DESCANTEC PENTRU ALUNGAREA TUTUROR FARMECELORIata, acum, acel
descantec despre care am aflat ca e bun de folosit la alungarea
tuturor farmecelor facute sa de facut.Fapt de 99 de chipuriFapt de
99 de feluriFapt de lut, fapt de barbatFapt de muiere, fapt de
baiatCu par, cu ou de puiCu urma de sfredelCu aruncare in vantFapt
cu rac, cu talpa de soarece orbCu piele de sarpe, cu sangeFapt cu
tarana de caiFapt cu praf de tzatzana a usiiCu piedica de la
mortFapt din fantana parasitaFapt din raspantii de drumFapt cu
matura lepadataCu turta de grau si de pleavaDin 9 campuriDin 9
paduriFapt cu usturoi de la Sfantul AndreiFapt cu matragunaFapt cu
hram de Sfantul GheorgheFapt cu mana de om mortCu par de muiereCu
culcus de iepureCu tarana de mormantFapt de paguba si de uratDe
nebuneala si de despartireAruncat in fata casei, in dosul caseiIn
stanga si in dreaptaIn horn, in asternut si pe apeLuna luminata, ia
faptulDin casa mea, din salasul meuDin toate ale meleSi din jurul
meuLuna luminataIa si faptul si strigareaSi sa-l treci din vad in
vadSa-l duci in munti, in pustiiUnde cainii nu latraSi cocosii nu
cantaLasa-ne cum ne-a lasatDomnul nostru pe pamant.
AMIN!http://www.facebook.com/l.php?u=http%3A%2F%2Fwww.descantecededeochi.com%2Fdespre-farmece.html&h=5AQGRJuLU4https://prosistemhaha.wordpress.com/2013/01/16/7821/DESCANTEC
ptr. FAPTDe i l-o suflat Cu gtlan de lup, Cu labe de iepure, Cu
usturoi mputit,Ori cu mlai mnuntel, Ori cu mncturi de cine, Unde
cinii s-au mncat ; De-i face n pdure, La un rug de mure, ,Ori la un
butuc czut, Ori la tesitur, n picioare cu tepuse De nou feluri de
lemn, Si fcnd, le bate Cu muchea securii, Ori cu muchea brzii, Ori
i face fapt Cu cuie de fier gsite, Ori cu fuse prsite, Ori cu
linguri prsite... Ori i face fapt Cu untur de arici, Ori cu mae de
arici, Ori cu crieri de mt, Ori cu cap de soarec, Ori cu scrn de mt
Ori cu scrn de om Si cu dohot negru, De pe drum aflat. Ori i face
fapt Cu cenus din obroc,Ori cu scurmtur de cioar,Ori cu cuib de
rndunic prsit,Ori i face cu lutDe la cuptor prsit,Ori cu lut din
rp...Si de i-o fcut faptCu piedic de la mort,Ori cu msur de la
mort,Ori cu luminaCe s-a tinut mortului n mn.Ori i face faptCu
scldtoarea,n care mortul s-a scldat,Ori cu gunoi mturatDup mort
;Ori i face faptCu cioturi de pnz,Ori cu atDe mtur prsit,Ori cu at
de la sac,Cu fin furatDe la alt cas ;Ori i face faptCu clont de
cioar,Cu cap de pupz,Cu ochi de codobaturSi cu hrburiDin nou
trguri,Cu hrb de oal prsit,Ori de strachin prsit, Cu hrb de sip
prsitCu pietre din nou vaduri,Cusute cu mtase rosie n gur la nou
broaste ;Ori i-a fcut fapt cu ata Cu care s-au ntors trei buhai.
Ori s-au ntors sapte, Ori s-au ntors nou Si a ntors lumea i
norodul... Ori i-a fcutCu cear de la mort n vatra focului... Ori a
prins un rac Si l-a tinut nou zile Cu ap nenceput...De i-a fcutCu
lut de la mormntDe om mort, din tinterim,Si i-a ngropatn crucile
drumuluiUnde se-ntroloacTrei garduri la un loc,Ori i-a pus sub
piatraDinaintea usiiS calce-n picioare...Veniti, alergati...C eu
trimit faptulDin vad n vadPe capul celui vinovat...
