Victor Citllin

DEMOCRATIACONSTITUTIOI{AI,A

)

tn

stutele membre ule (.IniuniiEuropene

LHTRA$$crie. Publlcd.

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Romf,nieicArAr,IN, vICToR

Democrafia constitufionali in statele membre ale UniuniiEuropene / Victor C6tdlin. - Snagov : Letras,2019

rsBN 97 8-606-893 5-68-3

32

COPYRIGHT 2019 Victor CdtllinCOPYRIGHT 2019 Editura LetrasToate drepturile rezerv ate.Intreaga responsabilitate pentru con{inuful acestei cdrli apar,tineautorului.

Publicat de Letraswww.letras.roDistribuit de www.piatadecarte.netContact editura: edituraletras@piatadecarte.com.rocontact@letras.roAceastd carte este protejati de legea dreptului de autor.

Din respect pentru autorul c6rfii, folosili-o pentru uzul personal.Putefi reproduce extrase din aceastd carte in limita a 300 de cuvinte pesite-ul, blogul dvs., in re{elele sociale, folosind intotdeauna semnelecit6rii, urmate de titlul cdgii Democralia constitalionuld tn statelemembre ale Uniunii Europene, de numele autorului VictorCdtdlin, qi un link cdtre aceasti carte Ei Editura Letras.

CUPRINS

Cuv6nt inainte...... ................. 5Capitolul l: Evolulia Democrafiei (Compendiu) ......................... 9Capitolul ll: Caracteristicile democrafiei constitulionale ........ 19Capitolul lll: Democralia constitulionalS liberald in statele

membre ale Uniunii Europene ............ 3LCapitolul lV: Metodi de evaluare a democraliei

constitu!iona1e........... .......43Capitolul V: Tipologia constitu!ionalS ...........:................ ......... 52Capitolul Vl : Principii arhitecturale ale constituliei ................ 70Capitolul Vll: Organizarea statului .............. .......... 9LCapitolulVlll: Principii ale democra!iei 1ibera1e..................... 1.05Capitolul lX: Reguli democratice de guvernare ..................... 125Capitolul X: lndependenla justiliei ....3,43Capitolul Xl: Democralia participativd ................. 151Capitolul Xll: Sistemul imunitar al democraliei ..................... 184Capitolul Xl ll : lmunit5li acordate de constitufie.......... .......... 2I3Ca pitolu I XIV: Dreptu rile, libertSlile 9i indatoririle

fundamentale............. ..... 238Capitolul XV: Determinarea nivelului democraliei

constitufionale in statele membre aleUniunii Europene ............260

Capitolul XVI: Este posibil5 o aliniere a constitu{iilorUniunii Europene? ...........277

incheiere ........307Bibliografie

acceptat qi utilizat. Aq dori ca aceasti lucrare sd fie un modestomagiu adus prestigioqilor politologi.

in unele cazuri, am indrdznit sf, act;erlizez uneleclasificdri qi no{iuni, avdnd in vedere evolulia qtiinfei politice,mai ales in perioada de dupd c[derea imperiului sovietic,moment care a marcat inceputul unei perioade de reconsiderarea multor nofiuni de ;tiinjd politicd, altercte de ,,invd!5tura"marxist - leninist6.

Cupitalal IEVOLUTIA DEMOCRATIEI (COMFENDIU)

Democralia este un cuvdnt polisemantic, ale c[ruisensuri sunt generate de atributele care il insofesc. Etimologicprovine din cuvintele greceqti demos : popor Ei kratos : putere(autoritate), care sugereazd o primb definifie: delinerea qiexercitarea puterii de cdtre popor.

Sensul cuv6ntului democra/ie s-a schimbat de-a lungultimpului in funclie de evolulia sistemului social caracteristicfiecdrei trepte de dezvoltare istoricd.

