Date post: | 11-Aug-2015 |
Category: |
Documents |
Upload: | saca-anastasia |
View: | 68 times |
Download: | 3 times |
Abordari contemporane in diagnosticul si terapia displaziilor dentare de smalt
Conf.univ dr. Marinela Pasareanu
Distrofie perturbare, nutriţie defectuoasă,
tulburare metabolică ce interesează
perioada de formare a unui sistem
sau organ;
Displazie tulburare de dezvoltare a ţesuturilor,
organelor sau părţilor anatomice care se
petrec pre şi postnatal antrenând
malformaţii sau deformaţii;
Distrofie dentară defecte în structura ţesuturilor dure dentare care se produc în cursul odontogenezei (PIETTE, REYCHLER 1991)Primară factorii etiologici acţionează în perioada de formare a organului dentarEvolutivă progresivă, cu debut imediat posteruptiv şi evoluţie care duce în final la distrugerea părţii coronare
CaracteristiciCaracteristici
Defectele de structură interesează:• un dinte (izolate)- Displazia Turner;• mai mulţi;• toţi (generalizate);• dinţi din aceeaşi serie (simetrice);• dentaţia temporară cât şi dentaţia definitivă;• smalţul, dentina, cementul sau toate ţesuturile dentare.
Natura leziunilor este funcţie de:• cauza, • intensitatea • perioada de timp cât acţionează factorul perturbator;• perioada de dezvoltare a dinţilor surprinsă în timpul odontogenezei.
Perioade surprinse în timpul odontogenezeiPerioade surprinse în timpul odontogenezei
Etiopatogenia displaziilor dentareEtiopatogenia displaziilor dentare
etiologie primară-genetică şi ereditarăetiologie secundară (dobândită)-de cauză locală şi generalăetiologie primară-genetică şi ereditarăetiologie secundară (dobândită)-de cauză locală şi generală
Hipoplazie – imperfecţiune cantitativă datorată formării insuficiente a matricii organice a smalţului;
Hipomineralizare – anomalie calitativă datorată unei mineralizări insuficiente;
Hipomaturare – defect de elaborare organominerală a organului smalţului într-un stadiu precedent stării finale preeruptive.
Generalităţi:
Displaziile ereditare (de origine genetică) se datorează exclusiv leziunilor pe gene izolate ce antrenează
perturbări ale:
Amelogenezei - smalţ
Amelogeneză imperfectă
Hipoplazică;
Hipomineralizată;
Hipomatură.
Dentinogenezei - dentină
Dentinogeneză imperfectă – Tip I
- Tip II
- Tip III
Displazii dentinare
TIP I radiculare;
TIP II coronare.
Odontogenezei (smalţ + dentină)- displazii amelodentinare
Odontogeneza imperfectă
Odontodisplazia
Displaziile ereditare ale smalţului Amelogeneza imperfectă ereditară(coloraţia brună a smalţului-Maladia Sidney-Finn)
Amelogeneza imperfectă- reprezintă un grup de defecte ereditare (mutaţie genetică a genei smalţului), ce afectează dezvoltarea smalţului dentar, caracterizată printr-o discromie gălbui- maronie a dinţilor, datorată defectelor în funcţionarea ameloblastelor şi în mineralizarea matricei de smalţ. Caracteristici:• afectează ambele dentaţii;• frecvenţă.f.redusă 1/ 14000; 1/16000 – (SUA) Witkop• modificări selective la niv smalţului – culoare, structură, aspect• neafectrea dentinei şi cementului;• tendinţa la incluzii dentare
Clasificare:
• TIP I - FORMA HIPOPLAZICĂ• TIP II - FORMA HIPOMATURĂ• TIP III - FORMA HIPOMINERALIZATĂ• TIP IV - FORME ASOCIATE (HIPOMATURAŢIE -
HIPOPLAZIE) CU TAURODONTISM
•forma autosomal dominantă-implicare a unor proteine non- amelogenice (EPA)•forma autosomal recesivă- mutaţiile proteinei ENAM (enamelinei)•forma legată de X- defect al amelogenelor la nivelul cromozomului Xp22•forma legată de Y
Clasificare din 1995 realizată de către Aldred MJ şi Crawford PJ ce evidenţiază 14 subtipuri distincte bazate pe fenotip( ca prim
indicator) şi pe modul de moştenire:
• TIP I - FORMA HIPOPLAZICĂ A. Hipoplazie (depresiuni), autosomală dominantă; B. Hipoplazie (localizată), autosomală dominantă; C. Hipoplazie (localizată), autosomal recesivă; D. Hipoplazie (plană), autosomală dominantă; E. Hipoplazie (plană), gonosomială dominantă (X); F. Hipoplazie (rugoasă), autosomală dominantă; G. Agenezia smalţului, autosomal recesivă.
• TIP II - FORMA HIPOMATURĂ A. Hipomaturaţie, cu pigmentare autosomal recesivă; B. Hipomaturaţie, gonosomială recesivă; C. Dinţi cu “scufie de zăpadă” — snow capped teeth.
• TIP III - FORMA HIPOMINERALIZATĂ A. Autosomal dominantă; B. Autosomal recesivă.
