DEFINIŢIE ARTROZA

8/16/2019 DEFINIŢIE ARTROZA

1/29

DEFINIŢIE ARTROZA

Artroza este o boala cronică caracterizată clinic prin durere, impotenţă funcţionalăcu reducerea dureroasă a mişcărilor, având ca substrat anatomopatologic

distrugerea cartilajului, cu apariţia de osteofite, chiste şi geode în os cu dispariţiainterliniului articular; radiologic prin modificări de structură la nivelul interliniuluiarticular şi la nivelul extremităţilor osoase ce concură la realizarea articulaţiei;

biologic negativitatea testelor inflamaţie !"#, proteina $ reactivă, fibrinogen%&

'oala face parte din grupa reumatismelor degenerative şi poate fi întâlnită înliteratură şi sub alte denumiri ca ( osteoartrită sau artrită hipertrofică&

INCIDENŢĂ ARTROZA

Artroza este o afecţiune întâlnită practic la toate vertebratele inclusiv la celeacvatice%&)a specia umană este foarte frecvent întâlnita şi este poate starea morbidă cea maifrecventă pentru majoritatea populaţiei de vârstă medie sau înaintată& "emneradiologice de artroză au fost atestate la peste *+ din persoanele cuprinse între --şi ./ de ani, în timp ce după -+ de ani, 00 dintre femei şi 1- dintre bărbaţi

acuză simptome artrozice dar semne radiologice de artroză în cel puţin oarticulaţie% au fost identificare şi la persoanele tinere&

Articulaţiile mai frecvent afectate la populaţia peste -+ ani sunt (

• Articulaţiile mici ale mâinilor şi picioarelor interfalangiene distale aledegetelor mâinii, trapezo2metacarpiană a policelui şi metatarso2falangiană ahalucelui;

• articulaţiile coloanei verebrale spondiloza sau spondilartroza %;

• articulaţiile coxofemurale;

• articulaţiile genunchilor(

o compartimentul femuro2tibial /- 3 -+;


2/29

o compartimentul femuro2patelar 4- 3/+;

o ambele compartimente ( femuro2patelo2tibial 1- 30+;

$el mai puţin afectate sunt articulaţiile cotului şi gleznei&

CLASIFICAREA ARTROZELOR

$ea mai utilizată clasificare a diverselor forme de artroză este CLASIFICAREACLINICĂ PE BAZA ETIOLOGIEI PREDOMINANTE DETERMINABILE după#arrison%&

5e baza acestui criteriu se disting două grupe principale de artroze( A. ARTROZELE PRIMARE 6n formele primare nu este posibilă identificarea unui mecanism etiopatogenicspecific& Aceste forme ar fi expresia unui defect intrinsec constituţional% alcartilajului articular, probabil de natură metabolică, condiţionat genetic&6n această categorie sunt incluse artrozele de cauză nedeterminată&6n funcţie de localizare se disting(

FORME LOCALIZATE

7opografic, procesul artrozic afectează predominent următoarele articulaţii(

• artroza mâinilor(

o artroza interfalangiană;

o artroza carpo2metacarpiană a policelui;

• artroza piciorului(

o artroza articulaţiei metatarso2falangiene a halucelui;

o artroza articulaţiei talo2calcaneene;

o artroza articulaţiei medio2tarsiene;


3/29

• artroza articulaţiei genunchiului gonartroza cu afectarea sectoarelor(

o femuro2tibial compartimentul medial, lateral sau ambele%;

o femuro2patelar;

o ambelor sectoare;

• artroza articulaţiei şoldului coxartroza% 3 forme(

o excentrice superioare%;

o concentrice axial, medial%;

o difuze;

• artrozele coloanei vertebrale cervicale,dorsale şi lombare%;

• artroze cu alte localizări(

o articulaţia temporo2mandibulară;

o articulaţia sterno2claviculară;

o articulaţia acromio2claviculară;

o articulaţia scapulo2humerală;

o articulatia cotului;

o articulaţia radiocarpiană;

o articulaţia costo2vertebrală;

o articulaţia gleznei;

o articulaţia sacro2iliacă;

FORMELE GENERALIZATE 2 cuprind trei sau mai multe forme localizate8elgren29oore%&


4/29

B . ARTROZELE SECUNDARE 6n formele secundare este evident raportul de dependenţă cu condiţiile sau stărilemorbide care au favorizat iniţierea procesului degenerativ la anumite niveluri&6n acest grup sunt incluse (

a. artroze secundare traumatismelor acute i cronice!

• artroze secundare traumatismelor acute(

o fracturi;

o luxaţii habituale;

o

leziuni meniscale;o hemartroză;

o sinovite posttraumatice;

• artroze secundare suprasolicitării articulare datorate(

o displaziilor articulare;

o subluxaţiilor articulare;

o instabilităţii articulare;

o "i#eracti$it%&ii #ro'esionale sau s#orti$e(

o încărcării articulare de tip ponderal;

o deformări în valg sau var;

o inegalitatea membrelor inferioare;

). artrozele secundare de'orm%rilor con*enitale sau do)+ndite ale ca#etelorosoase!

• luxaţia congenitală şold%;


5/29

• osteocondroza;

• osteocondrite disecante;

•

osteonecroze inclusiv maladia )egg2$alve25erthes%;c. artrozele meta)olice!

6n aceste forme degenerescenţa cartilajului articular este datorată unei tulburărimetabolice&:orme de artroze dismetabolice(

• artroza ocronotică 3 depunerea pigmentului chininic în cartilaj consecutiv

unui defect autosomal2recesiv a enzimei oxidative a acidului homogentinic%induce o degenerescenţă precoce a cartilajului articular;

• artroze microcristaline(

o artroza urică 3 depunerea cristalelor de urat monosodic în cartilajularticular;

o artroza condrocalcinozică 3 depunerea cristalelor de pirofosfat decalciu în cartilajul articular;

• boala ilson;

d. artrozele endocrine!

• acromegalia 3 osteopatie consecutivă unei producţii excesive de hormon decreştere, are aspect similar artrozei;

• diabetul zaharat 3 prin producerea artropatiei de tip neurogen şi probabil prininterferarea metabolismului glucidic şi sintezei de glicozaminoglicani;

• hiperparatiroidismul;

• hipotiroidismul;


6/29

• obezitatea;

e. artroze secundare artritelor!

• artrite bacteriene;

• artrite reumatismale(

o poliartrita reumatoidă;

o spondilita anchilopoetică;

o artropatia psoriazică;

'. artroze secundare altor a'ec&iuni!

