Home >Documents >Criminalistica Pp

Criminalistica Pp

Date post:24-Nov-2015
Category:
View:33 times
Download:12 times
Share this document with a friend
Transcript:
  • *CRIMINALISTICA-suport de curs-NOTIUNI GENERALE(Scurt istoric, definitie, obiect, metodele, caracterele si principiile criminalisticii)

  • *ISTORICFondatorul noii stiinte judiciare este judecatorul austriac de instructie HANS GROS, autor al Manualului judecatorului de instructie. El se detaseaza de ceilalti prin faptul ca a fost cel care a denumit Criminalistica, noua stiinta judiciara desprinsa din Medicina Legala, si a tratat-o ca pe un sistem autonom, unitar si pluriidisciplinar, anticipand cele trei parti mari care s-au impus si astazi: Criminalistica tactica , Criminalistica tehnico-stiintifica si Criminalistica metodologica.

  • *

    Un alt pretendent la titlul de fondator poate fi considerat francezul ALPHONSE BERTILLON, el fiind cel care a introdus, in anul 1879, metoba de identificare antropometrica. Despre acesta, tatal sau a afirmat cu uimire si mandrie : ,,Aceasta este stiinta aplicata. Va insemna o revolutie in activitatea politiei

  • *Intradevar, acest ,,tinar palid cu chipul fin si posomorat, cu miscari lenese si voce monotona, () taciturn, suspicios prin natura sa, cu o tendinta puternica spre sarcasm, indispus si nervos, de o pedanterie de nesuportat, () lipsit de orice simt estetic, va face inconjurul lumii cu alte doua inventii : portretul vorbit si fotografia judiciara, devenind in scurt timp nu numai mandria Frantei ci si a noii stiinte pe care a conturat-o: politia tehnico-stiintifica.[1] [1] Fundamentele criminalisticii Ed. Era. Conf. Univ. Dr. Lazar Carjan.

  • *Englezii cred ca noua stiinta, Criminalistica, a fost intemeiata de nimeni altul decat Sherlock Holmes, celebrul erou al lui A.C.Doyle, care avea urmatorul crez: ,,Ca toate celelalte stinte, cea a deductiei si analizei nu poate fi insusita decat cu pretul unor studii indelungate si minutioase; de altfel, viata este prea scurta pentru a permite unui muritor sa atinga perfectiunea pe acest taram. Inainte de a se indrepta spre aspectele morale si intelectuale ale temei,care prezinta cele mai mari dificultati,cercetatorul ar trebui sa incerce rezolvarea problemelor elementare.

  • *Sa invete mai intai sa citeasca dintr-o privire povestea unui om, meseria sau profesiunea pe care o axercita . oricat de pueril ar putea sa para un asemenea exaercitiu, el ascute facultatile de observatie si te invata ce si unde sa cauti. Unghiile, maneca hainei, pantofii, genunchii pantalonilor, proeminentele degetului gros si ale celui aratator, expresia fetei, mansetele camasii- fiecare dintre aceste elemente releva din plin profesiunea unui om. Este aproape de neconceput ca, adunand toate aceste date, un cercetator competent sa nu se edifice asupra cazului pe care-l studiaza[1] [1] Sir Artur Conan Doile, Sherlock Holmes contraataca Editura Ploscau, 1991, p.18

  • *Acest personaj care primeste si astazi scrisori din lumea intreaga la adresa sa din Londra, Baker Street nr.221B si a fost caracterizat de dr. Watson, prietenul sau, astfel:,,Sherlock Holmes- deficienteCunostiinte de literatura - zero.Cunostiinte de filozofie zero.Cunostiinte de astronomie - zero.Cunostiinte de politica - slabe.Cunostiinte de botanica inegale. Bun in ceea ce priveste belladonna, opiul si, in general otravurile.Habar n-are de gradinaritul practic.Cunostinte de geologie cunostiinte practice, insa limitate. Iti poate spune dintr-o privire ce diferenta este intre un fel de pamant si altul. Dupa o plimbare mi-a aratat pete de noroi pe pantalonii sai si, dupa culoarea si consistenta petelor, mi-a spus in ce parte a Londrei fusese improscat cu noroi.

  • *Cunostiinte de chimie profundeCunostiinte de anatomie - exacte, dar nesistematizateCunostiinte in domeniul literaturii de senzatie imense. Pare-se ca stia toate amanuntele legate de ororile petrecute de-a lungul secolului. Canta bine la vioara. Este expert in lupta cu bastonul, in box si scrima. Are solide cunostinte in ceea ce priveste latura practica dreptului englez.

  • *Edmond Locard, considerat de unii cel mai mare criminalist al secolului XX a urmat o cariera de medic militar dupa care a fondat arhivele de antropologie judiciara. In 1910 a creat , la Lyon, primul laborator de politie stiintifica, iar in 1929 a fondat prima revista internationala de criminalistica, avaind in comitetul director pe romanul Mina Minovici. Intre anii 1931 1939 a tiparit Tratatul de criminalistica, in sapte volume. Acest tratat a conferit criminalisticii consistenta si stralucire.Contributii inseminate la dezvoltarea criminalisticii mondiale au avut anglo-saxonii, germanii rusii s.a.

