DESCENTRALIZAREA: acumoriniciodat`publice proiectele actelor normative de derulare a procesului de...

$Page 1: DESCENTRALIZAREA: acumoriniciodat`publice proiectele actelor normative de derulare a procesului de descentrali - zare \n sistemul sanitar. Conform noilor prevederi, p\n` la data de$
ADINA GEAN~:„Puterea [i deciziavor fi \n m\na unor oamenicare trebuie s` [tiecum s` le foloseasc`”

DESCENTRALIZAREA:acum ori niciodat`

MARIUS TIBERIUMARTINESCU:

„Descentralizarease va face obligatoriu

\mpreun` cu finan]area”

22 - AApprriilliiee 22001100

EU.RO.COMUNITATEA MEDICAL~

33 - IIuunniiee 22001100

RReezzuullttaatteellee cceennttrreelloorr--ppiilloottddeesscceennttrraalliizzaattee aauu aadduussmmooddiiffiicc`̀rrii ppaacchheettuulluuii lleeggiissllaattiivv

PP.. 1100--11 11

CONCLUZIILEconferin]ei„Descentralizarea[i reorganizareaspitalelor”

ADINA GEAN~:„Descentralizarea va puneputerea [i decizia \n m\na unor oameni care trebuies` [tie cum s` le foloseasc`”

MARIUS TIBERIUMARTINESCU: „„Descentralizarea se va face obligatoriu \mpreun` cu finan]area“

PP.. 1122--1133PP.. 88--99

PP.. 1144--1155

VASILE AST~R~STOAE:„Spitaleler`m\n f`r`medici“

PP.. 66--77


EU.RO.COMUNITATEA MEDI CAL~

Ce s-a schimbat \n spitalul românesc \nultimii zece ani? Nimic, ar r`spundemul]i, sub imperiul insatisfac]iilor gene-rate de lipsa cronic` a banilor la nivelulcerin]elor. Chiar nimic?, insi[ti cu \ntre-barea, oblig\nd interlocutorul s`-[ire\mprosp`teze memoria, [i vei puteaafla c` \n ace[ti ani a avut loc o reabi-litare par]ial` a cl`dirilor \n „epoca ter-mopanelor [i a gresiei”, mai apoi auap`rut computer-tomografe [i RMN-uriproprii sau \n parteneriate public-pri-vate, laboratoarele de analize medicales-au retehnologizat etc. Mai mult, adisp`rut ideea c` aparatura modern` [iperforman]a asigur` calitatea activit`]iilaboratoarelor [i s-au introdus sistemede asigurare a calit`]ii conforme custandardele interna]ionale. P\n` [i insti-tu]iile statului au \nceput s` ia seama laaceste schimb`ri de paradigm` [i s` so-licite dovezi ale calit`]ii. Ce spital modern! Gresie, faian]`, ter-mopan, aer condi]ionat!, exclamam \nurm` cu c\]iva ani. Laborator modern cuanalizoare automate. „{i portarul \]ipoate face analizele, dac`-i ar`]i pe cebutoane s` apese”, spuneam c\nd a\nceput retehnologizarea laboratoarelor,fiind gata s` renun]`m la oamenii delaborator, pe care-i invidiam c` nu aumare lucru de f`cut. P\n` la urm`, ne-am dat seama c` aparatura, oric\t demodern`, trebuie exploatat` de spe-ciali[ti. {i nu oricum! Ace[tia trebuie s`demonstreze c` au cu ce face [i c` facceea ce spun c` pot face, pentru a neasigura c` rezultatele laboratorului s\ntcorecte, conforme cu anumite cerin]e.Care cerin]e? Cele cuprinse \n stan-darde, ghiduri [i alte documente norma-tive. Unde s\nt acestea? Cine evalueaz`? Cine verific`?Am dep`[it oare perioada c\nd calitatease referea doar la condi]iile hoteliere?Cu siguran]`, nu. Asigurarea calit`]iiconforme cu standardele interna]ionaleeste \nc` asociat` de asigura]i, dar [i de

o parte dintre deciden]ii din sistemulsanitar, criteriilor care ]in doar de exis-ten]a \n unit`]ile sanitare a unor condi]iihoteliere decente. Dac` exist` gresie,faian]`, termopan [i aer condi]ionat,pare c` asisten]a medical` de calitateeste asigurat`. Nu mai conteaz` c`, din-colo de geamurile [i u[ile de termopan,\n s`lile de tratament, l\ng` aparate de\nalt` performan]`, g`sim instrumentar\nvechit [i lipsesc dezinfectan]ii saumedicamentele banale. Ce s-a schimbat \n spitalul românesc \nultimii zece ani? La aceast` \ntrebarepare s` ne r`spund` mai mult forurileeuropene [i presa interna]ional` dec\tdeciden]ii din sistemul sanitar românesc.„S` fii bolnav \n România este ceva pe-riculos!”, titra, \n luna februarie anulacesta, ziarul Neues Deutschland, opublica]ie prestigioas` \n Germania [i \nEuropa. Se exagereaz`!, ar spune unii.{i totu[i, realitatea bate filmul, chiar [icosmetizat` cu mult „termopan”. Chiardac` ne lùd`m cu o parte dintre per-forman]ele sistemului sanitar românesc,toate acestea p`lesc \n fa]a unei imaginiconstruite, \n timp, \n ochii europenilor.„Cele mai multe dintre cele 431 de spi-tale de stat din România ar putea servipentru scenariile unor filme de groaz`,nu pentru tratarea bolnavilor [i abia treidin aceste clinici corespund standardelorUE”, sublinia, anul acesta, \ntr-un arti-col, ziarul Neues Deutschland.Am putea spune c` nu e adev`rat; avemgresie, faian]`, termopan [i aer con-di]ionat! Se pare c` la at\t se rezum`standardele de calitate din sistemul sanitar românesc, standarde care sun`parc` a necunoscut` chiar [i pentru de-ciden]ii din sistemul sanitar care nu aureu[it s` implementeze m`car o partedintre criteriile de acreditare de la niveleuropean. Se pare c` sistemul sanitarmai are \nc` de trìt \n era gresiei [i atermopanelor. Ce spital modern… �

Gresie, faian]`, termopan[i aer condi]ionat!Dr. VASILE CEPOI,

director editorial

EDITORI

AL

55 -- IIuunniiee 22001100

EU.RO.COMUNITATEA MEDI CAL~

Ministerul S`n`t`]ii a supus dezbateriipublice proiectele actelor normative dederulare a procesului de descentrali -zare \n sistemul sanitar. Conformnoilor prevederi, p\n` la data de 1 iulie2010, Ministerul S`n`t`]ii va finalizatransferul unit`]ilor sanitare publicecu paturi c`tre administra]ia local`.

P \n` la aceast` dat`, vor fitransferate autorit`]ilor localepeste 85% dintre unit`]ile

sanitare aflate \n sistemul public.Astfel, dintre cele 435 de unit`]isanitare publice existente \n prezentpe teritoriul României, se propunetransferul c`tre autoritatea local` aunui num`r de 373 de unit`]i. Vorr`m\ne \n re]eaua MinisteruluiS`n`t`]ii un num`r de 62 de unit`]isanitare de interes na]ional, respectivinstitute publice, o serie de spitaleclinice jude]ene de urgen]` (cele dincentrele universitare importante),spitalele cu profil de psihiatrie [ispitalele monospecialitate.

