsând soluţia la aprecierea instanţei.

Examinând în ansamblu motivele de recurs în raport de probele administrate în cauză Curtea reţine că recursul apare nefondat pentru considerentele de mai jos. Art.25 din Legea nr.26/1990 modificată relevă condiţiile în care poate fi cerută radierea unei înregistrări în Registrul Comerţului şi anume, dacă prin hotărâri judecătoreşti irevocabile au fost desfiinţate în tot sau în parte sau modificate actele care au stat la baza înregistrării respective.

DREPT COMERCIAL

Pagina 4 din 14

Acest text imperativ de lege se coroborează şi cu decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr.X/2006.

Aşadar chiar dacă a expirat contractul de comodat era nevoie a se constata situaţia prin hotărâre judecătorească irevocabilă.

Altfel sediul social al unei societăţi reprezintă un element esenţial de identificare a acesteia fără de care nu poate fi autorizată înfiinţarea societăţii. În aceste condiţii nici radierea sediului unei societăţi comerciale nu poate fi dispusă cât timp societatea rămâne în fiinţă.

De aceea, legiuitorul a reglementat la art.237 (1) lit.c dizolvarea judiciară la cererea oricărei persoane interesate şi a Oficiului Registrului Comerţului dacă societatea nu are sediu social cunoscut ori nu îndeplineşte condiţiile referitoare la sediul social (...), dispoziţii ce puteau fi valorificate de către recurentă.

Cu aceste considerente Curtea în baza art.312 (1) Cod procedură civilă a respins recursul, ca nefondat.

1. Dizolvare societate. Opozitie. Dovedirea creantei cu înscrisuri având valoare de titlu.

CURTEA DE APEL BUCURESTI - SECTIA A VI-A CIVILA,

DECIZIA CIVILA NR. 1672 din 08.11.20113. Legea nr. 31/1990 republicata, art. 61, 62, 231 Cod procedura fiscala, art. 21, 25, 85 (1) lit. a), 86 (2) OG nr. 92/2003 Nu constituie titluri în sensul legii fisele sintetice depuse de recurenta cât timp nu sunt însotite de declaratiile fiscale care constituie titluri potrivit prevederilor Codului de procedura fiscala si care ar fi incluse în fisele sintetice pe platitor. Deliberând constata ca, prin sentinta comerciala nr.3952/30.03.2011 pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a VI-a Comerciala în dosarul nr.30692/3/2010 s-a respins cererea formulata de petenta A F P S 4 Bucuresti în contradictoriu cu

3 Curtea de Apel Bucuresti, sectia a VI a Civila, Decizia civila nr. 1672/08.11.2011, este reprodusa astfel cum a

fost afisata pe web site-ul CAB: http://portal.just.ro/JurisprudentaVizualizare.aspx?id_speta=31363&idInstitutie=2

DREPT COMERCIAL

Pagina 5 din 14

intimata SC F I SRL Bucuresti pentru lipsa de probe în sustinerea creantei de catre reclamanta. Împotriva sentintei precitate a formulat recurs reclamanta A F P S 4 Bucuresti sustinând ca hotarârea este netemeinica si nelegala fiind data cu aplicarea gresita a legii (art.304 pct.9 Cod procedura civila). În esenta recurenta arata ca a formulat cererea de opozitie în baza art.61 si 62 din Legea nr.31/1990 republicata si ca cerinta esentiala consta în dovedirea calitatii de creditor. Recurenta invoca si prevederile art.21 si 25 Cod procedura fiscala care definesc notiunile de creditor si debitor si arata ca instanta învestita cu cererea de opozitie trebuie sa verifice si daca creditorului i s-a creat un prejudiciu prin hotarârea de dizolvare. O prima critica se refera la faptul ca instanta de fond în mod nelegal a retinut ca fisa sintetica pe platitor nu face dovada existentei creantei sustinute de recurenta. Se arata ca obligatiile cuprinse în fisa sintetica pe platitor sunt generate din declaratiile fiscale depuse de catre societate si care nu au fost achitate pâna la momentul formularii opozitiei. Recurenta concluzioneaza în sensul ca fisa de evidenta analitica pe platitor cuprinde obligatiile de plata ale contribuabilului, obligatii generate conform declaratiilor fiscale depuse de catre acesta. Dupa redarea prevederilor art.85 (1) lit.a) si art.86 (2) Cod procedura fiscala recurenta sustine ca si-a justificat interesul în promovarea opozitiei în calitatea sa de creditor si ca nu ar mai putea recupera alt fel prejudiciul ce i s-a produs de catre societatea debitoare constând în creanta sa care este certa, lichida si exigibila. În concluzie recurenta solicita admiterea recursului, modificarea sentintei recurate si admiterea opozitiei cum a fost formulata. În drept se invoca art.61, 62 si 231 din Legea nr.31/1990 republicata, OG nr.92/2003, art.304^1 Cod procedura civila. Recurenta invoca scutirea de la plata taxei judiciare de timbru potrivit art.229 din OG nr.92/2003 republicata. În baza art.242 (2) Cod procedura civila s-a solicitat judecarea cauzei si în lipsa. Oficiul Registrului Comertului de pe lânga Tribunalul Bucuresti a transmis la cererea Curtii copii certificate ale înscrisurilor privind dizolvarea societatii debitoare potrivit adresei nr.401762/27.10.2011 înregistrata la 27.10.2011.