FAPTULDintre toate farmecele care se fac cu scopul de a trimite
boala ntrupul cuiva, acela de care se teme lumea mai mult e faptul
sau fctura,sinonime poate cu datul sau dttura, termeni mai rar
ntrebuinai.Reproducem dintr-un articol, publicat ntr-o revist de
folclor,urmtoarele amnunte interesante privitoare la acest farmec
:Faptul este o boal care nu vine de la Dumnezeu sau din altepricini
ntmpltoare, ci este, cum se crede de popor, rezultatulunor
fermectori sau vrji femeiesti. Dac cineva, si mai ales vreofemeie,
are ciud pe alta, ca s se rzbune, alearg si la acestmijloc, adic i
face pe fapt. si iat cum. femeia ce vrea s deaaceast boal cuiva, n
7 duminici, pe cnd preotul e n slujb, simai ales cnd toac, strnge
din 7 feluri de seminte de oricareplante, cte 7 boabe de fiecare
fel, si punndu-le ntr-un sculet, ledescnt, adic, chiar cnd le
strnge, le meneste pe omul cruiavrea s-i fac ru. Dup ce a mplinit
ast lucrare, toate acesteseminte le fierbe ntr-o oal nou furat, cu
ap strns tot nacele 7 duminici, sau numai cu ap nenceput dintr-o
duminicdimineata. O dat fierte, se duce sau trimite pe altcineva de
leduce si le toarn n calea omului menit, bunoar n pragul usii,
lapoart sau portit, n crarea pe unde stie c trece mai ades etc.Cine
calc nti, acela numaidect se umple de boal, si dac cumvaa clcat cel
menit, cu atta boala, adic faptul, e mai greu si maifurios, iar
omul n mai greu pericol de a fi scpat. Dac faptul emenit si dat n
ziua de Pasti, e fr leac ; dac e dat ntr-o duminic,iar e greu, dar
cu mijloc de lecuire ; si dac-i dat ntr-o zi lucrtoare,e fr
pericol. Se mai spune c unele femei vrjitoare clocesc un oude
prsitur, la subtioar, 9 zile si apoi, cnd ciocneste (!), atunciea l
meneste ce s se fac : pui, vrabie, musc, gndac sau altceva ;iar cnd
va fi flmnd, s se poat preface n pui de gin, ca s-lpoat hrni. Se
spune c acesta este lucrul ru sau dracu , siare putere mare n rele.
Pe acesta l trimit unele femei, care l au,s duc farmecele pentru
fapt n calea celui menit. Dac cinevacalc n faptul dus de acest
lucru ru, n-are leac si moare pestetrei zile. Omul care a clcat n
fapt, ndat ncepe s l mnncepielea cumplit peste tot trupul si-i vine
durere de cap. De la ovreme, ncep s-i ias peste tot corpul o mulime
de bube mrunteca psatul, sau mari si late, sau de diferite mrimi.
Unele sntmari, rosii, late si rotunde ca niste gologani de 5 bani.
ndat ce auiesit aceste bube, mncrimea pielii e asa de mare, nct
omul numai poate sta pe loc. De la o vreme, bubele acelea se tot
ltesc pnse ajung una cu alta, si se face pielea groas si tare ca un
potlog,si omul are un chin nespus si o arsit cumplit. Se spune c
celmai bun mijloc de lecuire, n acest caz, e s chemi ndat o bab sau
vraci popular(barbat curat,neinfricat,cinstit si onest)care stie a
desface, adic a descnta de fapt... Faptul se zice c estede 12
feluri Si are fiecare fel cte un descntec, Si dac cel cedescnt nu
cunoaSte bine fiecare fel de fapt, spre a-i aplicadescntecul lui,
omul nu se lecuiete. Si animalele care calc ntin dtturile de fapt
nc se mbolnvesc... fapt (pl. fapi) se mai numeste si omida unui
fluture foarte mare,cruia poporul i zice strig (Acherontia
atropos). Aceast omid,groas si lung uneori de 8-10 cm, de culoare
verde-glbuie, cu dungialbastre, dac se vrjeste de fermectoare, se
umple pe perisori deargint viu. Acesti fapti snt dusi sau sorociti
s se duc la persoanelempotriva crora se vrjeste si se arunc n
donita cu ap sau nfntna din care scoate ap de but. Cine bea din
aceast ap, nu ebine de el, cci capt boala numit fapt , se umple de
bube rele ;faptii i ies pe gur si pe nas, iar omul, dup ce i-au ros
mruntaielesi ficaii, moare n chinuri grozave .
