DECORAT CU ORDINUL „MERITUL CULTURAL” ÎN...

ANUL XXVI NR. 25 (1.411) 21 – 27 IUNIE 2017 24 PAGINI 1,20 LEI DECORAT CU ORDINUL „MERITUL CULTURAL” ÎN GRAD DE CAVALER

Observatorul militarFONDAT LA 23 IULIE 1859 EDITOR:

MINISTERUL AP~R~RII NA}IONALEOBSERVATORULMILITAR

www.presamil.ro

MAPN.RO

www.mapn.ro

Foto

: Cip

rian

Irim

ia

4

LINIA ÎNTÂI

8-9

26 IUNIE – ZIUA DRAPELULUI NA}IONAL

6 23

12-13 16-17

INSTRUCŢIE

REPORTAJFOTOREPORTAJ

VETERANI

Muzică militară şi miros de teiSpectacol

aerian la Boboc

Prima salvă de tunSperanţe pentru viitorLa începutul lunii iunie, ofițerul CIMIC al Batalionului 151 In-

fanterie Protecția Forței Lupii Negri, dislocat în Baza Militară Aeriană din Kandahar, Afganistan, împreună cu un pluton din Compania 2 Infanterie şi în parteneriat cu forţe ANP (Poliţia Na-ţională Afgană) au executat o misiune ce a constat în angajarea liderilor din satul Sakzey Kalay.

Recent, comandamentul detaşamentului Batalionului 811 Infanterie Dragonii Transilvani, aflat la baza militară

Hohenfels, din Germania, a executat un exercițiu de tip CPX (Command Post Exercise – exercițiu de comandament).

Ritm alert la Hohenfels

N-aş fi crezut să întâlnesc o astfel de Brăilă weekendul trecut, 16-18 iunie! Când ne-am întâlnit, ne-am strâns puternic în braţe, printre lacrimi de

ploaie timidă şi în parfum ameţitor de tei. Ascultam cum inima i-o luase razna, în ritmuri de muzică de fanfară – a XIII-a ediţie a Festivalului Internaţional al Muzicilor Militare. Un reportaj semnat de maiorul Cornelia Mihăilă.

Veteranul Emil Petru Ghibu, din Sibiu, a împlinit 101 ani în februarie. Şi-a pierdut soţia, prietenii, auzul, dar

amintirile i-au rămas intacte. Şi ce amintiri! A luptat alături de nemţi şi, paradoxal, viaţa i-a fost salvată de un rus.

EXAMEN DE FOC LA ÎNĂLȚIMEA MUNȚILOR IEZER

Observatorul militar Nr. 25 / 21 – 27 iunie 20172

EVENIMENTu Numiri în funcții. La comandamentul Brigăzii 81

Mecanizată General Grigore Bălan a avut loc, marți, 13 iunie, ceremonia de numire în funcţie a şefului de stat major al marii unităţi, colonel George Sas, până la această dată şef al opera-ţiilor şi instrucţiei. În cuvântul său, comandantul Brigăzii 81 Mecanizată, colonel Iulian Berdilă, l-a felicitat pentru numire, i-a mulțumit pentru toate activităţile planificate şi desfăşurate exemplar până în prezent şi i-a urat succes în noua funcţie.

Tot de curând, în garnizoana Ghimbav, a avut loc ceremonia de predare-primire a comenzii Batalionului 206 Artilerie General Mihail Lăcătușu. Colonelul Vasilică Gradinaru a predat comanda şi Drapelul de luptă ale bata-lionului locotenent-colonelului George Cornea. Activitatea a fost condusă de comandantul Brigăzii 2 Sarmizegetusa, colonel Cristian Teglaş.u Conferință internațională la Sibiu. Academia For-

ţelor Terestre Nicolae Bălcescu a găzduit, în perioada 15-17 iunie, cea de-a XXIII-a Conferinţă Ştiinţifică Internaţională The Knowledge - Based Organization (KBO) 2017, realizată sub patronajul Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică. În cadrul celor şase secţiuni ale conferinţei s-au înscris 276 de autori din instituţii de învăţământ superior şi centre de cercetare din România, Bulgaria, Cehia, Estonia, Grecia, Polonia, Slovacia, Ungaria, Serbia şi SUA, care au elaborat, în total, un număr de 186 de lucrări.

La sfârşitul ceremoniei de deschidere a conferinţei, în urma deciziei Senatului Universitar al AFT, a fost conferit titlul de Senator de Onoare unor personalităţi marcante care au contribuit la creşterea prestigiului instituţiei militare sibiene. Cele şase titluri au fost înmânate generalului-maior Grudi Ivanov Angelov, rectorul Colegiului de Apărare şi Stat Major G.S.Rakovsky Sofia, generalului de brigadă Plamen Bogdanov, rectorul Universităţii Naţionale Militare Vasil Levski, din Veliko Târnovo, profesorului univ.dr Gheorghe Bichicean, de la Universitatea Româno-Germană din Sibiu, profesorului univ.dr. Octavian-Ioan Bogdan, care a predat la AFT, prof. univ.dr . Constantin Oprean, de la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, şi profesorului univ.emerit.dr.ing. Vasile Năstăsescu.

KBO oferă oportunitatea pentru cadre didactice, specialişti, cercetători şi practicieni să se întâlnească, să disemineze cunoştințe şi rezultate ale activităţii de cerce-tare ştiinţifică, să facă schimb de idei cu privire la o gamă largă de subiecte care se înscriu în tematica organizației bazate pe cunoaştere. (Elena Andrei)u Decernarea titlului de doctor honoris causa la

AFT. Senatul Universitar al Academiei Forţelor Terestre Nicolae Bălcescu a conferit, miercuri, 9 iunie, cel mai înalt titlu onorific al universităţii, cel de doctor honoris causa, profesorului univ.dr.ing. Ioan Bondrea, rectorul Univer-sităţii Lucian Blaga. Decizia Facultăţii de Management Militar de a propune Consiliului de Administraţie, respectiv Senatului universitar al Academiei Forţelor Terestre, acor-darea acestui titlu s-a fundamentat pe contribuţia pe care rectorul Ion Bondrea a avut-o în promovarea şi dezvoltarea domeniului tehnico-ingineresc, pentru susţinerea prin activităţi de cercetare ştiinţifică a unor proiecte inovative în colaborare cu instituţia noastră şi pentru iniţierea par-teneriatului strategic dintre Universitatea Lucian Blaga şi Academia Forţelor Terestre. (Elena Andrei)u Ședință. Săptămâna trecută, la Bistrița, a avut loc

şedinţa Consiliului de garnizoană. Activitatea a fost condu-să de comandantul Brigăzii 81 Mecanizată, colonel Iulian Berdilă, în prezenţa prefectului judeţului Bistriţa-Năsăud, Ovidiu-Victor Frenţ, a preşedintelui Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, Emil-Radu Moldovan, şi a reprezentanţilor instituţiilor sistemului naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din garnizoana Bistriţa, a coman-danţilor unităţilor militare din garnizoană şi a membrilor Consiliului de garnizoană.

Ordinea de zi a şedinţei a avut ca principale puncte de dezbatere: activităţile de perspectivă din garnizoana Bistriţa, calendarul activităţilor de instruire în comun şi alte aspecte care privesc manifestările ce se desfăşoară în garnizoană de instituţiile reprezentate.

