DESCANTEC DE DEOCHI 2

Simptomele deochiului sunt: dureri de cap, cascatul, slabiciune, lipsa poftei de mancare si cateodata greata. Descantecul de deochi se face cu un pahar de apa neinceputa (luata imediat dupa miezul noptii) si trei carbuni aprinsi (in lipsa acestora, se pot folosi noua bete de chibrituri in grupe de cate trei). Se ia un cutit si se face semnul crucii pe paharul cu apa. Se spune de trei ori descantecul de mai jos si dupa fiecare se aprind cele trei bete de chibrituri care apoi se sting in apa. Deocheatul bea trei inghitituri de apa, iar restul se arunca la radacina unei plante.

 

Fugi deochi dintre ochi,

Dintre gene si sprancene,

Din fata, din corp si mana,

Din picioare, mate si oase,

Duceti-va peste noua mari si noua tari,

Ca acolo va asteapta

Noua fete de imparat

Cu mese intinse

Si cu fripturi aprinse,

Si cand s-o deochea mata si cainele

Atunci sa se mai deoache (numele),

Atunci si nici atunci.

Se spune descantecul suflandu-se asupra bolnavului de trei ori:

Fugi, deochi, dintre ochi,Fugi, deochetura,Ca te-ajunge vant din gura.Fugi, deochiat,Ca te-ajunge vant turbat.Fugi, deochi, dintre ochi,Ca te-ajunge soarele,Si-ti taie picioarele,Fugi, deochi, din fata obrazului,

Din zgarciul nasului,Din grumazii gatului,Din creerii capului,Din splina, din inima,Si sa iesi si sa te duci,Ca eu cu gura te-am descantat,Cu mana te-am luat,Si-n vant te-am aruncat,Sa ramaie N.Curat, luminat,Ca floarea campului,Ca roua diminetii.

ESCANTEC DE DEOCHI 4

Vine ciuta de la munteLingandu-si puii pe frunte.Îi linge pe pistriceiSi pe cei frumusei.Si eu pe (numele) il ling

De deochi,Dintre ochi.Cat o sta vantu-n gardAtat sa stea deochiu-n cap,Si sa fuga prin satCa un cane turbatCu coada indoita,Cu gura cascataSi unde-o cadeaAcolo s-o frangea,Acolo o muri.Pe (numele) sa-l laseCurat luminat,Cum Dumnezeu l-a lasat!DESCANTEC DE DRAGOSTE 1

Plecai in luncă In Sfanta DuminicăPe potecă necălcatăPe rouă nescuturată

Prin dragoste neadunată Poteca dac-o călcaiRoua că o scuturaiSi dragostile le adunaiSi-n astă apăSi-n astă canăLe băgaiSi cu ele toatePe corp mă spălai ;Nu mă spălai de lutoasăSi de imoasăSi mă spălaiSă fiu mai drăgăstoasăDe toată lumea aleasă.

Cine mi-o auzi graiul Să creadă că e Craiul;Cine mi-o auzi gomuSă creadă că e Domnu;Cine mi-o auzi cantatuSă creadă că e ImpăratuSfanta zi de aziSi cu Sfantul GheorgheNici pe-asta n-o lăsarăAltă dragoste-adunarăDe mană că mă luarăSi cu mine plecarăLa fantana lui AdamLa paraul lui IordanSi-n jgheab de aur mă băgarăSi-mi luarăDe pe fată peri de ratăDin picioare copite de căprioareDe pe tălpi piei de serpi.Mă spălară, mă curătară Dragostile toate mi le dăruiră;Nu mă spălară de lutoasă, de imoasăSi mă spălară de farmece, de vrăji,De uraciuni, de dătături,Aruncate de la strine,De la vecine,De la surate,De la cumnate,De la potrivnicele mele toate.

Ele mi-au dat cu una,

Eu le-am intors cu două;Ele mi-au dat cu douăEu le-am intors cu trei ;Ele mi-au dat cu trei,Eu le-am intors cu patru;Ele mi-au dat cu patru,Eu le-am intors cu cinci;Ele mi-au dat cu cinci,Eu le-am intors cu sase;Ele mi-au dat cu sase,Eu le-am intors cu sapte;Ele mi-au dat cu sapte,Eu le-am intors cu opt;Ele mi-au dat cu opt,eu le-am intors cu nouă;Ele mi-au dat cu nouă,Eu le-am intors cu zece.Si de la zece nu mai trece.

Descantec de dragoste

Se descanta la gura cuptorului, la foc, in trei marti seara, cu trei smicele de alun, invalind focul.

Foc, focusorul meu,Eu te-oi invali,Tu nu te invali,Eu voi dormi,Tu nu dormi,Eu voi somna,Tu nu somna,Eu voi visa,Tu nu visa,Sa te faci laur, balaur,Cu solzii de aur,Sa te duci la ursitorul meu,Sa-l impungi, sa-l strapungi,Cu noua cozi intorcatoare,Cu noua picioare imblatoare,Cu noua impungatoareSi sa mi-la duci:Prin paduri fara sine,Prin oras fara rusine,Cu gura cascata,Cu limba dabalazata.

