Degradarea mediului natural. Masurile de protectie

8/13/2019 Degradarea mediului natural. Masurile de protectie

http://slidepdf.com/reader/full/degradarea-mediului-natural-masurile-de-protectie 1/17

iceul Teoretic ,,Vasile Alecsandri”

Elaborat de elevacl. a XII-a Profil RealVrincean Ira

Degradarea mediului natural. Masuri de protectie



Degradarea mediului natural inseamna procesul de scadere sau de pierdere a calitatii lui, care se produce ca urmare tit a fenomenelor naturale, cit si a intervenentii nerationale a omului, fata a tine cont decapacitatea de regenerare a naturii.

Ma oritatea activitatilor economice necesita folosirea resurselor naturale, lasandu-si, in mod iam!renta asu!ra ecosistemele terestre. "olosirea in e#ces a resurselor naturale a dus la situatia in cecosisteme nu se mai !ot reface sau sustine si cei care !ierd sunt tot oamenii care se ba$ea$a !e ele.

Im!actul de%radarii mediului nu se face intotdeauna simtit imediat, ca atunci cand taierea co

$onele de munte duce la inundatii in aval. Adeseori, efectele se resimt de!arte de locul dfenomenului, asa cum emisiile s!orite de %a$e de sera din tarile industriali$ate starnesc in%ri orari ccresterea nivelului a!ei in sudul Pacificului. &ceanele au mai !utin !este, terenurile a%ricole si-astratul su!erior si dau o recolta redusa, iar a!ele !oluate nu mai !ot asi%ura a!a !otabila, astfecosistemele de%radate sunt o sursa ma ora a saraciei, a de$astrelor naturale, a foametei si a bolilolumea.

'esertificarea afectea$a a!roa!e un sfert din su!rafata totala a uscatului si in ur de ()* din re%aride ale lumii se confrunta cu de%radari intensificate.

+au$ata, in %eneral, de !asunat si de folosirea e#cesiva a solului saracacios si strans le%atarurala si de foamete, desertificarea ameninta e#istenta a !este un miliard de oameni, din )) de tariasi%ura a!a dulce !entru umatate din !o!ulatia lumii. Pe de alta !arte, ecosistemele montane su b !use in !ericol de to!irea %/etarilor, de defrisari si de !racticile a%ricole necores!un$atoare.

In ultimul deceniu, lumea a !ierdut, in total, 0 milioane de /ectare de !adure, ceea ce conssu!rafata mai mare decat Vene$uela. +ea mai mare rata de des!adurire se inre%istrea$a in tarile de$voltare din $onele tro!icale, unde s-au !ierdut, in ultimul deceniu, 0* din !aduri. 1umatecosistemele de coasta ale lumii au fost de%radate de factorul antro!ic. In Euro!a, !ro!ortia este de 2Asia de ()*. In ur de 2)* din !oluarea marina este cau$ata de surse de !e uscat. In tarile in cude$voltare, !este )* din a!ele re$iduale si ()* din deseurile industriale sunt deversate fara tratate. Pescuitul asi%ura in mod direct si indirect e#istenta a 0)) de milioane de oameni. Peste una!ele cu !este ale lumii sunt utili$ate in mod e#cesiv si umatate sunt e#!loatate la ca!acitate ma#ima( * din a!ele cu !este ale lumii necesita masuri imediate de sto!are sau reducere a !escuitului, !easi%ura re$erva de !este !e viitor.

A!roa!e un sfert din recifele de corali din lume au fost distruse com!let si 3) !ana la 4)* dintre asunt in !ericol de a fi distruse in urmatorii ) ani. Recifele de corali sunt un element esential din lanal oceanelor. +oncentratia atmosferica de bio#id de carbon, !rinci!alul %a$ de sera, a crescut la !es !arti la milion, de la un nivel !re-industrial de a!ro#imativ 3() de !arti la milion. & treime din bio#carbon %enerat de activitatile umane in !re$ent va ramane in atmosfera inca )) de ani de acum 6ivelul marii a crescut cu ) - 3) cm din )), ma oritatea %/etarilor non-!olari se retra%, iar su!ra%rosimea %/etii din Marea Arctica scade vara, conformComisiei Interguvernamentale pentru SchimbarileClimatice 7IP++8.

Aceasta a constatat ca a!ro#imativ 05 de milioane de oameni sufera, in fiecare an, din cau$a incau$ate de furtuni. & crestere a nivelului marii cu ) cm va mari acest numar la a!roa!e 3 de miliridicare a nivelului marii cu un metru ar s!ori acest numar la 2 milioane.

:ltima evaluare a IP++, din 3)) , arata ca insulele mici si $onele deltaice sunt cele mai vulnerafata unei ridicari a nivelului marii cu un metru. 'aca nu se iau masuri, cum ar fi construirea de di%use estimea$a ca !ierderile de teren vor varia intre ,) * in E%i!t, 5* in &landa, (, * in ;an%lades/ si la 2)* in Insulele Mars/all, cau$and stramutarea a $eci de milioane de oameni si, in ca$ul statelor altitudini sca$ute, !e insulele mici, eliminand natiuni intre%i.

Peste ))) de s!ecii sunt inre%istrate ca fiind !e cale de dis!aritie si mai mult de 2)) de s!ecdis!arut de a, ma oritatea din cau$a !ierderii sau de%radarii /abitatelor. Inca ))) de s!ecii sunt in !erca$ul in care nu se iau masuri ma ore de !rote are a lor. Pe de o !arte, de%radarea mediului este csaracie, dat fiind ca oamenii si natiunile sarace trebuie sa !una nevoile imediate de su!ravietuire !re$ervarii resurselor !e termen lun%. Pe de alta !arte, in tarile bo%ate, de%radarea ecosistemelorre$ultatul utili$arii in e#ces a resurselor naturale si a %enerarii de mari cantitati de deseuri.

Protectia mediului



Protec ț ia mediului reprezintă ansamblul reglementărilor, măsurilor ș i ac ț iunilor care au ca scopmen ț inerea, protejarea ș i îmbunătă ț irea condi ț iilor naturale de mediu, ca ș i reducerea sau eliminarea,acolo unde este posibil, a poluării mediului înconjurător ș i a surselor de poluare .

Lu!ta im!otriva saraciei si lu!ta !entru !rote area mediului mer% mana in mana, in s!ecial inrurale din tarile in curs de de$voltare. Administrarea mai buna a !amantului !roduce o re$erva s/rana. 'at fiind ca !este umatate din lemnul taiat in Africa se foloseste !entru foc, de$voltarea unor su bune de ener%ie va a uta la !re$ervarea !adurilor. In s!ecial in tarile sarace trebuie %asite mo

stimulare a oamenilor !entru !rote area resurselor naturale. Acestia trebuie sa beneficie$e de !rs!eciilor amenintate - !rin turism, de e#em!lu - in loc sa le vane$e.<-au ne%ociat o multime de acorduri multilaterale !entru !rotectia ecosistemelor, dar im!leme

!unerea lor in vi%oare a fost limitata. :nul dintre cele mai de succes acorduri de !rotectie a - Protocolul de la Montreal referitor, la distru%erea stratului de o$on - include sanctiuni comerciale neres!ectarii !revederilor acestuia si a infiintat un fond !entru a a uta tarile in curs de de$voltare sa folosirea clorofluorocarburilor 7+"+8, !rinci!ala substanta ce distru%e stratul de o$on. +onsumul tota sca$ut de la , milioane tone in 25, la 5))) tone in 2, in s!ecial datorita im!lementarii Protocolulde la Montreal. <!re deosebire de acesta, ma oritatea acordurilor sau conventiilor de mediu nu au msau fonduri !entru !unerea in a!licare.

<unt necesare re%lementari cores!un$atoare !entru !revenirea !escuitului in e#ces si a des!adeste necesara o coo!erare internationala !entru limitarea efectelor sc/imbarilor climaterice. Pecosistemelor este esentiala !entru de$voltarea durabila si necesita actiuni clare, nu doar sim!le acor

Degradarea mediului aerian

Aerul atmosferic absoarbe $ilnic cantit=>i mari de !articule solide, lic/ide ?i %a$oase emanatesurse naturale ?i artificiale. @n atmosfer= se ridic= n fiecare minut !ulberi ?i %a$e fie de natur= ve%ranule de !olen8, fie !rovenite din eru!>iile vulcanice sau din distru%erea scoar>ei terestre, ero$i'ar cel mai mare im!act asu!ra atmosferei l aufactorii antro!ici. :$inele, fabricile, termocentraleautove/iculele sunt !rinci!alii !oluatori care modific= com!o$i>ia natural= ?i calitatea aerului. aerului se !oate manifesta sub form= de cea>=, ne%ur=, aer ce>os.