GARNIZOANA ROMÂNIA

FOTOGRAFIA SĂPTĂMÂNII

uTopraisar, județul Constanța. Joi, 15 iunie,

la sediul Batalionul 341 Infanterie Constanța s-a

desfăşurat ceremonia de medaliere a caporalului clasa a III-a Marcel Neagu. În semn de recunoştință şi apreciere

pentru profesionalismul şi curajul de care a dat dovadă

pe timpul îndeplinirii unor misiuni în teatrul de operații

din Afganistan, comandantul Brigăzii 9 Mecanizată

Mărășești, colonel Dorin Toma, a înmânat caporalului clasa

a III-a Marcel Neagu, Medalia Națională Serviciul Credincios

clasa a III-a, cu însemn pentru militari, de război, conferită de

preşedintele României, şi Medalia Non-Article 5, conferită

de aliații noştri din NATO.Caporalul clasa a III-a

Marcel Neagu face parte din Batalionul 341 Infanterie

Constanța, din Topraisar, şi a fost rănit la 25 septembrie

2016, alături de alți trei colegi, în timp ce executau o misiune

de patrulare în provincia Kandahar, Afganistan.

(Locotenent Mirela Gheorghe)

DIXI !

Vom supraveghea îndeaproape exerciţiile ZAPAD, cerând Rusiei şi Belarusului să-şi respecte angajamentele internaţionale şi să dea dovadă de transparenţă şi predictibilitate în desfăşurarea acestor manevre.

Jens StoltenbergSecretarul general al NATO

Sursa: Agerpres

Foto

: plu

toni

er-a

djut

ant p

rinci

pal G

heor

ghe

Gabă

ră

În perioada 19-24 iunie, 300 de marinari din Forţele Navale române şi 31 de

scafandri militari din Forţele Navale ale Azerbaidjanului, Bulgariei, Georgiei, SUA, Turciei şi Ucrainei participă la exerciţiul EURASIAN PARTNERSHIP MCM DIVE 2017, în Portul Constanţa şi în apele naţionale

ale Mării Negre. La acest exerciţiu mul-tinaţional, din partea Forţelor Navale române iau parte dragoarele maritime Locotenent Dimitrie Nicolescu şi Locotenent Lupu Dinescu, nava maritimă de inter-venţie cu scafandri Grigore Antipa, două remorchere maritime, nava maritimă

hidrografică Căpitan-comandor Alexandru Cătuneanu şi două detaşamente de sca-fandri de luptă. Personalul participant îşi va perfecţiona deprinderile în executarea procedurilor operaţionale de căutare şi identificare, cât şi de neutralizare şi distru-gere a dispozitivelor explozive sub apă. n

La Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii s-a dat startul luni,

19 iunie, exerciţiului româ-no-american Dacian Eagle 2017. La exercițiu participă

Exercițiu naval multinațional

Dacian Eagle 2017aproximativ 200 de militari români, piloţi şi personal tehnic, cu aeronave MiG-21 LanceR şi elicoptere IAR-330 Puma (SOCAT şi MEDEVAC)

aparţinând Bazei 71 Aeriene, şi circa 300 de militari americani cu aeronave F-15 şi tehnica de deservire aferentă, aparţi-nând 159th Fighter Squadron Jacksonville Air National Guard, Florida. Exerciţiul bilateral, care va dura până la sfârşitul

lunii august, oferă posibilitatea militarilor români de a exersa tehnicile, tacticile şi proceduri-le standard asociate operaţii-lor aeriene, în conformitate cu standardele NATO, prin execu-tarea zborurilor în comun cu partenerul american. n

Foto

: Pet

rică

Max

im

3Observatorul militarNr. 25 / 21 – 27 iunie 2017

GARNIZOANA ROMÂNIAu Antrenamente intense pentru sportivii Invic-

tus Team România. Sâmbătă, 17 iunie, lotul de sportivi Invictus Team România a participat la Crosul Aniversar Ziua Olimpică, organizat de Comitetul Olimpic și Sportiv Român (COSR), la Constanța. În deschiderea evenimentu-lui, a fost organizată, în fața Sălii Sporturilor din localitate, o festivitate de prezentare a lotului de sportivi și al proiec-tului Invictus Team România. Traseul crosului organizat de COSR, în lungime de 5 kilometri, a inclus strada Mircea cel Bătrân și bulevardul Mamaia.

Echipa care va reprezenta România la Jocurile Invictus Toronto - 2017, formată din 15 militari răniţi în teatrele de operaţii, a început cea mai intensă etapă de pregătire sportivă, ultima înainte de plecarea în Canada, programată pentru 21 septembrie.

Programul de antrenament a fost proiectat pe prin-cipiile ridicării graduale a curbei de efort, astfel încât nivelul maxim de intensitate să fie atins înaintea debutului competiției.u Traseul memoriei, la Iași. Palatul Oștirii din Copou

a fost punctul de plecare pe Traseul memoriei, eveniment creat pentru a pune în valoare clădirile monument isto-ric din municipiul Iași, unde au funcționat principalele instituții ale statului român în timpul refugiului din Primul Război Mondial. Actualul sediu al comandamentului Brigă-zii 15 Mecanizată Podu Înalt a fost vizitat de publicul care a putut vedea o expoziție de medalii, documente, picturi, arme și uniforme, dar și proiecția filmului documentar Iași, Capitală de război. Traseul Memoriei a mai cuprins alte zece clădiri, muzee și instituții de cultură din Iași, în fiecare dintre acestea fiind organizate tururi ghidate sau expoziții cu tematica Primului Război Mondial. S-au remarcat Uni-versitatea A.I.Cuza, în a cărei Aulă au avut loc, acum o sută de ani, ședințele Parlamentului României, Palatul Copiilor, în care a trăit familia regală, dar și Muzeul Unirii, devenit sediul Cartierului regal și reședință a regelui Ferdinand. Evenimentul s-a înscris în seria de manifestări organizate de administrația locală ieșeană, cu prilejul Festivalului Internațional al Educației 2017, ediția din acest an având ca temă Centenarul, cu scopul de a evidenția rolul pe care l-a avut Iașul în timpul Războiului de Reîntregire Națională. (Locotenent-colonel Adrian Gîtman)u Exercițiu de urgențe civile. Echipa de căutare-

salvare a Batalionului 21 Vânători de Munte General Leonard Mociulschi a participat joi, 15 iunie, în zona mun-

ţilor Bucegi, la un exerciţiu de urgenţe civile, în cooperare cu Jandarmeria Sinaia. Acțiunile vânătorilor de munte predeleni au dovedit, încă o dată, profesionalismul lor în ducerea unor acțiuni în teren muntos-împădurit, coeziu-nea și buna cooperare cu ceilalți participanți la exercițiu. (Căpitan Florin Ciontea)u O altfel de misiune! Joi,14 iunie, militarii Batalio-

nului 911 Infanterie Capidava au participat, voluntar, la o activitate de donare de sânge, organizată în garnizoana Medgidia. Scopul acestei acţiuni a fost de a sprijini popu-laţia aflată în suferinţă, de a aduce speranţa sau chiar salva o viaţă. (Locotenent Mirela Gheorghe)u Cupa Jurnalistului la Tir. Recent, în poligonul Gârleni,

din Bacău, s-a desfășurat Cupa Jurnalistului la Tir, acțiune desfășurată cu ocazia aniversării Zilei Parașutiștilor Militari. Totodată, reprezentanții mass-media au asistat la ședinţe de tragere specifice organizate și executate de militarii Batalionului 630 Parașutiști Smaranda Brăescu din Bacău. Jurnaliști ai presei locale băcăuane de la Deșteptarea, Tele 1 Bacău, Digi 24, TVR Iași, Ziarul de Bacău, EURO TV s-au întrecut în cadrul unei ședinţe de tragere cu armament ușor de infanterie compatibil NATO. (Locotenent Ioana Farcaș)

