Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[ti

poliţia capitalei

SEPTEMBRIE2018

fondat` \n 1926serie nou`anul XXVII Nr. 481 http://b.politiaromana.ro

SEPTEMBRIE2018

anul XXVIINr . 481

REDACTOR {EF:REDACTOR {EF:

Manuela Elena NEAM}U

REDAC}IA:REDAC}IA:

Sorin ANGHEL - redactor

SECRETARIAT TEHNIC:SECRETARIAT TEHNIC:

Roxana MIH~ILESCU Indira GHEORGHE

CORESPONDEN}I:CORESPONDEN}I:

Traian TANDIN, Adrian VLAD, Thomas CSINTA,

Florin {INCA, ConstantinCONSTANTINESCU,

Costel RA{CA

R`spunderea pentru materialele

publicate revine autorilor. Reproducerea integral`

sau par]ial` a materialelor, f`r` acordul

prealabil al redac]iei, este interzis`.

Adresa po[ta l` :

s t r . Efor ie i nr . 3-55,

sector 5 , Bucure[t i .

E-mmai l :

revistapolitiei@gmail.com

Sumar

2

7-9

Din fost so] \n actual ho]

Martirii Poli]iei Române

Istoria terorismului cu bombe

14-15

16-18

22-23

Cum s` ne ferim de infractori?

COLEGIUL EDITORIAL:COLEGIUL EDITORIAL:Mihai Marius VOICU

Radu Emilian GAVRI{ Drago[ Orlando NICU

Marius Eugen {TEFAN

P U B L I C A } I E E D I T A T ~D E D I R E C } I A G E N E R A L ~

D E P O L I } I E A M U N I C I P I U L U I

B U C U R E { T I

4-5

Moartea lui Clément Méric

10-11Poli]ia la \nceputul marelui r`zboi

ISSN 2601-55129

ISSN - L 1584-99910

Abuzul în serviciu

Num`rul actual a primit bun de tiparpe 26 septembrie 2018

1POLI}IA CAPITALEI - Septembrie

LA ZI

Controale la firmele de construc]iiJoi, 13 septembrie,

poli]i[ti din cadrul Direc]ieiGenerale de Poli]ie aMunicipiului Bucure[ti auac]ionat pe linia verific`rii imobilelor, urm`rindu-seexisten]a [i respectareaprevederilor autoriza]iei de construire, precum [iîncheierea contractelor individuale de munc` pentrupersoanele care desf`[oar`activit`]i lucrative în astfel deloca]ii. Astfel, la datamen]ionat`, ofi]eri de poli]ieai Serviciului de Investigare aCriminalit`]ii Economice dincadrul Poli]iei Sectorului 5, împreun` cu poli]i[ti de laSec]iile 17, 19 [i 24, au verificat [ase imobile în construc]ie sau finalizate,având destina]ia locuin]ecolective tip bloc, aflate peraza de competen]`,urm`rindu-se existen]a [irespectarea prevederilorautoriza]iei de construire,precum [i încheierea contractelor individuale demunc` pentru persoanelecare desf`[oar` activit`]ilucrative la respectiveleloca]ii.

În urma activit`]ilordesf`[urate, au fost identificate trei imobileavând destina]ia locuin]ecolective tip bloc, fiecare cucâte 30 de apartamente,acestea fiind locuite dediferite persoane fizice cucare proprietarul a încheiatpromisiuni de vânzare-cump`rare.

Din verific`rile efectuate arezultat faptul c` exist`autoriza]ie de construire [i

recep]ie la terminarealucr`rilor doar pentru unimobil dintre cele trei.

Având în vedere cele constatate, respectiv lipsaautoriza]iilor de construirepentru dou` blocuri, precum[i sumele de bani încasatede c`tre proprietar în bazapromisiunilor de vânzare-cumparare pentru apartamentele din acesteimobile, a fost întocmit undosar penal. De asemenea, afost identificat un teren însuprafa]` de peste 500 mp,pe care se construia un imobil, constatându-se c`proprietarii efectueaz` lucr`ride construc]ii, respectivsupraetajarea cu un etaj, f`r`a avea autoriza]ie de construire, imobilul urmânda avea destina]ia cl`dire debirouri.

În acest caz, reprezentan]iiPrim`riei Sectorului 5Bucure[ti, la data de 2 iulie2018, au constatat faptul c`la adresa în cauz` seefectueaz` lucr`ri f`r` autoriza]ie, motiv pentru care

a fost aplicat` o sanc]iunecontraven]ional` [i s-a dispus sistarea lucr`rilor.}inând cont de faptul c` s-a constatat continuareaexecut`rii lucr`rilor dup` dispunerea opririi acestorade c`tre organele de controlcompetente, a fost întocmitdosar penal.

Cercet`rile sunt continuate sub aspectuls`vâr[irii infrac]iunilor deevaziune fiscal` [i de executarea f`r` autoriza]iede construire sau de desfiin]are, ori cu nerespectarea prevederiloracesteia a lucr`rilorprev`zute, conform Legii nr.50/1991 privind autorizareaexecut`rii lucr`rilor de construc]ii.

Ac]iunea a beneficiat desprijinul inspectorilor dincadrul InspectoratuluiRegional \n Construc]iiBucure[ti-Ilfov [i alInspectoratului Teritorial deMunc` Bucure[ti.

AAnnddrraa {{tteeffaanniiaa SSTTAANNCCIIUU

Credit foto: Corbis.com

|n noaptea de 8 septembrie, un echipaj desiguran]` public` al Sec]iei 15 se afla \n misiunepe o strad` din sectorul 4, când au observat unautoturism \n care se aflau [ase tineri (cu vârstecuprinse \ntre 17 [i 25 ani). Regulamentar,poli]i[tii au oprit ma[ina [i au cerut actele deidentitate ale pasagerilor.

Totul a decurs normal, pân` \n momentulcând agen]ii au cerut ca to]i s` coboare, pentru a fi verificat autovehiculul. Dintr-o dat`,pasagerul din dreapta-fa]` a devenit agitat [i aluat-o la fug`. Unul dintre agen]i a plecat \n

urm`rirea lui, iar când l-a prins [i se preg`tea s`\l \nc`tu[eze, fugarul a devenit violent, r`nindu-lpe poli]ist.

Cu toate c` era r`nit, poli]istul a reu[it s` \limobilizeze [i l-a condus la sec]ie, pentru a fiaudiat. Pentru fapta sa, tân`rul s-a ales cu dosarpenal pentru ultraj, [i a fost arestat pentru 30 dezile.

Agentul de ordine public` a fost transportat la spital, pentru a primi \ngrijirilemedicale de care avea nevoie [i pentru efectuarea de teste suplimentare.

Septembrie - POLI}IA CAPITALEI

{TIRI

Poli]ist ultragiat la o oprire \n trafic

2

GGGG IIII RRRR OOOO FFFF AAAA RRRR

Din fost so] \n actual ho]O femeie din sectorul 1 a

avut parte de un [oc, când aajuns acas`, dup` o zi de lucru.Apartamentul \n care locuiafusese „vizitat“ de ho]i, careluaser` mai multe bunuri devaloare. Speriat`, femeia amers imediat la Sec]ia 4 [i le-a povestit oamenilor legiidespre acest necaz. O echip`de criminali[ti a mers lalocuin]`, unde s-a efectuat cercetarea [i au fost prelevatemai multe urme, care aveau s`\i ajute pe anchetatori ladepistarea autorului.

Din cercul de suspec]i af`cut parte [i fostul so] alfemeii, care nu era str`in defaptele de natur` penal`,având un istoric \n acest sens\n arhiva poli]iei. La dou`s`pt`mâni de la depunereaplângerii, oamenii legii au finalizat adunarea tuturor probelor [i au stabilit c`

autorul este fostul so]. Astfel,pe 17 septembrie, b`rbatul, \nvârst` de 34 ani, a fost re]inut[i condus la audieri, unde aad`ugat ultima bucat` din puzzle - cum a ac]ionat.

Tân`rul a m`rturisit c` pentru a p`trunde \n apartament a sunat la o firm`specializat` \n deblocareau[ilor. Când angajatul a venit, aprezentat cartea de identitate,pe care \nc` mai era scris`adresa domiciliului undelocuise cu so]ia, [i l-a min]it c`

[i-a pierdut cheile. O dat`intrat \n cas`, a avut grij` s` iatot ce era mai de pre] (electronice, bijuterii), dup`care a plecat lini[tit.

Tot ce a furat a fost valorificat la o cas` de amanet.Bunurile au fost recuperate depoli]i[ti [i returnate p`gubitei.

Pentru transformareanereu[it`, fostul so] va trebuis` r`spund` penal, \n dosarulce a fost deschis pe numelelui, pentru infrac]iunea de furtcalificat.

Cre

dit

foto

: Cor

bis.

com

{TIRI

POLI}IA CAPITALEI - Septembrie 3

GGGG IIII RRRR OOOO FFFF AAAA RRRR

A ajutat chiar dac` nu era \n uniform`

Implicarea poate s`salveze vie]i [i s` rezolvesitua]ii \ncurcate. A[a\ncepem acest material, cu oconcluzie, care \[i are locul,de obicei, \n ultimele rânduri a unei povestiri cufinal fericit. Actorii principalisunt poli]i[ti ai Sec]iei 15,\mpreun` cu un coleg aflat\n timpul liber.

Oamenii legii au fostchema]i, prin apelul deurgen]` 112, s` sedeplaseze pe o strad` dinsectorul 4, unde \ntr-o sta]ie

de autobuz a avut loc otâlh`rie. Ajun[i cu operativitate, poli]i[tii auluat primele declara]ii de la victim`, un b`rbat, care le-apovestit c` i-a fost smuls telefonul din mân`, \n timp ce purta o conversa]ie cu unapropiat. De asemenea, \najutorul poli]i[tilor le-a venitun alt coleg, care asistase lacele \ntâmplate [i reu[ise s`\l vad` la fa]` pe suspect.

La cercetarea zonei, nudeparte de sta]ie, a fost identificat un tân`r (21 ani),

care corespundea semnalmentelor oferite de victim` [i de poli]istul aflat\n timpul liber.

Acesta a fost re]inut, iar lacontrolul corporal a fostg`sit telefonul, care a fostreturnat proprietarului.

Cercet`rile sunt continuate sub aspectuls`vâr[irii infrac]iunii detâlh`rie.

RRuubbrriicc`̀ rreeaalliizzaatt`̀ ddee SSoorriinn AANNGGHHEELL

Poli]i[tii Serviciului de Investigare aCriminalit`]ii Economice - Sector 5, subsupravegherea Parchetului de pe lâng`Judec`toria Sectorului 5, au pus în aplicareun mandat de perchezi]ie, la sfâr[itul luniiaugust, la domiciliul unui b`rbat de 34 ani.

Acesta era suspectul principal \ntr-undosar de contraband`, cu produse dintutun, care era instrumentat, de mai multtimp, de ofi]erii de la economic.

B`rbatul vizat se ocupa cu vânzarea de]ig`ri, provenite din statele aflate \n afaraUniunii Europene, [i care nu aveau aplicatetimbrul autorit`]ilor din România.

La perchezi]ie au fost descoperite peste11.000 de ]igarete, \n valoare de 7500 lei.Acestea au fost ridicate, pentru a fi confiscate [i ulterior distruse.

Conform datelor furnizate de OficiulEuropean de Lupt` Anti-Fraud` (OLAF), contrabanda cu tutun genereaz`, anual,numai \n Uniunea European`, pierderi de10 miliarde euro. Numai \n 2016, din totalitatea de produse de tutun vândute \nUE, aproape 17% proveneau de pe pia]aneagr`.