Im!actul antro!ic ne%ativ asu!ra !roceselor ce decur% n atmosfer= este cau$at deB reducerea coa su!rafe>elor de !=dure9 !oluarea &ceanului Planetar 7avCnd consecin>e ne%ative asu!ra al%consumul s!orit de o#i%en n !rocesele de ardere te/nolo%ic= la mi loacele de trans!ort ce func> ba$a motoarelor cu ardere intern= ?i n industrie. Aceste !rocese conduc la mic?orarea cantit=>ii deatmosfer=. 'eocamdat= aceast= mic?orare nu este evident=, dar se afl= n dinamic=. Motoarele cu ardere intern= ?i te/nolo%iile industriale !roduc ?i o cantitate enorm= de dio#id 7!este 3) mld. tone n fiecare an8, iar du!= unele date, n ultimii )) de ani cantitatea acestui %a$ a c*.

6u ntCm!l=tor n cadrul recentelor ntruniri ?i conferin>e interna>ionale ale climatolar%umentea$= tot mai frecvent o valoare cantitativ= de +&3 e%al= cu ),)0* din volumul total de %a$eatmosfer=, n com!ara>ie cu ),)4* evaluat= !Cn= acum. La !rima vedere nu ar e#ista motive de deoarece cantitatea de +&3 nu a s!orit cu mult, iar din alt !unct de vedere, aceasta ar mbun=t=>i cond/ran= a !lantelor. @ns= !ro!riet=>ile dio#idului carbon ne !ermit s= afirm=m c= ?i acest e#ces ne%a$ constituie o !roblem= cu caracter %lobal. +limatolo%ii e#!lic= actuala nc=l$ire %lobal= !rin al dio#idului de carbon, ca factor-c/eie ce derulea$= mecanismul efectului de ser=. Astfel, conce+&3 n tro!osfer=, !rovenit= din diferite surse 7artificiale ?i naturale8, are acela?i rol ca ?i !elicula n !ermite ca radia>ia solar= de und= scurt= s= treac= f=r= obstacole s!re su!rafa>a terestr=. Aceasta, transform= radia>ia !rimit= n radia>ie de und= lun%= 7c=ldur=8, care, n mare !arte, este re>inatmosfera inferioar=. +ercet=rile demonstrea$= o tendin>= lent= de cre?tere a tem!eraturii medii acu valori deocamdat= ne nsemnate, dar cu un ?ir de modific=ri n re%imul ?i for>a manifest=riatmosferice. <e constat= abateri considerabile n re%imul tem!eraturilor, al !reci!ita>iilor, o frec !ronun>at= a !roceselor distructive 7!loi toren>iale, secete, ura%ane etc.8. Tendin>a de reducere a nveli?ului %/ea>= din re%iunile !olare ?i cele montane este ?i ea o urmare a efectului de nc=l$ire %loba

http://ro.wikipedia.org/wiki/Mediu_%C3%AEnconjur%C4%83tor

http://ro.wikipedia.org/wiki/Poluare

http://www.referatexp.com/geografie/degradarea-mediului-aerian/

http://ro.wikipedia.org/wiki/Mediu_%C3%AEnconjur%C4%83tor

http://ro.wikipedia.org/wiki/Poluare




evidente cre?teri ale tem!eraturii aerului se atest= n ora?ele mari ?i n centrele industriale, unde teaerului este cu 3-0D+ mai ridicat= com!arativ cu valorile medii !e teritoriul re%iunii.

Sursele de poluare a aerului atmosferic

Poluarea aerului atmosferic const= n sc/imbarea com!o$i>iei c/imice a aerului sub as!ectul !dintre substan>ele constituente ale acestuia ?i cele nou-a!=rute, cu efecte d=un=toare !entncon ur=tor n ansamblu sau !entru unele com!onente ale acestuia.

<ursele de !oluare a aerului atmosferic se !ot %ru!a n dou= cate%oriiB

• surse naturale, dintre care cele mai im!ortante suntBsolul uscat ?i neaco!erit de ve%eta>ie, care !ulveri$ea$= !articulele de !raf9 !lantele ?i animalele, de la care !rovin !olenul, !uful, !=rul, !enele, s!orii de ciu!erci, tec9eru!>iile vulcanice, care re!re$int= o surs= a!reciabil= de cenu?= vulcanic=, %a$e 7+&3, <&3, 3< etc.8?i va!ori de a!=9s!a>iul cosmic, din care !rovine !raful cosmic9

• surse artificiale 7antro!ice8, ce re$ult= din activitatea omului, dintre care fac !arteB a sursele fi!e , care, la rCndul lor, includ dou= %ru!eB

sursele ce >in de arderea combustibililor din activit=>ile mena ere 7utili$area diferitor ti!uri dcombustibili n condi>ii casnice8, din industria ener%etic=9sursele ba$ate !e !rocesele industriale, cum sunt cele c/imice, siderur%ice, metalur%ice, alematerialelor de construc>ie9

b sursele mobile , care includ toate mi loacele de trans!ort ce r=s!Cndesc !oluan>i !e distan>e marn Euro!a +entral= ?i de Est sursele mobile 7 n s!ecial traficul rutier8 sunt res!onsabile !entru a!ro#im5)* din emisiile de mono#id de carbon, ntre 4 ?i * din emisiile de !lumb ?i mai !u>in de * din emide dio#id de sulf. Ve/iculele emit, de asemenea, mici cantit=>i de to#ine ?i substan>e canceri%e#em!lu, ben$enul ?i alde/idele.Poluan>ii aerului atmosferic sunt substan>ele !roduse artificial de activit=>ile umane, care modific=

fenomenele atmosferice, au im!act ne%ativ asu!ra or%anismelor vii, inclusiv asu!ra s=n=t=>ii omstarea de a%re%are ?i %radul de dis!ersie se distin% dou= cate%orii de !oluan>iB

8 suspensiile din aer 7aerosolii8, care includ !oluan>ii dis!ersa>i n aer sub form= licsolid=9

38 gazele ?i va!orii !oluan>i, afla>i n aer sub form= de dis!ersie molecular= %a$oas=. <us!ensiile din aer au dimensiuni variateB cele de dimensiuni mai mari se de!un foarte re!ede, idimensiuni mai mici a un% !Cn= la nivelul molecular. +ele mai r=s!Cndite sus!ensii sunt !ulberi !roduc !rinB

antrenarea de c=tre curen>ii de aer a !articulelor de sol sau a de?eurilor de!o$itate n /alde9

emisiile de !oluan>i sub form= de !ulberi, cum este ca$ul ntre!rinderilor !roduc=toare de cimcentralelor termoelectrice !e ba$= de c=rbune, ?antierelor de construc>ii etc.

Poluarea atmosferei are loc ca urmare a emisiei unei cantit=>i mari de !ulberi 7 ndeosebi du!= f !raf sau cele re$ultate din arderea combustibililor ori n tim!ul eru!>iilor vulcanice8 sau a de$volt=rfoarte dense 7smo%8. +oncentra>iile mari de o#i$i de a$ot, sulf ?i clor n aerul bo%at n va!ori de formarea !loilor acide. Astfel de !loi !rovoac=, n mare !arte, de%radarea ve%eta>iei. 'e !e urma !losufer= ndeosebi !=durile de ste ar, fa% ?i conifere din re%iunile tem!erate. Ele influen>ea$= calisolului, biodiversit=>ii.



Impactul poluării aerului asupra mediului

Pulberile din aer m=resc nebulo$itatea, mic?orCnd aflu#ul de lumin= im!ortant !entru !lante, iar frun$e, m!iedic= fotosinte$a, dere%lea$= res!ira>ia ?i eva!otrans!ira>ia. Prin urmare, cantitatea dereduce, frun$ele ?i sc/imb= culoarea, !lantele nu se de$volt=, r=mCnCnd !itice. La unele !modific=ri morfolo%iceB n s!ecial la vi>a-de-vie frun$ele se %ofrea$=, iar la %rCu ?i la ov=$ se rulea$=. Productivitatea culturilor a%ricole scade, a un%Cnd uneori s= fie de 3, ori mai mic= deco!time. <imilar ac>ionea$= cenu?a ?i ne%rul de fum, care au efecte ne%ative asu!ra s=n=t=>ii omu

c=ile res!iratorii, reduc re$isten>a la infec>ii, !rovocCnd boli cronice. Pesticidele, n mod deosebit erbicidele absorbite de !articulele de sol, !recum ?i cele sub faerosoli, n tim!ul trat=rii culturilor a%ricole, !=durilor, !oluea$= aerul atmosferic, fiind !urtate de caer verticali ?i ori$ontali.

