Diploma Memoriu Asa Cum Trebuie

CUPRINS

1.ARHITECTURA CONSTRUCŢIEI.................................................................................................

1.1. Date generale............................................................................................................................

1.2 Planul general de situatie...........................................................................................................

2. REZISTENTA SI STABILITATEA CONSTRUCTIILOR............................................................

1.Calculul planşeului.......................................................................................................................

2.Calculul grinzii.............................................................................................................................

3. TEHNOLOGIA SI ORGANIZAREA LUCRARILOR DE CONSTRUCŢII.................................

3.1. FISA TEHNOLOGICA

Fisa tehnologica de realizare a infrastructurii..............................................................................

Fişă tehnologică de realizare a suprastructurii............................................................................. 3.2. PLANUL CALENDARISTIC

3.3. ORGANIZAREA CONSTRUCŢIILOR.....................................................................................

4. ECONOMIA CONSTRUCŢIILOR...............................................................................................

BIBILIOGRAFIE.................................................................................................................................

PD-2501-2016- MEMod. Coala Nr. document Semnăt. DataSef catedra Spinu N.

Constructia unui bloc locativ S+P+3E din strada Ciocirliei 1A, or. Chisinau

Litera Coala ColiConducător Nastas S. 1 151Consultant Deliu C.

CCHCCIA – 122

Diplomant. Prost U.

PD-2501-2016- MEMod. Coala Nr. document Semnăt. DataSef catedra Spinu N.

Constructia unui bloc locativ S+P+3E din strada Ciocirliei 1A, or. Chisinau

Litera Coala ColiConducător Nastas S. 1 151Consultant Deliu C.

CCHCCIA – 122

Diplomant. Prost U.

COMPARTIMENTUL:,, ARHITECTURA CONSTRUCTIEI”

PD-2501-2016-MECoala

Mod Coala Nr. document Semnăt. Data

1. Caracteristicele regiunii şi teritoriului construcţiei.

Regiunea construcţiei or.Chişinău, RM se caracterizează prin următoarele indice:Raionul climateric – III Б.Temperatura de calcul a aerului exterior – 16ºC Masa stratului de zăpadă – 50kg (0.5kPa).Presiunea vîntului – 35kg (0.35kPa).Seismicitatea – 7. Terenul de construcţie este situat în or. Chişinău, str. Ciocirliei Din punct de vedere geomorphologic terenul construcţiei este situate pe

Stratul 1- Pămînt loessoid- reprezintă o argila nisipoasa în stare uscata putin plastica cu o grosime h=6,1m, si este un teren relativ bun pentru fundare.

Stratul 2- Nisip argilos în stare saturată plastică cu o grosime h=2,6m, este un teren bun pentru fundare.

Stratul 3- argilă nisipoasă în stare saturată plastică cu o grosime h=4,4m, este un teren bun pentru fundare.

Stratul 4- argilă compacta verzuie în stare uscata puţin plastică cu o grosime h=3,0m este un teren bun pentru fundare.

Indicii tehnico economici

Nr. Denumirea indicilor Unitatea demăsură Indicii

1. Gradul de responsabilitate - II2. Gradul de rezistenţă la foc - II3. Numărul de nivele - 44. Numărul de apartamente ap. 85. Suprafaţa constuită m2 2806. Suprafaţa locativă m2 5047. Suprafaţa totală (locativ) m2 12809. Suprafaţa spaţiilor de uz comun (locativ) m2 33810. Volumul constructiv (locativ) m3 550011. Suprafaţa utilă (nelocativă) m2 37013. Volumul constructiv (nelocativ) mai jos de cota 0.000 m3 1700

2. Planul general2.1. Planul general a suprafeţei amenajarea teritoriului.

Planul general este elaborat pe un sector cu dimensiunile 50x32m.Terenul pentru construcţie este repartizat în conformitate cu planul locului elaborat de Primăria

municipiului Chişinău. Planul general al construcţiei este elaborat în baza sarcinei nivelo-arhitecturale a arhitectorului

general a oraşului.Relieful terenului în general este liniştit. Pantă de suprafaţă este relativ plană, cu o înclinare 1-

2%.Topografia originală a terenului s-a schimbat, ca urmare a executării în cadrul terenului de

construcţie a clădirilor şi structurilor proiectate, precum şi de pavarea şi asfaltarea drumurilor şi pavajelor pentru acces. Suprafaţa de construcţie are forma unui poligon.



Pe terenul de construcţie sunt disponibile reţele existente, atît la suprafaţă cât şi subterane (apeduct, canalizare, încălzire, electricitate, telefonie, ş.a.).

Planul general este elaborat în conformitate cu schema planului general al zonei urbane, ţinând cont de comunicaţiile de transport şi destinaţia clădirii proiectate împreună cu clădirile existente, de configuraţia şi relieful terenului.

Acest proiect este o continuare a schemei de dezvoltare a planului general al zonei date din str. Ciocirliei.

În proiect se observă clar zonarea funcţională a teritoriului, organizarea spaţială a clădirilor şi posibilitatea mximală de blocare a clădirilor şi edificiilor.

Soluţia de proiectare asigură îndeplinirea funcţiilor multiple de a oferi facilităţi de recreere a diverselor grupuri de populaţie, precum şi nevoile gospodăreşti ale locuitorilor.

Suprafaţa căii de circulaţie a pietonilor se execută din pavaje sau asfalt.

Indicatorii planului general

Nr. Denumirea indicilor Unitatea demăsură

Indicii

1. Aria sectorului în hotarele proiectate m2 1612

2. Suprafaţa construită m2 2803. Suprafaţa drumurilor şi pavajelor m2 591

4. Suprafeţele verzi m2 741

5. Procentajul înverzirii % 46

Soluţia arhitecturală

Proiectul dat reprezintă o clădire de locuit, S+P+3E.Drept cotă convenţională 0.000 se ia suprafaţa pardoselei parterului ce corespunde cotei

absolute 50.7 m Finisarea edificiului

Finisarea exterioară.

Soclul se feţueşte cu plăci de gresie. Pereşii se tencuesc în două culori pastelate . Balcoanele se finisează în două variante prima finisare cu ,,etalbon,, iar balcoanele deschise cu grillaje metalice se vopsesc cu vopsele pentru metal şi se îngrădesc pe partea interioară cu policarbonat transparent.Finisarea interioară.

Peretii interiori în dependenţă de tipul construcţiei, se tencuesc şi se drişcuiesc cu amestecuri uscate, se spoiesc cu vopsea emulsionată. Pereţii din blocuri de ipsos ’’KNAUF’’ se drişcuesc şi se vopsesc. Tavanele se drişcuesc şi se vopsesc. Reţelele de conducte se căptuşesc cu carton gipsat pe carcasă de metal. Pardoselile: teracota, beton, linoleum.

În încăperile umede pereţii despărţitori se vor finisa cu plăci de teracotă până la înălţimea de 1,8m.

Pereţii în apropierea cărora sunt amplasate instalaţiile sanitare se vor finisa cu teracotă: în baie până la înălţimea de 1,8m, în vecee pe perimetru 0,15m; în bucătărie cu 0,6m mai sus de instalaţii.

Toate uşile, instalaţiile de încălzire şi conductele, (care necesită de a fi vopsite), se vor vopsi cu email alb.

Elementele de timplarie – metaloplast.



Partea arhitecturală a proiectului se efectuează conform normelor СНиП 2.08.01.-85 «Жилые здания. Нормы проектирования», СНиП 2.01.02- 85 – «Противопожарные нормы проектирования зданий и сооружений».

Soluţia constructivă

Structura de rezistenţă a clădirii constituie cadre monolite din beton armat cu umplutură.Reeşind din condiţiile tehnico-geologice existente –argilă cu proprietate de umflare la umezire

sub fundaţie se va îndeplini o pernă din pietriş amestecat cu nisip avînd grosimea de 500mm şi drenaj pentru evacuarea apei.

Fundaţiile – monolite, izolate sub coloane. Pe suprafaţa de sus a fundaţiilor se realizează hidroizolarea orizontală din mortar de ciment – nisip (1/2), iar hidroizolarea pereţilor subsolului – din doua straturi de mastic bituminos, aplicat pe suprafaţă în stare fierbinte.

Zidăria pereţilor exteriori ai subsolului se va realiza din blocuri de beton prefabricate, marca ФБС (album 1.116m – I) cu lăţimea b=400mm, respectându-se ţeserea rosturilor (≥ 1/3 din lungimea blocului) şi mortar de ciment – nisip marca 50.

Pereţii portanţi se vor executa din zidărie din blocuri de calcar lacustru extras din carierile Republicii Moldova, cu grosimea de 250mm, cu marca 35 şi masa volumetrică maximum 1750kg/m3.

Pereţii despărţitori se vor executa din zidărie de cărămidă, cu grosimea de 120mm şi din blocuri din beton cu ipsos “KNAUF” , grosimea 80mm.

Planşeele sunt executate din beton armat monolit cu grosimea plăcii de 150mm.Acoperişul va fi de tip şarpanta acoperit cu ţiglă metalică

Scările vor fi executate din beton armat monolit.Blocurile de ventilaţie – blocuri din beton armat prefabricat.

Puţul ascensorului – structură cu pereţi din beton armat monolit.

Pereul construcţiei se va executa din beton asfaltic.

Măsuri antiseismice

Pentru asigurarea exigenţelor antiseismice conform CНиП II-7-81 «Строительство в сейсмических районах. Нормы проектирования.», sunt prevăzute următoarele măsuri:

Pe tot perimetrul pereţilor portanţi şi auto-portanţi la nivelul planşeelor se vor executa centuri antiseismice din beton armat monolit (cu armarea continuă şi beton B15).

Pereţii despărţitori se vor fixa de pereţii portanţi şi auto-portanţi cu ajutorul cuielor navale, în caz când lungimea pereţilor depăşeşte 3m – se vor fixa şi de planşee.

Măsuri de protecţie anticorozivă şi antiincendiară

Pentru asigurarea durabilităţii necesare, toate elementele metalice neacoperite, se vor acoperi cu lac de protecţie anticorozivă cu rezistenţă sporită la incendii . Toate lucrările se vor executa conform CНиП II-23-78.

Hidroizolarea suprafeţelor pereţilor se va executa prin aplicarea pe acestea a două straturi de mastic bituminos fierbinte

Executarea lucrărilor.



Consideraţii generale

Lucrările de execuţie a edificiului se vor îndeplini conform normelor de construcţie în vigoare CНиП III-4-80, CНиП III-17-78, CНиП III-16-80.

Pereţii din zidărie se vor executa conform NCMF-030290. Concomitent cu executarea pereţilor se vor monta şi tocurile pentru uşi şi ferestre. Pentru fixarea tocurilor în zidărie se vor prevedea dopuri antiseptizate din lemn (nu mai puţin de patru dopuri la un toc).

Suprafeţele blocurilor din ipsos sau a blocurilor din calcar, care vor întra în contact direct cu mortarul de legătură, se vor curăţa de praf şi impurităţi şi se vor înmuia în apă.

Executarea lucrărilor de finisare va începe numai atunci când va fi realizată învelitoarea, şi vor fi trasate toate comunicaţiile. Plasele de armatură şi carcasele spaţiale se vor executa cu ajutorul sudurii manuale conform CНиП III-15-76, ГОСТ 14098-68, CH-393-78.

Montarea prefabricatelor se va executa conform CНиП 14-16-80. Aşezarea prefabricatelor în poziţie de proiect se va realiza după punctele de reper incluse în fişele tehnologice.

Executarea lucrărilor pe timp de iarnă

Lucrările de construcţie pe timp de iarnă se vor executa conform CНиП 3-02, 01-83, CНиП II-15-76, CНиП III-17-78 şi următoarele indicaţii:

7.1 Nu se admite îngheţarea terenului de fundare; 7.2 Nu se admite îngheţarea betonului în construcţiile din beton armat turnate monolit până la

atingerea rezistenţei de proiect. Zidăria pereţilor subsolului pe timp de iarnă se va executa pe mortar de ciment marca M50 cu adaosuri chimice. Nu se admite utilizarea în calitate de acceleratori al întăririi betonului a clorurii de calciu sau a clorurii de natriu, din cauza agresivităţii lor.

7.3 În timpul dezgheţării zidăriei, planşeul se va descărca la maximum;7.4 Se admite executarea zidăriei mai sus de cota 0.000 fără adaosuri chimice pe mortare cu

marca de un ordin mai mare decât cea de proiect;7.5 Pe timp de dezgheţare a zidăriei sectoarele turnate monolit şi buiandrugii refabricaţi se vor

rezema suplimentar pe popi temporari. Încălzirea şi ventilarea

Încălzirea edificiului va fi asigurată de un cazan de tip CCM, autonom, parametrii agentului termic fiind 70÷950C.

Ventilarea precum şi încălzirea edificiului va fi realizată de instalaţii de condiţionare a aerului.

.Alimentarea cu apă potabilă, menajeră şi canalizarea

Alimentarea cu apă potabilă va fi asigurată de o reţea interioară realizată din ţevi cu ø15÷20mm racordată la reţeaua exterioară - de alimentare a oraşului.

Alimentarea cu apă caldă se va realiza de la o instalaţie autonomă de tip АОГВ-Т.Apele menajere se vor evacua în reţeaua de canalizare exterioară. Reţeaua interioară de

canalizare se va monta din ţevi de fontă cu ø50÷100mm.Alimentarea cu energie electrică

Alimentarea cu energie electrică se va face de la reţeaua exterioară, centralizată 380V/220V.

Alimentarea cu gaze

Alimentarea edificiului cu gaze se va face printr-o reţea interioară care va fi racordată la reţeaua exterioară .

1. Date pentru executatrea compartimentului: „CALCULUL ELEMENTELOR”



Conform cerinţelor expuse de consultantul compartimentului resectiv se necesită realizarea calculului elementelor de rezistenţă şi anume:

Planşeul din beton armat în axele 2-3; A-B de la cota 0.000. – deoarece dimensiunile grinzii pe care se suportă placa ne permit să ancorăm armătura, planşeul îl vom calcula ca o placă încastrată pe contur asupra căruia acţionează o sarcină uniform distribuită pe intreaga suprafaţă.

Grinda din beton armat de la cota -3,000 în axele A-B; de pe axa 2. – vom diviza grinada continuă de pe axa 3 (ceea ce teoretic nu se permite) şi vom analiza grinda cu deschiderea cea mai mare din cadru de pe axa 3. Pentru a apropia de realitate calculul vom considera grinda ca o bară încastrată la capete asupra căreia acţionează o sarcină uniform distribuită pe întreaga lungime.

2. Calculul planşeului în axele 2-3; A-B de la cota 0.000.

2.1 Dimensionarea elementelor

Înălţimea grinzii se adopta h=( 1

10. . 1

18 ) l , iar laţimea

b=( 12

. . 13 )h

Dimensiunile secţiunii transversale a stîlpilor 400 x 400 mm.

1)Pe directia

adoptam h=40 cm

adoptam b=20cm

2) Pe directia

adoptam h=40cm;

Dimensiunile finale adoptate ale sectiunii transversale a grinzilor:

h=40 cm; b=40 cm

h f =( 125

.. 140 ) l

. Adopt



2.2 Date pentru proiectare

Pentru planseele monolite se adopta beton clasa C15 , cu următoarele caracteristici

Pentru armarea plăcii se adopta bare de armatura cu Ø 8 mm avînd

2.3 Calculul planşeului

Sarcina Inc. cu coef. γf =1kn /m2

Coeficientdesiguranţă

Încărcareaγf >1 kn /m2

Permanentă

-) Greutatea plăcii 0, 15*2,5*10*1,0 -)Termoizolant Nobasil T

0,065*0,2*10*1,0-) Stratul de mortar-nisip M150

0,030*2,2*10*1,0

-) Linoleum 0,005*1,7*10*1,0 Total

Temporară p -) de scurtă durată -) de lungă durată Total:Imcărcarea pe 1 m2

q=g+p= =5,93+1,8+0,36 =8,09

3,5

0,13

0,66

0,085

1,2

1,2

1,3

1,3

1,2 1,2

4,5

0,156

0,858

0,111





Greutatea totala : q=g+p= =5,625+1,8+0,36 =7,785

Sarcina sumară pe toată suprafaţa plăcii:

unde: - distanţa în lumina a secţiunii planşeului.

Avînd în vedere modul de rezemare al planşeului vom utiliza urmatoarea schemă de calcul:

Determinarea dimensiunilor elementului incovoiat:

- se stabileste optim pentru panouri – 0,1;

- din tabel se determina pentru panouri: ;

- se calculeaza :



- ( - pentru panouri se ia egal cu 20mm)

Adopt h = 150mm

Calculul armaturii pentru partea de jos a planseului:

In directia

Adopt 4 bare de armatura 8mm A-III cu (pasul – 300mm)

In directia

Din conditia de unificare si de respectare a prevederilor constructive, pentru a respecta pasul de

150mm prevazut pentru planşeele cu h=150mm, adopt 4 8mm A-III cu (pasul –

300mm)

Calculul armaturii pentru partea de sus a planseului:

In directia



Adopt 6 bare de armatura 8mm A-III cu (pasul – 150mm)

In directia

Din conditia de unificare si de respectare a prevederilor constructive, pentru a respecta pasul de

150mm prevazut pentru planeele cu h=150mm, adopt 6 8mm A-III cu (pasul –

150mm)

Controlul capacitatii portante:

Pentru plasa de jos:

In directia :

Conditia se respecta.

Pentru plasa de sus:

In directia :

Conditia se respecta.



2.5 Calculul planseului la a 2 stare limita (săgeata de încovoiere):

Conform СНиП II.01.07-85 «Нагрузки и воздействия», таб. 19 п. а , săgeata maximală a plăcii de

planşeu cu deschiderea pînă la 6 m este .

, unde

α5 – coeficient tabular α5 = 13;

qn – greutatea normata qn = 6,425 кPа,

D – rigiditatea cilindrica a plăcii;

l1 -latura mai mică a placii = 4,8 м.

, unde:

Е – modulul de elasticitate a betonului;

h – grosimea plăcii;

μ – coeficientul lui Poisson μ = 0,15.

Atunci ,

Deci condiţia se satisface, rigiditatea placii este satisfacatoare.

3. Calculul grinzii transversale din beton armat de la cota 0.000 în axele A-B; de pe axa 2.



3.1 Determinăm eforturile în grindă.

l=5,2 m. – lungimea grinzii

b=400 mm., h=400 mm. – dimensiunile secţiunii

Conform И. И. Улицкий... «Железобетонные конструкции » tabelul 3.1 pag. 447 .



Unde: q-sarcina de calcul pentru un m2 de planşeu vezi tab.1.

Gg=(0.4-0.14)*0.4*ρ=0.104*2500=260 kg/m = 2.6 kN/m - greutatea proprie a grinzii

M1 = - 93,581 kNm – momentul maximal în zona de reazem

M2 = 46,7905 kNm – momentul maximal în zona din câmp

Q = 107,978 kN – forţa taietoare maximală în zona de reazem

3.2Calculul rezistenţei riglei pe secţiuni normale către axa longitudinală.

Materiale pentru grinda aceleaşi ca şi în cazul plăcii monolite vezi calculul plăcii :

Calculul armăturii în zona de reazem pentru M1.

Valoarea coeficientului tabular:

α o=

M 1

Rb⋅b⋅ho2

; unde Rb–rezistenţa de calcul a betonului

ho–înălţimea de lucru a secţiunii riglei din B/A

ho = h – as = 40 – 3.5 = 36.5 cm.

b=40 cm. –lăţimea riglei

Pentru α0 avem: ξ = 0,28, ξ1 = 0,8857

ξ = 0.28< ξR = 0.652

Aria secţiunii armăturii de lucru o vom calcula cu formula:

A=M 1

R s⋅ho⋅η ; unde Rs–rezistenţa de calcul a armaturei la întindere



Conform ariei obţinute, alegem 2 Ø12 + 4 Ø14 cu Asreal =2,262+6,16=8,422 cm2.

Calculul armăturii în zona din câmp pentru M2.

Aria secţiunii armaturei de lucru o vom calcula cu formula:

Pentru α0 avem: ξ = 0,13, ξ1 = 0,9464484

ξ = 0.13< ξR = 0.652

Conform ariei obţinute, alegem 2 Ø 14+1 Ø 12 cu Asreal = 1,131+3,08=4,211cm2

3.3 Calculul grinzii la acţiunea forţelor tăietoare

Qmax= 107,98 kN

Efortul maxim preluat

Q=0 . 3⋅ϕw 1⋅ϕb 1⋅b⋅ho⋅Rb ; unde

(valoarea maximă)

φw1 – coef. ce ţine cont de acţiunea etrierilor

Deoarece Q > Qmax reesă că dimensiunile riglei din beton armat sunt suficiente şi satisface

condiţia de rezistenţă la acţiunea forţelor tăietoare

Calculul grinzii la rezistenţă în secţiunile înclinate de la actiunea fortei taietoare(Q):

Qmax = 107,98 kN

Mb - momentul încovoietor al forţelor de forfecare

Mb = φb2*Rbt*b*h02 = 2*0.75*100*40*36.52 = 7993500 N/cm

φb2 – coef. empiric pentru beton obişnuit

Qb – forţa tăietoare convenţională preluată de betonul din zona comprimată.

Qb/0.6 = 36440,09/0.6 = 60733,48 N



Qmax = 107980 N > Qb/0.6 =60733,48 N

qsw – se determina cu formula:

qsw = N/cm

qsw = N/cm

Pasul maximal admisibil:

Adoptam pasul etrierilor constructiv:

Scon=40/2=20>15cm.

Calculăm aria necesara a etrierilor:

Deoarece condiţia este asigurată armarea transversală nu este necesară, dar o adoptăm din condiţii

constructive dsw=6 mm de clasa A-I ( A sw, I=0.283 cm2).

Definitiv în preajma reazemelor admitem valoarea constructivă egală cu 15 cm, iar în zona centrală a deschiderilor pasul etrierilor din condiţii constructive va fi 25cm.Scon=(3/4)40=30 cm<50 cm

3.4 Construirea diagramei materialelor :

I. As,real = As 2Ø12= 2.262 cm2

Înălţimea relativă a zonei comprimate va fi:

, ξ1 = 0,972

II. As,real = As 2 Ø14 = 3,08 cm2

Înălţimea relativă a zonei comprimate va fi:

, ξ1 = 0,961



Armatura determinată din calcule, adoptată şi instalată constructiv conform normativului

(NCM) în grindă, asigură preluarea eforturilor de întindere şi, conlucrînd cu betonul, poate prelua

momente încovoietoare real asigurate de aceste materiale (armătura de rezistenţă şi betonul)

Diagrama materialelor şi armarea grinzii :



1. Domeniul de aplicare

Fişa tehnologică este elaborată pentru realizarea infrastructurii clădirii,

complexul de lucrări incluzând:

1. Săparea gropii de fundaţie;

2. Realizarea fundaţiilor izolate sub coloane şi a grinzilor de fundaţie;

3. Realizarea stîlpilor;

4. Executarea pereţilor subsolului din blocuri de fundaţie de beton;

5. Realizarea grinzilor monolite din beton armat;

6. Realizarea planşeelor monolite;

7. Executarea umpluturii timpanului;

8. Hidroizolarea pereţilor infrastructurii;



9. Executarea umpluturii;

1.1. Datele iniţiale:

- Dimensiunile construcţiei proiectate în axa A-E, -19.6 m.

- Dimensiunile construcţiei proiectate în axa 1-4, -13.2 m.

- Cota tălpii fundaţiei, m – 8.100 m.

- Dimensiunile coloanelor subsolului , m – 0,400 0,400

- Dimensiunile coloanelor etaj tip, m – 0,400 0,400

- Dimensiunile grinzilor, m – 0,400 0,400.

- Grosimea planşeului, m – 0,180;0,150

- Dimensiunile fundaţiilor izolate, m – 2,100 1,700,18001800.

- Dimensiunile grinzilor de fundaţie, m – 0,400 0,400.

- Armarea tălpii fundaţiilor izolate– plasă–10AIII; 12AIII

- Armarea coloanelor monolite – carcas – 4Ø25AIII, Ø6AI;

- Armarea grinzilor monolite – carcas –225AIII şi 216AIII; bare suplimentare: 25AIII; Ø6AI

- Planşee monolite, m – plasa celulară - 10AIII (de jos), pe reazem 10AIII.

- Materialul fundaţiilor– beton C 15

- Hidroizolaţie – 2 straturi de mastic bituminos fierbinte, cu =2mm

1.2. Condiţiile hidrogeologice ale amplasamentului clădirii

- Tipul solului de fundaţie – Pămînt loessoid.

- Cota suprafeţei solului – variabil (3,62÷4,75) m.

- Temperatura mediului ambiant – 15 30C

1.3. Condiţiile organizării lucrărilor

- Lucrările se execută în 2 schimburi.

- Distanţa de transportare a pământului excavat; km – 5 km

- Distanţa de transportare a amestecului de beton; km – 7 km

1.4. Mecanismele necesare pentru executarea lucrărilor

- Săparea gropii de fundaţii – excavator cu cupă inversă EO – 3322A.

- Transportarea pământului excavat şi a amestecului de beton – autobasculantă MAZ – 503A.

- Transportarea cofrajului, plaselor de armatură – autobasculantă KAMAZ – 54102.

- Transportarea instrumentajului, utilajelor, schelelor etc. – autobasculantă ZIL – 555.

- Betonarea fundaţiilor şi cadrelor – macara – МКГ-40



2. Organizarea şi tehnologia proceselor

2.1 Ordinea şi tehnica trasării construcţiei

2.1.1 Alegerea sistemului de referinţă:

Trasarea construcţiei este alcătuită din următoarele operaţii:

Prin trasare se înţelege operaţia de transpunere din planurile de execuţie, pe teren, a formei şi

dimensiunilor exacte a construcţiei ce urmează să se execute. Dându-se în proiect coordonatele în plan

(x, y) şi de nivel (H), ale punctelor construcţiei, se cere să se fixeze poziţia acestor puncte pe teren

conform proiectului. Pentru trasare se

stabileşte reţeaua de puncte fixe, de coordonate cunoscute, materializată pe teren.