DESCANTEC DE DRAGOSTE 3

Se pune miere si sare pe un vatrai, apoi se baga vatraiul pe o vatra incinsa rostind:

Tu, sare mare,Tu, miere mare,Eu te incinz,Te aprinz,Tu sa te incinzi,Sa te aprinzi,Cum te incinzi,Cum te aprinzi,Asa sa se-ncingaAsa sa se-aprinda(numele) de chipul meu,De trupul meu.Sa nu-i dai stare a sta,Sa-l incinzi,Sa-l aprinzi,De chipul meu,De trupul meu,Cum se incingeVatra de foc,Focul de vatra,Asa sa se-ncingaInima-n (numele)

De chipul meu,De trupul meu,Cum plesneste sarea,Cum se-ncinge mierea,Asa sa se-ncingaAsa sa se aprinzaAsa sa plesneasca,Sa nu se staveascaInima-n (numele)

De chipul meu,De trupul meu,Nici in lung,Nici in lat,Nici la noi in sat,Sa nu-i stare a sta,Nici mancare a manca,Nici hodin-a hodini,Nici somn a durmi,Pana la mine a veni.

ESCANTEC DE DRAGOSTE SI URSITA

Se descanta la soc, la alun si la mar dulce. Se iau trei mlade de soc, trei de alun si trei de mar dulce. Se descanta la fiecare copac si betele se pun sub cap, apoi visezi ursitoriul  si vine.

Soc Solomon! Soc solomon!Eu cu soc te solomonesc,Cu inima buna si mare dragosteLa mine te indoiesc.Eu cu alun adunOmul cel bun.Eu cu alun te-adunSi cu mar dulce te indulcescSi la mine te pronesc,La mine te sosesc.Vii? Vin!Vii? Vin!Da' de nu-i veni si nu-i veni,Inima din tine pe loc a plesni.Da' de nu-i pleca si nu-i pleca,Inima din tine pe loc a crapa.Iuti si degraba sa pornesti,La mine sa sosesti!Eu cand la tine am gandit,Mie noaptea mi-a parutCa esti un cane jupit.Si tu cand ai gandit la mineTi s-a parut ca sunt o catea buhoasa.Dar eu mai tare tie sa-ti par mai frumoasa.Da' cum sa-ti par eu tie?Tie sa-ti para ca tu estiÎntr-o casa de aur imbracataSi cu mine te-ai sarutatSi cu mine te-ai dezmierdat.

DESCANTEC DE IMPACARE

Eu voi intoarce ulcica astaSi ulcica intoarce vatraSi vatra intoarce sobaSi soba intoarce grinzile cu horna,Si grinzile intorc podelele,Leaturile si sindilele,Sindilele intorc crangurileSi crangurile intorc pe Sfantu

SpiridonSi pe SanzieneSi Maica DomnuluiSa intoarca inimile celor impricinati,Unul asupra altuia,Cu cugeteleSi cu dragosteaSa se impaciuiasca.

Moasa ia camasa femeii insarcinate careia i s-au facut farmece de catre o alta, vrand sa-i ia locul langa barbat, si-i descanta intorcand-o incontinuu si pe fata si pe dos:

Cine o fi facut cu una,Io-i intorc cu doua,Cine o fi facut cu doua,Io-i intorc cu trei,Cine o fi facut cu trei,Io-i intorc cu patru,Cine o fi facut cu patru,Io-i intorc cu cinci,Cine o fi facut cu cinci,Io-i intorc cu sase,Cine o fi facut cu sase,Io-i intorc cu sapte,Cine o fi facut cu sapte,Io-i intorc cu opt,Cine o fi facut cu opt,Io-i intorc cu noua,Cu noua noi,Cu nouazeci de boi,Îndarapt, inapoi,Si mai infocate,Si mai piparate,Toate facaturi,Toate manaturi,Toate unsuri,De-i fi uns,De-o fi pus,Vraji pe (numele).Napoi sa se-ntoarca,De-o fi manat de strini,De vecini,Napoi sa se-ntoarca,

De-o fi din Hale,Leac sa sloboada.De-o fi de la Dumnezeu,Mila sa-si intoarca.Sa se-ntoarcaSi mai infocat,Si mai maniat,Betesugurile,Visurile rele,Visurile grele,De la (numele).

DESCANTEC PE SCRISA

Se ia o batista, margelele sau betele unei fete sau unui baiat, care vrea sa i se faca pe scrisa si se ameninta cu ele spre o stea mai luminoasa dinspre rasarit. Daca steaua nu se misca din loc se zice ca moare ursita, iar daca steaua se misca e semn bun. Dupa descantec se face batista colac si se pune la capataiul indragostitului.

Stea, steluta mea,Toate stelele sa stea,Numai tu sa nu stai,Sa umbli in sus ca gandul,Jos ca vantulSa umbli din casa-n casa,Din masa-n masa,Pan' la ursitul (numele) acasa,La masa sa-l gasesti,Cu coada sa-l izbesti,De masa sa-l plesnesti,La (numele) sa-l pornesti,Sa vie cu gura cascata,Cu limba basicata,Sa nu-i vie a sta,Sa nu-i vie a manca,Pan' la (numele) n-o daÎn vis sa-l visez,Aievea sa-l vaz.Mane-n zori sa-l cunosc,Si cu el sa vorbesc.