Reprezentan]ii Ministerului S`n`t`]iise a[teapt` ca descentralizarea s`st\rneasc` dezbateri at\t din parteasindicatelor, c\t [i a autorit`]ilorlocale, \ns` este un proces din carenu se mai poate da \napoi.„Dac` nu se va face descentralizareaanul acesta, nu se va mai faceniciodat`. La anul \ncep campaniileelectorale [i procesul dedescentralizare se va am\na.Descentralizarea este un domeniusensibil [i de o complexitate aparte.|n acest moment reprezint` onecesitate [i va diferi numaimodalitatea \n care se va facetransferul spitalelor c`tre autorit`]i.Vrem s` aducem al`turi de noicomunit`]ile locale, pentru c`primarii nu trebuie s`-[i aducàminte de spitale numai \ncampaniile electorale [i, dup` ce autrecut acestea, s` uite complet deele. Trebuie s` con[tientizeze c` au [iresponsabilitatea s`n`t`]ii popula]iei,nu numai pe cea a drumurilor dinora[”, a declarat dr. Cristian Anton

Irimie, secretar de stat \n MinisterulS`n`t`]ii, \n cadrul Conferin]ei„Descentralizarea [i reorganizareaspitalelor”.Reprezentan]ii Ministerului S`n`t`]iispun c` descentralizarea nu va\nsemna desfiin]area unit`]ilorsanitare. „Va fi greu pentru fiecareautoritate public` local`, indiferentc\t de bogat` este aceasta.Autorit`]ile trebuie s` \n]eleag`faptul c` ele trebuie s` suportecheltuielile pentru repara]iile curente[i capitale, utilit`]i, consolid`ri alespitalelor, pentru a cre[te astfelcalitatea serviciilor medicale.Ministerul \[i p`streaz` rolul dereglementare [i de control alspitalelor, nu d` nim`nui acest rol,iar toate avizele care se vor da vor fif`cute cu acordul MinisteruluiS`n`t`]ii”, a mai precizat dr. Irimie.|n replic`, reprezentan]ii autorit`]ilorlocale au declarat c` se tem c` vaavea loc o descentralizare doar peh\rtie, iar banii destina]i pentruacestea nu vor ajunge \n teritoriu. �

DESCENTRALIZAREA nu se va mai faceniciodat`, dac` nu este f`cut` \n 2010


Casa Na]ional` de Asigur`ri deS`n`tate reprezint` un pion impor-tant \n procesul descentraliz`rii, iaraceast` institu]ie a fost reprezen-tant` la conferin]a „Descentralizarea[i reorganizarea spitalelor“ de dr.Adina Gean`, director al Direc]iei deManagement din cadrul CaseiNa]ionale de Asigur`ri de S`n`tate.Pe parcursul sesiunilor de discu]ii,Domnia Sa a punctat aspecte impor-tante de care at\t ma-nagerii de spi-tale, c\t [i autorit`]ile locale vor tre-bui s` ]in` cont [i a avut amabili-tatea s` ne r`spund` la c\teva\ntreb`ri legate de modul \n care artrebui s` se preg`teasc` principaliiactori din sistem \n privin]a reorga-niz`rii unit`]ilor sanitare.

Vorbea]i, \n cadrul conferin]ei, de-spre un proiect de ra]ionalizare aspitalelor. Despre ce proiect este vor-ba [i \n ce ar consta acesta?

Proiectul este unul mai vechi, g\nditde ceva vreme, dar neaplicat, dinconsiderente probabil politice. Nueste un proiect u[or de implementat,cel care trebuie s` fac` acest lucruacum fiind Ministerul S`n`t`]ii, pen-tru c` a devenit o condi]ie impus` deBanca Mondial`. Reac]ia publicului,medici [i pacien]i la un loc, a fost [iva fi una destul de serioas`, chiaragresiv` [i, evident, negativ`,deoarece asta e moda \n România;totul este incriminat [i blamat chiar\nainte de a fi prezentat sau explicat.Proiectul prevede transferul procesu-lui decizional [i, evident, pe cel alasum`rii responsabilit`]ii la nivel lo-

cal. Adic`, ar suna cam a[a: „Noivrem, noi facem [i acum noi [ir`spundem”, ceea ce este perfect,dar, deocamdat`, este doar proiect.

Care va fi structura conducerii unuispital \n urma procesului de descen-tralizare [i c\t din aceast` structur`va r`m\ne la latitudinea autorit`]ilorlocale?

Structura spitalelor, ca [i aceea aconducerii lor, nu trebuie neap`rat s`se schimbe, dar nici nu trebuie s`r`m\n` b`tut` \n cuie. Logic [ifunc]ional ar fi s` se defineasc` pecriterii de bun` practic`, adic` spi-talele s` fie conduse de oameni care\n]eleg ce \nseamn` s` administrezeo entitate at\t de complex`. Nu [tiucum se va \nt\mpla la momentul res-pectiv, dar cu siguran]` acest lucru


„Descentralizarea va pune puterea [i decizia \n m\na unor oameni care trebuie s` [tie cum s` le foloseasc`”



depinde, \n propor]ie de peste 90%,de persoanele care vor fi implicate,de caracterul [i bunele lor inten]ii,precum [i de rela]iile dintre ele, deeduca]ie [i bune maniere, de gradulde inteligen]` [i previziune. Dac` \[idoresc o unitate care s` func]ioneze,atunci to]i la un loc, medici, ma-nageri [i primari, se vor g\ndi dedou` ori \nainte de a se pripi cu vreodecizie emo]ional` sau nejustificat`.Este [i va fi m`sura capacit`]ii de ad-ministrare a multor manageri [i, evi-dent, a primarilor implica]i.

C\t de valabil` va fi sintagma au-tonomia managementului de spitaldup` procesul de descentralizare [icine va purta responsabilitatea uneidecizii? Primarul sau managerul despital?

Responsabilitatea este [i va r`m\ne acelui care pune semn`tura pe h\rtia\n baza c`reia se va face sau nu seva face ceva. Asta presupune càceia care vor face c\te ceva trebuies` cunoasc` bine legea, s` \n]eleag`ce \nseamn` ea - adic` o regul`clar` [i care, \n s`n`tate, nu te iart`,\n sensul c` \nc`lcarea unei reguli nuse sanc]ioneaz` gradual. Odat` afec-tat`, s`n`tatea nu se mai \ntoarceniciodat` \n acela[i punct, nu tea[teapt`, dar mai ales nu \]i d` posi-bilitatea „s` mai \ncerci o dat`”. Oa-menii au tendin]a s` vad` doarpartea financiar` a disfunc]io -nalit`]ilor, tributul biologic fiind sesi-zabil mult mai greu, dar care sepl`te[te \nzecit. Cred c` va fi destulde greu la \nceput. Descentralizareava pune puterea [i decizia \n m\naunor oameni care trebuie s` [tie cums` le foloseasc`. M` \ntreb c\]i dintreei chiar [tiu asta.

|n aceast` perioad` de criz`, fon-durile structurale s\nt o solu]ie de fi-nan]are a spitalelor prin autorit`]ilelocale?