Reţeaua poate fi:

Reţea de construcţii.

Reţea de triangulaţie geodezică sau topografică locală (reţea de coordonate).

Reţea de pătrate sau dreptunghiuri, creată special pe teren, care se numeşte reţea specială de

trasare.

Pentru simplificarea trasării se preferă reţeaua specială de trasare care se leagă de reţeaua geodezică

sau topografică existentă.

La proiectarea acestei reţele se respectă următoarele reguli:

1. Axele de trasare să fie paralele cu axele principale a construcţiei.

2. Amplasarea reperelor ce formează punctele de referinţă a caroiajului, în plan, să se facă

astfel încât în timpul executării lucrărilor să fie ferite de distrugeri.

3. Reperele, pe cât e posibil, să servească atât la planimetrie cât şi altimetrie.

4. Originea sistemului rectangular al reţelei speciale de trasare să se stabilească astfel încât toate

coordonatele punctelor să aibă valori pozitive.

5. Lungimea laturilor caroiajului variază între 20 – 200 m în funcţie de gradul de precizie impus

de proiectant.

2.1.2 Identificarea şi verificarea ca poziţie şi alcătuirea reperelor de trasare din reţeaua de

trasare folosită:

Poziţia reperelor trebuie astfel stabilită încât vizarea lor cu aparatele topografice

să nu fie împiedicată de construcţii, pe toată durata executării lor, de asemenea ele nu trebuie să fie

amplasate pe locurile unde se vor face amenajări pentru organizarea şantierului. Drept repere se

folosesc ţăruşi din lemn (l≈80 cm), sau ţăruşi din oţel.

Punctul topometric se înseamnă în corpul ţăruşului din lemn cu cuie şi în

corpul ţăruşului din fier, cu găuri. Ţăruşii sunt protejaţi cu apărători din lemn pentru a nu fi deplasaţi

de vehicule sau muncitori în timpul lucrului.

2.1.3 Fixarea poziţiei construcţiei pe amplasament:



Trasarea se face în raport cu reţelele de trasare din reţeaua de referinţă prin metoda

coordonatelor rectangulare, folosind teodolite (pentru trasarea direcţiilor) şi

rulete sau panglici din oţel (pentru măsurarea lungimilor).

Se începe cu trasarea axelor principale utilizând ca sprijin reţeaua specială de

trasare a construcţiei, pe baza schemei de trasare întocmite în acest scop. Punctele axelor principale se

trasează pe teren faţă de punctele reţelei speciale de trasare, prin metoda coordonatelor rectangulare. E

necesar de a verifica în fiecare punct perpendicularitatea reciprocă a axelor. Perpendicularitatea

reciprocă a axelor este una din cerinţele de bază la trasarea lor de oarece devierile acestor axe conduc

mai departe la devierea celorlalte axe ale construcţiei. După trasare axelor se măsoară laturile sau

diagonalele, iar rezultatele obţinute se compară cu valorile corespunzătoare din proiect.

2.1.4 Proiectarea şi construirea împrejmuirii de trasare:

Împrejmuirea se execută paralel cu conturul construcţiei, rectilinie, orizontală pentru asigurarea

preciziei măsurătorilor. Împrejmuirea se amplasează la distanţa de 4...6 m de construcţie pentru a nu se

afla în zona lucrărilor de terasamente. Împrejmuirea pate fi continuă sau discontinuă.

Împrejmuirea continuă este alcătuită din scânduri bătute pe stâlpi bine înfipţi în

pământ. Înălţimea scândurilor deasupra pământului se stabileşte în funcţie de relieful terenului.

Aşezarea stâlpilor împrejmuirii se face astfel încât nici unul din ei să nu cadă în dreptul unei axe de

trasare a construcţiei, deoarece ar putea împiedica întinderea sârmelor.

Împrejmuirea discontinuă este alcătuită di doi stâlpi de 1,5...2,0 m înălţime,

înfipţi în pământ şi legaţi cu un dulap la partea superioară. Capetele se amplasează la colţurile şi

intersecţiile săpăturilor pentru fundaţii astfel încât să nu fie periclitate de săpătură, să nu sufere

deplasări şi să nu împiedice circulaţia oamenilor şi a vehiculelor.

2.1.5 Materializarea punctelor ce aparţin axelor pe împrejmuirile de trasare:

Transmiterea punctelor axelor de trasare se efectuează cu teodolitul instalat în punctele marcate

pe teren, materializându-se cu crestături sau cuie, ulterior cu ajutorul panglicii sau ruletei, se trasează

pe împrejmuire şi axele secundare. În dreptul fiecărei axa se trasează cu vopsea, pe împrejmuire, o

linie verticală şi un cerc în care se înscrie numărul axei. Între cuie se întind sârme şi în punctele de

intersecţie a sârmelor se

fixează un fir cu plumb. Firele cu plumb se vor deplasa pe sârmă, servind în continuare la trasare

detaliilor.

2.1.6 Materializarea axelor prin puncte din afara incintei şantierului:

Reperarea axelor pe împrejmuirea ajutătoare a clădirii este temporară şi deoarece axele de

trasare trebuie să rămână un timp mai îndelungat, ele se vor materializa prin repere permanente, care

vor servi atât la trasarea în continuare a construcţiei cât şi pentru verificare ulterioară a poziţiei ei juste.

Din numeroasele axe trasate pe împrejmuiri, se reperează în afara incintei



şantierului, în mod special, axele principale, iar dacă lungimea construcţiei este mare, se vor trasa şi

axele intermediare.

Trasarea axelor de pe împrejmuire în afară, se face cu teodolitul , iar pentru

siguranţă se marchează cel puţin două puncte. Punctele se marchează cu borne din beton sau ţăruşi

care rămân în exterior , 10...15 cm. După materializarea axelor construcţiei se fac măsurători între

puncte şi se întocmesc schiţe indicând legătura lor cu axele construcţiei.

2.2 Tehnologia executării lucrărilor de terasament

2.2.1 Lucrările de terasament încep cu trasarea pe teren a limitelor gropii de fundaţie folosind

pentru aceasta axele principale sau secundare materializate prin sârme întinse pe marcajele de pe

împrejmuirea ajutătoare. Sârmele de oţel întinse între cuie materializează conturul fundaţiilor în aer,

acestea se transmit pe teren cu ajutorul firului cu plumb şi se materializează pe pământ prin dulapi puşi

lateral pe ţăruşi, scânduri sau semne cu var.

Groapa de fundaţie se realizează prin săparea pământului mecanizat şi manual.

2.2.2 Săparea pământului mecanizat se face cu excavator ЭO – 3322A dotat cu cupă inversă,

volumul cupei fiind v=0,4 m3 . Excavatorul echipat cu cupă inversă sapă din poziţie fixă, sub nivelul la

care staţionează sau se deplasează, deci în timpul lucrului el se află în partea superioară a săpăturii

(abatajului).

Un ciclu de lucru constă din: coborârea săgeţii şi împingerea cupei la o distanţă

cât mai mare da excavator, săgeata şi braţul fiind, aproximativ, în prelungire. Urmează

înfigerea dinţilor cupei în pământ, continuând coborârea şi rotirea braţului în jurul articulaţiei cu care

este prins de săgeată; pământul este tăiat şi introdus în cupă. Concomitent, cupa este rotită în jurul

articulaţiei cu care este prinsă de braţ pentru a o aduce într-o poziţie în care materialul săpat şi încărcat

să nu cadă. Urmează ridicarea cupei şi rotirea platformei pentru aducerea ei deasupra mijlocului de

transport; descărcarea se realizează prin îndepărtarea braţului şi rotirea cupei în sens invers faţă

încărcare. La final platforma se roteşte în sens invers pentru revenirea în poziţie de săpare, după care

ciclul se repetă.

Excavatorul va executa săpătura în abataj frontal , cu deplasarea în zigzag.

2.2.3 Pentru ca terenul de fundare să nu sufere degradări până la începerea betonării fundaţiilor,

săpăturile se opresc deasupra cotei finale, cu 15÷30 cm. Săparea acestui ultim strat se execută manual,

numai în momentul premărgător pregătirii betonării.

2.2.4 Executarea umpluturii timpanelor se efectuează după realizarea şi uscarea suficientă a

hidroizolaţiei suprafeţelor exterioare ale pereţilor infrastructurii. Pământul destinat pentru realizarea

timpanelor este depozitat în apropierea construcţiei, în incinta şantierului şi la punerea lui în operă el

trebuie să posede o umiditate optimă (Wopt=9÷15%), la care pământul compactat ajunge la o greutate



volumică în stare uscată maximă (ρ≥1.65g/cm3). Umplutura se execută în straturi orizontale, fiecare

strat compactându-se cu maiul electromecanic, cu suprapunerea urmelor organului de lucru cu o

jumătate din lăţimea plăcii.

2.3 Tehnologia lucrărilor de hidroizolare a suprafeţelor

Suprafeţele destinate hidroizolaţiei trebuie să fie curăţate de impurităţi şi să fie

uscate (Wopt.=8...10%), de aceea după decofrarea suprafeţelor e necesar de prevăzut o întrerupere

tehnologică pentru uscarea suficientă a acestora.

Înainte de a aplica stratul de hidroizolare, suprafeţele se grunduiesc cu primer

(bitum dizolvat în trei părţi de motorină sau gaz lampant). Aplicarea grundului se execută manual cu

perii, suprafeţele vopsindu-se de sus în jos.

Straturile de hidroizolaţie se execută cu mastic bituminos fierbinte, în două

straturi; grosimea fiecărui strat fiind δ=2mm. În momentul aplicării pe suprafaţă, masticul trebuie să

posede temperatura t≤1800C. Vopsirea se execută manual cu perii; primul strat se va aplica după

uscarea grundului, iar cel de-al doilea – după uscarea stratului precedent.

2.4 Tehnologia realizării cofrajelor elementelor monolite

Cofrajele sunt nişte construcţii ajutătoare provizorii, ce asigură dimensiunile şi

forma elementului ce urmează a fi realizat, în care se toarnă amestecul de beton. Cofrajele trebuie să

îndeplinească următoarele cerinţe:

1. Să fie etanşe – să asigure menţinerea compoziţiei betonului.

2. Să menţină forma elementului ce urmează a fi realizat – să reziste la sarcinile la care sânt

solicitate pe parcursul executării proceselor tehnologice pentru realizare elementului dat şi să nu se

deformeze peste limitele admisibile, sub influenţa acestora sau a variaţiilor de umeditate şi

temperatură.

3. Să permită realizarea feţei aparente a betonului de calitate şi aspectul cerut pentru elementele

respective.

4. Suprafaţa lor să aibă suficientă rezistenţă pentru a nu se degrada în timpul operaţiilor de

armare, turnare, compactare.

5. Să nu atace betonul şi nici să nu fie atacate de acesta; să nu adere la masa betonului.

6. Să fie alcătuite astfel încât să permită o decofrare uşoară, fără lovituri şi zdruncinări care pot

dăuna calităţii betonului în curs de întărire, sau chiar întărit.

7. Să poată fi folosite de cât mai multe ori, cu cât mai puţine modificări.

2.4.1 Cofrajele pentru stâlpi şi fundaţii



Se realizează din panouri de scânduri cu grosimea δ=22; 24 mm, prinse între ele cu chingi din

scânduri; lăţimea panourilor aste egală pe o direcţie cu dimensiunea stâlpului, iar pe direcţia normală,

mai mare cu de două grosimi a scândurilor din care este alcătuit panoul. Panourile de cofraje sânt

solidarizate prin intermediul unor caloţi, alcătuiţi a câte doi cleşti din scânduri, care prind între ei doi

dulapi. Caloţii se

montează la distanţa de 60...70cm (pentru stâlpi) unul de altul şi sânt destinaţi să preia presiunea

betonului transmise prin intermediul asterelei panoului de cofraj.

Cofrajele de stâlp se montează după montarea carcaselor de armatură a stâlpilor, iar cele pentru

fundaţii - după ce au fost montate plasele fundaţiilor pe plăcuţe confecţionate din beton sau mase

plastice, înălţimea plăcuţelor fiind egală cu stratul de protecţie a armaturii fundaţiilor prevăzut în

proiect (δ≥35mm).

2.5 Tehnologia lucrărilor de armare:

2.5.1 La executarea carcaselor elementelor monolite din beton armat, se foloseşte armatură cu

profil periodic(de ex. Ø 24 AIII) şi cu profil neted cu suprafaţa mată (de ex. Ø 6 AI). La livrarea

armaturii de către producător, ea este însoţită de certificate de calitate; însă dacă e necesar putem

verifica calitatea armaturii şi în condiţii de şantier, cu ajutorul dornului, care constă în îndoirea la 180 0

a unei bare în jurul unui dorn a cărui diametru diferă în funcţie de calitatea oţelului şi de diametrul

barei încercate. Rezultatul se consideră pozitiv dacă după încercare pe suprafaţa barei nu au apărut

fisuri.

Armaturile fasonate trebuie ferite de umezeală, deoarece rugina groasă neaderentă este

periculoasă şi dacă aceasta totuşi a apărut pe armatură, ea trebuie îndepărtată cu perii de sârmă.

Prelucrarea armaturilor constă în prelucrarea oţelului, tăierea la lungime,

fasonarea barelor şi preasamblarea lor sub formă de carcase sau plase. Asamblarea armaturilor în

carcase sau plase se face prin legarea cu sârmă.

Carcasele pentru elementele liniare (grinzi, stâlpi) se asamblează la faza locului, pe capre. Se

aşează întâi barele longitudinale de pe faţa interioară a grindei, se montează etrierii repartizaţi cu

ajutorul unui şablon (riglă gradată) şi apoi se întoarce scheletul cu 1800, prinzându-se de etrieri barele

de pe feţele laterale şi apoi de la partea superioară, odată cu închiderea etrierilor. Barele se leagă cu

sârmă arsă cu Ø1...2mm , utilizându-se câte două sârme la fiecare legătură.

2.5.2 Montarea carcaselor se face manual. În timpul transportării, elementele de armatură

trebuie să fie aşezate pe platforme care să le asigure păstrarea formei. Poziţia armaturilor planşeelor se

asigură cu ajutorul unor capre din oţel legate cu



sârmă de armaturi şi care rămân înglobate în beton. Distanţa între armaturi şi cofraj în grinzi, stâlpi ca

şi în partea inferioară a plăcilor se menţine în timpul turnării betonului, prin montarea pe barele de

armatură a unor distanţiere.

Distanţierele pot fi executate din mortar de ciment (în formă de prisme), înălţimea cărora e

egală cu grosimea stratului de protecţie din beton a armaturii; pentru feţele verticale ale grinzilor şi

stâlpilor distanţierele din mortar au înglobate câte o sârmă cu care se leagă de armatură. Pot fi folosite

şi distanţiere din mase plastice. Se montează cel puţin câte trei distanţiere pentru fiecare metru pătrat

de placă, un distanţier la fiecare metru de grindă.

2.5.3 Înainte de a aplica protecţia anticorozivă pe armături şi îmbinările lor, ele se curăţă de

pete de grăsimi şi alte impurităţi ce pot micşora aderenţa dintre armatură şi soluţiile de protecţie

anticorozivă, cu ajutorul periilor electrice sau cu soluţii de acid sulfuric. Înainte de a aplica protecţia

anticorozivă suprafeţele se grunduiesc cu soluţii de mastic bituminos. Apoi se aplică stratul de lac,

email cu ajutorul periilor. Temperatura mediului în timpul aplicării protecţiei anticorozive nu trebuie

să fie mai mică de cît 10C. În caz când e necesar de a ridica rezistenţa mecanică a protecţiei

anticorozive aplicate, îmbinarea se armează cu pânză de fibre de sticlă.

2.6 Tehnologia lucrărilor de betonare a elementelor monolite

Lucrările de betonare a elementelor cuprind operaţiunile prin care betonul se întroduce în

cofraje şi se compactează.

Atât modul de turnare cât şi procesul de compactare depind de tipul elementului de construcţie

(stâlp, perete, placă, grindă etc.), de caracteristicile betonului proaspăt (consistenţă şi lucrabilitatea), ca

şi de mijloacele de compactare.

2.6.1 Începerea turnării betonului trebuie să fie precedată de o serie de măsuri, prin care să se

asigure desfăşurarea lucrărilor fără întreruperi neprevăzute şi în condiţii care să garanteze obţinerea

unei calităţi cât mai bune; astfel de măsuri ca:

1. Verificarea sub aspectul dimensiunilor, rigidităţii fiecărui element şi a ansamblului,

reazemului şi a curăţeniei.

2. Verificarea armaturii sub aspectul formei şi dimensiunilor, a numărului de bare, a depărtării

faţă de cofraj, a posibilităţilor de menţinere a ei în poziţia din proiect în timpul turnării.

3. Montarea elementelor ce se înglobează în beton: dibluri, ancore pentru instalaţii etc.

4. Realizare amenajărilor necesare pentru transportul betonului şi verificarea existenţei tuturor

mijloacelor de transport, turnare şi compactare.

Lucrările de turnare trebuie astfel organizate, încât ritmurile de transport, turnare şi compactare a

betonului să asigure terminarea lor înainte de începerea prizei. Betonul trebuie să umple complet



formele în care este turnat, pătrunzând în toate colţurile şi ne lăsând locuri goale; la elementele de

beton armat, betonul trebuie să acopere complet armăturile şi să umple spaţiile dintre ele.

Înălţimea de cădere liberă a betonului la turnare trebuie să fie cât mai redusă, în vederea evitării

segregării externe. Această înălţime nu trebuie să depăşească 2..3m.

Pentru ca să poată fi compactat, betonul se toarnă în toate elementele în

straturi. Grosimea straturilor de turnare se determină în funcţie de mijlocul cu care se face

compactarea, astfel:

1. Pentru compactarea cu previbratoare grosimea straturilor de turnare a betonului este egală cu

lungimea capului vibrator, mai puţin cu 5...10cm, cât trebuie să pătrundă acesta în stratul turnat

anterior.

2. Pentru compactarea betonului din stâlpi sau pereţi, cu vibratoare de cofraj, stratul de beton

va avea grosimea egală cu distanţa dintre caloţii pe care se fixează vibratoarele.

3. Pentru compactarea cu vibratoare de suprafaţă grosimea stratului de turnare va fi egală cu

grosimea elementului.

Turnarea betonului se face continuu (fără întreruperi tehnologice) între două rosturi tehnologice de

lucru, care sunt prevăzute de proiect; orice alte întreruperi se consideră accidentale.

Rosturile tehnologice de lucru sunt necesare pentru a se permite executarea în condiţii cât mai

bune din punct de vedere calitativ şi economic a lucrărilor de beton

armat. La stabilirea poziţiei acestor rosturi e necesar de a le amplasa în zonele de eforturi minime.

2.6.2 Compactarea amestecului de beton, se va efectua cu vibrator de interior, care este alcătuit

dintr-un transformator de energie 220/380V la 36V trifazat, portabil, un motor electric, de asemenea

portabil care transmite mişcarea de rotaţie imprimată de motor la capul unui vibrator, în care este

înglobat excentric care provoacă , vibraţia, precum şi cablurile electrice de alimentare a

transformatorului şi de legătură între acesta şi motor.

Compactarea betonului cu vibratoare de interior (previbratoarele) se face cu

respectarea strictă a următoarelor reguli:

1. Pervibratorul se introduce în amestecul de beton numai în poziţie verticală şi cât se poate de

rapid.

2. Capătul pervibratorului trebuie să pătrundă 5...10cm în stratul vibrat anterior, cu condiţia ca

acesta să nu aibă o vârstă mai mare de 2ore; în acest fel grosimea stratului de beton ce se toarnă şi se

compactează cu previbratoarele va avea o grosime egală aproximativ cu lungimea capului vibrator.

3. Pervibratorul se menţine în beton 20...30s, această durată împreună cu timpul necesar

introducerii şi extragerii lui alcătuind timpul optim de vibrare; pervibratorul nu se menţine în beton în

poziţie fixă, ci se mişcă uşor în sus şi în jos.



4. Pervibratorul se extrage din beton pe direcţia pe care a fost introdus, însă cu viteză mică,

pentru a nu rămâne în urma lui un gol.

Momentul terminării compactării betonului prin vibrare se poate stabili după câteva semne

exterioare cum ar fi: încetarea tasării vizibile a betonului, încetarea eliminării vizibile a bulelor de aer

şi apariţia mortarului de ciment la suprafaţa betonului, care capătă un aspect omogen.

Dacă se continuă vibrarea se produce o scurgere vizibilă a mortarului înspre elementul vibrator,

în jurul căruia apare un lichid aproape fără pietriş (lapte de ciment); acesta este deja un semn de

segregare, care se datorează prelungirii timpului de vibrare.

Stâlpii se vibrează cu vibratoare de cofraj; care se montează pe cofrajul elementului betonat şi

aste alcătuit din: transformator de alimentare cu energia de joasă tensiune (24V) şi din vibratorul

propriu-zis, care înglobează şi motorul, şi excentricele ce produc vibrarea; vibratorul este fixat rigid cu

pene pe o placă metalică prevăzută cu găuri prin care trec buloane cu ajutorul cărora aceasta se prinde

de elementele cofrajului.

Pardoselile se vibrează cu vibratoare de suprafaţă (placa vibratoare). Placa vibratoare este

alcătuită dintr-o tolă cu marginile întoarse în sus, care are fixat pe ea un vibrator similar celui de

cofraj: o tijă cu mâner permite deplasarea plăcii vibratoare pe suprafaţa betonului. Se consideră că

vibrarea s-a terminat, când încep să apară semne de împotmolire.

2.6.3 Protejarea betonului în timpul întăririi: Protejarea betonului împotriva evaporării apei se

realizează prin acoperire cu rogojini sau prin stropire. Nici una din aceste soluţii nu se pot realiza însă

pentru suprafeţele orizontale, atunci când betonul este foarte proaspăt. Această situaţie poate fi

soluţionată prin aplicarea emulsiilor sau soluţiilor de răşini, suficient de suple şi aderente la suprafaţa

betonului proaspăt, care se aplică sub forma unor pelicule foarte subţiri, aceste pelicule dispar prin

evaporarea răşinilor respective.

La fel elementele proaspăt betonate trebuie protejate în prima zi împotriva ploii,

iar în primele trei zile – împotriva şocurilor date de circulaţia oamenilor. Curgerea lentă a betonului

sporeşte foarte mult când betonul este încărcat prea devreme.

2.7 Tehnologia lucrărilor de decofrare a elementelor monolite

Decofrarea este operaţia de demontare a cofrajelor şi se poate face atunci când

acest lucru nu mai prezintă pericol pentru beton. Termenele de decofrare se stabilesc în dependenţă de

următoarele criterii:

1. Părţile laterale (verticale) se decofrează atunci când betonul atinge o rezistenţă suficientă ca să

nu se degradeze în timpul operaţiei de decofrare.



2. Părţile portante (orizontale) se decofrează atunci când betonul poate să reziste, cu un coeficient

de siguranţă corespunzător, la încărcările ce-i revin din greutatea proprie şi eventuale sarcini utile din

perioada de realizare a celorlalte lucrări de construcţie.

Astfel, pentru elementele portante din beton armat rezistenţele la decofrare vor trebui să fie mai

mari decât 0,5R28 din marcă, în cazul deschiderilor sub 2m – mai mari de 0,7*R28, iar pentru

deschiderile mai mari de 2m – cel puţin 0,9R28 din marcă.

Decofrarea elementelor portante se face prin slăbirea penelor, după care urmează îndepărtarea

completă a cofrajelor, care se curăţă imediat de resturile de mortar. Însă pentru a reduce curgerea lentă,

care este mare la betoanele decofrate înainte de obţinerea mărcii, este necesar să se lase după decofrare

popi de siguranţă.

2.8 Tehnologia executării lucrărilor de montare

2.8.1 Ridicarea elementelor prefabricate necesită interpunerea între acestea şi cârligul

mijlocului de ridicare a unor dispozitive, care să asigure o prindere sigură şi reducerea sau chiar

eliminarea eforturilor la care elementul nu este solicitat în exploatare.

Trebuie acordată o atenţie deosebită pieselor din metal înglobate ce servesc pentru agăţarea şi

transportarea elementului. În caz de lipsă a uneia sau a mai multor piese de agăţare sau deteriorarea

acestora, elementul va fi întors la unitatea de producere, care asigură şantierul cu elemente

prefabricate.

2.8.2 Procesul tehnologic de montare a elementelor prefabricate, cuprinde următoarele tipuri de

operaţiuni:

1. Lucrări pregătitoare – constau în verificarea poziţiei reazemelor şi trasarea pe

acestea a axelor, a conturului şi nivelului elementelor ce urmează a fi montate, în aprovizionarea

şantierului cu dispozitive de agăţare-ridicare a elementelor şi a celor pentru fixarea lor provizorie în

poziţie de montaj, precum şi aprovizionarea cu materiale sau semifabricate necesare fixării provizorii

şi celei definitive (profile metalice, mortar, electrozi şi aparate de sudat, etc.).

Pentru stâlpi din metal se verifică suprafeţele şi elementele pe care vor fi montaţi, trasându-se

pe acestea poziţiile celor două axe care se însemnează şi pe stâlpi. În cazurile când stâlpii sunt montaţi

pe pereţi - se verifică axul longitudinal, cel transversal, lăţimea şi nivelul de rezemare.

Pentru elementele de planşeu se verifică pereţilor sau stâlpilor, lăţimea şi nivelul

de rezemare. Toate aceste elemente se marchează pe elementele montate anterior şi pe elementele ce

se montează, pentru a se obţine rapid coincidenţa lor. Accesul muncitorilor antrenaţi în lucrările de

montaj se asigură cu scări speciale cu podest la partea superioară.