• boli neurologice sau tulburări nervoase hipoestezie sau anestezie, tulburăride sensibilitate profundă%;

• tulburări circulatorii(

o insuficienţa veno2limfatică;

o arteriopatiile;

• endemice 8ashin2'ec< %;

• degerături;

• hemoglobinopatii&

ETIO,ATO-ENIA ARTROZELOR

. ETIOLO-IA ARTROZELOR/. AS,ECTE ,ATO-ENICE 0N ARTROZE

. ETIOLO-IA ARTROZELOR 5rezenţa artrozei poate fi rezultatul unei serii numeroase de factori, în parte deordin general, în parte de ordin local, motiv pentru care fiecare artroză trebuie


7/29

considerată din perspectivă multifactorială&!ârsta debutului, sediul, difuziunea şi evoluţia tabloului clinic artrozic depinde deinteracţiunea unei numeroase serii de factori, care favorizează apariţia artrozei fie

prin ruinarea eficienţei biologice a cartilajului articular, fie printr2o suprasolicitarefuncţională a articulaţiei&"e pot distinge factori sistemici cu repercursiuni asupra majorităţii articulaţiilor organismului şi factori locali cu repercursiuni asupra uneia sau numai câtorvaarticulaţii&

FACTORII SISTE1ICI2+rsta& =ncidenţa manifestărilor artrozice creşte în raport cu vărsta, datorităleziunilor mecanice şi eventualelor perturbări biochimice produse în timp, ceaccentuează probabilitatea apariţiei manifestărilor artrozice evolutive constituenţiişi proprietăţile biologice ale cartilajului articular nu se modifică substanţial cu

înaintarea în vârstă%&>pinia prevalentă este că artroza este expresia mai mult a unei patologii asenescenţei decăt a senescenţei ca atare&Factorii *enetici& 5entru unele forme de artroză a fost evidenţiată o influenţăgenetică mai mult sau mai puţin importantă&"unt dependente genetic anumite condiţii morbide ca luxaţia congenitală aşoldului sau ocronoza% care favorizează apariţia artrozei secundare&Se3ul& =nfluenţa sexului asupra aparţiei şi dezvoltării diverselor forme de artroză edificil de stabilit, deşi există diferenţe vizibile ale incidenţei şi gravităţii pentru

anumite forme de artroză la cele două sexe&"unt incriminate(

• diferenţele cromozomilor sexuali %;

• diferenţele hormonale;

• diversele tipuri de solicitări, obiceiuri sau chiar încălţăminte;

• climacteriul la femei % 3 datorită perioadei de vulnerabilitate şi mai ales

prin reducerea pragului de răspuns la durere;

Factorii $asculari 3 modificări ale circulaţiei arteriale şi?sau venoase& 7ulburărilecirculatorii ar putea fi responsabile de apariţia şi agravarea unor forme particularede artroză, de exemplu(


8/29

• maladia 8ashin2'ec< 2 artropatia degenerativă a articulaţiilor interfalangieneşi a pumnului datorată tulburărilor circulatorii prin conact cu făinacontaminată cu :usaria sporotrichiella în ţările @xtremului >rient %&

•

artroza genunchiului este favorizată de alterările circuitului venos, printulburări trofice ce afectează toate ţesuturile membrelor inferioare&

O)ezitatea& @ste frecvent întâlnită asocierea obezitate 3 artroză&>bezitatea are o influenţă negativă asupra articulaţiilor datorită supraîncărcăriifuncţionale a articulaţiilor portante în particular a genunchiului% &ar obezitatea este frecvent asociată şi cu alte condiţii morbide diabet zaharat,dislipidemii% ce favorizează dezvoltarea proceselor degenerative articulare&

Factorii endocrini!

• în acromegalie este frecventă o osteopatie cu aspect similar artrozei;

• în hipotiroidismul primitiv şi secundar sunt frecvente manifestările artrozice prin tulburări ale metabolismului cartilajului;

• diabetul zaharat 3 admiţând repercursiunea perturbărilor metabolismuluiglucidic la nivelul cartilajului articular sinteza de glicozaminoglicani% dar şi

producerea artropatiei de tip neurogen&Factorii meta)olici!

• ocronoza 2 defect cu transmitere autozomal2recesivă a enzimei oxidative aacidului homogentinic, urmat de acumularea în cartilaj a produşilor săi demetabolism 3 cauza depunerii sărurilor de calciu şi a proceselor regresive;

• în hiperuricemie gută % 3 depunerea cristalelor de urat monosodic;

• în condrocalcinoză 3 depunerea microcristalelor de pirofosfat de calciu încartilajul articular favorizează procesele degenerative; în ultimele douăcazuri fiind asociate şi reacţii inflamatorii caracteristice;

• dismetabolismele lipidice hipercolesterolemia, hiperlipoproteinemia dediverse tipuri% pot de asemenea favoriza apariţia manifestărilor artrozice&


9/29

Factorii climatici& $ontrar opiniei curente, factorii climatici nu pot determinamodificări de natură artrozică dar pot favoriza exprimarea clinică a simptomelor artrozice frigul şi umiditatea crescută%& $lima caldă şi uscată are o influenţă

benefică asupra artrozelor&

FACTORII LOCALIBtilizarea articulaţiilor este o condiţie subînţeleasă pentru dezvoltarea procesuluiartrozic& 7otuşi o activitate moderată şi continuă este utilă menţinerii troficităţii şilubrefierii articulare cartilajul articular tinde să se atrofieze în articulaţiilemembrelor imobilizate timp îndelungat%&:actorii locali incriminaţi în procesul artrozic sunt(

Su#rasolicitarea 'unc&ional%@xistă numeroase tablouri artrozice corelate cu anumite condiţii, acti$it%&i

#re'esionale sau s#orti$e(

• artroza mâinilor la culegătorii de bumbac;

• artroza cotului la lucrătorii ce utilizează instrumente vibratorii;

• artroza !ez"ei !a fot#a!i$ti%

• artroza consecutiv încărcării articulare de tip ponderal obezitatea%;

1odi'icarea ar"itecturii articulare$hiar în absenţa suprasolicitării, procesul artrozic ar putea fi favorizat demodificarea arhitecturii articulare& Aceasta implică distribuţia inegală a sarcinii pesuprafeţele articulare cu supraîncărcarea funcţională a unor arii limitate care se vor uza precoce&Alterările arhitecturii articulare pot fi con*enitale sau do)+ndite.6n alterările congenitale este inclusă, de exemplu displazia congenitală a şolduluiresponsabilă în mare parte de producerea coxartrozei&Alter%rile do)+ndite ale arhitecturii articulare sunt întâlnite în corelaţie cu variate

procese patologice cu implicare osoasă, cartilaginoasă sau sinovială care pot aveadrept consecinţă deformarea articulară determinând incongruenţa suprafeţelor articulare&Acestea pot fi(

• de natură traumatică(


10/29

o fracturile în special cele cu traiect intraarticular%;

o luxaţiile;

o leziunile meniscale;

o hemartrozele sau sinovitele posttraumatice;

• de natură infecţioasă specifică sau nespecifică(

o osteomielita;

o artrite infecţioase;

•

de natură distrofică(

o osteocondroze;

o anomalii de dezvoltare;