Prima forma de democrafie cunoscutd este cea atenianS,care a evoluat incepdnd cu secolul al Vl-lea i.e.n. qi a marcataparigia democraliei directe, in care cetdfenii adoptau legile qiluau hot[rAri prin vot direct. Primele mdsuri democratice s-audatorat legilor lui Solon, cel care a fdcut primii paqi spre statulde drept, reuqind si impund ideea supunerii cetd{eanului in fafalegii, nu a conducdtorilor. Pericle a adus noi imbundtd[iridemocrafiei ateniene fEcdnd distincfie intre guvemareanrinoritdfii asupra majoritdfii (tiranie) qi guvernarea majoritdqliasupra minoritdfii (democra/ie), pe care a impus-o.

Democrafia ateniand a avut ;i o serie de limitdri, careporneau de la insdqi definirea nofiunii de popor, din care erauexcluse segmente importante ale popula{iei: sclavii, femeile,precum si anumite categorii de oameni liberi. O alt6 limitareimportanti era alegerea prin tragere la sorfi a func{ionarilorpublici, inclusiv judec[torii, deoarece acest sistem nu asiguraoompetenfa acestora.

Cu toate carenfele sale, democralia ateniani (sclavagistd)a transmis posteritAlii principiile sale democratice, valabile incdEi astdzi.

Ideile democratice ale lui Solgn ;i Pericle s-au opusconstitufiei lui Licurg, cea care a generat totalitarismul spartan.Rezultatul acestei confruntlri este cel mai bine redat de IndroMontanelli in cafiea Istoria Grecilor (Ed. Artemis, 1996). Citdm:,,Sparta este azi un sat lipsit de personalitate, in al cdrui muzeuextrem de sdrac, nu afli nicio statuie sau rest de coloand care sdateste existenla unei civilizalii spartane". in schimb, civlliza\raateniand a dlinuit peste veacuri prin vestigiile rdmase, fiindsuficient sd amintim Acropole care, pe ldngd mdrefia si valoareainestimabilS, este unul dintre monumentele turistice cele maivizitate din lume.

Mai tdrziu. in Roma anticd, deciziile importante se luauprin plebiscit, care reprezenta consultarea prin vot a intreguluipopor sau a unei anumite p6\i a popula{iei, noliune pe care maitdrziu o int6lnim sub denumirea de referendum.

Evul mediu, dominat de institufiile feudale Ei ecleziastice,reprezintd o gaur[ neagrd, de aproape un mileniu, in istoriademocrafiei. De abia spre sfhr;itul evului mediu apar timidprimele idei liberale, inceputul fiind marcat de Magna ChartaLibertatum (Marea Cartd a Libertdlllor), emisd in anul 1215,prin care se ingrddea puterea monarhului cu scopul de a eliminaibuzurile comise de acesta qi de reprezentan|1i s6i qi de a daunele drepturi tuturor cetdfenilor.

Evolufia ideilor liberale a fost destul de lentd. Deqiparlamentul britanic dateazd din secolul al Xl[-lea, la inceputnu avea atribufii ale unei autoritdfi legislative. Consolidarea sase fbcea de abia in anul 1689, c0nd se instala supremafia puteriilegislative asupra puterii regale, prin Bill of Rights (DeclaraliaDrepturilor). Acest document pune bazele parlamentarismuluienglez qi marcheazd inceputul d em o cr a I i e i r ep r e z e nt a t iv e.

Practic, ideile liberale, pe care se bazeazd democrafiamodern6, s-au impus incepdnd cu prima jumdtate a secolului alXVIII-lea, odatd cu aparifia ideilor de libertate economicd qipoliticd a individului in raport cu statul. Primele baze teoretice

10

ale democraliei liberale au fost puse de John Loke qi de (ihurlc,rde Secondat,baron de Montesquieu, pdrinlii separaliei pule rilor,principiu care reprezint5,, astdzi, unul dintre pilonii de bnzli nidemocrafiei liberale. Acest principiu, cu cele patru rcguli (lcgi)ale sale, reprezintd factori determinanfi ai clemocnrlit'iconstitulionale.

Tot in aceeaqi perioadi (prima jumdtate a socolului alXVIII-lea) englezii Henry Bolingbroke ;i William Blackshnc aulirrmulat principiul "checks and balances", tradus in dilbritetnoduri: control ;i echilibru intre puteri, sau tngrddiri qiutntraponderi q.a. Astdzi il numim principiul echilibruluiltttlcrilor.