2. Aşezarea elementelor pe reazeme constă în agăţarea prefabricatului cu cârligul

dispozitivului de agăţare-ridicare a macaralei, ridicare propriu-zisă şi rotirea sau translarea până



deasupra locului de montaj, coborârea şi aşezarea lentă pe reazeme. În timpul translării elementelor

prefabricate balansul acestora este împiedicat cu ajutorul unor frânghii legate de capetele elementelor

(ambele de aceeaşi parte a lui pentru a împiedica formarea unui cuplu).

Muncitorii care ţin capetele frânghiilor fac şi dirijarea fină a elementului în momentul aşezării.

Mişcările pe care trebuie să le execute macaraua se semnalizează de şeful de echipă care conduce

montajul, în afară de mişcările propriu-zise de aşezare, care supraveghează coincidenţa axelor trasate

pe elementul prefabricat cu cele trasate pe elementul de reazem.

Elementele prefabricate se aşează pe un pat de mortar.

Reglarea nivelului şi poziţiei de rezemare a elementului se verifică în timp ce acesta este agăţat

în cârligul macaralei. Tot în aceeaşi situaţie, elementul fiind însă aşezat pe reazeme, se verifică

aproximativ şi verticalitatea lui, urmând ca aceasta să se regleze definitiv cu ajutorul dispozitivelor

provizorii de menţinere a poziţiei, amintite mai înainte.

Fixarea definitivă a elementelor prefabricate se face după verificarea şi reglarea

definitivă a poziţiei lor; controlul se face cu teodolitul sau nivela. Fixarea

definitivă se face prin sudarea mustăţilor de armatură şi în final prin monolitizarea

îmbinărilor, adică înglobarea lor într-o masă de beton (la plăcile de planşeu).

3. Cerinţe către calitatea şi recepţia lucrărilor

Calitatea lucrărilor trebuie să corespundă exigenţelor actelor normative în vigoare. La recepţia

lucrărilor se prezintă caietul executării lucrărilor, procesele verbale de confirmare a analizelor şi

încercărilor de laborator a materialelor de construcţie utilizate, şi procesele verbale de recepţie a

lucrărilor ascunse.

Verificarea calităţii lucrărilor.

Tabelul 3.1.

Denumir. proceselor destinate verificării

Obiectul verificării

Instrumentul şi metoda verificării

PeriodicitateaResponsabil

pentru verificare

Criteriile tehnice de apreciere a

calităţii1 2 3 4 5 6

Săparea gropii de fundaţii

Unghiul taluzului Şablon; ruletă Pe parcursul execuţiei

Diriginte de şantier

Mărimea taluzului nu se

adm.Dimensiunile

gropiiRuletă, nivelă

teodolit.- // - - // - A, b-0,1m

H - 0,05mArmarea fundaţii-

lor,grinzilor de

fundaţii,

Devierea în plan a axelor de la

poziţia de proiectRuletă metru

Până la betonare

diriginte de şantier;

responsabil tehnic al

beneficiarului

10mm



stâlpilor etc.

Mărimea stratului de protecţie

- // - - // - 5mm

Cofrarea fundaţiilor,grinzilor

de fundaţii,stîlpilor etc.

Poziţia în plan a scuturilor de

cofraj

Ruletă; metru În timpul cofrării


8mm

Verticalitatea scuturilor

Fir cu plumb, ruletă

- // - - // - 5mm-1m20mm-h total

Cotele părţilor inferioare şi superioare a cofrajului

Nivelă, miră- // - - // - 5mm

Rigidizarea scuturilor

vizual După instalarea cofrajului

- // - Nu se permit deformări a cofrajului

Betonarea fundaţiilor,grinzilor

de fundaţiietc

Se verifică lucrabilitatea

amestecului de beton

Conul standard (abrams)

Pe parcursul betonării

Diriginte de şantier;

laborator

Tasarea conului (4-6)

Clasa betonului Presa hidraulică

6-9 epruvete la 20-40m3 de

beton

Laborator 5B

Verticalitatea diafragmelor

Fir cu plumb; ruletă

Imediat după decofrare


15(mm)

Cotele suprafeţelor de

sprijin după betonare

Nivela miră După betonare Diriginte de şantier

4 mm

Hidroizola-rea

suprafeţelor

Umiditatea suprafeţelor

Hidrometru Înainte de începerea lucrărilor

Diriginte de şantier ¿ 10

Calitatea grundului

Vizual Până la Hidroizolarea

- // - Suprafaţa trebuie să fie fără pete şi

fisuriAplicarea

straturilor de Hidroizolaţie

Vizual micrometru

În timpul executării

- // - Se va respecta grosimea straturilor indicate în

proiect

Execuţia umpluturii timpanului

Umiditatea solului umpluturii

Higrometrul În timpul executării lucrărilor


Uopt=9…15

Densitatea pământului

Dispozitiv pentru

măsurarea densităţii

- // - - // - =1,65g/cm3

4. Calculul manoperei lucrărilor. Cota (-8.100)Nr. crt. Denumirea procesului

Unităţi de

măsură

Volum de lucru

Argumentarea normelor

Norma de timp Manopera

Munci- MaşiniMunci- Maşini



tori om-h maş-h tori

om-h maş-h

1 2 3 4 5 6 7 8 9

1

Săparea păm. de cat.I excavatorul cu cupă

inversă(EO – 3322A) cu descărcare în unitate de

transport

100m3 10,8 E2-1-12 p.1a - 8 - 86,4

2 Turnarea patului din beton de egalizare C 3,5 100m2 0,84 E4-1-49 p.1 0, 3 0, 42 0,25 0,35

3 Cofrarea fundaţiilor şi a grinzilor de fundaţie 100m2 1,78 E4-1-34

p.3a 0,4 - 0,71 -

4 Armarea fundaţiei cu plase de armatură 1plasă 20 E4-1-44

tab.2.p.b 0,24 - 4,8 -

5 Armarea fundaţiei cu carcase de armatură 1carcas 20 E4-1-44

tab.2p.b 0,28 - 5,6 -

6Armarea grinzilor de fundaţie cu carcase de

armatură1carcas 14 E4-1-44

tab.2p.b 0,28 - 3,92 -

7 Betonarea fundaţiilor şi a grinzilor de fundaţie 1m3 50,8 E4-1-49

tab.1(1-a) 0,34 - 17,3 -

8 Decofrarea fundaţiilor şi a grinzilor de fundaţie 100m2 1,78 E4-1-37

tab.4 (1-6) 0,11 - 0,2 -

9 Împrăştierea pămîntului cu lopata

100m3 1,1 E2-1-56

p.1a 0,38 - 0,42

10 Compactarea cu maiul mecanic

100m2 1,2 E2-1-59

2a 1,9 - 2,28 -

11 Armarea coloanel. cu carcase de armatură 1carcas 20 E4-1-44

tab.1p(2-a) 0,79 - 15,8 -

12 Cofrarea coloanelor 1m2 76,8 E4-1-34 p2a 0,4 - 30,72 -

13 Betonarea coloanelor 1m3 7,68 E4-1-49 tab.2.p.9 0,89 - 6,84 -

14 Decofrarea coloanelor 1m2 76,8 E4-1-34 p2b 0,15 - 11,52 -

15 Montarea blocurilor F S Buc. 110 E4-1-3 p.2 0,45 0,15 49,5 16,5

16 Armarea grinzilor 1t 3,3 E4-1-46 p.4d 8,7 - 28,71 -

17 Cofrarea grinzilor 1m2 124,6 E4-1-34 p.1g 0,28 - 34,89 -

18 Cofrarea planşeului 1m2 216 E4-1-34 P1a 0,37 - 79,92 -

19 Armarea planseului t 2,3 E4-1-46 p.7v 16 - 36,8 -

20 Betonarea grinzilor 1m3 22,4 E4-1-49 p.9 0,89 0,45 19,94 10,08

21 Betonarea planseului 1m3 38,88 E4-1-49 p10 1,30 0,65 50,54 25,27

22 Decofrarea grinzilor 1m2 124,6 E4-1-34 p.1d 0,13 - 16,2 -

23 Decofrarea planşeului 1m2 216 E4-1-34 1b 0,15 - 32,4 -

24 Betonarea pardoselei subsolului 1m2 244,8 E4-1-49

tab.2 p.15 0,57 0,29 139,54 70,99



Cota (-3.950)


tab.1p(2-a) 0,79 - 15,8 -

26 Cofrarea coloanelor 1m2 113,6 E4-1-34 p2a 0,4 - 45,44 -

27 Betonarea coloanelor 1m3 11,36 E4-1-49 tab.2.p.9 0,89 - 10,11 -

28 Decofrarea coloanelor 1m2 113,6 E4-1-34 p2b 0,15 - 17,04 -

29 Cofr. scărilor de acces subs. 1m2 31,2 E4-1-34 p.a. 0,91 - 28,4 -

30 Armarea scărilor t 0,58 E4-1-46 p13v 38,5 - 22,33 -

31 Betonarea scărilor 1m3 4,5 E4-1-49 p10 1,3 - 5,85 -

32 Decofrarea scării 1m2 31,2 E4-1-34 p-b 0,24 - 7,48 -


34 Cofrarea grinzilor 1m2 124,6 E4-1-34 p.1g 0,28 - 34,89 -



37 Betonarea grinzilor 1m3 22,4 E4-1-49 p.9 0,89 0,45 19,94 10,08

38 Betonarea planseului 1m3 32,4 E4-1-49 p10 1,30 0,65 42,12 21,06

39 Decofrarea grinzilor 1m2 124,6 E4-1-34 p.1d 0,13 - 16,2 -

40 Decofrarea planşeului 1m2 216 E4-1-34 1b 0,15 - 32,4 -

41 Executarea pereţilor autoportanţi din zidărie 1m3 48,99 SNIP4-2-82 3,61 - 176,9 -

42Executarea pereţilor

despărţitori din zidărie ½ caramidă

1m3 3,34 E3-3,tab.3,3-б 3,2 - 10,69 -

43 Hidroizolarea pereţilor exteriori 100m2 1,08 E11-37 .4b 10 - 10,8 -

44 Executarea umpluturii în exterior cu buldozerul 100m3 1,2 E2-1-34 - 1,03 - 1,24

45 Compactarea pământului umpluturii 100m2 1,3 E2- 1-59

tab.3 (2a) 1,9 - 2,47 -

Total: 1233,1 248,1

5. Graficul executării lucrărilor. Cota (-8.100)

Nr. crt. Denumirea procesului

Unităţi de

măsură

Volum de lucru

Manopera SpecificaţiiMunci-

toriom-h

Maşini maş-h

Componenţa echipei

DurataSchim. (ore)

1 2 3 4 5 6 7 8



1

Săparea păm. de cat. I excavatorul cu cupă invers cu descărcare în unitate de

transport

100m3 10,8 - 86,4 MaşinistC6-1, C4-1 5,4

2 Turnarea patului din beton de egalizare B3,5 100m2 0,84 0,25 0,35 MaşC6-1;

Bet C4-1;C2-1 (0,125)

3 Cofrarea fundaţiilor şi a grinzilor de fundaţie 100m2 1,78 0,71 - Tîmplar

cat.C4-2, C2-2 (0,18)

4 Armarea fundaţiei cu plase de armatură 1plasă 20 4,8 - Fierar. C4-2

Fierar. C2-2 0,15

5 Armarea fundaţiei cu carcase de armatură 1carcas 20 5,6 - Fierar. C4-2

Fierar. C2-2 0,18


armatură1carcas 14 3,92 - Fierar. C4-2

Fierar. C2-2 0,12

7 Betonarea fundaţiilor şi a grinzilor de fundaţie 1m3 50,8 17,3 - Beton.C4-1,C2-1. 1,08

8 Decofrarea fundaţiilor şi a grinzilor de fundaţie 100m2 1,78 0,2 - Tîmplar

C3-1;C2-1; (0,1)

9 Împrăştierea pămîntului cu lopata

100m3 1,1 0,42 - Săp C1-2 0,026

10 Compactarea cu maiul mecanic

100m2 1,2 2,28 - Săp C3-1 0,28

11 Armarea coloanelor cu carcase de armatură 1carcas 20 15,8 - Fierar- C4-1

Fierar C2-3 0,49

12 Cofrarea coloanelor 1m2 76,8 30,72 - Tîmplarcat.C4-3, C2-3 0,64

13 Betonarea coloanelor 1m3 7,68 6,84 - MaşC6-1;Beton.4-2; 0,43

14 Decofrarea coloanelor 1m2 76,8 11,52 - Tîmplar C2-1;C3-1; 0,72

15 Montarea blocurilor F S Buc. 110 49,5 16,5MaşC6-1;

Zidar5-1, 4-1, 3-1.

2,06

16 Armarea grinzilor 1t 3,3 28,71 - Fierar- C4-2Fierar C2-3 0,72

17 Cofrarea grinzilor 1m2 124,6 34,89 - TîmplarC6-1;C3-1. 2,18

18 Cofrarea planşeului 1m2 216 79,92 - TîmplarC6-2;C3-2. 2,5

19 Armarea planseului t 2,3 36,8 - Fierar- C4-1Fierar C2-3 1,15

20 Betonarea grinzilor 1m3 22,4 19,94 10,08 MaşC6-1;Beton.4-2; 1,25

21 Betonarea planşeului 1m3 38,88 50,54 25,27 MaşC6-1;Beton.4-2; 3,16

22 Decofrarea grinzilor 1m2 124,6 16,2 - TîmplarC3-1;C2-1; 1,01

23 Decofrarea planşeului 1m2 216 32,4 - TîmplarC3-1;C2-1; 2,03

24 Betonarea pardoselei 1m2 244,8 139,54 70,99 MaşC6-1; 5,81



subsolului Beton.4-3;Cota (-3.950)

25 Armarea coloanelor cu carcase de armatură 1carcas 20 15,8 - Fierar- C4-1

Fierar C2-3 0,49

26 Cofrarea coloanelor 1m2 113,6 45,44 - Tîmplarcat.C4-3, C2-3 0,95

27 Betonarea coloanelor 1m3 11,36 10,11 - MaşC6-1;Beton.4-2; 0,63

28 Decofrarea coloanelor 1m2 113,6 17,04 - Tîmplar C2-1;C3-1; 1,07

29 Cofr. scărilor de acces în subs. 1m2 31,2 28,4 - Tîmplar

C6-1;C3-1. 1,78

30 Armarea scărilor t 0,58 22,33 - Fierar C5-1;C2-1. 1,4

31 Betonarea scărilor 1m3 4,5 5,85 - Beton.C4-2;C2-2 0,18

32 Decofrarea scării 1m2 31,2 7,48 - Tîmplar C3-2; 0,46

33 Armarea grinzilor 1t 3,3 28,71 - Fierar- C4-2Fierar C2-3 0,72

34 Cofrarea grinzilor 1m2 124,6 34,89 - TîmplarC6-1;C3-1. 2,18

35 Cofrarea planşeului 1m2 216 79,92 - TîmplarC6-2;C3-2. 2,5

36 Armarea planseului t 2,3 36,8 - Fierar- C4-1Fierar C2-3 1,15

37 Betonarea grinzilor 1m3 22,4 19,94 10,08 MaşC6-1;Beton.4-2; 1,25

38 Betonarea planşeului 1m3 32,4 42,12 21,06 MaşC6-1;Beton.4-2; 2,63

39 Decofrarea grinzilor 1m2 124,6 16,2 - TîmplarC3-1;C2-1; 1,01

40 Decofrarea planşeului 1m2 216 32,4 - TîmplarC3-1;C2-1; 2,03

41 Executarea pereţilor autoportanţi din zidărie 1m3 48,99 176,9 - Zidar C4-1,

C2-1 11,06

42Executarea pereţilor


1m3 3,34 10,69 - Zidar C4-1,C2-1 0,67

43 Hidroizolarea pereţilor exteriori 100m2 1,08 10,8 - Izolator

C4-2;C3-2; 0,34

44 Executarea umpluturii în exterior cu buldozerul 100m3 1,2 1,24 - Maşinist

C6-1 0,16

45 Compactarea pământului umpluturii 100m2 1,3 2,47 - Maşinist

C6-1 0,3

6.1 Necesitatea în echipament tehnologic

Nr.crt. Denumirea

Tipul parametrii

tehniciCantitat

ea Destinaţia

1 2 3 4 5



I Mecanisme1 Excavator ЭО-3322А 1 Săparea gropii de fundaţie

2 AutobasculantăKAMAZ-

54102Q=11T 2 Transportarea amestecului de beton, solului excavat şi pietrişul

3 Autobasculantă ZIL-555 1 Transportarea schelelor

4 Macara pe şenile МКГ-40 1 Ridicarea şi deplasarea sarcinilor (blocuri, carcase, beton…)

5 Autobasculantă KAMAZ-54102Q=11T 1

P / u transportarea planşeelor prefabricate şi blocurilor de

fundaţieII Inventar

6 Bene pentru beton BPV - 1 2 P / u depozitare şi transportarea betonului

7 Dispozitiv de ridicarea cu 4 cabluri

USK –5 Q=5t 1 Ridicarea şi transportarea

materialelor cu macaraua

8 Trişă de instrumente de lăcătuşărie m = 5kg 2 P /u instalarea cofrajului

9 Vas pentru emulsie V = 30l 2 P /u păstrarea emulsiei

10 Vas – termos V = 50l 2 P /u transportarea amestecului bituminos

11 Podină L = 1200b = 780 - Amplasarea muncitorilor în

timpul betonăriiIII Mijloace de mecanizare mică

12 Mai electromecanic I A - 4502 1 Compactarea solului în spaţii înguste

13 Pervibrator IV - 47 1 Compactarea betonuluiIV Utilaj energetic

14 Transformator coborâtor IV – 4 U =36v 1 Coborârea tensiunii 200 la 36V

V Instrumente manuale

15 Ciocan de lăcătuşărie STAS 23,10-77; m=0,8kg 4 P /u cofrare şi decofrare

16 Lopată LS2 4 Curăţirea coşurilor, benelor

17 Hârleţ STAS-362077 2 Îndreptarea terenului s. a.

18 Rangă LM.20 2 Executarea lucrărilor de cofrare şi montare

19 Baros STAS 11402-83 2 Lucrări de cofrare, armare şi

montare20 Perii - 2 Vopsirea suprafeţelor cu masticVI Mijloace de măsurare21 Fir cu plumb OT - 400 2 Verificarea verticalităţii

22 Teodolit 2T - 30 1 Măsurarea unghiurilor, şi verificarea verticalităţii

23 Nivelă NV – 3 1 Determinarea cotelor punctelor24 Miră de nivelment RCS - 4 1 - // -

25 Con standard. (Abrams)H=300mm D1=100mm D2=200mm

1 Determinarea lucrabilităţii amestecului de beton

26 Ruleta de metal STAS 73 –02.88 1 Determinarea dimensiunilor

golurilror



27 Higrometru - 1 Determinarea umidităţii

28 Con standard - 1 Determinarea lucrabilităţii mortarului

VII Mijloace de securitate

29 Cască de protecţie -P /u

fiecare muncitor

Protecţie

Necesitatea în materiale

Tabelul 6.2.

Nr.crt. Denumirea materialului

Date iniţiale

Necesitatea în materiale

Unităţi de

măsură

Volumul de lucru în

unităţi normative

Norma de consum

1 2 3 4 5 61 Beton C 15 100m3 1,9 102m3 194 m3

2 Structuri de cofraj metalice şi elemente de prindere, fixare, stabilizare - - - 20,7 t.

3 Scuturi de cofraj din lemn - - - 417,4 m2

4 Emulsie unguent pentru cofraj 100m3 1,9 231,7kg 440,2 kg5 Blocuri de fundaţie din beton armat

FS4FS4-12FS4-8

100buc.100buc.100buc.

0,50,180,42

100buc.100buc.100buc.

50 buc.18 buc.42 buc.

6 Mortar M-100 100buc. 1,1 6,6 m3 7,26 m3



7 Armatură din oţel-beton 6AI,10AIII,12AIII,16AIII şi

25AIII- - - 15,38t

8 Beton C15 p/u pardosea 100m2 2,45 20,4m3 49,98 m3

9 Mastic bituminos fierbinte 100m2 1,08 240kg 259,2kg10 Emulsie bituminoasă 100m2 1,08 45kg 48,6kg

7. Tehnica securităţii

Toate lucrările de construcţie – montaj se vor efectua cu respectarea strictă a următoarelor

cerinţe ale СНиП III-4-80 “Tehnica securităţii în construcţie”:

7.1 Măsuri de tehnica securităţii la exploatarea maşinilor şi mecanismelor de construcţie7.1.1 Organizaţia cărei îi aparţin maşinile şi utilajele de transport specializate, de construcţie e obligată

să le asigure asistenţa tehnică necesară în corespundere cu instrucţiunile uzinei ce le-a fabricat.

7.1.2 În timpul transportării elementelor prefabricate şoferul unităţii de transport este obligat să

respecte regulile de circulaţie în vigoare.

7.1.3 Spre a evita căderea elementelor transportate în timpul mişcării unităţii de transport, elementele

se fixează dacă este necesar în conformitate cu regulile în vigoare de transportare a elementului dat.

7.1.4 Este interzis de a transporta muncitori în unităţi de transport destinate transportului de: materiale

de construcţie, elemente prefabricate, etc.

7.1.5 Muncitorii se transportă la locul de muncă în unităţi de transport special amenajate în acest scop.

7.2 Măsuri de tehnica securităţii la executarea lucrărilor de terasament

7.2.1 Înainte de a începe lucrările de terasament, în cazul când în apropierea şantierului se află reţele

subterane de alimentare cu energie electrică, gaz, apă, agent termic, etc., e necesar de a elabora cu

acordul sau participarea întreprinderilor ce exploatează aceste reţele, măsuri de asigurare a tehnicii

securităţii a muncitorilor – instalând semnalizatoare în locurile de amplasare a reţelelor.

7.2.2 În cazurile când şantierul de construcţie se află într-o zonă urbană: în

apropierea caselor de locuit, a locurilor de circulaţie a pietonilor, a transportului, e necesar de a instala

pe perimetrul şantierului împrejmuiri de protecţie conform ГОСТ 2304 – 78. Pe împrejmuiri e necesar

de agăţat panouri cu inscripţii de avertizare, iar în perioada nocturnă – semnalizatoare cu iluminare.

7.2.3 La săparea gropii de fundaţie cu descărcarea în depozit sau în rambleu, distanţa minimă de la

muchia gropii de fundaţie până la locul de depozitare nu trebuie să depăşească 0.5m.



7.2.4 La deplasarea mecanismelor (macara, autobasculantă ) în apropierea părţii superioare a taluzului

gropii de fundaţie e necesar de respectat distanţa de siguranţă, de la cel mai apropiat suport al

mecanismului până la taluzul gropii de fundaţie, nu mai puţin de 1.5m.

7.2.5 La săparea gropii de fundaţie cu descărcarea pământului excavat în unităţi de transport,

descărcarea cupei excavatorului se va efectua din părţile laterale sau din partea din spate a

autobasculantei.

7.2.6 Înainte de a fi executate orice lucrări de către muncitori în incinta gropilor de fundaţie cu

h>1.3m – e necesar de a efectua verificări privind stabilitatea taluzului gropii de fundaţie şi a

sprijinirilor.

7.3 Măsuri de tehnica securităţii la executarea lucrărilor de betonare

7.3.1 Muncitorii trebuie să fie asiguraţi cu haine speciale, mănuşi, încălţăminte, care protejează de

diferiţi factori ce au loc în timpul proceselor tehnologice de construcţie.

7.3.2 Muncitorii care sânt antrenaţi în lucrările de betonare la înălţime sunt legaţi cu centuri de

siguranţă.

7.3.3 Instrumentele şi utilajele trebuie să corespundă normelor în vigoare şi sunt verificate de

dirigintele de şantier.

7.3.4 Instalarea cofrajelor se face conform proiectului.

7.3.5 Este interzis de a amplasa pe cofraje sarcini ce nu sunt prevăzute de proiectul de executare a

lucrărilor.

7.3.6 La începutul fiecărui schimb se verifică starea cofrajelor şi a vaselor în care se transportă

betonul.

7.3.7 Distanţa de la locul de betonare până la extremitatea de jos a benei cu beton nu trebuie să

depăşească 1m - pentru planşeele, rigle, monolite şi 3m – pentru pereţi, coloane monolite etc.

7.3.8 Înaintea punerii în operă a amestecului de beton, e necesar de a verifica starea cofrajului din

punct de vedere al rezistenţei şi stabilităţii. Neajunsurile ce sunt depistate trebuie lichidate înaintea

punerii în operă a amestecului de beton.

7.3.9 În timpul compactării betonului cu pervibratorul, nu se admite mişcarea lui de cablurile ce-l

alimentează cu energie electrică, iar în cazul când e necesar de a schimba pervibratorul de la un loc de

muncă la altul, el trebuie deconectat.

7.3.10 Demontarea cofrajului se face numai după ce betonul din îmbinarea cofrată a atins rezistenţa de

decofrare.

7.4 Măsuri de tehnica securităţii la executarea lucrărilor de sudare



7.4.1 La executarea lucrărilor de sudare este interzis de a conecta utilajele de sudare la reţele ce nu

corespund capacităţii de lucru a utilajelor, în calitate de reţele provizorii.

7.4.2 Siguranţele punţilor de dirijare a utilajelor, în timpul montării trebuie să fie scoase din circuitele

lor.

7.4.3 În timpul încercării utilajelor pentru verificarea lor dacă funcţionează, de utilaj se agaţă o placă

ce avertizează muncitorii că în reţeaua electrică la care este unit utilajul este tensiune.

7.4.4 La transformatoarele ce sunt utilizate în reţelele electrice de la şantier, trebuie să se execute

legătura cu pământul.