Miros de contraband`

Cre

dit

foto

: im

ages

.per

thno

w.c

om.a

u

Septembrie - POLI}IA CAPITALEI4

JURIDIC

Infrac]iunea de abuz în serviciu este prev`zut`în Titlul V, Capitolul II, articolul 297 al CoduluiPenal, fiind una din cele treisprezece infrac]iunide serviciu. Prin s`vâr[irea acestei fapteprev`zute de legea penal`, se încalc` unul dintreprincipiile fundamentale ale legisla]iei în vigoare,principiul legalit`]ii.

Infrac]iunea de Abuz în serviciu este prezentat` în actualul Cod Penal ca o infrac]iunecu un caracter subsidiar, rezultând concluzia c`fapta prev`zut` de legea penal` la art. 297 esteincriminat` numai dac` nu exist` o incriminaredistinct`. Trecând la tr`s`turile esen]iale aleinfrac]iunii, din punct de vedere al laturii obiective infrac]iunea de Abuz în serviciu dinactualul Cod Penal este structurat` pe dou` alineate.

Elementul material al primului alineatcuprinde dou` teze, dup` cum este prev`zut întextul de lege: „Fapta func]ionarului public care,în exercitarea atribu]iilor de serviciu, nuîndepline[te un act sau îl îndepline[te în moddefectuos [i prin aceasta cauzeaz` o pagub` orio v`t`mare a drepturilor sau intereselor legitimeale unei persoane fizice sau ale unei persoanejuridice“.

Se observ` faptul c` abuzul în serviciu este oinfrac]iune de rezultat [i nu este suficient cafapta func]ionarului public s` fie efectuat` sau nuîntr-un mod defectuos, ci trebuie ca prin aceast`ac]iune sau inac]iune s` se produc` dou` urm`ri:în prim` faz` o pagub`, f`r` ca legiuitorul s` stabileasc` anumite valori ale acesteia [i în adoua faz` o v`t`mare a drepturilor sau intereselor unei persoane, f`r` alte aspecteprivind intensitatea producerii acestora.Neproducerea pagubei sau v`t`m`rii conduce lanerespectarea condi]iei leg`turii de cauzalitate,infrac]iunea nefiind consumat`.

Privitor la îndeplinirea sau neîndeplinireaactului în cauz`, subliniez faptul c` a[a cumreiese din textul de lege, acesta trebuie s` fieprev`zut în fi[a postului, ca atribu]ie de serviciu.

Elementul material al celui de-al doilea alineat cupride tot dou` teze [i anume: „Faptafunc]ionarului public care, în exercitareaatribu]iilor de serviciu, îngr`de[te exercitareaunui drept al unei persoane ori creeaz` pentruaceasta o situa]ie de inferioritate pe temei de

ras`, na]ionalitate, origine etnic`, limb`, religie,sex, orientare sexual`, apartenen]` politic`,avere, vârst`, dizabilitate, boal` cronic` necontagioas` sau infec]ie HIV/SIDA“. De asemenea, se observ` în cuprinsul acestui alineat o form` asimilat` a infrac]iunii de abuz înserviciu, în care subiectul pasiv este persoana alec`rei drepturi, garantate de legea fundamental`,sunt îngr`dite sau i se creeaz` o situa]ie de inferioritate.

Din punct de vedere al laturii subiective,forma de vinov`]ie incident` în cazul acestui aldoilea alineat este inten]ia direct`, f`ptuitorulurm`rind producerea faptei penale prins`vâr[irea acesteia.

Înainte de a continua analizarea primeitr`s`turi esen]iale a infrac]iunii de abuz în serviciu, tipicitatea - sub forma laturii subiective,vreau s` fac o parantez` [i s` m` opresc asupraunor preciz`ri privind institu]ia func]ionaruluipublic, în calitate de subiect activ al infrac]iunii îndiscu]ie.

Institu]ia func]ionarului public este definit` înart. 175 din partea general` a Codului Penal,fiind compus din dou` alineate. Dac` în cazulprimului alineat situa]ia este destul de clar`, încuprinsul celui de-al doilea alineat a[ dori s`reamintesc faptul c` textul se refer` [i la uneleprofesii liberale, precum notarii publici, executoriijudec`tore[ti [i exper]ii judiciari (declaratfunc]ionar public prin Decizia ICCJ nr. 20/2014),cu cerin]a esen]ial` ca serviciul de interes publics` fie învestit de autorit`]ile publice, cele trei profesii activând sub învestirea MinisteruluiJusti]iei.

Reiterez faptul c` abuzul în serviciu este oinfrac]iune inten]ionat`, s`vâr[irea acesteia dinculp` atr`gând inciden]a art. 16 alin. 1 lit. (b),teza a II a, - nu a fost s`vâr[it` cu vinov`]iaprev`zut` de lege. A[adar, dac` în actul desesizare a instan]ei de judecat` sunt incriminatealte acte care nu decurg din lege, (conform DCC405/2016) solu]ia final` este cea de achitare, cuaplicarea tezei I a art. 16 alin. 1, lit. (b), dinCodul de Procedur` Penal`, fapta nu esteprev`zut` de legea penal`.

Prin Decizia Cur]ii Constitu]ionale nr. 405 din15.06.2016, a[a cum rezult` din cuprinsul acesteia, s-a reconfigurat elementul material al

Abuzul în serviciuConsidera]ii generale. Asocieri

POLI}IA CAPITALEI - Septembrie 5

JURIDIC

laturii obiective a art. 297 din Codul Penal. |nurma citirii considerentelor deciziei CCR, am constatat faptul c` abuzul \n serviciu, constând înneîndeplinirea ori îndeplinirea în mod defectuosa unui act, trebuie analizat [i incriminat numaiprin raportare la atribu]ii de serviciu reglementate expres prin legisla]ia primar` - legi, OG [i OUG.

„Curtea statueaz` c` neîndeplinirea oriîndeplinirea defectuoas` a unui act trebuie analizat` numai prin raportare la atribu]ii de serviciu reglementate expres prin legisla]ia primar` - legi [i ordonan]e ale Guvernului.Aceasta deoarece adoptarea unor acte de reglementare secundar`, care vin s` detalieze legisla]ia primar`, se realizeaz` doar în limitele [ipotrivit normelor care le ordon`“. (pct. 60 dinDecizie).

În urma studierii considerentelor Deciziei CCRnr. 405 /2016 am observat [i unele aspecteprivind alte forme ale r`spunderii decât ceapenal`, cu referire la Legea contenciosuluiadministrativ nr. 554/2004 [i Legea nr. 53/2003- Codul Muncii, Curtea re]inând c`, de[i acesteforme nu sunt identice, se aseam`n` într-om`sur` care determin` posibilitatea ca în cazuls`vâr[irii unei fapte s` poat` fi incident` atâtr`spunderea penal`, cât [i alte forme de r`spundere extrapenal`, cum este cea disciplinar`, administrativ` sau civil`. Îns`, încuprinsul deciziei CCR nu am observat nici omen]iune privind directivele europene, întrebându-m` dac` prin înc`lcarea acestora sepoate re]ine s`vâr[irea infrac]iunii aflat` îndiscu]ie.

Studiind prevederile art. 148 din Constitu]iaRomâniei, care prev`d faptul c` odat` cu integrarea României în Uniunea European`,prevederile tratatelor UE au caracter obligatoriu [iau prioritate fa]` de dispozi]iile contrare dinlegile interne, consider c`, prin înc`lcarea acestora se poate re]ine s`vâr[irea infrac]iunii deabuz în serviciu, chiar dac`, în prezenta decizieCCR aceste directive nu sunt men]ionate caf`când parte dintr-o categorie de legisla]ie primar` sau secundar`.

Dac` la începutul dezbaterii am notificatnum`rul infrac]iunilor de serviciu ca fiind treisprezece, vreau s` revin [i s` subliniez unaspect pe care îl consider important, constând înaceea c`, la capitolul II - Titlul V, sunt prev`zutecincisprezece articole, îns`, în urma lectur`riiacestora am constatat c` articolele 308 [i 309

pot îmbr`ca forma unor cauze de atenuare,respectiv agravare, a unor infrac]iuni de serviciu[i corup]ie, incriminate în prezentul titlu. (Decizia ICCJ nr. 1/2015)

Amintesc faptul c`, în cazul infrac]iunii deabuz în serviciu sunt re]inute dou` variante agravante, prima în cazul producerii unor pagubemateriale mai mari de 2.000.000 lei [i a douasitua]ie cu trimitere la art. 132 din Legea78/2000, privind prevenirea, descoperirea [isanc]ionarea faptelor de corup]ie, dac`func]ionarul public a ob]inut pentru sine saupentru altul un folos necuvenit.

Revin la prima variant` agravant`, cu specifica]ia c` suma amintit` este prev`zut` deart. 183 din partea general` a Codului Penal, princare este definit` institu]ia privind consecin]eledeosebit de grave, ce pot rezulta dintr-un procespenal.

În continuarea analizei, doresc s` fac oasociere a infrac]iunii de abuz în serviciu cu alteinfrac]iuni de serviciu, începând cu infrac]iuneade neglijen]` în serviciu (art. 298 Cod Penal). În acest sens, plecând de la lipsa obiectuluimaterial (de ambele p`r]i), remarc o asem`naredin punct de vedere semantic al con]inului elementului material con]inând dou` p`r]i de vorbire (atribu]ie/îndatorire) ce sunt sinonime.Pe de alt` parte, din punct de vedere al laturiisubiective, raportul este divergent, neglijen]a înserviciu fiind comis` din culp`, cu sau f`r`prevedere.

Studiind celelalte infrac]iuni de serviciu, amobservat un aspect comun în ceea ce prive[tecon]inutul urm`rii imediate, exemplificândinfrac]iunea prev`zut` de art. 300, Cod Penal,uzurparea func]iei. Acesta const` în faptul c`, înurma s`vâr[irea activit`]ii infrac]ionale, suntnecesare acelea[i urm`ri efective de la Abuzul înserviciu, îmbr`când astfel forma unei infrac]iunimateriale. Îns`, de aceast` dat` legiuitorul nedescrie elementul material printr-o ac]iune, înurma c`reia func]ionarul public îndepline[te unact ce nu intr` în atribu]iile sale de serviciu.

Închei prezenta recenzie, ad`ugând faptul c`infrac]iunea de abuz în serviciu este o infrac]iunepentru care ac]iunea penal` se pune în mi[caredin oficiu, actele preg`titoare [i tentativa, caforme ale infrac]iunii, fiind posibile, dar neincriminate.

MMaarriiuuss UUSSTTUURROOI

Septembrie - POLI}IA CAPITALEI6

CAZUISTIC~

33.000 euro g`si]i \ntr-un supermarketJoi, 19 septembrie, la sediul Sec]iei 2 Poli]ie

au fost preda]i 33.000 de euro, g`si]i într-uncomplex comercial. |n jurul orei 13.00, la sediulSec]iei 2 s-a prezentat un b`rbat, manager alunui supermarket, care a predat un plic sigilat,inscrip]ionat, g`sit de un agent de paz` la datade 12 septembrie, în incinta unui complex comercial.

În urma cercet`rilor efectuate, poli]i[tii au stabilit c` \n 12 septembrie, reprezentantul magazinului a fost anun]at de agentul de securitate, aflat în exercitarea atribu]iilor de serviciu, c` a g`sit într-un co[ de cump`r`turi, cese afla pe holul de evacuare, un plic sigilat, cu oinscrip]ie ce atesta c` în interior se afl` o sum`de bani, punga fiind depus` în seiful magazinului.

Luni, 17 septembrie, la magazin s-audeplasat reprezentan]ii unei b`nci, afirmând c`plicul apar]ine institu]iei financiare, managerulîns`, pentru a se asigura c` situa]ia este real`, l-a predat poli]i[tilor.