• vasculară 3 osteonecroza aseptică;

• de natură reumatică(

o poliartrita reumatoidă;

o spondilita anchilopoetică;

o artropatia psoriazică&

1odi'ic%rile dinamicii articulare6n anumite cazuri, deşi arhitectura articulaţiei este normală, există totuşi condiţiiresponsabile de alterările dinamicii articulare, de exemplu(

• subluxaţia recidivantă a rotulei;

• instabilitatea articulară prin laxitate ligamentară&

Aceste condiţii implică suprasolicitări funcţionale în arii limitate ale cartilajuluiarticular, favorizând apariţia modificărilor de natură artrozică&


11/29

FACTORI SISTE1ICI FACTORI LOCALI

"enescenţa@reditatea"exul:actori vasculari>bezitatea:actori endocrini:actori dismetabolici:actori climatici

• "uprasolicitarea funcţională

• Alterări arhitecturale articulare(

a&congenitale b&dobândite traumatice, infecţioase,distrofice, vasculare, reumatice%;

• Alterări ale dinamicii articulare

FACTORI POTENŢIAL RESPONSABILI DE INSTAURAREA ŞI/SAU AGRAVAREA LEZIUNILOR ARTROZICE

/. AS,ECTE ,ATO-ENICE 0N ARTROZE

Principall !cani"! i!plica# $n pr%c"&l ar#r%'ic "&n#(

A&egradarea matricei cartilaginoase prin acţiunea enzimelor care acţionează prevalent în sens proteolitic asupra constituenţilor 2 proteoglicani şi colagen&@nzimele proteolitice sunt de origine condrocitară catepsinele%, polimorfonuclearăcatepsina şi elastaze% şi din celulele membranei sinoviale colagenaze şimetaloproteinaze%&

'&egradarea cartilajului în artroze este un proces foarte complex încă incompletelucidat& 5rincipalul rol în degradarea matricei cartilaginoase îl au condrocitele lacare este perturbat echilibrul dintre activitatea anabolică şi activitatea catabolică cu

depleţia consecutivă de proteoglicani şi slăbirea tramei fibrilareteoria :reeman 3metabolismul proteoglicanilor este mai intens decât cel al colagenului şi decirezistenţa acestora este mai mică la cicluri de uzură asemănătoare, rezultânddepleţia proteoglicanilor%&

$&Alterările biochimice ale cartilajului articular, indiferent de cauzele şimodalitatea de apariţie, implică modificarea proprietăţilor sale mecanice 3 în


12/29

special determină diminuarea acţiunii de amortizare a solicitărilor mecanice la careeste supus osul subcondral&Acest lucru se întâmplă în ariile supuse solicitărilor, cu consecinţe asupra osuluisubcondral care va evolua către un proces de condensare sau scleroză, având carezultat creşterea rezistenţei sale în prejudiciul elasticităţii&$artilajul articular se va afla între osul subcondral de duritate crescută şisolicitările mecanice, situaţie care accelerează distrucţia cartilajului în ariileinteresate, determinând diminuarea capacităţii de distribuire a solicitărilor, cucreşterea sarcinilor pe cartilajul învecinat şi progresiunea procesului chiar în ariileiniţial neportante&

& $ontribuţia reacţiei inflamatorii a sinovialei&ezagregarea cartilajului articular implică eliberarea în cavitarea articulară defragmente şi detritusuri celulare care provoacă o reacţie inflamatorie din partea

membranei sinoviale& "inovita contribuie la rândul său la evoluţia procesuluiartrozic prin enzimele proteolitice şi mediatorii catabolinele% care reaprind

procesele inflamatorii şi degenerative articulare&

@& 5roceselor regresive ale cartilajului articular li se opun tentative de reparare prinaşa2numita Cmodulare condroblastică D a condrocitelor& 7entativa de reparare acartilajului degenerat în condiţiile regimului crescut de stress articular este frecventdestinată eşecului; în asemenea cazuri se asistă la progresiunea leziunilor articulare

până la completa dezorganizare structurală şi anularea funcţiilor articulaţiei

interesate de boala artrozică&ARTROZA 4 ANATO1IE ,ATOLO-ICA

LEZI5NI ALE CARTILA65L5I ARTIC5LAR LEZI5NI OSOASELEZI5NI ALE 1E17RANEI CA,S5LO 8 SINO2IALE

LEZI5NI ALE CARTILA65L5I ARTIC5LAR

egenerarea cartilajului articular se manifestă macroscopic prin apariţia dediscontinuităţi care alterează netezimea caracteristică& )a nivel microscopic se

http://www.pansportmedical.ro/recuperare/artroza/anatomie_patologica_artroze.html#cartilajhttp://www.pansportmedical.ro/recuperare/artroza/anatomie_patologica_artroze.html#oshttp://www.pansportmedical.ro/recuperare/artroza/anatomie_patologica_artroze.html#membranahttp://www.pansportmedical.ro/recuperare/artroza/anatomie_patologica_artroze.html#oshttp://www.pansportmedical.ro/recuperare/artroza/anatomie_patologica_artroze.html#membranahttp://www.pansportmedical.ro/recuperare/artroza/anatomie_patologica_artroze.html#cartilaj


13/29

evidenţiază compromiterea progresivă a arhitecturii tridimensionale a cartilajului, putând apare în consecinţă fisuri, eroziuni sau ulceraţii prin fibrilarea straturilor superficiale&

"ubstratul lezional este reprezentat de(

A. Lezi&"i!e i"'o!&ti'e precoce a!e carti!a(&!&i artic&!ar.6naintea apariţiei modificărilor microscopice evidente au fost identificate alterăriregresive la nivel biochimic şi ultrastructural constând din(

• depleţia de proteoglicani ce determină depresia substanţei fundamentale;

• necroza celulelor din straturile superficiale ale cartilajului&

Aceste alterări determină apariţia de neregularităţi în structură, mici fisurireprezentând soluţii de continuitate primare&

B. Pro!iferarea reacti'ă $i acti'area )eta#i!ică a co"*rocite!or"oluţiile de continuitate primare determină proliferarea condrocitară, acompaniatăşi de o activare metabolică ce se traduce printr2o sinteză mai intensă de

proteoglicani decât de colagen, diferiţi însă de constituenţii normali ai cartilajuluiglicozaminoglican de tip juvenil%&

C. Li)itarea posi#i!ită+i!or reparatorii a!e carti!a(&!&i artic&!ar 5osibilităţile de refacere ale cartilajului articular sunt limitate în pofidafenomenelor proliferative şi reactive condrocitare deoarece leziunile primare vor determina o incongruenţă a suprafeţelor având ca rezultat compromiterea

progresivă a arhitecturii straturilor din ce în ce mai profunde ale ţesutuluicartilaginos&Acesta este motivul pentru care în majoritatea cazurilor procesul artrozic aretendinţă progresiv evolutivă, putând evolua până la dispariţia cartilajului deacoperire cu expunerea osului subiacent în ariile de maximă solicitare&