Protecţia mediului aerian

Pentru localit=>ile urbaneB

• mbun=t=>irea st=rii te/nice a !arcului auto 7 n s!ecial starea mi loacelor de trans!ort cumotoare cu ardere intern=89

•

instituirea test=rii te/nice anuale obli%atorii a tuturor automobilelor9• im!lementarea normativelor ecolo%ice euro!ene9• a!licarea restric>iilor la im!ortul automobilelor cu un %rad nalt de u$ur=9• inventarierea tuturor surselor de !oluare !rin crearea ?i %estionarea unui re%istru al a%en>

!oluan>i9• folosirea surselor de ener%ie re%enerabil= 7eolian=, solar=89• instalarea dis!o$itivelor 7filtrelor8 de !urificare a emisiilor9• !racticarea sistematic= a cur=>=rii umede a str=$ilor ?i a !ie>elor9• nver$irea teritoriilor.

Pentru localit=>ile ruraleB

• educarea !o!ula>iei n s!irit ecolo%ic9• inventarierea ?i ntre>inerea corect= a nc=!erilor de stocare a !esticidelor9• inter$icerea utili$=rii n calitate de combustibil a anvelo!elor auto9• controlul asu!ra %radului de !oluare a aerului cu !raf n carierele desc/ise de e#tra%ere a

materialelor de construc>ie9• inter$icerea arderii %unoi?tilor, a miri?tilor ?i a !aielor9• crearea unui sistem centrali$at de colectare a de?eurilor9 instalarea n fiecare %os!od=rie a

tomberoanelor s!eciale9• crearea mini-sta>iilor de e!urare a a!ei.

Pentru localit=>ile urbane ?i cele rurale este necesar= a!licarea unui sistem eficient de manaal de?eurilor solide, de colectare selectiv= ?i de valorificare a de?eurilor ?i ambala elor, incinse!arat= a de?eurilor mena ere industriale cu !roducerea concomitent= a ener%iei electrice ?i te !recum ?i reciclarea de?eurilor.

Masuri de !rotectie %eneraleB

. industria va trebui sa devina mult mai eficienta din !unct de vedere al consumului de enetrecCnd de la utili$area combustibililor fosili bo%ati n carbon 7carbune8, la combustibiln carbon 7%a$e naturale8 sau la combustibili alternativi9

3. industria ener%etica, de la e#tractie si !Cna la consum, trebuie restructurata astfel ncCt saeficienta si mai !utin !oluanta9

4. trans!ortul trebuie sa se oriente$e s!re mi loace mai !utin !oluante si cu consumuri reduse9

http://www.anvelopeautonoi.ro/

http://www.anvelopeautonoi.ro/



0. constructiile sa fie eficiente ener%etic si sa tinda s!re utili$area surselor de ener%ie re%en. ec/i!amentele 7inclusiv cele casnice8 si !rodusele sa fie din cele cu consum redus de ener%5. !adurile vor fi trebui !rote ate si e#tinse9(. a%ricultura trebuie sa devina din net !roducator de %a$e de sera o activitate care sa ma

fi#area si stocarea %a$elor cu efect de sera n sol.

Degradarea mediului acvatic

A!a este un factor im!ortant n ec/ilibrele ecolo%ice, iar !oluarea acesteia este o !roblem= accu consecin>e mai mult sau mai !u>in %rave asu!ra !o!ula>iei. Prin !oluarea a!ei, se n>ele%ealterareacaracteristicilor fizice, chimice "i biologice ale apei, produsă direct sau indirect de activită#ile umane

"i care face ca apele să devină improprii utilizării normale în scopurile în care această utilizare era posibilă înainte de a interveni alterarea. Efectele !olu=rii resurselor de a!= sunt com!le#e ?i variate, func>ie de natura ?i concentra>ia substan>elor im!urificatoare. Re$olvarea acestor !robleme ridicate de !oluarea a!ei se reali$ea$= !rin tratare, !rin carasi%ur= condi>iile necesare !entru consum. Poluarea a!elor !oate finaturală sau artificială. Poluarea natural= se datorea$= surselor de !oluare naturale ?i se !roduce n urma interac>iei aatmosfera, cCnd are loc o di$olvare a %a$elor e#istente n aceasta, cu litosfera, cCnd se !di$olvarea rocilor solubile ?i cu or%anismele vii din a!=. Poluarea artificial= se datorea$= sursa!e u$ate de orice fel, a!elor meteorice, n=molurilor, re$iduurilor, navi%a>iei etc.

<e !oate vorbi ?i des!re !oluarecontrolată "i necontrolată.

Poluarea controlat= 7or%ani$at=8 se refer= la !oluarea datorat= a!elor u$ate trans!ortate !rinde canali$are ?i evacuate n anumite !uncte stabilite !rin !roiecte. Poluarea necontrolat= 7neor%an !rovine din surse de !oluare care a un% n emisari !e cale natural=, de cele mai multe oriintermediul a!elor de !loaie.Poluareanormală "i accidentală re!re$int= cate%orii de im!urificare folosite !entru a defini %ru!urisurse de a!e u$ate. Poluarea normal= !rovine din surse de !oluare cunoscute, colectate ?i trans!o !rin re>eaua de canali$are la sta>ia de e!urare sau direct n rece!tor. Poluarea accidental= a!ae#em!lu, ca urmare a dere%l=rii unor !rocese industriale, cCnd cantit=>i mari 7anormale8 de snocive a un% n re>eaua de canali$are sau ca urmare a defect=rii unor obiective din sta>ia de !rsau e!urare.<e mai !oate vorbi ?i des!re !oluare primară "i secundară. Poluarea !rimar= a!are, de e#em!lu, nurma de!unerii substan>elor n sus!ensie din a!ele u$ate, evacuate ntr-un rece!tor, !e !atul acestPoluarea secundar= a!are, de e#em!lu, imediat ce %a$ele re$ultate n urma ferment=rii mator%anice de!use din substan>ele n sus!ensie antrenea$= restul de sus!ensii ?i le aduce la su!rafa>de unde sunt, a!oi, trans!ortate n aval de curentul de a!= .

Principalele materii poluante şi efectele acestora <ubstan>ele !oluante introduse n a!e, din surse naturale ?i artificiale, sunt numeroase, !roduun im!act im!ortant asu!ra a!elor de su!rafa>= ?i subterane.Pre udiciile aduse mediului de substan>ele !oluante !ot fi %ru!ate n dou= mari cate%oriiB !reasu!ra s=n=t=>ii !ublice ?i !re udicii aduse unor folosin>e 7industriale, !iscicole, navi%a>ie etc.8

<ubstan>ele !oluante !ot fi clasificate, du!= natura lor ?i du!= !re udiciile aduse, n urm=tocate%oriiB - substanţele organice, de ori%ine natural= sau artificial=, re!re$int= !oluantul !rinci!al !entru a<ubstan>ele or%anice de ori%ine natural= 7ve%etal= ?i animal=8 consum= o#i%enul din a!=de$voltare, cCt ?i du!= moarte. - substanţele anorganice, n sus!ensie sau di$olvate, sunt mai frecvent ntClnite n a!ele u$aindustriale. 'intre acestea se men>ionea$=, n !rimul rCnd, metalele %rele 7Pb, +u , Fn , +r8, clsulfa>ii etc. <=rurile anor%anice conduc la m=rirea salinit=>ii a!elor, iar unele dintre ele !ot cre?terea durit=>ii. +lorurile n cantit=>i mari fac a!a im!ro!rie aliment=rilor cu a!= !otabindustrial= iri%a>iilor etc. Prin bioacumulare, metalele %rele au efecte to#ice asu!ra or%a