VRJI I BLESTEMEn afar duhurilor rele, ce sunt la originea unor
bo|j poporul mai atribuie originea acestora i aciunii ruvoitoate a
unor fiine omeneti ce se folosesc de mijloace magice, vrjitorii
Acetia trimit asupra omului tot felul de neplceri, dar mai ales
boli, de care se poate scpa foarte greu.Scopul imediat al vrjitor,
este de a constrnge pe cineva, mpotriva voinei sale, s asculte i s
fac tot ceea ce se dorete de la dnsul. Vrji/e pot despri doi soi ce
triesc n cea mai bun nelegere, sau pe doi tineri ce se iubesc i vor
s se cstoreasc, pot lua somnul copiilor de i laptele de la vaci,
pot nenoroci sau chiar nimici. "Vrjitorii i vrjitoarele sunt privii
n genere de ctre popor ca nite oameni fr de lege, lepdai de
Dumnezeu, care au de-a face mai mult cu spiritele necurate, pentru
c ei, n vrjile ce le rostesc, n loc s se adreseze la Dumnezeu,
fiina suprem i atotputernic, ca acesta s le vin ntr-ajutor spre
atingerea scopului ce-l urmresc, i iau de cele mai multe ori
refugiul la spiritele cele necurate... ca acestea s le dea ajutorul
trebuincios i s le mplineasc dorina."'Unii dintre vrjitori, aa
numiii fermectori sau fermectoare, invoc ajutorul duhurilor
considerate bune, apeleaz la elemente curate, precum apa i rou,
despre care au deplina convingere c, dac se vor spla cu ele, "se
vor curai i limpezi de toate aruncturile i fcturile, de tot datul i
faptul, de toat urgia i urciunea i se vor face cu mult mai frumoi i
atrgtori dect oricine altul..." Obiectele ntrebuinate de fermectori
sunt n general ct se poate de curate i atrgtoare, mai ales plante
frumos mirositoare, i au scopul de a atrage, de a fermeca, de a
fura minile cuiva, pentru ca mai apoi, cel fermecat, s l iubeasc i
s vorbeasc numai cu cel care "i-a ] fcut de dragoste" (1-a
fermecat).2[4JFiecare vrjitor este un singuratic ce lucreaz n
"vizuina" iuj dar au i momente cnd se adun laolalt. Dintre
elemnetele ntrebuinate pentru tot felul de vrji, gsim pe acelea
ntrebuinate n practicile magice ale tuturor popoarelor europene:
cuit de gsit; secar; topor; coas; fier de plug prsit; potcoave de
gsit; fus prsit; sit; cui de la groap; dini de pieptene; sgeat;
frigare; stropi de ap culei de pe roata unei mori; pmnt din clctura
piciorului drept, sau de pe un mormnt vechi; petrol; funia unui
spnzurat; mna, un deget sau un os de la un mort; picioare de
iepure; labe de liliac; broasc fiart n urin de vac, etc. Uneori ei
folosesc adusul, legatul, strpunsul i ngropatul unei ppui de cear,
care l nfieaz pe cel ce trebuie s cad victima vrjitoiriei; se
ngroap i se ard prul sau unghiile tiate. Dup cum relateaz ranii
romni, puterea vrjitorilor sau a vreunei femei pricepute la vrji,
merge pn acolo nct pot face s nghee apa n mijlocul verii.
Trimiterea bolilor asupra cuiva de ctre vrijitori se face att
printr-un discurs magic, prin rostirea unei vrji, ct i prin
intermediul unui obiect sau al unei fiine vrjite, care este
trimis() n casa celui vizat, i cruia i pot ajunge n butur sau n
mncare. Cele mai obinuite boli provocate prin vrji se manifest prin
bube, care apar pe tot corpul sau numai pe o parte a lui. Alte
asemenea boli aduse de vrji sunt eczemele (bubele-dulci), congestia
cerebral, apoplexia (damblaua), junghiurile i afeciunile oculare
precum leucomul, cataracta (albeaa).n rndul vrjilor cele mai
simple, cele discursive, intr i blestemele. Se crede c unele
persoane au "gura pocit", adic au o legtur cu duhurile, care fac s
se mplineasc blestemele ce le rostesc cu furie mpotriva cuiva.