LEZI5NI OSOASE

Eeacţiile osului au caracteristici diferite în funcţie de regimul de solicitare existentşi regiunile solicitate şi constau în remodelarea trabeculară a osului subcondralconsecutiv alterărilor cartilajului articular, cu compromiterea proprietăţii sale de


14/29

amortizare&

A . Lezi&"i!e zo"e!or s&p&se so!icitări!or s&"t,

• osteocondensarea 3 în zonele expuse la încărcare trabeculele osuluisubcondral cresc în grosime, devin mai dense, dând naştere fenomenelor deosteocondensare;

• eburneizarea 3 în leziunile mai avansate, unde cartilajul este complet uzat,osul apare foarte compact, de culoarea fildeşului CeburneoD în italianăînseamnă fildeş % asumându2şi rolul de suprafaţă articulară;

• microfracturarea 3 distribuţia inadecvată a sarcinilor poate determinamicrofracturi ale trabeculelor suprasolicitate determinând deformarea

capetelor articulare, apariţia tulburărilor circulatorii sectoriale cu fenomeneconsecutive de necroză şi reabsorbţie osoasă;

• formarea de pseudochiste geode% 3 consecutiv fenomenelor de necroză şireabsorbţie osoasă, sunt cavităţi unice sau multiple, de dimensiuni variatepână la 1 cm diametru% ai căror pereţi sunt constituiţi din trabecule osoaseîngroşate conţinând frecvent ţesut fibros sau fibrocartilaginos sau mai rar lichid sinovial când comunică cu cavitatea articulară%&

B . Lezi&"i a!e zo"e!or "ee-p&se "cărcări!or / so!icitări!or 0

6n zonele neexpuse solicitărilor apare un proces de neoformare osteocartilaginoasădeterminând formarea osteofitelor marginale formaţiuni osteocondrofitozice%,fenomen interpretat fie ca o tentativă de reconstruire a congruenţei articulare fie carăspuns la solicitările anormale generate de mecanica perturbată a articulaţieiartrozice&

LEZI5NI ALE 1E17RANEI CA,S5LO4SINO2IALE

@liberarea în cavitatea articulară a materialului degenerat de provenienţăcartilaginoasă sau osoasă constituie pentru sinoviocite o stimulare determinândcreşterea numărului acestora şi activarea în special a activităţii fagocitare cuurmătoarele consecinţe(

• pluristratificarea stratului intimal , multiplicarea vilozităţilor sinovialecu posibilităţi evolutive(


15/29


16/29

urerea constituie în general semnul cel mai precoce şi mai important al interesăriiartrozice a unei articulaţii&6n fazele iniţiale ale bolii artrozice este în general de intensitate redusă şiinconstantă, comportându2se ca o durere de tip mecanic adică în relaţie directă cuutilizarea articulaţiei& )a început durerea poate apare doar cu ocazia eforturilorintense şi prelungite în timp, eforturile care declanşază durerea devin din ce în cemai mici% şi poate să se atenueze prin repausul articulaţiei&6n formele grave durerea poate fi subcontinuă sau continuă persistând chiar întimpul repausului sau pe durata nopţii&$um cartilajul este lipsit de terminaţii nervoase, durerea articulară din artroze areca sediu membrana capsulo2sinovială şi osul subcondral&urerea nocturnă prezentă în formele grave de artroză este corelată cu o pronunţatăinflamaţie sinovială sau cu modificări vasculare ale osului subcondral&urerea poate apare şi ca o consecinţă a contracturii musculare&

:enomenele dureroase , ca în multe alte boli reumatice, este influenţată denumeroşi factori secundari în principal de cei de origine climatică 2 frigul şiumezeala pot accentua durerea2, endocrină sau psihologică%&

Redoarea articular% du#% imo)ilizare

@ste şi aceasta o caracteristică a mai multor afecţiuni reumatice dar are în general odurată mult mai scurtă rigiditatea matinală din artrita reumatoidă poate persistachiar ore%&upă repausul nocturn sau după imobilizarea pe o anumită perioadă de timp,

articulaţia interesată prezintă o incapacitate certă de reluare a mobilităţii saleobişnuite care dispare în general după câteva minute 1+ 3 1- minute% de exerciţiuC încălzirea articulaţiei D%&

Limitarea mic%rilor articulare

6n articulaţiile interesate de procesul artrozic se observă o tendinţă de reducere aexcursiei mişcărilor caracteristice&)imitarea mişcărilor articulare din artroze se instalează gradat, limitarea afecteazăîn general puţine mişcări şi numai în cazurile grave evoluează progresiv până la

blocarea completă articulară&Această limitare este în strânsă corelaţie cu un mecanism antalgic şi cu fenomenelede contractură2retractură musculară, dar şi cu alterările arhitecturii articulare şi prinstructuri intraarticulare corpi străini, meniscuri etc&% ce pot determina blocajularticular&


17/29

De'orm%rile articulare

5rocesul artrozic poate conferi articulaţiei afectate un aspect modificat în raport cu procesele distructive ale capetelor osoase& >steofitele pot determina apariţianodozităţilor, vizibile la inspecţie şi mult mai bine evidenţiabile prin palpareacapetelor articulare& ezaxările 3 la deformările capetelor articulare se pot adăugadezaxările segmentelor scheletale; rezultă deformări caracteristice care justificădenumirea, în cazurile respective, de ( Cartroză deformantăD&

Alte semne de interesare articular%

Zo)ote artic&!are legate de mobilizare 3 degenerarea cartilajului articular poatefi relevată de apariţia crac!n#l%r , crpi#a)iil%r sau altor '*%!%# ar#ic&lar ce se

pot palpa sau auzi la mobilizarea articulaţiei&

I"sta#i!itatea artic&!ară 3 poate avea aceleaşi cauze ca şi blocajul articular dareste determinată în mod special de amiotrofie&

Se)"e o#iecti'e *e i"teresare si"o'ia!ă 3 participarea sinovialei la procesulartrozic este sugerată obiectiv de tumefacţia ţesuturilor periarticulare şi nu rareoride prezenţa unui revărsat articular +i,ar#r%'a%; dacă componenta inflamatorie aartrozei este deosebit de pronunţată la nivelul articulaţiei interesate poate apare şicreşterea temperaturii locale calor%&

Carac#ri"#icil lic+i,&l&i "in%-ial $n +i,ar#r%'.()ichidul sinovial prelevat din articulaţiile artrozice cu revărsat este caracterizat

prin(

• aspect limpede, colorit citrin clar;

• vâscozitate înaltă;

• elemente celulare în număr redus în general sub 0+++?mm0 %cu procentscăzut de polimorfonucleare;