DREPT COMERCIAL

Pagina 6 din 14

La termenul de azi intimata a depus certificat constatator de la Oficiul Registrului Comertului de pe lânga Tribunalul Bucuresti nr.395993 din 18.10.2011. Examinând în ansamblu motivele de recurs în raport de probele administrate în cauza Curtea retine ca recursul apare nefondat pentru considerentele de mai jos. Instanta de fond a retinut faptul ca fisa sintetica totala fiind un instrument de lucru intern al recurentei, nu face dovada existentei creantei invocate de aceasta si ca nu s-a depus titlul din care a rezultat aceasta creanta. Ori recurenta desi critica aceasta retinere a instantei, face trimitere la dispozitiile art.85 (1) lit.a) si art.86 (4) din Codul de procedura fiscala care reglementeaza titlurile prin care se stabilesc sume datorate bugetului de stat constând în declaratie fiscala dar, nu le depune, aratând doar ca în fisa sintetica sunt cuprinse obligatiile generate de astfel de declaratii fiscale. Fata de motivarea instantei de fond si chiar de sustinerile recurentei din recurs, recurenta trebuia sa probeze creanta sa prin titlurile prevazute de lege, fisa sintetica pe platitor neavând acest caracter de titlu. Pentru aceste considerente de fapt si de drept Curtea în baza art.312 (1) Cod procedura civila a respins recursul ca nefondat.

2. Constatarea transmiterii catre fostul asociat unic a dreptului de proprietate asupra bunurilor din patrimoniul societatii comerciale

cu raspundere limitata, ca urmare a intervenirii dizolvarii fara lichidare si radierii acesteia în lipsa cererii de eliberare de catre

Oficiul Registrului Comertului a certificatului constatator al dreptului de proprietate

CURTEA DE APEL BUCURESTI - SECTIA A VI-A CIVILA, ÎDECIZIA COMERCIALA NR.416 din 12.09.20114

Legea nr.31/1990, art.235

În cazul în care asociatul unic a adoptat hotarârea de dizolvare fara lichidare a societatii comerciale cu raspundere limitata si a întocmit raportul prin care i se repartizeaza bunurile acesteia, dar dupa efectuarea mentiunii dizolvarii, pâna la intervenirea radierii

4 Curtea de Apel Bucuresti, sectia a VI- a Civila, Decizis nr. 416/12.09.2011, este reprodusa astfel cum a fost

publicata pe web site-ul CAB: http://portal.just.ro/JurisprudentaVizualizare.aspx?id_speta=31307&idInstitutie=2