Ministrul apărării naționale, Gabriel Leș, și ministrul britanic al Apărării,

Michael Fallon, s-au întâlnit miercuri, 14 iunie, în baza aeriană din Mihail Kogăl-niceanu, cu piloții și personalul tehnic care deservesc aeronavele Typhoon ale Forțelor Aeriene Regale (RAF) ale Marii Britanii, sosite în România pentru executarea de misiuni de poliție aeriană.

Patru aeronave Typhoon ale RAF execută misiuni de poliție aeriană, ală-turi de aeronavele MiG-21 LanceR ale Forțelor Aeriene române, în perioada 1

mai - 31 august, contribuind atât la dez-voltarea capacității de reacție și întărirea posturii de descurajare, cât și la conso-lidarea interoperabilității dintre Forțele Aeriene române și britanice. Dislocarea avioanelor RAF în România este parte a implementării Planului de acţiune pen-tru asigurarea capacităţii operaţionale a NATO pe flancul estic al Alianței atât în zona de nord, cât și în zona de sud, și demonstrează unitatea și determinarea NATO ca răspuns la provocările mediului de securitate.

Joi, 15 iunie, cei doi miniștri au avut o întrevedere la sediul Ministerului Apărării Naționale. Agenda discuțiilor oficiale a inclus o evaluare a relațiilor militare bilaterale, derulate în cadrul Parteneriatului Strategic dintre cele două țări, aspecte de interes comun privind mediul regional de securitate, subiectele majore aflate pe agenda NATO, precum și consultări în pregătirea Reuniunii miniștrilor aliați ai apărării, programată la sfârșitul acestei luni, la Bruxelles. n

Garnizoana Târgu-Mureș găzduiește, în perioada 19-24 iunie, Cursul pentru jurnaliștii care transmit din zone de conflict, ediţia

2017, organizat de Direcţia informare și relaţii publice a Ministerului Apărării Naţionale, cu sprijinul Statului Major al Forțelor Aeriene, Diviziei 4 Infanterie Gemina și al Brigăzii 6 Operaţii Speciale Mihai Viteazul. La deschiderea oficială a periodei de instruire, care a avut loc luni, 19 iunie, a participat colonelul Tiberiu Șerban, comandantul Brigăzii 6 Operaţii Speciale Mihai Viteazul.

O delegaţie a Statului Major al Forţelor Navale, condusă de contraamiralul de flotilă

Constantin Ciorobea, locţiitorul șefului Statului Major al Forţelor Navale, a participat, joi, 15 iunie, la inaugurarea sălii de specialitate Viceamiral inginer Marcel Vasile Diaconescu a Colegiului Naţional Militar Dimitrie Cantemir din Breaza. Evenimentul prezintă o importanţă semnificativă pentru Forţele Navale române, întrucât sala va oferi elevilor posibilitatea de a cunoaște mai ușor problematica specifică Forţelor Navale, evoluţia Marinei Militare române de-a lungul timpului, precum și rolul acestei categorii de forţe în siste-mul naţional de apărare.

Funcţionarea acestei microstructuri cu specific de marină la Colegiul Naţional Militar Dimitrie Cantemir, o prestigioasă instituţie de învăţământ preuniversitar și o școală de suflet pentru multe generaţii de cadre militare, inclusiv din Forţele Navale, va stimula interesul elevilor pentru continuarea studiilor militare și pentru alegerea unei cariere în Forţele Navale. Proiectul are ca scop dezvoltarea resursei umane din Armata României și contribuirea la consolida-rea relaţiilor dintre instituţiile militare. n

Cooperare româno-britanică

Cursul pentru jurnaliştii care transmit

din zone de conflict

Cabinet de marinărie,

inaugurat la Breaza

Reprezentanţii mass-media care participă la curs vor dobândi, în cadrul modulului de instruire teoretică, cunoștinţe pe teme pri-vitoare la procedurile de acreditare și de lucru ale jurnaliștilor pe timpul operaţiilor militare, reguli de siguranţă și protecţie în zonele de conflict, aspecte privind securitatea operaţională, caracterizarea teatrelor de operaţii din punct de vedere al riscurilor, proceduri de acordare a primului ajutor. În cadrul modulului de instruire practică, jurnaliștii vor participa la diverse antrenamente – dezvoltarea abilită-ţilor fizice specifice, instrucţie alpină, tehnici de acordare a primului ajutor, tehnici de supravieţuire, cunoașterea hărţilor, a busolei, a GPS-ului și lucrul practic cu acestea. Totodată, li se vor prezenta ședinţe de trageri demonstrative cu armamentul specific forţelor pentru operaţii speciale și exerciţii demonstrative de parașutare.

Totodată, cursanţilor le vor fi prezentate tehnica de luptă și echi-pamentul din dotarea militarilor Brigăzii 6 Operaţii Speciale Mihai Viteazul, modul de acţiune în cazul atacului cu dispozitive explozive improvizate, folosirea mijloacelor de protecţie CBRN, trecerea prin porţiuni de teren incendiate, precum și modul de comportare pe timpul executării unei misiuni specifice zonelor de conflict.

Cursul, aflat la cea de-a 14-a ediţie, a pregătit, din anul 2004 și până în prezent, 235 de jurnaliști. n Foto: navy.ro

Foto

: Val

entin

Cio

bîrc

ă

Observatorul militar4 Nr. 25 / 21 – 27 iunie 2017

Locotenentul Daniel Mariş şi colegul american distribuie apă copiilor.

Întâlnirea cu malikul satului.

LINIA ÎNTÂI

La începutul lunii iunie, ofițerul CIMIC al Batalionului 151 Infanterie Protecția Forței Lupii Negri, dislocat în Baza Militară Aeriană din Kandahar, Afganistan, împreună cu un pluton din Compania 2 Infanterie şi în parteneriat cu forţe ANP (Poliţia Naţională Afgană) au executat o misiune ce a constat în angajarea liderilor din satul Sakzey Kalay.

Locotenent-colonel Daniel Burlacu

O nouă misiune s-a ordo-nat. Conştiincioşi, militarii Batalionul 151 Infanterie

Protecția Forței Lupii Negri au trecut la activităţile ce preced atât pregăti-rea, cât şi executarea misiunii. Când toate acţiunile au fost finalizate, militarii s-au adunat pentru ultimele precizări şi verificări. Preotul batali-onului a rostit rugăciunea, devenită acum ritual şi act de descătuşare a emoţiilor şi de încărcare cu un opti-mism care îţi şopteşte la ureche să fii încrezător în tine şi în camarazii tăi. Militarii sunt conştienți că trebuie să fie atenți la orice pas şi la orice mişcare, încrederea în camaradul de lângă tine fiind esenţială.