Din primele verific`ri efectuate de poli]i[tii

Sec]iei 2 a reie[it c` suma de 33.780 euro ar fifost uitat` de angaja]ii cu atribu]ii în transportulvalorilor monetare, care au ridicat valuta la datade 12 septembrie.

Reprezentan]ii institu]iei financiare s-auprezentat la sediul poli]iei, cu acte doveditoare,în vederea ridic`rii sumei de bani.

Cercet`rile sunt continuate de Sec]ia 2 Poli]iepentru stabilirea situa]iei de fapt.

,LLiilliiaannaa CC~~}}EESSCCUU

Cinci persoane re]inute pentru proxenetism

|n data de 31 august,poli]i[ti din cadrul Direc]ieiGenerale de Poli]ie aMunicipiului Bucure[ti audestructurat un grup specializatîn s`vâr[irea infrac]iunii deproxenetism, ce î[i desf`[uraactivitatea pe raza sectorului 4din Capital`.

Vineri, 31 august, poli]i[tiidin Capital` au pus în aplicare[ase mandate de perchezi]ie domiciliar` [i 16 mandate deaducere, într-un dosar penal ceviza persoane suspectate des`vâr[irea infrac]iunii de proxenetism.

În fapt, cei în cauz` audeterminat, înlesnit [i ob]inutdiferite sume de bani, de peurma practic`rii prostitu]iei de

mai multe tinere, prin aceea c`au închiriat [i pus la dispozi]iaacestora mai multe apartamente situate în incintaunui hotel din Bucure[ti, învederea între]inerii de raporturi sexuale contra cost.

În urma activit`]ilordesf`[urate de poli]i[tii Capitalei,au fost depistate [i conduse laaudieri mai multe persoane, aufost ridicate mai multe telefoane mobile, precum [idiferite sume de bani,însumând peste 11.000 lei [i4000 euro, suspectate a firezultate din activitateainfrac]ional`.

Cu ocazia prezent`rii \n fa]ainstan]ei a persoanelor în cauz`[i a probatoriului, a fost

dispus` m`sura arest`rii preventive fa]` de patru dintreacestea [i m`sura controluluijudiciar fa]` de un alt membrual grupului.

Cercet`rile sunt continuatesub coordonarea Parchetuluide pe lâng` Judec`toriaSectorului 4, în vederea document`rii întregii activit`]iinfrac]ionale a persoanelor încauz`.

Întreaga ac]iune a beneficiatde sprijin de specialitate dinpartea Direc]iei Opera]iuniSpeciale din cadrulInspectoratului General alPoli]iei Române.

MMiihhaaii LLUUMMEEZZEEAANNUU

Cre

dit

foto

: Cor

bis.

com

POLI}IA CAPITALEI - Septembrie 7

MONDO POLICE

Moartea lui Clément Méric

Pe fondul unor tensiunide natur` politic` (dintremembrii organiza]iilor deextrem` dreapta [i stânga),care au fost întotdeaunaprezente de-a lungul tuturor regimurilor politicefranceze, pe 5 iunie 2013un tân`r breton, militantliberal, Clément Méric(n.1994), din Brest, esteomorât în proximitateag`rii Saint Lazaire de membri ai grupului na]ionalist revolu]ionarfrancez „Tinerii Na]ionali[tiRevolu]ionari“. Totodat`,doi manifestan]i deextrem` stânga (prieteni de-ai lui Méric) vor fi r`ni]iu[or, respectiv doiultrana]ionali[ti, inculpa]iprincipali în dosar (SamuelDufour/n.1993 [i EstebanMorillo/n.1992).

Ca urmare a acestuitragic eveniment, maimulte mi[c`ri politicefranceze de extrem` dreapta vor fi dizolvate pe23 iulie 2013.

Moartea tân`rului student Clément Méric, vaconduce la arestarea maimultor membri ai organiza]iei de extrem`

dreapta JNR [i inculparea atrei dintre ei (EstebanMorillo/n.1992, SamuelDufour/n.1993 [i AlexandreEyraud/n.1989) cu capulde acuzare „omucidere involuntar` (din culp`), caurmare a unor violen]e voluntare, antrenândmoartea, f`r` inten]ia de aucide cu circumstan]e agravante“, judecat înperioada 4 -14 septembrie,de Curtea cu Jura]i Paris.

Dup` \ncheierea instrument`rii dosarului, pe22 martie 2016, judec`torulde instruc]ie Isabelle Rich-Flament decide trimitereainculpa]ilor în fa]a JuriuluiPopular Paris.

|n cazul omuciderii voluntare, considerat` oinfrac]iune criminal`, introdus` printr-o lege pe20 aprilie 1810 distingem:omorul (omucidere f`r` premeditare, sanc]ionat`penal cu 30 ani) [i asasinatul (omucidere premeditat`, sanc]ionatpenal cu \nchisoare pevia]`). De cealalt` parte,„violen]a antrenândmoartea f`r` inten]ia de aucide“, este sanc]ionat`penal cu 15 ani de

deten]ie. În acest caz,Codul Penal francez ]inecont de faptul c` autorul aavut inten]ia de a r`ni victima, dar nu [i de a oucide.

|n cazul omuciderii involuntare (din culp`), atunci când moartea estecauzat` involuntar (neaten]ie, impruden]`,neglijen]`), nu vorbim de oinfrac]iune criminal`, ci deo infrac]iune corec]ional`(delict), judecat` de ocurte corec]ional` (compus` din trei magistra]i, dintre care unuleste pre[edintele completului de judecat`),sanc]ionat` penal cu treiani de închisoare [i 45.000euro amend` (care în cazde violare voit` a unei anumite obliga]ii de securitate poate ajunge lacinci ani de închisoare [i75.000 euro amend`).

Dac` în contextul unor circumstan]e atenuante,pedeapsa poate fi redus`u[or (atât în dosarecorec]ionale, cât [i în celecriminale), conform uneilegi care dateaz` din 1832,în cazul circumstan]elor agravante, sanc]iunilepenale pot fi majorate(infrac]iune comis` înband` organizat`, agresiune sexual`, violul,agresiune sexual` asupraunui minor, omucidere,asasinat). De asemenea, circumstan]ele agravante(în func]ie de gradul lor)pot antrena chiar [i transferul unui dosar din

ÎÎnncceeppâânndd ccuu 11995588,, FFrraann]]aa ddeevviinnee rreeppuubblliicc`̀ ccoonnssttiittuu]]iioonnaall`̀ ((îînnccaarree [[eeffuull ssttaattuulluuii [[ii ffuunncc]]iioonnaarriiii ddee rraanngg îînnaalltt ssuunntt rreepprreezzeennttaann]]iiiippooppoorruulluuii,, ccaarree gguuvveerrnneeaazz`̀ ccoonnffoorrmm uunnuuii ddrreepptt ccoonnssttiittuu]]iioonnaall)) [[iiuunn rreeggiimm ppaarrllaammeennttaarr ((ccuu uunn ppaarrllaammeenntt bbiiccaammeerraall,, ccoommppuuss ddiinnSSeennaatt -- „„ccaammeerraa ddee ssuuss““ [[ii AAdduunnaarreeaa NNaa]]iioonnaall`̀ -- „„ccaammeerraa ddeejjooss““))..

PPuutteerreeaa eexxeeccuuttiivv`̀ eessttee ddee]]iinnuutt`̀ ddee pprree[[eeddiinntteellee rreeppuubblliicciiii [[iipprriimm mmiinniissttrruu,, îîmmpprreeuunn`̀ ccuu gguuvveerrnnuull,, ppee ccaarree îîll ccoonndduuccee.. CCuu aalltteeccuuvviinnttee,, îînnttrr--oo rreeppuubblliicc`̀ sseemmii--pprreezziiddeenn]]iiaall`̀ ((ccoonnssiiddeerraatt uunn rreeggiimmppoolliittiicc ssuupplluu [[ii ssttaabbiill)),, aattââtt pprree[[eeddiinntteellee ccââtt [[ii pprriimm--mmiinniissttrruull ppaarr--ttiicciipp`̀ aaccttiivv,, îîmmpprreeuunn`̀,, îînn aaddmmiinniissttrraa]]iiaa ssttaattuulluuii..

procedura juridic` penal`corec]ional` (judecat de ocurte corec]ional` compus`din trei magistra]i) în cea criminal` (judecat de ocurte cu jura]i, compus`din nou` sau 12 jura]i). Înpractic`, de regul`, atuncicând într-un dosarinfrac]ional inculpatul risc`o pedeaps` pân` la 10 anide deten]ie criminal`(maxim), acesta este trimisîn fa]a Cur]ii Corec]ionale.Dac` acesta risc` osanc]iune penal` de peste10 ani, atunci va fi trimis înfa]a Cur]ii cu Jura]i. În concluzie, totul depinde de încadrarea infrac]iuniide judec`torul deinstruc]ie, îns`rcinat cu instrumentarea dosarului.

Dup` cum putem constata, dosarul mor]ii luiClément Méric, judecat deo Curte cu Jura]i-JuriuPopular (în care inculpa]iiMorillo [i Dufour puteauprimi - cel pu]in teoretic -pân` la 20 ani de deten]ie,iar Eyraud pân` la cinci anide închisoare [i 75.000euro amend`), este un bun

exemplu.Filmul evenimentelor a

fost urm`torul: \n dup` amiaza zilei de 5 iunie2013, dou` grupuri antagoniste, militan]i aiunor organiza]ii extremiste,s-au întâlnit într-un magazin de îmbr`c`minte.Conform dosarului, doi militan]i ai grupului deextrem` stânga antifasci[ti,Matthias Bouchenot [iAurélien Boudon, apropia]iai lui Clément Méric, s-auadresat grupului de

extremi[ti de dreaptabatjocoritor: „S` în]eleg c`nazi[tii vin s`-[i fac`cump`r`turile!“, „Nucump`ra]i prea multe pentru c` suntem 10 in[ijos [i va trebui s-o lua]i lafug`, v` a[tept`m“.

Extremi[tii de stânga aup`r`sit magazinul în jurulorei 18.00 [i s-au a[ezat petreptele bisericii Saint Louisd'Autin (l`ca[ de cultcatolic). Între timp, vin [i„înt`ririle“, \n persoana luiEsteban Morillo. Conformanchetatorilor, [i anarho-comuni[tii au f`cut apel la„înt`riri“ [i i-ar fi a[teptatpe „neofasci[tii“ rivali înfa]a bisericii. Ace[tiasus]ineau c` l-ar fi a[teptatpe Méric (anun]at telefonicîntre timp), cu care urmaus` fac` ni[te cump`r`turiînainte de a participa las`rb`torirea zilei dena[tere a unui „tovar`[“de-al lor.

În scurt timp, dup`ie[irea din magazin,na]ionali[tii se vor îndreptac`tre anarho-comuni[ti,

Septembrie - POLI}IA CAPITALEI8

MONDO POLICE

Clément Méric

Esteban Morillo [i Samuel DufourCredit foto: Corbis.com

Cre

dit

foto

: Cor

bis.

com

POLI}IA CAPITALEI - Septembrie 9

MONDO POLICE

ceea ce va avea ca efect oalterca]ie sângeroas`scurt`, extrem de violent`.Dup` confruntare, na]ionali[tii p`r`sesc loculdramei [i se opresc \ntr-unbar.

Méric este transportat în„moarte cerebral`“ la spitalul universitar „Pitié-Salpêtrière“, unde va deceda, în ciuda eforturilor depuse demedici.

Exper]ii legi[ti au concluzionat c` Méric aprimit cel pu]in cinci lovituri puternice, iar „traumatismele cranio-cerebrale au cauzat hemoragii“, provocândmoartea victimei.