7.4.5 E interzis de a efectua alte lucrări în zona de sudare şi în zona de sub tronsonul în care se execută

lucrările de sudare.

7.4.6 În raza de 5m de la locul unde se petrec lucrări de sudare, e necesar de a lua toate materialele

uşor inflamabile.

7.4.7 E necesar de a lua măsuri de protecţie a cablurilor aparatului de sudare, în timpul executării

lucrărilor de sudare.

7.4.8 Sudorii trebuie să fie asiguraţi cu haine speciale, mănuşi, încălţăminte, măşti pentru protecţia

feţei.

7.5 Măsuri de tehnica securităţii la executarea lucrărilor de hidroizolare

7.5.1 Persoanele care sunt implicate în executarea lucrărilor de hidroizolare cu amestecuri din

componenţa cărora fac parte substanţe uşor inflamabile, sau toxice, trebuie să fie asigurate cu

echipament special, ce le va asigura protecţia adecvată contra acţiunii substanţelor toxice.

7.5.2 Transportarea masticului bituminos fierbinte la locul de executare a lucrărilor de hidroizolare, se

va efectua în vase de forma unui trunchi de con cu baza mică în partea superioară (manual) şi prin

furtun(mecanizat).

7.5.3 Se interzice de a pune în operă mastic bituminos cu t>1800c, termosul trebuie să fie înzestrat cu

termometru.

7.5.4 La prepararea grundului, care constă din dizolvant şi bitum, e necesar de turnat bitumul în

dizolvant. Se interzice turnarea dizolvantului în bitumul fierbinte.

7.6 Măsuri de tehnica securităţii la exploatarea macaralei

7.6.1 Nu se admite lăsarea macaralei cu motorul în funcţiune fără supraveghere.

7.6.2 La sfîrşitul schimbului nu se admite lăsarea sarcinii în cîrligul macaralei.

7.7 Măsuri de tehnica securităţii la lucrările de montare



7.7.1 Pe sectoarele unde au loc lucrările de montare nu se admite executarea altor lucrări şi aflarea

persoanelor străine.

7.7.2 Procedeele de agăţare a elementelor prefabricate sau utilajului trebuie să asigure transportarea lor

la locul de instalare în poziţie de apropiată de poziţia prevăzută în proiect.

7.7.3 Se interzice ridicarea elementelor din beton armat fără urechi de montare sau rupere ce asigură

agăţarea şi montarea lor corectă.

7.7.4 Elementele sau utilajul ce se montează vor fi menţinute în potriva legănării sau rotirii cu ajutorul

cablurilor flexibile.

7.7.5 Categoric este interzisă ridicarea oamenilor cu macaraua.

7.7.6 În timpul întreruperilor de lucru nu se admite lăsarea elementelor ridicate în stare suspendată.

8. Indicii tehnico – economici

Tabelul 8.1.

Nr.crt. Denumirea indicelui U.M. Cantitatea

1 Manopera muncitorilor Om /h 1233,1

2 Manopera maşinilor Mas /h 248,1

3 Durata executării lucrărilor zile 44

1. FIŞA TEHNOLOGICĂ PENTRU REALIZAREA SUPRASTRUCTURII CLĂDIRII.

2. Domeniul de aplicare. Fişa tehnologică este elaborată pentru realizarea suprastructurii cladirii proiectate:” Construcţia blocului locativ S+P+3E din str. Ciocirliei 1A, or.Chişinău”. În complexul de lucrări sunt incluse următoarele lucrări:realizarea coloanelor monolite din beton armat;



realizarea centurii antiseismice monolite din beton armat;montarea blocurilor de venilare prefabricate; betonarea planşeului monolit din beton armat;executarea scarilor monolite; executarea zidăriei pereţilor din blocuri mici de calcar;executarea peretilor despartitori.

2. Tehnologia şi realizarea lucrărilor

2.1 Transportarea şi depozitarea materialelor. Materialele de construcţie:blocuri mici de calcar, cărămidă si alte materiale se transportă la şantier cu autobasculanta ZIL – 555. Amestecul de beton şi mortar sunt aduse la şantier cu ajutorul automalaxorului КамАЗ-6460 (bena-9t). Blocurile prefabricate pentru ventilare se transportă cu autobasculanta КамАЗ-54102. Materialele se depozitează în locurile special amenajate pentru depozitarea acestora. Suprafeţele depozitate trebuie să fie rigide şi cu înclinaţie nu mai mare de 1% - 2% (pentru evacuarea apelor de suprafaţă). 2.2 Organizarea lucrărilor.

2.2.1. Succesiunea tehnologică de executare a lucrărilor:armarea coloanelor monolite;cofrarea coloanelor monolite ;betonarea coloanelor monolite;decofrarea coloanelor monolite;cofrarea grinzilor monolite;armarea grinzilor monolite;betonarea grinzilor monolite;montarea blocurilor prefabricate pentru ventilare;cofrarea planşeelor;armarea planşeelor;betonarea planşeelor;decofrarea grinzilor monolite si planşeelor;cofrarea scarilor;

armarea scarilor;betonarea scarilor; executarea zidariei din blocuri de beton celular;executarea peretilor despartitori din zidarie;

2.2.2. Organizarea circuitelor macaralei.

Macaraua pe şenile MKГ-40 va deservi şantierul de construcţie din mai multe poziţii în dependenţă de raza de acţiune a ei.

2.3. Tehnologia proceselor.

După executarea scheletului structurii (armarea, cofrarea si betonarea coloanelor şi grinzilor), se montează blocurile prefabricate pentru ventilare apoi se cofrează, armează şi betonează planseul, după care se execută pereţii de închidere (umplutură) din blocuri de beton celular.



2.3.1. Armarea elementelor monolite.

Coloanele se armează cu carcase cu armatura longitudinala 4ø25 A–III şi etrieri de ø8 A–I. Distanţa dintre barele carcasei este aceeasi. În timpul armării se va evita deformarea carcaselor şi se va asigura perpendicularitatea etrierilor pe bare. Instalarea carcaselor se efectuiază cu macaraua de echipa de oţelari cu calificarea III şi II. Armarea grinzilor se efectuiază diferit in dependenta de configuratia sectiunii transversale a acesteia .

Planseul monolit se armeaza cu 2 plase .

2.3.2. Cofrarea elementelor monolite.

Cofrarea coloanelor. Cofrarea coloanelor se va începe după ce betonul planseului inferior v-a atinge 70% din rezistenţa de proiect.Elementele cofrajului sînt aduse la şantier cu autobasculanta şi depozitate în zona executării lucrărilor. Suprafaţa depozitului trebuie să fie nivelată şi rigidă petru evitarea deformării scuturilor de cofraj. Înainte de instalarea în poziţie de proiect pe plinul scutului se aplică o soluţie de unguient sau motorină. Scuturile se amplasează în poziţie de proiect în confomitate cu schemele de cofrare a suprafeţelor coloanelor. Scuturile învecinate se îmbină între ele cu buloane sau sîrmă. Pentru solidarizarea scuturilor se utilizează chingi de inventar iar petru asigurarea stabilităţii ─ contra fişe. Pe parcursul lucrării de cofrare se verifică alinierea şi verticalitatea scuturilor.

Cofrarea grinzilor.Cofrajului grinzilor se execută din lemn cu lăţimea cofrajului de pina la 0,5 m, in dependenta de

latura grinzii cofrata, şi grosimea de 0,04 m. Pentru respectarea stratului de protecţie se instalează distanţieri din masă plastică sau metal. Pînă la betonare se verifică poziţionarea şi rigiditatea cofrajului. 2.3.3. Betonarea elementelor monolite.

Se execută după schema macara─bena─construcţie, macaraua deplasîndu-se de o parte a construcţiei. La betonarea construcţiei vor fi respectate următoarele reguli de punere în operă a amestecului de beton: Amestecul de beton se aşează în construcţie în straturi orizontale cu grosimea maximă a fiecărui strat de 0,5 m.

În cazul cînd înălţimea de cădere este mai mare de 2 m, întroducerea betonului în construcţie se va efectua cu ajutorul unui burlan (pîlnie).

Compactarea se va efectua cu vibratoare cu interferenţa razelor de lucru. Vibratorul se introduce în amestecul de beton perpendicular suprafeţei libere a stratului compactat. Extragerea vibratorului din amestec se efectuează lent.Lucrabilitatea amestecului de beton trebuie să fie TC=4...6 cm.În timpul betonării se verifică cota superioară a coloanei.

2.3.4. Decofrarea elementelor monolite.

Decofrare se efectuează când rezistenţa betonului atinge 0,3R28. de regulă în condiţii de temperaturi 15─300C, această durată este de 2─4 zile. În timpul decofrării trebuie să fie evitate şocurile şi alţi factori nefavorabili.



2.3.5. Măsuri de întreţinere a betonului.

După finisarea betonării se interzice şocarea elementelor betonate, depozitarea pe rigle monolite şi alte elemente betonate a sarcinilor. Suprafeţele libere se vor acoperi cu peliculă de polietelenă. După decofrare suprafeţele betonate se stropesc cu apă peste fiecare 4 ore şi odată noaptea în timp de 7 zile, şi nu mai puţin de trei ori în 24 ore în următoarele 10 zile.

2.3.6. Executarea zidăriei din blocuri de beton celular.

Zidăria se execută din blocuri de beton celular pe mortar M – 25Cu T:C=6÷8 cm şi demensiunile zidăriei fiind de: 300x500x250.La punerea în operă a blocurilor de beton celular trebuie să fie curăţate de praf şi umede. Se va

respecta ţeserea rosturilor cu 1/2÷1/3 blocuri de beton celular. Obligatoriu trebuie de asigurat umplerea rosturilor. Pentru executarea zidăriei la înălţimea >1,2m de la pardoseală se utilizează schelele. Benele cu mortar şi paletele cu blocuri de beton celular se transportă din depozit la locul de punere în operă cu macaraua.

Rosturile dintre elementele portante a scheletului (rigle,coloane) si zidarie de umplutura se vor umple cu material elastic. Zidaria se va fixa cu elemente metalice la coloane in 3 locuri pe verticala si la rigle cu intervalul de 2 m pe portiunea fara goluri.

Zidăria pereţilor se execută cu echipa de zidari cu calificarea IV şi a III.

3. Cerinţele către calitate şi recepţia lucrărilor.

Calitatea lucrărilor trebuie să corespundă cerinţelor actelor normative în vigoare. Criteriile tehnice şi mijloacele de control ale proceselor sunt indicate în tabela 3.1.

La recepţia lucrărilor se prezintă caietul executării lucrărilor, procese verbale de confirmare a analizelor şi încercărilor de laborator a materialelor de construcţie utilizate şi procesele verbale de recepţie a lucrărilor ascunse. Se prezinta in forma tabelara: Tab.1

Tabel.1

Denumirea proceselor destinate verificării

Obiectul supus verificării

Instrumente şi metoda verificării

Periodicitatea verificării

Responsabil pentru verificare

Criteriile de apreciere a calităţii

1 2 3 4 5 6



Zidăriapereţilor

Examinarea stării suprafeţelor

Vizual Înainte de execuţie


Interzisă folosirea celor acoperite cu praf şi impurităţi

Ţeserea rosturilor Vizual În timpul

execuţieiDiriginte de şantier

1/2bloc de calcar, 1/2cărămidă în lungul peretelui

Grosimea rosturilor orizontale şi verticale

MetruÎn timpul execuţiei Diriginte de

şantier

Rostul orizontal+5mm, rostul vertical-2mm

Dimensiunile golurilor Metru

În timpul execuţiei Diriginte de

şantier ±20mm

Grosimea zidăriei Metru


şantier ±10mm

Orizontalitatea rosturilor

Metru, nivelă


şantier 2 mm/1 m

Verticalitatea rosturilor

Metru, fir cu plumb


şantier

±20mm pentru etaj, +50, -20 pentru clăd.

Verticalitatea muchiilor

Metru, fir cu plumb


şantier 3mm/1m

Planietatea suprafeţelor

Metru, dreptar


şantier 3mm/1m

Armarea elementelormonolite

Devierea de la pozitia de proiect a carcaselor (plaselor)

Metru, ruletă

Pînă la betonare

Diriginte de şantier, responsabil tehnic al beneficiarului

±10mm

Mărimea stratului de protecţie

Metru, ruletă

Pînă la betonare

Diriginte de şantier, responsabil tehnic al beneficiarului

±5mm

Continuare Tabelul 1Denumirea proceselor destinate verificării

Obiectul supus verificării

Instrumente şi metoda verificării

Periodicitatea verificării

Responsabil pentru verificare

Criteriile de apreciere a calităţii

1 2 3 4 5 6Cofrarea



elementelor monolite

Poziţionarea în plan a scuturilor

Metru, ruletă

În timpul cofrării

Diriginte de şantier ±8mm

Verticalitatea scturilor

Ruletă, fir cu plumb

În timpul cofrării


+5mm/1m, +20mm pe toată înălţimea

Cotele părţii superioare şi inferioare a cofrajului

Nivelă, miră

În timpul betonării Diriginte de

şantier ±5mm

Rigiditatea scuturilor Vizual

După instalarea cofrajelor


Nu se admit deformări şi deplasări ale cofrajului

Betonarea elementelor monolite

Lucrabilitatea amestecului de beton

Conul standar

Pe parcursul betonării

Diriginte de şantier, laborantul

Tasarea conului TC=4─6mm

Clasa betonului

Presa hidraulică

6─9epruv. La 20-40m3beton Laborant ±5%din clasa

betonuluiVerticalitatea pereţilor

Fir cu plumb

Imediat după decofrare


Cotele suprafeţelor de sprijin

Nivelă, miră

După betonare


Montarea blocurilor de ventilare

Devierea dimensiunilor elementelor

Metru Înainte de montare Maistru

L=±8mm B=±5mm H=±5mm

Variaţia cotelor suprafeţelor pe un sector

Nivelă, miră

În timpul montării


Variaţia cotei de jos a 2 elemente învecinate

Metru În timpul montării


Variaţia cotei de sus a 2 elemente învecinate

Metru, nivelă

În timpul montării


Lucrabilitatea amestecului de mortar

Conul standar

În timpul execuţiei Laborantul

Tasarea conului TC=4─6mm

4.Calculul manoperei lucrărilor: Cota 0.000 Tabelul 2

Nr.

Denumirea proceselor

Unit.Măs.


Cantit.Norma Manopera

Om·h Mas·h Om·h Mas·h



1 2 3 4 5 6 7 8 9

1Instalarea carcaselor pentru stîlpi

1carc. E4–1–44 tab 2, p.v 25 0,79 – 19,8 –

2 Cofrarea stîlpilor 1m2 E4–1–34 tab 3, p.2а 128 0,4 – 51,2 –

3 Betonarea stîlpilor 1m3 E4–1–49

tab 2, p.2 12,8 1,5 – 19,2 –

4 Decofrarea stîlpilor 1m2 E4–1–34

tab 3, p.2b 128 0,15 – 19,2 –

5Instalarea carcaselor pentru grinzi

1buc E4–1–44tab 2, p.v 30 0,79 – 23,7 –

6 Cofrarea grinzilor 1m2 E4–1–34

tab 4, p.1g 124,7 0,28 – 34,9 –

7Betonarea grinzilor (treapta 1)

1m3 E4–1–49 tab 2, p.2 15,4 1,5 – 23,1 –

8Montarea blocurilor de ventilare

buc E4–1–14p.2а 2 2 0,5 4 1

9 Cofrarea planşeului 1m2 E4–1–34

tab 5, p.3а 313,8 0,22 – 69,04 –

10

Instalarea plaselor de armatura pentru planşeu

1pl. E4–1–44tab.1, p.1a 62 0,42 – 26,04 –

11

Betonarea planşeului grinzilor (treapta 2)

1m3 E4–1–49tab.2p.15 59,4 0,57 – 33,9 –

12 Decofrarea grinzilor 1m2 E4–1–34

tab.4, p.1d 124,7 0,13 – 16,2 –

13 Decofrarea planşeului 1m2 E4–1–34

tab.5, p.3b 313,8 0,09 – 28,2 –

14 Cofrarea scărilor 1m2 E4–1–34tab.8, p.a 33,8 0,91 – 30,8 –

15

Instalarea plaselor de armatura pentru scări

1plas. E4–1–44p.3а 12 1 – 12 –

16 Betonarea scărilor 1m3 E4–1–49

tab.4, p.2 4,4 4,5 – 19,8 –

17 Decofrarea scărilor 1m2 E4–1–34

tab.8, p.b 33,8 0,15 – 5,1 –

18

Executarea pereţilor de umplutură din zidarie de beton celular

1m3 E 43-6p 1,b 39,8 2,1 – 83,6 –



19

Executarea pereţilor despărţitori din zidarie

1m2 E3–12, p.2 106,9 0,66 – 70,6 –

∑ 590,38 1

Cota 3.300

Nr.


Unit.Măs.




1 2 3 4 5 6 7 8 9


1carc. E4–1–44 tab 2, p.v 20 0,79 – 15,8 –

2 Cofrarea stîlpilor 1m2 E4–1–34 tab 3, p.2а 102,4 0,4 – 40,96 –


tab 2, p.2 10,24 1,5 – 15,36 –


tab 3, p.2b 102,4 0,15 – 15,36 –


1buc E4–1–44tab 2, p.v 27 0,79 – 21,3 –


tab 4, p.1g 136,8 0,28 – 38,3 –


1m3 E4–1–49 tab 2, p.2 14,1 1,5 – 21,15 –


buc E4–1–14p.2а 5 2 0,5 10 2,5


tab 5, p.3а 302,8 0,22 – 66,6 –

10


1pl. E4–1–44tab.1, p.1a 58 0,42 – 24,4 –

11

Betonarea planşeului, grinzilor (treapta 2)

1m3 E4–1–49tab.2p.15 48,4 0,57 – 27,6 –


tab.4, p.1d 136,8 0,13 – 17,8 –


tab.5, p.3b 302,8 0,09 – 27,3 –


15


1plas. E4–1–44p.3а 12 1 – 12 –




tab.4, p.2 4,4 4,5 – 19,8 –


tab.8, p.b 33,8 0,15 – 5,1 –

18


1m3 E 43-6p 1,b 45,6 2,1 – 95,8 –

19


1m2 E3–12, p.2 294,7 0,66 – 194,5 –

∑ 699,93 2,5

Cota 6.600

Nr.


Unit.Măs.




1 2 3 4 5 6 7 8 9


1carc. E4–1–44 tab 2, p.v 20 0,79 – 15,8 –



tab 2, p.2 10,24 1,5 – 15,36 –


tab 3, p.2b 102,4 0,15 – 15,36 –


1buc E4–1–44tab 2, p.v 27 0,79 – 21,3 –


tab 4, p.1g 136,8 0,28 – 38,3 –


1m3 E4–1–49 tab 2, p.2 14,1 1,5 – 21,15 –


buc E4–1–14p.2а 6 2 0,5 12 3


tab 5, p.3а 302,8 0,22 – 66,6 –

10


1pl. E4–1–44tab.1, p.1a 58 0,42 – 24,4 –

11 Betonarea planşeului,

1m3 E4–1–49tab.2p.15

48,4 0,57 – 27,6 –



grinzilor (treapta 2)


tab.4, p.1d 136,8 0,13 – 17,8 –


tab.5, p.3b 302,8 0,09 – 27,3 –


15


1plas. E4–1–44p.3а 12 1 – 12 –


tab.4, p.2 4,4 4,5 – 19,8 –


tab.8, p.b 33,8 0,15 – 5,1 –

18


1m3 E 43-6p 1,b 58,4 2,1 – 122,6 –

19


1m2 E3–12, p.2 265,2 0,66 – 175,1 –

∑ 693,97 Cota 9.900

Nr.


Unit.Măs.




1 2 3 4 5 6 7 8 9


1carc. E4–1–44 tab 2, p.v 29 0,79 – 22,91 –



tab 2, p.2 9,66 1,5 – 14,49 –


tab 3, p.2b 96,6 0,15 – 14,49 –


1buc E4–1–44tab 2, p.v 27 0,79 – 21,3 –


tab 4, p.1g 114,2 0,28 – 32 –



7 Betonarea grinzilor 1m3 E4–1–49

tab 2, p.2 25,4 1,5 – 38,1 –


buc E4–1–14p.2а 6 2 0,5 12 3


tab.4, p.1d 114,2 0,13 – 14,5 –

10


1m3 E 43-6p 1,b 25,6 2,1 – 53,8 –

11Executarea per. despărţitori din zidarie

1m2 E3–12, p.2 195,4 0,66 – 129 –

∑ 391,23 3

5.Graficul executării lucrărilor: Tabelul 3Cota 0.000

Nr.


Unit.măs. Cantit.

Manopera Componenta echipei

Durata,zile(8 ore)Om·h Mas·h

1 2 3 5 6 7 8 9


1carc. 25 19,8 – Lacatus -cat.2-1 -cat-3-1 1,24

2 Cofrarea stilpilor 1m2 128 51,2 – Timplar-cat.2-1 -cat.4-1 3,2

3 Betonarea stîlpilor 1m3 12,8 19,2 – Betonist-cat.2-1

-cat.4-1 1,2

4 Decofrarea stîlpilor 1m2 128 19,2 – Timplar-cat.2-1

-cat.3-1 1,2


1buc 30 23,7 – Lacatus -cat.2-1 -cat-3-1 1,5

6 Cofrarea grinzilor 1m2 124,7 34,9 – Timplar-cat.4-1

-cat.2-1 2,2


1m3 15,4 23,1 – Betonist-cat.2-1 -cat.4-1 1,44


buc 2 4 1Montori-cat.2-1, cat.3-1cat.4-1Masinist-cat.6-1

0,16

9 Cofrarea planşeului 1m2 313,8 69,04 – Timplar-cat.4-1

-cat.2-1 4,32

10 Instalarea plaselor de

1pl. 62 26,04 – Lacatus -cat.2-1 -cat-3-1

1,63



armatura pentru planşeu

11



12 Decofrarea grinzilor 1m2 124,7 16,2 – Timplar-cat.3-1

-cat.2-1 1,01

13 Decofrarea planşeului 1m2 313,8 28,2 – Timplar-cat.4-1

-cat.2-1 1,8

14 Cofrarea scărilor 1m2 33,8 30,8 –Timplar-cat.4-1 -cat.2-1 1,93

15


1plas. 12 12 – Lacatus -cat.4-1 -cat-2-1 0,75

16 Betonarea scărilor 1m3 4,4 19,8 – Betonist-cat.2-1

-cat.4-1 1,24

17 Decofrarea scărilor 1m2 33,8 5,1 – Timplar-cat.4-1

-cat.2-1 0,32

18


1m3 39,8 83,6 – Zidar cat.3 - 4 2,6

19


1m2 106,9 70,6 – Zidar cat.2 - 2 cat.4 - 2 2,2

Cota 3.300

Nr.


Unit.măs. Cantit.



1 2 3 5 6 7 8 9



2 Cofrarea stilpilor 1m2 102,4 40,96 – Timplar-cat.2-1 -cat.4-1 2,6


-cat.4-1 0,96

4 Decofrarea stîlpilor 1m2 102,4 15,36 – Timplar-cat.2-1

-cat.3-1 0,96




-cat.2-1 2,4






buc 5 10 2,5Montori-cat.2-1, cat.3-1cat.4-1Masinist-cat.6-1

0,4


-cat.2-1 4,2

10


1pl. 58 24,4 – Lacatus -cat.2-1 -cat-3-1 1,53

11




-cat.2-1 1,11


-cat.2-1 1,71


15




-cat.4-1 1,24


-cat.2-1 0,32

18


1m3 45,6 95,8 – Zidar cat.3 - 4 3,0

19


1m2 294,7 194,5 – Zidar cat.2 - 2 cat.4 - 2 6,1

Cota 6.600

Nr.


Unit.măs. Cantit.



1 2 3 5 6 7 8 91 Instalarea 1carc. 20 15,8 – Lacatus -cat.2-1 0,99



carcaselor pentru stîlpi -cat-3-1



-cat.4-1 0,96


-cat.3-1 0,96




-cat.2-1 2,4





0,53


-cat.2-1 4,2

10


1pl. 58 24,4 – Lacatus -cat.2-1 -cat-3-1 1,53

11




-cat.2-1 1,11


-cat.2-1 1,71


15




-cat.4-1 1,24


-cat.2-1 0,32

18 Executarea pereţilor de umplutură din zidarie de beton

1m3 58,4 122,6 – Zidar cat.3 - 4 3,83



celular

19


1m2 265,2 175,1 – Zidar cat.2 - 2 cat.4 - 2 5,5

Cota 9.900

Nr.


Unit.măs. Cantit.



1 2 3 5 6 7 8 9





-cat.4-1 0,91


-cat.3-1 0,91



6 Cofrarea grinzilor 1m2 114,2 32 – Timplar-cat.4-1

-cat.2-1 2,0

7 Betonarea grinzilor 1m3 25,4 38,1 – Betonist-cat.2-1

-cat.4-1 2,4



0,47


-cat.2-1 0,91

10


1m3 25,6 53,8 – Zidar cat.3 - 4 1,7

11

Executarea per. de umplutură din zidarie de beton celular

1m2 195,4 129 – Zidar cat.3 - 4 4,03

6. Resursele tehnico-materialeNecesită în mecanisme, utilaj, scule (echipament tehnologic) şi în materiale pentru executarea lucrărilor de construcţie-montaj sînt prezentate în forma tabelară în tabele 6.1 şi 6.2. Calculul necesităţii în materiale s-a efectuat în conformitate cu normele de consum, indicate în N.R.C.6.1 Necesitatea în echipament tehnologic

Tabelul 4Nr Denumirea Tip, marca Can Destinaţia



parametrii tehnici, STAS.

titatea

1 2 3 4 5

Mecanisme

1 Macara pe șenile МКГ – 40 1 Betonare, montare în poziţie de proiect

2 Autobasculantă КамАЗ-54102 3 Transportarea blocurilor de ventilare, schelelor ş.a.

3 Autobasculanta ZIL-555 1

Transportarea blocurilor de beton celular, caramizii si a altor materiale de constructie.