DREPT COMERCIAL

Pagina 7 din 14

din Registrul Comertului nu s-a formulat si o cerere de emitere, de catre Oficiul Registrului Comertului, a certificatului constatator al dreptului de proprietate asupra bunurilor care au apartinut societatii (nemaifiind prezentate nici înscrisurile mentionate anterior), ulterior radierii asociatului unic nu va putea solicita la Oficiul Registrului Comertului emiterea certificatului constatator respectiv, fie distinct, fie pe calea completarii în acest sens a hotarârii prin care s-a dispus radierea, nu se va putea adresa nici direct serviciului de carte funciara pentru a i se recunoaste transmiterea dreptului de proprietate asupra bunurilor la care s-a facut referire si, de asemenea, nu va avea posibilitatea formularii unei actiuni în realizarea aceluiasi drept de proprietate împotriva societatii comerciale radiate. Asociatul unic are însa posibilitatea formularii unei actiuni prin care sa se constate ca i s-a transmis dreptul de proprietate asupra bunurilor la momentul radierii, la instanta competenta potrivit dreptului comun, si în cadrul careia calitatea de pârât revine, în mod specific, tot Oficiului Registrului Comertului la care a intervenit radierea societatii. Prin cererea înregistrata în data de 07.12.2010 la Tribunalul Bucuresti - Sectia a VI-a Comerciala, reclamantul C E a chemat în judecata pârâtul Oficiul Registrului Comertului de pe lânga Tribunalul Bucuresti, solicitând ca prin hotarârea ce se va pronunta sa se constate ca la data radierii SC E C SRL, din Registrul Comertului i s-a transmis dreptul de proprietate asupra imobilului-apartament nr. 3 situat în B, inclusiv boxa nr. 1 si locul de parcare nr. 5 de la subsol, având numarul cadastral 15906/3 înscris în C.F. nr. 56709 a localitatii B si asupra imobilului apartament nr. 24 situat în municipiul M, inclusiv locul de parcare, având numar cadastral 10529/1-C1-U24 înscris în Cartea Funciara nr. 13493 a localitatii M, precum si sa se dispuna înscrierea dreptului de proprietate asupra imobilelor astfel cum au fost identificate în Cartea Funciara. Prin sentinta comerciala nr.2009 pronuntata la 24.02.2011 în dosarul nr.59144/3/2010 Tribunalul Bucuresti - Sectia a VI-a Comerciala a respins cererea reclamantului. Pentru a pronunta aceasta sentinta comerciala tribunalul a retinut ca potrivit art.235 alin.3 si 4 din Legea nr.31/1990, transmiterea dreptului de proprietate asupra bunurilor ramase dupa plata creditorilor are loc la data radierii societatii din Registrul Comertului, care elibereaza fiecarui asociat un certificat constatator al dreptului de proprietate asupra activelor distribuite, în baza caruia asociatul poate proceda la înscrierea bunurilor imobile în Cartea funciara. Rezulta deci ca în cazul dizolvarii voluntare a societatilor comerciale, Registrul Comertului iar nu instanta, elibereaza un înscris constatator al dreptului de proprietate. În cauza, din adresa nr.63086/23.02.2011 rezulta ca petentul nu a depus înscrisurile necesare eliberarii certificatului prevazut de art.235 din Legea nr.31/1990 republicata, împrejurare fata de care petentul poate formula ulterior o cerere de eliberare a certificatului constatator al dreptului de proprietate la care sa anexeze înscrisurile doveditoare, iar în ipoteza respingerii cererii are calea de atac împotriva respectivei hotarâri. Împotriva acestei sentinte comerciale, inclusiv a încheierii de sedinta premergatoare de la 03.02.2011, la data de 07.04.2011 reclamantul C E a formulat apel, solicitând