Fondurile structurale nu reprezint` osurs` de finan]are sau nu cred c` artrebui s` fie considerate astfel. Eles\nt doar suportul pentru dezvoltare,progres, cercetare, adic` nu s\ntmenite s` pl`teasc` salarii, paz`,gunoi [i cur`]enie, ci s` \mping` oentitate, oricare ar fi aceea (spitalul,\n cazul nostru), pe acela[i drum ca [ip\n` acum sau pe unul nou, dar,oricum, pe direc]ia „\nainte”. A[a \mi[i explic de ce \ntotdeauna, la apli-carea pentru finan]are, se solicit`proiectul ce urmeaz` a fi finan]at.Dac` ar fi vorba despre o „\ntre -

]inere“ a unor cheltuieli, nu cred c`procedurile impuse s-ar mai justifica.Eu consider c` nu ar fi firesc s` apre-ciem fondurile structurale ca surse definan]are, dar cel mai probabil a[a seva \nt\mpla, evident, la spitalele carevor fi \n stare s` le acceseze.

Descentralizarea va face ca pacientuls` poat` beneficia de o structur` deservicii medicale de calitate?

Calitatea este o no]iune care implicò mare doz` de subiectivism, pentruc`, \n mare parte, ea reprezint` per-cep]ia fiec`ruia dintre noi fa]` decaracteristicile unui produs, serviciu,persoan` sau rela]ie, \n compara]iecu a[tept`rile pe care am fost \nv`]a]is` le avem referitor la acestea. Unprodus sau serviciu are un anumitnivel de calitate pentru o persoan` [iun alt nivel de calitate pentru alta. Iar„a[tept`rile cu care s\ntem \nv`]a]i”s\nt de la cele instinctive p\n` la celefoarte sofisticate, dob\ndite, extremde diferite de la o persoan` la alta.Deci problema calit`]ii este, \n primulr\nd, una de educa]ie [i \nv`]`tur` [iabia pe urm` una de natur` finan -ciar`. Altfel spus, dac` [i medicul, [ipacientul a[teapt` s` primeasc` unserviciu de un anumit nivel, cum seexplic` oare faptul c`, atunci c\ndtrebuie s` ofere, [i unul, [i cel`lalt \[ischimb` comporta men tul? Calitateaserviciilor ]ine, \n primul r\nd, decorectitudinea [i de gradul de edu-ca]ie al fiec`ruia dintre noi.

„S`n`tatea nu are pre], dar arebuget” este un citat repetat \n plenulconferin]ei. Cum preconiza]i c` vor fispitalele din punct de vedere finan-ciar dup` procesul de descen-tralizare?

Problema bugetului apare cam pestetot \n lume c\nd este vorba despres`n`tate. Indiferent c\t de mare ar fi,bugetul nu este niciodat` suficient.Prioritatea num`rul unu ar trebui s`devin` nu limita bugetului, ci modul\n care acesta este alocat, utilizat [iexecutat. Descentralizarea nu va re-zolva problema bugetului pentru nici-un spital, dar va responsabiliza altfel[i deciden]ii, [i popula]ia beneficiarà serviciilor. Problema va fi pentru de-ciden]i, dac` decizia este cea potri vit`[i ce consecin]e are, iar pentru popu-la]ie dac` decidentul este cel potrivit[i ce consecin]e are acest lucru.

Dup` at\tea dezbateri privind des-centralizarea, crede]i c` autorit`]ilelocale s\nt preg`tite s` preia spi-talele, \n condi]iile \n carepre[edin]ii de consilii jude]ene sauprimarii unor localit`]i importantenu [tiu nimic despre aceasta?

|n privin]a cunoa[terii, odat` rea-lizat` descentralizarea, adic` dup` ceva fi votat` [i publicat` \n MonitorulOficial, toat` lumea va trebui s`\nve]e cum se lucreaz` cu bugetul, cuputerea, dar [i cu r`spunderea, ceeace va aduce, cred eu, beneficii pentrucele mai multe dintre p`r]i. �


De[i toat` lumea sus]ine c` descen-tralizarea este benefic`, multe voci,at\t din lumea medical`, c\t [i din ceaadministrativ`, s\nt de p`rere c` spi-talele nu s\nt preg`tite pentru descen-tralizare. Prezent la conferin]a „Des-centralizarea [i reorganizarea spi-talelor“, organizat` de revistaEu.Ro.Comunitatea Medical` [i Di-rec]ia de S`n`tate Public` Ia[i, laPoiana Bra[ov, dl Marius TiberiuMartinescu, secretar de stat pentruReforma Administra]iei Publice dincadrul Ministerului Administra]iei [iInternelor, a l`murit c\teva dintre as-pectele care stau la baza descentra-liz`rii sistemului sanitar, din prismaministerului pe care \l reprezint`.

Care s\nt atribu]iile MinisteruluiAdministra]iei [i Internelor \nprocesul de descentralizare?

Ministerul Administra]iei [i Internelor(MAI) a reactualizat structurile

administrative care compun comitetulinterministerial privind descentrali-zarea. S\nt vizate \n acest comiteturm`toarele ministere: MAI, careasigur` pre[edin]ia, MinisterulFinan]elor, Ministerul S`n`t`]ii,Ministerul Educa]iei, MinisterulAgriculturii, Ministerul Transporturilor[i Ministerul Culturii. Toate acesteaau sarcini referitoare la aplicareastrategiei privind descentralizarea [ireforma administra]iei publice. |nperioada lunii februarie,secretariatele de stat responsabile aupropus un program de lucru [i s-aintrodus \n [edin]a de guvern unmemorandum semnat de fiecareministru, pentru domeniul deactivitate pe care \l gestioneaz`, cuasumarea domeniilor vizate, careurmeaz` s` fie descentralizate,precum [i a termenelor propuse [iasimilate de fiecare ministru pentrufinalizarea proiectelor de actenormative care urmeaz` s` decid`descentralizarea sau transferul

patrimoniului c`tre autorit`]ilepublice locale. Premierul României vaaproba acest document, care vadeveni obligatoriu. Va fi un momentcare \nt`re[te o procedur` privindaplicarea sistemului dedescentralizare.

A]i subliniat c` descentralizarea,mai ales \n domeniul s`n`t`]ii, esteun proces delicat. Din ce punct devedere este delicat?