4 Automalaxorul КамАЗ-6460 (bena-9t) 2 Transportarea betoanelor si

mortarelor

Inventar

5 Bene pentru beton BPV-1 3 Pentru depozitarea şi transportarea betonului

6 Trusă de instrumente de lăcătuş m=5kg 2 Pentru instalarea cofrajului

7 Vas pentru emulsie V=30litri 4 Pentru păstrarea emulsiei8 Ladă pentru mortar ─ 5 Pentru păstrarea mortarului

9 Popi de metal telescopici Ø50mm 30 Pentru susţinerea cofrajului coloanelor monolite

10 Schele l = 3000b =1200 8 Amplasarea muncitorilor în

timpul betonării,zidariei

11 Scuturi de cofraj Din lemn 450m2

Cofrarea elementelor monolite

12 Popi telescopici L=3–3,4 m 150buc

Cofrarea elementelor monolite

Mijloace de mecanizare mică14 Previbrator IV - 47 1 Compactarea betonului

Utilaj energetic

15 Transformator coborîtor IV – 4U - 36 1

Coborîrea tensiunii curentului electric de la 220/380 V la 36V

16 Vibrator de adîncime IV-17 2 Compactarea betonului17 Compactor de suprafaţă ─ 1 Executarea pardoselelor18 Malaxor de mortar SO─38 1 Amestecarea mortarului

Instrumente manuale

19 Ciocan de lăcătuşărie STAS-23.10 – 77m = 0,8 kg 7 Pentru instalarea pieselor de

armare şi scuturilor de cofraj

20 Lopată LS - 2 5 Curăţarea lazilor pentru mortar



21 Rangă LM - 20 4 Executarea lucrărilor de cofrare şi de montare

22 Baros STAS – 11402-83 3 Lucrări de montare şi de cofrare

23 Topor ─ 10 Lucrări de cofrare a zidăriei24 Mistrie ─ 10 Lucrări de zidărie

Mijloace pentru masurari

25 Fir cu plumb DT - 400 6 Verificarea verticalităţii elementelor

26 Teodolit 2T - 30 1 Măsurări ale unghiurilor şi verificarea verticalităţilor

27 Nivelă NV - 3 2 Determinarea cotelor punctelor

28 Miră de nivelment RCS-4 2 Determinarea cotelor punctelor

29 Con standard( Abrams )

H = 300mmD1 = 100mmD2 = 200mm

1 Determinarea lucrabilităţii amestecului de beton

30 Ruletă de metal STAS – 70 -02.8 10 Verificarea dimensiunilor trasarea axelor

31 Higrometru 1 Determinarea umedităţii

32 Con standard 1 Determinarea lucrabilităţii mortarului

33 Dreptar L=2000mm 3 Verificarea planietăţii

34 Termo securitate metru 1 Verificarea temperaturii masticului

Mijloace de securitate

35 Cască de protecţie STAS – 124087 – 84-

Pentru fiecare muncit.

Protecţia capului

36 Mănuşi şi haine speciale ─Pentru fiecare muncit.

Protecţia corpului

37 Protecţie cu încălţăminte de cauciuc speciale ─ 10 Protecţia contra elecrocutării

6.2 Necesitatea de materiale

Nr. Materialele Unitatea de măsură

Norma de consum

Volumul de lucru

Necesitatea de materiale

1 2 3 4 5 61 Executarea pereţilor

exteriori (blocuri de beton celular)

m3 227,8

Blocuri de beton celular m3 100 2,278 227,8



Mortar de ciment m3 0,111 0,253

2

Stîlpi din beton armat 0,4x0,4 m3 53,18

Beton m3 101,5

0,5318

53,98Scuturi din lemn m2 836,3 444,7

Legători m 1187 631,2Scînduri 40mm m3 10,69 5,68Cuie 100mm kg 77,0 40,94

Unguent kg 334 167,62

3

Rigle din beton armat m3 83,1Beton m3 101,5

0,831

84,35Scuturi din lemn m2 785 652,3Scînduri 40mm m3 5,5 4,57

popi 200mm m3 4,1 3,41Elemente de sustinere unitati 56 46,54

Popi 60x80mm m3 4,1 3,41Cuie 120mm kg 99 82,3

Sîrmă din oţel 4mm kg 56 46,54Unguent kg 314 260,9

4

Planşee monolite m3 204,6Beton m3 101,5 2,046 207,7

Scînduri 25mm m2 124,8

2,046

255,3Scînduri 40mm m3 0,8 1,64Cuie 100mm kg 9,6 19,6

Unguent kg 50 102,3

5

Pereţi despărţitori din cărămidă m3 135,3

Cărămizi Buc 40013,53

5412Mortar de ciment m3 0,221 2,99Dopuri din lemn m3 0,0005 0,007

6Blocurilor de ventilare buc 25

Blocuri prefabricate buc 100 0,25 25Mortar de ciment m3 0,7 0,18

7. Tehnica securităţii

Toate lucrările de construcţie – montaj se vor efectua cu respectarea strictă a următoarelor cerinţe ale СНиП III-4-80 “Tehnica securităţii în construcţie”:

7.1 Măsuri de tehnica securităţii la exploatarea maşinilor şi mecanismelor de construcţie.



7.1.1 Organizaţia cărei îi aparţin maşinile şi utilajele de transport specializate, de construcţie e obligată să le asigure asistenţa tehnică necesară în corespundere cu instrucţiunile uzinei ce le-a fabricat.

7.1.2 În timpul transportării elementelor prefabricate şoferul unităţii de transport este obligat să respecte regulile de circulaţie în vigoare.

7.1.3 Spre a evita căderea elementelor transportate în timpul mişcării unităţii de transport, elementele se fixează dacă este necesar în conformitate cu regulile în vigoare de transportare a elementului dat.

7.1.4 Este interzis de a transporta muncitori în unităţi de transport destinate transportului de: materiale de construcţie, elemente prefabricate, etc.

7.1.5 Muncitorii se transportă la locul de muncă în unităţi de transport special amenajate în acest scop.

7.2 Măsuri de tehnica securităţii la executarea lucrărilor de betonare:

7.2.1 Muncitorii trebuie să fie asiguraţi cu haine speciale, mănuşi, încălţăminte, care protejează de diferiţi factori ce au loc în timpul proceselor tehnologice de construcţie.

7.2.2 Muncitorii care sînt antrenaţi în lucrările de betonare la înălţime sunt legaţi cu centuri de siguranţă.

7.2.3 Instrumentele şi utilajele trebuie să corespundă normelor în vigoare şi sunt verificate de dirigintele de şantier.

7.2.4 Instalarea cofrajelor se face conform proiectului.

7.2.5 Este interzis de a amplasa pe cofraje sarcini ce nu sunt prevăzute de proiectul de executare a lucrărilor.

7.2.6 La începutul fiecărui schimb se verifică starea cofrajelor şi a vaselor în care se transportă betonul.

7.2.7 Distanţa de la locul de betonare până la extremitatea de jos a benei cu beton nu trebuie să depăşească 1m - pentru planşeele, rigle, monolite şi 3m – pentru pereţi, coloane monolite etc.

7.2.8 Înaintea punerii în operă a amestecului de beton, e necesar de a verifica starea cofrajului din punct de vedere al rezistenţei şi stabilităţii. Neajunsurile ce sunt depistate trebuie lichidate înaintea punerii în operă a amestecului de beton.

7.2.9 În timpul compactării betonului cu previbratorul, nu se admite mişcarea lui de cablurile ce-l alimentează cu energie electrică, iar în cazul când e necesar de a schimba previbratorul de la un loc de muncă la altul, el trebuie deconectat.

7.2.10 Demontarea cofrajului se face numai după ce betonul din îmbinarea cofrată a atins rezistenţa de decofrare.

7.3 Măsuri de tehnica securităţii la executarea lucrărilor de montare:

7.3.1 Înainte de a efectua montarea elementelor, are loc procesul de instruire a muncitorilor la locul de muncă. Muncitorul ce semnalizează macaragiului în timpul ridicării elementelor trece o instruire aparte.



7.3.2 Se interzice efectuarea altor lucrări pe sectorul unde se execută lucrări de montare a elementelor.

7.3.3 Se interzice amplasarea muncitorilor şi a diferitor obiecte pe elementele de montare în timpul ridicării şi transportării lor la locul de montare.

7.3.4 Metodele de agăţare a elementelor trebuie să asigure deplasarea lor şi fixarea în poziţie de proiect. Se interzice de a ridica elementul ce nu are urechi de montaj sau alte dispozitive de agăţare.

7.3.5 Se interzice de a lăsa elementele agăţate de dispozitivele de ridicare a macaralei în timpul repauselor de muncă sau după încheierea zilei de muncă.

7.3.6 Pentru deplasarea muncitorilor în interiorul construcţiei sunt utilizate podine speciale de trecere. Se interzice deplasarea muncitorilor pe suprafeţele grinzilor şi a fermelor deja montate.

7.3.7 Se interzice de a efectua lucrări de montare pe timp de ploaie, ceaţă, furtună şi când viteza vântului atinge valori mai mari de 15m/s. 7.3.8 Dezagăţarea elementelor montate se face numai după verificarea fixării provizorii în poziţie de proiect a lor.

7.3.9 Se interzice de a efectua lucrări simultan la un nivel inferior celui la care are loc montarea elementelor.

7.4 Măsuri de tehnica securităţii la executarea lucrărilor de sudare: 7.4.1 La executarea lucrărilor de sudare este interzis de a conecta utilajele de sudare la reţele ce nu corespund capacităţii de lucru a utilajelor, în calitate de reţele provizorii.

7.4.2 Siguranţele punţilor de dirijare a utilajelor, în timpul montării trebuie să fie scoase din circuitele lor.

7.4.3 În timpul încercării utilajelor pentru verificarea lor dacă funcţionează, de utilaj se agaţă o placă ce avertizează muncitorii că în reţeaua electrică la care este unit utilajul este tensiune.

7.4.4 La transformatoarele ce sunt utilizate în reţelele electrice de la şantier, trebuie să se execute legătura cu pământul.

7.4.5 E interzis de a efectua alte lucrări în zona de sudare şi în zona de sub tronsonul în care se execută lucrările de sudare.

7.4.6 În raza de 5m de la locul unde se petrec lucrări de sudare, e necesar de a lua toate materialele uşor inflamabile.

7.4.7 E necesar de a lua măsuri de protecţie a cablurilor aparatului de sudare, în timpul executării lucrărilor de sudare.

7.5.8 Sudorii trebuie să fie asiguraţi cu haine speciale, mănuşi, încălţăminte, măşti pentru protecţia feţei.



7.5 Măsuri de tehnica securităţii la executarea lucrărilor de zidărie:

7.5.1 Blocurile de beton celular şi cărămizile sunt transportate în stive la locul de punere în operă cu ajutorul macaralei. Pentru aceasta se folosesc containere, podine şi dispozitive de agăţare – ridicare ce exclud căderea acestora în timpul transportării.

7.5.2 E interzis de executat zidăria nivelului superior fără a fi executate construcţiile portante ce delimitează nivelele construcţiei date.

7.5.3 Efectuarea lucrărilor de prelucrare a elementelor zidăriei (cărămizi, blocuri de beton celular) se admite în locuri destinate special pentru acest tip de lucrări, unde nu au acces decât persoanele ce le execută.

8. Indicii tehnico-economici.

Tabelul 5

N. d

/o Denumireaindicelui

Unitatea de măsură Cantitatea

1 Manopera muncitorilor Om*ore 2677,65

2 Manopera maşinilor Maş*ore 9,5

3 Durata executării lucrărilor Zile 93

1. Introducere

Denumirea obiectului – Bloc locativ S+P+3E din str. Ciocîrliei 1/A or. Chişinău.Scopul pentru care se face acest compartiment este organizarea şantierului de construcţie, a

obiectului pentru care se impune adoptarea unor soluţii raţionale, care să satisfacă diversitatea



cerinţelor şi condiţiilor ce apar în cazul fiecărei situaţii concrete, iar pe de altă parte să conducă la economii de fonduri şi de resurse.

Ţinând cont de frecvenţa utilizării lor şi de consumul însemnat de manoperă pe care îl necesită amenajarea şi instalarea lor pe şantier, construcţiile de organizare a şantierului reprezintă un capitol care oferă rezerve importante de creştere a productivităţii muncii.

Adoptarea unor construcţii de organizare a şantierului includ următoarele cerinţe: 1. durata de instalare a construcţiilor provizorii şi depozitelor de materiale, cât mai redusă

pe şantier;2. corespunderea dimensiunilor în plan. Această corespondenţă este rezultată din funcţia şi

capacitatea obiectului respectiv. 3. consumul de forţe de muncă pe şantier, se are în vedere ca elementele componente să

fie durabile la manipulări, transport, montare, etc.4. consum de materiale, aspectul folosirii raţionale a materialelor noi.5. costul obiectelor de organizare, depozitare, deservire gospodărească să fie minim

posibil.Şantierul este o verigă principală în organizarea lucrărilor de construcţii montaj, reprezentând

locul de producţie pe care se execută lucrările de construcţie montaj şi auxiliare, precum şi întreaga organizare tehnico-administrativă şi socială, pe care constructorul o realizează în scopul executării obiectelor de construcţie.

După caracterul lucrărilor pot fi:Lucrări de construcţie montaj.Lucrări de reparaţie capitală. Obiectele de construcţie s-au sistematizat în 46 de grupe şi două categorii principale: 1. clădiri şi hale2. construcţii speciale.Clădirile sunt construcţii arhitecturale, care delimitează un anumit spaţiu cu scopul de a crea

condiţiile necesare desfăşurării normale a diferitor activităţi economice şi sociale, productive sau neproductive.

Halele sunt clădiri industriale cu unul sau mai multe nivele având una sau mai multe deschideri.Obiectul de construcţii este alcătuit din mai multe ansamble care se identifică cu categoriile de

lucrări: construcţii, instalaţii termice, sanitare, electrice, de gaze, frigoriferice, etc.

Tabelul volumelor de lucru şi manoperei

Executarea infrastructurii




Unităţi de

măsură

Volum de

lucru

Argumentarea

normelor

Norma de timp Manopera Compone

nta normativ

a a echipei

Munci-tori om-

h

Maşinimaş-h

Munci-tori

om-h

Maşini

maş-h1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1

Săparea păm. de cat.I excavatorul cu cupă

inversă(EO – 3322A) cu descărcare în

unitate de transport

100m3 10,8 E2-1-12 p.1a - 8 - 86,4 Maşinist

C6-1, C4-1

2Turnarea patului din beton de egalizare C

3,5100m2 0,84 E4-1-49

p.1 0, 3 0, 42 0,25 0,35MaşC6-1;Bet C4-1;C2-1

3Cofrarea fundaţiilor

şi a grinzilor de fundaţie

100m2 1,78 E4-1-34 p.3a 0,4 - 0,71 -

Tîmplarcat.C4-2,

C2-2

4 Armarea fundaţiei cu plase de armatură 1plasă 20 E4-1-44

tab.2.p.b 0,24 - 4,8 -Fierar. C4-

2Fierar. C2-2

5 Armarea fundaţiei cu carcase de armatură 1carcas 20 E4-1-44

tab.2p.b 0,28 - 5,6 -Fierar. C4-

2Fierar. C2-2


armatură1carcas 14 E4-1-44

tab.2p.b 0,28 - 3,92 -Fierar. C4-

2Fierar. C2-2

7Betonarea fundaţiilor

şi a grinzilor de fundaţie

1m3 50,8 E4-1-49tab.1(1-a) 0,34 - 17,3 - Beton.C4-

1,C2-1.

8Decofrarea

fundaţiilor şi a grinzilor de fundaţie

100m2 1,78 E4-1-37tab.4 (1-6) 0,11 - 0,2 - Tîmplar

C3-1;C2-1;

9Împrăştierea

pămîntului cu lopata

100m3 1,1 E2-1-56 p.1a 0,38 - 0,42 Săp C1-2

10 Compactarea cu maiul mecanic 100m2 1,2 E2-1-59

2a 1,9 - 2,28 - Săp C3-1


tab.1p(2-a) 0,79 - 15,8 -Fierar- C4-1

Fierar C2-3

12 Cofrarea coloanelor 1m2 76,8 E4-1-34

p2a 0,4 - 30,72 -Tîmplarcat.C4-3,

C2-3

13 Betonarea coloanelor 1m3 7,68 E4-1-49 tab.2.p.9 0,89 - 6,84 - MaşC6-1;

Beton.4-2;

14 Decofrarea coloanelor 1m2 76,8 E4-1-34

p2b 0,15 - 11,52 -Tîmplar C2-1;C3-1;

15 Montarea blocurilor F S Buc. 110 E4-1-3

p.2 0,45 0,15 49,5 16,5MaşC6-1;Zidar5-1, 4-1, 3-1.

16 Armarea grinzilor 1t 3,3 E4-1-46 8,7 - 28,71 - Fierar-



p.4dC4-2

Fierar C2-3

17 Cofrarea grinzilor 1m2 124,6

E4-1-34 p.1g 0,28 - 34,89 -

TîmplarC6-1;C3-

1.


TîmplarC6-2;C3-

2.


Fierar- C4-1

Fierar C2-3

20 Betonarea grinzilor 1m3 22,4 E4-1-49 p.9 0,89 0,45 19,94 10,08 MaşC6-1;

Beton.4-2;

21 Betonarea planseului 1m3 38,8

8E4-1-49

p10 1,30 0,65 50,54 25,27 MaşC6-1;Beton.4-2;

22 Decofrarea grinzilor 1m2 124,

6E4-1-34

p.1d 0,13 - 16,2 -Tîmplar

C3-1;C2-1;

23 Decofrarea planşeului 1m2 216 E4-1-34

1b 0,15 - 32,4 -Tîmplar

C3-1;C2-1;

24 Betonarea pardoselei subsolului 1m2 244,8 E4-1-49

tab.2 p.15 0,57 0,29 139,54 70,99 MaşC6-1;Beton.4-3;

Cota (-3.950)


tab.1p(2-a) 0,79 - 15,8 -Fierar- C4-1

Fierar C2-3

26 Cofrarea coloanelor 1m2 113,

6E4-1-34

p2a 0,4 - 45,44 -Tîmplarcat.C4-3,

C2-3


Beton.4-2;

28 Decofrarea coloanelor 1m2 113,

6E4-1-34

p2b 0,15 - 17,04 -Tîmplar C2-1;C3-1;

29 Cofr. scărilor de acces subs. 1m2 31,2 E4-1-34

p.a. 0,91 - 28,4 -Tîmplar

C6-1;C3-1.


Fierar C5-1;

C2-1.


Beton.C4-2;

C2-2

32 Decofrarea scării 1m2 31,2 E4-1-34 p-b 0,24 - 7,48 - Tîmplar

C3-2;


Fierar- C4-2

Fierar C2-3




E4-1-34 p.1g 0,28 - 34,89 -

TîmplarC6-1;C3-

1.


TîmplarC6-2;C3-

2.


Fierar- C4-1

Fierar C2-3


Beton.4-2;

38 Betonarea planseului 1m3 32,4 E4-1-49

p10 1,30 0,65 42,12 21,06 MaşC6-1;Beton.4-2;


6E4-1-34

p.1d 0,13 - 16,2 -Tîmplar

C3-1;C2-1;


1b 0,15 - 32,4 -Tîmplar

C3-1;C2-1;

41

Executarea pereţilor

autoportanţi din zidărie

1m3 48,99

SNIP4-2-82 3,61 - 176,9 -

Zidar C4-1,

C2-1

42



1m3 3,34E3-

3,tab.3,3-б

3,2 - 10,69 -Zidar C4-

1,C2-1

43 Hidroizolarea pereţilor exteriori 100m2 1,08 E11-37 .4b 10 - 10,8 - Izolator

C4-2;C3-2;

44Executarea

umpluturii în exterior cu buldozerul

100m3 1,2 E2-1-34 - 1,03 - 1,24 MaşinistC6-1

45Compactarea pământului umpluturii

100m2 1,3 E2- 1-59tab.3 (2a) 1,9 - 2,47 - Maşinist

C6-1

Executarea suprastructurii


Unităţi de

Volum de

Argumentarea

Norma de timp

Manopera Componenta



măsură lucru normelornormativ

a a echipei

Munci-tori om-

h

Maşinimaş-h

Munci-tori

om-h

Maşini

maş-h1 2 3 4 5 6 7 8 9 10


tab.1p(2-a) 0,79 - 63,2 -Fierar- C4-1

Fierar C2-3

2 Cofrarea coloanelor 1m2 307,

2E4-1-34

p2a 0,4 - 122,88 -

Tîmplarcat.C4-3,

C2-3


Beton.4-2;

4 Decofrarea coloanelor 1m2 307,

2E4-1-34

p2b 0,15 - 46,08 -Tîmplar C2-1;C3-1;

5 Armarea grinzilor 1t 13,2 E4-1-46 p.4d 8,7 - 114,8

4 -

Fierar- C4-2

Fierar C2-3


E4-1-34 p.1g 0,28 - 139,5

5 -Tîmplar

C6-1;C3-1.

7 Cofrarea planşeului 1m2 864 E4-1-34 P1a 0,37 - 319,6

8 -Tîmplar

C6-2;C3-2.


Fierar- C4-1

Fierar C2-3


Beton.4-2;

10 Betonarea planseului 1m3 155,

5E4-1-49

p10 1,30 0,65 202,15

101,07

MaşC6-1;Beton.4-2;


4E4-1-34

p.1d 0,13 - 64,79 -Tîmplar

C3-1;C2-1;


1b 0,15 - 129,6 -Tîmplar

C3-1;C2-1;

13 Cofr. scărilor de acces subs. 1m2 31,2 E4-1-34

p.a. 0,91 - 28,4 -Tîmplar

C6-1;C3-1.


Fierar C5-1;

C2-1.


Beton.C4-2;

C2-2

16 Decofrarea scării 1m2 31,2 E4-1-34 p-b 0,24 - 7,48 - Tîmplar

C3-2;17 Executarea

pereţilor 1m3 48,9

9SNIP4-

2-82 3,61 - 176,9 - Zidar C4-

1,



autoportanţi din zidărie C2-1

18



1m3 3,34E3-

3,tab.3,3-б

3,2 - 10,69 -Zidar C4-

1,C2-1

Executarea acoperisului

19

Executarea acoperişului din foi ondulate din metal

pe şarpanta din lemn

100m2 5.14E 5-1-20

E 6-9 tab.2

1433.7 ----

71.96173.3

2---

Montor cat.3-3

Tâmplar :cat. :

5,3,2,1cite1

20

Executarea termoizolaţiei din

beton uşor gr. 25mm

100m2 4.24 E 19-45 p.2 18.5 --- 78.38 ---

Betonisti cat.3-1 ; cat.2-1

21

Executarea unui strat de material

termoizolant (vata minerala) gr.100mm

m2 164 E 11-41 0.36 --- 59.04 ---Zugrav

cat.4,3,2 cite 1

Pardosele mai jos de 0.000

22

Compoctarea pământului prin intermediului

petrişului

100m2 2.83 E 2-1-52 tab.3 p.2 1.9 --- 5.38 --- Sapator

cat.3-1

232 straturi de

hidroizolatie din mostic bituminos

100m2 2.83 E 11-37 2.45 --- 6.94 ---Izolator : cat.4-1 ; cat.2-1

24Executarea

stratului din beton cu grosimea 80mm

100m2 2.835

E 19-38 p.2.a. 7.5 --- 21.26 ---

Betonisti : cat.3-1 ; cat.2-1

25Strat din beton uşor piros cu grosimea

40mm100m2 1.91 E 19-45

p.2 18.5 --- 35.3 ---Betonisti : cat.3-1 ; cat.2-1

26

Executarea pardoselelor din beton mozaic +

executarea liniilor din sticlă

m2

m

94.29

169.72

E 19-29 p.2.a. p.2.v.

