Anul IV A R A » MRKCÍÍRÍ âÇ ^ F . P T E J f T î W (10 ООТОЙѴКІг;) W Ö O Mr. 1 8 0 REDACŢIA

Ind, strada inlich Nr. 1

ABONAMENTUL itn Auetro-Unsuriu :

ton an 20 cor. pe V« 110 cor.; pe V* de an cor.; pe Hună 2 cor.

Ml de Dumineca pe aa - 4 coroane. —

Pentru România şi iriliitate pe a n :

10 franci. tamcrlpte nusenapoiaza

ADMINISTRAŢIA : • r a d , s t r ada Aulich Nr . 1

INSEBŢIimiLE : de nn ş i r ga rmond : p r ima da tă 14 ban i ; a dona oară 12 bani ; a t r e i a oa ră 8 b . , de flecare pnb l ica ţ inne .

Atât abonamentele cât ei inser ţ iuni le sunt a se plàtî

î n a i n t e în Arad .

Scr isor i nefrancate nu se p r imesc .

,Der bestgehasste Mann". Casa magnaţilor unguri de câteva

ie tai are président! noul. Persoa­ne, căror ministrul-prim Széll s'a kot&rlt sä le dea acest loc, sunt cu-loscute in ţeară, îndeosebi noul prim-peşedinte, contele Csáky Albin, fost Éistru de culte şi înveţăment şi mul din celebrii fauri al legilor poli-fe-bisericeştl.

Faptul însă, că dl Colomam Széll tocmai In contele Csáky a găsit per­ima pentru scaunul de preşedinte

magnaţi, — a surprins chiar pă-din partidul sëu propriu.

îngrădit, cum se află, de adver-declaraţl în partidul sëu, dl Szèll

'a gândit poate, ca astfel îşi întă-posiţia, de care, nu-I vorba,

trebuinţa netăgăduită, mal ales faţa alegerilor pentru noul period lamentar. Cel vechiu îşi t răeşte

deja ultimele zile şi cu greu îşi n găsi pareche între parlamentele

ase de până acum.

,Au fost politician! — zice .Budapesti cari au ргорив lui Szól!, calo-

readucerea păcii între partide, camera si să pună capei acestui

il, tm s'a născut în picate si care ii prin puterea tiraniei s'a putut sus-

I

Ear' cu un asemenea parlament, aie astfel e caractérisât de o foaie

I Bighiarä apropiată de guvern, ştie \m lumea ce trebî «bune" se pot

i pentru ţeară şi ce anume s'a timp de cinci ani, de când

Ц chipul şi asëmënarea lui Bánffy

Vorba ѳ numai, că dl Széll n 'a iát de sfatul „acelor politician!

ii guvernat cu el mal departe , i cum l'a moştenit de la Bànffy.

Faptele petrecute în vieaţa parla-I nentarä şi In cea a statului, de la Inina dlui Szèll la putere , sunt |M& vie, că nu e de loc mare

iţa Intre densul şi între ante-Ittsor, tn ce priveşte conducerea |ierànelor acestei ţerl. Şi nu e nici

\ de speranţă, că v'ro îndreptare i bine se va face în raporturile

linterne ale ţoriî, ori şi câţi Szèll-ï |wr avè cârma în mână şi de aci

Nn Înţelegem atunci, de ce nu ; cel puţin Maghiarii mulţumiţi cu Bea dlui Coloman Szèll? Doar '

I tneft ştie ce face, şi ştie mal ales il, cum să pipăie şi unde mal cu putere pulsul odiosului

nisrn al patrioţilor. Cu toate astea, ne mal vorbind dare ca .Alkotmány" de pildă, iresa patriotică, chiar şi cea apró­dé guvern, nu-'l felicită de loc

pe prim-ministrul la a legerea persoa­nei pentru postul înalt de preşedinte al casei magnaţilor.

Sub titlul ЯА murit o legendă, „Pesti Napló" de Sâmbătă, eată de pildă, cum îşi începe un prim articol scris din acest incident:

„S'o spunem pe faţă — zice — : Numirea lui Csáky Albin pune capët acelei legende, că Coroana ar fi aban­donat pentru toate timpurile pe crea­torii legilor politice-bisericeştî. Ce-I drept, faptele şi până acum au do­vedit contrarul aces te ia , dar ' decât toate aite simptoame mal mult vorbe­şte acum numirea aceasta a lui Csáky Albin. El, ca magnat catolic, a pornit lupta politiceî-bisericeştl si a îndeplinit-o cu o consecuenţă de fer. Intr 'o vreme a putut să zică însuşi despre sine aceea cu ce se lăuda Bismarok : „ Der bestgehasste Mann", sau, citând pe Szilágyi Dezső, — „s'a putut scălda în ura duşmanilor sei". Şi eată, — esclamă numita foaie — el earăşl se ridică la suprafaţă! Căci zadarnic ar zice cineva, că preşedintele casei magnaţilor nu are un hotărît rol po­litic. Nu oficiul îl dă bărbatului de stat cercul de competenţă, ci el, băr­batul de stat, — dacă peste tot este el bărbat de statl — împrumută oficiu­lui splendoare şi g reuta te . "

Va să zieă, un „bestgehasste Mann" 'şl-a ales dl Széll dintre politicianil partidului sëu pentru scaunul prési­dentiel în casa magnaţi lor!

Dar ' atunci poate mult mal pru­dent lucru sovtrşia dl prim-ministru, dacă de-a dreptul pe cuconul Bánffy Dezső îl punea acolo, căci atunci as­tupa o gură rea, care în continuu 'i-a tulburat şi-'l tulbră apele şi tigna vieţii.

Csàky orï Bànffy — tot una ; ear ' amêndol împreună cu Szèll pentru noi acelaşi preţ îl au. La vr 'un bine co­mun, din care să se aleagă cu ceva şi naţionalităţile huiduite şi nedreptă­ţ i te—nu se mal aşteaptă curênd nimeni în ţeara aceasta.

Din Austria. In faţa alegerilor pentru Reichsrath în curiile electorale comunale comitetul executiv al partidului i aţional ceh liberal a încheiat un fel de pact cu comi­tetul executiv al partidului ceh agrar. In urma acesteia deputaţii partidului agrar vor Intra în clubul ceh parlamentar, dar' îşi ré­serva dreptul de a se constitui şi In grup de sine stătător.

Durere patriotică. Ziarele lo­cale se tftnguieso amar, că în comita­tul Aradului se găseşte un cerc în care nu este o singură şcoală ungurea­scă. A fost una, în Halmagiu, dar' acum s'a închis şi aceea, căci nu era cine s'o susţină.

De ce se tângue concetăţenii no­ştri ? Doar' ştiu că acel cerc este cu­rat românesc şi daca le e numai ca Românii să înveţe şi ungureşte, ear ' nu numai ungureşte , doar' limba ma­ghiară este obligatoare şi p 'acolo! Ori de dragul câtorva Ovrei să se facă şcoli anume?