DREPT COMERCIAL

Pagina 8 din 14

schimbarea în tot a hotarârii atacate în sensul admiterii actiunii astfel cum a fost formulata. În motivarea apelului s-a aratat ca în mod eronat tribunalul a admis, prin încheierea de la 03.02.2011, exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a pârâtului Oficiul Registrului Comertului de pe lânga Tribunalul Bucuresti, desi mentionarea cestuia în cauza era necesara. Pe fondul cauzei, tribunalul nu a avut în vedere ca SC E C SRL, al carui asociat unic a fost reclamantul, a fost radiata din Registrul Comertului, ceea ce face ca orice cerere de înregistrare prevazuta de Legea nr.26/1990 în legatura cu aceasta societate comerciala sa nu mai poata fi primita. Certificatul constatator prevazut de art.235 alin.4 din Legea nr.31/1990, necesar pentru înscrierea bunurilor în discutie în cartea funciara, nu poate fi eliberat de Oficiul Registrului Comertului fara o înregistrare prealabila a actelor dovedind dreptul de proprietate si a raportului de repartizare a activului, iar aceasta înregistrare nu mai este posibila atât timp cât societatea a fost radiata, nemaiexistând ca persoana juridica. De asemenea, în cauza, împotriva sentintei comerciale nr.2009 din 24.02.2011, inclusiv a încheierii de sedinta premergatoare de la 03.02.2011, a mai formulat recurs si numita P S, astfel fiind denumita calea de atac promovata de aceasta, solicitându-se schimbarea în tot a hotarârii atacate în sensul admiterii actiunii reclamantului. Recurenta a mentionat ca a promovat recursul în conformitate cu prevederile art.336 alin.3 Cod procedura civila având calitate de persoana interesata, dat fiind ca s-a angajat, în calitate de promitent,prin actul denumit "Promisiune de vânzare-cumparare", autentificat de un notar public, sa cumpere de la apelantul C E imobilele la care se refera actiunea formulata de acesta în cauza. În motivarea recursului recurenta a preluat în mod identic aceleasi sustineri ce au constituit motivele de apel formulate de apelantul C E. Prin încheierea data în cauza la termenul de judecata de la 16.06.2011 Curtea, în temeiul art.84 Cod procedura civila a calificat calea de atac formulata de numita P S drept apel, iar nu recurs. În dovedirea sustinerilor formulate ambii apelanti au depus înscrisuri la dosarul cauzei. În raport cu taxa judiciara de timbru în suma de 20 de lei si timbrul judiciar de 0,15 lei, achitate initial de fiecare dintre apelanti, la dispozitia instantei, imobilele la care se refera actiunea în cauza au fost evaluate si fata de valoarea astfel indicata s-a stabilit cuantumul în completare al obligatiei de timbrare în sarcina apelantilor. Dintre acestia, doar apelantul C E a depus la dosar dovada timbrarii în completare a

DREPT COMERCIAL

Pagina 9 din 14

apelului formulat, iar în raport cu apelul declarat de apelanta P S Curtea a invocat si a pus în discutia partilor exceptia insuficientei timbrari a apelului respectiv. Fata de acestea, analizând actele dosarului Curtea retine urmatoarele: În ceea ce priveste apelul declarat de apelanta P S, potrivit dispozitiilor art.20 din Legea nr.14671997 si OUG nr.32/1995, taxa judiciara de timbru si timbrul judiciar corespunzator trebuie sa fie achitate integral si anticipat judecatii cererii formulate, în caz contrar sub sanctiunea anularii acesteia. În cauza apelanta P S trebuia sa achite, în completare si o taxa judiciara de timbru în suma de 4.188,56 lei si timbrul judiciar în valoare de 4,85 lei dar, desi a fost citata cu mentiunea expresa în acest sens nu a înteles sa se conformeze. În consecinta, deoarece apelanta nu s-a conformat dispozitiilor legale privind timbrarea cererii, exceptia insuficientei timbrari a apelului, invocata de Curte, trebuie apreciata ca fiind întemeiata. În ceea ce priveste apelul declarat de apelantul C E, tribunalul a respins actiunea reclamantului, prin sentinta atacata ca urmare a faptului ca s-a raportat în mod gresit la situatia dizolvarii voluntare a SC E C SRL, retinând astfel, ca, fata de dispozitiile art.235 din Legea nr.31/1990, reclamantul are posibilitatea sa formuleze ulterior (dizolvarii în întelesul considerentelor din hotarârea atacata) o cerere la Oficiul Registrului Comertului pentru eliberarea certificatului constatator al dreptului de proprietate. În ipoteza în care la momentul pronuntarii sentintei apelate SC E C SRL s-ar fi aflat în dizolvare si lichidare fara sa fi intervenit radierea ei din Registrul Comertului, într-adevar nu se justifica formularea unei actiuni de natura celei în cauza din moment ce exista posibilitatea unei cereri în acelasi scop direct la Registrul Comertului. În fapt însa, chiar mai înainte de data de 07.12.2010 a formularii actiunii de catre reclamant, nu numai ca se dispusese dizolvarea (prin încheierea nr.47 din 05.01.2009) dar intervenise si radierea acestei societati din Registrul Comertului (potrivit încheierii nr.35322/06.05.2009 a judecatorului delegat la Oficiul Registrului Comertului de pe lânga Tribunalul B). Dispozitiile art.235 din Legea nr.31/1990 prevad posibilitatea solicitarii de catre asociati si, respectiv, a eliberarii de catre Registrul Comertului a certificatului constatator al dreptului de proprietate asupra activelor distribuite si în baza caruia asociatii pot proceda la înscrierea bunurilor imobile în cartea funciara, numai pâna la momentul radierii societatii din Registrul Comertului, iar nu si ulterior. Aceasta deoarece în raport cu efectuarea radierii societatea nu mai exista ca persoana juridica, si, în aceasta situatie, Registrul Comertului nu mai poate elibera certificatul constatator mentionat, deoarece eliberarea se poate face doar în baza unor date înscrise în registru, iar o astfel de cerere de înregistrare de mentiuni cu documentele necesare atasate nu se mai poate formula ulterior radierii.