• TIP IV - FORME ASOCIATE (HIPOMATURAŢIE - HIPOPLAZIE) CU TAURODONTISM A. Tip Winter (GB) — hipomaturaţie — hipoplazie cu taurodontism, autosomal dominantă; B. Tip Crawford (SUA) — hipoplazie — hipomaturaţie cu taurodontism, autosomal dominantă.
Forme clinice AIForme clinice AIForma hipoplazicăForma hipoplazică
•smalţ normal structurat •aspru,subţire, rezistent la uzură•zone hipoplazice sub formă de striuri orizontale şi/sau verticale cu depresiuni sau fisuri•prin transparenţă se observă dentina galben-brun
A- aspectul clinic, smalţ subţire, modificat la culoare,cu depresiuniB- Rx periapicală- smalţ neregulatC- Rx panoramică- implicate ambele dentaţii
Forma hipomineralizatăForma hipomineralizată
Tip BTip A
•smalţ de grosime normală•structură microscopică alterată•rugos,opac,moale, alb cretos,cafeniu•se abrazează uşor,se desprinde uşor de pe suprafaţa dentinară•sensibilitate dentinară la excitanţi termici şi la palpare cu sonda
densitatea smalţului şi a dentinei sunt similare
Forma hipomaturăForma hipomatură
•smalţ rugos cu zone albicioase şi cretoase sub formă de şanţuri verticale•nu este alterată integritatea dintelui
Displaziile ereditare ale dentineiDentinogeneza imperfectă ereditară
(dentina opalescentă ereditară)Displaziile dentinare
Dentinogeneza imperfectă- anomalie ereditară în procesul de formare a dentinei
Caracteristici:•transmiterea ereditară a tulb. odontoblaştilor - afectare preponderent dentinară;•afectează ambele dentaţii;•mai frecventă în raport cu amelogeneza 1/6000; 1/8000.•dinţi vulnerabili (fragilitatea dentinei),modificaţi de culoare,cu aspect opalescent, culoarea marmorată sau gri-albăstruie;•tendinţă la ocluzie adâncă prăbuşită.
Clasificare:DI tip I (asociată cu OI ereditară)DI tip II (nu prezintă simptome de OI) – “ dentina ereditară opalescentă”DI tip III (forma izolată – “ Brandywine”) – cunoscută şi ca forma severă a tipII
Forme clinice DI
TIP I - Displazia Capdepont:•afecteaza d.t si d.p;•caracter familial degenerativ;•afecteaza jonctiunea S/D;•debut incizal, ocluzal cu evolutie spre suprafatele aproximale;•dinti nanici,globulosi,radacini scurte subtiri, aspect de cui•cariorezistenti- suprafetele de uzura sunt netede lucioase, translucide •invadarea camerei pulpare si a canalului radicular prin producerea excesiva a dentinei-insensibilitate dentinara
TIP II - Dentina opalescentă ereditară - Hodge•depozite calcare intrapulpare
TIP III – forma izolată “ Brandywine” – forma severă a tip II•aspectul dinţilor este variat;•dinte în cochilie “ shell tooth”;•camere pulpare largi şi rădăcini scurte.
Forme clinice DI
DI-tipI asociat cu osteogeneza imperfecta
DI-tipII
A- Rx panoramică•rădăcini fusiforme;•scleroza camerei si canalelor pulpare;•coroana bombată
B- scleroza pulpară pe Rx dinţi extraşi
Aspect Rx în OI- membru inferior
Displaziile dentinare ereditareTip II coronareTip I radiculare
•ambele dentaţii afectate;•dinţii au culoare normală;•rădăcinile scurte “ bont”,conice sau lipsesc;•camera pulpară – absentă (semilună);•pierderea prematură a dinţilor datorită scurtării radăcinilor.
•dinţii temporari – translucizi,marmoraţi, nuanţă opalescentă;-camera pulpară-obliterată,“ în scaiete” “ flacăr㔕dinţii permanenţi – culoare normală; - camera pulpară micşorată “ papion”A- radiografie panoramică
B- secţiune - smalţ normalC- Rx dinte extras
Rădăcină scurtă fără canale radiculare, radiotransparenţă periapicală
Displazii amelo-dentinareOdontodisplazia regională (dinte fantomă):•mai rară;•interesează ambele dentaţii (zona frontală) •încetarea precoce a formării dentinei;•strat de smalţ şi de dentină subţire;•cameră pulpară voluminoasă;•rădăcină oprită în evoluţie sau complet absentă;•rareori erup.
Odontogeneza imperfectăCmd; PMmd – 43,44
•smalţ hipoplazic;•dentina prezintă modificări asemănătoare cu cele ale displaziei dentinare
Displazii congenitaleDisplazii congenitale
Fluoroza Coloraţia medicamentoasă (tetraciclina)
Porfiria (Maladia Gunter)
coloraţia roz, roşu-brun a dinţilor
temporari sau permanenţi sub
formă de benzi
leziuni displazice ( plaje gri, galbene, brune)hipomineralizarea smalţuluisuprafeţe albe,opace, cretoase