Patrula a părăsit Baza Aeriană Kandahar, iar misiunea a început. Deplasarea către punctul de întâlnire este întotdeauna însoţită de pericole

şi de posibile atacuri ale insurgenţilor, dar cercetarea permanentă şi indis-pensabilă a zonelor critice a făcut ca sosirea la destinaţie să se execute în siguranţă. Misiunea principală a constat în angajarea liderilor din satul Sakzey Kalay şi evaluarea clinicii me-dicale din zonă.

Ajunşi la destinaţie, militarii au fost întâmpinaţi de câţiva localnici. Patrula a fost invitată la discuţii lângă o livadă care înconjoară clinica şi re-prezintă, în acelaşi timp, locul de des-făşurare a orelor, deoarece în Sakzey Kalay nu există o clădire special ame-najată pentru şcoală. În Afganistan, infrastructura constituie un segment care pretinde investiţii majore, în special în domeniul educaţiei, în-trucât în multe sate copiii învaţă în aer liber. Pe timpul discuţiilor, liderul satului a accentuat importanţa edu-caţiei pentru copiii Afganistanului, precum şi revitalizarea sistemului

de sănătate, insistând pe proiectul clinicii, care nu a reuşit să fie finali-zat. În acest context, locotenentul Mihai-Daniel Mariş, ofițerul CIMIC al batalionului, a subliniat rolul pe care îl joacă GIRoA (Guvernul Republicii Islamice Afganistan) în procesul de reconstrucţie a acestei ţări, cât şi sprijinul populaţiei locale pentru ofi-cialii afgani. La sfârşitul întâlnirii, s-au stabilit câteva priorități în continuarea proiectului, lucru ce a fost înțeles de liderul satului.

Pe drumul de întoarcere se vedeau copii care ieşeau din curţile caselor, alergând desculţi în întâmpi-narea patrulei pentru a face cu mâna militarilor români. L-am întrebat pe ofițerul CIMIC, locotenentul Mihai-Daniel Mariş, de unde atâta aplecare spre această specialitate, cooperare civili-militari. Pe când eram în clasa a XII-a, ne-a spus locotenentul Mariş, m-am orientat spre un domeniu în care

este necesară o dezvoltare personală și profesională continuă, atât din punct de vedere intelectual, cât și fizic. Domeniul militar în care am intrat nu m-a dezamăgit. Beneficiile profesio-nale au fost extraordinare, satisfacția personală uriașă. Îmi începusem cari-era militară, alegând să intru în corpul ofițerilor Armatei României, pe una din cele mai solicitante arme, infante-rie-cercetare. Am acumulat experiență profesională prin instruire constantă, cursuri specifice, tabere, exerciții naționale și internaționale, misiuni în teatrul de operații din Afganistan.

De altfel, în teatrul de operații a realizat că poate influența mai eficient mediul operațional, acționând împre-ună cu elementele locale, respectiv populația din zona de responsabilita-te, şi a ales să-şi redirecționeze efortu-rile de autoperfecționare către o spe-cialitate nouă, foarte interesantă, co-operare civili-militari (CIMIC). Intrasem deja în contact cu acțiunile specifice executate de militarii CIMIC de-a lungul carierei și păreau foarte interesante. Am reușit o mutare îndrăzneață la Batalionul CIMIC, unde am descoperit oameni extrem de capabili pe linie de specialitate, cu multă experiență în domeniu, dornici să mă învețe și pe mine cum să fiu un bun cimicar. Prin instrucție și participare la exerciții naționale și internaționale pe linie de CIMIC, am acumulat destulă experiență cât să mă simt pregătit pentru o nouă misiune în teatrul de operații din Afganistan, de acestă dată acționând într-un domeniu diferit, inedit, special, acțiuni nonletale CIMIC.

La patru luni de la preluarea zonei de responsabilitate şi a misiunilor de Batalionul 151 Infanterie Protecția Forței Lupii Negri, ofițerul se poate lă-uda cu un număr mare de misiuni cu specific CIMIC, executate în colabora-re cu omologul american din CTF Rak Solid Wolves.

Până în acest moment, am execu-tat deja cinci misiuni cu specific CIMIC în cadrul patrulelor planificate, reușind să dezvolt baza de date actuală,

luând contact și mai bine cu ceea ce execută pe teren un specialist CIMIC. Am purtat discuții cu persoanele im-portante din satele în care se execută misiuni specifice Resolute Support (sprijinirea autorităților locale afgane, autorităților naționale afgane, forțelor naționale afgane de securitate), luând contact astfel cu problemele localnici-lor și dezvoltând variante de acțione pentru îmbunătățirea condițiilor de trai și securitate.

Misiunile CIMIC necesită o foarte mare atenţie şi importanţă deosebi-tă, întrucât din totalul interacţiunilor dintre populaţia civilă şi militari acestea reprezintă o proporţie foarte ridicată. În Afganistan avem oportu-nitatea de a transpune în mod real ce am învăţat la Batalionul 1 CIMIC, iar într-un teatru de operaţii, concen-trarea trebuie să atingă cote maxime pentru a desăvârși fiecare activitate, deoarece conexiunea dintre tot ce se întâmplă aici face ca orice acţiune să aibă implicaţii asupra alteia și efectele să se resimtă o perioada îndelungată de timp, a declarat locotenentul Mihai-Daniel Mariş la întoarcerea din misiune. Succesul acestor misiuni este rezultatul muncii tuturor celor care fac parte din Batalionul 151 Protecția Forței și, în special, al subunităţilor de manevră care, zi de zi, depun eforturi considerabile pentru asigurarea secu-rităţii în acest mediu ostil. Împreună, militarii Batalionului 151 Infanterie Protecția Forței și partenerii americani, constituiți în Task Forces Rak Solid Wolves, reușim să dezvoltăm condițiile necesare pentru o mai bună stabilitate și securitate în aria noastră de operații. Populația locală este dornică să ne sprijine cu ce poate, comunicarea este foarte bună, iar autoritățile și forțele de securitate se bucură de sprijinul oferit.

Încă o misiune s-a sfârşit. Urmează întocmirea rapoartelor de misiune, dar mâine este o nouă zi, o altă acţiune, un alt început. Lupii Negri sunt la datorie şi, acolo unde este nevoie de ei, răspund prezent cu promptitudine. n

Speranţe pentru viitor

LINIA ÎNTÂI

Observatorul militarNr. 25 / 21 – 27 iunie 2017 5

Noble Jump 2017, la finalZiua Distinşilor Vizitatori a exerciţiului multinaţional Noble Jump 2017 a avut loc miercuri, 14 iunie, la Centrul Naţional de Instruire Întrunită Getica, din Cincu.

Cu acest prilej, a fost organizat un amplu exerciţiu cu trageri de luptă, la care au participat militari din cele zece ţări implicate în Noble Jump 2017. Toto-

dată, această zi a marcat încheierea etapei de instruire în comun a militarilor din cadrul Forţei Întrunite cu Nivel de Recţie Foarte Ridicat a NATO (VJTF) dislocate în poligonul de la Cincu.

