+ All Categories
Home > Documents > Alimentaţia sănătoasă nutritivă: definiţie, generalităţi

Alimentaţia sănătoasă nutritivă: definiţie, generalităţi

Date post: 18-Oct-2015
Category:
Upload: molocebeatrice
View: 461 times
Download: 1 times
Share this document with a friend
Description:
-

of 30

Transcript
  • 5/28/2018 Alimentaia sntoas nutritiv: definiie, generaliti

    1/30

    Curs 5Alimentaia sntoas nutritiv:

    definiie, generaliti

    Obiectivele alimentaieisntoase. Obiective nutriionale

    Energia. Nivelul caloric inalimentaia sntoas

  • 5/28/2018 Alimentaia sntoas nutritiv: definiie, generaliti

    2/30

    ALIMENTAIA SNTOAS: definitie, generalitati

    Alimentaia sntoas este cea adaptat si echilibratenergetic si nutritionalsipresupune acoperirea nevoilor energeticeconcomitent cua celor nutritionalepentru mentinerea propriilor structuri,repararea uzurilor, intretinerea proceselor fiziologice, acreterii si dezvoltrii.

    Aceasta presupune includerea tuturor nutrientilor(macrosi micronutrienti) in limite considerate normalepentru

    fiecare, dar si respectarea unor anumite proportii intreei.Prezenta sau absenta unui nutriment esential poate saafecteze disponibilitatea, absorbia, metabolismul sau nevoileorganismului pentru alte nutrimente.

  • 5/28/2018 Alimentaia sntoas nutritiv: definiie, generaliti

    3/30

    Alimentatia sanatoasa nutritiv trebuie sa indeplineasca 5criterii:1. Trebuie sa fie adecvata (potrivita), astfel incat alimenteleconsumate sa aduca nutrienti esentiali, fibre si energie in

    cantitati suficiente pentru mentinerea sanatatii si a greutatiicorpului.

    2. Alimentatia sanatoasa trebuie sa fie echilibrata,trebuierespectata o anumita proportie ntre nutrieni.

    3. O alimentatie sanatoasa trebuie sa fie controlata caloric,pentru a asigura controlul greutatii corporale.

    4. Moderatiain alimentatie se refera la posibilul exces desare, grasimi, zahar sau alt component nedorit peste anumitelimite.

    5. Alimentatia trebuie s fie variata.Varietatea dieteipresupune evitarea consumului unui anumit aliment, chiarinalt nutritiv, zi dupa zi, pentru perioade lungi de timp.

  • 5/28/2018 Alimentaia sntoas nutritiv: definiie, generaliti

    4/30

    5. OBIECTIVELE ALIMENTAIEI SNTOASE

    Legate de patologie1. Reducerea mortalitatii prin boli cardiovasculare(coronariene, in special)

    2. Reducerea mortalitatii prin cancer

    3. Scaderea incidentei diabetului tip 2, reducereaincidentei bolilor asociate diabetului si scaderea ratei dedeces

    4. Reducerea prevalentei osteoporozei

    5. Reducerea frecventei cariilor dentare.

  • 5/28/2018 Alimentaia sntoas nutritiv: definiie, generaliti

    5/30

    Obiective nutriionale

    6. Cresterea prevalentei greutatii "sanatoase" (optime) si scaderea

    prevalentei obezitatii7. Reducerea retardarii staturo-ponderale la copiii proveniti din familii cuvenituri mici8. Cresterea proportiei persoanelor de virsta a doua si a treia care au

    acces la recomandari dietetice privind grasimile, in general, si grasimilesaturate, in special.9. Cresterea consumului de fructe si vegetale pina la cel putin 5 portii pe

    zi10. Cresterea consumului de produse cerealiere pina la cel putin 6 portiipe zi11. Cresterea proportiei persoanelor care primesc recomandari

    nutritionale pentru aportul de calciu

  • 5/28/2018 Alimentaia sntoas nutritiv: definiie, generaliti

    6/30

    Obiective nutriionale

    12. Cresterea numarului de persoane care primesc recomandarea descadere a aportului de sodiu la 2400 mg sau mai putin pe zi

    13. Reducerea deficientei de iod la copii, adolescenti, femei la virsta de

    reproducere si cele cu venituri economice scazute

    14. Promovarea alimentaiei la sn i creterea proportiei mamelor careisi hranesc copiii prin alimentatie la sn pe o perioad ct mai lung,

    preferabil pe parcursul prim an de viata al copilului.

    15. Cresterea proportiei copiilor si adolescentilor la care gustarile de la

    scoala contribuie la cresterea calitatii dietei

    16. Dezvoltarea educatiei nutritionale in scoli.

  • 5/28/2018 Alimentaia sntoas nutritiv: definiie, generaliti

    7/30

    NECESARUL ENERGETIC. APORTUL CALORICEnergia necesar omului rezult din metabolizareaalimentelor.Balanta energeticareprezinta aportul energetic necesarmentinerii greutatii corporale constante.In cadrul alimentatiei sanatoase balanta energetica trebuie

    sa fie echilibrata. Practic, este vorba despre un echilibruintre aporturile si cheltuielile de energie.