1.10.09 --- 103.7

15.3 ---

Zugrav-betonist cat.4-1 ; cat.2-1

27Executarea

pardoselei din taracota

m2 155.5

E 19-19 tab.1 p.r.2

0.5 --- 77.75 ---Zugrav cat.4-1 ; cat.3-1

28

Executarea pardoselei din

beton cu grosimea 40mm

100m2 0.21 E 19-31 tab.1.p.1 9.6 --- 2.02 ---

Betonist cot,4-1 ; cat.2-1

29Acoperirea

pardoselei cu lenolium

m2 71.99

E 19-13 tab.1 0.15 --- 10.8 ---

Zugrav cat.4-1 ; cat.3-1

30 Punerea în opera a 100m 0.91 E 19-46 15 --- 13.65 --- Tâmplar



plitei din lemn cat.3-1

31 Slefuirea şi vopsirea plitei

100m 0.91 E 8-1-15 tab.9 18.88 --- 17.18 ---


Alte lucrari mai jos de 0.000 (KP-1), (KP-2)

32Compoctarea pământului cu

pietriş100m2 0.07

1E 2-1-59 tab.3 p.2 1.9 --- 0.13 --- Săpător

cat.3-1

33Executarea

fundatiilor din B 7,5

m3 0.6 E 4-1-49 tab.2 p.1 0.30 --- 0.18 ---

Betonist cat,4-1 ; cat.2-1

34 Armarea cu plase a podestelor pl 2 E 4-1-44

tab.2 0.35 --- 0.7 ---Ferar :

cat.3-1 ; cat.2-2

35Betonarea

podestelor cu beton B15

m3 0.85 E 4-1-44 tab.2 p.2 0.23 --- 0.2 ---


36 Fetiurea despartirii cu teracota m2 7.8 E 19-19

tab.1 pr.2 0.5 --- 3.9 ---Zugrav cat.4-1 ; cat.3-1

37Prelucrarea

stratului de pamint de sub constructie

m3 12 E 2-1-50 tab.3 p.2 2.4 --- 28.8 --- Săpător

cat.2-2

38 Cofrorea pereţilor m2 12 E 4-1-31 tab.2 0.51 --- 6.12 ---

Tâmplar cat.4-1 ; cat.2-1

39 Betonarea pereţilor cu BIS m3 2.62 E 4-1-49

tab.3 p.1 1.2 --- 3.14 ---Betonist cat,4-1 ; cat.2-1

40 Decofrorea pereţilor m2 12 E 4-1-24

tab.2 p.2 0.16 --- 1.92 ---Tâmplar cat.3-1 ; cat.2-1

41Compoctarea pământului cu

pietriş100m2 0.03

4E 4-1-39 tab.3 p.2 1.9 --- 0.06 --- Săpător

cat.3-1

42Armorea

podestelor şi arampii scării

pl 1 E 4-1-44 tab.3 0.35 --- 0.35 ---

Ferar : cat.3-1 ; cat.2-1

43 Cofrarea treptelor din rompa scării m2 2.1 E 4-1-34

tab.8 p.a. 0.91 --- 1.9 ---Tâmplar cat.4-1 ; cat.2-1

44 Betonarea scarilor m3 0.61 E 4-1-49 tab.4 4.5 --- 2.74 --- Betonist

cat.4-2

45 Decofrarea rompii scării m2 2.1 E 4-1-34

tab.8 p.4 0.3 --- 0.63 ---Tâmplar cat.3-1 ; cat,2-1

46 Acoperirea treptelor cu mozaic m2 3.4 E 8-1-37 0.93 --- 3.162 ---

Feţiutor :cat.4-1 ; cat.2-1

47 Tencuirii pereţilor subdiviziunii 100m2 0.06

6E 8-1-2

tab.2 46.5 --- 3.07 --- Tencuitori cat.3-3



48

Executarea tentuielii

decorative a pereţilor

100m2 0.066

E 8-1-2 tab.4 60 --- 3.96 ---

Tencuitori cat.5-1; cat.3-1

Finisaj mai jos de 0.000 interior

49 Executarea tencuielii pereţilor. 100m2 9.69

7E 8-1-2

tab.1 p.a. 46.5 --- 450.91 --- Tencuitori

cat.3-3

50Termoizolarea

pereţilor cu plăci din polistirol.

m2 13.28 E 11-42 0.34 --- 4.52 ---

Zugrav cat.4-1 ; cat.3-1 ; cat2-1

51Tencuire

« otcosov« de la ferestre şi trecuri.

100m2 1.66 E 8-1-5 tab.2 p.5 79 --- 131.1

4 ---Tencuitori

cat.4-1; cat.2-1

52 Tencuirea tavanelor. 100m2 2.86 E 8-1-2

tab.1 p.b. 58 --- 165.88 --- Tencuitori

cat.3-3

53 Finisarea pereţilor cu teracotă. m2 274.

67E 8-1-40

p.1 2.2 --- 604.3 ---Zugrav cat.4-1 ; cat.3-1

54

Prelucrarea şi vopsirea pereţilor cu vopsea pe baza

uleiurilor.

100m2 1.28 E 8-1-15 tab.7 17.8 --- 22.78 ---

Zugrav; cat.3-2 ; cat.4-1

55Prelucrarea şi

vopsirea pereţilor cu vopsea lavabilă.

100m2 4.37 E 8-1-15 tab.7 34.1 --- 149.1 ---


56 « Izvescovoie« vopsire a pereţilor. 100m2 1.29 E 8-1-15

tab.6 5.4 --- 6.97 ---Zugrav; cat.3-2 ; cat.4-1

57

Prelucrarea, grinduirea şi

vopsirea tavanelor cu vopsirea

lavabilă

100m2 1.68 E 8-1-15 tab.7 47.1 --- 79.13 ---


58 Idem cu vopsele pe baza de ulei 100m2 1.19 E 8-1-15

tab.6 27.4 --- 32.6 ---Zugrav cat.4-1 ; cat.3-3

Finisaj mai jos de 0.000 exterior

59 Termoizolarea pereţilor. m2 178.

1 E 11-42 0.34 --- 60.55 ---

Zugrav cat.4-1 ; cat.3-1 ; cat2-1

60Executarea

tencuielii simple a pereţilor exteriori.

100m2 1.78 E 8-1-2 tab.1 p.a. 46.5 --- 82.77 --- Tencuitori

cat.3-3

61Finisarea pereţilor

cu teracotă « Granitogres« .

m2 159.6

E 8-1-40 p.1 2.2 --- 351.1 ---


62Tencuirea

« otcosov« din exterior

m2 18.25

E 8-1-3 p.2 2 --- 36.5 ---

Tencuitori cat.4-1 ; cat.3-1

63 Montarea 100m2 0.23 E 8-1-13 52 --- 13.86 --- Tâmplar



blocurilor de ferestre

Montarea « padacolnic«

m5

22.06

tab.1E 8-1-13

tab.30.14 3.1

cat.4-1 ; cat.2-1

Tămplar cat.4-1 ; cat.2-2

64Montarea uşilor

exteriori 5 şi interiori 24

buc 524

E 6-14 p.17 ; p.19

0.430.26 --- 2.15

6.24 --- Tâmplar cat.5-1

Pardoseli mai sus de 0.000

65Executarea

stratului egalizator din nisip

100m2 11.5 E 19-36 10.5 --- 120.75 --- Betonist

cat.3-1

66 Stratului egalizator din mortor poros 100m2 6.8 E 19-43

p.1 23 --- 136.4 ---Betonist cat3-2 ; cat.2-1

67

2.Straturi de hidroizolaţie pe baza masticului

bitomos

100m2 1.6 E 11-37 2.96 --- 4,74 ---Zugrav cat.4-1 ; cat.2-1

68 Stratului egalizator din beton uşor 100m2 8.92 E 19-45

p.1 14 --- 124.88 ---


69Acoperirae

pardoselei cu teracotă

100m2 432.69

E 19-19 tab.1 p.2r 0.5 --- 216.3

4 ---Zugrav cat.4-1 ; cat.3-1

70 Finisarea treptelor scării cu teracotă m2 6.6 E 8-1-37 0.93 --- 6.14 ---


71Finisarea

pardoselei cu Lenolium

m2 164.42

E 19-13 p.1 0.15 --- 24.66 ---

Feţuitor cat.4-1 ; cat.3-1

72Acoperirea

pardoselei cu covroliu

m2 727.15 E 19-15 0.31 --- 225.4 ---


73 Punerea în operă a plitei din lemn m2 14.2

2 E 19-46 15 --- 213.3 --- Zugrav; cat.3-1

74 Slefuirea şi vopsirea plitei 100m 14.2

2E 8-1-15

tab.9 18.88 --- 268.47 ---


75

Executarea pardoselei din

beton mozaic + executarea liniilor

din sticlă

100m2

m

91.49

164.7

E 19-29 tab.2.a. p.2.v.

1.10.09 ---

100.64

14.82---


76Executarea

pardoselei din beton.

100m2 0.32 E 19-31 tab.1 p1 9.6 --- 4.99 ---


Finisaj interior mai sus de 0.000

77 Tencuirea pereţilor 100m2 40.34

E 8-1-2 tab.1 p.a. 46.5 --- 1875.

81 --- Tencuitori cat.3-3

78 Termoizolarea pereţilor cu plăcilor

m2 143.51

E 11-42 p.a.

0.34 --- 48.79 --- Zugrav; cat.4, 3,



din polistirol 2 ; cât.1

79 Te4ncuirea « otrosov« 100m 4.33 E 8-1-5

tab.2 p.5 79 --- 342.1 ---Tencuitori cat.4-1 ; cat.2-1

80 Tencuirea tavanelor 100m2 14.1

9E 8-1-5 tab.1 p.b 58 --- 823 --- Tencuitori

cat.3-3

81 Finisarea pereţilor cu teracotă m2 565.

76E 8-1-40

p.1 2.2 --- 1244.7 ---


82

Grunduirea, prelucrarea şi

vopsirea pereţilor cu vopsea lavabilă

100m2 27.93

E 8-1-15 tab.7 p.1,

4, 1034.1 --- 952.4 ---

Zugrav; cat.3-2 ; cat.4-1

83 « izvescovoie« vopsirea a pereţilor 100m2 6.76 E 8-1-15

tab.6 5.5 --- 36.5 ---Zugrav; cat.3-2 ; cat.4-1

84

Grunduirea, prelucrarea şi

vopsirea tavanelor cu vopsea lavabilă

100m2 6.27 E 8-1-15 tab.7 47.1 --- 295.3 ---


85 Idem cu vopsele în baza cleiului 100m2 7.92 E 8-1-15

tab.6 27.4 --- 217 ---Zugrav cat.4-1 ; cat.3-3

86Finisarea pereţilor

cu tencuială decorativă.

100m2 3,29E 8-1-2Tab.4 p.1,3

123 --- 404,7 ---Betonist cat5-1 ; cat.3-1

87 Idem cu executarea rostuirii. 100m2 3,29

E 8-1-2 tab.4 p.1,

2148 --- 486,9 ---

Betonist cat5-1 ; cat.3-1

Montarea elementelor de timplarie

88

Montarea (zacladnâh) pentru a avea posibilitatea

de a monta alte elemente

T 27.75

E 5-1-18 tab.1 p.a.1

33 --- 915.75 ---

Montori cat.4-1 ; cat.3-1

89Montarea

blocurilor de fereastră

100m 4.45 E 6-13 tab.1 p.1 59 --- 262.8

2 ---Tencuitori cat.4-1 ; cat.3-1

90 Montarea prevazului 1m 51.4

1E 6-13

tab.3 p.1 0.14 --- 7.2 ---Tencuitori cat.4-1 ; cat.2-1

91Montarea uşelor

exterioare şi interioare

Buc. 26139

E 6-14 p.17 ; p.19

0.430.26 --- 11.18

36.14 --- Tencuitori; cat.5-1

Necesarul de materiale pe obiect

Nr. Denumirea materialului U/M cantitatea1 Beton C 3,5 m3 8,42 Beton C15 m3 7763 Armatură t. 61,524 Plasă din armatură m2 38.57



6 Ciment M.400 t. 807 Fracţie de marmură t. 2.28 Sticlă Lichidă Kg. 489 Bitum t. 2.1410 Cărămidă 1000buc. 17.9311 Cheramzit m3 25.2712 Foi ondulate din metal m2 51413 Blocuri de calcar m3 181.6214 Nisip m3 345.2415 Piese înglopate buc. 316116 Buendrugi buc. 10417 Blocuri de ferestre m2 86.7218 Blocuri de sticlă pentru faţadă.(vetraj) m2 365.8919 Blocuri de uşi din aluminiu m2 42.8620 Pervaz din scândură m.l. 73.4721 Blocuri de uşi buc. 18422 Lăcăţi buc. 18623 Nalidnic m.l. 1106.224 Vopsea email Kg. 30025 Sticlă armată m2 1.626 Teracotă pentru pardosea m2 183.5427 Teracotă pentru pereţi m2 989.2528 Clei pentru încleierea teracotei Kg. 1453.229 Plintă m.l. 99.5830 Plăci din polisterol m2 373.1331 Amestecuri uscate Kg. 3470032 Vopsea lavabilă Kg. 2735.933 Var stins Kg. 24.834 Vopsea pe bază de uleiuri Kg. 1535 Chit Kg. 71336 Plăci din granit m2 16037 Mortar pentru executarea tencuielii decorative Kg. 367.438 Grilaj sau zăbrele m2 78.539 Şipci m3 4.240 Scânduri neprelucrate m3 6.941 Cuie Kg. 7.842 Perilă pentru scara din antreu m 1443 Plăci din marmură m2 37.144 Blocuri din beton cu greutatea <1,5t. buc. 11045 Mortar M 100 m3 7,2646 Hidroizol m2 108

Proiectarea planului general

La compartimentul “Organizarea construcţiilor” se execută planul general al şantierului. Scopul lui este determinarea componenţei şi amplasării obiectelor gospodăreşti de construcţie cu scopul folosirii eficiente a lor cu respectarea tehnicii securităţii muncii şi ocrotirii mediului ambiant.



Deciziile care se adoptă la organizarea construcţiilor, drumurilor provizorii, etc. Trebuie să fie legate cu componentele obiectului. Aceste decizii trebuie să corespundă normelor S.N.I.P. III 4-80 “Tehnica securităţii în construcţie.” Edificiile provizorii se instalează în locurile unde nu se prevede construcţia, obligatoriu se prevede transportarea raţională a încărcăturilor pe şantier prin reducerea numărului de încărcări – descărcări şi reducerea distanţei de transportare.

Se proiectează reţele inginereşti permanente şi provizorii.Să fie arătate aranjarea mecanismelor pentru ridicarea greutăţilor şi zona periculoasă de

muncă, îngrădirea drumului macaralei.

Dimensionarea unităţilor provizorii

Nr.crt.

Denumirea unităţilor

Personal calculat

Norma mp.

Suprafaţa calcul.

Suprafaţa program.

Dimensiuni în plan

Nr. unităţilor

Proiectul tip.

1 Oficiu 4 4 16 24.3 92.7 1 Vog.mob.2 Biroul

securit.tehnice 2 15 30 24.3 92.7 1 Vog.mob.

3 Duş 20 0.82 16.4 26.4 8.53.1 1 Vog.mob.4 WC 20 0.07 1.4 18 63 1 Vog.mob.5 Spălătoare comune 20 0.06 1.2 26.4 8.53.1 1 Vog.mob.6 Încăpere pentru

uscarea hainelor 0.02 5 20.3 7.82.6 1 Vog.mob.

7 Garderopă 20 0.6 12 24.3 92.7 1 Vog.mob.8 Ospătărie 20 1.0 20 33.3 11.13 1 Vog.mob.9 Punct medical --- --- 24.3 92.7 1 Vog.mob.10 Încăpere pentru

odihnă 0.6 15 24.3 92.7 1 Vog.mob.

Dimensionarea edificiile provizorii se efectuiază reieşirii din cantitatea maximă de muncitori pe şantier Nmax =17 oameni din graficul necesităţii în forţă de muncă.

Pentru a determina numărul total de lucrători se ia proiectul pentru: Personalul tehnic – 8% Personalul inferior de deservire şi paza 2% Slujbaşi – 5%Nmax=17 oameni N = (17/85)100%=20 oameni1%=0.2Npersonal ethnic=0.2*8=2Nslujbaşi=0.2*5=1Npază=0.2*2=1Tipul clădirilor provizorii se ia conform indicaţiilor metodice.

Dimensionarea depozitelor.

Tipul şi dimensionarea depozitelor se determină din cantitatea minimă necesară a materialelor şi prefabricatelor, modul de transportare, norme de stocare pe 1m al depozitelor, suprafaţa şantierului:

Consumul zilnic de material se află după formula:



Py=P∗K1∗K2

TUnde: P – reprezintă consumul total de materiale;K1; K2 – coeficientul de neuniformitate a livrării materialelor şi al consumului de materiale.K1=1.1; K2=1.3T – perioada de timp planificată pentru consum exprimată în zile şi extrasă din planul

calindaristic.

Suprafaţa totală a depozitului se află din formula. S=Sn∗K1

Unde: Sn – suprafaţa utilă a depozitului Sn=

Pd

QK2 – coeficientul culuarelor de acces;Q – norma materialelor pentru stocare;Pd – rezerva materialelor pentru stocare.Determinând suprafaţa depozitului trebuie să avem în vedere că după determinarea lucrărilor cu

materiale în cauză, suprafaţa depozitului poate capătă o altă destinaţie.Amplasarea depozitelor se ţine cont de tehnologia lucrărilor, comodităţilor de încărcare,

descărcare, cerinţele tehnicii securităţii.Datele se includ în tabel.

Nr. De ora

Denumirea materialelor şi unităţilor de măsură

Necesarul Rezerva Norma de stoc q

Suprafaţa S4

Coeficient de ...K4

Stot m2

Total Ptot

Pe zi Pzi

Zile Rz

NotRn

I II III IV V VI VII VIII IX X1 Prundiş (m3) 455,2 49,2 5 455,2 1,5 164 0,6 98,42 Armatură (t) 31,69 0,26 12 51,69 1,6 1,95 0,5 13 Blocuri pentru pereţi

(m3)24,3 0,7 5 24,3 2 1,75 0,6 1

4 Ciment M.400 (saci)(t)

80 3,7 8 1600 1,3 22,8 0,5 11,5

5 Bitum (t) 2,14 0,1 5 2,14 1,6 0,3 0,5 0,26 Cărămidă (1000

buc)17,93 0,51 5 17,93 0,7 3,6 0,4 1,5

8 Cheramzit 25,27 0,5 5 25,27 1,5 1,7 0,6 19 Foi ondulate de

metal (m2)314 36,75 12 514 125 3,5 0,5 2

10 Blocuri de calcar (m3)

182 1,2 5 182 1,0 6 0,6 4

11 Blocuri de beton uşor (m3)

333 2,2 5 333 1,0 11 0,6 7

12 Piese înglopate (t) 16 0,4 12 16 3,2 1,5 0,5 113 Buiundrugi (m3) 4,5 0,03 5 4,5 0,45 0,3 0,6 0,214 Blocuri de ferestre

(m2)452,6 25,9 8 452,6 45 4,6 0,5 2

15 Blocuri de uşi (m2) 368 21 8 368 44 3,8 0,5 216 Var, vopsea (t) 3,79 0,02 8 3,79 2,0 0,1 0,5 0,0517 Teracotă (m2) 1173 12,2 5 1173 78 0,8 0,5 0,418 Clei pentru teracotă

(kg.)1,45 0,02 5 0,02 1,0 0,1 0,5 0,05



19 Plăci din polistiror (m3)

18,65 0,2 5 18,69 2,0 0,5 0,6 0,3

20 Amesticuri uscate (t) 34,7 0,4 5 34,7 0,8 2,5 0,5 121 Şipci (m3) 4,2 0,74 12 4,2 1,2 2,4 0,4 122 Scânduri (m3) 6,9 0,39 12 6,9 1,2 3,9 0,4 2

Determinarea necesarului de apă şi energie electrică

Necesarul de apă pentru construcţia obiectului se determină pentru perioada de consum maximal, reieşind din necesităţile tehnologice, gospodăreşti şi antiincendiare.

Această perioadă se află din planul calindaristic.Pentru a dimensiona sursa de apă mai întâi se stabilesc consumul integral pe obiect şi diametral

conductei cu apă provizorie. Totodată se soluţionează problemele legate de canalizare, scurgerii, de purificare apei deja folosite.

Rezultatele calculelor se înscriu în tabelă. Consumul de apă integral pe obiect se află după formula:

Qt=Qp+Q y +QiConsumul de apă pentru necesităţi gospodăreşti se determină după formula:

Qg=Rmax

3600(n1 j K 2

8 +n2∗K3 )=20

3600 (20∗2 .78

+30∗10)=2.13

Rmax – numărul maximal al personalului pe şantier;N1 – consumul normativ de apă pentru unu pe schimb: pentru şantierile canalizate n1=20-25l.N2 – consumul normativ pentru apă din duş 30l.;K2 – coeficientul de neuniformitate a consumului de apă;K3 – coeficientul care indică numărul de muncitori care se folosesc de duş.K3=(0.3 .. . 0 . 4 )∗RmaxConsumul de apă pentru necesităţi de producţie:

Qp=1 .2(Qn∗K1∗W

8∗3600)

1.2 – coeficientul care caracterizează consumele neprevăzute;Qn – consumul de apă conform normelor;W – numărul consumatorilor (buc., m., m.);

K1 – coeficientul de neuniformitate a consumului de apă, K1=1.6Consumul de apă contra incendiilor Q: se află în modul următor: 10l./3 pentru obiectele cu

suprafaţa până la 10ha. Deoarece suprafaţa este mică Qi=160% Qq.

Determinarea debitului de apă



Nr. Consumatori Unităţi de măsură

Cantitatea Consumul specific l/s

Consumul calculat L/S

III III IV V VI

1 Necesităţi de producţie:Prepararea mortarului;Prepararea betonului,Stropirea betonului;Stropirea cofrajului;Săpături cu excavaturul;Tencuieli obşnuite cu mortar comresoare;Autocamioane ;

m3

m3

m3

m2

maş.sch.m2

maş.hmaş.sch.

157,2417,15589,7320955,3558565714

1903503005080230300

20,411,86,980,030,80,120,28

Total p.1 Qp=22,412 Necesitatea gospodăreşti:

Necesităţi zilnice;Duş.

omom

2525

2030

0,851,28

Total p.2 Qg=2,133 Contra incendiilor ha 0,15 100% 3,4

Total p.3 Qi=3,4Total Qt 27,94

Diametrul conductelor, reţelelor de distribuire se determină pentru consumul maximal cu relaţia.

D=√ 4∗Q¿∗1000ΠV

=√ 4∗27 . 94∗1003 .14∗1

=189 mm

Qt – debitul de apă necesar.V – viteza debitului de apă în conducte. (m / s)Pentru reţele permanente (0.7-1) m / s.Pentru reţele provizorii (1-1.5) m / s



Dimensionarea puterii electrice necesare şantierului

Denumirea consumatorilor

Unităţi de măsură

Cantitatea consumatorilor

Puterea specifică

Coef.de putere KWtcos

Coeficient de S

Puterea transform.KWt

III III IV V VI VII

1 Necesităţi de producţie: Malaxor electric; Maşină de găurit; Stanţie de pompare; Vibrat. de adâncime.

buc.buc.buc.

buc.

221

1

5,50,280,4

0,6

0,650,70,6

0,7

0,50,50,5

0,7

8,50,40,7

0,8

Total necesar de prod. P1=10,42. iluminat interior 100m2 7,69 7,69 --- 0,5 3,84Total P2 P2=3,83. Necesităţi

tehnologice:

Oficiu; Biroul secur.tehn.; Duş; Ospătărie; Garderopă; W.C.; Spălătorii comune.

100m2

100m2

100m2

100m2

100m2

100m2

100m2

0,2430,243

0,5270,4860,6660,180,263

1515

31515315

------

---------------

0,80,8

0,80,80,80,80,8

2,9162,916

1,265,9580,43,16

Total P3 P3=24,64. iluminat exterior: Depozite deschise; De pază.

500m2

m0,90,44

1,21

------

------

1,080,44

Total P4 P4=1,525. transform. de sudat. buc 2 32 --- 0,8 51,2Total P5 P5=51,2Total. 91,52

Calculul puterii electrice se face pentru momentul de consum maximal al energiei după formula:

P=1 .1∗(K1 P1

cosα+

K2 P2

cos α+

K3 P3

cosα+

K 4 P4

cosα+

K5 P5

cosα)

P1, P2, P3, P4, P5, - reprezintă puterea specifică necesară pentru diferite necesităţi;cos α – coeficient de putere pentru electromotoare, =0.7K1 – coeficient de simultaneitate;K2 – coeficient pentru consumatori tehnologici =0.5;K3 - coeficient pentru consumatori interiori =0.8;K4 - coeficient pentru consumatori exteriori =0.9;K5 - coeficient pentru transformatoare de sudare =0.8



Puterea transformatorului Ptr=1.1*91.52=100.7 KWAlegem următoarele transformatoare de tip TM 100/10 cu puterea P1=100KW W=100 W.Calculul proiectoarelor:N=mEn KA / P1=0 .2×20×1462/1500=4 bucm=0.25En=20lkP1=1500B



Elaborarea devizului local de cheltuieli pentru executarea pereţilor exteriori.

Varianta I : Din blocuri de beton celular

Varianta II : Din blocuri de calcar

Date iniţiale:

Localitatea: mun. Chişinău

Denumirea obiectivului: Bloc locativ S+P+3E din strada Ciocirliei 1A, or. Chisinau

Dimensiunile în axe 13.2 m x 19.6 m

Înălţimea etajului H =3,3 m

Memoriu explicativ

I.Cheltuielile limitate sunt aplicate în conformitate cu următoarele acte normative:

CPL.01.03-2000 Cheltuieli de regie 14,5%

CPL.01.05-2001 Beneficiu de deviz 6%

CPL.01.04-2000 Cheltuieli petru utilaje de construcţii Preţ de piaţă

NCML.01.01-2005 Costul materialelor Preţ de piaţă

II.Întocmirea devizelor pentru lucrările de construcţii-montaj prin metoda resurse.

Întocmirea listelor cu cantităţi de lucrări.

La etapa de elaborare a detaliilor de execuţie (a proiectului de execuţie) organizaţia de proiectare

întocmeşte şi predă în mod obligatoriu listele cu cantităţi de lucrări. În funcţie de particularităţile unor

categorii de lucrări, de specializarea întreprinderilor de construcţii-montaj, de structura documentaţiei

de proiect, listele cu cantităţi de lucrări se întocmesc în modul următor:

pentru clădiri şi construcţii: pentru lucrările de construcţii, pentru lucrările de construcţii

speciale, lucrările tehnico-sanitare interioare, iluminatul electric interior, instalaţii electrice

de forţă, utilajele tehnologice şi alte tipuri de utilaje, aparate de măsură, control şi mijloace

de automatică, instalaţiile de curenţi slabi(telecomunicaţii, semnalizări etc.), procurarea

mobilierului, inventarului şi pentru alte lucrări;

pentru lucrări de amenajare a şantierului: pentru sistematizarea pe verticală, construirea

reţelelor edilitare, căilor şi drumurilor, amenajarea teritoriului, formele arhitectonice mici

etc.