Însă, înaintea începerii exerciţiului, ministrul apărării naţionale, Gabriel Beniamin Leş, şi amiralul Michelle Howard, comandantul Comandamentului Aliat Întrunit de la Napoli, structura care a planificat şi condus Noble Jump 2017, au susţinut o conferinţă de presă în cadrul căreia au menţio-nat scopul şi importanţa acestui exerciţiu, primul în care România joacă din toate punctele de vedere rolul naţiunii-gazdă. Prezența forțelor NATO aici demonstrează unitatea, solidaritatea și determinarea membrilor Alianței de a lua măsuri oportune și necesare pentru descurajarea oricărei provocări și, bineînțeles, apărarea spațiului tuturor țărilor aliate. Aș vrea să mulțumesc în primul rând pentru efort și dedicare celor peste 5.000 de militari care s-au instruit aici, la Cincu. Ați arătat că forțele NATO sunt capabile să fie dislocate într-o potențială zonă de criză în cel mai scurt timp de la notificare. Noble Jump 2017 este primul exercițiu de amploare din acest an din seria robustă de activități de instruire multinaționale planificate în regiunea Mării Negre, la care vor participa, în total, peste 40.000 de militari, a spus ministrul Gabriel Beniamin Leş.

La rândul său, amiralul Michelle Howard a precizat că exercițiul demonstrează punerea în practică a propunerilor făcute de șefii din Alianță la Summitul din Țara Galilor, din 2014. Implementarea planului de acțiune a demonstrat an-gajamentul ferm al apărării colective și asigurarea securității tuturor membrilor NATO. Apreciez susținerea autorităților țărilor-gazdă, Grecia, Bulgaria și România și strânsa lor cooperare pentru ca Noble Jump 2017 să demonstreze că aptitudinile, cunoștințele și experiența noastră se situează la cel mai înalt nivel.

Locotenent Marius [email protected]

Foto: Petrică Mihalache

Exerciţiul cu trageri de luptă a fost complex, cu impli-carea tuturor detaşamentelor din VJTF, dislocate în Cincu, dar şi a altor structuri ale Forţelor Terestre, Aerie-ne şi de operaţii speciale. Scenariul tactic a avut în vede-re capacitatea de reacţie a VJTF la o agresiune străină şi la respingerea inamicului pentru eliberarea teritoriului naţional. Odată cu începerea acțiunilor din teren, militari din forţele pentru operaţii speciale româneşti, sprijiniţi de o baterie norvegiană de supraveghere şi identificare a ţintelor, au executat o misiune în spatele liniilor inamice. Ulterior, patru companii multinaţionale şi două companii româneşti de infanterie din Brigada Multinaţională de Sud-Est, sprijinite de două baterii de obuziere româneşti, de o companie poloneză de infanterie mecanizată şi o companie românească de tancuri au format un grup de luptă pentru respingerea inamicului. Totodată, elicop-terele IAR 330 Puma Socat şi avioanele MIG-21 LanceR au executat trageri cu muniţie reală, fiind sprijinite de avioanele F-16 româneşti şi de aeronavele Eurofighter Typhoon din dotarea trupelor britanice. Elicopterele americane AH-64 Apache şi-au dezlănţuit şi ele puterea de foc, realizând un spectacol de forţă şi manevrabilitate în faţa publicului numeros. În ultima etapă, două avioane C-27J Spartan au asigurat dislocarea în adâncimea dispozitivului inamic a paraşutiştilor militari, care au nimicit un punct de comandă inamic. După încheierea exerciţiului, a fost organizată o expoziţie cu tehnica participanţilor la exerciţiu.

La activitate au participat şi şeful Statului Major General, general Nicolae-Ionel Ciucă, reprezentanţi ai armatelor partenere şi ai tuturor categoriilor de forţe ale armatei, precum şi ai instituţiilor din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi siguranță națională. n


INSTRUCŢIE

Ritm alert la Hohenfels

Locotenent Andreea BîrzuPlutonier-adjutant principal

Dan Boban

Recent, comandamentul detașamentului Batalionu-lui 811 Infanterie Dragonii

Transilvani, aflat la baza militară Hohenfels, din Germania, a execu-tat un exercițiu de tip CPX (Com-mand Post Exercise – exercițiu de comandament). Desfășurat 24 de ore din 24, acesta a fost în concordanță cu scenariul exercițiului Combined Resolve VIII, personalul din cadrul coman-damentului având la dispoziție sistemul CPOF (Command Post of the Future), în timp ce subunitățile au utilizat sistemul JCATS (Joint Conflict and Tactical Simulation).

CPOF este un sistem care permite comandanților să aibă o viziune de ansamblu asupra câmpului de luptă, să colabo-reze cu partenerii de la diferite eșaloane, utilizând date în timp real și comunicând intențiile lor.

Sistemul JCATS reprezintă o replică a câmpului de luptă în timp real, materializând în format electronic tot ceea ce se petrece pe acesta (trageri cu armamentul de infanterie, artilerie, aviație, detalii geogra-fice din teren, populație civilă etc.). Scopul acestui sistem este de a antrena comandanții de subunități în planifica-rea, pregătirea și executarea operațiilor. În același timp, ajută comandanții de subunități în înțelegerea luptei și luarea deci-ziilor corecte. Ca și ofițer de stat major, consider că acest sistem

este o unealtă eficientă în pregăti-rea comandanților de subunități, deoarece, în urma utilizării lui, se pot identifica punctele tari și slabe ale fiecăruia, se pot analiza decizi-ile bune sau mai puțin bune, lucru ce influențează modul de acțiune în diferite situații, ținând cont de toate variabilele posibile (condiții meteo, localități, teren etc.). În ceea ce privește pregătirea mea profesională, acest sistem mă ajută să înțeleg dinamica și reali-tatea câmpului de luptă, să simt adrenalina cauzată de emoții, nesiguranță sau victorie, ne-a declarat căpitanul Alin Mureșan, șef compartiment în cadrul detașamentului Batalionului 811 Infanterie Dragonii Transilvani.

Ziua de 12 iunie a pus capăt celor nouă zile de provocări re-ale pentru Dragonii Transilvani și, totodată, întoarcerea la bază și ieșirea din situațiile create pe durata exercițiului Combined

Resolve VIII. A fost un exercițiu care a pus la grea încercare pregătirea și potențialul mili-tarilor noștri, într-un colectiv multinațional, aceștia fiind integrați în structurile parte-nerilor participanți. Militarii ro-mâni au demonstrat încă o dată capacitatea lor de rezistență și acțiune la efort susținut în medii ostile, într-un ritm alert și continuu, fiind testați atât fizic, cât și psihic.

La finalul exercițiului, co-mandantul detașamentului Batalionului 811 Infanterie Dra-gonii Transilvani, locotenent-co-lonel Tudor Bivolaru, a acordat diplome de apreciere celor trei parteneri din cadrul Brigăzii 3 Blindate/Divizia 4 Infanterie a armatei SUA, care au luptat alături de militarii din cadrul comandamentului pe timpul exercițiului CPX/ Combined Resolve VIII. n

va funcționa cea de-a treia facultate, Facultatea de Științe Economice și Administrative.

Un alt program ambiţios este internaţio-nalizarea programelor de studii. Ne dorim ca, în 2020, toţi studenţii noștri din an terminal să parcurgă un semestru sau un modul de pregă-tire dincolo de graniţele ţării noastre, în cadrul unor universităţi din Europa și nu numai, care au același domeniu de studii ca al nostru și cu care noi, în timp, am încheiat parteneriate.