Descantec de ursit

Luna, luna,Vargoluna,Tu esti mandra si

frumoasa,Tu esti a noptii craiasa.Tu cal ai,Dar frau nu ai,Na-ti tie braul meuSi fa frau calului tau,Sa mergi dupa ursitul meu.De a fi de-aici din sat,de-a fi din celalalt sat,De-a fi dintr-al treilea sat,Sau dintr-al noulea sat,Nu-i da stareSi-alinare!El sa nu poata dormi,Sa nu poata odihni,Pan' la mine n-a veni.

 

DESCANTEC PENTRU DEZLEGARE DE CUNUNII

In viata intalnim oameni care doresc sa ne faca rau. Raul se poate realiza direct prin blestem sau prin farmece facute de cineva pentru legarea cununiilor, pentru ca lumea sa va urasca, sa va mearga rau. In acest caz trebuie respectate cu strictete urmatoarele:

- sambata si duminica, imediat dupa miezul noptii, luam niste apa pe care o punem intr-un castron

- avand in mana dreapta un fir de busuioc si o floare alba incepem prima parte a descantecului trecand prin apa floarea cu busuiocul de la stanga la dreapta in mod continuu;

- lasam busuiocul si floarea in apa, intoarcem palmele si bagam degetele de la mana dreapta intre cele de la mana stanga formand un blocaj intre maini;

- scufundam mainile stranse in castron, cu palmele in sus, si in aceasta pozitie incepem partea a doua a descantecului "ce au legat cu o mana" - in acelasi timp tragem incet mainile, tot prin apa, desfacand degetele, le scoatem din castron si spunem: "eu dezleg cu doua"

- continuam descantecul si repetam inclestarea degetelor si dezlegarea

lor pana la terminarea acestuia, care se spune de noua ori

- cu apa din castron, dupa ce faceti baie, incercati sa o turnati in asa fel incat sa atinga tot corpul

In acest mod puteti scapa de lucrurile rele facute de alte persoane in scopul de a va face rau si in mod special se pot dezlega cununiile.

Dezlegare

Ma sculai duminica de dimineata,

Ma spalai pe ochi, pe fata,

Cofele in mana le luai,

La fantana lui Iordan Botezatorul plecai.

Pe cale, pe carare ma intalni

Cu Maica Precista in cale.

Maica Precista de mana ma lua

Si din gura asa imi vorbi:

Tu (numele), ce dusmani te urmaresc?

Cate babe te barfesc?

Ce necazuri te pandesc?

Cine viata iti chinuieste?

Cate babe te vrajesc?

Cine dupa tine alearga?

Cununiile de iti leaga?

Tu (numele) eu leacul ti-l gasesc

Si pe loc te lecuiesc.

Caci:

Ce au legat ei cu o mana,

Eu dezleg cu doua;

Ce au legat cu doua,

Eu dezleg cu trei;

Ce au legat cu trei,

Eu dezleg cu patru;

Ce au legat cu patru,

Eu dezleg cu cinci;

Ce au legat cu cinci,

Eu dezleg cu sase;

Ce au legat cu sase,

Eu dezleg cu sapte;

Ce au legat cu sapte,

Eu dezleg cu opt;

Ce au legat cu opt,

Eu dezleg cu noua;

Ce au legat cu noua,

Eu dezleg cu nouazeci si noua.

Legatorul de rau,

Sa se duca in hau,

Tu sa ramai curat(a) si luminat(a)

Si de toata lumea iubit(a) si ascultat(a).

DESCANTEC LA STEA PENTRU URSIT

Se face o coca din 3 degetare de faina, de apa si de sare. Se coace in cuptor si apoi se mananca fara sa se bea apa dupa ea. Dupa aceea fata trebuie sa mearga in gradina, sa se puna in genunchi cu fata catre steaua pe care si-a ales-o si sa zica:

Stea, stea, draga mea,Stea, stea, draga mea,Stea, stea, draga meaDu-te ada data mea!D-o fi in sat cu mineSa-l aduci pana mane.D-o fi in alt satSa-l aduci pe-nserat,D-o fi-n alta tara,Sa-l aduci mane searaD-o fi peste apa,DESCANTEC PENTRU READUCEREA UNEI PERSOANE DRAGI LANGA TINE

De multe ori o persoana pleaca fara niciun motiv sau te paraseste si nu ai nicio posibilitate s-o contactezi. Pentru a readuce o persoana avem nevoie de un mosor sau a unui tub din trestie. Mosorul sau tubul se indreapta spre un horn de soba sau daca nu avem, putem folosi una dintre aerisirile apartamentului de la bucatarie sau baie. Strigam descantecul de noua ori, pe mosor, astfel:

Numele (ex. Ion), te strig pe mosor,

Pe tine sa te aprinda un dor,

Sa nu iti vina a sta,

Sa nu iti vina a umbla,

Sa nu iti vina a bea,

Sa nu iti vina a manca,

Sa nu iti vina a dormi,

Din pat a sari,

La mine a veni;

Pasare cu cioc,

Cu ciocul ciocanesti,

Cu aripile plesnesti,

Pe (numele) la mine pornesti.

