7/28/2019 Degradarea Solului Si Masurile de Protectie

1/16

Jean Dorst afirma ca:Cea maipretioasa bogatie naturala este

fara ndoiala solul.

DEGRADAREASOLULUI SI MASURILE

DE PROTECTIE

7/28/2019 Degradarea Solului Si Masurile de Protectie

2/16

Cel mai bogat este cel care indrazneste sapriveasca fata viitorului Apreciind capacitatea de

autopurificare a solului siinsemnatatea acestuia pentruom si sanatatea populatiei,tatal medicinei, Hipocrat,

spunea: Sanatatea corporalasi sufleteasca a omuluidepinde de clima, starea apeisi calitatea solului. Implicit,ocrotirea si ameliorareasolului nu este mai putinactuala decit ocrotirea apei,aerului si altor factori naturalide importanta majora pentrusanatate.

7/28/2019 Degradarea Solului Si Masurile de Protectie

3/16

Solul este un corp natural,tridimensional situat la suprafatauscatului cu proprietati si functiispecifice, produs in timpuri geologiceprin actiunea factorilor climatici sibiotici asupra rocilor de la suprafatauscatului conditionati de relief siuneori de apa freatica la care seadauga tot mai mult si intensiv,actiunea omului.

In orice ecosistem solul are 2 functiiesentiale: depozitar si furnizor deelemente nutritive si apa; si recipientsi transformator de reziduri sideseuri; deci avandrolul de reglatoral ecosistemului si de purificator al

mediului inconjurator.Odata distrus, el nu se mai refacepentru ca nu se pot reproduceconditiile si istoria formarii luiformandu-se totusi un corp cu functiianalogice.

Prin utilizarea lui rationala el nu seepuizeaza ci este protejat si isisporeste fertilitatea.

Solul si vegetatia acopera scoartaterestra formand o unitateinseparabila-sistemul pedoecologicmondial.

Solul are mai multe functii:-principal mijloc de productievegetala;-sursa de elemente nutritive;-resursa energetica reinnoibila.

7/28/2019 Degradarea Solului Si Masurile de Protectie

4/16

Surse de poluare a solului:

Emisiiindustriale

Gaze deesapament

Mijloace detransport

Mase plastice

Utilizareanerationala a

ingrasamintelorsi pesticidelor

Ploile acide

Defrisareapadurilor

Agentiradioactivi

Poluarea

Poluarea soluluinseamn orice aciune

care producedereglarea funcionrii

normale a solului ca

mediu de via, ncadrul diferitelorecosisteme naturalesau create de om(antropice), dereglaremanifestat prin

degradarea fizic,

chimic, biologic a

solului, care afecteaznegativ fertilitatea sa,respectiv capacitateasa bio-productiv dinpunct de vederecalitativ i cantitativ.

7/28/2019 Degradarea Solului Si Masurile de Protectie

5/16

Efectelepoluarii

solului:

dereglrifizice

dereglrichimice

-dereglribiologice

7/28/2019 Degradarea Solului Si Masurile de Protectie

6/16

Fondul funiciar al Moldovei

n Republica Moldovasolurile sunt principalabogatie naturala, carese exprima prinfertilitatea sidiversitatea lor

Valoarea unui hectar de

pamnt agricol aRepublicii Moldovaexprimata n bani esteuna dintre cele mai naltedin Europa. SolurileMoldovei dupa calitatealor pot fi comparate cu

cele mai bogate soluridin lume, ca exeplu,solurile din regiuneaCrasnodar (Rusia) siCalifornia (SUA).

7/28/2019 Degradarea Solului Si Masurile de Protectie

7/16

Compozitia solului

Conform acad. A.Ursu nstratul de 100 cm solurilenoastre contin de la 150 pnala 700 tone de humus lahectar. n nvelisul de sol secontin (aproximativ): 1

miliard de tone de humus, 60milioane tone de fosfor; 50milioane tone de azot; 700milioane tone de potasiu sicantitati considerabile de alteelemente necesare pentruplante.

7/28/2019 Degradarea Solului Si Masurile de Protectie

8/16

Utilizarea resurselor de sol n RepublicaMoldova este unul din factorii decisivi pentrueconomia nationala.