DREPT COMERCIAL

Pagina 10 din 14

În speta, în conditiile în care s-a emis decizia nr.3 asociatului unic al SC E C SRL (reclamantul în speta) din data de 18.12.2008, privind dizolvarea fara lichidare a acestei societati si Raportul de repartizare a activului catre asociatul unic din 25.03.2009, dar s-a omis depunerea acestora si formularea cererilor necesare odata cu cererea de radiere, reclamantul nu era îndrituit nici sa solicite completarea încheierii prin care s-a dispus radierea; cererea pe care a formulat-o în acest sens a si fost, de altfel, respinsa, prin încheierea din 15.09.2010 data în dosarul nr.43195/3/2010 de judecatorul delegat la Oficiul Registrului Comertului de pe lânga Tribunalul B. În plus, desi beneficiaza de prevederile dispozitiilor art.235 alin.3 din Legea nr.31/1990, reclamantul nu se poate nici adresa direct serviciului de carte funciara, deoarece înscrierea în cartea funciara nu opereaza prin efectul legii, ci trebuie sa se prezinte actul din care rezulta dreptul pretins pentru înscriere. În cauza, un astfel de act priveste constatarea producerii efectelor prevazute de art.235 alin.3 din Legea nr.31/1990 în persoana reclamantului, cu privire la cele doua imobile în discutie, adica existenta dreptului reclamantului asupra imobilelor respective. Aceasta si în conditiile în care nu se pune problema ca reclamantul ar fi în masura sa procedeze la realizarea dreptului respectiv, în primul rând sub aspectul calitatii procesuale pasive, societatea comerciala fiind radiata. Cum radierea societati a fost dispusa printr-un act al registrului comertului iar efectul transmiterii dreptului de proprietate catre asociat este prevazut de lege în raport cu intervenirea radierii, constatarea producerii acestui efect trebuie sa se raporteze la acelasi cadru juridic procedural, inclusiv în ceea ce priveste registrul comertului implicat sub acest aspect, referitor la calitatea procesuala pasiva a acestuia în cadrul unei actiuni în constatare de drept comun. Aceasta, totusi, fara a se putea retine un interes propriu al registrului comertului sau opozabilitatea dreptului reclamantului fata de acesta. În raport cu acestea, admiterea de catre tribunal, în baza art.7 din Legea nr.26/1990 si art.331 Cod procedura civila, prin încheierea de la 03.02.2011 a exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a Oficiului Registrului Comertului de pe lânga Tribunalul B apare ca fiind netemeinica, în cauza nefiind vorba despre atributiile registrului comertului referitoare la înscrierea de mentiuni privind o societate comerciala, din moment ce SC E C SRL este radiata. Sub aspectul criticilor îndreptate împotriva încheierii de la 03.02.2011 trebuie considerat ca acestea fac parte din apelul promovat fata de sentinta atacata în cauza. În consecinta, se impune schimbarea sentintei apelate, scop în care Curtea retine ca la momentul radierii SC E C SRL în patrimoniul acesteia se aflau doua imobile, dobândite în baza contractului de asociere autentificat sub nr.1662 din 29.04.2005 de BNP C M. P, contractului de partaj voluntar autentificat sub nr.3864 din 26.10.2005, la acelasi notar public, respectiv contractul de vânzare-cumparare autentificat sub nr.4578 din 07.12.2007 la BNP M P si A, imobile înscrise în cartea funciara CF nr.13493 a localitatii M, cu numar cadastral 15906/3, respectiv, CF nr.10529/1-C1-U24, si în compunerea rezultând din actele mentionate. De asemenea, la data radierii în temeiul