Din Dietă. — Şedinţa delà 8 Octomvrie. —

După o vacanţă de vr 'o 4 luni şi jum., parlamentul unguresc s'a re­deschis erl în 8 1. c. n. Primul obiect al şedinţei a fost presintarea unul rescript al ministrulul-president în afa­cerea cuotëi ; apoi au urmat câteva in­terpelări.

Avônd să statorească programul lucrărilor pentru sesiunea aceasta, prim-ministrul Széll doreşte, ca parla­mentul să Înceapă lucrarea acolo, unde a lăsat-o Înainte de vacanţă. Mâne, Mercur!, se va pune în discuţie proiectul privitor la regularea rapor­tului între proprietar şi oficianţii ace­s tuia; apoi alte proiecte de-ale gu­vernului, ear ' după astea budgetul pen­tru anul viitor.

Propunerile ministrului président au fost primite de cameră şi a doua şedinţă s'a hotărît a se ţine mâne, 10 1. o.

Din Bucovina.

Cătră femeile române.

Cetim îu „Deşteptarea" din Cer­năuţi :

O Româncă bună şi învăpăiata pentru cinstea neamului nostru ne trimite urmă­toarele rtnduil, pe cari le tipărim, socotind că se vor găsi multe femei române, cari vor lucra după-cum gândeşte scriitoarea. Eată ce ne serie :

.Nici când neamul românesc n'a avut vremi mal grele decât acuma. Delà alege­rile ce se fac va atârna vieţa sau moartea noastră. Bărbaţii cinstiţi români fac tot po­sibilul, ca să reuşească candidaţii adevërat! şi sinceri naţionali. Lupta e uriaşă. Şi noi femeile trebue să ajutăm, ca s i biruiască sfânta drepate. O femeie poate face mult. Ea poate îndupleca pe bărbatul, pe fratele pe fiul el, ca să româie pe calea dreaptă şi eă nu şovăiaseă. Ea încurajează pe cel slabi şi îmblânzeşte pe cel Inreut§ţ ;ţî. Fe­mei române, Intraţi tn lupta sfântă, ce o poartă partidul poporal naţional. Chibzuiţi şi ajutaţi să reuşească condidaţil prielnici poporu'ul. Naţia mulţumitoare are să prea­mărească numele vostru. Fice bune ale po­porului, faceţi datoria voastră*.

Aşa glăsueşte Românca bravă. Şi gla­sul ei sigur va fi ascultat şi de celelalte surori ale el.

Din toate unghiurile ţeril vm la .De­şteptarea' şi la presidiul partidului poporal naţional scrisori de aderenţă, prin cari se cere din partea poporului candidatura dom­nilor baron Eudoxiu Hormuzachi şi Dr. George Popovicl. Se vede lămurit, că aceşti

bărbaţi sunt iubiţi de popor şi că satele româneşti se vor lupta voiniceşte pentru a alege рз aceşti deputaţi vrednici.

Femeile şi palatnl naţional. Doamnele române din Cernăuţ, întru­

nite Duminecă tn numër foprte mare, au decis să aranjeze Marţi, în 23 Octomvre n. ;

o serată musicală declamatorică împreunată cu dans, al cărei venit curat e menit pen­tru palatul naţional din Cernăuţ.

* Earăşl treicolornl românesc. Socie­

tatea teologilor „Academia ortodoxă' din Cernăuţi şi-a schimbat în vremea din urmă statutele. între altele hotărîse să Introducă şi panglica academică, cum o au şi alte so­cietăţi de universitari. Panglica aceasta era să fie de coloare albastră cu inscripţia aurie şi la mijloc o cruce, o inimă şi o ancoră tn coloare roşă, adecă semnul virtuţilor creştine. .Deşteptarea ' afli, că guvernul ţeril nu încuviinţeată această panglică, pentru-că vede în ea treicolorul „ primejdios' statu­lui austriac.

Din străinătate. într'un interview, ce i'a avut „Tribuna*

din Roma cu fostul prim-ministru italian Crispi, acesta, după cum scrie numita foaie, s'a exprimat astfel cu privire la starea ac­tuală: italia trebue să se pregătească pe ziua de 17 Maiu 1903, când expiră tripla-alianţă. Opiniunea publică In Germania acum nu este aşa de favorabilă pentru a retnoi alianţa, ca mai înainte. In Austria, a cărei existenţă stă tn interesul Italiei, starea po­litică internă e foarte critică. Deodată cu tripla alianţă se sistează şi convenţiunile comerciale. Soarta noastră, zise Crispi, a ternă delà dibăcia noastră şi a mijlocito­rilor noştri.

Precauţiunilo cu care se lucrează la desvoltarea pentru viitor a Rusiei, o dove­deşte faptul, că ea pune cea mal mare grijă şi tinde din toate puterile, ca eă ajungă a fi egală cu puterea marină engleză şi fran­ceză. După cum arată budgetul pentru anul viitor 1901, ţinta aceasta In decurs de uu au o va şi ajunge tn deplină mesura. Bud­getul ministerului pentru marină pe anul viitor s'a votat — după semi-oficiosul „Kron-stadski Vjestnick* — la 97,097.666 ruble. Dintre acestea 60 milioane sunt menite pentru erogaţiunl comune, ear 16 milione pentru sporirea flotei. Pentru întăriri de port se vor întrebuinţa la Liban 3 milioane, la Vladivostok 2 şi la Port Arthur 3 milioane. Budgetul anului viitor întrece cu 10 869.651 rable budgetul din anul curent.

Í Ault'.j.ntfc.I) In oraşul Luzern din Elvctţia se află

un întreprinzëtor cu numele loan Bloch, care ajutat de o societate pe acţiuni a luat iniţiativa Bă Înfiinţeze un maseu care să re-presinte rësboiul în formele sale cele mal fioroase. In acel museu se vor putè vede toate sistemele de arme, de muniţiuni, ra-nele causate de gloanţe in corpul ostaşilor şi al animalelor, ajutoarele medicale, pe­depsele militare, laptele pe mare, luptele lu! Napoleon din 1870—71 şi luptele 1877 şi 78, rësboiul Burilor cu Englezi! şi cel présent ce decurge in China.

Toate acestea In tablouri naturale vor putè fi vëzute In panorame. In museu vor т ь і fi şi gloanţele fioroase .dum-dum". Ta­blouri cinematografe interesante vor arăta decursul rësboaelor pe mare. Pacea încă va fi repreaentată prin diferitele colecţiunl.

D e a l e î n v e ţ ă t o r i l o r .

(Raport special.) [r Adunarea genenerală a inveţătorilor

delà şcoalele confesionale gr. or. rom. din protopresbiteratele : Timişoara, Lipova. Be-linţ şi Comlăuşul-Mare, s'a ţinut la 7 Oc-

2 Acest comitet se consultă şi face o

formulă de candidară. Şedinţa se suspinde pe 20 miaute,

ear' după candidare apoï au fost candidaţi de preşedinte : Vuia, Andreescu ţi Mun­tean ; vico-preş : Faur, notar : Roman ; eassar: Mateica; membri: Barau, Ivi, Pava, Cismaş Subu, Рорл Teodor şi Já­raton'; ear' după asta urmează votarea, care rste secre'ă (prin şedule).