Cum nu poate trai

Si cum alearga mielul dupa oaie

Manzul dupa iapa,

Vitelul dupa vaca,

Tot asa sa alerge si (numele) dupa (numele tau)

Cand se va desparti (numele) de umbra sa

Atunci sa se desparta (numele) de (numele tau)

 

DESCANTEC PENTRU URSITOARE

Se stie din popor ca sunt ursitoare rele si ursitoare bune care de la nastere si pana la botez se afla in preajma copilului nou-nascut. Cele rele trebuie alungate iar cele bune trebuie atrase. Pentru a realiza acest lucru se spune de trei ori, timp in care inconjuram copilul mergand in sensul acelor de ceasornic, urmatorul descantec:

Cum ajunse pe pamant

Si din soare si din vant

Ursitoarele venira,

Se uitara, se chiorara,

Se vorbira pan' la ziua:

N-a fost popa sa-l boteze,

Hai sa-l lege!

Maica Domnului cea buna,

Ii lua micuta mana

Si impreuna facu cruce,

Cele rele ca sa plece;

Ursitoarele urate,

Fug prin curte,

Fug prin ploaie,

Iau bataie.

Maica Domnului cea buna

Ii lua micuta mana

Si impreuna facu cruce

Ca sa-i fie viata dulce,

Mama lui sa aiba lapte,

De bine sa aiba parte,

Sa invete multa carte

Si sa aiba sanatate,

Busuioc si cu pelin

Ca sa-i fie somnul lin.

Este bine ca in baia nou-nascutului sa se puna busuioc si lemn domnesc. In camera copilului, puneti cateva fire de leustean intr-o cana cu apa.

Acesta il va feri de rele.

DESCANTEC PENTRU DEZLEGARE DE URAT

Pentru a incepe acest descantec avem nevoie de urmatoarele:

- un vas care se umple cu apa imediat dupa miezul noptii;

- busuioc care se pune in apa;

- un cutit care trebuie sa se tina cu varful in jos

Avand toate acestea pregatite se poate incepe sa se spuna descantecul. Acesta se spune de trei ori si in tot acest timp se bate ritmul versurilor cu cutitul in vasul cu apa.

Tu, cutite de furat,

De mester mare lucrat,

Nicio slujba nu ti-am dat.

Dar acum sa te gatesti,

Tu prin lume sa pornesti,

Iar legatura facuta,

Tu o tai, ea sa se rupa

Si (numele) sa ramana

Cea mai frumoasa si buna

Cine a facut de urat

Sa-i ramana nodu-n gat.

Cine a dres si a legat

Sa mearga la spanzurat.

Tu, cutite de furat,

De mester mare lucrat,

Nicio slujba nu ti-am dat.

Dar acum sa te gatesti,

Tu prin lume sa pornesti,

Pe dusmani sa-i gasesti,

Si pe loc sa-i casapesti

Iar (numele) sa ramana

Ca o ploaie de lumina,

Ca un curcubeu in soare,

Sa ramana ca o floare.

La sfarsit, cu apa din vas se spala pe corp si se stropeste prin casa.

DESCANTEC DE PLAMADIREA INIMII

A plecat strigoaicaDin casa in casa,Din cos in cos,Si-a gasitToate casele-ncuiate,Toate usile astupate,Numai la (numele)

Casa descuiata,Usa destupata,Cosul desfundat.În casa cum intra,La (numele) alerga,Inima-i fura,Oasele-i zdrobi,Sangele-i sorbi.Maica PrecestaDupa strigoaica se lua.- Maicelor,

Împarateselor,Sa dati lui (numele) inima la loc,Oasele la loc,Iar (numele) sa ramaie curat,Luminat,Ca steaua din cer,Ca roua din camp,Ca sortul Maicei Precesta.

Descântec de deochi (Marcel Olinescu - Mitologie Românească) Vine ciuta de la munteLingându-şi puii pe frunte.Îi linge pe pistriceiŞi pe cei frumuşei.Şi eu pe N. îl ling -De deochi,Dintre ochi.Cât o sta vântu-n gardAtât să stea deochiu-n cap,Şi să fugă prin satCa un câne turbatCu coada îndoită,Cu gura căscatăŞi unde-o cădeaAcolo s-o frângea,Acolo o muri.Pe N sa-l laseCurat luminat,Cum Dumnezeu l-a lăsat!

Descântec de ursit (S. Fl. Marian - Vrăji) Lună, lună,Vârgolună,Tu eşti mândră şi frumoasă,Tu eşti a nopţii crăiasă.Tu cal ai,Dar frâu nu ai,Na-ţi ţie brâul meuŞi fă frâu calului tău,Să mergi după ursitul meu.De a fi de-aici din sat,de-a fi din celălalt sat,De-a fi dintr-al treilea sat,Sau dintr-al noulea sat,Nu-i da stareŞi-alinare!El să nu poată dormi,Să nu poată odihni,Pân' la mine n-a veni.