Inculpatul principal îndosar, Esteban Morillo(n.1992), este un imigrantde origine spaniol`, dinCadix. Acesta a intrat \naten]ia autorit`]ilorpoli]iene[ti, dup` ce în2010 este anchetat pentru manifest`ri cu caracter neonazist în spa]iul public.

Cu ocazia uneiperchezi]ii la domiciliulacestuia, jandarmii descoper` o serie deobiecte de propagand`nazist` (steaguri, insigne).

Cel de-al doilea inculpat,Samuel Dufour (n.1993), originar din Dieppe, ar fiintrat în contact cu „skinii“la vârsta de 19 ani. {i la domiciliul lui poli]i[tii audescoperit materiale cu caracter nazist. Nefiind certfaptul c` l-ar fi lovit peClément Méric, avoca]ii aureu[it eliberareacondi]ionat`, sub control judiciar, în 2014, (dup` un

an de deten]ie provizorie).În ceea ce îl prive[te pe

cel de-al treilea inculpat îndosar, Alexandre Eyraud(n.1989), acesta a fostaudiat, apoi eliberat [i cercetat în libertatecondi]ionat`.

Audierea celor implica]iîn acest dosar, respectiv a martorilor (mai mult decâtdezorienta]i, f`r` realerepere sociale) [i contradic]iile de propor]iiîn depozi]iile acestora (atâtîn tab`ra „skin“, cât în cea„antifa“), au pus în eviden]` o proast` organizare logistic` [istrategic` în ambele tabere(dominate mai mult dehaos [i aleatoriu), foartemult` lips` de maturitate.

Cele mai „remarcabile“[i „inteligente“ afirma]ii [i replici ale acestora (care,de altfel confirm` [i nivelul intelectual mai mult decâtmodest), erau: „nu [tiu“,„nu mi-am dat seama“, „n-am vrut“, „nu cunosc“,„îmi pare r`u“, „îmi cerscuze“, „regret“, „suf`r“, „n-am f`cut“, etc.

Teama de globalizare, demondializare (oarecum,

agresiv`), de a pierde valorile na]ionale, nu areabsolut nimic de-a face cu extremismul [i nici cu ultrana]ionalismul, carepun în pericol atât valoriledemocra]iei cât [i na]ionale.

Avocatul general, RémiCrosson du Cormier a solicitat, pe 13 septembrie,pedepse de deten]ie,cuprinse între 4 [i 12 ani.Adic`, 12 ani pentruEsteban Morillo („ale c`ruilovituri l-ar fi ucis peMeric“) [i 7 ani pentruSamuel Dufour.

În ceea ce îl prive[te peAlexandre Eyraud, avocatulgeneral a considerat c` acesta trebuie sanc]ionatcu 4 ani de închisoare, dintre care jum`tate cuexecutare.

Dup` aproape 10 ore dedeliberare, pe 14 septembrie, Curtea cuJura]i Paris, l-a condamnatpe Esteban Morillo, la 11ani de \nchisoare, peSamuel Dufour, la 7 ani dedeten]ie [i l-a achitat peAlexandre Eyraud.

TThhoommaass CCSSIINNTTAA

P`rin]ii lui Clément Méric

Credit foto: Corbis.com

Septembrie - POLI}IA CAPITALEI10

1918-2018 S~RB~TORIM |MPREUN~

Poli]ia la \nceputul marelui r`zboiDe o institu]ie poli]ieneasc` distinct`, \n

structura M.I., se poate vorbi doar dup` anul1908, iar aceast` reu[it` o dator`m \n bun`parte efectelor rapide [i trainice ale m`surilorradicale introduse \n anul 1903. Omul providen]ial a f`cut parte din cabinetul liberal allui Dimitrie A. Sturdza, [i a fost ministrul deInterne Vasile Lasc`r (1852-1907), reformatorulde atunci al Poli]iei Române, cel care a ini]iatLegea de organizare a Poli]iei, a reu[it o anumit` unificare, a scos institu]iunea dinluptele politice, a impus condi]ii de admisibilitate [i de preg`tire pentru poli]i[ti, le-a m`rit num`rul, le-a oferit stabilitate [isalariu mai bun [i, mai ales, a \ncadrat \n poli]ielicen]ia]i \n drept, care au constituit mai târziuelita noastr` poli]ieneasc`, o institu]ie fiind,dup` cum se [tie, oglinda prezen]ei ori a lipseioamenilor exponen]iali [i a elitei profesionale.|n vremea grea a R`zboiului |ntregirii, pe ace[tilicen]ia]i \i vom g`si pe front ori \n poli]iileora[elor, conducând \ntreg aparatul poli]ienesc.„Orice alte reforme am face, oricât de bune [ide folositoare ar fie ele, ar fi de prisos dac` n-avem garantat` mai \ntâiu ordinea public` [isiguran]a interioar` a statului. Cum voi]i domniile voastre s` se \nt`reasc` un stat, dac`nu e mai \ntâiu garantat` ordinea public` [i siguran]a interioar`?“ A[a spunea pe bun` dreptate ministrul de Interne Lasc`r, \n Senat, la25 ianuarie 1903.

Suntem la \nceput de veac XX. Dac` lu`m depild` anul 1904, \n M.I. exista Direc]iuneaAdministra]iei Generale a Personalului [i Poli]ieide Siguran]`. A[adar, ca structur` distinct` \ncadrul ministerului, Direc]iunea Poli]iei [iSiguran]ei Generale (D.P.S.G., institu]ia corespunz`toare acum IGPR), a fost \nfiin]at` la25 martie 1908, \n vremea conducerii cabinetului condus de Dimitrie Sturdza, ministrude Interne fiind Ion I.C. Br`tianu. Cele dou` noidirec]ii din M.I. au fost Direc]iuneaAdministra]iunii Generale a Personalului [iContenciosului, respectiv D.P.S.G. Aceasta dinurm` „avea menirea de a conduce activitateapoli]ieneasc`, administrativ` [i judiciar` din]ar`, dar avea [i misiunea de a activa pe teren

informative [i contrainformativ“.Crearea institu]iei centralizate D.P.S.G. era \n

evolu]ia fireasc`, dar poate fi privit` [i car`spuns al Regatului României la cristalizareaunor blocuri politice [i militare \n Europa, laexisten]a unor tendin]e na]ionale, dar [i a unormi[c`ri anarhiste [i nu \n ultimul rând infiltrarea la noi a ideilor comuniste [i r`scoaladin 1907, când factorii de decizie au constatatc` nu dispun de informa]ii, iar „guvernul a fosttotal surprins de aceste evenimente“.

|n acele timpuri, de la care s-au scurs deja110 ani, Ionel Br`tianu l-a desemnat cu organizarea noii institu]ii pe Ion (Iancu)Panaitescu, care era [eful Serviciului deSiguran]` din M.I. [i care a fost ajutat de subdirectorul Stan N. Emanuel. D.P.S.G. aveaatunci dou` diviziuni \mp`r]ite \n birouri centrale, la care se ad`ugau 10 brig`zi centrale. Astfel, Diviziunea I, condus` de Ioan(Iancu) M. Grigorescu, avea dou` birouri: a)Poli]ia General` [i Personalul; b) Siguran]aGeneral`; Diviziunea II era condus` de DimitrieManolescu Sideri [i avea birourile; a) Informa]ii;b) Controlul Str`inilor; c) Poli]ia de Frontier` [iG`ri; d) Presa [i Interpre]ii.

Ini]ial, D.P.S.G. a fost format` doar din 80 decomisari [i agen]i. „S-a luat deci de la PrefecturaPoli]iei Capitalei personalul de execu]ie: comisari, comisari-ajutori [i agen]i. De la M.I. avenit personalul de birou, care formase pân`atunci Serviciul Poli]iei [i Siguran]ei Generale“,avea s`-[i aminteasc` peste ani poli]istul D.G.Gologan, c`ruia i s-a \ncredin]at Brigada V -Str`ini.

Perioada pân` la primul R`zboi Mondial afost una de a[ezare, f`r` convulsii, de veritabileacumul`ri institu]ionale. Veni]i cu preg`tirejuridic`, mâna]i de patriotism [i de dragosteaprofesiunii alese, cei mai mul]i au deprinstainele meseriei din mers, de la cei rutina]i.„Poli]ia de Siguran]` - scria Ion Perie]eanu, fostcomisar \n P.P.C. la sfâr[itul veacului al XIX-lea[i de]inut politic - dac` ve]i urm`ri-o \n timp [ispa]iu, ve]i vedea c` a fost \ntotdeauna oglindafidel` a st`rii sociale, a moravurilor“. Structura [ifunc]iunile diverselor forma]iuni au fost

POLI}IA CAPITALEI - Septembrie 11

1918-2018 S~RB~TORIM |MPREUN~

permanent adaptate vremurilor. |n 1913 a fostpromulgat` „Legea pentru controlul streinilor, astabilimentelor publice [i a \nfiin]`rii unuibiurou al popula]iunei“. Pentru a cunoa[te persoanele - \n special str`inii, comercian]ii,reprezentan]ii firmelor str`ine, trimi[ii diplomatici - care se cazau la hoteluri, \n 1915s-a introdus obligativitatea complet`rii„Buletinului de pasageri“, o decizie foarte bun`.

|n anul 1916, cea mai mare unitatepoli]ieneasc` a ]`rii, Prefectura Poli]iei Capitelei,era \mp`r]it` \n [ase Inspectorate de Poli]ie (I-VI), care includeau 30 de circumscrip]ii depoli]ie, la care se ad`ugau [ase circumscrip]ii deperiferie, câte una pentru fiecare inspectorat. |nteritoriu, posturile comunale erau asigurate cujandarmi, o tradi]ie care s-a p`strat pân` \n1948, când comuni[tii au \nfiin]at unit`]ile desecuritate. Prefec]ii P.P.C., \n aceast` perioad`au fost: Ion Mitilineu (1910-1912), DimitrieMoruzi zis „Kneazul“ (1912-1914), prefect dup`ce fusese deputat conservator, Gh. Corbescu(ian. 1914 - 10 nov. 1916), gen. Al. Musta]`(20-30 nov. 1916), Al. Tzigara-Samurca[ (30nov. 1916-12 ian. 1918 [i 8 mai - 1 nov. 1918),P. Cior`nescu (15 febr. - 8 mai 1918), gen.Eracle Nicoleanu (1 nov. 1918 - 8 iunie 1930),deci un b`rbat care a condus \n vremea Unirii [ia unific`rii institu]iilor.