Spre sf0rqitul secolului al XVIII-lea o serie de articole qir":souri, cunoscute sub numele de The Federalist Papers, au fostpublicate in sprijinul ratificdrii Constitufiei Statelor Unite.Autorii acestor eseuri, americanii Alexander Hamilton, JamesMudison ;i John Jay, au dat forma actuald a principiului:;cparaliei ;i cel al echilibrului puterilor formuldnd cele patrurcguli ale separa{iei qi incorpor6nd ideile constitufionalismuluiengloz referitoare la echilibrul puterilor (,,checks and balances").

Cuplate aceste principii devin * seporalia ;i echilibrullttrlcrilor: legislativi, executivl qi judecitoreasci, care stau labuza arhitecturii constituliilor democratice qi cu ajutorul cirorasc combate abuzul de putere al autoritdlilor.

Spre sfdrqitul secolului al XV[I-lea gi inceputulsccolului al XIX-lea erau cunoscute qi principiile democraticeirlc ,;latului de drept gi al independenlei justiliei fa[d de putereapoliticd.

Odatd cu aparilia "Declaraliei drepturilor ;i libertdtrilortttttului ;i cetdleanului" in Franfa anului 1789, sunt suficientet:lcrrrente pentru a se pune bazele constitufiilor democraticelibcrale.

Apari{ia primelor constituJii scrise, cea a Statelor Uniteirlr: Americii din anul 1787, urmati de cea a Poloniei din anul

1l

I79l qi de cea a Franfei din acelaqi an, marcheazdinceputuriled emo crali ei cons t itul ional e.

Spre jumdtatea secolului al XIX-lea perfeclionareasistemului electoral aduce inci un val de noi elementearhitecturale gi totodatd un val de noi constitulii. Europa va frcuprinsd periodic de o febrd a"constitulionalismului", rnai toate!6rile europene av6nd tendinla de a avea o constitufiedemocraticd sau de a-qi actualiza, in sensul democratizdrii,constitufiile existente. Astfel Constitufia Olandei din anul 1814 afost revizuitd in ace.laqi secol in anii: 1815, 1840, 1848, 1884, iarin secolele urmdtoare a fost revizuitd de 13 ori, ultimele datdnddin anii 1999,2002 qi 2005. Revizuirile constitufionale, au avutloc cu frecvenfe diferite ?n frrncfie de condiliile existente dinfiecare {ard qi au avut ca scop actualizarca constituliilor cuideile Ei principiile liberale in plina evolufie, cu preponderenfd injurul anului 1848, anul revolufiilor de inspiralie liberald qidemocraticd, care au cuprins aproape toatd Europa.

t-In aceastd perioadd aparc foarte clar leg[tura biunrvociintre democralia liberal[ qi constitufia scris6, prin intermediulcdreia se reglementeazd exercitarea puterii prin norme politico -juridice, care stau labaza organizdrli statale qi a relaliei dintrestat qi cetifeni.

Constitufiile cuprind reglementdri care se pot prezentafie sub formd de norme cutumiare (constitufia cutumiar[) fie,sub formi scrisd (constitufia scrisi). Constitulia cutumiardreprezintd norrne de drept, uzanfe Ei obiceiuri, consfinfite printr-o practicd indelungati. Statele care nu au constitulie scrisd suntpufine (Marea Britanie, Israel, Noua Zeelandd) qi in finalprobabil vor renunfa, deqi in cazulMarii Britanii reprezintd" ceeace numim conservatorismul englez.

Sunt cazuri de state care, pe ldng[ constitufia scris6,admit qi cutume cu rang constitufional, cum ar fr cazul StatelorUnite, care prin decizia Cur,tii Supreme in procesul Marburyversus Madison (1803), judecdtorul John Marshall a deschis o

t2

cale de importanjd vitald, adoptatd ulterior qi de unele stateoccidentale. Este vorba de "controlul pe cale de exceptie", princare Curtea Supremd a Statelor Unite qi-a afirmat dreptul de acontrola constitulionalitatea legilor, deEi Constitufia StatelorUnite nu dbdea puteriijudecdtoregti acest drept.