DREPT COMERCIAL

Pagina 11 din 14

art.235 alin.3 din Legea nr.31/1990, imobilele respective s-au transmis de drept, catre reclamant. Sub acest aspect instanta retine ca nu sunt nici indicii în sensul ca demersurile reclamantului, astfel cum au fost aratate, în vederea dizolvarii si radierii SC E C SRL ar fi urmarit fraudarea intereselor unor terte persoane. Având în vedere considerentele aratate Curtea a admis exceptia insuficientei timbrari a apelului declarat de apelanta P S si a respins apelul respectiv ca insuficient timbrat, a admis apelul declarat de apelantul C E, a schimbat în tot sentinta atacata în sensul ca a admis actiunea reclamantului, a constatat ca la data radierii SC E C SRL din registrul comertului a operat transmisiunea catre reclamantul C E a dreptului de proprietate asupra imobilului apartament nr. 3 situat în B, , inclusiv boxa nr. 1 si locul de parcare nr. 5 de la subsol, având numarul cadastral 15906/3 înscris în C.F. nr. 56709 a localitatii B si asupra imobilului apartament nr. 24 situat în municipiul M, inclusiv locul de parcare, având numar cadastral 10529/1-C1-U24 înscris în Cartea Funciara nr. 13493 a localitatii M si în temeiul art.20 si urmatoarele din Legea nr.7/1996 a dispus înscrierea dreptului de proprietate al reclamantului asupra imobilelor identificate anterior în cartea funciara.

LICHIDAREA SOCIETATII – GHID PRACTIC

3. Societate comercială aflată în procedura de lichidare. Cerere de excludere a asociatului. Inadmisibilitate

Inalta Curte de Casatie si Justitie - Secţia comercială, Decizia nr. 1060 din

10 martie 20115

Excluderea asociaţilor, dizolvare Legea nr. 31/1990, art. 222, art. 233 Prevederile legale care atrag modificarea actului constitutiv sau a structurii societăţii nu se pot aplica concomitent cu prevederi care atrag încetarea societăţii, în concepţia legiuitorului, cauzele de modificare ale actului constitutiv (în care pot fi incluse şi situaţiile de excludere a asociatului) fiind distincte de cele care atrag încetarea societăţii (cazurile de dizolvare). Astfel fiind, nu este posibilă excluderea unui asociat dintr-o societate faţă de care s-a dispus dizolvarea şi care se află în procedura de lichidare.

5 Inalta Curte de Casatie si Justitie - Secţia comercială, Decizia nr. 1060 din 10 martie 2011, este reprodusa

astfel cum a fost afisata pe web site-ul CAB: http://www.scj.ro/SE%20rezumate%202011/SE%20dec%20r%201060%202011.htm