acvatice, in/ibCnd, n acela?i tim!, ?i !rocesele de autoe!urare. <=rurile de a$ot ?i fosfor !rde$voltarea ra!id= a al%elor la su!rafa>a a!elor. - materialele în suspensie, or%anice sau anor%anice, se de!un !e !atul emisarului, formCnd bancare !ot m!iedica navi%a>ia, consum= o#i%enul din a!= dac= materiile sunt de ori%ine odetermin= formarea unor %a$e urCt mirositoare. <ubstan>ele n sus!ensie !lutitoare, cum ar fi !rodusele !etrolifere, uleiul, s!uma datorat= deter%en>ilor, !roduc !re udicii emisarului. Astfel, ela!ei un %ust ?i miros ne!l=cut, m!iedic= absorb>ia o#i%enului la su!rafa>a a!ei ?i, deci, autoe!se de!un !e diferite instala>ii, colmatea$= filtrele, sunt to#ice !entru fauna ?i flora acvaticinutili$abil= a!a !entru alimentarea instala>iilor de r=cire, iri%a>ii, a%rement etc.9 - substanţele toxice nu !ot fi re>inute de instala>iile de tratare a a!elor ?i o !arte din ele !ot a un or%anismul uman, !rovocCnd mboln=viri. Aceste materii or%anice sau anor%anice, cCteodatconcentra>ii foarte mici, !ot distru%e, n scurt, tim! flora ?i fauna rece!torului9 - substanţele radioactive, radionucli$ii, radioi$oto!ii ?i i$oto!ii radioactivi sunt unele dintre cemai !ericuloase substan>e to#ice. Evacuarea a!elor u$ate radioactive n a!ele de su!rafa>= ?i sub !re$int= !ericole deosebite, datorit= ac>iunii radia>iilor asu!ra or%anismelor vii. Efectele subsradioactive asu!ra or%anismelor de!ind atCt de concentra>iile radionucli$ilor, cCt ?i de modacestea ac>ionea$= din e#teriorul sau din interiorul or%anismului, sursele interne fiind ce !ericuloase9 - substanţele cu aciditate sau alcalinitate pronunţată, evacuate cu a!ele u$ate, conduc ladistru%erea florei ?i a faunei acvatice, la de%radarea construc>iilor /idrote/nice, a vaselor ?i instnecesare navi%a>iei, m!iedic= folosirea a!ei n a%rement, iri%a>ii, aliment=ri cu a!= etc. - coloranţii, !roveni>i ndeosebi de la fabricile de te#tile, /Crtie, t=b=c=rii etc, m!iedic= absoo#i%enului ?i desf=?urarea normal= a fenomenelor de autoe!urare ?i a celor de fotosinte$=9 - energia calorică , caracteristic= a!elor calde de la termocentrale ?i de la unele industrii, adnumeroase !re udicii n alimentarea cu a!= !otabil= ?i industrial= ?i m!iedic= de$voltarea florefaunei acvatice. 'atorit= cre?terii tem!eraturii a!elor, scade concentra>ia de o#i%en di$olvat,or%anismelor acvatice devenind, astfel, dificil=9 - microorganismele de orice fel, a unse n a!a rece!torilor, fie c= se de$volt= necores!un$=tor,c= dere%lea$= de$voltarea altor microor%anisme sau c/iar a or%anismelor vii. Microor% !rovenite de la t=b=c=rii, abatoare, industria de !relucrare a unor !roduse ve%etale, sunt !uv=t=m=toare, !roducCnd infectarea emisarului !e care l fac de neutili$at.

Principalele surse de poluare a apelor <ursele de !oluare sunt, n %eneral, acelea?i !entru cele dou= mari cate%ori, de rece!toriB asu!rafa>= 7fluvii, rCuri, lacuri etc.8 ?i a!ele subterane 7straturi acvifere, i$voare etc.8 . Im!ura!elor de su!rafa>= sau subterane este favori$at= de urm=toarele elemente B

• starea lic/id= a a!ei la varia>ii mari de tem!eratur=, ceea ce face ca ea s= antrene$e n cusa diferite substan>e im!urificatoare9

• a!a e un mediu !ro!ice !entru reali$area a numeroase reac>ii fi$ico-c/imice 7ca, de e#emdi$olvarea unor substan>e naturale sau artificiale, sedimentarea sus!ensiilor etc.89

• fa!tul c= n natur= a!a se %=se?te sub forme diferite 7inclusiv %a$e ?i va!ori8 i m=re?te

domeniul de a!licare9• a!a este unul din factorii indis!ensabili vie>ii !e !=mCnt. <ursele de !oluare se !ot m!=r>i n dou= cate%orii distincteB surse or%ani$ate, care murd=rirea n urma evacu=rii unor substan>e n a!e !rin intermediul unor instala>ii destinate asco!, cum ar fi canali$=ri, evacu=ri de la industrii sau cresc=torii de animale etc.9 surse neor%care !roduc murd=rirea !rin !=trunderea necontrolat= a unor substan>e n a!e.

'u!= ac>iunea lor n tim!, sursele de !oluare !ot fiB - surse de !oluare !ermanente9 - surse de !oluare ne!ermanente9 - surse de !oluare accidentale.



'u!= modul de %enerare a !olu=rii, sursele de !oluare !ot fi m!=r>ite nB• surse de !oluare naturale9• surse de !oluare artificiale, datorate activit=>ii omului, care, la rCndul lor, !ot fi subdivi$

a!e u$ate ?i de!o$ite de de?euri.

Referitor la a!ele subterane, sursele de im!urificare !rovin dinBim!urific=ri cu a!e saline, %a$e sau /idrocarburi, !roduse ca urmare a unor lucr=ri minier

fora e9im!urific=ri !roduse de infiltra>iile de la su!rafa>a solului a tuturor cate%oriilor de a!e !roduc n acela?i tim! ?i im!urificarea surselor de su!rafa>=9im!urific=ri !roduse n sec>iunea de ca!tare, din cau$a neres!ect=rii $onei de !rotec>ie sasau a condi>iilor de e#ecu>ie.

a. Surse naturale de poluare<ursele naturale de !oluare a a!elor sunt, n cea mai mare !arte a lor, surse cu caracter !ermanent !rovoac=, adesea, modific=ri im!ortante ale caracteristicilor calitative ale a!elor, influen>Cnd nfolosirea lor. +u toate c=, n le%=tur= cu aceste surse, termenul de poluare este, oarecum, ne!otrivit, eltrebuie considerat n sensul !=trunderii n a!ele naturale a unor cantit=>i de substan>e str=ine, ca!ele res!ective im!ro!rii folosirii.

Princi!alele condi>ii n care se !roduce !oluarea natural= a a!elor sunt Btrecerea apelor prin zone cu roci solubile 7$=c=minte de sare, de sulfa>i8 constituie !rinci!cau$= de !=trundere a unor s=ruri, n cantit=>i mari, n a!ele de su!rafa>= sau n straacvifere. :n ca$ deosebit l re!re$int= rocile radioactive, care !ot duce la contaminarea unor a!su!rafa>= sau subterane9trecerea apelor de suprafa#ă prin zone cu fenomene de eroziune a solului !rovoac= im!urific=ri !rin !articulele solide antrenate, n s!ecial dac= solurile sunt com!use din !articule fine, cum scele din marne ?i ar%il=, care se men>in mult tim! n sus!ensie9vegeta#ia acvatică, fi#= sau flotant=, n s!ecial n a!ele cu vite$= mic= de scur%ere ?i n laconduce la fenomene de im!urificare variabile n tim!, n func>ie de !erioadele de ve%eta>ie9vegeta#ia de pe maluri !roduce ?i ea o im!urificare, atCt !rin c=derea frun$elor, cCt ?i !rin c=d !lantelor ntre%i. Elementele or%anice sunt su!use unui !roces de !utre$ire ?i descom!unereconduce la o im!urificare a a!elor, n s!ecial n !erioade de a!e mici sau sub !od de %/ea>= .

<ursele naturale de !oluare accidental= sunt, n %eneral, rare, ele datorCndu-se, n s!ecial,fenomene cu caracter %eolo%ic. 'intre im!urific=rile de acest ti! se !oate cita !=trunderea uno !uternic minerali$ate n straturile subterane sau n a!ele de su!rafa>=, n urma unor eru!>ii sau aactivit=>i vulcanice, a desc/iderii unor carsturi, a desc/iderii unor noi c=i de circula>ie a a!ei sub !rin s!=larea unor falii etc.