În plus, în cadrul listelor cu cantităţile de lucrări se efectuiază gruparea categoriilor de lucrări pe

capitole în conformitate cu succesiunea tehnologică şi specificul categoriilor de lucrări:



lista cu cantităţile de lucrări de construcţii trebuie să cuprindă următoarele capitole: lucrări

de terasamente, fundaţii şi pereţi la subsol, pereţi, schelet, planşee, pereţi despărţitori,

pardoseli, acoperiri şi învelitori, ferestre, uşi, scări şi podeste, lucrări de finisaj la interior,

diferite lucrări(cerdace, straturi de etanşare)etc.

lista cu cantităţile de lucrări de construcţii speciale: fundaţii pentru utilaje, paturi de fundaţie

speciale, canale şi gropi de descărcare, înzidiri, căptuşeli şi izolaţii, acoperiri chimice de

protecţie etc.

lista cu cantităţile de lucrări pentru instalaţii sanitare interioare: alimentări cu apă şi

canalizare, încălzire şi ventilare etc.

La obiectivele relativ simple gruparea categoriilor pe lucrări poate să nu se efectueze.

Categoriile de lucrări, simbolurile lor, unităţile de măsură a lucrărilor şi resurselor care se includ

în lista cu cantităţile de lucrări, trebuie să corespundă cu articolele de deviz, cu codurile lor şi cu

unităţile de măsură prevăzute în Indicatoarele de norme de deviz pentru lucrări de construcţii, montaj

şi reparaţii care sînt în vigoare pe teritoriul Republicii Moldova.

La obiectivele pentru care se vor ţine licitaţii cu participarea investitorilor străini, codurile şi

articolele de deviz nu se înscriu, categoriile de lucrări se descriu detailat.

Pentru a reduce volumul documentaţiei, organizaţia de proiectare, la întocmirea listelor cu

cantităţile de lucrări, poate să grupeze categoriile de lucrări de acelaşi tip conform formularului

prezentat la Normele metodologice privind conţinutul cadru al documentelor de licitaţie, ofertelor şi al

contractelor pentru execuţia investiţiilor publice, aprobate de Ministerul Dezvoltării Teritoriului,

Construcţiilor şi Gospodăriei Comunale prin ordinul nr.73 din 01.08.97(varianta pentru tendere fără

participarea investitorilor străini).

Lista cu cantităţile de lucrări pe categorii se întocmeşte conform formularului nr.1 comasat cu

formularul deviz-ofertă. Formularul cuprinde coloanele “Preţ pe unitatea de msură”, şi “total”, pe care

organizaţia de proiectare nu le completează, le completează ofertantul(contractantul).

La obiectele pentru care nu este necesar să se elaboreze documentaţia de proiect(reparaţia

curentă a unei clădiri, în valoarea de pînă la 100.000mii lei), listele cu cantităţi de lucrări pe categorii,

cataloagele de preţuri unitare şi devizele se întocmesc de către beneficiar sau, la rugămintea lui, de

către antreprenor cu avizarea ulterioară de către beneficiar.

3 .Întocmirea documentaţiei de deviz.

3 .1Documentaţie de deviz - documentaţie întocmită pentru determinarea valorii de deviz

pentru execuţia clădirilor şi construcţiilor proiectate.

Elaborarea documentaţiei de deviz se efectuează în conformitate cu "Instrucţiuni privind

întocmirea devizelor pentru lucrările de construcţii-montaj prin metoda de resurse" -CP L.01.01-2001,



care reprezintă unul dintre documentele normative ale capitolului "Economia construcţiilor" şi face

parte integrantă din sistemul de documente normative în construcţii.

Instrucţiunile au fost elaborate cu scopul de a asigura o metodologie unitară, care să servească

drept ghid practic pentru participanţii la procesul de construcţii privind determinarea valorii de deviz a

obiectivului de investiţii, formarea preţurilor contractuale pentru lucrările executate.

Documentaţia de deviz se compune din: listele cu cantităţile de lucrări;

- borderourile de resurse; cataloagele de preţuri unitare;

- calculele şi devizele locale;

- devizele pe obiect; devizul general.

Devize locale - documente de deviz primare, care se întocmesc pe categorii de lucrări şi

cheltuieli pentru execuţia unei clădiri, construcţii sau lucrărilor pe baza listelor cu cantităţile de lucrări,

care se stabilesc la elaborarea detaliilor de execuţie. Valoarea stabilită de devizele locale cuprinde

cheltuielile directe, cheltuielile de regie şi beneficiul de deviz (Formularul nr.7 din CP L.01.01-2001).

Pentru participare la licitaţii se întocmesc devize-ofertă.

Pentru alcătuirea devizului - ofertă sunt necesare următoarele date iniţiale:

1) caracteristica obiectului;

2) lista cu cantităţile de lucrări;

3) norme de deviz al consumului de resurse;

4) norma decontărilor pentru asigurări obligatorii;

5) norma cheltuielilor de regie;

6) norma beneficiului de deviz;

7) norma cheltuielilor pentru clădiri şi edificii provizorii;

8) norma cheltuielilor suplimentare legate de scumpirea lucrărilor pe timp de iarnă;

9) norma cheltuielilor neprevăzute;

10) norma defecărilor în fondul bazei normative în construcţii.

Pentru alcătuirea devizului local obişnuit sunt necesare doar primele 6 puncte.

Deviz pe obiect - se efectuează conform Formularului nr.8 din CP L.01.01-2001 prin

însumarea datelor din devizele locale.

Deviz general pentru execuţia clădirilor şi construcţiilor -se întocmeşte conform Formularului

m\9 din CP L.01.01-2001. în devizul general se includ, prin rînduri aparte, totalurile pe devizele pe

obiecte şi calculele pe tipuri de cheltuieli, precum şi se evidenţiază structura tehnologică a investiţiilor.

Devizele generale se întocmesc şi se aprobă aparte pentru obiectivele productive şi

neproductive.

în devizele generale pentru obiective productive şi obiective locative-civile mijloacele se

repartizează pe următoarele capitole:



1.Pregătirea terenului pentru construirea obiectivului.

2.Obiectivul investiţii de bază.

3.Obiecte auxiliare şi de deservire.

4.Obiecte energetice.

5.Obiecte de comunicaţii şi transport.

6 Construcţii inginereşti şi reţele exterioare (apă, canalizare, termice, gaze).

7. Amenajarea terenului.

8. Organizarea de şantier.

9. Alte cheltuieli.

10. întreţinerea direcţiei (supravegherea tehnică) a întreprinderilor (instituţiilor) în construcţie.

11. Pregătirea personalului de exploatare.

12. Lucrări de proiectări, prosperări, controlul de autor.

Pentru devizul general se întocmeşte un memoriu explicativ în care se prezintă:

- nivelul preţurilor de deviz pe a căror bază a fost întocmit devizul general (trimestru, an);

- normele cheltuielilor de regie şi a beneficiului de deviz;

- lista indicatoarelor de norme de deviz pentru lucrări de construcţii, montaj şi reparaţii-

construcţii;

- alte date privind modul de determinare a valorii, caracteristice pentru obiectivul dat (existenţa

proiectelor de execuţie a obiectelor de uz comun, documentelor privind includerea mijloacelor pentru

construcţie în obiectele de uz comun, proporţional cu necesarul de servicii ale obiectelor de uz comun

etc).

După totalul capitolelor 1-12 în devizul general printr-un rând aparte se include rezerva de

mijloace pentru cheltuielile neprevăzute, destinată acoperirii cheltuielilor care apar în procesul de

construcţie. Această rezervă se determină din totalul capitolelor 1 - 12, în mărime de 2 % - pentru

obiectivele din sfera socială şi de 3 % - pentru obiectivele productive.

In conformitate cu Regulamentul „Cu privire la modul de creare şi distribuire a mijloacelor

fondului extrabugetar pentru finanţarea lucrărilor de constituire a bazei normative în construcţii" aprobat

prin Hotărârea Guvernului RM nr.216 din 20.03.2001, după totalul care cuprinde rezerva pentru

cheltuielile neprevăzute, se include rândul „Defalcările în fondul bazei normative în construcţii".

Defalcările din volumul de investiţii capitale, finanţate din bugetele de stat sau locale au fost

stabilite în mărime de 0,3 %; defalcările din volumul de investiţii capitale, finanţate din alte surse au fost

stabilite în mărime de 0,5 %.

Din total se calculează taxa pe valoarea adăugată (TVA), conform modului şi mărimii stabilite.

Conform art.103 (4) din capitolul III al Codului fiscal, din 01.07.1998 lucrările de construcţii ale

clădirilor de locuit, realizate cu atragerea mijloacelor bugetare şi a fondurilor extrabugetare speciale, sunt



scutite de plata TVA, cu condiţia că aceste mijloace constituie minimum 40 % din valoarea lucrărilor. în

acest caz materialele, articolele, elementele de construcţii, resursele energetice, serviciile de transport, alte

servicii se includ în devizele locale luînd în considerare TVA.

Documentaţia de deviz pe obiectele de construcţii începute, eliberată până la punerea în aplicarea a

Instrucţiunii CP L.01.01-2001, nu se reîntocmeşte şi nu se recalculează.

Devizul investitorului întocmit pentru licitaţie supune precizării în conformitate cu devizele-

oferte contractantului-câştigător şi condiţiile contractului de antrepriză încheiat şi se aprobă de către

investitor. Devizul general precizat se prezintă pentru admiterea la finanţare a investiţiilor capitale.

III.2 Metoda de resurse la întocmirea documentaţiei de deviz

În condiţiile economiei de piaţă, când factorii valorici sunt extrem de instabili, determinarea valorii

de deviz a obiectivelor de investiţii se stabileşte în baza indicelor de resurse evidenţiaţi în documentaţia de

proiect şi deviz: materialele, manopera, utilaje de construcţii-montaj şi preţurilor de livrare a acestor resurse.

O astfel de metodă se numeşte metode de resurse şi ea dă posibilitate de a determina cu mare exactitate,

în orice moment, valoarea obiectivelor de investiţii pornind de la preţurile curente ale resurselor

materiale, energetice şi de manoperă.

Metoda se utilizează pentru lucrările de construcţii, montaj, de construcţii speciale şi reparaţii

(reparaţii capitale şi curente ale clădirilor şi construcţiilor).

Metoda de resurse poate fi utilizată la orice fază de elaborare a documentaţiei de proiect pentru

construcţii: studiu de fezabilitate, proiectul tehnic, detaliile de execuţie, proiectul de execuţie.

Coordonarea metodei de resurse a fost asigurată de Comitetul Tehnic, iar ratificarea acesteia s-a

aprobat prin ordinul Ministerului Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului al Republicii Moldova

din 23 noiembrie 2001, nr. 137 cu privire la aprobarea Indicatoarelor de norme de deviz pentru

lucrările de construcţii, montaj şi reparaţii.

Introducerea metodei de resurse este reglementată prin HG RM nr.1570 din 09.12.2002 (MO

nr. 170-172 din 13.12.2002).

Pentru a elabora devize în construcţii mai repede, mai corect şi mai uşor au fost elaborate

programe automatizate de calcul al devizelor. Astfel, în România au fost elaborate aşa sisteme

informaţionale ca: WinDev, Delta, X-Dev, CityDev, iar în Rusia: PHK, CBC-Net, WinSmeta, Eariipa,

Bapc Grand-Smeia etc.

Noile norme de deviz sunt grupate în 57 Indicatoare de norme de deviz (fig.1), şi anume:

- pentru lucrările de construcţii-montaj - 40 indicatoare;

- pentru lucrările de montare a utilajului tehnologic - 9 indicatoare;

- pentru lucrări de reparaţii în construcţii - 8 indicatoare.



Aprobate

PENTRU LUCRARI DE CONSTRUCŢII:

Ts, C, I, S, V, Ac, Tf, Iz, D,P, G, T, Fj, H1, H2, IF, TR,

40RD-1…RD-2,

07m, 08m, 10m, 11m, 33m, 36, 37, 38, 39, 40, 41, 42,

47

Pentru lucrări de montare a

utilajului tehnologic:

M1, M2, M3, 9

M4, M5, M6,M7, M8, M9,

Pentru lucrari de restaurari,

consolidari şi reparaţii:

RCs, RpC, RpI, 8

RpS, RpV, RpE, RpAc, RpGDeviz al investitorului

Norme de deviz orientative 01.01.01

Organul National de dirijare in constructii

Reiesite

Deviz al antreprenorului

Baza normativa proprie a utilizatorului

Conditii reale de activitate

Fig. 1. Baza normativa de deviz

Intocmirea devizelor prin metoda de resurse presupune trecerea consecutivă a următoarelor

etape:

Intocmirea listelor cu cantităţile de lucrări (Formularul nr.l din CP L.01.01-2001).

Evidenţierea indicelor de resurse (Formularul nr.2, Formularul nr. 5 sau 6 din CP L.01.01-

2001).

Intocmirea devizului local (Formularul nr.3 sau 7 din CP L.01.01-2001).

III.3Componenţa costului de deviz

Costul lucrărilor de construcţie-montaj este expresia bănească a consumului de resurse (materiale,

manoperă, utilaje de construcţii) necesare pentru execuţia acestora în condiţii organizatorice şi

tehnologice bine determinate.

Suma întreagă a cheltuielilor, determinată de deviz pentru construcţia obiectului se numeşte costul

de deviz sau investiţii capitale.

Componenta costului de deviz este prezentată în fig.2



Costul de deviz al lucrarilor de constructii-montaj

Cheltuielidirecte

Beneficiude deviz

Cheltuieli de regie

% din suma cheltuielilor directe şi cheltuielilor de regie

% din cheltuieli directe

Fig. 2. Costul de deviz al lucrătorilor

Costul de deviz se determină cu formula :

,

unde:

CD - cheltuieli directe ;

CR - cheltuieli de regie;

BD - beneficiu de deviz.

1) Cheltuielile directe cuprind:

- costul materialelor, elementelor de construcţii, detaliilor etc;

- salariul muncitorilor;

- decontările pentru asigurare obligatorie;

- cheltuielile legate de exploatarea utilajelor de construcţii.

Componenţa cheltuielilor directe este prezentata în fig.3.

Costul materialelor cuprinde cheltuielile legate de procurarea materialelor, semifabricatelor,

elementelor de construcţii, articolelor, necesare pentru executarea lucrărilor de construcţii-montaj.

precum şi cheltuielile legate de transportarea materialelor pe şantier de construcţii; dara, ambalaj,

rechizite; cheltuielile de achiziţionare-depozitare a materialelor.

Salariul muncitorilor cuprinde salariul tarifar al muncitorilor, nemijlocit implicaţi în procesul

de construcţie, diferite plăţi suplimentare cu caracter de compensare sau stimulare (pentru condiţii

nocive, lucrul timp de noapte, vechimea în muncă etc), premii etc.

Cheltuielile legate de exploatarea utilajelor de construcţii se determină prin costul unei utilaj-

ore (1 h-ut.) pe tipuri de utilaje. Costul 1 h-ut cuprinde:

- cheltuieli iniţiale (cheltuielile legate de amplasarea şi reamplasarea utilajelor pe şantier,

montarea şi demontarea lor,



Cheltuieli directe

Cheltuieli pentru materiale de constructie

Cheltuieli legate de exploatarea utilajelor de constructie

Cheltuieli pentru salariul

muncitorilor

Materiale de baza si auxiliare

Articole, detalii

Elemente de constructii

Semifabricate

Salariu tarifar

Plati suplimentare cu

character de stimulare si compensarePremii, ect.

Cheltuieli initiale

Uzura utilajului

Cheltuieli de exploatare

Decontarile organelor

asigurarii sociale (26% din fondul

de salariu) Decontarile organelor asigurarii

medicale (2% din fondul de salariu)

Decontari pentru asigurari

obligatorii al muncitorilor

- amenajarea construcţiilor provizorii etc);

- cheltuieli anuale (uzura utilajului, modernizări, reparaţii capitale)

- cheltuieli de exploatare a utilajului (salariul persoanei ce deserveşte utilajul, combustibil,

lubrifianţi, carburanţi, energia electrică, piese de schimb, reparaţii curente etc).

Fig. 3. Componenta cheltuielilor directe

2) Cheltuielile de regie reprezintă totalitatea consumurilor legate de crearea condiţiilor pentru

execuţia construcţiilor, organizarea, administrarea şi deservirea acestora.

Cheltuielile de regie se stabilesc în mod indirect, în procente din consumuri directe.

Calculul cheltuielilor de regie se reglementează prin CP L.01.03-2000 „Instrucţiuni cu privire Ia

calcularea cheltuielilor de regie la determinarea valorii obiectivelor".

Conform Instrucţiunilor, întreprinderile de antrepriză determină normele individuale de

cheltuieli de regie pe baza cheltuielilor de regie. Normativele individuale se aprobă de către conducerea

întreprinderii de construcţii.

Normativul cheltuielilor de regie (Ncr) se calculează ca raportul dintre valoarea cheltuielilor de

regie pentru perioada corespunzătoare a anului precedent (CRpr) şi valoarea cheltuielilor directe pentru

aceeaşi perioadă (CDpr):

,

In devizele investitorului normativul de cheltuieli de regie se aplică în mărime medie pe ramură

"Construcţii".



Cheltuielile de regie sunt divizate în 4 capitole:

- cheltuielile generale şi administrative;

- cheltuielile pentru deservirea lucrătorilor din construcţii;

- cheltuielile pentru organizarea lucrărilor de şantier; alte cheltuieli generale şi de antrepriză.

3) Beneficiul de deviz reprezintă suma mijloacelor necesare pentru acoperirea unor cheltuieli

generale ale întreprinderii de antrepriză, care nu sunt incluse în preţul de cost al lucrărilor, şi constituie

partea normată (garantată) a valorii producţiei de construcţii (plata impozitelor, dezvoltarea

producţiei, modernizarea utilajelor, plata dobînzilor pentru folosirea creditelor bancare, stimularea

materială a lucrătorilor etc).

Calculul beneficiului de deviz se reglementează prin CP L.01.05-2001 „Instrucţiuni privind

determinarea valorii beneficiului de deviz la formarea preţurilor la producţia de construcţii".

Normativul de beneficiu de deviz (Nbd) se calculează ca raportul dintre valoarea beneficiului de

deviz pentru perioada precedentă (BDpr) şi costul lucrărilor executate pentru aceeaşi perioadă (PCpr):

,

În devizele investitorului normativul beneficiului de deviz se include în mărime medie pe

ramură.

Datele privind norma medie pe ramură pentru cheltuielile de regie şi beneficiu de deviz se

comunică de către ministerul de profil, la începutul fiecărui an printr-o scrisoare instructiv-normativă

cu publicarea în revista "Monitorul construcţiilor".

3.4 Întocmirea devizului local

La întocmirea devizelor locale prin metoda de resurse se propun 2 procedee:

Procedeul 1 - pe baza resurselor evidenţiate în total conform listelor respective cu cantităţile de

lucrări, pe obiecte sau pentru obiectivi în ansamblu. Se recomandă pentru întocmirea devizelor

investitorului.

Indicii de resurse globali obţinuţi prin însumarea totalurilor din borderoul de resurse se evaluează în

preţurile curente pentru a obţine cheltuielile directe.

Valoarea de deviz a lucrărilor se determină conform formularului pentru devizul local (Formularul

nr.3 din CP L.01.01-2001).

Pentru evaluarea indicilor de resurse în preţuri curente se utilizează valoarea resurselor determinată

în felul următor:

a) Valoarea 1 h-om se determină(fig.4) pornind de la salariul lunar al unui muncitor constructor

dintr-o întreprindere de antrepriză sau de la salariul acceptat în structura preţului contractual pentru

execuţia unui obiectiv concret . Determinarea salariului mediu al muncitorilor se poate face



diferenţiat, pe profesii, prevăzute în norme. Valoarea de calcul a mijloacelor de salarizare în preţuri

curente se face pe baza manoperei de lucru, exprimată în h-om, cu formula :

,

unde:

S - valoarea de calcul a mijloacelor de salarizare a muncitorilor -constructori în preţuri curente,

inclusă in componenţa cheltuielilor directe ale devizelor locale, preţurilor contractuale şi proceselor-

verbale de recepţie a lucrărilor executate, lei sau mii lei;

M - manopera lucrărilor în componenţa cheltuielilor directe (consumul de muncă al

muncitorilor-constructori) care se determină conform normelor de deviz pentru lucrările construcţii,

montaj şi reparaţii-construcţii, în vigoare pe teritoriul Republicii Moldova sau normelor folosite în

organizaţiile de antrepriză, h-om;

Slun- salariu mediu lunar al unui muncitor-constructor în organizaţia de antrepriză sau inclus

(convenit cu beneficiarul) în componenta preţului contractual pentru construirea obiectului concret, (în

conformitate cu pct.20b) al S.N.C. 11 "Contractele de construcţii";

t - numărul mediu lunar de ore de lucru, aplicat la determinarea salariului tarifar orar din salariu

tarifar lunar stabilit (pentru săptămâna de 40 ore lucrătoare - 169 h/lună). La calcularea mijloacelor de

salarizare a muncii indicatoarele de manoperă pot fi grupate conform meseriilor muncitorilor,

prevăzute de norme de deviz, cu înmulţirea ulterioară la salariul mediu orar al unui muncitor de meserie

respectivă în organizaţia de antrepriză dată.

La elaborarea documentaţiei de proiect şi deviz, de licitaţie la comanda investitorului

(beneficiarului) în devizele investitorilor cheltuielile pentru salarizare se recomandă să se determine

pornind de la salariul mediu lunar în ramura "Construcţii", fixat trimestrial de către Departamentul

Statistică şi Sociologie.

Modul de calculare a valorii mijloacelor de salarizare din documentaţia de deviz, preţurile

contractuale şi procesele-verbale de recepţie a lucrărilor executate, indicile de modificare a salariului de

baza de deviz sau mărimea salariului mediu lunar (orar) al muncitorilor angajaţi la lucrările de construcţii-

montaj se stabileşte prin înţelegerea dintre părţi (beneficiar şi antreprenor).

b) Valoarea 1 h-ut pe tipuri de utilaje se calculează de către întreprinderile de antrepriză,

deţinătoare de tehnică de construcţii, prin calcularea cheltuielilor pentru carburanţi, lubrifianţi, piese de

schimb, amortismente, salarizarea mecanicilor, deservirea şi reamplasarea utilajelor etc. (fig.6.4).



169luna

h omSalC

h

Deviz al investitorului


Salariul lunar include:Salariul tarifarPremiiSporuri la salariu cu caracter de compensare si stimulare etc.



Cheltuieli initiale: cheltuieli legate de transportarea utilajului pe santier, montarea, demontarea si reamplasarea luiCheltuieli anuale: uzura, reparatii capitale, modernizariCheltuieli de exploatare: salariul masinistilor, deservirea tehnica si reparatii curente, combustibil etc.

h utC I A E

Fig.4. Determinarea valorii 1h-om si 1h-ut

Valoarea de deviz pentru funcţionarea utilajelor (maşinilor) antrenate în construcţii se

determină pe baza timpului normat de lucru al utilajelor (numărului de ore efectiv lucrate), necesar

pentru executarea volumului stabilit de lucrări de construcţii, montaj, reparaţii-construcţii şi al altor

lucrări, şi pe baza preţului de deviz individual pentru funcţionarea utilajelor de construcţii, calculat pe

unitate de timp - 1 oră-utilaj (1 h-ut) în preţuri curente.

Drept norme de determinare a necesarului de utilaje de construcţii se utilizează datele din

Indicatoarele de norme de deviz pentru lucrări de construcţii, montaj şi reparaţii-construcţii, în vigoare

pe teritoriul Republicii Moldova.

Preţul de deviz pentru 1 h-ut de funcţionare a utilajelor de construcţii se calculează cu ajutorul

formulei :

,

unde: Put - preţul pentru 1 h-ut de funcţionare a utilajului de construcţii, lei;

A - normativul de amortismente pentru restabilirea utilajului, lei/h-ut;

S - normativul de salarizare a mecanicului (echipei de muncitori care conduc utilajul de

construcţii), inclusiv contribuţii la asigurarea socială, lei/h-ut.;

C - normativul de cheltuieli pentru carburanţi, lei/h-ut;

L - normativul de cheltuieli pentru lubrifianţi, lei/h-ut.;

H - normativul de cheltuieli pentru lichidul hidraulic, lei/h-ut.;

R - normativul de cheltuieli pentru toate tipurile de reparaţii ale utilajelor, deservirea şi

diagnosticarea lor tehnică, lei/h-ut.;

Ream - normativul de cheltuieli pentru reamplasarea utilajelor de pe un teren de construcţie

(baza de mecanizare) pe altul, lei/h-ut.




Normativul de amortismente pentru restabilirea utilajelor se calculează cu formula :

,

unde: V - valoarea de bilanţ a utilajului (grupei de utilaje), se ia conform datelor din evidenţa

contabilă, lei. Valoarea de bilanţ este egală cu valoarea de intrare, corectată sau reevaluată, diminuată

cu uzura acumulată;

Na - norma anuală de amortismente pentru restabilirea tipului dat de utilaje de construcţii,

procente/an;

T - regimul normativ anual de funcţionare a utilajului (grupei de utilaje), h-ut/an.

Determinarea regimului normativ anual de funcţionare a utilajelor de construcţii se efectuează

pe baza recomandărilor privind determinarea regimului anual de funcţionare şi productivitate a

utilajelor de construcţii şi se calculează cu formula :

,

unde: Ta - durata anului (365 zi);

Ti - numărul de zile libere şi de odihnă (112 zi);

Tream - durata de reamplasare. inclusiv timpul pentru montare şi demontare (conform datelor

efective);

Tm - numărul zilelor nelucrătoare pe an din cauza condiţiilor mqteo (conform datelor medii

statistice);

Tn - numărul zilelor nelucrătoare din motive neprevăzute (conform datelor efective);

Tr - durata de efectuare a deservirii tehnice şi a reparaţiilor, inclusiv timpul tur-retur de

transportare pentru reparaţie, precum şi timpul de aşteptare a reparaţiei (conform datelor efective);

t - durata schimbului de lucru (8 h).