DREPT COMERCIAL

Pagina 12 din 14

Prin sentinţa comercială nr. 10589/2009, (…) judecătorul din cadrul Tribunalului Bucureşti, Secţia a VI-a comercială, a respins excepţia lipsei de interes a cererii de dizolvare a SC D.A.A.I. SRL; a respins cererea de dizolvare a SC D.A.A.I. SRL; a respins cererile de excludere formulate de reclamantul-pârât D.G. (pe cale principală) şi de pârâtul-reclamant A.V. (pe cale reconvenţională); a respins cererile formulate de reclamantul-pârât D.G. privind modificarea actelor constitutive ale societăţii pârâte şi plata unei sume de bani către pârâtul-reclamant; a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active în cererea pârâtului-reclamant de plată de către reclamantul-pârât a sumei de bani reprezentând prejudiciul cauzat SC D.A.A.I. SRL şi a respins această cerere, constatând că nu se mai impune analiza excepţiei prescripţiei dreptului la acţiunea în plata de despăgubiri către reclamantul pârât.(…) Judecătorul a reţinut că prin sentinţa nr. 978/2009, pronunţată în dosarul nr. xxx68/3/2008 al Tribunalului Bucureşti, Secţia a VI-a comercială, definitivă şi irevocabilă, s-a dispus dizolvarea societăţii pârâte. S-a apreciat că primul efect al acestei sentinţe este acela al respingerii cererii de dizolvare formulată de reclamantul pârât, rămânând fără obiect şi excepţia lipsei de interes invocată de pârât. A apreciat, totodată, că al doilea efect al sentinţei de dizolvare este reprezentat de inadmisibilitatea excluderii unui asociat, astfel încât a respins cererile reciproce formulate de părţi. S-a reţinut că după pronunţarea dizolvării singurele acte juridice ce pot fi efectuate sunt cele care au ca finalitate lichidarea societăţii, excluderea unui asociat neavând o asemenea finalitate.(…) Sentinţa de fond a fost apelată de pârâtul A.V., criticile acestuia vizând greşita soluţionare a cauzei în ce priveşte cererea reconvenţională. Prin decizia comercială nr. 215/2010, completul de judecată din cadrul Curţii de Apel Bucureşti, Secţia a VI-a comercială, a admis apelul pârâtului, a casat în parte sentinţa de fond şi a trimis cauza spre rejudecarea cererii reconvenţionale. În considerentele sentinţei, judecătorii apelului au apreciat că dizolvarea societăţii comerciale nu are valoarea încetării activităţii, personalitatea juridică a acesteia continuând cu acele operaţiuni comerciale aflate în curs de derulare la momentul dizolvării acesteia. Judecătorii apelului au mai reţinut că dispoziţiile art. 222 din Legea nr. 31/1990 nu fac distincţie după cum societatea este dizolvată sau, concluzia dedusă fiind aceea că atâta timp cât societatea îşi păstrează personalitatea juridică până la radiere (deci, inclusiv pe perioada lichidării), oricare asociat poate fi exclus, cu atât mai mult cu cât actele pretins frauduloase se referă la o perioadă de activitate anterioară dispunerii dizolvării. Reţinând că judecătorul fondului a soluţionat cererea reconvenţională fără a intra în cercetarea fondului, soluţia din apel a fost aceea a casării sentinţei, cu indicaţia pentru fond de a se cerceta cererea reconvenţională atât sub aspectul excluderii asociatului reclamant, cât şi sub aspectul despăgubirilor pretinse pentru actele frauduloase, apreciate ca fiind accesorii ale cererii de excludere.

DREPT COMERCIAL

Pagina 13 din 14

Decizia de apel a fost recurată de reclamantul D.V., care a solicitat admiterea recursului şi modificarea deciziei recurate în sensul respingerii apelului declarat de pârât. Criticile reclamantului, întemeiate pe dispoziţiile art. 304 pct. 7 şi 9 C. procedură civilă, au vizat greşita aplicare a legii, acesta susţinând inadmisibilitatea dispunerii excluderii asociatului în temeiul art. 222 din Legea nr. 31/1990, în condiţiile existenţei unei sentinţe irevocabile prin care s-a dispus dizolvarea societăţii, aceasta intrând în procedura lichidării judiciare.(…) Analizându-se legalitatea deciziei de apel, în raport de criticile formulate şi de apărările invocate, s-a apreciat că recursul este fondat pentru următoarele considerente: Problema juridică supusă dezbaterii este aceea de a se stabili dacă este posibilă excluderea unui asociat dintr-o societate faţă de care s-a dispus dizolvarea şi care se află în procedura de lichidare. Cu alte cuvinte, trebuie stabilit dacă prevederile art. 222 din Legea nr. 31/1990 sunt aplicabile în raport de prevederile art. 233 din aceeaşi lege. Trebuie subliniat că prevederile art. 222 din Legea nr. 31/1990 constituie norma generală ce reglementează modalităţile de excludere din societate a asociaţilor. Se observă că în economia actului normativ articolul menţionat este poziţionat în cadrul Titlului V, în timp ce prevederile referitoare la dizolvare sunt cuprinse în Titlul VI al legii; concluzia ce se desprinde, în urma acestei analize sistematice, este aceea că prevederile referitoare la excluderea asociaţilor sunt inserate într-o succesiune logică, în continuarea Titlului referitor la modificarea actului constitutiv, succesiune logică ce continuă cu situaţiile ce au ca afect încetarea societăţii – respectiv dizolvarea. Se poate concluziona, deci, că în concepţia legiuitorului, cauzele de modificare ale actului constitutiv (în care pot fi incluse şi situaţiile de excludere a asociatului) sunt distincte de cele care atrag încetarea societăţii (cazurile de dizolvare). Din această perspectivă, se apreciază că nu se pot aplica concomitent atât prevederi care atrag modificarea actului constitutiv sau a structurii societăţii, cât şi prevederi care atrag încetarea societăţii. S-a reţinut, totodată, că judecătorii apelului au făcut o greşită aplicare a textelor legale incidente: chiar dacă art. 222 din Legea nr. 31/1990 nu include limitări ale aplicării sale, este evident că incidenţa acestui text de lege apare doar în situaţia unei societăţi ce funcţionează normal, care nu suferă limitări ale personalităţii juridice. Interpretarea dată de judecătorii apelului în sensul că în lipsa unei limitări legale, art. 222 din Legea nr. 31/1990 se aplică şi societăţilor aflate în dizolvare este nelegală, fiind extinsă aplicabilitatea normei în situaţii cu o reglementare specifică, strict reglementată – cea a actelor ce pot fi îndeplinite în perioada dizolvării şi până la finalizarea lichidării. De asemenea, judecătorii apelului interpretează şi aplică greşit art. 233 din Legea nr. 31/1990. Astfel, interpretând prevederile alin. (1) şi (2) ale art. 233 (primul stabilind că