Starea actuala a fertilitatii efective a soluriloreste nesatisfacatoare, iar pe cca 10% dinterenurile agricole critica. Deformareaasolamentelor (majorarea cotei culturilorprasitoare si micsorarea suprafetei ocupate cu

culturi leguminoase), micsorarea volumului dengrasaminte organice de 20-30 or i, celorminerale de 15-20 ori, au condus la formareaunui bilant profund negativ al humusului sielementelor biofile n soluri si la degradareabiologica a lor.

n anul 2002 n mediu s -au ncorpor at n solcirca 200 kg/ha gunoi de grajd, cantitateaoptima fiind de 10 t/ha. Suprafata ierburilorperene n ultimii 12-15 ani s-a micsorat de la 180-200 mii ha pna la 45-50 mii ha. Ca rezultatbilantul humusului este negativ minus 0,6 0,8 t/ha. Pierderile anuale de humus prineroziune constituie circa 600 mii tone, sau 0,3t/ha.

Actualmente din elementele nutritive n primminim este azotul, care limiteaza obtinerearecoltelor nalte de calitate superioara. n anul2003 nivelului optim de rezerve a azotului

mineral (N-NO 3 ) n sol (110-140 kg/ha)corespundeau numai 2-5% din teritoriilecercetate.

A doilea element dupa importanta nutritivaeste fosforul. Continutul de fosfor mobil nsolurile noastre constituie 1,8-2,1 mg/100 g desol si se afla la granita ntre gradatiile scazut simoderat. Regimul potasiului a treilea elementnutritiv este favorabil obtinerii recoltelor naltepe 90% din terenurile agricole.

7/28/2019 Degradarea Solului Si Masurile de Protectie

9/16

Solurile or.Balti

Pe teritoriul municipiului Baltipredomin solurile cernoziomice

tipice moderat humifere. npartea dreapt a Rutului, ncartierul Slobozia, se ntlnesccernoziomurile tipice slabhumifere. Acestea suntcernozimurile cele mai fertile. Auo grosime de peste 1 m,culoarea aproape neagr,structur grunoas i

hidrostabil. Pe versani stratulde sol este doar de civa zecide cm i de multe ori esteafectat de eroziune eolian i, nspecial, pluvial. La nivel demunicipiu 623 ha sunt erodate.n luncile rurilor s-au formatsolurile aluviale. Aceste solurisunt salinizate i mltinoase. Obun parte din suprafaasolurilor fertile a fost destinatconstruciilor cartierelor locativei ntreprinderilor, de aceeavalorificarea acestora esteminim. Din suprafaa total aoraului de 4143 ha, numai 117ha au utilizare agricol.

P i d d ii l il t li d i hi b i f d d di

7/28/2019 Degradarea Solului Si Masurile de Protectie

10/16

Solutii de remedierePrevenirea degradarii solurilor se poate realiza doar prin schimbari profunde de ordinspiritual, de comportare si gospodarire a populatiei. Pentru reanimarea agriculturii,redresarea situatiei in utilizarea fondului funciar si protectia resurselor naturale suntnecesare actiuni de perfectionare a sistemului de lucrare a solului.

Solutii:

efectuarea de lucrari agricole cu utilaje si masini, de asolamente;

utilizarea unor procedee agricole cu impact redus asupra mediului;

practicarea unei agriculturi organice;

elaborarea unui proiect de lege privind conservarea solului, dupa modelul tarilor

europene; aplicarea mecanismelor economice de prevenire a degradarii solului;

perfectionarea actelor normative n vigoare privind obligatiile persoanelor careefectueaza lucrari ce conduc la degradarea stratului fertil al solului, cu definirea clara aresponsabilitatilor pentru restabilirea fertilitatii lui;

elaborarea unei harti nationale a terenurilor degradate;

stimularea restabilirii fsiilor forestiere de protectie si aplicarii de masuriantieroziune;

reglementarea exploatarii pasunilor;

reglementarea exploatarii padurilor;

intensificarea eforturilor de rempadurire;

optimizarea modului de ocupare a terenurilor;

revenirea la practica de rotatie a culturilor .