Investiţiile în logistica didactică și de cer-cetare știinţifică și îmbunătăţirea condiţiilor de cazare, hrănire și instruire au fost unele dintre preocupările constante pe parcursul întregului mandat anterior. Astfel, au fost renovate o mare parte dintre căminele studenţești, amfi-teatrele, laboratoarele și sălile de seminarii, au fost construite trei terenuri sportive, spălătoria a fost renovată și dotată cu echipamente noi, pentru a fi în măsură să deservească întreaga garnizoană, și, nu în ultimul rând, a fost reno-vat și modernizat bazinul de înot al academiei, precum și pista de obstacole de tip C.I.S.M. (Consiliul Internaţional al Sportului Militar). În toți acești ani, am încercat să formăm și să păstrăm o relație cât mai apropiată cu societa-tea civilă și comunitatea locală. Academia s-a implicat și a participat la evenimente organi-zate pe plan local și național, în parteneriat cu autoritățile administrației publice locale și alte instituții de învățământ superior.

Un parteneriat important este cel realizat cu Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, în anul 2012, un parteneriat pentru comuni-tate, în cadrul căruia s-au derulat o serie de activități comune cum ar fi: deschiderea anului universitar și cursul festiv, care trans-formă Piața Mare a Sibiului în cel mai mare amfiteatru academic; întâlniri, mese rotunde și conferințe academice ale studenților și cadre-lor didactice; participări la concursuri sau școli doctorale; participarea și organizarea diferi-telor competiții sportive, precum și activități culturale dedicate în special studenților.

Programul de mobilități Erasmus a luat o amploare nebănuită acum câțiva ani.Începând cu anul 2011, Academia Forţelor

Terestre „Nicolae Bălcescu” desfășoară mobili-tăţi de studenţi, cadre didactice și instructori militari în cadrul programului Erasmus, care, ulterior, a fost prelungit, începând cu anul 2014, pentru o perioadă de încă șapte ani, sub denumirea de Erasmus+. Studenții noștri au posibilitatea să participe la mobilități de studiu în țări precum: Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia,

S-au împlinit, la 13 iunie, 170 de ani de la crearea primei școli militare de ofițeri, la București, prin porunca dom-nească a principelui Gheorghe Bibescu, tradițiile acestei școli fiind continuate de Academia Forțelor Terestre din Sibiu. O tradiție impresionantă care vă obligă la performanță, domnule general de brigadă! La 13 iunie am sărbătorit, alături de întreaga

comunitate academică militară sibiană, 170 de ani de tradiţii militare și educaţionale instituţio-nalizate. 170 de ani în care școala militară româ-nească a dat ţării, an de an, ofiţeri bine pregătiţi, devotaţi, educaţi în spiritul dragostei faţă de ţară și al respectului faţă de valorile naţionale. Generaţiile de absolvenţi au dat faimă instituţiei militare sibiene, contribuind într-o măsură ho-tărâtoare la progresul societăţii românești.

De la actul de naștere și până în prezent, școlile militare s-au adaptat permanent tutu-ror schimbărilor survenite, au reușit atingerea performanţei în educaţie și instruire, iar astăzi, Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu înseamnă tradiţie, recunoaștere și valoare academică. Acest lucru se datorează profesorilor, instructorilor și studenţilor, care prin efortul lor au adus instituţiei recunoaștere naţională și internaţională.

Academia Forţelor Terestre este, astăzi, o entitate cu totul nouă, adaptată cerinţelor învăţământului universitar modern, cu o largă deschidere națională și internaţională, cu un renume la formarea căruia au contribuit gene-raţii întregi, un simbol identitar pentru comu-nitatea academică sibiană și pentru Armata României.

Instituția noastră oferă studenților, în continuare, drumul cel mai eficient către cunoaștere, știință și progres, îmbogățind, ast-fel, cu fiecare an, o tradiție universitară militară de excepție.

Sunteți la al doilea mandat de rector al Academiei Forțelor Terestre. Care sunt proiectele de management universitar pe care le-ați propus? Care au fost con-tinuate?În perioada primului mandat am adoptat,

alături de comunitatea academică militară sibiană, un plan strategic de dezvoltare instituțională a Academiei Forțelor Terestre, menit să promoveze un management univer-sitar eficient, modern, fundamentat pe princi-piul alocării resurselor în raport cu priorităţile și necesităţile reale de dezvoltare.

Germania, Grecia, Italia, Polonia, Portugalia, Slovacia, Turcia, Ungaria. De asemenea, in-structorii și cadrele didactice efectuează stagii de predare în nouă ţări europene: Bulgaria, Cehia, Polonia, Ungaria, Slovacia, Franţa, Germania, Spania și Portugalia.

Avem, într-un an universitar, peste 100 de mobilităţi, aproximativ 17-18% din cifra totală de studenţi din Academia Forţelor Terestre. Programul Erasmus+ este un instrument foar-te bun pentru AFT. Prin Forumul Internaţional Militar – ai cărui membri fondatori suntem, alături de Academia Militară Tereziană, din Wiener Neustadt (Austria), Universitatea de Apărare din Brno (Republica Cehă), Universitatea Națională de Servicii Publice, Facultatea de Științe Militare și pregătire a ofițerilor, Budapesta (Ungaria) și Academia Forțelor Terestre „General Tadeusz Kosciuszko” din Wroclaw (Polonia) – am reușit să punem la dispoziția studenților noștri un semestru internațional, semestrul II, din anul II de studiu, în cadrul specializării Leadership militar, adu-când valenţe pozitive programului Erasmus Militar (iniţiativa de schimb a tinerilor ofiţeri și cadeţi). Un parteneriat bun am reușit să sta-bilim și cu instituţiile militare americane. Până acum, 10 dintre studenţii noștri au absolvit cursurile prestigioasei Universităţi „West Point”, doi urmează cursurile în momentul de faţă, un alt student fiind declarat admis în acest an, pentru ca, din 3 iulie, să înceapă studiile.

Cât este de dificil, domnule general de brigadă, să fii rector, profesor, manager și comandant, în același timp?Este provocator, iar ca profesor nu-mi voi

uita niciodată meseria. Am început ca prepa-rator universitar și am parcurs toate funcțiile didactice, asistent, lector, conferențiar și profe-sor. Și treptele de conducere din învățământul superior, pornind de la șef de catedră sau director de departament, secretar științific al Senatului universitar, prorector pentru cerce-tare științifică, pentru învățământ și, în final, rector. Tot ceea ce s-a făcut în AFT este rodul eforturilor unei echipe, care s-a sudat în timp, care a înțeles proiectele, discutate îndelung. Dacă astăzi am fost profesor, mâine am de-venit manager, sunt comandant, iar lucrurile acestea trăiesc într-o simbioză care, într-o instituție militară de învățământ superior, devi-ne din ce în ce mai provocatoare. n

Observatorul militar 7Nr. 25 / 21 – 27 iunie 2017

INTERVIU

Academia Forţelor Terestre este, astăzi, o entitate cu totul nouă, adaptată cerinţelor învăţământului universitar modern, cu o largă deschidere națională și internaţională.