Exist blesteme rspndite, precum: Lovi-l-ar boala (s l loveasc)! -
Arde-l-ar focul! - Sri-i-lar ochii! - Mnca-l-ar viermii! - S se
topeasc carnea pe tine ca lumnarea! - Mnca-i-ai coliva! -
Dormire-ai somnul morii! etc.Procedeele magice uzuale, folosite
pentru vrji, sunt adustura, arunctura i faptul (sau
fctura).Adustura este orice boal adus n cas prin farmecele sau
vrjile unui duman. Cele mai folosite pentru adustura sunt
broa-tele, considerate ageni ai duhurilor rele. "De-i intr broasca
n cas - se spune n popor -, e semn c cineva i-a trimis-o cu
farmece. Atunci trebuie cu un b s-o dai afar i s zici: Du-te la
cine te-a trimis, cci la noi nu eti primit. Cu ce te-a trimis, d-i
lui, i de capul lui s fie."1 O larg rspndire cunoate i folosirea
argintului-viu (mercurul). Argintul-viu este trimis, pe drum, peste
garduri sau vlcele, pn la locul sau la omul cruia i-a fost hrzit
a-i face diverse neajunsuri: desbinare, vrjmie, boal, nnec .a.
"Vrjitoarea descnt argintul-viu i-l trimite cui i se poruncete.
Argintul-viu pleac singur de la vrjitoare i, ajungnd n casa unde e
hotrt, se risipete n cofe, n strchini, n aternuturi i n toate
lucrurile din cas. Cei din cas cteodat l vd, dar nu pot face nimic
ca s-1 [njdeprteze. Din toi cei din cas nu se mbolnvete dect acela
care e ursit de vrjitoare. Bolnavul simte un fel de crcei n tot
trupul i se umple de spuzeal..."Aruncturile se fac fie pentru a
scpa de o boal, care este aruncat n drum, fie pentru a provoca o
boal cuiva. Dac cineva cade ntr-o boal grea, nct nu are putere s
lucreze, ci st ntr-una suprat (i vine un "dor de duc" i felurite
gnduri rele), nseamn c i s-au aruncat nite farmece n cale, i s-a
mbolnvit pentru c a clcat n ele.1 Arunctura poate fi urmat i de
mari dureri de picioare, astfel nct victima abia se mai poate mica
dintr-un loc ntr-altul.Dintre toate vrjile, cea mai periculoas i
mai temut este faptul (numit i fctur sau dat). Persoana care vrea s
dea aceast boal cuiva, timp de apte duminici, n timpul ct preotul
oficiaz slujba religioas, dar mai ales cnd se bate toaca, strngecte
apte boabe din apte feluri de semine de orice plant, i punndu-le
ntr-un scule, le descnt, adic, chiar cnd le strnge, le menete
omului cruia vrea s-i fac ru. Dup ce a ndeplinit aceast prim
operaie, fierbe toate seminele ntr-o oal nou furat, cu ap strns tot
n acele apte duminici n care a adunat i seminele, sau numai cu ap
nenceput adus ntr-o duminic dimineaa. Odat fierte, se duce sau
trimite pe altcineva s le toarne n calea omului menit, bunoar n
pragul uii, la poart sau n crarea pe unde se tie c trece etc. Cine
calc primul, se umple de boal, i dac cumva a clcat chiar cel cruia
i este menit vraja, cu atta boala, adic faptul, este mai grea, iar
omul mai greu de a fi scpat. Dac faptul este menit i dat n ziua de
Pati, este fr leac; dac este dat ntr-o duminic, este greu, dar are
mijloc de lecuire; iar dac este dat ntr-o zi lucrtoare, este fr
pericol. Omul ce a clcat n fapt simte imediat c ncepe s-1 mnnce
ntreaga piele i c l doare capul. Dup o vreme ncep s i ias felurite
bube pe ntreg corpul, care pot s cuprind suprafee ntinse, compacte.