• în sediment se întâlnesc fragmente mici de cartilaj articular&

T"# n"pciic , inla!a)i 3 în majoritatea cazurilor de artroză, examenele delaborator nu arată modificări semnificative; totuşi în formele difuze sau în cele cu


18/29

importantă componentă flogistică sau degenerativă, se întâlnesc destul de frecventalterări ale testelor nespecifice inflamatorii ( creşterea vitezei de sedimentarehematică, creşterea mucoproteinelor şi a alfa202globulinelor serice, prezenţa

proteinei $ reactive&

1ani'estari radiolo*ice in )oala artrozica

=nvestigaţia de maximă utilitate în diagnosticul a numeroase forme de artrozărămâne studiul radiologic&intre diversele structuri interesate de procesul artrozic numai osul poate fi

explorat radiologic, cartilajul articular şi membrana capsulo2sinovială fiindradiotransparente& Frosimea cartilajelor articulare poate fi totuşi apreciată dupălărgimea spaţiului articular iar prezenţa unei îngroşări a membranei capsulo2

sinoviale sau a revărsatului intraarticular este sugerată radiologic de tumefacţia părţilor moi periarticulare&

Semne #recoce de artroz%

6n stadiile iniţiale tabloul radiologic poate fi complet mut; totuşi în majoritateacazurilor de artroză clinic simptomatice este prezent cel puţin unul din cele douăsemne precoce de afectare artrozică(

• Re*&cerea spa+i&!&i artic&!ar 2 semn datorat subţierii cartilajului degenerat

la ariile de maximă solicitare ; fenomenul mai este denumit şi Cpensare Darticulară;

• Sc!eroza os&!&i sco"*ra! /e#&r"eizare0 3 pr%c" ,%"#%c%n,n"ar propriu artrozei ce constă în accentuarea radioopacităţiiosoase în zonele în care începe să scadă acţiunea de amortizare a cartilajului;osul, fiind supus unei stimulări mecanice majore, se densifică&

Val%ara ,ia*n%"#ic. rla#i-. a %"#%i#l%r 3 pentru mult timp, osteofitele au fostconsiderate cea mai reprezentativă manifestare radiologică a artrozelor; este însănecesară mai multă precauţie în a le considera expresia unui proces artrozicdeoarece este posibilă prezenta osteofitelor la nivelul articulaţiilor care nuevoluează obligatoriu în timp către un proces degenerativ&

Semne ale artrozei a$ansate


19/29

6n fazele avansate ale artrozei, în afara proliferării osteofitice, sunt evidenteradiologic şi alte semne(

• apariţia în capetele osoase a ariilor radiotransparente ce corespund cavităţilor pseudochistice sau geodelor ce sunt rotunjite, nedelimitate de contursclerotic, uneori de dimensiuni voluminoase; marginea acoperişului geodelor

poate deveni mai neregulată, reducând mai mult spaţiul articular&

• deformarea progresivă a capetelor articulare, eventual subluxaţia, care poateîn final determina dezaxarea acestora ;

• în variante particulare ale bolii artrozice coxartroza erozivă, artroza erozivăa mâinilor% pot apare fenomene erozive evidente;

• rar, articulaţia afectată de boala artrozică poate să evolueze spreanchiloză&

Alterarea anatomică este suficient de fidel documentată de tabloul radiografic alarticulaţiei interesate& 6n mod obişnuit se disting patru grade de gravitate a

procesului artrozic(Fradul 1 3 artroză dubitabilă;Fradul 0 3 artroză minimă;Fradul 4 3 artroză moderată;Fradul / 3 artroză gravă&

Bn parametru important este şi rapiditatea evoluţiei procesului artrozic ce esteevaluată prin confruntarea radiografiilor executate în timpi succesivi&=nvestigaţiile imagistice moderne tomografia computerizată sau rezonanţamagnetică nucleară% aduc informaţii extrem de utile legate de etiologie,modificările articulare şi periarticulare, oferind posibilitatea elaborării

prognosticului şi a deciziilor terapeutice&5E=G$=5== @ 7EA7A9@G7 6G AE7E>HA

Artrozele prezintă o terapie CetiologicăD şi o terapie DsimptomaticăD 3 prima tindesă intervină asupra factorilor etiopatogenici susceptibili corecţiei, a doua are rolulde a reduce sau elimina simptomele bolii, în special durerea, rigiditatea şi limitareafuncţională&


20/29

at fiind că premisa indispensabilă a oricărei terapii este evaluarea exactă atabloului clinic, programarea terapeutică a artrozei trebuie să ia în considerareurmătoarele elemente(

natura procesului artrozic;factorii etiopatogenici implicaţi;

stadiul bolii&

=ndependent de natura procesului artrozic, prin urmare chiar în cazul formelor primare, este întotdeauna posibilă recunoaşterea altor factori care ar fi pututcontribui la o anumită localizare a bolii sau la accelerarea evoluţiei& Aceşti factori,fie că sunt generali ca obezitatea sau tulburările vasculare, fie locali ca atitudinile

vicioase şi solicitarea funcţională excesivă, trebuie individualizaţi şi posibilcorectaţi &

Eapiditatea evoluţiei procesului artrozic poate fi un criteriu util în selecţiamăsurilor terapeutice, conservatoare farmacologice sau fizioterapice% sauneconservatoare chirurgicale% &

Eemediile terapeutice utile în tratamentul artrozei sunt de natură diversă; îngeneral cele mai bune rezultate se obţin cu o abordare CintegratăD ce ţine cont de

diversele posibilităţi de intervenţie&7EA7A9@G7B) AE7E>H@= cuprinde(

A & 9I"BE= $B $AEA$7@E F@G@EA)(

6ncurajarea pacientului psihoterapia %

Eepausul articular

9ăsuri igienice şi dietetice

$orectarea eventualelor dismetabolisme

$orectarea eventualelor tulburări vasculare


21/29

$orectarea eventualelor tulburări endocrine

' & 9I"BE= $B $AEA$7@E 5AE7=$B)AE(

7erapia farmacologică sistemică şi locală %

5rogramul complex de recuperare fizical2


22/29

• asigurarea unei stabilităţi articulare de bună calitate;

• ameliorarea mobilităţii articulare, obţinând unghiurile funcţionale, prevenind sau combătândinstalarea atitudinilor vicioase şi evitarea încărcării articulaţiilor supra şi subiacente;

• îmbunătăţirea troficităţii musculare, ameliorarea echilibrului muscular agonist – antagonist;

• reducerea susceptibilităţii la fenomene artrozice.

$rogramul complex de recuperare %izical&'inetic cuprinde#

Termoterapia ( )idrotermoterapia ( )idro'inetoterapiaElectroterapia*inetoterapiaOrtezareaMa"a+ul ,alneoclimatoterapia "iAlte m"uri utilizate în tratamentul artrozelor

Termoterapia( )idrotermoterapia( )idro'inetoterapia

Căldura are eficacitate în atenuarea durerii şi reducerea contracturii musculare care prin ea însăşi estecauză a durerii şi limitării funcţionale.