    Cind aporturile energetice depasesc cheltuielile apare

    supraponderea si obezitatea.Daca alimentatia aduce energie mai putina decit nevoilesau pierderile sunt mai mari decit aportul se pot instalatulburarile de nutritie.

  • 5/28/2018 Alimentaia sntoas nutritiv: definiie, generaliti

    8/30

    Cheltuiala de energie a organismului uman, precum sivaloarea energetica a alimentelor, se exprima in kilocalorii(kcal). In sistemul international, unitatea de masura aenergiei este Joule-ul, iar in nutritie se utilizeaza kiloJoule-ul(kJ).Furnizorii de energie sunt trofinele calorigene. Prin

    metabolizare, ele ofera urmatoarea cantitate de energie:1 g glucide = 4,1 kcal1 g proteine = 4,1 kcal1 g lipide = 9,3 kcal

    O pozitie speciala ocupa alcoolul, care furnizeaza si elenergie. Un gram de alcool pur elibereaza 7,1 kcal.

  • 5/28/2018 Alimentaia sntoas nutritiv: definiie, generaliti

    9/30

    Definirea termeni lo r

    Rata metabolismului bazal (RMB):cheltuiala minim deenergie compatibil cu via. Este msurat n poziie declinostatism, n condiii standard de repaus fizic, digestiv,mental, neutralitate termic. Se exprim pe unitate de

    timp (minut, or, 24 ore).

    Necesar energetic (NE):cantitatea de energie provenitdin alimentaie, necesar pentru echilibrarea cheltuielilorenergetice, pentru meninerea greutii i compoziieicorpului, n condiiile asigurrii optime a activitii fizice,creterii i dezvoltrii, susinerii sarcinii, lactaiei i striide sntate.

  • 5/28/2018 Alimentaia sntoas nutritiv: definiie, generaliti

    10/30

    Cheltuiala energetic total (CET)sau necesarulenergetic total (NET): energia cheltuit de un individ pe24 ore.

    Nivel de activitate fizic(NAF, engl. PAL): necesarulenergetic total pe 24 ore exprimat ca multiplu demetabolism bazal (MMB) i calculat dup formula: PAL =NET / RMB pe 24 ore.

    Defin irea termeni lo r

  • 5/28/2018 Alimentaia sntoas nutritiv: definiie, generaliti

    11/30

    Necesarul energetictotal zilnic trebuie sa acopere

    cheltuielile:

    metabolismului bazal (MB), metabolizarii alimentelor (actiunea dinamic specifica

    ADS sau Efectul termic al alimentelor-ETA) activitatii fizice (AF) termoreglrii (mai puin important avnd n vedere alte

    posibiliti de asigurare a confortului termic)

  • 5/28/2018 Alimentaia sntoas nutritiv: definiie, generaliti

    12/30

    Metabolismul bazal (MB)

    Metabolismul bazal, sau cheltuiala bazal deenergie, este reprezentat de necesarul energeticminim compatibil cu supravieuirea.

    Cu alte cuvinte, reprezint cheltuiala energeticpentru susinerea funciilor fiziologice esenialemeninerii homeostaziei organismului, respectiv:respiraie, funcia cardiac, reglarea termic,funcia sistemului nervos simpatic, activitateacerebral, susinerea funciilor celulare, sintezai aciunea enzimelor i hormonilor.

  • 5/28/2018 Alimentaia sntoas nutritiv: definiie, generaliti

    13/30

    Se consider c nivelul energetic corespunztor metabolismuluibazal este cel care asigur funciile vitale ale individului pe operioad de 24 ore,n condiii de neutralitate termic i repaus totalfizic, digestiv i mentali reprezint 45- 70% din totalul energetic al

    organismului.

    La persoanele sedentare, MB este rspunztor de aproximativ 60%din necesarul energetic total.

    n timpul somnului, MB este cu 10% mai mic dect n starea detrezire.

    Cantitatea de energie utilizat pentru susinerea metabolismuluibazal pe o perioad de timp determinat se numete ratametabo lismulu i bazal (RMB).

    Msurarea metabolismului bazal sau a ratei metabolismului bazal,trebuie fcut n condiii standard, dimineaa, nainte de oriceactivitate fizic, dup repaus fizic, digestiv, consum de alcool ifumat de minim 12 ore nainte.

  • 5/28/2018 Alimentaia sntoas nutritiv: definiie, generaliti

    14/30

    Dat fiind c n practic este foarte dificil s fiendeplinite toate condiiile ce definescmetabolismul bazal, s-a recurs la considerareametabol ismulu i de repaus (MR), respectivcheltuiala energetic n condiii de repaus i nfaza postabsorbtiv.