Se afirm c exist 12 feluri de/h/M-boal, fiecare avnd un descntec
anume ca leac, iar dac cel ce lecuiete nu cunoate bine fiecare fel
de fapt, spre a folosi descntecul corespunztor, bolnavul ne se
Iecuiete.^Dac cineva simte numai mpunsturi de cuit ^junghiuri",
precum la durerile reumatice) n ntreg trupul, la inim sau la cap,
aceluia i s-a pus cuitul: Este vorba de acelai cuit folosit la
descntece, un cuitul investit special nainte de folosire. El este
vrjit cu o incantaie magic, fiind menit (ursit sau sorocit) unei
persoane sau unei operaii. Apoi este nfipt n pmnt, dup u, n grind,
ntr-un lemn de alun, ntr-un pui de gin viu, ntr-o broasc sau ntr-un
om fcut de pmnt (numit uneori i ppua). Ciobanii i nfig cuitul n
propriul lor ciomag. Cuitul este inut nfipt atta timp ct se dorete
chinuirea dumanului. Dac se dorete moartea acestuia, nu se mai
scoate.Pentru aflarea sau pedepsirea hoilor se pune cuitul n inima
cruei. Houl cade bolnav, se zvrcolete de moarte i mrturisete. Se
spune c uneori picur snge din inima cruei, iar omul sorocit
(fptaul) ncepe s verse snge.Celui cruia i s-a pus cuitul trebuie s
i se descnte, nfigndu-se ttn cuit dup u. Dac, dup trei zile, cnd
este scos, are vrful ruginit, nu mai ncape ndoial c bolnavului "i
s-a pus cuitul" (i are puine anse de vindecare). Oricum exist
descntece speciale pentru a-i salva pe cei crora li s-a pus
cuitul.Cei care se tem c pot fi,victimele unor vrji pun noaptea sub
cap un cuit cu vrful n afar, cci cuitul are reputaia de aprtor
mpotriva duhurilor i a vrjilor. Mai sunt i alte metode preventive
folosite de romni, cum este aceea de a pune vtraiul i toporul,
cuitul i mtura lng u. Se presupune c mtura i vtraiul "alunga", iar
toporul i cuitul "taie" farmecele trimise, i astfel ele nu se pot
apropia de om. Ca i n aproape toat Europa se obinuiete i punerea
craniului unui cal ntr-un par al gardului, pentru a mpiedica
apropierea duhurilor rele.Bineneles c cele mai folosite remedii
magice mpotriva vrjilor, sunt descntecele. Atunci, ns, cnd nici
descntecul nu vindec afeciunile aduse de vrji, se apeleaz la
ajutorul bisericii ortodoxe, pltindu-se pentru rugciuni care s aduc
vindecarea, sau se caut un sihastru ori un clugr sfnt, renumit ca
taumaturg, care s citeasc bolnavului blestemele (molitvele)
sfntului Vasile cel Mare mpotriva diavolului.Molitvele sfntului
Vasile cel Mare se citesc numai dup ce, timp de trei zile, postesc
preotul, bolnavul i rudele bolnavului. Preotul trebuie s fi
terminat de curnd slujba sfintei Liturghii (ca s fie mprtit cu
Sfintele Taine). Acel preot se cere s fie nzestrat cu har. "Sunt
preoi sau clugri care au darul tmduirii - spun ranii -, i citind
moliftele sf. Vasile, scot pe dracul i omul rmne sntos."[4] Sfntul
ortodox Varsanufie recomanda clugrilor s nu citeasc blestemele, "c
nu muli din sfini au ndrznit s blesteme pe diavolul i de te vei
apuca s-1 blestemi mare batjocur vei avea de la draci. Cel mai
renumit clugr, sihastru i stare nc n via din Moldova, declara c
"cine citete molitvele sfntului Vasile cel Mare i ale sfntului Ioan
Gur de Aur are mari ispite... Un clugr de la schitul Cozancea citea
aceste molitve, el ns avea o cas cu gratii de fier i nchidea acolo
pe cel bolnav, i nu-i ddea bolnavului de mncare o sptmn. Clugrul
sttea la u i de acolo citea aceste molitve. Am fost de fa odat cnd
le citea unuia nchis n casa aceea. Mnstirea avea o iap, care, dup
citirea molitvelor, s-a dus n vie i s-a aruncat ntr-un par i s-a
omort. Diavolul i-a cutat loc i s-a rzbunat, fiind alungat din om.