După ce nu se mal ргеэ-ntă nici un votaot, se începe numersr^a voturilor :

E. Ungureanu primeşte 85 voturi. 1. Vuia „ 31 Dr. Tr. Putici . 28

voturi, va saz icăE . Uoguieanu, dl comisar cons., a întrunit majoritatea voturilor ; aşa­dar' densul este aif-s preşedinte. Vice preşedinte este ales Înv8ţ. Faur din Chi-setën ; notar : învoţ. Roman, ear' саазаг : Iov. I. Mateiea din levin.

Ca membri sunt aleşi : învoţ Băran, Ivi, Pava, Ciemaş, Subu, Juraton şi Popa.

Nemal fiind «lté obiecte şedinţa SB tn choiee, ear' cel de cătră Belinţ grSbesc la tren.

F-u.

Congres eoonomio în Caşovia.

Erl, în 8 1. c. n.. econrmil maghiari au avut un congres în oraşul Caşovia. Şe-dirţa a fost deschisă de contele Desstwffy Aurel in faţa unul public numeros. Buja-novich Sàudor a propus o adresă de feliei tare prim ministrului Széli ч ministruioï sgrieuîturiï Darányi. Tot Bujanovieh a fă eut şi o altă propunere însemnată, ca ade­că la proximele alegeri dietale candidaţi!, fără deosebire de partid, să fie provocaţi a 'şl lua îa programul lor şi programul So­cietăţii economice maghiare.

Un alt fruntaş agrar, contele Zselén szhj Robert, Intr'o vorbire mal lungă a ac contuat necesitatea mişcării agrare, scopul acesteia si principiile, pentru a căror гѳчіі-sarn luptă agrarismul maghiar, îa faţa mer cmtilismului pr mejdios, ce ameninţă bună­starea clasei agrare din ţi ară.

Propunerile faeuto de numitul orator au fost primite de congres şi române nu-mrî, ca să яе şi lucreze pentru promovarea intereselor agrarismuiul.

Deocamdată treabi s'a încheiat, ca de obiceiu, — eu un ,áldomás ' , supranumit ş; banchet, care nu-I permis să ' emană—din program.

Unealta Alianţei Israélite din Franţa.

In numörul ziarului jidovesc .Aaror din Paris, găsim publicat apelul pe caro d. Trarieux, eamsarul de tristă memoria In afacerea Dreyfus şi preşedintele Jigel jido­veşti pentru drepturile omului l'a lansat eătre români, învitându-I să sugrume anti­semitismul.

Dl Trarieux, care nu şi a dat oste­neală s : vină măcar odată în România;

I care nu cunoaşte absolut de loc si-suaţia ovreilor în România nici numërtd lor, nici rolul nefast pe care 1 au avut până acum, şi-au permis să afirme „pe baza unor corespondenţe*, sosite din ţară, că la noi jidovii sunt supuşi la o moarte lentă, că sunt alungaţi din casa lor fără ca să li se acorde voia de a pleca din ţară.

Aflrmaţiuiiile acestea cari n'ar putea fi făcute de un copil, dar care pot să isvo-rească delà un ramolit pus în slujba jido­vilor, sunt încoronate de o manifestaţie li­rico filosofică, în care Trarieux spune că din penet de vedere al umanitarismului, toţi oamenii sunt deopotrivă.

Cu privire la aceaată deşănţată afir­maţie, respinsă de toţi filosofii şi sociologii mari, avem dinainte un rëspuns al ilustru­lui istoric Mommaen, îa всгівоагѳа trimuă de dl Radule s ?u Motru, cu privire la ces-tiunea israc lită.

Marele istoric spune că nu trebus con­siderară chestiunea israelită ca o chestiune de umanitarism, căci e cu totul alt ceva.

Bëtrânul Trarieux vorbeşte de umani­tarism în chestia evreilor din România. Dar noi, antisemiţii pe cari el ÎI ocăreşte şi ar vrea să-I vadă s ulberaţî. noi în nu­mele cui vorbim? Nu tot îa numele uma­nitarismului? Căci, dacă naţioualiştl suntem şi vrem să paptrsm iutactă naţiunea noa­stră, oare nu facem tot deodată şi chestiune, de umanitarism când vorbim în numele ace­lor sute de mu de ţerani pe cari lăcomia ji­dovească i-a sărăcit şi nenorocit! Nu în nu­mele umanitarismului vorbim când el ver să ucidă un întreg popor, să-1 reducă la scla-vagiul prin forţa cuceritoare a aurului in­fam?

Domnul Trarieux spune că ovreii sunt persecutaţi din fanatism religios ; că el mor de foame în ţe*ră, cu toţii, ne având voe să aibă nici o ocupaţie. So poate o mal mare enormitate? Coreligionarii lui Daniel, al lui Mochi Pisker, al lui Halfon, al lui Erges, Frankel, Fermo etc.,—adică toţi cari stăpânesc piaţa financiară şi tot comerciul nostru, — n'au ce să mănânce, se svîrco-Іѳас în torturile uneî morţi lente?!

Dar, se poate o mal neroadă sflrma-ţie ? Cum ? D. Trarieux, senator, preşedinte al unei ligi, poate şi om inteligent, îşi per­mite să vorbească despre un popor, pe care nud cunoaşte. In numele unei populaţii, a cărei situaţio îa ţ i ră aşişderea ÎI e necu­noscută ? Şi cu gravitatea aceea, şi dindn'şl aerul că vorbeşte In numele popor, lui fran­cez,

Nu, nu Franţa vorbeşte în acel apel, nu e glasul Franţei entusiaste şi patriotice ci glasul Alianţei israelite, care vrea să for­ţeze spiritul Europei spre a-şl réalisa visul şi a transforma România Intr'o modernă Palestina. Trarieux nu poate fl considerat de cât ca o păpuşe, ca o inconştientă uneltă a mare! asociaţii de mizerabili care зз nu­meşte Alianţă Israelită universală. Apelul pe care 1-a semnat nu poate decât să con­vingă şi mal mult lumea că bëtrânul drey­fusard Trarieux nu e decât o murdară o-treaptă in mâna jidovilor.

( яApărarea Naţională'.)

tomvre 1900 st. v., sub presidinl M. O. D. Emanuii Ungureanu, CÜ comisar consisto­rial.

Adunâdu-se iuveţâtoril sosiţi la sf. biserică, după sf. liturghie se face chema­rea Duhului sfânt prin părintele protopop Putici, tar după ameazi la orele 2 ajurişl fiind loţl învăţătorii, — şedinţa se deschide din parcea comisarului consistorial, prin o vorbi; e aleasă şi sinceră cătră înveţătorî, după cum e оЬісзіи! d-luï Ungureanu.