DREPT COMERCIAL

Pagina 14 din 14

dizolvarea societăţii are ca efect deschiderea procedurii de lichidare, iar cel de-al doilea reglementând interdicţia întreprinderii de noi operaţiuni), judecătorii apelului concluzionează că trebuie finalizate operaţiunile comerciale începute anterior dizolvării, asimilând operaţiunea de excludere a asociatului cu operaţiunea comercială ce trebuie finalizată, fiind începută anterior dizolvării. Or, excluderea asociatului nu poate fi asimilată operaţiunii comerciale, caz în care s-ar impune continuarea activităţii până la finalizare, chiar dacă s-a dispus dizolvarea societăţii. Operaţiunile comerciale la care se referă textul legal menţionat sunt cele efectuate pentru aducerea la îndeplinire a obiectului de activitate al societăţii, iar finalizarea impusă de lege are în vedere încasarea creanţei rezultate din operaţiunea respectivă, sau îndeplinirea obligaţiei asumate de societate în raportul comercial stabilit cu terţi. În consecinţă, în mod nelegal judecătorii fondului au extins aplicabilitatea art. 233 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 31/1990 la situaţia din speţă, vizând excluderea asociatului. Judecătorii apelului nu au observat prevederile alin. (4) al art. 233 din Legea nr. 31/1990, care prevede expres că societatea îşi păstrează personalitatea juridică pentru operaţiunile lichidării. În speţă, aceştia au interpretat textul legal trunchiat, reţinând doar prelungirea personalităţii juridice a societăţii până la ultimul act de lichidare şi radierea societăţii, fără a observa modul de redactare al articolului de lege care prevede păstrarea personalităţii juridice doar pentru operaţiunile lichidării. Or, procedura de excludere a asociatului nu poate fi asimilată unei operaţiuni de lichidare, faţă de care să se aprecieze continuarea personalităţii juridice a societăţii. În consecinţă, judecătorii apelului au interpretat greşit textul legal incident în speţă, acesta nefiind aplicabil, sub aspectul prelungirii personalităţii juridice a societăţii, situaţiei dedusă judecăţii, care viza excluderea asociatului. De altfel, problema excluderii asociatului trebuie analizată şi din perspectiva elementelor noi apărute în recurs, respectiv în urma deschiderii procedurii de insolvenţă în forma simplificată, dispusă de judecătorul sindic, situaţie în care nu mai este posibilă nicio schimbare în structura societăţii. Pentru considerentele reţinute şi constatându-se nelegalitatea deciziei pronunţate de completul de apel, în temeiul art. 312 C. proc. civ., recursul declarat de reclamant a fost admis cu consecinţa modificării deciziei de apel în sensul respingerii apelului declarat de pârât.