b. Surse artificiale de poluare A. Ape uzate

Princi!ala surs= de !oluare !ermanent= o constituie a!ele u$ate reintroduse n rece!tori dutili$area a!ei n diverse domenii. 'u!= !rovenien>a lor, e#ist= urm=toarele cate%orii de a!e u$ate - ape uzate oră ene ti , care re!re$int= un amestec de a!e mena ere ?i industriale, !rovenite dsatisfacerea nevoilor %os!od=re?ti de a!= ale centrelor !o!ulate, !recum ?i a nevoilor %os!od=i%ienico-sanitare ?i socialadministrative ale diferitelor feluri de unit=>i industriale mici9 - ape uzate industriale, re$ultate din a!ele folosite n !rocesul te/nolo%ic industrial, ele fiind, cele mai multe ori, tratate se!arat, n sta>ii de e!urare !ro!rii industriilor res!ective. 6um=rul !oluan>i !entru o anumit= industrie este, de obicei, restrCns, o a!= industrial= u$at= avCnd, n !rcaracteristici asem=n=toare substan>elor c/imice sau fi$ice utili$ate n !rocesul te/nolo%ie#em!lu, a!ele u$ate !rovenite de la minele de c=rbuni au dre!t caracteristic= !rinci!al= con>inusubstan>e n sus!ensie, n tim! ce a!ele u$ate re$ultate de la fabricile de $a/=r con>in atCt substa

sus!ensie, cCt ?i substan>e or%anice9



- ape uzate de la ferme de animale i păsări care au, n %eneral, caracteristicile a!elor u$aor=?ene?ti, !oluan>ii !rinci!ali fiind substan>ele or%anice n cantitate mare ?i materialele n sus!e - ape uzate meteorice , care, nainte de a a un%e !e sol, s!al= din atmosfer= !oluan>ii e#istenaceasta. Aceste a!e de !reci!ita>ii care vin n contact cu terenul unor $one sau incinte amena ate, unor centre !o!ulate, n !rocesul scur%erii, antrenea$= atCt a!e u$ate de diferte ti!uri, cCt ?i den%r=?=minte c/imice, !esticide, astfel ncCt, n momentul a un%erii n rece!tor, !ot con>ine unmare de !oluan>i9 - ape uzate radioactive, care con>in ca !oluant !rinci!al substan>ele radioactive re$ultate de !relucrarea, trans!ortul ?i utili$area acestora. Indiferent de !rovenien>a lor, substan>ele radioactia un%e n a!=, aer ?i sol !e multi!le c=i, !re udiciind ntre% mediul ncon ur=tor9 - ape uzate calde, care con>in, de obicei, un sin%ur !oluant, ener%ia caloric=, a c=rei !rovenifost men>ionat= anterior9 - ape uzate provenite de la zone de agrement, campinguri, terenuri de sport, care suntasem=n=toare cu a!ele u$ate or=?ene?ti9 - apele uzate provenite de la navele maritime sau fluviale, con>in im!urit=>i deosebit de nocivecum ar fiB re$iduuri lic/ide ?i solide, !ierderi de combustibil, lubrifian>i etc.

;. Depozite de deşeuri sau reziduuri solide & surs= im!ortant= de im!urificare a a!elor o constituie de!o$itele de de?euri sau de difre$iduuri solide, a?e$ate !e sol, sub cerul liber, n /alde nera>ional am!lasate ?i or%anIm!urificarea !rovenit= de la aceste de!o$ite !oate fi !rodus= !rin antrenarea direct= a re$iduurila!ele cur%=toare de c=tre !reci!ita>ii sau de c=tre a!ele care se scur%, !rin infiltra>ie, n sol. 'eos%rave !ot fi ca$urile de im!urificare !rovocat= de /aldele de de?euri am!lasate n albiile ma orcursurilor de a!= ?i antrenate de viiturile acestora.+ele mai r=s!Cndite de!o$ite de acest fel sunt cele de %unoaie or=?ene?ti ?i de de?euri industriale, n s!ecial cenu?a de la termocentralele care ard c=rbuni, diverse $%uri metalur%ice, la !re!ara>iile miniere, rume%u? ?i de?euri lemnoase de la fabricile de c/erestea etc. 'e asemenefi ncadrate n aceea?i cate%orie de surse de im!urificare de!o$itele de n=moluri !rovenite fabricile de $a/=r, de !roduse clorosodice sau de la alte industrii c/imice, !recum ?i cele de la stade e!urare a a!elor u$ate. Mai !ot fi amintite ?i surse de !oluare accidental=, dar ele sunt, n marea lor ma oritate, le% !robleme de risc industrial.

Masuri de protective a mediului acvatic• A!licarea !e scar= lar%= a noi te/nolo%ii ?i ve/icule care contribue la reducerea $%omot

?i !olu=rii mediului ncon ur=tor9• +onservarea si reconstruirea unor ecosisteme nationale im!ortantte, cum suntB lacuri

s!a>iile ml=?tinoase ?i mla?tinile, e#cluderea am!las=rii de!o$itilor de de?euri de orinatur=9

• Efectuarea unei e#!eriti$e ri%uroase a tuturor !roiectelor care !rev=d folosirea de resurse a!= ?i e#cluderea elimin=rii de de?euri nee!urate9

• @mbun=t=>irea le%isla>iei ocrotirii resurselor de a!=. +re?terea !enali$=rilor a! !ersoanelor ?i unit=>ilor economice care nu res!ect= le%ea9• <timularea te/nolo%iilor ecolo%ice ?i folosirea a!elor e!urate ?i reciclate9• +rearea de sisteme diferen>iate de a!rovi$ionare cu a!= !otabil= ?i te/nolo%ic=, !entru a

evita folosirea a!ei !otabile n alte sco!uri9• +onservarea albiilor ?i $onelor sanitare ale r urilor n forma lor natural=9• E#cluderea din circuitul !roductiv al !roduselor ?i !roceselor care duc la dere%lare

ec/ilibrului ecolo%ic, !ereclit nd s=n=tatea ?i via>a omului9• M=suri informative9• 'e$voltarea uneii economii cu utila !erformant !entru a scadea influenta ne%ativa asu!ra

a!ei si mediului.



Degradarea solului

:na dintre cele mai im!ortante com!onente ale biosferei este solul. <olul este stratul afCnat, m?i friabil, care se %=se?te la su!rafa>a scoar>ei terestre, ?i care m!reun= cu atmosfera constitude via>= al !lantelor. 'e%radarea solului este !rocesul care determin= distru%erea stratului fertsu!rafa>a ?i im!osibilitatea refacerii lui. Ac>iunea antro!ic= asu!ra solului !rin defri?are, aratul !a

a avut dre!t consecin>= a!ari>ia G!=mCnturilor rele” !e care nu se mai formea$= ve%eta>ia. nveli?ul afCnat de la su!rafa>a uscatului, n care !lantele ?i nfi% r=d=cinile. El este un cor!format n tim! ndelun%at n urma unor !rocese !edo%enetice ?i are alc=tuire com!le#=. 'efri?=rile nera>ionale duc la de$%olirea solului ?i la dis!ari>ia unui num=r mare de s!ecii d?i animale. Industriali$area, urbani$area ?i traficul rutier au dus la a!ari>ia ?i accentuarea feno !olu=rii. <ubstan>ele eliminate n aer se de!un !e covorul ve%etal, !e case, dar a un% ?i n !omului de unde sunt ve/iculate n ntre% or%anismul !roducCnd boli %raveB anemii, diverse cancer, malforma>ii. +au$ele de%rad=rii solului datorate activit=>ii umane suntB e#!loat=rile miniere, defri?=rile desec=rile, aratul necores!un$=tor, e#!loatarea intensiv=, folosirea e#cesiv= a n%r=?=min !esticidelor, !=?unatul e#cesiv, turismul !racticat necores!un$=tor. :n as!ect ma or al de%ra

mediului ncon ur=tor, al restrCn%erii !osibilit=>ilor de /ran= ale !o!ula>iei n continu= cre?tere cn folosirea nera>ionala a solurilor, scoaterea unor su!rafe>e ntinse de terenuri de la !roduc>ia ve @n >ara noastr= !rotec>ia mediului ncon ur=tor constituie o !roblem= de interes na>ional !=str=rii ec/ilibrului ecolo%ic, men>inerii ?i mbun=t=>irii calit=>ii factorilor naturali, asi%ucondi>ii de via>= ?i de munc= tot mai bune %enera>iilor actuale ?i viitoare. @n afar= de benvie>i ntr-o lume mai !u>in !oluat= ?i mai ec/ilibrat=, nevoia unei de$volt=ri ra>ionale, devine ce mai acut=, odat= cu r=s!Cndirea %lobal= a industriali$=rii.<olul re!re$int= un adev=rat laborator com!le# ?i eficace de de!oluare, neutrali$are, recicvalorificare a re$iduurilor. Eu am ales tema G<tabilirea !roceselor de de%radare a solurilor ca urmare a cau$elor natora?ul "ieni” !entru a m= informa ?i a n>ele%e im!ortan>a naturii atCt !entru s=n=tatea omu !entru de$voltarea florei ?i faunei. Voi ncerca s= !ro!un ca masuri locale combaterea !olu=mbun=t=>irea calit=>ii mediului ncon ur=tor deoarece cu a utorul acesteia natura nu ar mai afectat= de !oluare iar flora ?i fauna s-ar de$volta ?i ar deveni mai bo%at=. 'e asemenea, !rin !romediului ncon ur=tor !utem !revenii bolile !roduse de !oluare ?i nu s-ar mai a un%e la dis!ari>is!ecii de !lante ?i animale.