De faţă sunt şi protopopii : Putici şi V. Hamsea dm Lipova !

Comisarul : Aduce la cunoştinţă şi roagă pe d-nil înveţătorî, sa aleagă un no tar adhoc şi doi membri dy încredere.

Conferinţa alege de notar pe învgţ. Roman, ear ca membri de încredere pe An­dreescu şi pe Lungu.

Comisarul: Aduce la cunoştinţă că sta­tutele reuniunii sunt scrise şi mod i f i ca dupä-cum s'a cerut din partea ministrului.

înv. Băran : a observat că delà înal­tul ministru s'a pretins, ca unele paocte să se şteargă dia statute — ear acum din nou pofteşte a fi indase — deci propune ca şi noi să luăm statutele fraţilor din Arad, cari sunt aprobate deja.

Conferinţa dă semne, că ÎI convine această propunere, dar comiearul se In lo-ieşte în aceasta şi propune, ca totuşi să se cetească proectul de statute — căci jude când fieşte-care, se va convinge, că suat eu mult mai clare şi conţin multe pyn"tc, cari îa als» fraţilor trădam nici nu suns.

Se primeşte cetirea proectelor. 8" cetesc ! Inveţ. Vuia şi Mărgineanţ fie miel observări. Se ceteşte maî departe . . . până când sunt gata !

Urmează observările.

Faur : Cum de nu se face voi bă da biblioteca reun. ganerale—în statute?

Comisarul : explică, eă aşa eate Intoc mit, ca fie-caro reuniune distrietaula să aibă bibiiotecă pentru-ca aşu tcţî membrii să se poată folosi de dlnsa—şi de aceea lipseşte aceea a reun. gen , de care numai cel din apropierea centrului s'ar folosi.

Băran. nu ѳ clarificat în punctul, că profesorii preparandiall din care du casă poată fl membri al reuniunel ? Căci — zice dêasul - - І Ѳ va îniêmpla să aparţinem »UeI diecese d. e. aceleia a Timişoiil?

'I-se explică, că profesorii din diecesâ la care aparţine reuniunea.

înv. Muntean nu. e în curat cu § ul 20, adecă funcţionarii din ceri membri H« aleg?

Se ceteşte §-ul 20, care zice: că din membrii ordinari.

*

Comisarul aduce la cunoştinţă, că îrebue să se aleagă un preşedinte, vice­preşedinte, un notar, uu eass&r şi 7 membri, pentru care scop mal nainte se alege un comitet de 12 регвоапе, adecă din flecare tract prot. 3 persoana. Se aleg din tractul Timişoril: Andreescu, Subu şi Ы ; din Tractul Lipovil : I. Tuducescu, 1. Cismaş şi N Lepa ; din tractul Bslinţuiul : Pava, Faur şi I. Furdianu; din tractul Condo­rului: Vuia, Băran şi P. Avrămuţ-

S I N G U R Ä T A T E .

(Lamartine.)

Adese-orï pe munte 'n zarea plutitoare Privesc cu duioşie, sfinţitul cel de soare, Ş', gânditor, la umbra unul stejar bëtràn M'aşez — şi peste plaiuri cu ochii sunt stăpân. Ce sfânt tablou acela, ce-'ml zace la picioare ! Ce -schimbăcloase umbre, plutesc în de

părtare.

Aci murmură rîul cu unde argintie Si şerpuind se perde îa neagra veclnicie ; Colo e lacul, doarme şi 'n unda iul întinsă Lueeafërul de seara, îşi scaldă faţa—aprinsă ; Peste pădurea deasă şi picuri cu ninsoare Străluce 'ncodată, apusul cel de soare.

în haină mohorită, a umbrelor Crăiasă Cu carul el de aburi din altă lume iasă, Pe orisont când suie, lumina 'ncet dispare Atuncî vibrează în aier şi piere 'n depărtare, Ua glas solemn de clopot, un imn religios, Al zilei uitim sgomot. Ce sfânt conc ?rt pios.

L'acjsîe dulci tablouri, al mëu suflet sdrobit Nu simte nici un farmec, ci stă înmărmurit, Eu vëd păment şi toate din lumea trecă­

toare. Ca rişte umbre slabe şi vecînic călătoare. Blând soarele şi dulce, menit pentru cel

vil Nu încălzeşte morţii, din gropile pustii.

Din deal tn deal, privirea zadarnic mi o mal port,

întreg pământul 'ml pare pustiu, deşert şi mort,

Şi cum plutesc cu ochii, pe 'ntinderea verzie, îmi zic cu voce tristă : ,Tu inimă pustie, Ce mal aştepţi norocul, el a sburat de tine S'a dus în altă lume, de unde nu mal

vine !"

Ce grijă am eu dară, da aceste plaiuri verzi ? Ce-'ml este mie rîul palate şi livezi ? Deşertăciuni sunt numai, cu farmec părăsit, Voi stânci, păduri umbroase şi codrul în­

verzit ! O singură fiinţă lipseşte dintre voî, Şi e pustiu pfinéntul şi toate ce avem noi.

M. C.

Pictură din iubire. De Alfred de Musset

Traducere de I. C. Massim.

(Continuare.)

Nimic nu e mal neplăcut, decât o idee superătoare, care alunecă în mijlocul unor asemenea vise ; e ca şi cum preumblându-te printr'o grădină al călca pe un şearpe. Acest lucru neplăcut îl simţi Pippo când îşi aduse aminte de oare-care Monna Bianchina, care de puţin timp ti întorsese capul. Avusese cu ea o aventură de bal mascat ; era frumoasă dar' n'o iubia de loc. Monna Bianchina, din contră, 11 iubia, şi se silia să vază iubire acolo, unde nu era decât bună-cuviinţă ; dar' el jurase Intr'o zi eşind delà ea, să na se mal reîntoarcă, şi-'şl ţinea cuvéntul cu multă sfinţenie, cu multă dreptate, dar' se gândi că Monna Bianchina II trimisese punga, şi acest gând II distruse veselia şi ilusiile pe cari 'şi-le făcea. închise fereastra şi se ho­tărî să se culce.

Dar' nu putea să doarmă ; ÎI era cu ne­putinţă să renunţe la o Îndoială, care-'l mă-gulia orgoliul. El continua să viseze fără voia lu i ; aci voia să uite punga şi să nu se gândească la ea ; aci voia să nege exis-

Noutăţi Arad, 9 Octomvrie n. Ш

Telefon în t re Bucureşti şi Bndipei Direcţiunea poştelor şi telegrafelor din E mânia a Intrat în tratări cu direcţiune» iegrafelor şi poştelor ungare pentru M. erea unei convenţiunl telefonice, după m o linie teleforjică directă se va construi tre Budapesta şi Bucureşti.