utilizarea si ncorporarea n sol a 6-7 mln t ngrasaminte organice;

majorarea cotei culturilor leguminoase n asolamentele de cmp pna la 20-25% cuacumularea n sol n mediu a 30-35 kg/ha azot;

aplicarea sistemului optim de ngrasaminte minerale de 236 mii t substanta activa,inclusiv circa 100 mii t azot, 91 mii t fosfor si 45 mii t potasiu

depozitarea deeurilor n locuri amenajate i pe categorii. Deeurile textile, din hrtie,metal sau sticl pot fi reciclate

olosirea unor filtre speciale pentru reinerea gazelor toxice i pentru purificareaapelor

construirea unor vehicule ct mai puin poluante

mrirea spaiilor verzi

crearea unor parcuri i rezervaii naturale pentru protejarea speciilor de plante ianimale pe cale de dispariie

amenajarea unor gropi de gunoi ecologice

7/28/2019 Degradarea Solului Si Masurile de Protectie

11/16

Procentajul cantitatii de ingrasaminte:

7/28/2019 Degradarea Solului Si Masurile de Protectie

12/16

7/28/2019 Degradarea Solului Si Masurile de Protectie

13/16

7/28/2019 Degradarea Solului Si Masurile de Protectie

14/16

MEDIU

POLUARE FIZICA, CHIMICA,

BIOLOGICAINFLUENTE POZITIVE

FACTORI PATOGENI FACTORI SANOGENI

EFECTE

ACUTE

EFECTE

CRONICE

CAPACITATEA DE

ADAPTARE A

ORGANISMULUI

ACTIUNEA ASUPRA

DESCENDENTILOR

INCARCAREA

ORGANISMULUI

influenta mediuluiasupra sanatatii

umane

7/28/2019 Degradarea Solului Si Masurile de Protectie

15/16

Trebuie s acionm mpreun, rapid icu seriozitate, pentru c trecereatimpului este ireversibil, iar greelile,mai ales n domeniul mediului

nconjurtor, nu sunt acceptate.Nu este de ajuns s vism, s nedorim, ci trebuie s ne implicm i sacionm pentru ca apoi s ne

bucurm mpreun de un viitor maiverde.

Concluzie

7/28/2019 Degradarea Solului Si Masurile de Protectie

16/16

Mun.Balti, Moldova29.03.2013

Stimati consilieri publici locali,Actualmente, o problema stringent de rezonan naional i local este starea deplorabil a solurilor din RepublicaMoldova. Datorit faptului c respectivul element biogeografic constituie principala bogie a rii este absolutindispensabil luarea unor msuri de protecie, de prevenire a polurii solului i de remediere a strii poluate existente.

Noi, elevii clasei a 12-a A a Liceului Teoretic Miai Eminescu, fiind preocupai de protecia mediului i de asigurarea unuiviitor prosper localitii noastre venim cu un set de propuneri ce vizeaz mbuntirea mediului n municipiul Bli,ndeosebi ameliorarea strii solului.

Graie faptului c exist o gam larg de factori ce contribuie la degradarea este esenial luarea unor msuri propriifactorilor ce acioneaz asupra distrugerii mediului. Deosebim factori naturali ca eroziunile i alunecrile, ct i sociali : caactivitile economice promovate intensiv, procesele de dehumificare ,de salinizare si de inmlastinirea a solurilor.

Degradarea solului poate fi remediat i prevenit implemetnd soluiile cear contrabalansa factorii distructiv, printre acest esoluii numrndu-se urmtoarele:

*includerea in asolament a plantelor amelioratoare*cresterea continutului de materie organica (humus)*controlul strict privind aplicarea ingrasamintelor

*lucrarea solului numai in conditii de umeditate optima si evitarea araturilor prea adinci*instituirea unui sistem de monitorizare a calitatii solului, ndeosebi in zonele afectate de activitatea umana

*Reducerea numrului pesticidelor utilizate n agricultur

*Tratarea solului cu fertilizatori, suplimete nutritive i ngrminte organice*Organizarea unor aciuni de colectare a deeurilor

*Ridicarea nivelului de cultur al societii promovnd aciuni ce ar ateniona cetenii despre impactul negative pe care l are distrugerea mediului pedologic asupra vieii lor

Sperm c soluiile de mbuntire a mediului nconjurtor vor putea fi implementate, fapt ce va duce la un viitorcaracterizat de un mediu ambiant nepoluat i ngrijit.

Multumim anticipat