Fiecare domeniu \n parte areparticularit`]ile lui, iar s`n`tatea estemai aparte, pentru c` implic` maimul]i factori. Este clar c`, \ntr-operioad` de criz` financiar`, s\ntdou` pozi]ii diametral opuse. Exist`puncte de vedere care exprim`refuzul fa]` de descentralizare,motiv\nd c` aceast` criz` financiaràr fi un moment neprielnic, [i unaltul, cuprins \n programul deguvernare, care vorbe[te despredescentralizare [i care oblig` lapromovarea reformei administra]iei


„Descentralizarea seva face obligatoriu

\mpreun` cu finan]area“


publice prin descentralizare, nef`c\ndrabat de la calitatea serviciilorpublice, prin calcularea la momentultransferului a costurilor standardpentru activit`]ile care vor fidescentralizate. La nivel de principiu,putem spune c` \ntotdeauna oadministra]ie local` este mult maiapropiat` de cet`]ean dec\t de oautoritate central`, inclusiv dedomeniul de s`n`tate.

C\t de clar` este legea privinddescentralizarea?

|n acest moment, abia a fostaprobat` o dezbatere privinddescentralizarea. Din punctul nostrude vedere, aceasta trebuie s`\nceap` at\t cu structurile asociative,c\t [i cu managerii spitalelor, cureprezentan]ii sindicatelor.Bine\n]eles, este posibil [i este deprev`zut ca din aceste dezbateri s`rezulte mai multe propuneri decorec]ie privind limitele decompeten]` dintre autoritatea local`[i cea central`.

Prim`riile se tem s` preia spitalelepentru c` nu vor primi finan]areacorespunz`toare?

Acele prim`rii se tem, deoarececunosc bine realitatea unor spitale ceau datorii istorice. |ns`, a[a cum s-adiscutat \n cadrul conferin]ei, exist`deja un proiect de act normativ laMinisterul S`n`t`]ii care se afl` \ndezbatere [i care clarific` problemasurselor de finan]are. Spitalele voravea surse de finan]are: contractulcu CJASS, programele na]ionale,fondurile structurale, fondurileproprii [i cele de la autorit`]ilelocale. |n actul normativ s\ntprecizate responsabilit`]ile dintreautoritatea local` [i cea central` fa]`de sursele de finan]are. Acestereglement`ri pot fi \mbun`t`]itereferitor la limitele de competen]àle autorit`]ilor locale [i centrale cuprivire la preluarea managementuluispitalelor, iar de calitatea actuluimedical se va ocupa [i \l va controlaintegral Ministerul S`n`t`]ii. Unexemplu negativ al descentraliz`riis\nt cabinetele [colare, asisten]acomunitar` [i mediatorii sanitari,deoarece, la un an de ladescentralizare, aceste proiecte nuprea func]ioneaz`, iar autorit`]ilelocale motiveaz` c` nu dispun definan]are.

Concret, ce cheltuielivor suporta autorit`]ile?

|n cazul cabinetelor [colare, alasisten]ei comunitare [i almediatorilor sanitari, transferul s-aprodus la jum`tatea anului trecut,atunci c\nd prim`riile erau lajum`tatea execu]iei bugetare. Lamomentul transferului s-a \nt\rziat oclarificare \n ceea ce prive[teasumarea cheltuielilor de personaldin partea Ministerului S`n`t`]ii. Afost o perioad` de derut`, dar acumMinisterul S`n`t`]ii analizeaz`documentele referitoare lastandardele de cost [i de calitate. |nmomentul aprob`rii acestui actnormativ va deveni clar` [i legal`finan]area din punct de vedere alMinisterului S`n`t`]ii [i alautorit`]ilor locale pentru acesteservicii medicale sau de asisten]`social` medical`. Conformprevederilor, prim`riile \[i vor asumacheltuielile fa]` de utilit`]i, vorasigura cheltuielile privind repara]iilecurente [i vor investi \n dotareaspitalelor cu aparatur`.

Ce se va \nt\mpla dac` prim`riile vorrefuza s` preia spitalele?

Nu cred c` se va ajunge la oasemenea situa]ie [i nu cred \nimpunerea unei asemenea m`suri\ntr-o manier` radical`. Va exista un

echilibru, iar spitalele vor fitransferate etapizat. Cele universitarenu vor fi transferate, iar celejude]ene vor fi transferate \ngestiunea consiliilor jude]ene, iaraceast` schimbare se va face \nfunc]ie de evaluarea spitalelor [i decapacitatea administrativ` alocalit`]ilor. Descentralizarea se vaface obligatoriu \mpreun` cufinan]area. Asigur`m cadrul legislativpentru acest proces dedescentralizare [i, desigur, odat` cuel, o parte important` a dialoguluicu structurile asociative c`treresponsabilii de acum din ministerulde resort.

C\t adev`r se afl` \n afirma]ia carese vehiculeaz`, conform c`reiadescentralizarea va na[te \n teritoriumici mini[tri ai s`n`t`]ii?

S-a vehiculat sintagma conformc`reia primarii vor fi considera]i micimini[tri \n teritoriu, care este oexagerare ce con]ine o doz` deironie, dar un s\mbure de adev`r artrebuie s` existe. Referitor latransferul spitalelor, este nevoie declarific`ri privind nivelul de control [iinterven]ia \n managementulacestora, care consum` banii publicidin bugetele spitalelor [i s\nt convinsc` vom g`si o cale de mijloc privindlimitarea competen]elor primarilor [iale consiliilor locale. �



1100 - IIuunniiee 22001100

E venimentul s-a bucurat deprezen]a dr. Cristian AntonIrimie, secretar de stat \n

Ministerul S`n`t`]ii, dl Marius TiberiuMartinescu, secretar de stat pentrureforma administra]iei publice dincadrul Ministerului Administra]iei [iInternelor, dr. ec. Radu Valentin,director \n Ministerul S`n`t`]ii, dr. Adina Gean`, directorul Direc]ieiGenerale de Management din cadrulCasei Na]ionale de Asigur`ri deS`n`tate, prof. dr. Vasile Ast`r`stoae,pre[edintele Colegiului Medicilor dinRomânia, dr. Vasile Cepoi, directorcoordonator DSP Ia[i, dar [i amanagerilor de spitale, a [efilor deCJASS, DSP [i a reprezentan]ilorautorit`]ilor locale. Promis` ca fiind una dintre solu]iilede eficientizare, dar [i de asigurare atransparen]ei decizionale,descentralizarea spitalelor reprezintùnul dintre obiectivele principale aleMinisterului S`n`t`]ii pentru anul2010. „Considerat` de unii un leacuniversal [i solu]ia tuturorproblemelor economico-sociale [ipolitice, iar de al]ii respins` \ntotalitate, descentralizarea se afl`\ntr-un context care domin` universulpolitic. Scopul dezbaterii este de aevalua stadiul procesului dedescentralizare a sistemului des`n`tate [i problemele pe care levom \nt\mpina \n implementareaacestui proces, ce urm`re[te\mbun`t`]irea [i eficientizareaasisten]ei medicale. S\nt o mul]imede \ntreb`ri la care trebuie g`sitr`spunsul. Avem de l`murit foartemulte lucruri, precum respectareapa[ilor din Legea nr. 195/2006referitoare la descentralizare”, a spusdr. Vasile Cepoi \n deschidereaconferin]ei. Deciden]ii din sistemulsanitar au subliniat c` doresc caprocesul de descentralizare s` se

fac` \nv`]\nd din dificult`]ile\nt\mpinate \n momentul derul`riicelor dou` centre-pilot \nimplementarea descentraliz`rii. Estevorba despre centrele-pilot de laBucure[ti [i Oradea, unde rezultateleproiectelor, la un an de laimplementare, au fost diferite.Coordonatorul Compartimentului deManagement Spitale din cadrulPrim`riei Oradea, ec. SimonaArdelean, a deschis sesiunea dedezbateri prezent\nd modul cum afunc]ionat descentralizarea laOradea. La Oradea, \n faza-pilot auintrat Spitalul Clinic Municipal „Dr. Gavril Curteanu”, Spitalul Clinicde Obstetric` [i Ginecologie [i Spitalul Clinic de Neurologie [i Psihiatrie.„A fost un proiect greu deimplementat, deoarece noi ampreluat unit`]ile sanitare \n lunaiulie, la jum`tatea execu]ieibugetare. |n absen]a unei coordon`riunitare la nivel central a desf`[ur`riirespectivei faze-pilot de c`treMinisterul S`n`t`]ii [i Ministerul