Necrolog. Ni-se trimite tristul an că Ecatharina liamonţianu născ. Mcota" după o lungă şi grea suferinţă, Ia fi vieţii, în al şeseiea an al fericitei căeotoriî 'şi-a dat nobilul suflet în mi-Creatorului In 30 Septemvrie 1900 lä oare dimineaţa, înmormântarea neuita defuncte s'a făcut Luni, în 1 Octom a c. st. n., la 4 oare p. m. în Reţi) română, după ritul greco oriental ei măşiţele pămenteştl s'au aşezat In cripta familiară. F,e-'I ţerîna uşoară şi memo« neuitată !

»

Cât a costat şederea Şahului b Bpesta? De Duminică Şahul earăşi ek Budapesta, unde s'a reîntors delà Constat tinopol. In rêndul trecut el a stat efite-n zile numai, în Otel Hungária, că găzduite mareşalul curţii regale. Şi ştiţi cât a m tat pe monarchul nostru această visitai 178.000 coroane.

Seump, dar insfirşit cel din Budapeati au vëzut şi el persienl.

*

Căpitan japonez în Bucureşti, li căpitan din armata japoneză anume Mw taro Turcada, a sosit Marţia trecută In Buci-reştl, pentru a studia organisaţiuna » tel român<>. Căpiianul Masalaro Turcada i fost primit a doua zi In audienţă de dl ge-neral Lahovari, ministru de гёзЬоіи. Щ iul japonez, însoţit de căpitanul N. Crupei ski, adjutantul d lu î ministru de rësboiu,i visitât pirotechnia, atelierele de coufecţiml ale armatei şi regimentul de geniu, apoi re­gimentul 10 de artilerie, regimentul 6 d» roşiori, spitalul militar-central şi regimentul 21 do infanterie. Vineri dimineaţă a visitât arsenalul, şcoala do ofiţeri, pulberăria delà DudeştI, ear după ameazi dimpreună cu ca-pitanul O. Th. Sander din artileria suedeai — care a asistat timp de o lună la exerci­ţiile de tir de rësboiu ale altileriel române, — a visitât forturile din jurul capitalei.

Act de curtoaeie. Cetim In liarul ita­lian ,11 Popolo Romano' armatoarele:

„Aflăm, că guvernul nostru (italian} care din causa morţii regelui Umberto sus­

tenta chiar a Monnel Bianchina. Deodati sări în sus şi chema pe servitori. Se gân­dise la un lucru simplu, care nu-'I venise la minte mhî înainte. Monca Bianchina nu en bogată ; n'ftvea decât o servitoare, şi acea­stă servitoare nu era o africană, ci fiica Iul Chioggia. Cum putuse dar' să găsească pe această necunoscută, pe care Pippo n'o mal vëause la Veneţia? „Binecuventatä fie nea­gra ta figură, striga el, şi soarele african care a colorat-o I* Şi, fără să mal pearzSnid un moment, tşl cerù hainele şi porunci il i-se pregătească gondola.

II.

El se hotirîse să meargă la sigaoca Dorothea, soţia lui Pasqualigo. Aceaată bé-trână femeie era una dintre cele mal fru­moaso şi mal bogate din Republică; ea era naşa lui Pippo, şi : indcă cunoştea toate persoanele însemnate din Veneţia, spera ci o să-'l poată ajuta să lumineze misterul care '1 preocupa. Se gândi totuşi, că e prea de dimineaţă pentru-ca să se ducă la naia sa, şi de асзеа se mal plimba puţin.

Die i nênp la r e întâlni pe Mosna Bian­china, car a cumpëra nişte stofe ; Intra tn prăvălie, şi fără aă ştie pentru-ce, II zise: .Monna Bianchina,'ml al trimiu azi de dini-

3 ase or! еѳ aet refei tor ia sehinib 11 de

cuitoasii interniţiouale, va З>іісі5'- ; e m distinrţiî pentra senatorul V. A. Ure rhiâ, care я dun la mdepiinire ptöioUcul aet

Perui ТѴйіап. şi pentru alţi delegaţi li maistrului roma;;, cnm e : nenatorul To diesen, dl Hóiban şi alte câteva pereoaue iele guvernul ţiin Bucureşti ' .

Krüger şi conferenţa din Haga Pre şedinţele Krüger al Transv*aluli.I împărat te v» bjög-og-" 1л Br'ixe'íb. ' 7а ;чі.е-а o telegramă cătră tíibuiralni arbitra! ein Haga,

mtarevenir a Ini in favorul Burii or.

Гопйяі hoţ. Se arurţ' ' . t!:.i Madrid, Ä cornului Еттдигэ Lopez din Chil) a Ш rechieme.t de-; -ce!o РІ »'* pn?unea mi-Étrulul de externe sí-ank-i. * fom .^re-itat, Ind-cä deff?.uda:-:C m i i sume de bac* diu cassa e Bru ia tu lu i . JASUI a n a r a

Boxeri ucişi ,T ;nv* ' pr ; n e ş t d i n j Şamgbai o depeşa d ;a3 O .to-mv:«, auvr;:ţau.î

., ştiri dia Tien Тш, «-.» 2000 de Box ri : n atacat ua det »ssnvnf, d;j soi daţi şi de marinari germani. Boxerii au fos'.- re тѵці |i au avut 400 de оаюе: I ucişi. P e d e r n e

I Germanilor t;u?:t puţio. -raportiante. Se coaiuuică din Tacu ziarului . Mor-

I tng Post', c* PET-IEETUAFTVI CiCştm-lor a I tetaeepput h prevenţia Şa;:mag.

*

Bibliografie. A -PĂRU .Manual de; ra ţ ională volumul IV. din

mia Rurală sau org icis.ţ 'unea şi atatoistrerea molilor mari |i rai-e Pentru ani i/joafehr se<r u r h ' e şi ^ - i p - T i w e de

I ajriealtará, învăţământul particular şi de lltat pentru agrieul'or:? PRH"?ieï, DE Dr. ge M«ior, profe«o>- no i'gr.-cs'tur'; la la centrala de la F e r ' s ; : S . ! ţj. ir s..-mi-I Mon m.troeoîitu!. C_; 35 figarî in-

twalate In t'-xt. E l í t u - л p r o p r i o :• a<-. te­iul, Preţul 10 lei K.au 8 coroane

ID atenţiunea domnilor invë-[jtóori! Gramatica Română p e n t r u

ile pr imare , partea I, I. Pe-[ ta, proies >r s emina r i a l , eeto apro­bata de Consis torul d i e c e s a n şi se

ide vînzare la a u t o r în Arad. P r e -I ţol unul exemplar 15 cr. (30 fii.).

Venitul cu ra t al a c e s t e i căr ţ i e s t e pentru c r e a r e a unui f o n i eu га de-a se p r e m i a î nve ţă to r i l

îşi In p r o p u n e r e a limbii r o m â n e . hrtea II, p e n t r u с іаза IV pri-

[ oară va apare pea t e cât-";-va z i le .

Se poate c o m a n d a la r/a to r şi l a Ioricare librărie.

D i n publie*) . Haţ'ec, 27 Septemvrie 1900.