Introducere

Solul ! generalităţi

<olul, ca ?i aerul ?i a!a, este un factor de mediu cu influen>= deosebit= asu!ra s=n=t=>ii. 'e csolului de!inde formarea ?i !rotec>ia surselor de a!=, atCt a celei de su!rafa>a, cat mai ales subterane. Poluarea este deosebit de evident= ?i n ca$ul solului. 'e?eurile de tot felul care nu aevacuate n a!e ?i aer aco!er= uscatul tocmai n locurile a%lomerate unde fiecare metru !=trat est?i multi!lu solicitat, de%radea$= terenurile a%ricole tocmai acolo unde sunt mai fertile, urC>etocmai acolo unde este mai c=utat= !entru frumuse>ea ei. @nc= o contradic>ie a civili$a>ieica!acitatea de a crea un mediu de via>a acce!tabil, c/iar ?i n s!a>iul cosmic, st= re$olvarea !resalubrit=>ii solului. 'ar de?eurile solide constituie numai un as!ect al !roblemei. <olul mai este ac>iunilor !olu=rilor din aer ?i a!=. @ntr-adev=r, solul este locul de ntClnire al !oluan>ilor. Pulberile din aer ?i %a$ele to#ice di !loaie n atmosfer= se ntorc !e sol. A!ele de infiltra>ie im!re%nea$= solul cu !oluan>i antrenCndadCncimi, iar rCurile !oluate infectea$= su!rafe>ele inundate sau iri%ate. A!roa!e toate de?eurisunt de!o$itate !rin a%lomerare sau aruncate la ntCm!lare !e sol.



'e la mucul de >i%ar= sau biletul de autobu$ !Cn= la autoturismul abandonat, de la !ic=turascurs= din tractorul care ara cCm!ul !an= la %roa!a de %unoi cu diverse de?euri, toate sunt !olu=ale solului. @n ora?e de?eurile sunt nl=turate mai mult sau mai !u>in sistematic. 'ac= nu a un%sunt de!o$itate !e anumite terenuri, limitCnd !oluarea la su!rafe>e mai reduse, dar e#ist= ?i !erinfiltr=rii n !Cn$a freatic=. Elementele !oluante ale solului sunt %ru!ate n 4 cate%oriiB

• elemente biolo%ice, re!re$entate de or%anisme 7bacterii, viru?i, !ara$i>i8, eliminate de animale, fiind n cea mai mare !arte !ato%ene. Ele fac !arte inte%rant= din diferite re$7mena ere, animaliere, industriale89

•

elemente c/imice, n cea mai mare !arte de natur= or%anic=. Im!ortan>a lor este multi!l=Bdre!t su!ort nutritiv !entru %ermeni, insecte ?i ro$=toare, sufer= !rocese de descom!uneeliberare de %a$e to#ice ?i !ot fi antrenate n sursele de a!=, !e care le de%radea$=9

• elemente fi$ice care !rovoac= de$ec/ilibrul com!o$i>iei soluluiB inunda>ii, !loi acide, dmasive. @n %eneral, !loile antrenea$= n ?uvoaie !articulele !e care le des!rind din !=mCnt, ftorente care HH s!al= straturile de /umus ?i car= cu ele n a!e fertilitatea solului 9 n urmterenurile de$%olite se de%radea$=, devin lateri$ate 7aco!erite cu o crust= de o#i$i de !od$olite 7li!site de /umus8, n ambele ca$uri fiind ne!roductive ?i nefolositoare.

A!a din !loi ac>ionea$= distructiv n %eneral datorita efectului de ?iroire care se manifesta nla nivelul terenurilor accidentate. "iecare cut= sim!l= a terenului !oate n cC>iva ani s= devin=

c=rei adCncimi s= atin%= cCteva $eci de metri ?i c=tre care conver% a!ele colectate n cu!ri ba$in cu su!rafa>a ntins=. <e a un%e, astfel, nu numai la nl=turarea solului ci ?i la erodarea !rorocii-mama. & cau$= im!ortant= a de%rad=rii solului o re!re$int= iri%a>iile, adic= tocmai acel mi lc/emat s= asi%ure n cele mai multe ca$uri face recolte bo%ate, nl=turCnd ca!riciile vremii. "mod nera>ional, f=r= a >ine seama de condi>iile !edoclimatice s!ecifice, acestea !rovoasalini$area, fie e#cesul de a!=. :n !rim as!ect al !olu=rii solului l constituie re$iduurile soindustriale. <e a!recia$= c= circa um=tate din cantit=>ile de materii !rime industriale. :n loc im!ortant !rintre !oluan>ii solului de>in diversele substan>e c/imice re$ultate dntre!rinderile industriale ?i !esticidele folosite n cantit=>i e#cesive. Aceste substan>e, de fa!t adotr=vuri, trans!ortate de a!ele de !loaie, se acumulea$= tre!tat n sol ?i, !=trun$Cnd n r=d=ci

>esuturile !lantelor, a un% n /rana omului. Poluarea solului

Poluarea solului nseamn= orice ac>iune care !roduce dere%larea func>ion=rii normale a smediu de via>=, n cadrul diferitelor ecosisteme naturale sau create de om 7antro!ice8, dmanifestat= !rin de%radarea fi$ic=, c/imic=, biolo%ic= a solului, care afectea$= ne%ativ fertires!ectiv ca!acitatea sa bio-!roductiv= din !unct de vedere calitativ ?i cantitativ. Indicele sintetic al efectului re$ultant al !olu=rii solului este re!re$entat fie !rin reducerea cantsau calitativ= a !roduc>iei ve%etale 7recoltei8, fie !rin c/eltuielile necesare men>inerii ca!acit !roductive 7recoltei8 la !arametrii cantitativi ?i calitativi anteriori manifest=rii !olu=rii. @

ecosistem care cu!rinde ?i solul acesta are doua func>ii esen>ialeB de de!o$itare ?i de furelemente nutritive ?i a!=, !e de o !arte ?i de reci!ient ?i transformator de re$iduuri ?i de?euri, !e d !arte avCnd deci rolul de re%lator al ecosistemului ?i de !urificator al mediului ncon ur=tor. +u toate func>iile vitale ce le are !entru asi%urarea de alimente, cu toate ca este o surs= lnerecu!erabil=, solul a fost ?i este su!us tot mai multor solicit=ri ale altor sectoare din afara a%ri?i silviculturii, ceea ce face ca anual s= fie afectate su!rafe>e nsemnate. +ea mai mare !ierdedatorit= ero$iunii, care a distrus circa 04) ))) ))) /a de soluri n diferite >=ri din lume. 'in caufolosirii ineficiente a a!ei de iri%a>ie, a li!sei de drena adecvat ori calit=>ii necores!un$=toare a !re$ent sunt afectate de salini$are sau de nml=?tinare secundar= su!rafe>e ntinse de soluri. @n urma a!lic=rii iri%a>iei cu a!e alcaline, a dren=rii sau su!ra!=?un=rii sau savane, ste!e, a!are adesea com!actarea solului. 'u!= o folosire necores!un$=toare tim! de )-3) de ani, solul ca!=

structur= masiv= care se desface n blocuri la uscare ?i devine im!ermeabil= !entru aer ?i a!= la u