    MR este n general mai mare dectmetabolismul bazal, cu pn la 10%. n practic,metabolismul bazal este doar rareori determinat,motiv pentru care majoritatea referirilor dinliteratura de specialitate vizez metabolismul derepaus.

  • 5/28/2018 Alimentaia sntoas nutritiv: definiie, generaliti

    15/30

    Factori care influenteaza MR

    Greutatea corporal Forma i compoziia corpului- Cel mai

    important compartiment ce influeneaz MR, dar inecesarul energetic total, este masa muscular saumasa slab, ce reprezint esutul activ din punct de

    vedere metabolic. Aproximativ 73 % din diferenele deMR ntre indivizi sunt determinate de difereneleexistente la nivelul acestui compartiment al maseimusculare.

    Sexul- n general, femeile au rata metabolic cu 5 10% mai mic dect brbaii, la aceeai greutate inlime, probabil datorit procentului mai mare de esutgras i esut muscular redus.

  • 5/28/2018 Alimentaia sntoas nutritiv: definiie, generaliti

    16/30

    Vrsta- La copii necesarul energetic este mai mare,fiind orientat spre formarea de noi esuturi i depozitarea

    la acest nivel a energiei. Statusul hormonal- Funcia tiroidei poate

    influena MR, respectiv hipertiroidismul se asociaz cu ocretere a MR, iar hipotiroidismul cu o scdere a

    acestuia. Ali hormoni ce influenez pozitiv MR sunt:epinefrina, insulina, cortizolul, hormonul de cretere,leptina.

    Gradul de antrenament (fitness)-Creterea masei musculare, respectiv a masei slabe,ceea ce implicit presupune i reducerea masei grase,prin antrenament fizic

  • 5/28/2018 Alimentaia sntoas nutritiv: definiie, generaliti

    17/30

    Genetic- Influenele genetice n determinarea MB i aMR se pot manifesta n proporie de 25-50% i suntdatorate diferenelor interindividuale de compoziiecorporal. Exist supoziii referitoare la influeneledatorate mrimii diverselor componente ale masei slabe,respectiv muchi, creier, organe. Nu exist date

    suficiente care s ateste influene etnice asupra MB. Influene de mediu- Mediul poate influena MB i

    MR prin temperatur. La temperaturi crescute, n zoneletropicale, MR este cu 5-20% mai mare dect la

    temperaturile din zonele temperate.

    Stilul de via- MB poate fi crescut prin cretereamasei musculare, ca urmare a activitilor fizice.

  • 5/28/2018 Alimentaia sntoas nutritiv: definiie, generaliti

    18/30

    Efectul termic al alimentelor (ETA)

    Efectul termic al alimentelor definete energia consumatpentru alimentaie i reprezint aproximativ 10% din totalulenergetic.

    Acest efect se mai numete i termogeneza indus de

    alimente, sau aciunea dinamic specific. ETA nu se determin de obicei n practic. Hidraii de carbon i proteinele au un efect termic mai mare

    comparativ cu grsimile.Aceasta diferen se explic prineficiena metabolic prin care se metabolizeaz aceti

    nutrieni. Astfel, grsimile sunt mai uor metabolizate idepozitate, avnd doar 4% efect termic, comparativ cuhidraii de carbon care necesit 25% pentru metabolizarealor n lipide de depozit.

  • 5/28/2018 Alimentaia sntoas nutritiv: definiie, generaliti

    19/30

    Efectul termic al alimentelor (ETA)

    Se presupune c aceste diferene n necesarul energeticpentru metabolizarea diferiilor nutrieni stau la bazaproducerii obezitii determinate de dietele bogate ngrsimi, respectiv explica efectele dietelor hiperproteice descadere mai accentuata a greutatii

    Condimentele iui, cum sunt mutarul sau chili, cafeaua ifumatul, cresc ETA cu aproximativ 3-11%, efect ce dureazpn la 3 ore.

  • 5/28/2018 Alimentaia sntoas nutritiv: definiie, generaliti

    20/30

    Energia necesar activitii fizice (EAF)

    Energia necesar activitii fizice este ceamai variabil component a necesaruluienergetic total.

    Energia necesar acoperirii activitii fizicese exprim n multipli de metabolism bazal(MMB), n funcie de intensitatea efortului

    depus.