Normativul de salarizare a mecanicului (a unei echipe de muncitori care conduc utilajul de

construcţii) se determină conform salariilor tarifare care se aplică în organizaţie, ţinând cont de

sporuri, adaosuri, premii, alte plăţi şi contribuţii la asigurarea socială.

Componenţa echipei şi categoriile tarifare ale muncitorilor se determină conform normelor de

producţie, iar în lipsa lor conform instrucţiunilor privind exploatarea utilajelor şi Indicatorului unic

tarifar şi de calificare pentru lucrări şi profesii de muncitori.

Salariile muncitorilor, care participă la procesele mecanizate de construcţii, însă nu conduc

utilajele şi nu le deservesc (manipulatori de cabluri, montatori, perforatori, pozatori de conducte etc),

nu se includ în normativul de salarizare.

De asemenea nu se ţine cont de salariile muncitorilor care lucrează cu unelte mecanizate al

căror consum de muncă se include în normele de consum de resurse pentru lucrările de construcţii-

montaj.



Normativul de cheltuieli pentru carburanţi (benzină, motorină, energie electrică, aer

comprimat) se calculează cu formula :

,

unde: Nc - norma de consum de carburanţi, luând în considerare consumul suplimentar pe timp

friguros, pornirea motorului Diesel, reamplasarea utilajelor prin autopropulsie (automacarale,

autoturnuri, autogu-dronatoare etc), 1/h-ut. Normele de consum pentru materialele sus-indicate se

aplică conform reglementărilor în vigoare, datelor din cartea tehnică sau prin calcul.

Pc - preţurile locale de procurare a carburanţilor, inclusiv cheltuielile pentru transportarea lor,

lei/l. La calcularea preţului pentru 1 h-ut de funcţionare a utilajelor, care funcţionează cu energie

electrică, costul de energie electrice nu se ia în considerare, deoarece plata pentru energie electrică se

efectuează de către antreprenorul general conform contorului montat pe şantier.

În mod similar se determină cheltuielile pentru lubrifianţi:

,

unde: N1 - norma de consum de lubrifianţi, kg/h-ut. Normele de consum de lubrifianţi se iau

conform reglementărilor în vigoare, datelor din cartea tehnică sau prin calcul;

P1 - preţurile locale de procurare a lubrifianţilor, inclusiv cheltuielile pentru transportarea lor,

lei/kg.

Normativul de cheltuieli pentru lichide hidraulice se calculează cu formula :

,

unde: V - volumul sistemului hidraulic, dm ;

Dh - densitatea lichidului hidraulic, kg/dm3;

Ch - coeficientul de adaos de lichid hidraulic (Ch = 1,5);

Ph - preţurile locale de procurare a lichidului hidraulic, inclusiv cheltuielile pentru transportarea lui,

lei/kg;

Th - periodicitatea de înlocuire a lichidului în sistemul hidraulic, h-ut.

Valorile mărimilor V, Dh, Th se iau din cartea tehnică a utilajului.

Normativul de cheltuieli pentru toate tipurile de reparaţii, deservirea şi diagnosticarea tehnică a

utilajului de felul, tipul sau de grupa de tipodimensiunea dată se calculează cu formula :

,

unde: RDDa - cheltuielile medii anuale pentru reparaţii şi deservirea tehnică a utilajului (a grupei

de utilaje) pentru unitatea (întreprinderea) dată. Indicatorul RDDa cuprinde cheltuielile în conformitate cu

următoarele articole: agregate şi piese de schimb, salarii pentru reparatori, contribuţii la asigurarea socială

defalcate din sumele aferente, materiale de reparaţii, cheltuieli pentru organizarea şi executarea lucrărilor



la baza de mecanizare pentru reparaţii şi exploatări (cheltuieli pentru amortizare, exploatare şi

întreţinere a clădirilor, construcţiilor şi utilajelor tehnologice ale atelierelor de reparaţii staţionare sau

mobile, cheltuieli pentru amortizare şi reparaţie a inventarului şi uneltelor, cheltuieli pentru întreţinerea

pazei contra incendiilor, pentru tehnica securităţii, pregătirea cadrelor, plăţi pentru revizii tehnice,

pentru obţinerea autorizaţiilor de circulaţie a vehiculelor cu masă totală, cu sarcina masică pe osie şi cu

gabarite ce depăşesc limitele admise, întreţinere şi reparaţie a căilor de rulare ale macaralelor-turn şi

macaralelor-capră);

Ta - regimul însumat normativ anual de funcţionare a utilajului (a grupei de utilaje), h-ut.

Calcularea normativului de cheltuieli pentru reamplasarea utilajelor de construcţii trebuie să se

efectueze pornind de la următoarele condiţii:

- modul de reamplasare - prin autopropulsie, prin remorcare cu cablu sau pe trailer la un

autotractor (cu den- marea sau fără demontarea utilajului), pe cale ferată;

- distanţa (timpul) de reamplasare, inclusiv timpul pentru montare, demontare, încărcare,

descărcare şi transportare a utilajului;

- structura mijloacelor de transport auto - numărul şi marca autotractoarelor, remorcilor

(trailerelor), maşinilor de însoţire; tipul de macara care se utilizează pentru montare,

demontare, încărcare şi descărcare a utilajului;

- structura calitativă şi cantitativă a echipei de muncitori ocupaţi la lucrările de reamplasare a

utilajului.

Pentru autovehicule, utilajele autopropulsate pe şasiu de autovehicule sau de tractoare pe pneuri

cheltuielile pentru reamplasare nu se planifică, deoarece astfel de utilaje se transportă prin

autopropulsie.

Utilajele pe pneuri (fără autopropulsie) se transportă în remorcă la autotractoare, utilajele mici - în

autocamioane.

Pentru transportarea utilajelor de tonaj mare şi de gabarite mari pe autodrumuri se utilizează

trailere cu capacitatea de încărcare până la 20, 40t şi autotractoare MAZ-200, KRAZ ş. a.

Cheltuielile pentru reamplasarea utilajelor de construcţii, care se transportă la şantier cu ajutorul

autotractoarelor sau al trailerelor, se determină pornind de la cheltuielile medii anuale pentru încărcare,

descărcare şi transportare a unui singur utilaj (a unei singure grupe de utilaje) calculate pentru 1 h-ut. de

regim normativ anual de lucru al acestui utilaj (grupei de utilaje):

,

unde: Vî-d - costul încărcării, descărcării unui singur utilaj, lei;

Vtr - costul transportării unui singur utilaj, lei;

n - numărul de reamplasări pe an;



T - regimul normativ anual de lucru, h-ut.

Cheltuielile pentru o singură încărcare şi descărcare a utilajului la trailer cu folosirea macaralei se

calculează cu formula:

,

unde: Tî, Td - timpul necesar pentru o singură încărcare şi, respectiv, descărcare, care se

determină pe baza normelor de producţie, h-ut;

Pa, Pr, Paî, Pm - preţurile de deviz pentru funcţionarea autotractorului şi, respectiv, a remorcii

(trailerului), automobilului de însoţire, macaralei care efectuează încărcarea şi descărcarea utilajului,

lei/h-ut;

S - salariul mecanicului utilajului de reamplasat, lei/h-ut;

Se- salariile echipei de muncitori care participă la încărcarea şi descărcarea utilajului

reamplasat, lei/h-ut.

Cheltuielile de deviz pentru transportarea utilajului se calculează cu formula :

,

unde: V - viteza medie de transportare a utilajului, km/h;

L - distanţa la care se reamplasează utilajul, km.

Cheltuielile pentru reamplasarea utilajelor pe pneuri neautopropulsate prin remorcare cu

autotractoare se calculează cu formula :

,

Pentru unele utilaje de construcţii (macarale cu capacitatea de ridicare mare, excavatoare

păşitoare, tehnică pentru lucrări de săpare a tunelelor şi de decopertare) în cheltuielile pentru

reamplasare se includ şi cheltuielile pentru montare şi demontare care se determină prin calcule aparte.

La reamplasarea utilajelor la distanţe mari cheltuielile de reamplasare nu se includ în preţul pentru

1 h-ut., dar se calculează individual în conformitate cu condiţiile concrete şi se includ în decontările pentru

lucrările executate., printr-un rând aparte.

Calcularea preţurilor de deviz pentru funcţionarea utilajelor de construcţii (preţul pentru 1 h-ut)

trebuie să se efectueze în două variante: varianta 1 - pentru cazul în care lucrările de construcţii-montaj

sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată (TVA), varianta 2 - pentru cazul în care lucrările de construcţii-

montaj nu sunt scutite de TVA.

Pentru lucrările de construcţii-montaj scutite de TVA în preţurile de deviz pentru funcţionarea

utilajelor se include valoarea resurselor materiale şi energetice ţinând cont de TVA, plătită la procurarea

lor.



Pentru lucrările de construcţii-montaj, care nu sunt scutite de TVA, în preţurile de deviz pentru

funcţionarea utilajelor se include valoarea resurselor materiale şi energetice fără a ţine cont de taxa pe

valoarea adăugată, dacă există facturile care confirmă achitarea TVA. In acest caz, în procesele-verbale de

recepţie a lucrărilor executate TVA se include, printr-un rând aparte, din valoarea totală a lucrărilor de

antrepriză care cuprinde valoarea de funcţionare a utilajelor de construcţii.

In documentaţia de deviz şi de licitaţie elaborată la comanda investitorului (devizul

investitorului) valoarea 1 h-ut pe tipurile de utilaje se adoptă pornind de la informaţia pe care o deţine

alcătuitorul privind preţurile pentru acest tip de cheltuieli. De regulă, acestea sunt preţurile medii pentru

1 h-ut de exploatare pe tipurile de utilaje de construcţii pentru localitatea dată, în care se execută

construcţia;

c)Valoarea resurselor materiale se determină pornind de la informaţia pe care o deţine alcătuitorul

privind preţurile pentru acest tip de cheltuieli. Pentru întreprinderile de antrepriză acestea sunt datele

medii privind valoarea efectivă a materialelor, elementelor şi articolelor (ţinând cont de cheltuielile

pentru transport până la depozitele obiectivului, inclusiv pentru lucrările de încărcare-descărcare şi de

cheltuielile pentru achiziţionare-depozitare suportate de întreprinderea de antrepriză), care se determină în

baza preţurilor de piaţă şi a tarifelor furnizorilor şi în baza datelor din evidenţa contabilă. Cheltuielile de

transport pot fi determinate luând în calcul datele efective sau cele medii pe unitatea de măsură adoptată

pentru materialul transportat (pe m2, t, m etc), în procente din valoarea materialelor, pe 1 t-km de

încărcătură. Cheltuielile de achiziţionare-depozitare se iau în calcul sub forma de procente -norme din

valoarea materialelor şi a cheltuielilor de transport. Fiecare întreprindere de antrepriză calculează şi aprobă

pentru sine o normă individuală de cheltuieli pentru achiziţionare-depozitare, stabilită pe baza datelor din

evidenţa contabilă (fig.5). în caz de necesitate normele pot fi revizuite şi reaprobate, de regulă, o dată

pe an.



Valoarea resurselor materiale


Se stabileste de catre firma de constructii conform datelor din

contabilitate


Se stabileste in dependenta de

preturile medii din localitati unde are

loc procesul de constructie

Pretul angro

Dara, ambalaj, rechizite

Cheltuieli de transport pina la depozitul

obiectivului

% din a trP C D Fig. 5. Determinarea valorii resurselor materiale

În documentaţia de deviz şi de licitaţie elaborată la comanda investitorului (devizul investitorului)

valoarea resurselor materiale se determină pe baza preţurilor de piaţă pentru materiale, articole şi

elemente, tarifelor medii pentru transportul încărcăturilor şi cheltuielile de achiziţionare-depozitare.

Normele cheltuielilor de achiziţionare-depozitare se adoptă din valoarea materialelor şi a cheltuielilor de

transport până la depozitele obiectivului:

a) materialelor de construcţii şi tehnico-sanitare - 2 %;

b) utilajelor-1,2%;

c) construcţiilor metalice - 0,75 %.

Informaţia privind preţurile curente pentru resursele materiale folosite în construcţii poate fi

obţinută de la organele de statistică, din diferite materiale informative publicate, de la fabricanţii de

materiale şi de Ia întreprinderile de antrepriză.

Pentru obiectivele nescutite legal de TVA, valoarea materialelor, resurselor energetice, serviciilor

de transport, altor servicii achiziţionate se iau în calcul fără TVA.

Pentru obiectivele scutite legal de TVA valoarea materialelor^ resurselor energetice, serviciilor

de transport, altor servirii achiziţionate se iau în calcul ţinând cont de TVA.

în ambele cazuri trebuie să existe, în mod obligatoriu, factura care confirmă includerea TVA în

structura preţului.

Procedeul 2 - prin întocmirea preţurilor unitare individuale pentru fiecare categorie de lucrări,

inclusă în lista cu cantităţile de lucrări. Se recomandă pentru evaluarea valorică a ofertelor.



Pentru categoriile de lucrări se întocmeşte un catalog de preţuri unitare conform Formularului nr.

5 - desfăşurat şi Formularului nr.6 - sumar din CP L.01.01-2001.

Pentru fiecare obiectiv de construcţii se întocmeşte un catalog individual de preţuri unitare.

După totalul fiecărui preţ unitar se evidenţiază indicele: "inclusiv: salariul muncitorilor constructori".

Devizele locale pentru procedeul 2 se întocmesc conform Formularului nr.7 din CP L.01.01-2001.

Pentru ambele procedee (Formularul nr.3 şi nr.7 din CP L.01.01-2001), după totalul devizului,

se efectuează calculul:

- contribuţiilor la asigurările obligatorii defalcate din cheltuielile

pentru salarizarea muncitorilor constructori în mărimea stabilită de Legislaţia în vigoare;

- cheltuielilor de regie din totalul cheltuielilor directe ;

- beneficiului de deviz din totalul cheltuielilor directe şi cheltuielilor de regie .

Pentru procedeul 2 contribuţiile la asigurările obligatorii, cheltuielile de regie şi beneficiul de

deviz pot fi luate în calculul preţurilor unitare. In acest caz devizele locale se întocmesc fără a lua în

calcul aceste cheltuieli.

În devizele-oferte antreprenorul ia în consideraţie cheltuielile limitate, printr-un rând aparte :

,

unde: 1,015 - coeficient care ia în consideraţie cheltuielile pentru organizarea de şantier (1,5

%);

1,005 - coeficient care ia-în consideraţie plata pentru energia electrică (0,5 %);

1,0066 - coeficient care ia în consideraţie scumpirea de timp friguros (0,66%);

1,015 - coeficient care ia în consideraţie cheltuielile neprevăzute (1,5 %).

Taxa pe valoarea adăugată se include conform legislaţiei în vigoare.



CHELTUIELI DE REGIECheltuieli generale si administrativeCheltuieli pentru deservirea lucratorilor din constructiiCheltuieli pentru organizarea lucrarilor de santierAlte cheltueli generale de antrepriza

Deviz al investitoruluiConform scrisorii nr.

2365-01-07 din 14.09.2007 norma

cheltuielilor de regie constituie 14.5% din

cheltuieli directe sau 76% de la salariul muncitorilor

Deviz al antrerenoruluiConform datelor din

contabilitateConform datelor din

contabilitate

. .

. .

100%PER PREC

PER PREC

CRNCR

CD

Fig. 6. Calculul cheltuielilor de regie

IV.1 Elaborarea documentaţiei de deviz. Varianta I.

lucrari de constructie (zidarie din BCA) WinСмета2000Formular Nr.3

Bloc locativ S+P+3E din strada Ciocirliei 1A, or. Chisinau



BORDEROU DE RESURSE Zidarie din blocuri celulare autoclavizate

Valoarea de deviz 116 323,39 leiIntocmit in preturi curente

№ crt.

Simbol norme si

Cod resurse Denumire lucrгri si cheltuieli U.M.

Cantitate conform

datelor din proiect

Valoarea de deviz, leiPe unitate de mгsurг

Total

1 2 3 4 5 6 7Total borderou de resurse № 1:Manopera:

1. 9310060019930

Muncitor h-om 237,601 23,82 5 659,66

Total manopera 5 659,66Materiale:

1. 1411122201053

Blocuri de beton celular m3 49,088 1 250,00 61 360,00

2.2010102904410

Rigle tivite de rasinoase cu lungimea 4-6,5 m, cu latimea 75-150 mm, cu grosimea 40-75 mm, categoria IV

m3 0,029 2 530,00 73,37

3 2462106110555

Adeziv pe baza de ciment "Compozit-z" kg 1 102,275 2,20 2 425,01

Total materiale de constructii 63 858,38Utilaje de construc tii :

1. 2922140007000

Macara h-ut 21,556 195,00 4 203,42

2. 2952270007609

Masina de gaurit electrica h-ut 20,576 8,60 176,95

Total utilaje de constructii 4 380,37

Total:Cheltuieli directe lei 73 898,41Asigurarea sociala 23,00 % 1 301,72Asigurarea medicala 3,50 % 198,09Total 100,00 + 75 398,22Transportarea 7,00 % 4 470,09Total 100,00 + 79 868,31Cheltuieli de regie 14,50 % 11 580,90Total 100,00 + 91 449,21Beneficiu de deviz 6,00 % 5 486,95



Total 100,00 + 96 936,16TVA 20,00 % 19 387,23

Total deviz: 116 323,39

WinСмета2000lucrari de zidarie Formular Nr.7


CATALOG DE PRETURI UNITARE Zidarie din blocuri celulare autoclavizate

№ crt.

Simbol norme si

Cod resurse Denumire lucrгri, cheltuieli si

resurse U.M.

Consum de resurse pe unitate de mгsurг

Valoare, leiPe unitate de mгsurг

Total

1 2 3 4 5 6 71 CD71A Zidirea peretilor exteriori si

interiori din blocuri de beton celular pe adeziv: pentru inaltimea etajului pina la 4 m

m3 1 508,44

9310060019930

Muncitor h-om 4,8500 23,82 115,53

2462106110555

Adeziv pe baza de ciment "Compozit-z" kg 22,5000 2,20 49,50

1411122201053

Blocuri de beton celular m3 1,0020 1 250,00 1 252,50

2010102904410

Rigle tivite de rasinoase cu lungimea 4-6,5 m, cu latimea 75-150 mm, cu grosimea 40-75 mm, categoria IV

m3 0,0006 2 530,00 1,50

2922140007000

Macara h-ut 0,4400 195,00 85,80

2952270007609

Masina de gaurit electrica h-ut 0,4200 8,60 3,61



DEVIZ LOCAL Zidarie din blocuri celulare autoclavizate




№ crt.

Simbol norme si

Cod resurse

Lucrгri si cheltuieli U.M. Cantitate conform

datelor din proiect

Valoarea de deviz, leiPe unitate de mгsurг————

incl. salariu

Total————

—incl.

salariu

1 2 3 4 5 6 7

1 CD71A Zidirea peretilor exteriori si interiori din blocuri de beton celular pe adeziv: pentru inaltimea etajului pina la 4 m

m3 48,990

1 508,44—————

115,53

73 898,41————

—5 659,66

Cheltuieli directe lei 73 898,41Asigurarea sociala 23,00 % 1 301,72Asigurarea medicala 3,50 % 198,09Total 100,00 + 75 398,22Transportarea 7,00 % 4 470,09Total 100,00 + 79 868,31Cheltuieli de regie 14,50 % 11 580,90Total 100,00 + 91 449,21Beneficiu de deviz 6,00 % 5 486,95Total 100,00 + 96 936,16TVA 20,00 % 19 387,23Total deviz: 116 323,39Incluziv salariu 5 659,66

IV.1 Elaborarea documentaţiei de deviz. Varianta II.

lucrari de constructie (zidarie din blocuri de calcar)

WinСмета2000Formular Nr.3




BORDEROU DE RESURSEZidarie din blocuri de calcar


№ crt.

Simbol norme si

Cod resurse Denumire lucrгri si cheltuieli U.M.

Cantitate conform

datelor din proiect

Valoarea de deviz, leiPe

unitate de

mгsurг

Total

1 2 3 4 5 6 7Total borderou de resurse № 1:Manopera:

1. 7122050013400

Zidar h-om 151,379 23,82 3 605,85

2. 9310060019930

Muncitor h-om 30,864 23,82 735,18

Total manopera 4 341,03Materiale:

1. 1411122201275

Blocuri de calcar (cotelet) m3 44,091 480,00 21 163,68

2. 2010102918804

Cherestea, rasin., calitatea IV m3 0,024 2 530,00 60,72

3 2624102101102

Mortar gata preparat pentru zidarie, var-ciment, M 50 m3 8,328 550,00 4 580,40

Total materiale de constructii 25 804,80Utilaje de construc tii :

1. 2922140007000

Macara h-ut 18,126 195,00 3 534,57

Total utilaje de constructii 3 534,57

Total:Cheltuieli directe lei 33 680,40Asigurarea sociala 23,00 % 998,44Asigurarea medicala 3,50 % 151,94Total 100,00 + 34 830,78Transportarea 7,00 % 1 806,34Total 100,00 + 36 637,12Cheltuieli de regie 14,50 % 5 312,38Total 100,00 + 41 949,50Beneficiu de deviz 6,00 % 2 516,97Total 100,00 + 44 466,47



TVA 20,00 % 8 893,30

Total deviz: 53 359,77



CATALOG DE PRETURI UNITARE Zidarie din blocuri de calcar

№ crt.

Simbol norme si

Cod resurse

Denumire lucrarii, cheltuieli si resurse

U.M. Consum

de resurse pe unitate de mгsurг

Valoare, leiPe unitate de mгsurг

Total————

—incl.

salariu

1 2 3 4 5 6 71 CD55A Zidarie din blocuri de calcar

(cotilet) la pereti cu inaltimea pina la 4 m, zidarie ordinara(Котельцовая наружная кладка стен, толщ,390 мм)

m3

687,50————

—88,61

7122050013400

Zidar h-om 3,0900 23,82 73,60

9310060019930

Muncitor h-om 0,6300 23,82 15,01

1411122201275

Blocuri de calcar (cotelet) m3 0,9000 480,00 432,00

2624102101102

Mortar gata preparat pentru zidarie, var-ciment, M 50 m3 0,1700 550,00 93,50

2010102918804

Cherestea, rasin., calitatea IV m3 0,0005 2 530,00 1,24

2922140007000

Macara h-ut 0,3700 195,00 72,15





DEVIZ LOCAL № 2 Zidarie din blocuri de calcar


№ crt.

Simbol norme si

Cod resurse Lucrгri si cheltuieli U.M.

Cantitate conform

datelor din proiect

Valoarea de deviz, leiPe unitate de mгsurг————

incl. salariu

Total————

—incl.

salariu

1 2 3 4 5 6 71 CD55A Zidarie din blocuri de calcar

(cotilet) la pereti cu inaltimea pina la 4 m, zidarie ordinara(Котельцовая наружная кладка стен, толщ,390 мм)

m3 48,990

687,50————

—88,61

33 680,40————

—4 341,03

Cheltuieli directe lei 33 680,40Asigurarea sociala 23,00 % 998,44Asigurarea medicala 3,50 % 151,94Total 100,00 + 34 830,78Transportarea 7,00 % 1 806,34Total 100,00 + 36 637,12Cheltuieli de regie 14,50 % 5 312,38Total 100,00 + 41 949,50Beneficiu de deviz 6,00 % 2 516,97Total 100,00 + 44 466,47TVA 20,00 % 8 893,30Total deviz: 53 359,77Incluziv salariu 4 341,03

V.Concluzie: S-au elaborat devize locale de cheltuieli pentru executarea pereţilor exteriori în 2

variante de realizarea a lucrărilor cu utilizarea a diferitor materiale de construcţii şi respectarea

tehnologiilor puse în operă . În primul model am considerat că executăm pereţii exteriori din blocuri de

beton celular, iar în modelul 2 din blocuri de calcar. În modelele consumul de materiale de construcţie



este aproximativ acelasi, lund in consideratie dimensiunile BCA si blocurilor de calcar, dar din cauza

ca preturille la Blocuri celulare autoclavizate sun mai mari varianta a doua (2) este mai optima din

punc de vedere economic.

Bibliografie

1. NCM F.02.02-2006 Calculul, proiectarea şi alcătuirea elementelor de construcţii din beton armat si

beton precomprimat

2. Примеры расчета железо-бетонных конструкций- Мандриков



3. А. В. Пилягин - Проектирование Оcнований и Фундаментов зданий и сооружений

4. Веселов - Проектирование оснований и фундаментов - 1978

5. СНиП 2.02.01-83* - СТРОИТЕЛЬНЫЕ НОРМЫ И ПРАВИЛА ОСНОВАНИЯ ЗДАНИЙ И СООРУЖЕНИЙ

6. Енир Сборнк E2-1, E3, E4-1, E12, E8-1, E9.

7. Расход материалов на общестроительные работы.

8. Строительные краны- справочник

9. СНиП III-4-80 “Tehnica securităţii în construcţie”

10. NCM L.01.01-2005 Reguli de determinare a costului obiectelor de construţie.

11. CP L. 01.01-2001 Instrucţiuni privind întocmirea devizelor pentru lucrările construţii-montaj prin

metoda de resurse.

12. CP L.01.02-2000 Instrucţiuni pentru determinarea cheltuielilor de deviz la salarizarea în

construcţii.

13. CP L.01.04-2000 Instrucţiuni pentru determinarea cheltuielilor de deviz pentru funcţionarea

utilajelor de construcţii.

14. CP L. 01.03-2000 Instrucţiuni pentru determinarea cheltuielilor de regie al determinarea valorii

obiectivelor.

15. CP L. 01.05-2001 Instrucţiuni pentru determinarea valorii beneficiului de deviz la formarea

preţurilor la producţia de construcţii.

16.Economia întreprinderii-Chişinău 2006. Liubov Usturoi, Grigore Vascan.





Date post:	08-Jul-2016
Category:	Documents
Upload:	ragnelu
View:	36 times
Download:	9 times

Diploma Memoriu Asa Cum Trebuie

Documents