A c=rui ameliorare este foarte dificil=. E#tinderea nera>ional= a urbani$=rii, a !latformelor indc=ilor de comunica>ie etc., !rin ocu!area unor terenuri ntinse, adesea dintre cele cu soluri foartedeosebit de favorabile !entru a%ricultura, sunt tot atCtea cau$e ale diminu=rii su!rafe>elor culticultivabile. Efectele nedorite asu!ra calit=>ii solului l au de?eurile ?i re$iduurile mena ere din industrie,?i a%ricultur=, care nsumea$= anual, !e !lan mondial, circa miliarde tone substan>e minermiliarde m4 de a!e industriale u$ate, 3 ) ))) ))) tone de !raf, () ))) ))) tone substan>e to#ice%a$oase, de ec>iile de la 4 miliarde ca!ete de animale etc.Probleme deosebite ridic= de?ere$iduurile solide, fiind unanim recunoscut fa!tul c= de%a area acestora, !e lCn%= substan>elefolosite n a%ricultur=, !re$int= cea mai im!ortant= surs= de !oluare a solului, inclusiv ocu!aresu!rafe>e nsemnate de terenuri. 'e e#em!lu B ntr-un an, ) ))) de oameni !roduc atCt %unoi caco!ere /a cu un strat %ros de m. Metalele %rele 7!lumb, cadmiu, mercur, crom, cu!ru, $inc, nic/el, arsen, seleniu etc8 !rovendiferite surse ?i a unse n sol, !e diferite c=i, se !ot acumula n sol, de unde trec n !lante cu ed=un=toare. "=r= ndoial=, !esticidele sunt ?i vor continua s= fie de un enorm s!ri in omului. Tore$olvarea unor !robleme !rivind mediul ncon ur=tor, !esticidele au creat altele de dimensiuninedeterminate. +onsecin>ele ne!rev=$ute ale folosiri !e durat= lun%= a unor !esticide au dus la a%rav= a diferitelor forme de viat :nele !robleme de !oluare a solului sunt le%ate ?i de folosirea n cantit=>i mari, an den%r=?=mintelor c/imice. Astfel, su!erfosfa>ii con>in o serie de im!urit=>i 7metale ?i metalocare, n ansamblu, constituie un risc !oten>ial foarte serios de !oluare a solului. & !roblem= s!ecridica n%r=?=mintele cu a$ot. Astfel, uneori, ca urmare a su!rafertili$=rii se constat= o acumulala nitra>i n unele !lante. & alt= form= de !oluare a solului, tot mai im!ortant= n $onele a%lomerate 7a?e$=ri umane, industrial= a animalelor etc8 o constituie !oluarea solului de c=tre a%en>ii biolo%ici dre!re$enta>i !rin microor%anismele !ato%ene eliminate de om ?i transmise acestuia n urma condirect cu solul contaminat ori a consumului de alimente ob>inute !e solul contaminat microor%anismele !ato%ene transmise omului !rin contactul direct cu solul contaminat de deanimalelor infectate ?i !rin microor%anismele !ato%ene %=site n stare natural= n sol. Interesul !entru !oluarea mediului a crescut foarte mult !entru ntrea%a !o!ula>ie a %lobinstitu>iilor ?i a or%ani$a>iilor diverse, unele !olivalente, altele cu caracter s!eciali$at, orientate !e !roblemele !olu=rii. "=r= sol nu e#ist= via>=. <olul format de-a lun%ul milioanelor de ani distrus de ero$iune n cCteva $ile. & treime din solul !lanetei este serios deteriorat, fa!t ce are confatale asu!ra naturii. Poluarea este evident= ?i n ca$ul solului care este cel de-al treilea factor imde mediu, ce trebuie !rote at la fel ca ?i a!a ?i aerul. Re$iduurile de tot felul care n-au fost evaca!e ?i aer aco!er= uscatul, ambian>a imediat= de via>a a oamenilor, tocmai n locurile a%lomerfiecare metru !=trat este intens ?i multi!lu solicitat, de%radea$= terenurile a%ricole tocmai acosunt mai fertile, urC>esc natura acolo unde este mai c=utat= !entru frumuse>ea ei.

Masuri de protectie a solului"

•

constructia unor $one de de!o$itare a %unoaielor • diminuarea ero$iunii solului !rin !lantarea arborilor9• folosirea udicioasa a in%rasamintelor,!esticidelor,!recum si a metodelor a%rote/nice care

s!oresc fertilitatea solurilor etc.• construirea de s!atii de e!urare a a!ei9• moderni$area %ro!ilor de %unoi9• ridicarea nivelului de securitate nucleara9• controlul !oluarii industriale si a substantelor c/imice utili$ate in !rocesele industriale9• mentinerea su!rafetelor im!adurite si utili$area lemnului !adurilor numai in limita a!robata

!rin le%e9•

combaterea ero$iunii solului9



• colectarea re$idurilor mena ere in reci!iente s!eciale,!e sortimente7sticla,metal,/artie,mater !lastic etc.8 si reciclarea acestora

Degradarea vegetatiei naturale

Despădurirea

Factorii despădurii:• +=utarea ob>inerii unui venit economic.• Im!osibilitatea oamenilor de a !l=ti ta#e statului !entru defri?area unui sector.

Ca consecinţă:• <-au intensificat !rocesele de erodare a solurilor9• <unt tot mai frecvente secetele9• <-au intensificat alunec=rile de terenuri, ce !roduc %rave !ierderi materiale economiei na>• A de%enerat starea masivelor forestiere9• A s=r=cit flora ?i fauna, s-a creat !ericolul dis!ari>iei unor s!ecii de animale ?i !lante.

$.Protec#ia aerului P=durea nu este numai un !eisa frumos. P=durile sunt un fel de !l=m ni ai !=m ntului, uria?e fde o#i%en. 6evoile de o#i%en cresc anual cu 0- * , iar !osibilit=>ile lui de !roducere scad, din diminu=rii su!rafe>elor de !=dure. Totodat=, !=durea obsoarbe dio#idul de carbon n !rofotosinte$ei, no#ele ?i %a$ele ce !oluea$= aerul, re>ine o mare cantitate de !raf din atmosfer=.an, /a de !=dure !urific= aerul de 2) tone de !raf, l ume$e?te ?i-l m!ros!=tea$= de ) ori mai bidec t un ba$in de a!= cu aceea?i su!rafa>=. <!a>iile ver$i diminuea$= !uternic $%omotele !roduse de ve/icule, ntre!rinderi industrialere!re$ent nd un adev=rat ecran acustic. Perdelele forestiere ?i %ru!ele de arbori dintre locuor=?ene?ti reduc $%omotul ! n= la )*.

%.Protec#ia apelor A!a ?i !=durea sunt indis!ensabile. Arborii din !=duri, cu r=d=cinile lor, re>in 0)* din !reci!itaatmosferice ?i ume$eala !rovenit= din to!irea $=!e$ilor, facilit nd infiltrarea tre!tat= a a!ei n sdiminu nd for>a !u/oaielor ce se scur% s!re albiile r urilor. P=rticelele solide de sol, bolova !ietrele aduse de toren>ii de a!= sunt re>inute de !=duri ?i nu a un% n ba$inele de a!=. @n fel !=durile le a!=r= de colmatare. P=durile din v=ile r urilor re>in o mare !arte din substan>ele !oluse scur% de !e terenurile a%ricole, ac>ion nd astfel, ca veritabile filtre biolo%ice. @n acest mostau la stra a !urit=>ii a!elor n ba$inele acvatice. Ele re%lea$= ?i re%imul /idrolo%ic alcur%=toare, !revenind substan>ial inunda>iile din tim!ul !loilor toren>iale ?i al to!irii $=!e$ilor.

&.Protec#ia solului P=durile contribuie la men>inerea s=n=t=>ii solului !rin reducerea ero$iunii lor. Ele o!resc vcare !ot s!ulbera stratul fertil de sol de la su!rafa>=9 r=d=cinile arborilor o!resc torentele de a!=, c m! desc/is s!al= cantit=>i enorme de sol ?i le de!un n v=i ?i ba$ine acvatice. Pic=turile de !loaiinterce!tate de frun$ele co!acilor ?i de litiera 7stratul format din frun$e uscate ?i alte resturi or%care aco!er= solul din !=dure8, mic?or nd n felul acesta vite$a a!ei !e versan>i, c t ?i !roceseva!orare a a!ei din sol. Astfel un /a de !=dure !oate nma%a$ina n sol, n !rimii s=i ) cm desu!rafa>=, o cantitate de a!ro#imativ 0 ) mJ de a!= 7ec/ivalentul a 0 mm !reci!ita>ii8.

'.Protec#ia "i ameliorarea climatică 'atorit= structurii, densit=>ii ?i dimensiunii arborilor, n interiorul !=durii se creea$= un c !ro!riu, cu nsu?irile deosebite de cele ale terenurilor %oale. @n !=dure tem!eraturile aerului sunt0D mai sc=$ute dec t !e teren desco!erit. Prin aceasta !=durea atenuea$= tem!eraturile e#cesivtim!ul verilor aride. Prin eva!orarea intensiv= a a!ei !rin frun$ele arborilor, !=durile men>



umiditate constant= a aerului, contribuind la re%larea re%imului !luvial. 'e aceea, n !o!or se sc= ,,!=durea atra%e !loaia . Acolo, unde sunt !=duri multe, li!sesc secetele distru%=toare.