General de brigadă prof.univ.dr.ing. Ghiță Bârsan, comandantul (rectorul)Academiei Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” (AFT) din Sibiu:

Interviu realizat de colonel Florin Șperlea

Tot ceea ce s-a făcut în AFT

este rodul eforturilor

unei echipeCrearea unei noi structuri academice și

administrative, capabilă să răspundă provo-cărilor actuale, reprezintă una dintre cele mai importante realizări ale mandatului trecut. Astfel, a fost înfiinţată cea de a doua facultate – Facultatea de Știinţe Militare. Totodată, s-au reorganizat departamentele și centrele de cer-cetare știinţifică din cadrul celor două facultăţi, dar și Centrul de Pregătire Militară.

În domeniul asigurării și evaluării ca-lităţii educaţiei, am obținut acreditarea instituțională în 2010, dar și menținerea aces-teia, în 2016. În urma evaluării instituționale externe a calității educației, realizată de Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior (ARACIS), Consiliul ARACIS a apreciat că Academia Forțelor Terestre îndeplinește toate cerințele nor-mative obligatorii pentru organizarea unui învățământ de calitate, motiv pentru care a avizat acordarea calificativului „Grad de încre-dere ridicat” instituției noastre. Toate progra-mele de studii au fost apreciate cu calificativul maxim „Încredere”.

Educaţia modernă centrată pe nevoile studenţilor și în acord cu solicitările beneficia-rilor, corpul didactic deosebit de valoros, baza didactică și de instruire, într-o continuă mo-delare, alături de proiectele îndrăzneţe, sunt pilonii unui învăţământ universitar militar per-formant. Alături de acestea, realizarea de noi facilităţi de instruire și cazare pentru studenţi, continuarea internaţionalizării programelor de studii constituie premisele transformării acade-miei într-un centru de excelenţă educaţională.

Urmează, în acest an, realizarea proiectului de construire a unui nou cămin studențesc pe care ni-l dorim finalizat cât mai repede. Am reușit, până în acest moment, să aducem ser-viciile care sunt conexe din domeniul logistic, din domeniul comunicaţiilor și informaticii, la nivelul anilor pe care îi trăim și la nivelul uni-versităţilor din România, în așa fel încât să ne integrăm în spaţiul învăţământului universitar european. Lucrăm și la diversificarea structurală pe facultăți, iar din anul universitar 2017-2018


INSTRUCŢIE

Examen de foc la înălțimea munților IezerMilitarii Batalionului 30

Vânători de Munte Dragoslavele și-au concentrat

eforturile pentru a executa misiuni specifice în poligonul

temporar Voina-Portăreasa, din munții Iezer.

Locotenent-colonel Gabriel BițăFoto: Ciprian Irimia

Începutul verii i-a găsit pe apărătorii crestelor carpatine din Câmpulung în febra tragerilor de luptă. După o perioadă intensă de pre-

gătire, vânătorii de munte de aici au luat calea poligonului temporar Voina-Portăreasa pentru a demonstra nivelul de pregătire la care se află. Testul muntelui a constat de această dată în trageri de luptă, la nivel de companie, atât cu ar-mamentul ușor și greu de infanterie din dotarea subunităților, cât și cu armamentul de artilerie, aruncătoarele cal. 120 mm. Obiectivele acestor exerciții au fost perfecționarea ducerii acțiunilor în teren muntos greu accesibil, realizarea coezi-unii și perfecționarea deprinderilor de trăgători, întrunit la nivel companie.

Companiile de vanători de munte au acționat, succesiv, ca detașamente de întoarcere, formă de manevră des întrebuințată de brigada de vânători de munte în ducerea acțiunilor ofen-sive în mediul montan. Acestea au beneficiat pe timpul acțiunii de sprijinul cu foc al companiei pentru sprijin de luptă din organica batalionului.

Pe parcursul a trei zile, comandanții de companii au parcurs procesul dinamic al aplicării procedu-rilor de conducere a forțelor, au condus atacul asupra obiectivului și au finalizat exercițiul prin-tr-o analiză post-acțiune informală, desfășurată în ambianța pitorească a munților Iezer.

An de an, în lunile mai și iunie, munții Iezer sunt locul examenului de foc pentru subunitățile Batalionului 30 Vânători de Munte. Vremea des schimbătoare, cu capriciile ei specifice pentru zonele montane, efortul fizic și psihic, nimic din toate acestea nu au abătut vânătorii de munte musceleni din drumul lor către îndeplinirea obiectivelor propuse. La final, obiectivele au fost atinse și militarii batalionului s-au întors în cazarmă cu satisfacția obținerii unui calificativ pe măsura eforturilor depuse.

Vânători de munte nu devin decât cei care iubesc muntele, îl respectă, sunt foarte bine pregătiți fizic şi psihic, iar camarazii mei îndeplinesc toate aceste condiții. Succesul este dat şi de lucrul în echipă, de co-eziune şi de modul în care comandanții de subunitații planifică, organizează şi conduc exercițiile, aprecia comandantul Batalionului 30 Vanători de Munte, locotenent-colonel Ionuț Ilinca. n

AG-9 tulbură liniștea montană, dar și a adversarului!

Aruncătoarele cal. 82 mm facilitează înaintarea infanteriștilor.

Din mers, piesele intră rapid în dispozitiv.

9Observatorul militarNr. 25 / 21 – 27 iunie 2017

Examen de foc, la înălțimea munților Iezer Atenţie! Pregătiți-vă pentru atac!

Confruntarea situației

de pe hartă cu cadrul

tactic din teren.

Vânătorii de munte – temerarii crestelor alpine.

Tăcut și ascuns, trăgătorul la PSL caută ținte importante.

Din poziții de tragere acoperite, artileriștii sprijină cu foc prin trageri verticale.


ALMA MATER

Nu cred că există vreun

absolvent de liceu militar care

să nu-şi amin-tească de ultimul

apel de seară al promoţiei din

care face parte. Este o amintire

standard pentru toţi lemiştii.

Locotenent Marius [email protected]

La finalul oricărei etape din formarea noastră profesională, ne gândim la începutul acesteia, la obiectivele cu

care am pornit pe acel drum şi la cât de bine am reuşit să le realizăm. Am trăit experienţa liceului militar şi ştiu că ultimul apel de seară înseamnă ceva diferit pentru fiecare absolvent.

Cel care nu s-a pregătit suficient pe parcursul celor patru ani sau Rebelul priveş-te în urmă cu un uşor regret şi înainte cu

Nu mi-am propus să realizez o clasifi-care a absolvenţilor colegiilor militare, dar cred că mulţi s-au regăsit deja în una din aceste tipologii. Şi chiar nu este atât de important să primeşti o anumită etichetă, atâta timp cât tu eşti mulţumit de parcursul tău ca lemist.

Acolo, în formaţia ultimului apel de seară, te bucuri alături de colegi. Te bucuri că s-a terminat, chiar dacă puţini o spun. Deşi, încă nu am întâlnit absolventul care să îmi vorbească despre cât de uşor a fost în liceul militar. Pe de altă parte, regreţi că te vei despărţi de cei cu care ai împărţit bune şi rele, 24 de ore din 24. Colegii tăi, fraţii tăi. Aşadar, eşti într-o situaţie destul de complicată în ceea ce priveşte gestio-

îngrijorare, pentru că admiterea se apropie cu repeziciune. Însă, la capitolul distracţie a fost printre fruntaşi. Fapt ce i-a adus proba-bil şi gradul cu acelaşi nume... fruntaş!