Descântec "pe scrisă" (Gr. Tocilescu - Materialuri folcloristice)

Se ia o batistă, mărgelele sau betele unei fete sau unui băiat, care vrea să i se facă pe scrisă şi se ameninţă cu ele spre o stea mai luminoasă dinspre răsărit. Dacă steaua nu se mişcă din loc se zice că moare ursita, iar dacă steaua se mişcă e semn bun. După descântec se face batista colac şi se pune la căpătâiul îndrăgostitului. Stea, steluţa mea,Toate stelele să stea,Numai tu să nu stai,Să umbli în sus ca gândul,Jos ca vântulSă umbli din casă-n casă,Din masă-n masă,Pân' la ursitul N. acasă,La masă să-l găseşti,Cu coada să-l izbeşti,De masă sa-l plesneşti,La N. să-l porneşti,Să vie cu gura căscată,Cu limba băşicată,Să nu-i vie a sta,Să nu-i vie a mânca,Pân' la N. n-o daÎn vis sa-l visez,Aievea să-l văz.Mâne-n zori să-l cunosc,Şi cu el să vorbesc.

Descântec la stea (Marcel Olinescu - Mitologie Românească)

Se face o cocă din 3 degetare de făină, de apă si de sare. Se coace în cuptor şi apoi se mănâncă fără să se bea apă după ea. După aceea fata trebuie să meargă în grădină, să se pună în genunchi cu faţa către steaua pe care şi-a ales-o şi să zică: Stea, stea, draga mea,Stea, stea, draga mea,Stea, stea, draga meaDu-te adă data mea!D-o fi în sat cu mineSă-l aduci până mâne.D-o fi în alt satSă-l aduci pe-nserat,D-o fi-n altă ţară,Să-l aduci mâne searăD-o fi peste apă,Să-i dai o luntriţă să treacă.

Descântec "de dragoste" (Marcel Olinescu - Mitologie Românească)

Se pune miere şi sare pe un vătrai, apoi se bagă vătraiul pe o vatră încinsă rostind: Tu, sare mare,Tu, miere mare,Eu te încinz,Te aprinz,Tu să te încinzi,Să te aprinzi,Cum te incinzi,Cum te aprinzi,Aşa să se-ncingăAşa să se-aprindăN. de chipul meu,De trupul meu.

Să nu-i dai stare a sta,Să-l încinzi,Să-l aprinzi,De chipul meu,De trupul meu,Cum se încingeVatra de foc,Focul de vatră,Aşa să se-ncingăInima-n N.De chipul meu,De trupul meu,Cum plesneşte sarea,Cum se-ncinge mierea,Aşa să se-ncingăAşa să se aprinzăAşa să plesnească,Să nu se stăveascăInima-n N.De chipul meu,De trupul meu,Nici în lung,Nici în lat,Nici la noi în sat,Să nu-i stare a sta,Nici mâncare a mânca,Nici hodin-a hodini,Nici somn a durmi,Până la mine a veni.

Descântec de Ceasul Rău (Gorovei - Credinţi) Ceas rău cu pocitură,Ceas rău cu săgetătură,Ceas rău cu spaimă,Ceas rău de cu seară,Ceas rău de la miezu-nopţii,Ceas rău de cu ziuă,Să te ducu pe munţi,Pe sub munţi,C-acolo-s a tale curţi!C-acolo-s mese aşternuteŞi pahare umpluteŞi scaune aşternute,Pentru tine gătite!Acolo să trăiesţi,Acolo să vecuieşti,De N. să nu gândesţi

Descântec de deochi (Gh. F. Ciauşanu - Superstiţiile poporului român)

Se spune descântecul suflându-se asupra bolnavului de trei ori: Fugi, deochi, dintre ochi,Fugi, deochetură,Că te-ajunge vânt din gură.Fugi, deochiat,Că te-ajunge vânt turbat.Fugi, deochi, dintre ochi,Că te-ajunge soarele,Şi-ţi taie picioarele,

Fugi, deochi, din faţa obrazului,Din zgârciul nasului,Din grumazii gâtului,Din crierii capului,Din splină, din inimă,Şi să ieşi şi să te duci,Că eu cu gura te-am descântat,Cu mâna te-am luat,Şi-n vânt te-am aruncat,Să rămâie N.Curat, luminat,Ca floarea câmpului,Ca roua dimineţii.

Descântec de moroi (Tudor Pamfile - Mitologie româneasca, cit. Şezătoarea nr. XIV) Tu moroiule, Tu strigoiule,Tu să-ţi mănânci inima ta,Maţele tale,Ficaţii tăi,Carnea ta,Oasele tale,Pielea ta,Că cu cuţitul te-oi tăia,Cu vin te-oi uda,Cu busuioc te-oi afuma,Cu tămâie te-oi tămâia,Că inima ţi-oi lua,Şi cu cuţitul oi tăia-o,Şi-oi face-o nouă bucăţele,Şi-oi arunca-o peste nouă vâlcele,La nouă căţele.