(.Pădurea în slujba sănătă#ii "i recreării omului P=durea este i$vor de s=n=tate ?i lini?te. Toate ac>iunile !o$itive e#ercitate de !=dure mediului ncon ur=tor, st nd la stra a s=n=t=>ii acestuia, se reflect= n mod direct asu!ra s=oamenilor. Ansamblul condi>iilor favorabile vie>ii create n !=dure determin= ca frecven>a !ulse reduc= cu 0-2 !ulsa>iiK minut, s= se tind= s!re o!timi$area tensiunii arteriale ?i s= favori$e$e bun= dis!o$i>ie. Pentru bolnavii cu unele afec>iuni res!iratorii, !=durile de r=?inoase sau amer=?inoase ?i fa% din $onele montane sunt benefice. P=durea este cadrul cel mai !rielnic !entru a%?i turism. 'e aceea, ma oritatea sta>iunilor balneo-climatice sunt a?e$ate n s nul !=durii. Ea esl=ca? biolo%ic !entru un num=r mare de !lante medicinale. 6u e#ist= arbore ale c=rui com!onentfie, ntr-o form= sau alta, recoltate n sco!uri de alimenta>ie, medicinale, !entru e#tra%erea colorsau confec>ionarea obiectelor de arti$anat, a instrumentelor mu$icale etc. :n rol im!ortant ce r !=durilor este ?i cel de !rotec>ie a monumentelor istorice ?i de cultur= na>ional=. P=durile dl=ca?elor de cult de la +=!riana, r auca, 1a!ca, <a/arna, +=l=r=s=uca, !ova, ncu etc, suntdovad= n acest sens.

Măsuri de soluţionare"Promovarea unei !olitici forestiere, care s= >in= cont de recomand=rile forurilor interna>de s!ecialitate9Perfec>ionarea institu>iilor de %os!od=rire a !=durilor9E#tinderea su!rafe>elor silvice ! n= la cel !u>in 2-3 * din teritoriul re!ublicii. @n acest senfi necesar= m!=durirea tuturor sectoarelor cu soluri de%radate, im!ro!rii !entru a%riculturProtec>ia nu numai a unor !=duri re!re$entative, ci a ntre%ului masiv !=duros actual9Inter$icerea oric=rui ti! de e#!loat=ri forestiere9@m!=durirea $onelor limitrofe ale ba$inelor acvatice9

+om!letarea ?i modificarea le%isla>iei n domeniu, introducerii unor noi instrumente econofinanciare, te/nico-normative, !enale n ra!orturile dintre institu>iile silvice ?i !ersoanele fi?i uridice9Elaborarea ?i im!lementarea unui sistem !ermanent de eviden>= ?i monitorin% a !=durilor+rearea de f ?ii forestiere de !rotec>ie n c m!urile desc/ise ?i a s!a>iilor ver$i n centurbane9Inter$icerea v natului n s!a>iile forestiere9Moderni$area !re%=tirii !rofesionale a s!eciali?tilor n domeniul silviculturii, recicactualelor cadre9Printre or%ani$a>iile care se im!lic= n minimali$area efectelor e#!loat=rii forestiere se n"orest <te ards/i! +ouncil 7"<+8 N or%ani$a>ie non-!rofit care a fost nfiin>at= n Oreen!eace ?.a.

De ertificarea• Problema

'esertificarea este evidenta !e a!roa!e 3 * din su!rafata uscatului terestru si afectea$a !este )tari cu a!roa!e un miliard de locuitori, !e toate continentele, !a%ubele anuale fiind evaluate la 0miliarde de dolari, acest fenomen fiind denumit cancerul Pamantulu<u!rafata totala afectata de desertificare este de 4 ,0 milioane Qilometri3, ceea ce re!re$inta 35,4su!rafata uscatului. +ea mai mare !arte a terenurilor afectate de desertificare este locali$atinuturile semiaride, fiind considerata una dintre cele mai %rave !robleme de mediu !entru acest Teritoriile afectate de desertificare ocu!a 45* in Africa, 3 ,0* in America +entrala si de 6ord, res

fiind distribuit in Euro!a si Australia. &6: a declarat anul 3))5 dre!t Anul Interna>ional



'e?erturilor ?i 'e?ertificarii. 3))5 marc/ea$a ?i a )-a aniversare a +onven>iei &6: !entru+ombaterea 'e?ertificarii n statele care se confrunta cu !robleme serioase cau$ate de seceta ?ide?ertificare, n s!ecial n cele din Africa. +onven>ia a fost semnata de !ar>i, adica to>i me&6:. Lu!ta m!otriva saraciei n $onele uscate, !resu!une ca aceste !robleme sa fie luate considerare m!reuna. Acordul &6: !rivind Ecosistemul Olobal !reci$ea$a fa!tul ca este mai u?or !revii de?ertificarea decCt s-o nlaturi. Presiunea !o!ula>iei ?i !racticile ne!otrivite de e#!loataterenurilor sunt cau$ele de%radarii. :n mai bun mana%ement al culturilor, o mai buna aten>ie airi%a>iilor ?i strate%ii de asi%urare de locuri de munca n ramuri nea%ricole !entru locuitorii duscate, ar !utea fi solu>ii !entru re$olvarea acestei !robleme.

Consecinţele deşertificǎrii sunt:diminuarea !roduc>iei de /ran , reducerea !roductivit >ii solului ?i o sc dere a ca!acit >ide re%enerare a terenului9cre?terea inunda>iilor n $onele din avalul rCurilor, reducerea calit >ii a!ei, sedimentarrCuri ?i lacuri ?i colmatarea lacurilor de acumulare ?i a canalelor navi%abile9a%ravarea !roblemelor de s n tate datorate furtunilor de nisi! ?i !raf, n s!ecial a infec>ioculare, a dificult >ilor res!iratorii, a aler%iilor ?i a stress-ului9reducerea mi loacelor de trai, for>Cnd !o!ula>ia afectat s mi%re$e.

• Măsuri de soluţionare

Efectuarea unei ri%uroase e#!erti$e ecolo%ice a tuturor !roiectelor elaborateRidicarea nivelului de trai ?i a %radului de civili$a>ie al !o!ula>iei din mediul rural+onservarea ?i cre?terea num=rului de %r=dini !ublice mici, l=r%irea s!a>iilor ve$i !e !erimetrul ora?elor ?i satelor +onservarea si reconstruirea unor ecosisteme nationale im!ortantte, cum suntB lacurile,s!a>iile ml=?tinoase ?i mla?tinile, e#cluderea am!las=rii de!o$itilor de de?euri de oricenatur=

Degradarea lumii animale

'e%radarea lumii animale-actiune asu!ra lumii animale directa,!rin e#terminarea fi$ica acestora7vinatu8,cit si indirecta,!rin modificarea conditiilor de mediu,a /abitatelor.

Surse de de radare:

vinatul7nu des insa !racticat8.modificarea /abitatelor.e#tinderea su!rafetelor cultivate.constructii de obiecte 7bariere !entru animale8.e#!lotarea carierelor de !iatra,nisi! ar%ila. !oluarea a!ei,aerului,solului 7factorul antro!ic8.

!fectele de radarii:

diparitia unor pasari anumale rar intilnite in zona noastra,poate si in general. parasirea totala a acestui teritoriu sau chiar pierirea acestei specii in lipsa de conditiile dorite.lipsa hranei si a arialului de raspindire.bariere in calea lor de raspindire.

Protectia lumii animale" !rote area /abitatelor.incercrea de a inter$ice vinatul in $ona noastra,ar%umentind dis!aritia totala a unor s!eciisu!use vinatorii.



inter$icerea de constructii in $ona ras!indirii animale.sto!area e#!loatarii carierelor care nu daunea$a doar lumii animale insa s/i mediuluiincon urator.diminuarea !rocesului de !oluare si de contaminare a biosferei.inter$icerea circulatiei auto !e cim!ia de !e malul riului Raut 7$ona cu mai multe s!ecii deanimle,si /abitate s!ecific lor8.crearea /abitatelor,si !artici!area noastra la a!rovi$ionare cu /rana.

Cuprins:

Degradarea mediului natural. Masuri de protectie )efinitia degradarii mediului natural

Protectia mediului )efinitia protectiei mediului

Degradarea mediului aerianSursele de poluare a aerului

"mpactul poluării aerului asupra mediului Protecţia mediului aerian Masuri de protectie generale

Degradarea mediului acvatic Principalele materii poluante "i efectele acestora Principalele surse de poluare a apelor

a. Surse naturale de poluareb. Surse artificiale de poluare

A. *pe uzate

;. )epozite de de"euri sau reziduuri solide Masuri de protecti#e a mediului ac#atic

Degradarea solului "ntroducere Solul + generalită#i

Poluarea solului Masuri de protectie a solului

Degradarea vegetatiei naturaleDespădurirea actorii despăduri Măsuri de soluţionareDe ertificarea Problema Măsuri de soluţionare

Degradarea lumii animaleSurse de degradare

-fectele degradarii

Protectia lumii animale





Date post:	04-Jun-2018
Category:	Documents
Upload:	cudalb-alexandru
View:	237 times
Download:	0 times

Degradarea mediului natural. Masurile de protectie

Documents