Revenind la definilia cea mai uzuald a democra{iei:,,Democralia este o formd de organizare ;i conducere politicd asocietdlii, care proclamd suveranitatea poporului", constatdmcd nofiunea de popor poate fi infeleasd in diferite moduri, astfel:

+ La atenieni poporul era o submulfime acetdfenilor, care aveau un anumit statut.

+ Nazismul ;i fascismul abilitau conducdtorulsuprem sd reprezinte poporul qi erau duqmanideclarafi ai democrafiei.

e Comunigtii considerau cd poporul este format dinelasa muncitoare, la care se adduga, uneori,ldrdnimea qi, mai rar, intelectualitatea.

+ In unele regimuri post - comuniste (neocomuniste) poporul este constituit din societateacivild qi din mase de manevrd necesare pdstrdriiputerii q.a.m.d.

Aceast[ ambiguitate face posibilS, existenfa unei mulfimitlc atribute menite sd califice cuvdntul democralie.

Cea mai cunoscutd qi rdspAnditd,, Democralia populard,bazatd pe ,,invdldtura" rnarxist-leninistd, pe care Marx o maitlonumeste qi dictatura proletariatului, mimeazd, participarcalroporului la guvernare, nu acceptd proprietatea privatd qipluralismul politic, mimeazd alegerile libere qi incalcd in diferiternoduri drepturile qi libert[file fundamentale ale omului qicct[feanului.

Existd qi alte feluri de ,democratie" care practici, innumele poporului, totalitarismul sau alte forme de autoritarism.l)emocralia originald, este o ideologie a stAngii prin care

13

declarativ se acceptd regulile democratice, dar ?n fapt se practicdreguli nedemocratice. Democra/ia suverand, in vogd in zilelenoastre, este un stadiu mai avansat al democrafiei originale, incare un despot ,,inlelept" practicd suveranitatea in numelepoporului. Democralia iliberald (in sensul de ne-liberald) esteun termen nou menit sd produc[ democrafii hibride prinrecunoaqterea doar pffiald a preceptelor liberale.

in concluzie, atunci cAnd folosim termenul dedemocrafie, ne referim numai la democralia liberald, care seopune totalitarismului, toate celelalte tipuri fiind cvasi saupseudo democralii. De aceea, trebuie evitati utilizateacuv6ntului democrafie fbrS atributul insofitor, deqi ar trebuifolosifi alfi termeni pentru referirea la nedemocralii.

Dacd pe parcursul cd\ii se va folosi termenul dedemocrafie frr[ atribut, se face convenfia cd ne referim lademocralia liberald, care are utm[toarele caracteristici:pluralismul politic, alegerile libere qi vot universal, statul dedrept qi independenfa justifiei, separafia Ei echilibrul puterilor,garantarea propriet[fii private, respectarea drepturilor 9ilibertdfilor fundamentale.

Suveranitatea poporului a avut ca primd formd deexercitare guvernarea reprezentativd, ptin care cetdlenii deleagdputerea unor reprezentan\i aleqi. Aqa s-a n[scut democraliareprezentativd, din necesitatea de a diminua puterea regald printransferarea unei importante p1rfii a puterii definute de monarh,asupra parlamentului. Acest tip de democrafie a avut de lainceput caren{e, datorit[ modului cum a fost conceput qi aplicat.

Obiceiul de a atribui legislativului sarcina elabordrii givotdrii legilor constitufionale qi a propriului statut qi regulamentde funclionare a permis concentrarea puterii asupra sa, precum ;icrearea unor avantaje parlamentarilor. La aceasta s-a ad[ugat qifaptul c[ in multe state se lasS la latitudinea legislativuluistabilirea gradului de normativitate al constitufiei gi acoperireacu legi conexe a notmelor politice. Toate aceste carenle ale

T4 l5

democrafiei reprezentative au avut ca priml consecinfd faptul cdnimeni nu poate fi tras la rdspundere pentru nerespectareaconstitufiei qi in consecinfd existl pericolul derapajului spre unabsolutism parlamentar.