(Continuare.)

Serie dl Sanzian, că unele epitete nu 'i-se potrivesc D sale care s'a saerifbat pentru neam 24 snl. — Nu-I aşa, domnule nu ; durere — a fost b.-itur. de D-zou neamul cu Dumneata de 24 aef, eă doară nu 'ţi-al uitat D ta, ea : că SA ta st!esc să ţin! read in c*să, îu şcoală, în curtea şcoaleî — am foss i-îliîi «a te meninţ cu cercetare discipli­nară, — şi te t&ngtri&l că voesc să te alung ţ-i să 'ţi ias copil вбгасІІ . .

Ai lucrai cu ai D taie ca soboli, de aţi dat j es ci;u nostul de dirigent po a-ievèrat h'unicul înveţător Olteanu, ca aşa mal lesne dă poţi umbla haimana — şi pe bieţii e-upil să fie siliţi parurţ Ï să-'î ia ein 1-a e'aaă s:>-'! du34 pe н Ш. la Oltean, s i r e t rebuh лй mcftap-í á'a e .po cu ei, căci altcum îl buimăebî DE c»p, si In evidenţă « TI;.î ,ce.:-reă şeea a d> 2 — 3 ani, — in faptă însia şedeau alţii 5—6 ani tot la I. şi II. clasa. (A.,;.oI na В',л mirat şi primarul Mrzsr-sy de vëspunsu! copiilor D taie, că cum сЫеашл pa Mai -eiatea Sa — iëspunzôad ca іеяп Metian?j

Te eanţl, dia Sanzian, eă până şi apa­ra te le de g'-шпа-ігса lipsesc — ruinându se, — aeobj în», sunt acelea, pentru ea să leg! vacile do -ie. die îuvoţător !

Ai-,eu->\ D-sa tíuea vaca dö ştreang pria pi-enrsenadă.

Şopr,>e.u! de lemne, gardul şi a ţe le , eu unul şi .eu mice şi a.'ţl c« durere йч şcoală şt-.-o, cum sa strică, — d a r ' p o r c i i domnului Sanzian au dueiomă de a umbla liberi, — ast&z! spoiam ş-гоаіа, mâne era mânjită, —-oara 11 a a foát- ceartă domnule Sanzian, eă 'ţi л sâni porcul din ambitssi din ctagiu în ee,rie ?

Si de ce s'a pensionat Oltean? Dapoî capota tot copii, cu care trebuia

sä î-i:;•<•••«-!ă d.I a eap.j — şi ei propune la despkrţe;mn!eîe superioare I Şi s'a convins că d! Sanzian n'a pua gând de vre o re-fer.VŰS 8>.!7c bine nici dnpâ a 2-a căsătorie.

Ş; de ce н părăsit Oltean cviaîtirai de mal m;;lţl a r i ?

Dapol ea î ă se vadă odată , care a cel ee ruinează totul.

Impro's^că, tà a i-'l merge nime Ia txamen*, da ia ce sS mergem, la val şi amar {ic. noi. — căci spor real — nu ve­dem de ia di Sitrzian, şi aşa nu врэгіт

'Ţe am făcut stnoina — am cumpSrat 3 stupi — nud'- îţi este sporiur. eă doară кі foct ia cursul de stupărit pe pgesele fondului scolastic?

De 2 i d?» n."I, de când fe-au ad'.<s pö e?.tfcle eeiistr^ hiei, tot altoeştî io gradina şeoi-ieî — de nu 'ţi al făcut atât din aitol cât si d !u stupi venite, — că doară titlu ai şi D і-л ea învoţă foriI : Muntean din Cujir şi Degan din Vecel, aceşti doi în-voţato'î câştig;, 3 - 4-Ю fl. la au din stupină.

Nu ameliorare de salare şi să umblăm haiaiarr» edte teren de muncă cinstită,

*) Pontrn cole publicate In acest articol redacţia nu ia nici o rëspundere.

! ai învSţatuî — da ce nu vezi să înmulţeşti talacţiî — se vele că a picat semenţa pe stan de pc-atră, de niel încolţi nu poate, decum să aducă roadă.

Câţi înveţătorl de sas nu vor avè plata D tale, şi de sigur altcum progresează, pe toate terenelo şi desigur şi copiii crescuţi sub ei.

La noi, ca nicsirl îa lume, dascălul nu învaţă copiii nici la cântări, popa nu voeşt^ să-'l catéchisez3. — l ă â n d şi acea­sta pe dascăul fără Suflet, — şi apoi niel nu se lauda uaul рз altul ds loc, — aeela iară şcoala pe mâna unul InvSţător probat şi rutinat — acesta zice că în lungul şir de ani a dovedit prin scrierile literare, câte şi mul câte ! — O fl, o fi, — nu laude r ciproce domnilor, ni? --- iapte. arotaţl.

Îs cât e pani* acum, nici popa decând a venit din Gherla ia noi, niel dascălul, nici o faptă atrăgătoare n'a comis.

Pe lârsgă altele spuneţi literaţilor, în­veţătorilor şi bunilor Roraânï, la care insti­tut uae cjlt traJă românească sunteţi mem­bri?

La Asociaţia ne ? Nu ! La Societatea pentru crearea unul

fon 1 de teatru român ? Na ! La vre-un despărţomont al Asociaţiu-

neî ? Na ! L\ reuniunea română de cântări ? Nu I

Acestea le avem aici, — şi la nici uua nu eunteţ' ; apoi tut mat mânjiţi pe cei buni.—

Ba spune, d-le Sanzian, când era ex posiţia în s?alele scoale!, unde locuiat şi lo-cuieşil şî astăzi, Dumniata da ce nu ţi al luat osreneală cel puţin să o corcetezl cu cel doi ortaci aï d ale de atunci, daca nu aţi voit sa luaţi asupra-vö vre o greutate de a munci,—aşa, a iucra serios pentru bi­nele nea meiul nu aţi !n votat, — ba In pro­cesele йе segregare şi comasare împreună ea al d taie nu luat! parte ia niel o consfă­tuire, nie! la vr-o pertractare în decurs de 14—15 ani şi când administram cei eu du­rere de neera,—'ţi reivrătit poporul împre­ună cu coiv.lueötorul chemat, iucât era pe aci să produceţi scandal, de erata şi eu de tineta d-voastră. ear ajunşi la strîratoara v'eţl iăpădat do popor ca Iuda de Christos.

Më prinde altcum mirarea, cum v'aţl putat ІтрЛеа, eă strigaţi in gura mare că odinioară s'a purtat conducătorul chemat en un str^jameşcer de husari, el dar ce să mô mir, ca doară sëmëuatl la fire ca ou cu ou, şi vorba neamţului .Gieiche-r mit Gleichem versöhnt sieh leicht. .

Să nu erediţl nici uaul din biet trei, câţi sunteţi, eă doară cineva vë invidiază de autoritatea ee 0 aveţi—ferească Damae-zeu !