Administra]iei [i Internelor, Prim`riaMunicipiului Oradea a abordatproiectul-pilot prin similitudine cualte proiecte derulate \n aniianteriori. Activit`]ile principaledesf`[urate au vizat cu prioritateatribu]iile [i competen]ele prev`zute\n OUG nr. 162/2008, respectivaprobarea prin HCL a bugetelorunit`]ilor sanitare cu paturi, dinsubven]ii de la bugetul local [i dintransferuri de la bugetul de stat.Men]ion`m c`, la nivelul ConsiliuluiLocal, s-au alocat credite bugetare \nvaloare de 4.702.000 de lei, viz\ndlucr`ri de repara]ii curente, repara]iicapitale, precum [i pentru studii defezabilitate [i cofinan]`ri de 2%pentru proiectele cu finan]areextern`”, a spus ec. SimonaArdelean, coordonatorulcompartimentului ManagementSpitale, din cadrul Prim`riei Oradea.Domnia Sa a subliniat faptul c` acestproiect a \nt\mpinat numeroasedificult`]i, precum lipsa coordon`riiunitare la nivel central a activit`]ilor\n etapa fazei-pilot. Coordonatorii

Rezultatele centrelor-pilot descentralizate au adus modific`ri pachetului legislativRevista Eu.Ro.ComunitateaMedical`, \n parteneriat cuDirec]ia de S`n`tate PublicÌa[i, a organizat, \n luna aprilie,la Poiana Bra[ov, Conferin]a„Descentralizarea [ireorganizarea spitalelor“.


IIuunniiee 22001100 -- 1111

Rezultatele centrelor-pilot descentralizate au adus modific`ri pachetului legislativ

proiectului au considerat c`, pe toat`durata proiectului, s-ar fi impusdefinirea unor obiective [i termenede realizare, dar [i feedbackul lunarprivind dificult`]ile [i modific`rilelegislative necesare. Tot la capitolul dificult`]i s-a adùgat[i abordarea \n mod diferit atransferului de atribu]ii [i competen]e\ntre autorit`]ile administra]ieipublice locale participante la faza-pilot. Astfel, predarea [ipreluarea celor patru spitale au fostam\nate de c`tre reprezentan]iiDirec]iei de S`n`tate Public` Oradeap\n` \n luna iunie 2009, iar \n acestecondi]ii a fost limitat` posibilitatea deac]iune a prim`riei.„|n ceea ce prive[te colaborarea cuunit`]ile sanitare, unul dintre celemai importante elemente \lreprezint` contractul [i rela]ia cupersoanele din conducerea acestorinstitu]ii, \n condi]iile \n care, \n2009, a existat o instabilitate \nmediul politic, care a afectatcomponen]a comitetului director alspitalelor, dar [i persoanele care au

\ndeplinit func]ii de conducere \ndiferite servicii [i compartimente,rela]ia de colaborare [i de informarereciproc` fiind afectat`. Deasemenea, reprezentan]iiautorit`]ilor publice nu au fostconsulta]i sau informa]i asupramodific`rilor intervenite \n numireamembrilor comitetului director alspitalelor”, a mai precizat dnaArdelean. Descentralizarea a adusdisfunc]ionalit`]i [i \n ceea ceprive[te finan]area, astfel \nc\tcabinetelor TBC, de boli infec]ioase,planning [i laboratoarelor des`n`tate mintal` nu le-au fostasigurate sursele de finan]are dintransferuri de la bugetul de statpentru cheltuieli cu bunuri [i serviciipentru ac]iuni de s`n`tate deimportan]` na]ional`, a[a cumprevede Legea nr. 95/2006.„Modelul de transfer de atribu]ii [icompeten]e testat pe faza-pilot \nmunicipiul Oradea nu asigurìmplicarea efectiv` a administra]ieipublice locale \n managementulunit`]ii sanitare, fiind necesar s` serealizeze transferul institu]ional.Administra]ia Public` Local` are oabordare diferit` a organiz`riiinstitu]iilor publice [i a serviciilorpublice de subordonare local` cuimpact asupra modului depersonalizare a fiec`rei structurispecifice de management aunit`]ilor sanitare din ]ar`. |nmomentul de fa]`, nu exist` osincronizare privind metodologiarespect`rii calendarului bugetar latoate nivelurile administra]ieipublice, \n special \ntre MinisterulS`n`t`]ii, CJASS, Consiliul Jude]ean[i Consiliul Local”, a precizat dnaArdelean.P`rerile privind proiectul-pilot de laOradea au fost \mp`r]ite,reprezentan]ii Ministerului S`n`t`]iisubliniind faptul c` acest experimentva fi o lec]ie folositoare pentruaplicarea proiectului privinddescentralizarea la nivel na]ional.„Acest proiect a fost un e[ec fa]` decel desf`[urat la Bucure[ti, \ns` ne-aar`tat ce putem face [i ce anumeputem evita \n pachetul legislativprivind descentralizarea care se afl`\n dezbatere. Este o diferen]` \ntre

ceea ce s-a f`cut la Bucure[ti [i ceeace s-a realizat la Oradea. A existat [io diferen]` de abordare la Oradea,unde s-a dorit ca primarul s` fie«t`tucul spitalelor», iar la Bucure[tis-a vrut ca spitalele s` scape depresiunea unor cheltuieli pe care lefac din banii ob]inu]i pe serviciimedicale. Prim`riile trebuie s`\n]eleag` clar c` sistemul sanitar nuse aseam`n` cu orice regie genap`-canal, c` structura unui spitalnu se asimileaz` oric`rei structuridin subordinea prim`riei [i c`primarul, c\t o fi el de primar, tot nuare cum s` ia tensiunea unui bolnav[i s` realizeze ICM-ul. Ce poate els` fac` este \ns` ceea ce a f`cutPrim`ria Bucure[ti, [i anume s`sus]in` o parte dintre cheltuielilecare afecteaz` sumele din asisten]amedical` [i astfel banii economisi]ivor fi investi]i \n serviciile medicale”,a precizat dr. Cristian Anton Irimie,secretar de stat \n MinisterulS`n`t`]ii. �


1122 - Iunie 22001100

� Reprezentan]ii MinisteruluiS`n`t`]ii au declarat c` inten]ioneaz`s` modifice Legea 95 prin care s` lepermit` managerilor de spitale sàduc` \n unit`]ile sanitare speciali[tiide care au nevoie � |n Româniaasist`m la un fenomen, [i anume„medicina pe marginea unui r\u“ � Tinerii doctori prefer` s` practicemedicina numai \n localit`]ile maridin ]ar`, chiar dac` prim`riile din unele localit`]i s\nt dispuse s` le asigure locuin]`.