Formele de căldură utilizabile – cu acţiune superficială sau mai profundă – sunt variabile:

• aplicaţii de parafină, sac cu sare de bucătărie încălzit, pernă electrică;

• electroterapie: lămpi cu raze infraroşii, ultrasunet, unde scurte, microunde;

• idrotermoterapia: băile calde, împacetări cu apă caldă, baia cu bule, baia cu nămol, duşulsubacval ! asi"ură în plus descărcarea articulaţiei, rela#are musculară şi sedare;

• o formă particulară de $inetoterapie este $inetoterapia în apă %idro$inetoterapia&, care areun efect uşor sedativ, miorela#ant %temperatura apei '( – '(,)* +&, facilitnd mişcările prindescărcarea de "reutate.

-plicaţiile locale de căldură pot aduce o uşurare notabilă în suferinţele cronice, torpide cu durere de maimică intensitate.

Crioterapia – compresele reci scimbate la ) –( minute, masajul cu "eaţă repetat de mai multe ori încursul zilei – este indicată în durerea acută, putnd ameliora foarte mult intensitatea durerii la bolnavii cuun important sindrom inflamator.

Electroterapia

lectroterapia este o formă de terapie fizicală, de tip conservator care utilizează diferite forme de curenţielectric %curent "alvanic, curent de joasă frecvenţă, curent de medie frecvenţă& şi diverse forme deener"ie derivate din curentul de înaltă frecvenţă %unde scurte, microunde, ultrasunet, radiaţii infraroşii,ultraviolete şi laser& sau de joasă frecvenţă %cmpuri ma"netice&. -cestea sunt destinate ariei curative şipro"ramelor de recuperare funcţională în diverse patolo"ii, cu o aplicaţie particulară pentru patolo"ialocomotorie.

http://www.pansportmedical.ro/recuperare/artroza/termo_hidro_kineto_terapie_artroza.htmlhttp://www.pansportmedical.ro/recuperare/artroza/electroterapia_artroza.htmlhttp://www.pansportmedical.ro/recuperare/artroza/kinetoterapie_artroza.htmlhttp://www.pansportmedical.ro/recuperare/artroza/ortezare_artroza.htmlhttp://www.pansportmedical.ro/recuperare/artroza/masaj_climatoterapie_artroza.htmlhttp://www.pansportmedical.ro/recuperare/artroza/masaj_climatoterapie_artroza.htmlhttp://www.pansportmedical.ro/recuperare/artroza/termo_hidro_kineto_terapie_artroza.htmlhttp://www.pansportmedical.ro/recuperare/artroza/electroterapia_artroza.htmlhttp://www.pansportmedical.ro/recuperare/artroza/kinetoterapie_artroza.htmlhttp://www.pansportmedical.ro/recuperare/artroza/ortezare_artroza.htmlhttp://www.pansportmedical.ro/recuperare/artroza/masaj_climatoterapie_artroza.htmlhttp://www.pansportmedical.ro/recuperare/artroza/masaj_climatoterapie_artroza.html


23/29

-ceastă formă de terapie utilizată şi în tratamentul artrozelor, nu poate corecta veri"ile etiolo"ice darpoate ameliora şi controla :

• elementele fiziopatolo"ice %inflamaţie, edem, ipotonie, ipotrofie musculară,ipersimpaticotonie, durere&;

• elementele clinice, simptomatice şi funcţionale %durere, contractură musculară, redoarearticulară etc.&;

• sistemele de retroacţiune biolo"ică, utiliznd circuite de tip /feed!bac$0.

Tipurile de electroterapie frecvent indicate şi utilizate în tratamentul co#artrozei şi "onartrozei precum şiprincipalele efecte sunt:

a . -AL.ANOTERA$IA ! utilizează curentul continuu /curent galvanic01

1odalităţi de aplicare a "alvanizărilor :

• galvanizarea simplă cu a!utorul unor electrozi sub formă de plăci;

• ca baie hidroelectrolitică "galvanică#$

• baie partială "patrucelulară#;

• baie completă sau generală "%tanger#;

• ionoforeza "ionogalvanizarea# metodă de introducere a unor substanţe medicamentoase prin tegument, cu a!utorul curentului galvanic "în artroze se utilizează fenilbutazona &– ' (la polul pozitiv#.

b . 2UREN3II 4E 5OA67 8RE2.EN37

+a forme de aplicaţie pentru curenţii de joasă frecvenţă %frecvenţa utilizată terapeutic se înscrie între *,2şi '** – 3** 4z& menţionăm formele utilizate în tratamentul artrozelor:

b.2. Curenţii diadinamici – curenţi derivaţi din curentul de la reţea % curent alternativ sinusoidal cufrecvenţa de )* 4z & care este redresat şi modulat , avnd ca principale efecte %după opinia aproapeunanimă a autorilor& – efecte anal"etice , iperemiante şi dinamo"ene.

b.5. Curenţii )rabert – sunt curenţi dreptun"iulari cu un efect pronunţat anal"etic şi iperemiant; esteindicat în formele de artroză dureroase.

b.'. Curenţii stohastici ! sunt curenţi aperiodici %nere"ulaţi& cu o frecvenţă cuprinsă între ) – '* 4z;

b.3. %timularea nervoasă electrcă transcutană % %*+) sau )+*% & constituie o metodă netraumatizantăde combatere a stărilor dureroase acute şi cronice.

c . 2UREN3II 4E ME4IE 8RE2.EN37


24/29

6unt curenţi alternativi sinusoidali cu frecvenţa cuprinsă % în terapia frecventă& între ' – 2* 74z % '*** –2**** 4z & .

+urenţii interferenţiali ! obţinuţi prin interferenţa a doi curenţi de medie frecvenţă %cu frecvenţediferite&.

d . TERA$IA 2U 9NALT7 8RE2.EN37

8rincipalele tipuri de terapie cu înaltă frecvenţă utilizata în tratamentul artrozelor sunt :

• undele scurte;

• terapia cu înaltă frecvenţă pulsatilă "iapulse#;

• undele decimetrice;

• undele de - cm;

• undele de &/ cm microundele.

8rincipalul efect al acestei terapii este cel caloric.

e . TERA$IA 2U ULTRA6UNETE

6ecţiune specială din electroterapia de înaltă frecvenţă ce utilizează în scop terapeutic vibraţiile mecaniceproduse de un cristal piezoelectric sub acţiunea unui curent de înaltă frecvenţă %efect piezoelectricinversat&.

f . 8OTOTERA$IA ! utilizează ener"ie radiantă de tipul radiaţiilor infraroşii; sunt radiaţii cu frecvenţa

cuprinsă între )**** si 9(* nm care determină un efect termic important; secundar efectului caloric.