Alt dat, cnd le citea, am vzut cum le-a sucit diavolul capul la
toate ginile mnstirii, i le-a omort pe toate; i atta au mai crit pn
ce le-a omort pe toate!Ghedeon Chinu, clugr i preot din mnstirea
Secu, citind ntr-o zi molitvele sfntului Vasile cel Mare s-a trezit
cu Molitvelnicul n mn pe strzile oraului Roman, i 1-a ntrebat
cineva: Ce caui aici printe Ghedeon? El a zis: Eu sunt la mnstirea
Secu, cum ce caut?, Care mnstire, printe? Nu vezi c eti n oraul
Roman?! L-a dus diavolul pe cnd citea, ntr-o clip, n oraul Roman.
Alungndu-1 din alii, diavolul i d ie iubire de argint, ori
desfrnare, ori alt patim urt, te drm!"1Dei se spune c a adus-o cu
sine de la muntele Athos, remarcm c i n medicina magic romaneasc
cuitu" sau alte obiecte ascuite de nepat sunt folosite mpotriva
duhurilor necurate Tot pentru cazuri de boal, se aprind lumnri n
biseric i se pun la icoane; se aprinde o candel n faa icoanei
Maicii-Domnului din biseric, se unge bolnavul cu ap sfinit fcut n
ziua de Izvorul Tmduirii (prima vineri dup ziua Patelui; se crede c
apa luat de la izvoare n aceast zi este vindectoare). De Iele se
descnt cu o cruce, cu tmie i cu aghiasm. Tot cu crucea i cu tmie
(de la Boboteaz) se descnt pentru brnc (erizipel) i de ntlnitur
(congestie cerebral, ameeli). Pentru poceal (paralizie facial),
bolnavul srut de 27 de ori crucea cu care i s-a descntat. Se descnt
cu crucea i pentru izdat (colici intestinale), ntmpinat (reumatism
poliarticular) i poceal, boli "n care necuratul lucreaz direct
asupra bolnavului".[
Oameni buni......ma mai cuprinde supararea,ca sunt om,din carne
si oase...si suflet. Nu sunt un robot,o masinarie fara
sentimente,fara constiinta,fara suflare. E firesc sa ma supar cand
intra cate un patimas si ma tot contrazice,ma acuza ca invat
oamenii la rau,ca descantecele sunt de la fortele raului,ca
...cate-n luna si-n stele. Oameni buni,eu stiu una si buna,daca
stii ca principiile tale de viata sunt atat de verticale si
neclintit,de ce intri intr-un asemenea grup care prin titlul sau
iti spune totul? Una peste alta sunt sigur ca nici macar nu au
citit descrierea si regulamentul grupului in care spun negru pe alb
ca toti suntem oameni,budist,crestin si musulman . Am specificat ca
sunt bine-veniti oricare din ei,dar ei,cu principii formate copiind
pe unul sau altul sau traind si gandind cum li se sugereaza
,considera ca asa ar trebui sa faca,sa ne tot tulbure. Nu mi-am
propus si nu-mi voi propune vreodata sa schimb mentalitati,sa
provoc rau ,s.a.m.d. Altul a fost crezul meu in momentul in care am
creat acest grup,in care cred. Mi-am propus ca din 10.000 de oameni
(daca s-ar ajunge la aceasta cifra) cu probleme mai mult sau putin
grave,daca un singur sfert din ei si-ar rezolva problemele de
sanatate si nu numai cu ajutorul a ceea ce postez tot este un lucru
mare. Nu incercati sa mai priviti cu ranchiuna o munca in care
ne-am implicat fizic si emotional. Ieri am stat 16 ore in fata unul
laptop necajit,cu fundul pe un scaun fara
spatar,tastand,spicuind,selectand si alegand una alta pentru a va
fi de ajutor. Aseara,mai bine spus-azi-noapte ,in jurul orei 03
dimineata nu mai puteam de fund,si m-am retras. Dar bucuria mea ce
mare a fost ca am putut fi de ajutor. Nu am considerat ca acel timp
a fost pierdut in zadar. Nimeni nu m-a platit si nu ma va plati
pentru ceea ce fac,o fac cu drag. Puteam foarte bine sa ies in
curte sa fac un gratarel ,sau sa citesc un morman de carti care ma
asteapta,sau pur si simplu sa leneversc...ca era ziua mea
libera...Am preferat sa stau cocosat intr-un scaun si sa fac ceva
util altora. Tin sa va mentionez inca ceva,nu am cerut si nu am
primit bani de la nimeni. Daca sunt persoane cu necazuri si doresc
sa incerce si varianta descantecelor,sa puna la calcul doar