P rezent la conferin]a „Descen-tralizarea [i reorganizarea spi-talelor”, pre[edintele Colegiului

Medicilor din România, prof. dr. VasileAst`r`stoae, a tras un semnal dealarm` \n privin]a exodului medicilordin spitalele române[ti, afirm\nd càcestea au cam r`mas f`r` doctori.Conform statisticilor realizate deColegiul Medicilor, peste 10% dintrecadrele medicale au p`r`sit spitaleledin ]ar`, pentru a lucra \n unit`]i sa-nitare din Occident. |n aceste condi]ii,multe spitale au r`mas f`r` medicidin specialit`]ile importante, precumanestezie, chirurgie plastic` [i recon-structiv`, chirurgie vascular`.„|n acest moment, ar trebui s` fiedeclarat` stare excep]ional` \nRomânia, pentru c`, doar \n ul-timele patru luni, prin cele treit\rguri de joburimedicale orga-nizate la Bucu-re[ti [i la Ia[i, lacare s-au ocupat toatecele 6.500 de posturioferite \n strìn`tate, au ple-cat din ]ar` 10% dintre mediciicare practic` \n România, iarOrganiza]ia Mondial` aS`n`t`]ii spune clar c`, dacàu plecat 2%, guvernul trebuies` declare alert` ro[ie. Dar, dinp`cate, n-am v`zut nicio \ngri-jorare [i nicio m`sur` dinpartea guvernului sau a minis-terului, singura reac]ie a aces-tuia din urm` fiind c` trebuie s`\nchidem spitalele \n care aumai r`mas doar doi-treimedici!”, a declarat \n plenul

conferin]ei prof. dr. VasileAst`r`stoae. Numero[i manageri de spitaleprezen]i \n sal` le-au propusreprezentan]ilor Ministerului

S`n`t`]ii luarea unor m`suriferme \n acest sens, \ntruc\tsitua]ia a devenit drama-tic`, iar \n unele spitale nuse mai pot efectua inter-ven]ii chirurgicale, pentruc` nu mai s\nt speciali[ti.

Secretarul de stat \n Minis-terul S`n`t`]ii a declarat cìnten]ioneaz` s` modificeLegea 95, astfel \nc\t aceastas` permit` managerilor de spi-tale s` aduc` \n unit`]ile san-itare speciali[tii de care aunevoie. „|n prezent, la Minis-terul S`n`t`]ii se lucreaz` lamodificarea Legii 95 prin cares-a prev`zut un articol care \iva da posibilitatea unui man-ager s` contacteze medici pen-tru prestare de servicii. De ex-

emplu, anestezi[tii s\nt foarte rari \nspitale. Eu, ca manager, am deja doichirurgi, dar nu am anestezist ca s`pot \ncheia servicii pe chirurgie cuCJASS. Astfel, prin noua modificare,managerul poate s` anagajeze unanestezist pe prest`ri servicii. Astfel,se ofer` posibilitatea spitalelor caredeservesc mai pu]in` popula]ie s`-[idesf`[oare activitatea, degrev\nd ast-fel clinicile universitare”, a declarat dr.Cristian Anton Irimie, secretar de stat\n Ministerul S`n`t`]ii. Motivul pentrucare majoritatea „halatelor albe“ auplecat din ]ar` au fost salariile foartemici, \n compara]ie cu pl`]ile care sefac \n Occident pentru serviciile me-dicale. De[i noua gril` salarial` nu amul]umit cadrele medicale, reprezen-tan]ii Ministerului S`n`t`]ii spun c`salarizarea ar trebui f`cut` \n func]iede c\t lucreaz` un medic. „Dac` m\ine spunem \n spitale c`vom pl`ti medicii \n func]ie de c\tmuncesc, s\nt sigur c` aceastìni]iativ` nu va fi \mbr`]i[at`. La

SPITALELE R~M|N F~R~ MEDICI


IIuunniiee 2200110099 -- 1133

aceast` or` exist` dou` categorii dedoctori: doi care lucreaz` c\te cinci-[aseore \ncontinuu [i care ies transpira]i dinsala de opera]ie, [i [apte care stau, iarla sf\r[itul lunii salariile s\nt la fel pentruambele categorii. Mai mult, avem mediciprimari care spun c` lucreaz`, \ns`,dac` \i verifici, nu muncesc nici m`car c\tun medic rezident. Ministerul S`n`t`]ii a\ncercat s` schimbe politica salarial` \nfunc]ie de c\t se munce[te, dar nu s-areu[it [i nu cred c` se va reu[i”, a pre-cizat dr. Irimie.De asemenea, managerii spitalelor micis-au pl\ns de lipsa de personal [i de fap-tul c`, f`r` un pachet salarial consistent,nu pot atrage speciali[tii. „F`r` bani nuvine nimeni la ]ar` sau \n localit`]ile\ndep`rtate de centrele universitare. Estenecesar` o politic` salarial` care s`-i\ncurajeze pe tineri s` ajung` \n acestespitale”, a subliniat dr. Vasile Cepoi,moderatorul [i coordonatorul con-ferin]ei.Oficialii Ministerului S`n`t`]ii spun \ns`c` adev`rul este undeva la mijloc [i c`\n r\ndul tinerilor medici circul` o nou`mod`, [i anume medicina pe „margineaunui r\u”. „Personal, am constatat c` pentrutineretul din ziua de azi medicina nu sepoate desf`[ura dec\t pe malul unui r\u:D\mbovi]a, Bahlui, Some[, eventual Cri[[i Olt. Acolo se cantoneaz` [i nu \imi[ca]i de acolo. Le pute]i promite [i lu-na de pe cer, stau f`r` post \n spital, facg`rzi, dar nu pleac` din Bucure[ti sauIa[i. Din punctul de vedere al unora,medicina se face numai pe Calea Victo-riei. Chiar dac` vine un primar de laF`lticeni sau Harghita [i le ofer` cas`, osal` de opera]ie bine dotat`, va primi unr`spuns de genul: «Da’ ce, acolo se facemedicin`?!», de parc` \n localit`]ile respective nu s-ar trata oameni”, a mai declarat dr. Irimie. Totu[i, reprezentan]ii ministerului spunc` solu]ia se afl` \n m\na autorit`]ilor,iar implicarea primarilor \n atragereatinerilor speciali[ti este esen]ial`. „P\nàcum, primarii nu aveau nicio obliga]ie[i mul]i dintre ei nici nu considerau càu vreo obliga]ie fa]` de spital. Acum,ca s` atrag` medici, trebuie s` le asi-gure o locuin]`, astfel \nc\t un doctort\n`r s` nu mai pl`teasc` 500 de eurochirie, adic` mai mult dec\t salariul pecare \l c\[tig` \ntr-un spital. Primarii tre-buie s` le creeze facilit`]i, pentru c`,dac` vor a[tepta \n continuare bani dela Ministerul S`n`t`]ii, va fi greu,deoarece ministerul nu mai are nicioposibilitate”, a precizat dr. Irimie. �

D e[i indirect descentralizarea nuar influen]a furnizorii de serviciimedicale, reprezentan]ii din

acest domeniu prezen]i la conferin]a„Descentralizarea [i reorganizareaspitalelor” au subliniat c` deciden]ii dinsistemul sanitar ar trebui s` ]in` contc`, la evaluarea capacit`]ilor deacordare a serviciilor medicale, trebuieluat \n calcul [i poten]ialul sectoruluiprivat. „Descentralizarea \n s`n`tatereprezint` o tem` de larg interes,pachetul legislativ \n domeniuafl\ndu-se, la ora actual`, \n dezbaterepublic`. Prin redistribuireacompeten]elor [i a responsabilit`]ilorc`tre autorit`]ile locale, putembeneficia de un sistem de s`n`tateoperativ [i mai eficient, axat pecerin]ele specifice ale pacien]ilor dintr-olocalitate sau ale unei comunit`]idintr-o anumit` zon` administrativ`. |nacest scop, este nevoie \ns` de uncadru legislativ clar [i obiectiv, care s`-iasigure at\t managerului de spital, c\t [icomunit`]ii locale libertatea de a decideasupra «politicii» de s`n`tate [i aob]inerii unor noi surse de finan]are, dela ONG-uri, de la parteneri economicisau fonduri de la UE. {i, nu \n ultimulr\nd, este absolut necesar ca, prinac]iunea legislativ` de descentralizare,s` se promoveze \n domeniul s`n`t`]iiparteneriatul public-privat, \ntruc\tsistemul medical de stat nu mai facefa]` - singur - solicit`rilor [i provoc`riloractuale”, a subliniat, \n cadrulconferin]ei, dr. Lucian Florea, directorulgeneral Neuromed Timi[oara. DomniaSa consider` c` at\t spitalele, c\t [i

mediul privat de s`n`tate ar aveanumai de c\[tigat, dac` vor \nv`]a s`lucreze \mpreun`, s` colaboreze eficient\n folosul s`n`t`]ii oamenilor, a[a cumse \nt\mpl` \n multe ]`ri europene, dar[i \n Statele Unite. „Managerii despitale din Germania colaboreaz` cucentre de imagistic` private, prin\nchirierea de servicii, deoarece \n acestfel economisesc investi]ia ini]ial`, nutrebuie s` angajeze [i s` instruiasc`personalul de serviciu, cump`r` doarserviciile absolut necesare etc. |n celmai mic jude] din Fran]a s\nt\nregistrate cel pu]in 30 de firme deambulan]` private, care \[i desf`[oaràctivitatea \ntr-un parteneriat foartebine reglementat cu statul. |n România,dimpotriv`, se \ncearc` o \ngr`dire aconcuren]ei [i restr\ngerea asisten]eimedicale private [i chiar subordonareaacesteia asisten]ei publice de urgen]`,uneori peste limitele permise de lege.Apreciez faptul c` centrele medicaleprivate din ]ara noastr` se pot implicacu succes \n domeniile medicineiprimare, ambulatorii de specialitate,laborator, imagistic`, ambulan]`. |nacest fel, sistemul public de s`n`tate s-ar putea preocupa mai mult [i cu maimare eficien]` de activitatea specific`spitalelor [i centrelor de recuperare”, amen]ionat dr. Lucian Florea. |n opiniafurnizorilor priva]i de servicii medicale,reg\ndirea sistemului de s`n`tate din]ara noastr` implic` [i o descentralizarea caselor de asigur`ri de s`n`tate,respectiv \nfiin]area caselor regionalede profil, precum [i stabilirea unuisistem optim de coplat`. �

IMPACTULdescentraliz`rii asuprafurnizorilor priva]i de servicii medicale


Dup` dou` zile de dezbateri \n cares-au prezentat p`reri pro [i contralegate de descentralizare, participan]iila conferin]a „Descentralizarea[i reorganizarea spitalelor“,organizat` \ntre 14 [i 16 aprilie,la Poiana Bra[ov, de c`tre revistaEu.Ro.Comunitatea medical`[i Direc]ia de S`n`tate Public` Ia[i,au desprins urm`toarele concluzii.

P roblemele care se sper` a fi re-zolvate ca urmare a transferuluide competen]e de la autorit`]ile

locale c`tre cele locale s\nt economi-co-financiare [i ]in de operarea sis-temului.� Economico-financiare:- Nevoia de reabilitare fizic` acl`dirilor [i construc]ia de spa]ii supli-mentare, pentru asigurarea circuitelor\n vederea autoriz`rii sanitare - con-di]ie de acreditare;- Reducerea cheltuielilor cu utilit`]ileprin reabilitarea infrastructurii [i contor-izarea consumului pe zone de activitate;

CONCLUZIILE conferin]ei „Descentralizarea[i reorganizarea spitalelor”

1144 - IIuunniiee 22001100


IIuunniiee 22001100 -- 1155

- Insuficien]a [i/sau uzura fizic` [imoral` a dot`rilor tehnice necesareasigur`rii unui act medical complet;- Activit`]i preg`titoare pentru des-centralizare, conform Legii nr. 195/2006.� Activit`]i care s-au realizat:- Elaborarea [i aprobarea prinhot`r\re de guvern a strategiei de descentralizare;- Evaluarea spitalelor.� Activit`]i care nu s-au realizat:- Armonizarea legisla]iei sanitare [i afinan]elor publice cu cea a Au-torit`]ilor Locale (AL);- Finalizarea [i corectarea legisla]ieiprimare [i secundare privind descen-tralizarea sistemului de s`n`tate;- Definirea fondurilor ce vor fi trans-ferate pentru echilibrarea pe vertical`[i pe orizontal` a bugetelor locale;

- Elaborarea standardelor de cost [ide calitate (s-a realizat numai pentruunit`]ile medico-sociale care s\nt dejadescentralizate);- Clarificarea situa]iei datoriilor spi-talelor;- Evaluarea nevoilor de reabilitare aspitalelor;- Evaluarea capacit`]ii administrativea autorit`]ilor locale;- Analiza de impact privind transferulcompeten]elor;- Stabilirea criteriilor de transfer alspitalelor, \n func]ie de aria geogra-fic` a beneficiarilor \n raport cu ariade competen]` a AL, capacitatea ad-mistrativ` a AL \n raport cu nevoia deasisten]` medical` spitaliceasc`.� Ce se a[teapt` de la descen-tralizare?- Simplificarea procedurilor de luare

a deciziilor;- Participarea AL la sus]inerea unorcheltuieli;- |mbun`t`]irea managementului spi-talelor, prin controlul exercitat de AL;- Analiza eficien]ei manageriale a AL;domeniile care s-au descentralizatp\n` \n prezent ar permite estimareacotei de a[teptare (exemplu: unit`]ilemedico-sociale, asisten]a medical`[colar`, asisten]a medical` comuni-tar`, mediatorii sanitari sau din altedomenii - [coli, eliberarea unor au-toriza]ii etc.);- Restructurarea unor spitale consi-derate ineficiente = \nchiderea;- Reducerea unor cheltuieli, prin in-terven]ia autorit`]ilor locale pentrurepara]iile necesare la instala]iile ter-mice sau sanitare, \n vederea evit`riipierderilor. �

Concluzii- Descentralizarea este o solu]ie pentru o mai bun`reorganizare a sistemului de s`n`tate, \n vedereacre[terii eficien]ei acestuia.- Fundamentarea deciziei de descentralizare trebuies` se fac` pe baza evalu`rii capacit`]ii administra-tive a AL [i a analizei de impact al transferuluifiec`rei competen]e.- Este necesar` legiferarea atribu]iilor structurilorasociative \n administrarea spitalelor, deoarece ariageografic` a beneficiarilor dep`[e[te aria de com-peten]` a autorit`]ii locale care a preluat spitalul.- Spitalele trebuie reorganizate dup` urm`toarelecriterii: nevoia de servicii medicale, asigurarea acce-sului la servicii medicale, asigurarea calit`]ii [i a efi-cien]ei.- Stabilirea criteriilor de selectare a spitalelor care seatribuie AL.- Prevenirea politiz`rii managementului spitalicesc,prin crearea unui cadru legislativ-administrativ deocupare a func]iilor de conducere printr-un concurscorect.- Necesitatea corel`rii prevederilor legislative privindsistemul de s`n`tate cu cele privind administra]iapublic`.- Nivelul de informare a AL, precum [i cel al acto-rilor din sistemul de s`n`tate cu privire la descen-tralizare este deficitar.- La evaluarea capacit`]ilor de acordare a serviciilormedicale, trebuie luat \n calcul [i poten]ialul sec-torului privat.- Asisten]a medical` \n specialit`]ile de boli infectocontagioase, psihiatrie [i ftiziologie nu trebuiedescentralizat`.


1166 - IIuunniiee 22001100

DDiirreeccttoorr eeddiittoorriiaall: Vasile CepoiRReeddaaccttoorr--[[eeff:: Cristina Mihìl`RReeddaacc]]iiaa:: Rare[ Pop, Roxana Sima, Robert CostacheSSGGRR:: Drago[ }urlescu

DDTTPP:: Gabriela Andreescu CCoorreeccttuurr`̀:: Mariana Dinu,

Rodica Netea,Daniela Onofrei

Revist` realizat` de SS..CC.. EEDDIITTUURRAA CCUUVV||NNTTUULL SS..RR..LL..,,|nregistrat` la Registrul Comer]ului

nr. J 40/1659/12.04.1991ISSN - 1843 - 0686

Potrivit art. 206 C. P., respon sa bi li tateajuridic` pentru con]inutul ar ti co lului apar]ineautorului. De ase me nea, \n cazul unor agen]iide pre s` [i personalit`]i citate, respon -sabilitatea juridic` le apar]ine.

Managementul Editurii Cuv\ntul este asigurat de compania

„Grup Management“Pre[edinte Aurel Bor[an

SSeeccrreettaarriiaatt EEddiittuurraa CCuuvv\\nnttuull::B-dul Nicolae B l̀cescu, nr. 23 A,

010044, Bucure[ti, 1; of. p. 1 BOX 1-876 Telefoane: 021 - 311.23.92/93/94

Fax: 021 - 315.50.30PPuubblliicciittaattee::

TTeell:: 021.312.58.40/227, DDiiffuuzzaarree::

SSCC GGRRUUPP MMAANNAAGGEEMMEENNTT SSRRLL --Agen]ia Comercial`,

Strada Mexic nr. 2, Bl I 3, Sc 1, Ap1,Sector 1, Bucure[ti,

Tel/Fax: 021-231.09.77,021-231.06.49

E-mail: [email protected]

Revist` trimestrial` dedicat` sistemului de s`n`tate

Revista Eu.Ro.Comunitatea medicalèste o publica]ie trimestrial` care re-alizeaz` o interfa]` între practicieni şimanagementul sistemului de s`n`tate.Revista îşi asum` organiza rea cadru-lui de dialog prin realizarea de eveni-mente medicale, fiind una dintremodalit`]ile prin care încerc`m s`particip`m la reforma real` a sistemului de s`n`tate şi este pentru noi o preocupare constant` începînd cu anul 2006.

În 2010, revista Eu.Ro.Comu nita -tea medical` continu` eveni-mentele dedicate reformei sis-

temului medical românesc şi v` propune s` participa]i la urm`toareleconferin]e:

� Conferin]a „Calitatea serviciilormedicale în sistemul sanitar româ-nesc şi acreditarea spitalelor” – 10-12 septembrie, Poiana Braşov . Lipsa mecanismelor de asigurare acalit`]ii serviciilor medicale, precumşi insuficien]a resurselor din sistemulsanitar duc la o sc`dere a încrederiipopula]iei în serviciile de îngrijirimedicale. Comisia na]ional` deacreditare a spitalelor a elaborat şipublicat standardele privind acre-ditarea unit`]ilor sanitare, printrecare enumer`m: managementul in-fec]iilor nosocomiale, managementulîngrijirilor de s`n`tate sau drepturilepacientului şi comunicarea.Coordonarea unui proces de evalu-are standardizat` a calit`]ii serviciilorfurnizate de spitale ar duce la o îm-

bun`t`]ire a st`rii de s`n`tate a popula]iei. Conferin]a îşi propune sànalizeze împreun` cu deciden]ii dinsistemul sanitar, dar şi cu manageriide spitale standardele şi modul încare se va face acreditarea unit`]ilorsanitare.

� „Conferin]a de consens na]ionalpentru implementarea unui ghidprivind prevenirea infec]iilor nosoco-miale şi antibioterapia în spitale” —edi]ia a III-a, 8-10 octombrie, T\rgu Mureş. În ultimii 20 de ani infec]iile nosoco-

miale au devenit o cauz` important`de deces, fiind considerat` la nivelmondial a treia cauz` de mortalitate.Date fiind importan]a infec]iilor noso-comiale şi costurile pe care le nece-sit` tratarea acestor infec]ii, dar şigravitatea afec]iunilor care potap`rea, prevenirea lor este o compo-nent` important` a sistemului deasigurare a calit`]ii serviciilor medicale. Evenimentul îşi propune s`încheie ciclul de conferin]e de consens cu finalizarea proiectului deghid na]ional de prevenire a infec]iilor nosocomiale. �

EVENIMENTELE REVISTEI Eu.Ro.Comunitatea medicală în 2010

Date post:	14-Feb-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	18 times
Download:	0 times

DESCENTRALIZAREA: acumoriniciodat`publice proiectele actelor normative de derulare a procesului de...

Documents