„Poli]ia general` a statului este datoare: aveghia la men]inerea ordinei publice [i a siguran]ei interne a statului, a ap`ra libertatea,

proprietatea [i siguran]a persoanelor, a preveniinfrac]iunile de la legi [i regulamente,respectarea legilor privitoare la garantarea libert`]ii individuale, a constata, conformându-se regulelor de procedur` penal`,orice infrac]iune [i a tr`mite pe f`ptuitori \njusti]ie, a executa m`surile de poli]ie prev`zuteprin legi [i regulamente speciale, precum [i peacelea de poli]ie comunal`“.

|n Bucure[ti, Ia[i, Gala]i [i Craiova comandantul poli]iei era prefectul de poli]ie. |ncelelalte ora[e [i \n jude]e, poli]ia se afla subautoritatea prefectului de jude] [i evident apoli]aiului ora[ului, portului, ori a poli]aiuluipunctului de frontier`. |n plaiuri [i pl`[i conducerea era a subprefectului [i a revizorilorcomunali, iar \n comune a primarilor. Ofi]erii depoli]ie erau numi]i prin Decret Regal la propunerea ministrului de Interne. Numaiofi]erii de poli]ie puteau \ncheia acte de constatare a infrac]iunilor. Comisarii erau obligatoriu licen]ia]i \n drept, \n vreme ce subcomisarilor li se cerea absolvirea liceului [itrecerea examenului de aptitudine [i capacitate.De la subcomisar la comisar, stagiul minim erade doi ani. De la comisar, director de poli]ie,poli]ai, director sau inspector al Prefecturii dePoli]ie se cerea un stagiu de trei ani. „Nimeninu poate fi numit \n serviciul poli]iei dac` nueste cet`]ean român, dac` nu a satisf`cutobliga]iile legei de recrutare, dac` nu arefolosin]a deplin` a drepturilor civile [i politice [idac` nu este de o constitu]iune robust` [i f`r`nicio infirmitate“. Potrivit art. 34, „\nainte de aintra \n func]iune, poli]i[tii sunt ]inu]i a depunejur`mânt“. Ofi]erii [i agen]ii de poli]ie nu potocupa alte func]iuni publice sau particulare; nupot face comerciu, nici exercita alt` profesiune;nu pot ]ine mo[ii \n arend`, nici lua \n \ntreprindere lucr`ri de orice natur`, nu potservi sau gira afaceri ale altor persoane, niciface parte din consiliul de administra]ie al vreunei societ`]i industriale sau financiare. |nart. 37 se preciza c` „este cu totul opritofi]erilor [i agen]ilor de poli]ie de a face oriceact cu caracter politic, afar` de exercitarea dreptului de vot“.

FF..{{..

-- vvaa uurrmmaa --Calea Victoriei, decembrie 1916

Din p`]aniile trafican]ilor de narcotice

La debarcaderul Alla-Dawa, de pe râulAbbada din Congo, a avut loc recent cea maistupid` captur` de droguri din istoria Africii.Mbuna Nkunda, un congolez miop, de 52 ani,dotat cu dioptrii alarmante (minus nou`), considera c` [i-a g`sit voca]ia \n traficul „profesionist“ de droguri, drept pentru care aintrat \n mafia local`.

|n seara dezastrului, \mbr`cat\n pescar, cu pantaloni uza]i, trebuia s` se \ndrepte tiptil spreo barc` de pe ]`rm [i s` introduc` „marfa“ sub hus`.Numai c`, foarte p`truns detemerara lui ac]iune, n-adescifrat corect inscrip]iile desub prelat` [i a aruncat boccelele cu 10 kg de heroin`,\n barca poli]iei din satulKubayka.

La zece metri de locul faptei,ofi]erul Taba Sekudu l-a b`tutpoliticos pe um`r pe traficantul miop. Acestas-a \ntors [i, \n ciuda deficien]elor lui devedere, a putut distinge o figur` flegmatic` [i o pereche de picioare u[ordep`rtate [i bine \nfipte \n p`mânt.

Ca [i cum n-ar fi fost suficient` isprava depân` atunci, Mbuna a crezut c` str`inul dinnoapte era „agentul“ lui, a[a c` i-a pus \nbra]e „dreptul“ (un s`cule] cochet, plin cudolari), care i se cuvenea pentru traversarearâului.

Dup` arestare, infractorul a declarat: „M`detest! |i sf`tuiesc pe to]i trafican]ii din lume:s` nu fac` ce-am f`cut eu! Adic` s` nu-[i lasemiopia ne\ngrijit`…“

Mario Henderson, un locuitor al statuluiNebraska (SUA), a c`rui ocupa]ie principal` oconstituia comer]ul cu stupefiante, a comis oeroare fatal` pentru el. Formând neatent unnum`r de telefon, \n loc s` dea la cel`lalt

cap`t al firului de un partener de-al s`u, pentru afacerea criminal`, a ajuns s` vorbeasc` tocmai cu un ofi]er \ncercat, i-a cântat \n strun` cu abilitate, convorbirea avânddrept urmare arestarea traficantului.

|n timpul unei razii, efectuat` de c`trepoli]ia din Baltimore, \ntr-un cartier r`u famatal ora[ului, s-a reu[it capturarea unui periculosinfractor, c`utat pentru comiterea mai multordelicte federale, pe teritoriile a patru stateamericane. Principala acuza]ie care i se aducealui James Allen Manuel, \n vârst` de numai 23ani, nepot al unuia dintre cei mai renumi]i„baroni ai drogurilor“ columbieni, Jaime LopezManuel, era posesia [i comercializarea de

droguri. Dar, din p`cate,acuza]ia aceasta n-a putut finiciodat` dovedit`, iar avoca]iiangaja]i de atotputernicul bunicl-au salvat pe junele Manuel derigorile justi]iei, prin fel de felchichi]e: ba c` nu vânduse eldrogurile, ba c` plecase dinhotelul \n care avusese loc otranzac]ie [i habar nu avea deea, ba c` martorii (teroriza]i,desigur, de amenin]`ri) \[iretr`geau plângerile, calificatede tân`r drept calomnioase …

Dar, \n timpul raziei amintite, poli]i[tii i-auvenit de hac. Depistat de oamenii legii \n camera unei prostituate, Manuel a reu[it s`arunce \n toalet` plicule]ele cu cocain`, pecare le avea asupra sa, dup` care a ie[it peu[`, ca [i cum nimic nu s-ar fi \ntâmplat: „Nu\n]eleg ce c`uta]i! N-am coca, nu vând, nicim`car nu consum!“ a declarat el, angelic. Dar,cei trei poli]i[ti l-au privit o clip` cu aten]ie,dup` care s-au n`pustit s`-i pun` c`tu[ele, \nvreme ce-i citeau (pentru a câta oar`?) drepturile. Buim`cit [i revoltat, Manuel a\nceput s` se agite de mama focului: „E unabuz, sunt nevinovat! Nici nu [ti]i ce prostieface]i!“. „Nu domnule, i-a replicat zâmbindunul dintre poli]i[ti [i l-a condus \n fa]a uneioglinzi. Prostia ai f`cut-o dumneata“, [i i-aar`tat nasul mânjit de praf alb de cocain`, pe care, \n grab`, infractorul uitase s` [i-l[tearg` …

Cum s` ne ferim de infractori?-- uurrmmaarree ddiinn nnuumm`̀rruull

tt rreeccuutt --

Fiind foarte prins cu munca sa,

nici nu observase c` era deja filat de o patrul` de poli]ie [i a avut nefericita

inspira]ie s`-i abordeze...

”

Septembrie - POLI}IA CAPITALEI

PREVENIRE

14

”

Doi tineri austrieci, care c`utau un loc discret \n care s` cultive cânep`, pentru aob]ine ha[i[ din ea, au g`sit o frumoas` parcel` \nsorit`, pe placul lor. Ce nu [tiau ei,frumoasa poieni]` se afla lâng` cartierul general al … câinilor de poli]ie antidrog, afla]i\n serviciul for]elor de ordine din Viena. |ntimp ce b`ie]ii erau gata s` planteze primeler`saduri de cânep`, doi câini ciob`ne[ti germani i-au reperat imediat. Tinerii au \ncercat s` fug`, dar poli]i[tii, alerta]i de câini,au pus mâna pe ei …

|n seara zilei de 18 februarie 1995, pe laorele 22, un „turist“ iranian, Hamidreza AsadiJozani, de 31 ani, domiciliat \n Teheran, \[i\ncerca norocul prin Bucure[ti, pe PodulGroz`ve[ti, c`utând cump`r`tori pentru valoroasa lui „marf`“, opiu [i ha[i[. Acosta maiales studen]i str`ini [i persoane care i sep`reau „mai cu bani“. Fiind foarte prins cumunca sa, nici nu observase c` era deja filatde o patrul` de poli]ie [i a avut nefericitainspira]ie s`-i abordeze, pentru a le vinde dinmarfa sa, chiar pe doi subofi]eri de poli]ie -care, bine\n]eles, erau \mbr`ca]i \n civil. Marei-a fost mirarea când a v`zut c` cei doi„clien]i“ se legitimeaz` ca subofi]eri de poli]ie[i c` vor s`-l perchezi]ioneze.

Revenindu-[i repede din [oc, a abandonatpe trotuar lamele ambalate \n material plastic,care con]ineau 12,49 grame de ha[i[ [i celedou` bastona[e \n form` de ]igar`, umplutecu 6,87 grame de opiu. A \ncercat s` fug` dela fa]a locului, f`r` succes \ns`. Prins de

poli]i[ti, s-au g`sit asupra lui [i ceva bani,probabil rezultatul unei singure zile de vânzare: un milion de lei [i 1800 de dolari. Separe c` „turistul“ iranian muncise zdrav`n. Dusla sec]ia de poli]ie, a declarat c` stupefiantelenu aveau nici o leg`tur` cu persoana lui [i c`ar fi apar]inut unor b`rba]i necunoscu]i, carele-au abandonat pe trotuar, chiar lâng` el.Bine\n]eles, aceast` \ncercare de a se disculpanu i-a folosit la nimic. Astfel c` „turistul“ s-aales cu un loc \n arest [i un dosar penal.

Prostia ho]ilor „motoriza]i“

Proast` alegere au f`cut trei infractori dinEckernforde (Germania), \n momentul \n care s-au hot`rât s` fure o ma[in`, parcat` pe ostrad` l`turalnic`. Ei au \ncercat \n zadar câteva minute s` porneasc` ma[ina, atingândfirele de contact, pân` când au fost surprin[ide o patrul` poli]ieneasc`. Proprietarul ma[iniia explicat, râzând, c` automobilul nu aveamotor. Un infractor din München a furat o

ma[in` [i apoi a alimentat-o cu carburant.Dup` ce a pus motorin` de 100 de euro,ho]ul a demarat, „uitând“ s` pl`teasc`. Bucuriainfractorului a fost de scurt` durat`. Motorulma[inii s-a oprit dup` doar câteva sute demetri. Angaja]ii sta]iei au reu[it s`-l prind` [iau g`sit explica]ia opririi bru[te a autoturismului: ho]ul alimentase rezervorul cumotorin`, ma[ina având motorul pe benzin`.

Sidrun Waldstein (54 ani), din Osnabruck(Germania) a furat aparatul radar pe carepoli]ia \l instalase pe [osea pentru depistarea automobili[tilor vitezomani. Pe 25 martie1994, \ntorcându-se cu ma[ina de lacump`r`turi, Sidrun a z`rit \ntr-o parcare unaparat asem`n`tor unui cuptor cu microunde.Crezând c` cineva l-a uitat acolo, ea s-a gândits` profite de ocazie. A oprit [i, dup` ce s-aasigurat c` nu se afl` nimeni prin preajm`, [i-apus aparatul \n portbagaj, dup` care [i-a continuat drumul. Dup` numai câteva minute,dou` ma[ini ale poli]iei i-au barat calea.Poli]i[tii au obligat-o s` restituie radarul [i auamendat-o ustur`tor pentru descompletareaaparaturii din dotarea for]elor poli]iene[ti.