*inetoterapia ! cu mentiuni despre co#artroza si "onartroza

n pro"ram $inetoterapeutic trebuie întotdeauna inclus în orice scemă terapeutică a artrozei; orientareapro"ramului se face în funcţie de stadiul clinico!anatomo!funcţional al bolii.

1işcarea, dozată şi controlată oportun, este indispensabilă pentru menţinerea lubrefierii articulare, încetinind limitarea pro"resivă a amplorii mişcărilor articulare şi conservarea troficităţii musculare.

Obiectivele programului de kinetologie recuperatorie:

• scăderea durerilor;

• creşterea stabilităţii;

• creşterea mobilităţii;

• creşterea gradului de coordonare şi echilibru la mers.


25/29

$rogramul de 'inetologie recuperatorie cuprinde:

$o"turrile – completează pro"ramul de luptă împotriva redorii articulare. 6e porneşte de la poziţia deamplitudine ma#imă permisă de redoare şi cu ajutorul unor forţe e#terioare cu acţiune prelun"ită în timpse încearcă creşterea amplitudinii un"iurilor de mişcare. 6e pot utiliza cu folos unele tenici de facilitareneuro!musculară proprioceptivă, cum ar fi: alternanţa contracţie izometrică – izotonică, stabilizarea

ritmică, tenica old ! rela#. n co#artroză se evită în special fle#um!ul şi rotaţia e#ternă, ca cele maifrecvente devieri, adducţia fiind mai rară. n "onartroză – evitarea fle#um!ului; pentru deviaţiile în planfrontal %varus, val"us& posturările directe sunt inoperante, doar posturarea corectoare pentru mers apiciorului prin talonete la pantof are valoare.

Mobilizrile articulare – pentru a menţine sau ameliora amplitudinile de mişcare. n co#artroză se vapune accentul pe e#tensie, rotaţia internă şi abducţie iar în "onartroză pe recşti"area e#tensiei completeşi rotaţia internă apoi pentru mărirea fle#iei. 6e pot utiliza toate tenicile cunoscute: posturări, mobilizăripasive, active, scripetoterapie etc.

Trac:iunile – au efect antal"ic decontracturant, cresc mobilitatea şi refac alinierea, pot fi: ! manuale –e#ecutate în a#ul membrului inferior la sfrşitul şedinţelor de masaj; se e#ecută succesiv tracţiuni%moderate& şi compresiuni corelate cu ritmul respirator %favorizează circulaţia şi troficitatea&; şi ! mecanice! prin tracţiuni la nivelul "leznei, practicate zilnic, cu "reutăţi de cca. ' 7" pe membru, perioade lun"i detimp, cu efect de reducere a presiunii intraarticulare şi decontracturant.

Re%acerea "tabilit:ii att prin e#erciţii analitice de tonifiere musculară ct şi prin e#erciţii în lanţ $inetic încis;

Re%acerea controlului mu"cular dinamic pentru mer" %coordonare, ecilibru, abilitate& astfel înct săfie evitat mersul şciopătat.

Relaxarea ; decontracturarea mu"cular<

Men:inerea unei bune %unc:ionalit:i mioartro'inetice la nivelul articula:iilor adiacente , ct şi lamembrul opus; pentru co#artroza este importantă şi corectarea poziţiei bazinului cu menţinerea uneifuncţionalităţi ct mai bune a coloanei lombare.

Re"pectarea regulilor de pro%ilaxie !i terapia ocupa:ional.

#erciţiile indicate trebuie să ţină cont de tipul mişcării care trebuie conservată sau eventual recuperată,de eventualele limitări ireversibile, de "rupele musculare care trebuiesc lucrate preferenţial pentruobţinerea unui rezultat funcţional optim.

Toni%ierea mu"culaturii# în co#artroză vizează tonifierea muşcilor fesier mare şi mijlociu, iscio"ambierişi cvadriceps; în "onartroză se va urmări tonifierea musculaturii care /înzăvorăşte0 "enunciul în mers –cvadricepsul în principal dar şi iscio"ambierii, se va urmări refacerea forţei e#tensoare pentru ultimele5**.

Re%acerea "tabilit:ii att prin e#erciţii analitice de tonifiere musculară ct şi prin e#erciţii în lanţ $inetic

încis; e#erciţiile la bicicleta er"onomică se indică cu condiţia individualizării pentru fiecare bolnav aparametrilor de lucru: înălţimea şeii, încărcarea adecvată %şi pro"resivă& a solicitării la efort.

0inetoterapia poate fi pasivă sau activă, a!utată sau încărcată.

Contracţiile musculare pot fi izotonice sau izometrice.

+a re"ulă "enerală, sensul mişcării va fi în sens opus tendinţei naturale a bolii de limitare a mişcărilor.


26/29

*INETOTERA$IA $A6I.7

6e recomandă ca pro"ramul $inetic să debuteze prin mobilizarea pasivă a articulaţiei . n acest fel,$inetoterapeutul ia contact direct cu articulaţia bolnavă, intră în comunicare cu pacientul, încercnd să!icşti"e încrederea şi să!şi asi"ure o bună colaborare pe durata pro"ramului comple# de recuperare.

a< *inetoterapia pa"iv în coxartroz

n co#artroză mobilizarea pasivă va insista pe mişcările de e#tensie, abducţie şi rotaţie internă .

+1emplude mobilizare pasivă pentru mişcarea de e1tensie


27/29

lentă cu opunere, rela#area – contracţie, izometria alternantă&; reeducarea forţei musculare de la ovaloare peste ' se realizează prin tenicile obişnuite de izometrie %e#erciţiile scurte izometrice zilnice&,tenicile izo$inetice, deşi de o valoare deosebită, nu sunt uzuale.

n co#artroză se insistă asupra tonifierii muşcilor fesier mare şi mijlociu, iscio"ambieri şi cvadriceps.

n "onartroză sunt preferate contracţiile musculare izometrice şi pedalarea pe bicicleta er"onomică fărărezistenţă şi se insistă asupra tonifierii muşcilor cvadriceps, iscio"ambieri şi triceps sural .

ntruct musculatura supusă tonifierii în co#artroză şi "onartroză este solicitată în ortostatism%musculatura anti"ravitaţională& prezentăm în continuare cteva e#erciţii pentru e#emplificare.

+1emplu de e1erciţiu global pentru tonifierea musculaturii e1tensoare a articulaţiei co1ofemurale "fesierulmare şi fibrele posterioare ale fesierului mi!lociu, ischiogambierii#: 8acientul în decubit dorsal la mar"ineamesei, cu articulaţia co#ofemurală flectată, "enunciul e#tins, piciorul flectat ; $inetoterapeutul face prizăpe faţa dorsală a treimii distale a coapsei şi pe faţa plantară; membrul inferior opus este flectat, cu piciorulpe masă sau "amba atrnă la mar"inea mesei; pacientul e#ecută fle#ia de"etelor, e#tensia piciorului apoifle#ia "enunciului şi în sfărşit e#tensia articulaţiei co#ofemurale în timp ce $inetoterapeutul opunerezistenţă acestor mişcări %mişcarea de e#tensie contrată se continuă sub planul orizontalei&.