cheltuiala de drum care i-ar costa pana la Timisoara,aici nu-i
asteapta nici o taxa. Veniti,discutam,aplicam..plecati inapoi la
casele dvs....iar daca rezultatele pozitive se vor ivi...pot spune
ca am recunostinta dvs. Mai devreme sau mai tarziu poate eu voi fi
cel care are nevoie de ajutor,si sunt sigur ca il voi primi,daca nu
de la toti cei cu care m-am vazut, sau i-am ajutat macar, de la 10
% din ei si tot am castigat enorm. Daca doriti o liniste
sufleteasca si doriti sa mergeti pe calea adevarului,va sugerez sa
va apucati sa cititi urmatoarele carti (pe care le am si in format
electronic) :1. Biblia2. Coranul3 Talmudul 4.Cartea Tibetana a
vietii si a mortii5.Istoria religiilor si credintelor religioase de
Mircea Eliade6. Aici v-as putea recomanda si cartile lui : Simeon
Florea Marian (preot de profesie) unul din cei mai mari cercetatori
ai folclorului ,Mircea Eliade- unul dein cei mai mari cercetatori
in studierea marilor religii(recunoscut in plan international)
.ioan Petru Culianu-un continuator al muncii lui Eliade. s.a.m.d.
Numai cautand si trecand totul prin filtrul constiintei vosatre o
sa reusiti sa discerneti binele de rau,adevarul de minciuna sau
manipulare,s.a.m.d.Nu in ultimul rand va recomand si carti de
psihologie aplicata,care sa va instruiasca in aceasta tema,care se
numeste AUTOSUGESTIA. Emile Coue,unul din fondatorii acestei
ramuri, are cateva carti scrise in acest domeniu. Nu vreau sa va
asigur ca musai e mana raului in toat ce vi se intampla. Nu puneti
totul pe seama raului si a fortelor malefice. Trebuie sa aveti
optimism,speranta ,ganduri si sentimente frumoase. Daca insa raul
este peste puterea dvs de cunoastere ,daca nu dispare ci se
amplifica,cautati raspunsuri la semenii care stiu mai multe. Nu
mergeti insa pe mana doar a unui singure persoane,solicitati
parerea mai multor persoane,informati-va si voi apoi decideti. Din
acest motiv Dumnezeu ne-a inzestrat cu creier,sa gandim ,sa-l
muncim...Nu sa luam de bun chiar tot ce am mostenit sau care ne-a
fost impus. Cautati-va rezolvarea la oameni instruiti gen
,medici,preoti de orice religie(ptr cei practicanti)
,profesori,babe sau vraci populari,sa.m.d. Sa cautati neincetat
raspunsuri si rezolvari,sa sperati mereu ,sa nu va pierdeti
optimismul si da, sa credeti in MIRACOLE !!!!Am sa le raspund
tuturor celor care mi-au scris in privat...dar totul cu rabdare si
in ordine sosirii mesajelor. Daca v-am suparat cu ceva,iertat sa-mi
fie,nu am vrut sa o fac !Eu tind sa cred ca multi dintre
dumneavoastra o sa va rezolvati din problemele grave,abia atunci o
sa va lamuriti cat de mult conteaza pe lume si mostenirea asta din
batrani si din strabuni.Tot binele din lume,oameni buni,uramasi ai
celor mai drepti dintre Traci !!!Nu esti infrant atunci cand
sangeriSi nici cand ochi-n lacrimi ti-s Adevaratele infrangeriSunt
renuntarile la VIS !!!!
Am zis sa va mai marturisesc ceva,iar daca fac asta este pentru
ca vreau sa va determin sa fiti mai buni,sa va bucurati de viata cu
bune si rele,dar si pentru a lupta pentru mai bine...Ca saracia nu
e o virtute,cum spun pildele. Sa incep... De cca 10 ani donez
sange,din 6 in 6 luni...bonurile primite le ofer unor nevoiasi. De
cca 5 ani am semnat o conventie cu unicef si 10 lei pe luna sunt
retrasi din contul meu bancar. Am o amarata de masina,dar cu care
am circulat mult (100.000 km in 5 ani) ,de fiecare data daca
inralneam oameni la ocazie(autostop) nu le primeam bani,s.a.m.d. As
putea continua dar ma opresc. Tin sa fac mentiunea ca nu am casa
mea,locuiesc cu chirie de mai bine de 10 ani,am destule lipsuri dar
si destule datorii. Anul trecut am luat o teapa de cca. 5000 euro
,bani ptr avansul primei case. Nu am disperat...Are grija Dumnezeu
sa mi-i inapoieze...Toate aste nu m-au facut insa sa-mi pierd ce am
mai de pret,sufletul si omenia.