  • *In Romania, primul pas este facut in 1840 de vornicul Manolache Florescu, prin infiintarea unei evidente alfabetice a infractorilor, dupa modelul Prefecturii de politie din Paris.In timpul domnitorului Sutu Nicolae apare la Iasi lucrarea ,, Regulile ce urmeaza a se pazi in privegherea si cercetarea vinovatilor in care sunt descrise si unele reguli de criminlaistica tactica si metodica. La Bucuresti, prima carte de medicina legala a aparut in 1860.In 1879, a fost infiintat, la Politia Capitalei, primul serviciu fotografic.In 1884 ia fiinta cazierul alfabetic central.In anul 1888, s-a dispus inregistrarea alfabetica a infractorilor si fotografierea acestora.

  • *In 1892, la Palatul Justitiei din Bucuresti a fost infiintat Serviciul de identificare antropometrica, organizat de medicul legist Andrei Ionescu, sub indrumarea profesorului Mina Minovici, care inaugureaza Institutul medico-legal(Morga), primul de acest gen din lume, si care din 1924 va purta numele sau. Primele impresiuni digitale au fost luate de profesorul Nicolae Minovici, de la condamnatii aflati in inchisori si reuseste sa identifice primii hoti dupa urmele lasate la fata locului. Stefan Minovici a publicat lucrari in domeniul grafoscopiei.Prin activitatea pe care au desfasurat-o in domeniul criminalisticii, fratii minovici sunt considerati printre cei mai mari criminalisti din lume. In 1938, in lume functionau 18 laboratoare criminalistice, printre ele numarandu-se si cel din Romania.In anul 1968, a fost infiintat Institutul de Criminalistica, in cadrul IGP, care la ora actuala are o dotare comparabila cu cea a multor state dezvoltate, si este in masura sa raspunda multitudinii de intrebari ce apar ca urmare a comiterii unei fapte antisociale, si nu numai.

  • *DEFINITIEUtilizatorii dreptului modern s-au convins ca pentru realizarea unei probatiuni cat mai temeinice, recurgerea la metode stiintifice este tot mai necesara. Aceste metode au putut fi reunite in disciplina numita CRIMINALISTICA, pe care intemeietorul ei Hans Gross a definit-o ca fiind ,, stiinta a starilor de fapt in procesul penal

  • *Din analiza majoritatii punctelor de vedere exprimate in literatura de specialitate, continutul notiunii de criminalistica poate fi definit astfel: Criminalistica este o stiinta care elaboreaza si foloseste mijloace si metode tehnico-stiintifice, precum si procedee tactice destinate descoperirii, fixarii, ridicarii, examinarii si interpretarii probelor materiale, efectuarii expertizelor si constatarilor tehnico-stiintifice, in scopul prevenirii. descoperirii infractiunilor, identificarii infractorilor si probarii vinovatiei acestora

  • *OBIECTUL CRIMNALISTICII1Conturarea obiectului propriu criminalisticii prezinta importanta pe cel putin 2 planuri:evidentierea aportului sau particular in aflarea adevarului;a sublinia unitatea si autonomia sa fata de celelalte stiinte juridice si nejuridice, dar aflate in slujba justitiei si anume medicina legala, psihologia judiciara, fizica, chimia si biologia judiciara.

    1)Emilian Stancu,Tratat de criminalistica, Ed.Universul Juridic, editia aIV-a 2007, Bucuresti

  • *Principalele directii in care actioneaza criminalistica sunt urmatoarele: initierea de metode tehnice destinate cercetarii urmelor infractiuni; studierea si adaptarea la necesitatiile proprii criminalisticii a unor metode din alte domenii ale stiintei;elaborarea de reguli si procedee tactice in vederea efectuarii unor acte de urmarire penala;

  • * studierea practicii judiciare in vederea valorificarii stiintifice si generalizarii experientei pozitive rezultate din activitatea organelor de urmarire penala pe linia investigarii infractiunilor;analiza evolutiei modului de savarsire a faptelor penale; perfectionarea modului de cercetare a diverselor categorii de infractiuni; elaborarea de metode si prefigurarea de masuri destinate prevenirii infractiunilor sau altor fapte cu caracter antisocial.

  • *METODELE CRIMINALISTICII2La baza metodologiei criminalistice se situeaza modalitati generale de cunoastere cum sunt: observatia, analiza si sinteza, deductia si inductia, comparatia, adaptate la specificul obiectului criminalisticii. De ex., metoda comparativa este fundamentala in procesul de identificare a persoanelor si obiectelor, ea constituind baza metodologica a activitatii de expertiza criminalistica. 2)Emilian Stancu,Tratat de criminalistica, Ed.Universul Juridic, editia aIV-a 2007, Bucuresti

  • *Metodele adaptate la specificul criminalisticii din alte domenii stiintifice, Metode de examinare proprii Criminalisticii care tin de particularitatiile obiectului sau de cercetare: metode destinate descoperirii si examinarii urmelor sau mijloacelor de proba, metode de identificare a persoanelor si cadavrelor semnalmente exterioare ori dupa resturi osoase, metode de cercetare a inscrisurilor, a diverselor valori falsificate sau contrafacute, etc.

  • *Procedee tactice de efectuare a unor acte de urmarire penala, elaborate atat pe baza generalizarii experientei organelor judiciare cat si prin adaptarea unor elemente de cunoastere apartinand psihologiei; Metode tehnice de prevenire a infractiunilor, cum sunt cele vizand prevenirea falsului, a furtului, etc

of 200

Click here to load reader

Embed Size (px)
Recommended