+1emplu de e1erciţiu selectiv pentru tonifierea muşchiului fesier mare. 8acientul în decubit dorsal lamar"inea mesei; membrul inferior opus se sprijină cu talpa pe masă, membrul afectat are coapsa flectatăla (** %adductorii sunt scoşi din activitate&, "enunciul este flectat %iscio"ambierii sunt scoşi dinactivitate&, "amba rela#ată; se e#ecută e#tensia articulaţiei co#ofemurale, $inetoterapeutul contrnd pefaţa posterioară a coapsei .

+1emplu de e1erciţiu selectiv pentru tonifierea ischiogambierilor. 8acientul în decubit dorsal, cu articulaţiaco#ofemurală flectată, "enunciul aproape e#tins %poziţia "enunciului este importantă – nu trebuie e#tinscomplet, ci att ct intră în acţiune iscio"ambierii&; pacientul face e#tensia coapsei, $inetoterapeutulcontrnd la nivelul talonului.

+1emplu de e1erciţiu selectiv pentru tonifierea muşchiului fesier mi!lociu. 8acientul în decubitcontralateral, cu membrul inferior opus flectat şi membrul afectat cu "enunciul flectat; pacientul e#ecutăabducţie în timp ce $inetoterapeutul opune rezistanţă pe faţa laterală a "enunciului.

+1emplu de e1erciţiu pentru tonifierea muşchiului cvadriceps. 8acientul în decubit dorsal, cu coapsa întinsă şi "amba în afara mesei; membrul inferior opus, flectat, se sprijină cu piciorul pe masă;$inetoterapeutul face priză pe faţa dorsală a piciorului şi pe faţa anterioară distal pe "ambă; pacientule#ecută e#tensia "ambei fiind contrat de $inetoterapeut . >rupul de e#erciţii selective pentru antrenareacelor ' capete monoarticulare ale cvadricepsului au ca principiu "eneral menţinerea articulaţieico#ofemurale flectate la =**,din această poziţie e#ecutndu!se e#tensia "enunciului.

+1emplu de e1erciţiu selectiv pentru tonifierea muşchiului triceps sural. 8acientul în decubit dorsal, cumembrul inferior întins şi "lezna în fle#ie dorsală; $inetoterapeutul prinde în mnă călciul pe faţa lui

posterioară şi se opune încercărilor pacientului de a e#tinde piciorul. ?eoarece nu e#istă rezistenţa pede"ete sau antepicior, nu va intra în activitate dect tricepsul sural .

Ortezarea

8rocedee medicale %ortopedice& nesn"ernde ce se bazează pe utilizarea dispozitivelor care au cascop punerea în repaus, protejarea, corijarea sau susţinerea articulaţiei afectate.


28/29

n cazul artrozelor membrelor inferioare se utilizează talonetele, încălţămintea ortopedică, recur"erea lautilizarea bastoanelor %normale sau canadiene&, crjelor, cadrelor sau cărucioarelor %ce permite transferulunei părţi a sarcinii către membrele superioare& diminund solicitarea articulaţiei şi conferind securitatemersului.

n cazul unui "enunci "rav afectat, imobilizarea pentru cteva săptămni într!o cismă "ipsată sau într!o

"enuncieră poate fi indicată în anumite circumstanţe %ca în cazul subiecţilor pentru care este imposibilămenţinerea articulaţiei în repaus& dar poate avea efect ne"ativ prin favorizarea ri"idităţii articulare şiipotrofiei musculare.

Ma"a+ul

Ma"a+ul are un rol principal ciar de la începutul pro"ramului de recuperare, datorită efectelor favorabilecare în funcţie de manevrele utilizate pot fi :

• efect antalgic şi miorela1ant;

• stimularea propriocepţiei cu menţinerea tonusului muscular;

• efectul circulator şi biotrofic tisular local "tonifiant

,alneoclimatoterapia

@alneoclimatoterapia realizează o terapie de re"lare nespecifică, acţionnd prin diferiţii factori naturali peveri"ile fiziopatolo"ice şi simptomatice şi determinnd modificări ale reactivităţii or"anismului.

-ria de utilizare terapeutică pentru balneoclimatoterapie în co#artroză şi "onartroză cuprinde toate

sectoarele terapeutice: sfera profilactică, curativă şi de recuperare.

@ioclima de litoral maritim a fost utilizată de artrozici din cele mai veci timpuri, datorită acţiunii beneficeasupra durerii şi contracturii musculare prin terapiile specifice: balneoterapia, peloidoterapia, elioterapiaetc.

Alte măsuri utilizate în tratamentul artrozelor

Rontgenterapia ! un timp amplu utilizată în tratamentul artrozelor, actual contestată dar utilizabilă încazuri e#trem de bine selecţionate.

Acupunctura ! terapie alternativă e#tinsă, indicată în tratamentul sindroamelor dureroase de ori"ineartrozică .

TRATAMENTUL c)irurgical al ARTROZEI/coxartroza "i gonartroza0

n ultimii ani s!au înre"istrat pro"rese considerabile în tratamentul cirur"ical al artrozelor de şold şi"enunci, "raţie disponibilităţii protezelor totale şi introducerii tenicii de fi#are a acestor proteze cuciment .


29/29

TERA$IA 2=IRUR-I2AL7 9N 2O>ARTROZA

Antervenţiile cirur"icale non!protetice sunt:

• intervenţii de denervare %reducerea componentei dureroase& ;

• intervenţii de perforare a capului şi colului femural în scopul reducerii con"estiei;

• osteotomii de val"izare, varizare sau fle#ie!e#tensie;

• artrodezele;

• rezecţiile parţiale.

Antervenţiile cirur"icale protetice ! presupun substituirea totală sau parţială a articulaţiei cu protezeartificiale; protezele parţiale sunt cervico – cefalice iar cele totale substituie att capul femural ct şiacetabulul.

TERA$IA 2=IRUR-I2AL7 9N -ONARTROZA

Antervenţiile cirur"icale non!protetice sunt:

• osteotomiile de corectare a devierilor a#iale;

• intervenţii de debridare – /netezirea0 suprafeţelor articulare;

• intervenţii de meniscectomie, patelectomie, sinovectomie %îndepărtarea părţilor articularecompromise&;

• intervenţii de artrodeză.

Antervenţiile cirur"icale protetice ! artroprotezele pentru "enunci au fost utilizate îndeosebi la subiecţiiafectaţi de artrită reumatoidă, deoarece la acest tip de pacienţi cererile mecanice sunt în mod clar multmai mici dect cele ale subiecţilor artrozici.

Date post:	06-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	galbenusa-petruta-andreea
View:	270 times
Download:	2 times

DEFINIŢIE ARTROZA

Documents