Ar fl bine însă — să se laude posiţia ee o ocupat! cu .} voastră - ş i nn posiţia să vë laude pe d-voastră, —• ca таі, iëa mal ş-;de vrabiei în euib de şoim, ba se şi per­de vrabia în cuibul şoimului.

Nu cu fanfară şi cu vanitate, nu, daeă s'a îndsrat bunul Dumnezeu de aţ! ajuns ce sunteţi, fiţi buni şi nu împroşcaţi cu noroiu în giurol d-voastră—că prea tare vë stro­piţi îcşive. I. Munteanu.

(Va urma).

»(8 un frumos cadou, şi ml al \ir,t un î .-eptsfat; iţi mulţumesc'.

Vorbind eu siguranţa, el eretK-a e:> are io surprinză ; dar' Monna Bisnehina era |na vicleană, şi pentru-eă nu-'l trimisese liinic, ea II zise că nu înţelege ce vrea să ţtt; dai' avù grijo să suriză ea atâta mäie tóe, că Pippo cormngendu-se că ea îl tri-

le punge, II zise : „De când al luat în serviciu pe a- a

Ш&8& airicaiîă ? * Nsştimd ce să rëapuuzï, Monna Bian

toa ie codi un moment, apoi î^EUŢII să Bl ţi cşl repedő dir?, prăvălie. Rëmad sin-pr şi înşelat în speranţe, Pippo se întoarse

Й, arunca punga într'un eolţ şi : u se Hi gândi la ea.

) câteva zile ins?* pierdu ia c ă r ţ i » însemnată po euvôut. Pentru-ce, aA-'şi

achite datoria, i-se parii eă 0 bine să HO nrvească .le acea putgă, - _ a - e . a mere, iCare făcea un bun. efect; o luà ..hei, şi, m chiar, juca din nou şi mal pierdu încă inul bunicică.

,MaI joci? întreba W p a s i a n o , când *à et Pippo ne mal are bani.

• Nu, тбзршше acesta, eu vre .u síi •ti joc pe cuvent.

Te Împrumut eu м cât vrei, strigă mim Orsini.

- Şi : а , zise spasiano. - Şi ou, repeta en o voce dulce una

din nepoatele centesel. dar' deschide punga, domnule Vecöllio, r«i se pare eă mal al

Pippo desch ;se punga, şi găsi un. se-guin.

,F:e, zise J , sä mal jucăm încă odată, dar' dacă pierd ne ;naî joc.* Juca, câştiga, ei inh'o oră îşi înroarse pierderea din ajun şi e- pierea.-ra in seara aceea.

, Mal joci ? întreba el acum pe Vespa­siane EI,;-; nu m.I avea nici un ban înaintea Iar.

- N u ! Cftcî ar trebui să fiu prea nrest •л më las să fiu desavuat de ua om care nu mai avea in buzuaar decât un seenin. Blăste-

j mată fie aceasta pungà ! Desigur că are pe draea în ea.

Notarul eşi din sală, Pippo se pregă­tise o i urmeze, dar' nepoata contesil ÎI zise îîzê'HÎ ;

„Fiii.''--*, inie îmi datoreştî acest no­roc, dă 'mi seciinuî care te a făcut să câ­ştig)-.

Acest seeuin avea o mică pată după caro se pufè cunoaşte. Pippo îl cău 'a . îl gnsi, întinse mitra sä '1 dea, dar' deodată 'şl o retrase, stiigênd :

.Ah, acest seeuin nu ţ i i dau ; dar' ca să-'ţî arőt cu nu sunt sgârcit, te rog să primeşil pe aceşti zece. Vre iu să urmez po-vaţa care mi-s'a dat*.

Vorb ;nd astfel arunca secuinul pe fe­reastră.

„E cu putinţă, îşi zise el, întorcându se acasă, ca punga Monne! Birnchina să më frtcă ää câştig a tâ îa? Ar fi un rtí al I n t e rn -plăriî dacă un lucru care nu 'ml place ar avè o influenţă fericită pentru mine".

El observa, hvVadevër că, ori de câte ori se servea de pungă, câştiga. Când punea în ea o piesă de aur, nu pufè să nu se gândească la cuvintele pline de adevër, pe cari le gasige în fundul cutiei. ,Un seeuin ѳ un seeuin, şi sunt mu^ţl oameni carî nu-'l au une-orl*. Această gândire tl făcea să nu mal cheltuiam.'ă mult.

Monna Bianchina insă nu uitase con­vorbirea pe care o avusese cu Pippo. Pen­tru-ca să-'i zăpăcească şi mal mult, ea II trimitea din când în când un buchet sau alt lucru, însoţite şi de câteva cuvinte scrise. Am spun deja că ei se supërà când primea astfel de bilete, şi de aceea se hotărîse să nu lespunză.

(Va urma,)

U L T I M C U V E N T . Nevasta. — Ear mi al venit trăsnit

acasă, pecătosulo. Nu e zi delà Dumneu să nu te îmbeţl.

Bărbatul. — Vezi tu, drăguţă, asta o fac numai din dragoste pentru tine, căci când sunt beat, te vëd dublu.

La o serată : — Iţi place pianul, domnule? — Da, il prefer flaşnetei.

— AI dat cererea dlui primar? — Da. — Şi ce ţi-a spus ? — Să më duc dracului. — El, atunci ce-aï făcut? — Am venit la d-ta.

U l t i m e ş t i r i . BRÜXELLA, 8 Octomvrie.

Când prinţul Albert, însoţit de regele Leopold şi d- soţia sa se în­torcea la castel, de la bursă, unde s'au dat serbări în onoarea sa şi a soţiei cu care acum s'a cununat, mai mulţi anarchiştl au căutat să pătrundă cu forţa in apropierea trăsurii regale. Garda călare n'a, permis insă şi astfel s'a is­cat o învălmăşală mare. Se presupune, că anarchiştil şi socialiştii aveau de gând să comită un atentat. S'au făcut mai multe arestări.

Londra, 8 Oct. „Times" primeşte din Sanghai ştirea, că Husitapu, nepo­tul de frate al împerătesei, care la 1898 fusese destituit din funcţie, a fost nu­mit membru în cungli-jamen şi totd'o-dată comandant al oştirilor, în locul prinţului Tuan.

Londra, 8 Oct. Herbert Gladstone a ţinut la Acrington o vorbire, în care a spus că în curênd Salysbury se va retrage şi si­tuaţia întreagă va avè o Chamberlain.

Resultatnl alegerilor de până acum: 322 guvernamentali, 90 liberali şi 65 irlan­dezi.

Heidelberg, 8 Octomvrie, Er ! seara la staţiunea Karlethor un t ren ce venia din Neckargemünd s'a ciocnit strajnic cu an tren vicinal plin de pasageri. Trei vagoane ale acestui din urmă s'au sdrobi teu desë-vîrşire. 10 oameni au rèmas morţi pe loc, 2b greu răniţi şi câţiva inşi mal uşor. Nenoroeirea a fost pricinuită in urma sig­nalului greşit, ce s'a dat la plecarea unu! t ren .