Ideea unui contract intre societatea civili qireprezentan[ii s[i la guvernare a fost lansatd la sfdrqitul secoluluial XV[-lea de c[tre filozofii Hobbes qi Locke, dar nu a fostfinalizatd practic, deqi a fost qi este necesard pentru a preveniderivele absolutiste ale legislativului qi a aleqilor poporului ingeneral.

L,ipsa unui contract intre popor gi reprezentan{ii sli apermis ca aceqtia din urmd sd aibd o independen{d totald peperioada mandatului, pe care ;i-au pecetluit-o in timp votdndlegi qi stabilind obiceiuri care s[-i avantajeze qi s[ nu poatd ficontrola!i.

De aici trebuie refinut cd existd suficiente motive pentrucare conceptul de democralie reprezentativd trebtie reconsiderat.

Realiz6nd pericolul absolutismului parlamentar, state cuo democrafie avansati (Elvefia, SUA), incurajeazd aplicarea qidezvoltarea conceptului de democra/ie participativd, care poateameliora, in mare parte, carenfele democraliei reprezentative Eipoate rezolva cu uqurinfd problema contractului, prinreconsiderarea relafiei dintre stat qi societatea civil6. Aceasta arli totodatl qi o reparajie fafd de societatea civild, care deqi artrebui consideratd a patra putere in stat este parfial sau totalignorati in multe fdri ale lumii. in principiu trebuie sd se acordesociet5lii civile urmdtoarele drepturi :

-- de advea iniliativd legislativd,--- de a se opune legilor nedemocratice sau care nu se

includ in mandatul acordat legiuitorilor,-- de a putea retrage mandatul celor ale;i.

Dac6, a$a cum se dispune in unele constitulii: ,inexercitarea mandatului deputalii ;i senatorii sunt in serviciul

poporului", atunci de ce poporul nu poate controla, in timpulmandatului, activitatea alegilor? De altfel, activitatea aleqilor nupoate fi verihcati qi sancfionatd de nimeni, in marea majoritate astatelor membre ale Uniunii Europene.

Aparifia pluralismului politic a generat apariliadoctrinelor politice, a cdror influenlb asupra democraliei nupoate fi ignorat[, dar carc nu a adus schimbdri eseniiale in raportcu democralia liberald.

Doctrina conservatoare preconiza, la inceput,democrafia ca fiind o realizare a elitei societdfii, aristocrafiaburghezd, ignor0nd suveranitatea poporului. Pdstrarea statu-quo-ului, pentru puterea ;i acumullrile frcute de elite, impingdoctrina conservatoare spre extrema dreaptd a eEichieruluipolitic. in consecinfd, conseratorii nu adup nimic nou fa16 dedoctrina liberald, iar democra[ia nu se imbogdleqte cu principiinoi.

Doctrina social-democratd se remarci printr-un singurprecept qi anume ideea de echitate, dreptate sociald gi protecfiesociald, ?nsi nu reuqeqte si dea solu{ii de rcalizare practicd aacestui principiu care, de altfel, se regiseqte Ei in democrafialiberal6.

Pe parcursul istoriei, mai ales dupd cldereacomunismului, ambele doctrine s-au aliniat principiilor doctrineiliberale, de fapt democrat liberald, p[strind anumiteparticularitdli, care nu modificd conceptul de democralie liberald.

Una din defini{iile democraliei: ,Jt{imeni nu pretinde cddemocralia ar fi perfectd sau atotqtiutoare. Intr-adevdr, s-a spuscd democralia este cea mai rea formd de guverndmdnt, cuexceplia tuturor celorlalte forme incercate de-a lungultimpului", aparlindnd lui Winston Churchill, deqi pate hazlieeste o cugetare filozoficd profund[. Aceastd cugetare ar putea s[insemne: democralia liberald este singura formd de democralieposibild, dar are carenle ce trebuie ameliorate pentru a putea finumitd cea mai bund forma de guvernare. lgnotarea sau tratatea

I6 T7

cu superficialitate a carenfelor democrafiei reprezentative gi aparticipdrii societilii civile la conducerea statului, pot fi greqelilcpolitice majore ale vremurilor noastre. Dar acestea nu suntsingurele caren{e ale democrafiei constitulionale actuale.