Descântec "pe ursită" (Tudor Pamfile - Sărbătorile la români)

Se rosteşte de nouă ori în şir: Descântecul de la mine,Leacul de la Dumnezeu.A plecat N.De la casa lui,De la masa lui,Sănătos,Voios,Şi-a luat-o pe cale,Pe cărare.Când a fost la miez de miez de cale,L-a întâlnit,L-a întâmpinat,Nouă urcoi, nouă urcoaie,Nouă moroi, nouă moroaie,Nouă strigoi, nouă strigoaie,Nouă diavoli, Nouă diavoloaie,Nouă lei, nouă leoaice,Noua pocitori, nouă pocitoare,Nouă ursitori, nouă ursitoare,Nouă făcători, nouă făcătoare,Nouă mârâtori, nouă mârâtoare,Nouă mâncători, nouă mâncătoare,Nouă zâniDe la nouă stâni,

Nouă vânturi de vântDe pe pământ.Toate s-au strâns şi s-au adunat,Grozav l-au încurcatŞi pe pat de moarte l-au lăsat.S-a stârnit N. cu glas mare până-n cer,Cu lacrimi lungi până-n pământ,Nimeni în lume nu-l aude,Fără Maica DomnuluiDin poarta cerului.Ea din grai aşa a grăit:- N., ce plângi cu glas mare până-n cer,Cu lacrimi lungi până-n pământ?- O, Maica DomnuluiDin poarta cerului,Cum n-aş plânge cu glas mare până-n cer,Cu lacrămi lungi până-n pământ!Am plecatDe la casa mea,De la masa mea,Sănătos,Voios,M-am luat pe cale, pe cărare.Când am fost la miez de miez de caleM-au întâlnit,M-au întâmpinat,Nouă urcoi, nouă urcoaie,Nouă moroi, nouă moroaie,Nouă strigoi, nouă strigoaie,Nouă draci, nouă drăcoaie,Nouă diavoli, Nouă diavoloaie,Nouă lei, nouă leoaice,Noua pocitori, nouă pocitoare,Nouă ursitori, nouă ursitoare,Nouă făcători, nouă făcătoare,Nouă mârâtori, nouă mârâtoare,Nouă mâncători, nouă mâncătoare,Nouă zâniDe la nouă stâni,Nouă vânturi de vântDe pe pământ.Toate s-au strânsŞi s-au adunat,Grozav s-au încurcatŞi în pat de moarte m-au lăsat.- Nu gândi nimica, N.!Pe scară de aur m-oi scoborî,Poale albe oi întinde,Pe tine te-oi cuprinde,Cuţit de zână,Din teacă de zână,Cu mâna dreapta oi apuca,Şi bine ţi-oi alege,Bine ţi-oi culege,De-s urcoi, de-s urcoaie,De-s moroi, de-s moroaie,De-s strigoi, de-s strigoaie,De-s draci, de-s drăcoaie,De-s diavoli, de-s diavoloaice,De-s lei, de-s leoaice,De-s zmei, de-s zmeoaie,

De-s pocitori, de-s pocitoare,De-s ursitori, de-s ursitoare,De-s făcători, de-s făcătoare,De-s mirători, de-s mirătoare,De-s mâncători, de-s mâncătoare,De-s nouă zâniDe la nouă stâni,De-s nouă vânturi de vântDe pe pământ,Crăpe-le inima-n patru,Cum crapă păsatul,Pice-le cosiţele,Curgă-le ţâţele,Să piară,Să răspiară,Ca scuipatu-n cale,Ca roua de soare,N. să rămâie curat,Luminat,Cum Dumnezeu l-a datŞi Maica sfântă l-a lăsat.Sănătos,VoiosSi veselos.

Descântec de mâncătură şi deochi (Tudor Pamfile - Sărbătorile la români) Apucă N.Pe cale,Pe cărare,ŢipândŞi văicărândŞi nimeni nu-l auzeaŞi nimeni nu-l plângea,Doar Maica Domnului ce făcea?Picioare de cearăLa scară de aur puneaŞi jos se scobora,L nouă pomi mergea,Nouă muguri lua,Şi miere de la stupină găsea,Şi ciocan în mână lua,Cu ciocanul ciocănea,Inima lui N. o plămădea,Că se-ntâlnise N.Pe cale,Pe cărare,Cu nouă strigoi în cale,Nouă strigoi,Nouă strigoaice,În cap îl plesnise,De inimă-l ciupise;Inima i se vătămase,Sângele i se turburase:În scursături îl scursese,În uscături îl uscase,Iar eu cu ciocanÎn inimă-i dam,Cu ciocan îl ciocăneam,Inima i-o plămadeam.Toate deocheturileŞi toate năbuşelile