Cereale (bucate). De aci încolo preţurile pe pieţe se so­

cotesc în coroane şi după 50 chilograme, ear' nu ca şi până acum, după maja me­trică (100 chilograme).

Preţurile delà 8 Octomvrie din Budapesta

Grâu in Octomvrie . . cor. 7.67—7.68 Secara . . . . . 6 .17-6.19 Оѵёз , . . . . 5.35—5.37 Cucuruz pe August . . . . 6.17—6.19

Preţurile delà 8 Octommvrie din Arad:

Grâul cel mal bun . . cor. 7.14—7.40. Cucuruz 5.25—5.50. Secară , 5 .10—5.15. Orz 5.50—5.60. Ovës 4.70—4.90.

P r e ţ u l p o r e i l o r . Conform buletinelor din B.-Pesta

Kőbánya (Steinbruck). Porci: tineri, grei Îngrăşaţi de peste 320

khilogr. perechia: bani 98 — 99. Tmeri mijlocii în greutate de 251—

320 Chilog. perechia bani 97—98. lineri uşori în greutate de 250 Chilog

perechia : bani 98—99. Porci de Serbia grei de peste 260

Chilg. perechia: bani 96—97 şi uşori de peste 210 Chilg. perechia: bani94—95.

Editor: Aurel Popovicl Bareiami. Red. respuns : Ioan Russu Şiriann.

Nr. 180

Numërul telefonului 10.

Alexandru Hoffmann prăvălie de efecte de modă

l a „ R â n d u n i c a . "

Palatu l teatrului.

C e l m a i b o g a t a s o r t i m e n t cu preţuri foarte mici, de efecte diverse.

C r a v a t e de d a m e „Reform" 25 cr. bucata.

Ciorapi pentru dame, domni şi copii, lucraţi în închisoare recu­noscuţi de cei maî buni; preţul după registru.

B l u z e p e n t r u d a m e .

Ruf arie pentru bărbaţi, femei şi copii, se confecţioneze după mă­sură, dar sunt şi în deposit.

Dantele, delà 5 cr. în sus, brîuri şi încingătoare delà 38 cr. în su*.

N . B . A sosit un nou transport din faimoasele mănuşi de pieli", perechea numai 95 cr.

Numërul telefonului 10. 4 9 9 10—10

Turnătoria do clopote şi de metal a lui

Antoniu ITovotny în T i m i s o a r a - F a b r i c

se recomanda spre pregătirea clopotelor noue precum la turnarea de nou a clo­potelor stricate, mai departe spre face­rea de c'opote întregi ягтоліочо. pe lângă garanţie pe mai mulţi an-, provőzute cu adiustări de fer bătut, constru-te spre a le înio:c r- eu uşuuaţă în ori ce part". în­dată ce clopotele sunt bătute de o lăture prin ceea ce Funt mântuite de erepare. — Cu deosebire recomand

clopote patentate găurite de mine inventate şi mai de multe ori premiate caii au un ton mai intensiv, mai limpede, mai plăcut şi cu vibrarea mai voluminos decât clopotele turnate după sistemul ve hiu, aşa, că un clopot patentat cu 300 kg. este egal în tonul unui clopot de 400 kg. făcut după sis­temul vechia. Mei departe se recomandă

spre facerea scaunelor de fer bătut, de sine stătător, — spre prea-diustarea clopotelor vechi cu adiustare de fer bătut — ca şi spre turnarea do toace de metal. Clopote în greutate de 300 kg. şi mai jos se afli totdeuna gata în msgsziu.

Preţ-curanturi ilustrate se trimit la cerere gratuit şi franco. 505 2-

j ÉP

A apărut Şi se află de vênzare la administraţia 55T_?ib. Poporului"

următoarele opuri: c o r o a n a

1.) „Geografia Comitatului Arad", pentru clasa a IlI-a şcoalelor poporale, de Damaschin Medre, înveţător; aprobat de Ven. Consistor ilustrata cu churţi geografice — — — — — — — — — — — — — — — — - - n

2.) „Amicul Poporului" — de Titus Vuculescu, pretor. îndreptar practic în cause administrative. Preţul — — — — „

3 ; „Lupta pentru drept de Dr. Rudolf Ihering traducere de T. V. Păcăţean, — — _ — — B

4.) „Judecătoriile cu juraţii" — de Teodor V. Păcăţeanu, — — — — — — — — — _ _ _ _ _ _ t f

5.) „Libertatea" — de Ioan Stuart Mill, tradusă de T. V. Păcăţeanu, — — — — — — — — — — — „ 6.; „Principiile politicei", după Dr. T de Holtzendorf, de T. Păcăţeanu _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ м

7.) „Caractere morale' — e x e m p l e şi sentinţe culese din istoriile şi literaturile popoarelor vechi şi moderne, de Ioan Popea, profesor în Braşov. — — — — — — — — — — — — — — — — — — — — —

8.) „Resboiul pentru neatêrnare" şi „Povestea unei coroane de oţel" ambele de George Coşim. Preţul Resboiului „ Preţul „ Coroanei" — — — — — — — — — — — — — — — — — — — — — ) ţ

9). „Din vremuri apuse" — de Iudita Secula născ. Truţia — — — — — — — — — — — — — — ţ j

10). „VierituT- — de Petru Vancu, — — — — — — — — — — — — „

11). „Teoria Dramei" — de Dr. Iosif Blăga. — — — — — — — — n

12). „Juvenilia" — de Sextil Puşcariu. — — — — — — — — — — _ _ — — — _ _ _ _ _ n

131. „CuTentărl bisericeşti" — traduse de Ioan Genţ. — — — _ __ _ _ _ _ _ _ _ . „ . _ _ _ _ м

14). „Pribeag" — de Ioan Iosif Sceopul, — — — — — — — — — — — — — — — __ — J }

16). Instrucţiuni populare despre Datorinţele şi Drepturile purtătorului de dare edate de Vilchelm Niemandz — — „

16.; „Liturgia Stului Ioan Crisostom" (pe note) pentru cor mixt pe 4 voci — de Nieolae Stefu înveţător în Arad. Această liturgie conţine toate cântările liturgice, ce are să rospunză corul în Dumineci şi sörbätori. Pe lângă ace­stea mai conţine irme tse, pricesne şi un adaus de cântece poporale. Toate imnele se pot cânta şi numai pe 2 3 vooî. Preţul unui exemplar s'a redus delà 6 la 6 coroane.

La c o m a n d e să se m a i a d a u g e de fle-care op 10 flleri s p e s e p o s t a l e . "ЦВД

flleri

— 7 0 , 1 . — „

—80 „

2 . - „

4 . — „

2.60 „

1.20 „ 1.60 „

1 . - „

1 — „

3.60 „

1.60 „

5 . — „

1.60 „

1.20 „

Tipografia .Tribuna Poporului* Aurel Popovici Barcianu.