Pentru a garanta edificarea qi consolidarca unoiclcmocrafii liberale, existenfa unei constitufii scrise ostr: ocondifie necesard dar nu suficientd. Constitufia trebuie sal 11; urrlct politic qi juridic echilibrat, in sensul cd trebuie sal clispurrlrprincipiile qi regulile regimului pe care il reprezintir sub lorrnildo norme sau reguli politice gi sd asigure respectarca krr prinrrrdonarea legilor conexe. In consecin[d. partea politicl q;i cca.lLrridicd a constitufiei trebuie sd fie in coresponden{l biulnivoc[:liccare normd politicd trebuie fixatd prin dispunerea unei legisau articol de lege si reciproc: fiecare lege sau articol de legetlispus constitutional trebuie sd respecte prevederile normei( rrormelor) politice conexe.

Se pune adesea intrebarea: constitu{ia este o lege.iuridic[ sau este o lege politicd? Ea trebuie privitd ca frcdndparte din portofoliul legilor care constituie statul de drept saucstc o lege politicd,in afara acestuia din urm6?

Daci nu este o lege juridicd, constitufia poate constituirun pericol pentru edif,rcarea democraticd a unui stat, deoarece:

t Dispozifiile sale sunt consultative conformprincipiului de drept: ,,este permis tot ceea ce legeanu intetzice";

r Poate facilita un clivaj al statului in: statul politic qistatul de drept. Acest clivaj, referit adesea ca ,,statulparalel" se referd la tendinla clasei politice de a sesupune numai constituliei qi de a evita rigorilestatului de drept, in paralel cu izolarea acestuia dinurmd de ordinea constitufionald.

in unele state este evidentd aceastd tendinfd qi se poateirlcntifica, in principal, prin judecarea cauzelor constitufionale in

zona politicd, in paralel cu interzicerea accesului justifiei laaceste cauze. Un alt semnal al existenlei statului paralel estejudecarea unor demnitari in instanfe politice (sau politico -legale) sau interzicerea judecdrii in instan{e legale fir[ acordulautoritdlii politice din care fac parte.

18 l9

Cupitolutr IICARACTERISTICILE DEMOCRATIEICONSTITUTIONALE

Definifia cea mai simpld a democra{iei constitulionaleeste formulatd astfel: ,,Forma de conducere democraticd a unuistat pe care acesta o dispune prin constitulia sa".

Dacd constitulia unui stat dispune corect precepteleliberale, creeazd condifii de aplicare a acestora qi nu le anuleazdprin dispozifii intrinseci conflictuale qi mai ales dacd dispune unsistem imunitar eficient al democraliei, atunci se creeazd condiliipentru a avea o democratie liberald reald.

Constitufia este consideratd a fi un document politic Eijuridic care reglementeazd organizarea gi func{ionarea unui statprin intermediul unor nonne politice a cdror respectare esteordonatd qi garantatd de legi conexe. Aceasta este, in esenf6,ordinea constitufionall in care legile ordonate de constitu{ieI'ormeazd baza sistemului juridic. Folosirea termenului de " legefirndamentald" se permite pentru constituliile echilibrate atat dinpunct de vedere politic, cdt gi din punct de vedere juridic. incazul in care constitufia nu este un act politic qi juridic echilibratnu vom putea vorbi de o ordine constitulionald purd, ci maidr:grabd de o ordine hibridd: par[ial constitufionala ;i pa\ialparlamentard. In cazul constituliilor cutumiare, ordinea in statcste tot hibrid6, par[ial parlamentarb qi parfial legald, deoarecenorme juridice devin norme constitu{ionale (nescrise).

Cdt de legald sau cdt de politicd poate f,r o constitu{ie nustabileEte nimeni, astfel c5 unele constitulii se pot apropia mairnult de zonalegald, altele pot ocoli aceastd zond", frind mai mult