-- vvaa uurrmmaa --TTrraaiiaann TTAANNDDIINN

PREVENIRE

POLI}IA CAPITALEI - Septembrie 15

Cre

dit

foto

: Cor

bis.

com

Partidul m-a numit chestor

Un alt tor]ionar notoriu,una dintre cele mai sinistrefiguri care apare des \nmemorialistic` a fostcazangiul Gheorghe Cr`ciun.Absolvent a patru clase profesionale, \n 1945 aintrat \n partid [i l-au angajat \n MAfI din 19 martie 1945. A fost scos dinproduc]ie [i numit chestoral Poli]iei Sibiu, fiind considerat de ierarhia ministerului „cel mai bunchestor din ]ar`“. La cerereasuperiorilor s`i, avea s`relateze \n 1968 cum aajuns \n poli]ie. Pasajeleurm`toare sunt edificatoare\n ceea ce prive[te felulcum au pus comuni[tii [efinoi \n poli]ie. „|ntr-una dinzilele lunii martie 1945, amfost chemat la jude]eana de partid, \n fa]a biroului organiza]iei de baz`, s` mise spun` c` voi fi numitchestorul Poli]iei Sibiu, ceeace nu mi-am auzit urechile,nu-mi \nc`pea \n cap, nuputeam s` cred…“ El a adusargumente c` nu are habarde aceast` profesie, nu arestudii, dar, la 14 martie1945, partidul l-a numit \nfunc]ie. „La instalarea meaau participat mul]i

muncitori, unii din ei aur`mas cu mine \n func]ii decomisar ajutori sau agen]i.Acei tovar`[i mi-au datmult` siguran]`. |n aceast`institu]ie trebuia introdus`ordinea, cinstea [i omenia,trebuia epurat aparatul deelementele abuzive, corupte[i necinstite, \n primul rândtrebuiau aresta]i fo[tii [efi“.

Un altul care a l`sat dârede sânge \n urma lui a fost

Mihai Patriciu (numele realMihai Grunsperger sauMihai Weiss). El era membru din ilegalitate \nPCR, a plecat voluntar \nSpania, internat \n lag`r \nFran]a (la fel ca PavelCleman, primul [ef al DGM),a evadat \n 1944. Apropiatal lui Teohari Georgescu,f`r` a avea vreo func]ie,Patriciu a dispus mai multearest`ri. De pild`, la 3aprilie 1945, IRP Alba a executat mai multe arest`ri

„din ordinul verbal al dluiPatriciu“, institu]ia fiind condus` de inspectorulregional Ioan Stanil`, care afost arestat dup` câteva zile.La 36 de ani a fost numit \n„poli]ia democrat`“, \n fruntea IRP Alba Iulia (15-24 aprilie 1945), apoi la IRPCluj (25 aprilie 1945-30august 1948). La \nfiin]areasecurit`]ii a fost numit [efulDRSP Cluj (1948-1951),[eful DRSP Bra[ov (1951-1952). Au fost anii stalinismului crunt. C`derealui Teohari a dus [i lac`derea lui. A fost unul dintre cei care au avut laactiv cele mai multe asasinate, fiind direct implicat \n mai multeexecu]ii sumare \n jud. Cluj,\n Mun]ii Apuseni, \n special]`rani care se \mpotriveaucolectiviz`rii for]ate impusede regimul comunist. Depild`, din ordinul s`u, la 2-5aprilie 1949 au fost asasina]i 12 membri aiorganiza]iei de lupt` amaiorului Dabija (unul afost decapitat). I-a avut subordona]i, la fel desângero[i, pe cpt. MihaiKovacs [i croitorul NicolaeBriceag, ajuns maior [i unuldintre cei mai sângero[isecuri[ti. La cererea [efuluiSiguran]ei Cluj, Mi[u

M A R T I R I I M A R T I R I I P O L I } I E I R O MP O L I } I E I R O M ÂÂ N EN E

Uzurpatorii. {efi ai Securit`]ii proveni]i din Poli]ia de Siguran]`

Florin {INCA

ISTORIA LA ROTATIV~

Septembrie - POLI}IA CAPITALEI16

Comunistul evreu Heinz Rottenberg [i-a

schimbat numele \n St`nescu [i dup`

23 august 1944 a fost angajat comisar...

” ”

ISTORIA LA ROTATIV~

POLI}IA CAPITALEI - Septembrie 17

Patriciu, Briceag a fost transferat la \nceputul anului1946 \n func]ia de chestor alPoli]iei Cluj. |n aceast`func]ie, Patriciu l-a considerat lipsit de fermitatela greva de la UniversitateaRegele Ferdinand I, din mai-iunie 1946 [i a cerut destituirea. |n iulie 1947, afost numit inspector regionalde poli]ie la IRP Sibiu, adic`[ef de inspectorat. Avea un\nalt nivel politic. Dup`\nfiin]area Securit`]ii (1948)l-au numit locotenent-colonel, [eful DRSP Sibiu. Atr`it ca un pa[` [i a murit \n1996 la Cluj-Napoca.

„Pu]in servil [i afemeiat“era bucure[teanul NicolaeMoravec, n`scut la 3 iulie1914, angajat \n MI \n 1938,[ef al Serviciului II C.I. dinSiguran]`. Chestorul AndreiGlavacov, n`scut la 26 mai1914 \n Arad, l`c`tu[mecanic \ntr-o fabric`, seangajase \n MAfI la 1octombrie 1945, ajungând[eful Serviciului Siguran]eiBra[ov. Avea purtaretov`r`[easc`, preg`tire marxist` [i… o condamnarede 6 luni, neexecutat`. L-asalvat partidul. N`scut la 30octombrie 1910 \n Ciugud,jud. Alba, Gheorghe Cuteanus-a \nscris la comuni[ti, dup`23 august 1944, depunândo intens` activitate contra „reac]ionarilor“, a[a \ncât l-au numit [ef al Chesturiide Poli]ie Alba. |n 1947 afost transferat la IRP Cluj, [efal Chesturii Cluj (1948-1950). A ie[it la pensie \n1968, colonel. Un altul din„poli]ia ro[ie“ a fost IonGeorgescu, angajat \nSiguran]` \n 1947, comisar,

apoi c`pitan de securitate [inumit [ef al ServiciuluiJude]ean al Securit`]iiPoporului Mehedin]i.

Comunistul evreu HeinzRottenberg [i-a schimbatnumele \n St`nescu [i dup`23 august 1944 a fost angajat comisar \n ChesturaPoli]iei Br`ila, la BiroulSiguran]ei, unde a lucrat 6-7luni, apoi l-au numit [ef alBiroului specul` [i sabotaj.Pentru c` a comb`tut cuspor „du[manii poporului“,la 1 aprilie 1947 l-au transferat la DGP \nBucure[ti, la CorpulDetectivilor, avansat comisar-[ef \n 1947. |n 1944se \nscrisese oficial \n PCdR,a ajuns secretarul BOB dinPoli]ia Br`ila [i a publicatarticole \n ziarul „|nainte“. La1 septembrie 1948 a fostavansat c`pitan de securitate, numit [ef alServiciului Culte din Direc]ia 1.

Olimpiu Andrei a fost unalt personaj tenebros. |n1945 s-a angajat comisar-ajutor \n PCdR. |n consecin]`, pentru c` deja

prezenta \ncredere, \n 1947a fost avansat comisar [imutat la Inspectoratul deSiguran]` al Capitalei. S-adescoperit c`, la operchezi]ie f`cut` \mpreun`cu al]i doi poli]i[ti, [i-a\nsu[it unele bijuterii [i aprimit cadou o pereche de[o[oni, pentru a nu confiscaalte 20 de la celperchezi]ionat. |n plus, i-a\mprumutat un pistol fostului so] al mamei sale,care a fost arestat pentruactivitate ]`r`nist` \noctombrie 1947. |n septembrie 1948 era locotenent \n SecuritateaCapitalei, avusese rela]ii sexuale cu o subaltern` [ipropus s` fie destituit, a fostprotejat [i a ajuns \n URSS.

Ajuns colonel de securitate, Vasile Dinescuavea patru clase [i [coala departid {tefan Gheorghiu, profesia ajutor mecanic laCFR Grivi]a, a intrat \n PCdR\n 1945, \ncadrat comisar \nSiguran]` la 15 mai 1948,locotenent de Securitate la 1 septembrie acela[i an,adjunct [ef birou \n

Teohari Georgescu

Direc]ia 1. Fost strungar, cutrei clase de liceu, col. EugenVisting s-a n`scut la 12august 1913 \n Sascut,Bac`u, a fost muncitor laCFR Pa[cani, arestat deSiguran]` (1937-1939),b`tut (r`mas f`r` dantur`), aparticipat la ocuparea prefecturii [i prim`rieiConstan]a (dup` 23 august1944), \n 1945 a intratcomisar \n Biroul Siguran]eiConstan]a, avansat comisar-[ef, transferat la BiroulSiguran]ei Tulcea \n 1946. |n1948 a ajuns [ef al IRSCraiova, iar \n septembrie1948 maior de securitate cuaceea[i func]ie. N-a maicorespuns [i \n 1951 l-aumutat la Sibiu, a f`cut studii\n URSS (1957) [i a ie[it lapensie \n 1969.

Nicolae Pandelea s-an`scut \n 1915 \n Bârlad,studii 4 clase liceale, arestatde Siguran]` \n 1935 [i1937, \ncasator pe autobuzele CFR Bucure[ti,[ef de autogar` la Foc[ani,numit [ef al Poli]iei Ora[ului

Bârlad (martie 1945), s-amen]inut pân` \n iunie1948, când, pentru modul \ncare a anihilat du[maniiregimului, a fost avansat [efal DRSP Ia[i, locotenentcolonel de securitate. Gl. V. Negrea a descoperit c` dramaturgul progresist dinperioada interbelic` ciripisela poli]ie, a fost „demascat“[i a plâns. A gustat din binefacerile regimului \n1958-1959, fiind \nchis \narestul din Calea Plevnei alDirec]iei a VIII (Anchete) aSecurit`]ii.

Este de domeniul eviden]ei c` num`rul celorde alte etnii, care s-au pus \nslujba noului regim a fostmult mai mare decât alromânilor, evident ]inândseama de procentulpopula]iei. G`sim \n lista demai jos pe marii tor]ionariMoise Dulberger, AlexandruNikolschi, Marin Jianu,Vladimir Mazuru, MihaiPatriciu, Gavril Birta[, SepiN`stase, Nicolae Doicaru,Iosif Kalousek, Mauriciu

{trul, Eugen Vistig, LudovicCzeller [.a., dar [i personajeciudate, care au r`mas \nMAfI doar câ]iva ani, apoi audisp`rut la groapa de gunoia istoriei. Adic` exact deunde veniser`.

Datorit` nivelului cultural[i intelectual foarte sc`zut,de unde erau recruta]i,intrarea \n sistem devine totmai permisiv` pentru comuni[ti. De pild`, prinDeciziunea MAfI nr. 12445/7martie 1947, emis` de ministrul Teohari Georgescu,\n conformitate cu Legea746/1946 privind Statutulfunc]ionarilor publici, la 27aprilie 1947, la nivelul DGPs-a organizat un concurs de\ncadrare cu personal. Dincomisia de examinare auf`cut parte insp. gen. depoli]ie Dimitrie Mântulescu(pre[edinte va ajunge \npu[c`rie), Davidescu (primchestor \n PPC), mr. ValeriuMeriu (Corpul GardienilorPublici ai PPC), NicolaeMoravec (chestor de poli]ie\n DGP [i delegat din parteaUniunii SindicatelorSalaria]ilor Publici, a ajuns \npu[c`rie), Marius Tigoiu ([efde serviciu \n DGP, pe care \lvom reg`si \n mili]ie). Pentrucomisari, comisari-ajutori [i[efi de deta[amente gardienipublici examenul a constat\n no]iuni generale din cursurile de liceu, pentruagen]i de poli]ie se verificauno]iunile generale din cursurile gimnaziale, iar pentru a ajunge gardienipublici, doar no]iunile dincursurile primare.