  • 5/28/2018 Alimentaia sntoas nutritiv: definiie, generaliti

    21/30

  • 5/28/2018 Alimentaia sntoas nutritiv: definiie, generaliti

    22/30

    Metode de determinare a MB- in scop decercetare, nu se folosesc in practica clinica

    curenta

    Calorimetrie direct- msurarea direct a clduriigenerate de corp, ntr-un spaiu izolat i suficient de

    mare pentru a permite activitate fizic moderat Tehnica ce utilizeaz apa dublu marcat (DLW- double

    labeled water)- se bazeaz pe determinarea dispariieiunei doze de ap mbogit cu izotopi

    Calorimetria indirect, o metod mai uor de abordatn practic, care se bazeaz pe msurarea consumuluide oxigen i expirrii bioxidului de carbon, produs final aloxidrii substratului metabolic

  • 5/28/2018 Alimentaia sntoas nutritiv: definiie, generaliti

    23/30

    Metode de calcul a MB in practica clinica

    1. Ecuaia lui Harris-Benedict, ce ia nconsiderare greutatea (w-kg), nlimea (h-cm) i vrsta (a-ani)

    Pentru femeiMB (kcal/zi) = 655 + (9,5 x w) + (1,8 x h) - (4,7 x a)

    Pentru brbaiMB (kcal/zi) = 66,5 + (13,7 x w) + (5 x h) - (6,8 x a)

  • 5/28/2018 Alimentaia sntoas nutritiv: definiie, generaliti

    24/30

    Metode de calcul a MB in practicaclinica

    2.

  • 5/28/2018 Alimentaia sntoas nutritiv: definiie, generaliti

    25/30

    3.

    Pentru femei

    MB (kcal/zi) = 255(2,35 x a) + 361,6 x h + 9,39 x w

    Pentru brbaiMB (kcal/zi) = 204(4 x a) + 450,5 x h + 11,69 x w

    n care a = vrst n ani, h = nlime (cm) i w =greutate (kg).

    Metode de calcul a MB in practica clinica

  • 5/28/2018 Alimentaia sntoas nutritiv: definiie, generaliti

    26/30

    Oricare din cele 3 metode poate fi

    folosita in practica!!!

    Calculati-va MB prin fiecare dintre

    cele 3 metode pentru a vedeadiferentele!

  • 5/28/2018 Alimentaia sntoas nutritiv: definiie, generaliti

    27/30

    Calculul necesarului energeticpresupune nsumareanecesarului energetic n repaus si pentru activitatea

    fizica.

    Pasul 1.Calculul metabolismului bazal prin oricare din cele 3metode

    Pasul 2.La aceste cheltuieli bazale se adauga 30%, 50% sau100% din MB (sau se multiplic cu 1,3; 1,5 sau 2), in functie deintensitatea efortului fizic (sedentarism, efort fizic moderat saumare).A se vedea tabelul cu PAL!

    Mentiune! Prin aceste metode de calcul, se estimeazanecesarul caloric pentru mentinerea greutatii respective.Dacase doreste o reducere a greutatii, se vor scadea 500 sau 1000

    kcal din cifra obinut

  • 5/28/2018 Alimentaia sntoas nutritiv: definiie, generaliti

    28/30

    n cazul in care se doreste o corectare a greutatii corporale,calculul se bazeaza pe greutatea ideala si pe IMC conform

    metodei de mai jos.

    Pasul 1.Calculul greutii ideale

    Formula de calcul pentru greutatea ideala este diferentiata pe

    sexe:V -20

    G i = 50 + 0,75 x (I - 150) + ------------ (pentu brbai)4

    V -20

    G i = [50 + 0,75 x (I - 150) + ------------ ] x 0,90 (pentru femei)4n care: Gi = greutate ideal

    I = naltimea in cmV = vrsta

  • 5/28/2018 Alimentaia sntoas nutritiv: definiie, generaliti

    29/30

    Rationamentul de calcul al necesarului caloric, este:

    A. DacIMC este cuprins intre 22-25 kg/m2 (greutate

    normal, se dorete meninerea ei), necesarul caloriceste:-subiect activ: 31-35 kcal/kg greutate ideala;-subiect moderat activ: 26-31 kcal/kg greutate ideala;-subiect sedentar: 22-26 kcal/kg greutate ideala.

    B.Daca IMC>25kg/m2 (se dorete reducerea greutii)necesarul caloric este

  • 5/28/2018 Alimentaia sntoas nutritiv: definiie, generaliti

    30/30

    OBSERVAII

    La o varsta mai tanara, necesarul caloric este mai marecomparativ cu o varsta mai avansata. De exemplu, la unsubiect moderat activ, normoponderal, de 20 de ani,

    necesarul caloric este de 31 kcal/kg greutate ideala, dar dacavarsta este de 60 de ani, necesarul scade la 26 kcal/kggreutate ideala.

    Cheltuielile energetice sunt mai mari la femei in perioadelefiziologice de sarcina si alaptare. Astfel, in primul trimestru desarcina necesarul energetic creste cu 150 kcal/zi, iar intrimestrele II si III cu 350 kcal/zi. In perioada de lactatiesurplusul energetic este de 480-550 kcal.


Recommended