Candva am promis ca va voi invata sa descantati singuri,pentru
anumite probleme. Astazi,ca sa nu mai aud ca as fi egoist(in mesaje
private mi se mai spune asta) ,am sa va explic in mare ,cu
introducerea de rigoare,ce sunt blestemele,vrajile,farmecele,samd
,si cum se pot contracara astfel de situatie .Unul dintre cele mai
recunoscute descantece pentru desfacut faptul (faptul fiind o vraja
destul de grea) il detin si-l voi posta in grup. Va atentionez
insa,din 100 de persoane doar cca 4 persoane au leac,pe langa
asta,daca unul din cele 4 persoane nu stapaneste un psihic
puternic,nu este toba de teorie si nu are cat de cat experienta
practica...mai bine renunta la a descanta pe cineva ptr FAPT. Ptr
fapt,va garantez ca nici macar peoti nu sunt destui sa il
dezlege...le lipseste curajul,dar mai bine asa decat ......Dar sunt
vraci populari care nu se tem si fac asta cu succes. Eu aici ma
refeream strict la incepatori,deci daca nu sunteti stapani pe
situatie,mai bine renuntati. Puteti da gres si nici nu va puteti
imagina cum vi se pot lua mintile...Cei care cunosc cat de cat
subiectul stiu ce vorbesc. Nu vreau sa va descurajez,dar nici sa va
incurajez ,daca nu sunteti pe deplin constienti de ceea ce trebuie
facut.Bors natural !!!Acum cateva zile promiteam ca voi posta
reteta de bors natural din tarate,fara paine, malai sau alte
prostii in el, asa cum il faceau bunicile noastre.O aveti in
continuare:Mai intai se face "cuibul" cum spunea bunica, se pune un
cub de drojdie (e buna aceea ungureasca cu ambalaj galben, eu de
aceea folosesc) si cam doi pumni de tarate si se adauga apa calda
spre fierbinte, amestecand bine. Trebuie sa iasa la consistenta cam
ca un iaurt foarte subtire. Se lasa cam 2 zile la caldura sa
fermenteze, amestecand o data de doua ori pe zi. Se pregateste un
vas cam de 6-10 litri (borcan dar ideal e un vas de ceramica
smaltuit) si se pune "cuibul" in el. Se adauga peste cuib tarate
pina la jumatatea vasului aproximativ. Se mai pun crengute subtiri
(ramurele) de visin in vas, nu multe, 5-6 crengute. inainte se pune
o oala mare cu apa la fiert pe aragaz sa dea in clocot. Cand a
clocotit, se opareste amestecul din vas cu acea apa, lasand un
spatiu deasupra cam de un lat de palma (sa nu fie plin) pentru ca
va fermenta si se va umfla si daca e plin va da pe afara. Se pune
vasul undeva la caldura (nu excesiva) si se "inveleste bine" cu o
patura, halat de casa, pres de iuta, ce aveti la indemana. Se lasa
cam doua-trei zile amestecand o data pe zi pentru ca taratele se
ridica la suprafata si trebuie apasate sa reintre in lichid. Dupa
2-3 zile este gata (se gusta dupa 2 zile). In momentul in care este
acru deja, se ia o cana cu apa foarte rece si se toarna in vas
amestecand repede. Bunica spunea ca astfel se "taie" borsul = se
opreste din fermentat ca sa nu mearga mai departe sa se strice.
Cand ati consumat din el, si au ramas numai taratele scoateti cam
doua treimi din tarate, puneti altele proaspete (aceeasi cantitate
pe care ati scos-o si opariti din nou si aveti iar bors proaspat.
Nu e nevoie sa faceti "cuib" de fiecare data. Asta e tot. Succes.
Sa imi scrieti cum v-a iesit.Seara frumoasa si gand bun oameni
dragi !
1