Septembrie - POLI}IA CAPITALEI

ISTORIA LA ROTATIV~

-- vvaa uurrmmaa --

18

Angaja]i ai Ministerului de Interne \n 1956

Credit foto: time.com

VULNERABILIT~}I

POLI}IA CAPITALEI - Septembrie 19

Lupta \mpotriva terorismului mondialTerorismul viitorului, ca [i cel al

trecutului, va continua s` creeze violen]`,[oc [i fric`, pentru a-[i atinge scopurile.|nsp`imântarea victimelor pentrucâ[tigarea simpatiei unui public prin intermediul unor atacuri foarte vizibile var`mâne, \n viitorul previzibil, strategiaprincipal` a terori[tilor.

Din acest motiv, terori[tii au pu]inemotive pentru a organiza opera]iunimenite s` distrug` sau s` saboteze infrastructura, agricultura sau economiacel pu]in nu ca obiectivprincipal. Multe din scenariile recente carevorbesc despre atentateasupra unor baraje hidrografice importante,re]elelor de electricitate saude computere, de exemplu,de[i distrug`toare [i \n mod evident reprezentând celemai avansate strategii der`zboi, nu prea au sens pentru terori[ti. Astfel deopera]iuni, de[i eficace petermen lung, tind s` fie lipsite de impactulmedia [i de impactul simbolic necesar. |nplus, efectele unor astfel de atentatedepind de multe variabile aflate \n afaracontrolului grup`rii teroriste [i \n acela[itimp sunt greu de executat.

Atacurile cibernetice sufer` de acelea[iconstrângeri ori tind s` ascund`, \n loc s`proclame public identitatea atacatorului.Mai mult, din motive culturale [i sociale,astfel de atentate au o semnifica]ieredus` pentru publicul pe care terori[tii\ncearc` s` \l influen]eze. Adev`rul brutalr`mâne acela c` scenele de masacrusângeros r`mân mai spectaculoase [i, prinurmare, mai eficiente din punct de vederepsihologic, cel pu]in pe termen scurt,explic` probabil de ce terori[tii, chiar [icei cu viziuni apocaliptice, au atacat foarterar obiective de infrastructur`.

|n viitorul previzibil, atentatele teroriste

vor combina vechiul cu noul.Terori[tii vor profita de experien]a din

trecut, pentru a deveni mai pricepu]i \natacuri. Nu doar c` armele lor devin maimici, mai sofisticate [i mortale, darterori[tii au mai mult acces la aceste armedatorit` alian]elor cu diverse state dispuses` sponsorizeze terorismul. Sus]inereadat` de un stat are chiar un efect de„multiplicare a for]ei“, asupra grup`rilorteroriste obi[nuite. Ea pune \n mâinileterori[tilor resurse mai mari, care \[i pot

spori astfel capacit`]ile deplanificare, strângere deinforma]ii - logistice, deantrenament, financiare -precum [i gradul de sofisticare. Mai mult,

\ntrucât terori[tii sponsoriza]i de state nudepind de sus]inerea popula]iei locale, ei nu maiau nevoie s` se \ngrijorezec` \[i vor \nstr`ina opiniapublic` sau c` ac]iunile sevor \ntoarce \mpotriva lor.

Vom asista la o ascensiune a terorismului, motivate de imperative religioase. De[i leg`tura \ntre religie [iterorism nu este nou`, \n ultimul deceniuaceast` variant` a dep`[it ca amploareterorismul, motivate ideologic sau etnic -[i na]ionalist-separatist. Dac` \n 1968(anul care se consider` c` marcheaz`apari]ia terorismului interna]ional modern) nici una din cele 11 grup`riteroriste identificabile active nu putea ficlasificat` ca grupare terorist` religioas`,\n 1980 (anul \n care apar primele grup`ri teroriste cu caracter religios, moderne, carezultat al repercusiunilor revolu]iei dinIran, cu un an \nainte), acestea reprezint`dou` din cele 64 de grup`ri active \n acelan; \n prezent, 23 de grup`ri teroriste suntclasificate ca având caracter [i/sau motiva]ii religioase din totalul de 56 degrup`ri identificabile active, adic` un

Inten]ia terori[tilor amatori

ai atentatului cu bomb`de la World Trade

Center din 1993 era de fapt aceea de a d`râma...

””

Septembrie - POLI}IA CAPITALEI20

VULNERABILIT~}I

procent de aproximativ 40 la sut`. Maimult, cele mai grave atentate teroriste dinacest secol au fost organizate de grup`ri religioase, al-Qaeda fiind cel mai adesea„cap de afi[“. Terorismul, motivat \n partesau \n totalitate de imperative religioase,va conduce mai des la acte (sau tentative)de violen]`, care produc un num`r considerabil mai mare de victime - celpu]in \n compara]ie cu incidentele relativemai selective [i mai pu]in letale deviolen]` comise de organiza]iile teroristeseculare. Pe scurt, terorismul religios tindes` produc` mai multe victime decât celsecular din cauza sistemelor de valori, amecanismelor de legitimare [i justificare [iconcep]iilor despre moralitate radicaldiferite, dar [i din cauza unei viziuni maniheiste asupra lumii, care influen]eaz`direct motiva]iile „terori[tilor religio[i“.

Pentru terori[tii religio[i, violen]a va continua s` fie un act de mântuire sau o\ndatorire sfânt`, executat` ca r`spunsdirect la o porunc` sau un imperativ teologic [i justificat` de scripturi. Prinurmare, religia va func]iona ca for]` delegitimare, aprobând violen]a pe scar`larg` \mpotriva unei categorii aproapenelimitate de opozan]i (mai exact, to]i ceicare nu sunt membri ai religiei sau ai cultului terori[tilor \n cauz`).

Va fi p`strat` aprobarea clerului (acestaare o importan]` mare pentru terori[tiireligio[i), care va „binecuvânta“opera]iunile teroriste \nainte ca acestea s`fie puse \n aplicare.

Participarea amatorilor (terori[ti part-time) \n opera]iunile teroriste va prolifera.

|n trecut, terorismul nu era doar ochestiune de voin]` [i motivare pentrurealizarea unui atentat, ci [i de capacitate- antrenament, acces la armament [icuno[tin]e opera]ionale. Aceste capabilit`]i nu erau disponibile pe scar`larg` [i se dobândeau, de regul`, prin antrenamente realizate \n tabere condusefie de alte organiza]ii teroriste, fie/[i\mpreun` cu statele-sponsor aleopera]iunilor teroriste.

Ast`zi, mijloacele [i metodele specificeterorismului pot fi u[or procurate din biblioteci, prin comenzi on-line, pe CD-ROM sau pe internet. Terorismul devineaccesibil oricui are o nemul]umire, oagend`, un scop sau o combina]ie a acestora. Cu ajutorul manualelor de fabricare a bombelor, ce pot fi ob]inutedin comer] [i al ghidurilor de utilizare, unterorist amator poate fi la fel dedistrug`tor - [i chiar mai greu de identificat [i mai pu]in previzibil - decâtunul profesionist.

Cre

dit

foto

: Cor

bis.

com

POLI}IA CAPITALEI - Septembrie 21

VULNERABILIT~}I

Terori[tii amatori sunt periculo[i [i dinalte puncte de vedere, cum ar fi lipsa unei autorit`]i centrale de comand`, care poateavea ca rezultat mai pu]ine constrângeri\n ce a ce prive[te opera]iunile [i ]intele [i- mai ales când se caut` fervoarea religioas` - mai pu]ine inhibi]ii \n ceea ceprive[te victimele colaterale. A[a cumobserv` un \nalt oficial israelian \n domeniul securit`]ii, \n leg`tur` cu ungrup deosebit de violent din cadrulHamas: „Erau o ga[c` surprinz`tor de neprofesionist`… nu aveau nici un fel deantrenament anterior [i operau f`r` instruc]iuni concrete“.

Inten]ia terori[tilor amatori ai atentatului cu bomb` de la World TradeCenter din 1993 era de fapt aceea de ad`râma unul din cele dou` turnurigemene. |n compara]ie, cei considera]icândva terori[tii supremi - Carlos, AbuNidal [i Abu Abbas - nu s-au gândit oclip`, dar`mite s` \ncerce, s` distrug` ocl`dire zgârie-nori plin` de oameni.

Terori[tii amatori sunt indivizi cu acelea[i concep]ii, care \mp`rt`[escaceea[i religie, se roag` \n aceea[i institu]ie religioas`, au aceia[i prieteni [ifrustr`ri, au leg`turi de familie, [i care, pur[i simplu, graviteaz` unul spre cel`laltpentru o anumit` opera]iune, poate chiarpentru una singur`.

|ntrucât terori[tii part-time sunt un tipamorf [i temporar de grupare terorist`,care nu are „amprenta“ sau modul deoperare al unei organiza]ii teroriste,autorit`]ilor le este mai greu s` conturezeo imagine util` a dimensiunii inten]iilor [icapabilit`]ilor lor. Astfel de grupuridestructurate de indivizi pot fi - a[a cumpar s` fi fost autorii atentatelor din 1993,de la World Trade Center - influen]a]i indirect sau controla]i de la distan]` devreun guvern str`in sau entitate non-guvernamental`.

Folosirea unor terori[ti amatori, pentrua masca implicarea unui finan]ator sauguvern str`in, ar putea fi \n beneficiulstatului finan]ator, permi]ându-i s` \[iascund` mai eficient implicarea, [i astfel

s` evite posibile replici militare sausanc]iuni diplomatice [i economice.

Leg`tura cu posibilul stat sponsor, arputea fi ascuns` [i mai bine de faptul c`multe din echipamentele, resursele [ichiar fondurile terori[tilor amatori arputea proveni din surse proprii.Dispozitivul exploziv, folosit la WorldTrade Center, de exemplu, a fost realizat din materiale obi[nuite,cump`rate de pe pia]`, printre care\ngr`[`minte pentru sol (nitrat uric) [imotorin`, care au costat mai pu]in de 400dolari. Bomba simpl`, fabricat` de ace[tiamatori, s-a dovedit la fel de distructiv` [iletal` (ucigând [ase persoane, r`nind altepeste 1000, s`pând \n p`mânt un crateradânc [i provocând pagube estimate la550 milioane dolari turnului geam`n, precum [i venituri pierdute de companiilece \[i aveau sediul acolo) ca [i dispozitivele high-tech, fabricate la comand` militar` [i folosite de coresponden]ii lor profesioni[ti.

AAddrriiaann VVLLAADD

-- vvaa uurrmmaa --

Credit foto: Corbis.com

Septembrie - POLI}IA CAPITALEI22

MAGAZIN

Ce sunt teroristelekamikaze?

Atentatul terorist care aavut loc la teatrul dinMoscova a fost, f`r` doar [ipoate, evenimentul cel maisângeros [i mai tragic al anului 2003. Modul cum s-adesf`[urat ac]iunea desechestrare a ostaticilor, tensiunea \n care a fost]inut` opinia public` mondial`, interven]ia \nextremis a for]elor speciale[i tristul deznod`mânt, soldat cu 130 de mor]i,reprezint` motive deserioas` analiz` pentruautorit`]i, care, din nou, aufost surprinse de terori[ti [iumilite pân` la \ngenunchere.

{i dac` autorit`]ile - celeruse [i de pe alte meridiane- vor fi dispuse s` analizezecu rigoare [i sinceritate cele\ntâmplate, nu se poate s`nu constate c`, la Moscova,de exemplu, 25 din cei 50de terori[ti ai comandouluicecen erau … femei, numitecombatante kamikaze,multe \nf`[urate cu centuri doldora de explozivi, gata s`moar` pentru cauza lor.

Cine sunt aceste sinuciga[e? Cine suntfemeile-kamikaze?

Stanley Green, unfotograf care a stat o bun`bucat` de timp \n Cecenia,subliniaz` c` problema numai constituie o noutate,de[i cap`t` pe zi ce trece oimportan]` tot mai mare.