Le curăţeam,Şi aşa că-l descântam:De-o fi deochiatDe om făcut cu căiţă,De fată mare făcută cu căiţă,De flăcău făcut cu căiţă,De popă făcut cu căiţă,De preoteasă făcută cu căiţă,De-o fi deochiatDe un om făcut îndărăt,De fată mare făcută îndărăt,De flăcău făcut îndărăt,De popă făcut îndărăt,De preoteasă făcută îndărăt,Fugi deocheturăCă te-ajunge vânt din guraŞi descântătură.Pasere albă zbură,Cu nor alb s-amestecă.De-o fi deocheat de vânt Să cază la pământ;De-o fi deocheat de codru,Să cază frunzele;De-o fi deocheat de fată mare,Să-i cază coada din spinare,Să rămâie cheală;De-o fi deocheat de flăcăuSă-i cază chica,Să rămâie chel,Să râză lumea de el;De-o fi deocheat de muiereSă-i crape ţâţele,Să-i cază cosiţele,Ca să-i moara pruncii de foame,C-a fost plecat N.Pe cale,Pe cărare,S-a întâlnitCu nouă fete mari în cale,Nouă fete mari curate,Cu nouă măturiDe pelin de la Mărina în mână,Cu măturile a măturat,Toate deocheturile,Toate mâncăturile,Toate năbuşelileLe-a zvântat,Le-a curăţat,Să rămâie N.Curat, luminat,În grija Maichii Precistii datŞi lăsat.

escântec "pentru toate cele": pocitură, deochi, ursită (E. N. Voronca - Datinele şi credinţele poporului român)

Se descântă cu un cuţit părăsit, în usturoi, şi cu acela se unge, sau în apă cu care se spală şi se bea, restul se toarnă pe câne cruciş si, de s-a scutura, nu i-i nimic omului. Ustur mere şi Maica PrecistaPe-un jij de deal

Cată-n carte,Cată-n parte,Cată-n toate părţileUnde a vedeaNouă strigoaiceCu nouă ţânci răi,Nouă lupoaice,Ş-a strigat Maica PrecistaÎn gura mare:Voi nu-l pociţi,Nu-l săgetaţi,Nu-l giughieţi,Da' luaţi giungheturele,Săgetăturele,Şi le duceţiÎn dealul Galariilor,Pocitoarea ciutelor.Voi acolo pociţi,Acolo giunghieţi,Acolo săgetaţiÎn strachină de argintCupele sprijinind.Da' N. să rămâieCurat şi luminat,Ca Dumnezeu ce l-a datŞi Maica Precesta ce l-a lăsat,Alo - haide!

Descântec de ursită (E. N. Voronca - Datinele şi credinţele poporului român)

Descântătoarea ţine în mână un şomultoc legat, în care se află o săgeată făcută din nouă ace de la o vădană, voz de rug şi lemn de răchită, legate toate cu sbici de la cai; mai ţine în mână şi secerea şi cuţitul, iar în altă mână toporul. Pune apă neîncepută în o strachină, pe braţele femeii bolnave, pentru ca să o spele, iar descântătoarea la spate pune secerea, cuţitul şi şomultocul în formă de cruce pe cap, pe umere, pe spate, descântând, ca să-l alunge pe diavolul, căci ursita e cu "ceas rău" şi el de acelea se înspăimântaeză, căci el e prost şi de frică fuge. Hai, vacă roşă, că eu te henesc,De pe trupul femeiei işteia,De pe ursita ei, de pe bărbatul ei,De pe casa ei, de pe copiii ei,De pe toată gospodăria ei.Că de nu te-i heni,Eu cu toporul capul ţ-oi tăia,Cu secerea te-oi secera,Cu cuţitul te-oi junghia,Cu acele te-oi împunge,Cu rug, ruguleţ te-oi alungaDin trupul femeiei işteia,Din capul ei, din oasele ei,Din mânile ei, din vinele ei,Din toate încheieturele ei,Să te duci, duh rău,Întopsicat şi împeliţat,Din ceasul acesta înainte,Că eu oi veni şi te-oi mai cercaŞi daca te-oi mai aflaCu toporul te-oi tăia,Cu secerea te-oi secera,Cu cuţitul te-oi junghia,

Cu acele te-oi împunge,Cu săgeata te-oi săgeta,Cu rug rugit te-oi alungaDin capul femeiei işteia,Din trupul ei, din mânile ei,Din oasele ei, din vinele ei,Din toate încheieturile ei.Să ieşi din ceasul ăsta înaintePe degetul stâng,Ca prin urechile acului.de sluţit să n-o sluţeşti,De muţit să n-o muţeşti,Semn sa nu-i faci,Bortă să nu-i laşi.De la dânsa să te porneştiUnde te trimit eu:În pădure măiastră,În stâncă şi-n piatră,Care nu trebuieşti,Că acolo e casa şi locul tău.Nu în capul femeiei,Nu în trupul ei, nu în mânile ei,Nu în sângele ei, nu în vinele ei,Nu în încheieturele ei.Să te duci, să te porneşti,Să ieşi pre sus, prin căpriori,Să nu te atingi nici de nori,Nici de pământ,Să te duci ca un vânt:Pe sub garduri,Să nu te atingi de nime,Nici de om, nici de vită.Să te duci, să te porneşti,Să nu gândeşti să te-ntorci,Că eu cu armele mele,Pulbere şi ozdreleTe-oi face cu armele mele!Ieşi şi te du:Unde cucoş negru nu cântă,Unde pasăre nu ciripeşte,Vacă nu rage,Oaie nu paşte.În stâncă şi-n piatră te propeşti,Că acolo trebuieşti.Acolo ţi-i casa ta,Acolo ţi-i locaşul tău.Nu veni asupra femeiei işteia,Ca porcii grohăind,Ca caii fornăind,Că eu pulbere şi ozdreleTe-oi face cu armele mele!Că eu pomană-mi fac cu femeia asta,Cu casa ei, cu barbatul ei,Cu copiii ei, cu gospodăria ei.Eu am venit să te scot,Din trupul ei, din picioarele ei,Din sângele ei, din vinele ei,Din toate încheieturile ei.Că de nu-i heniEu cu toporul capul ţ-oi tăia,Cu secera te-oi secera,