„La Groznâi - spune el -r`zboiul, care dureaz` deatâ]ia ani, a ucis enorm demul]i oameni, p`rin]i, fra]i,so]i etc. Femeile combatante pe care le-am\ntâlnit, \n majoritatev`duve, \ncearc` trei sentimente: vina de a fir`mas \n via]`, disperarea [idorin]a de a-[i vedea ]araliber` [i de a se pune cap`tr`zboiului. {i cum pare c`r`zboiul tinde s` se permanentizeze, ele trec dela statutul de auxiliare la celde combatante, iar mairecent la cel de kamikaze“.

A[a cum spuneam, nucecenii au „produs“ primelefemei-kamikaze. |n ianuarie2002, o tân`r` palestinian`de 27 de ani, Wafa Idris,licen]iat` a unei facult`]i, as`rit \n aer, \mpreun` cu\nc`rc`tura ei exploziv`, \nplin centrul Ierusalimului.Actul sinuciga[ al acesteia afost considerat eroic dec`tre conduc`toareafemeilor din organiza]ia „AlFatah“, care a spus: „Wafa aexprimat sentimentele tuturor femeilor

palestiniene care vor s`participe la lupta contraocupa]iei [i nimeni nu lepoate \mpiedica pe acestefemei s` ia parte la acestr`zboi de eliberare“. Iar[eicul Mohamed HusseinFadlallah, \ntr-un interviuacordat canalului de televiziune Al Jazira, pronun]ând binecuvântareasa asupra palestiniencelorkamikaze, era de p`rere c`„ele (femeile combatante -n.a.) scriu paginile unei noi[i glorioase istorii pentrufemeile arabe [i musulmane. Noi credem c`femeile care s`vâr[esc atentate, sunt martire“.

Cu astfel de „binecuvânt`ri“ nu aparedeloc \ntâmpl`toare faptateroristei Etaf Aliyan, ofemeie ce f`cea parte dinorganiza]ia Jihadul Islamic,arestat` \nc` din 1987,având asupra sa o bomb`amorsat` pentru o explozieteribil`, precum [i o capsul`cu cianur`, „pentru oriceeventualitate“. Ea a declaratc` „a[ vrea s` cânt \n inimamea \n momentul când voiap`ra pe buton, [tiind c`voi merge \n paradis“.Probabil, c` aceea[i satisfac]ie a sim]it [i nord-coreeanca Kim Hyon care,\n 1987, a plasat o bomb`\ntr-un avion sud-coreean,ucigând 115 pasageri.

N-ar trebui s` omitemfapta predecesoarei lor,Leila Khaled care, \n 1969 a deturnat un avion „\n

Istoria terorismului cu bombeConstantin CONSTANTINESCU

„Doresc moartea \n deplin` cuno[tin]`,

\n numele lui Alah [i al libert`]ii

poporului cecen“.

””

POLI}IA CAPITALEI - Septembrie 23

MAGAZIN

numele Frontului Popular deEliberare a Palestinei“.

Cât de \ntins` este mentalitatea kamikaze \n rândul femeilor care apar]inunor organiza]ii extremiste?Am putea enumera, al`turide Hamas, Tigrii Tamili, ETAbasc` [i For]ele ArmateRevolu]ionare Columbiene,dar cu siguran]` c` \n felulacesta vom omite altegrup`ri teroriste care sefolosesc de bombele umanepentru a-[i atinge scopurile.

Adele Ann Basingham, ofost` student` infirmier` \nPerth (Australia), a devenitun fel de „passionaria“ agherilei tamile din Sri Lanka.Ea este implicat` \n bomb`uman`, a lui RanasinghaPremadasa, pre[edintele srilankez din 1993 [i a fostuluiprim-ministru indian RajivGandi, in 1991. La crimelepropriu-zise ar trebui s`ad`ug`m [i faptul c` fostainfirmier` australian` recrutafeti]e de 12 ani c`rora lespunea, printre altele:„Capsula de cianur` este simbolul sacrificiului [i al

autodetermin`riicombatan]ilor no[tri. Osparg, sticla taie ]esuturile [iotrava ajunge repede \nsânge“.

|n luna iunie 2000, KhalaBaraieva, o tânar` de 22 ania lansat un camion \nc`rcatcu exploziv asupra uneicaz`rmi ruse. A fost un monstruos atac terorist, sinuciga[. Cu pu]in timp\nainte de a-l comite,femeia-kamikaze le-a spusunor prieteni: „Dorescmoartea \n deplin`cuno[tin]`, \n numele luiAlah [i al libert`]ii poporuluicecen“.

|n ceea ce prive[te combatantele ETA, exper]iiau constatat c` num`rulcelor arestate \n august2002 - an \n care poli]ia arepurtat un succes deosebit\n lupta \mpotriva acesteiorganiza]ii - a crescut cu otreime. Din anchetarea lor s-au desprins \nv`]`minte [iconcluzii interesante, ca deexemplu faptul c` ele suntsupuse unei probe de„teren“ \n care trebuie s`

dovedeasc` dou` calit`]i:sângele rece [i eficacitatea.

11 septembrie 2001, NewYork, Statele Unite aleAmericii. Un eveniment carea schimbat esen]ial politicastatelor lumii [i, \n primulrând, a celor puternice.Unda de [oc, dup`pr`bu[irea celor dou` turnuri-simbol [i dup`n`ruirea unui perete dincl`direa Pentagonului, s-apropagat \n Bali, la Helsinki[i la Moscova.

Dar focoasele terorismuluiexplodeaz` mereu [i \n altezone \ncinse de conflicte saubeneficiind de o lini[te care s-a dovedit \n aceste zile\n[el`toare. Nimeni nupoate s` prezic` ce va urma,când [i unde. {i \n acestpeisaj al terorii apare tot maifrecvent chipul femeii-kamikaze, cagulat s`ascund` nu frumuse]eadivin` a femeii de alt`dat`,ci tr`s`turile care exprim`dorin]a de a muri [i de aucide.

-- ssffâârr[[iitt --

Credit foto: Corbis.com

TIMP LIBER

Septembrie - POLI}IA CAPITALEI24

Bastonagricol

CEAS

12 CLASE !

Avântat

MORAL

***|N

VEST !

Scrisoare

Infec]ie la unghie

DESTIN

VOLUM

CO{ GOL !

Urm`rirediscret`

|NACID !

Deschisla culoare

NIMB

BARIER~

Fata din Banat !

AALLBBUUMMCCUU

TTIIMMBBRREECCUUIIEERR !!

NU-II ABUN~ !

VOLUM

C`lc`turi

Folosin]`

BRÂNZ~DULCE

MIEZ DEGULIE !

DOMOLA

ascundeadev`rul

|N AVAL !13 VASE !

{EF LA SLAVI

CAISE !

ABIS !

Ap`rut`

MIEZ DEBATON !

24 FAZE !

2 - 3 ARME !

Apuc`tur`ridicol`

- S`racul Tommy! A plecat \n vacan]` \nItalia [i a murit acolo. Cântecul vinului [i alfemeilor l-aau omorât.

- Cum a[a? - Cânta o roman]` de dragoste sub fe-

reastra unei femei când so]ul ei a ie[it \nstrad` [i i-aa cr`pat capul cu o...

NNEENNOORROOCCIIRREE

A \ncuraja

SSuubbsseemmnnaatul

|N AZIL !

Miez derahat !

E \n luna a [aptea

Stânjenel

Rubedenie

FRICOS

- urmarea (3 cuv.) pe coloana 9 -

CCOOSSTTEELL RRAA{{CCAA-CCOOSSCCOOSSTTEELL RRAA{{CCAA-CCOOSS88 99 66 00

A consuma

lichide

Audien]e la conducerea Direc]iei Generalede Poli]ie a Municipiului Bucure[ti

CENTRALA D.G.P.M.B.: 021.315.35.34 - 021.311.20.21

Sectorul 1

Sec]ia 1Sediu: Bd Lasc`r Catargiu nr. 22Telefon: 021.316.56.84

Sec]ia 2Sediu: Str. Promoroac` nr. 10Telefon: 021.222.96.01E-mail: sectia2@b.politiaromana.ro

Sec]ia 3Sediu: Str. G-ral Mathias Berthelotnr. 34Telefon: 021.313.89.02

Sec]ia 4Sediu: Str. Ion Neculce nr.6Telefon: 021.222.41.58

Sec]ia 5Sediu: Bd Bucure[tii Noi nr. 54Telefon: 021.667.56.98

Num`r unic:(Poli]ie, Salvare, Pompieri)

112

Sectorul 2Sec]ia 6Sediu: Str. Paul Greceanu nr. 36Telefon: 021.210.43.35

Sec]ia 7Sediu: Str. Teiul Doamnei nr. 3Telefon: 021.242.26.44

Sec]ia 8Sediu: {os. Mihai Bravu nr. 137Telefon: 021.316.69.79

Sec]ia 9Sediu: {os. Pantelimon, nr. 290Telefon: 021.255.24.33

Sectorul 3Sec]ia 10Sediu: Str. Valeriu Brani[te nr. 9Telefon: 021.313.69.45

Sec]ia 11Sediu: Calea Vitan nr. 43Telefon: 021.321.72.12

Sec]ia 12Sediu: Str. Prof. Dr. {tefan S. Nicolau, nr. 2-4Telefon: 021.324.50.15

Sec]ia 13Sediu: Str. Ciucea nr. 2Telefon: 021.345.07.90

Sec]ia 23Sediu: Str. Rodnei nr. 52E-mail: sectia23@b.politiaromana.roFax: 021.256.05.66

Sectorul 4

Sec]ia 14Sediu: Str. Oi]elor nr. 10 Telefon: 021.336.23.03Fax: 021.336.86.57

Sec]ia 15Sediu: Str. Emil Racovi]`, nr. 2ATelefon: 021.461.00.71

Sec]ia 16Sediu: Str. Sergent Stoian Militarunr. 103Telefon: 021.332.44.34

Sec] ia 26Sediu: Bd Metalurgiei nr. 89Telefon: 021.683.21.08

Sectorul 5

Sec]ia 17

Sediu: Str. Doctor Grigore }`ranunr. 10Telefon: 021.410.90.02

Sec]ia 18

Sediu: Str. Constantin Miculescunr. 14-16Telefon secretariat: 021.335.17.57

Sec]ia 19

Sediu: Str. Amurgului nr. 17 Telefon: 021.423.38.91

Sec]ia 24

Sediu: Str. Bazaltului nr. 22-30Telefon: 021.332.49.03

Sectorul 6

Sec] ia 20Sediu: Str. George Mihail Zamfirescu nr. 20Telefon: 021.221.40.55

Sec] ia 21Sediu: Str. Dezrobirii nr. 37 Telefon: 021.434.01.88

Sec] ia 22Sediu: Str. Bra[ov nr. 19Telefon: 021.413.10.20

Sec]ia 25Sediu: Str. Aleea Callatis, nr. 1ATelefon: 021.444.19.06

EE -- mm aa ii ll :: ppooll ii tt iiaaccaappii ttaa llee ii@@bb..ppooll ii tt iiaarroommaannaa .. rroo

Director General Chestor de poli]ie

Mihai Marius Voicu

Telefon: 021.312.23.23luni, orele 14:30-16:00

Director General Adjunct Chestor de poli]ie

Drago[ Orlando Nicu

Telefon: 021.315.79.88miercuri, orele 14:30-16:00

Director General Adjunct Comisar [ef de poli]ieMarius Eugen {tefan

Telefon: 021.312.26.82joi, orele 14:30-16:00

http:/

/b.po

litiaro

mana

.ro

Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[tiCalea Victoriei nr. 19, sectorul 3 - Bucure[tiE-mail: politiacapitalei@b.politiaromana.roTelefon: 021.311.20.21