Cu cuţitul te-oi înjunghia,Cu suliţa te-oi împunge,Cu acele te-oi străpunge,Cu pieptenele te-oi smulge,Cu rug, ruguleţ te trag.Fugi, duh rău,Întopsicat şi-mpeliţat,Că eu cu armele meleTe-oi face praf şi ozdrele!

Descântec de dragoste şi de ursită (E. N. Voronca - Datinele şi credinţele poporului român)

Se descântă la soc, la alun şi la măr dulce. Se iau trei mlade de soc, trei de alun şi trei de măr dulce. Se descântă la fiecare copac şi beţele se pun sub cap, apoi visezi ursitoriul - şi vine. Soc Solomon! Soc solomon!Eu cu soc te solomonesc,Cu inimă bună şi mare dragosteLa mine te îndoiesc.Eu cu alun adunOmul cel bun.Eu cu alun te-adunŞi cu măr dulce te îndulcescŞi la mine te pronesc,La mine te sosesc.Vii? Vin!Vii? Vin!Da' de nu-i veni şi nu-i veni,Inima din tine pe loc a plesni.Da' de nu-i pleca şi nu-i pleca,Inima din tine pe loc a crăpa.Iuti şi degrabă să porneşti,La mine să soseşti!Eu când la tine am gândit,Mie noaptea mi-a părutCă eşti un câne jupit.Şi tu când ai gândit la mineŢi s-a părut că sunt o căţea buhoasă.Dar eu mai tare ţie să-ţi par mai frumoasă.Da' cum să-ţi par eu ţie?Ţie să-ţi pară că tu eştiÎntr-o casă de aur îmbrăcatăŞi cu mine te-ai sărutatŞi cu mine te-ai dezmierdat

Descântec de dragoste (E. N. Voronca - Datinele şi credinţele poporului român)

Se descântă la gura cuptorului, la foc, în trei marţi seara, cu trei smicele de alun, învălind focul. Foc, focuşorul meu,Eu te-oi învăli,Tu nu te învăli,Eu voi dormi,Tu nu dormi,Eu voi somna,Tu nu somna,Eu voi visa,Tu nu visa,Să te faci laur, balaur,

Cu solzii de aur,Să te duci la ursitorul meu,Să-l împungi, să-l străpungi,Cu nouă cozi întorcătoare,Cu nouă picioare îmblătoare,Cu nouă împungătoareŞi să mi-la duci:Prin păduri fără sine,Prin oraş fără ruşine,Cu gura căscată,Cu limba dabalazată.

Descântec de deochi (S. Fl. Marian - Naşterea)

Descântătoarea ia mai întâi nouă cărbuni aprinşi şi-i aruncă într-un vas cu apă ne-ncepută; după aceea, ia nouă bucăţele de fier de găsit sau trei frigări, le leagă pe toate la un loc cu o brăţară de coasă, le pune la încălzit şi apoi, scoţându-le din foc şi începând a descânta cu dânsele apa din vasul în care s-au aruncat mai înainte cei nouă cărbuni aprinşi, zice: Sub o salcie răsădită,Şade-o fată despletită,Cu un ochi de apăŞi unul de foc.Şi cum l-o cuprins,Pe loc l-o şi stâns.Aşa să se stângăŞi să mi se ducăDeochiul de la N.,Deochiul de om negru,Ponegru,Deochiul de femeie neagră,Poneagră,Deochiul de fată neagră,Poneagră,Deochi de câmp veştejit,Deochi de vănt rău cumplit,Deochi de multe şi mărunte:De strigare,RestrigareŞi căscare,De răhnăŞi neodihnă.Pasăre albă,Cu dalbă!Pici de ici, pici de colea,Pici de la nepoata mea.Pici deochiDintre ochi!Să nu rămâie răuÎn trupul său.Cât un fir de mac,În patru despicat,În drum aruncat,Să pice,Să răspice,Ca roua de soare,Ca stupitu-n cărare,Ca spuma de mare,N. să saie,Să răsaie,Curată,

Luminată,Ca Dumnezeu, când o făcut-o,Ca maică-sa când o născut-o,Ca argintul strecurat,Ca aurul cel curat,Ca soarele pe senin,În veci, amin!De la mine descântecul,De la Maica Domnului leacul!