Conştiinciosul nu are prea multe emoţii. El este sigur pe cunoştinţele sale, deşi, uneori, recunoaşte că i-ar fi plăcut să se distreze mai mult, să-şi fi creat mai multe amintiri alături de colegi.

Speculantul este acela care a învăţat în momentele esenţiale şi s-a trezit la timp pentru a sta relaxat până la începutul urmă-toarei etape. El a simţit mereu momentele periculos de distractive şi le-a evitat. De aceea, acum are un cazier impecabil.

narea emoţiilor aflate în contradictoriu. Mai ales că urmează momente care le vor inten-sifica. Ştiţi voi, acele cântece care vorbesc despre revedere (deşi încă nu aţi plecat!), cuvintele frumoase adresate absolvenţilor sau dezvelirea panoului promoţiei. Se creează o tensiune care nu poate fi eliberată decât prin aruncarea beretelor în aer, la auzirea comenzii Sunteţi liberi!

Prin asemenea momente au trecut şi absolvenţii promoţiei Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz – 100, din colegiile naţionale militare, la finalul săptămânii trecute. Pentru câteva clipe, au uitat că, peste două săptămâni, vor susţine probele scrise ale examenului de Bacalaureat şi au trăit momentul lor. Acela pe care şi-l vor aminti toată viaţa! n

ALBA IULIA

CRAIOVA

BREAZA

CÂMPULUNG MOLDOVENESC

A venit vacanţa!

CORESPONDENŢE

Observatorul militarNr. 25 / 21 – 27 iunie 2017 11

Stăpânii traiectoriilor precise

Militarii Batalionului 335 Artilerie de la Botoșani și cei ai Batalionului 634 Infanterie de la Piatra

Neamț s-au aflat la pregătire, timp de două săptă-mâni, la Centrul Secundar de Instruire pentru Luptă al Forțelor Terestre de la Smârdan. Programul mili-

tarilor moldoveni a cuprins o serie de exerciții tac-tice și trageri de luptă cu parte din armamentul din dotare. Infanteriștii nemțeni au executat exerciții de rezolvare a unor situații tactice, antrenamente în teren și trageri cu aruncătoarele de 82 și 120 milimetri și A.G. – 9. La artilerie, instrucția a cuprins tragerile cu tunurile antitanc calibru 100 milimetri,

cu obuzierele calibru 152 milimetri, dar și tragerile de apreciere a cadrelor de artilerie din unitate.

Vremea nu a fost un aliat al militarilor, multe din activități desfășurându-se pe o ploaie mocănească. Acest lucru nu a afectat însă precizia tragerilor, infanteriștii și artileriștii dovedind măiestrie în stă-pânirea traiectoriilor precise. n

Locotenent-colonel Adrian Gîtman

Curs de brevetare mecanici conductori

Locotenent Mirela GheorgheFoto: plutonier-adjutant principal

Gheorghe Gabără

Pe parcursul lunii iunie, 35 de militari ai Brigăzii 9 Mecanizată Mărăşeşti parti-cipă la Cursul de brevetare mecanici

conductori pe diferite categorii de tehnică, blindate pe şenile sau roţi (Maşina de luptă

a infanteriei MLI-84 Jderul, transportorul amfibiu blindat sau Complexul antiaerian autopropulsat 2x35 mm Gepard).

Activitatea de instruire se desfăşoară în poligonul Biruinţa, aflat la câţiva kilometri de unitatea militară din Topraisar. Cursanţii sunt pregătiţi de instructori veniţi de la Centrul de Instruire pentru Tancuri şi Auto Pandele Predescu, din cadrul Şcolii

de Aplicație pentru Unități de Luptă Mihai Viteazul Piteşti.

Conducătorul cursului, locotenent- colonel Ionuţ Petcu, ne precizează că participanţii parcurg un program complex de pregătire, care cuprinde o parte teoretică şi una practică, urmând ca, la sfârşitul cursului, aceştia să susţină un examen de absolvire şi brevetare. Ulterior, vor obţine un certificat de absolvire şi un brevet de mecanic conductor, fără clasă.

Echipajele de pe tehnica de luptă sunt constituite din doi sau trei militari, elevi şi instructori, şi parcurg diferite teme de pregătire necesare formării de deprinderi. L-am surprins pe caporalul Alexandru Antonov pe timpul iniţierii în conducerea blindatelor pe roţi. Acesta ne-a mărturisit că nu este deloc greu să conduci un transpor-tor amfibiu blindat, dar acest lucru necesită

o foarte mare atenţie. Militarul s-a arătat încântat de cursul pe care-l desfăşoară, la fel ca şi alţi numeroşi colegi care şi-au dorit să conducă blindate pe şenile sau roţi.

În poligonul Biruinţa, alături de ei s-a aflat şi comandantul Brigăzii 9 Mecanizată Mărăşeşti, colonel Dorin Toma, împreună cu locţiitorul tehnic al brigăzii, locotenent-colo-nel Dan Kulcer, sosiţi să ia pulsul participan-ţilor şi instructorilor. Este pentru a doua oară când acest tip de curs se desfăşoară în zona de responsabilitate a Brigăzii 9 Mecanizată Mă-răşeşti. Dacă la prima ediţie s-au pregătit doar mecanici conductori pe autovehicule blindate pe roţi (TAB), anul acesta s-a introdus şi tehni-că pe şenile, MLI şi Gepard. Baza materială de care dispune brigada şi locaţia poligonului Biruinţa permite desfăşurarea acestei forme de pregătire în bune condiţii, a declarat locotenent-colonelul Dan Kulcer. n


FOTOREPORTAJ

Spectacol aerian la BobocPlutonier-adjutant Lucian Irimia

[email protected]

Foto: Adrian Sultănoiu

Sâmbătă, 17 iunie, pe aerodromul Boboc, din Buzău, Şcoala de Aplicaţie pentru Forţele Aeriene Aurel Vlaicu (SAFA) a or-ganizat Ziua Porţilor Deschise, ce a inclus o expoziţia statică şi demonstraţii de zbor ale aeronavelor civile şi militare, în cadrul mitingului aviatic BOBAS-Boboc Air Show 2017.

Aerodromul Boboc este pentru mulți aviatori unul dintre locurile de legendă ale aviației românești. Acolo, mul-tora dintre ei le-au crescut aripile și au început un alt

drum în viață. De câțiva ani, Şcoala de Aplicație pentru Forţele Aeriene (SAFA) organizează mitinguri aviatice ce atrag toți împătimiții de aviație și nu numai.

Programul activităților a inclus evoluții solo și în formație cu aeronave militare și civile aparținând Forțelor Aeriene române, Aeroclubului României, lansări de parașutiști, exerciții de acrobație aeriană ale Iacărilor Acrobați. Publicul s-a putut delecta și la o expoziție statică de armament și aeronave. Chiar dacă vremea a jucat feste, mitingul aerian a atras, ca de fiecare dată, mulți oameni. Pentru că aviația este iubită.

Exercițiul tactic executat de militari din forţele speciale, pe baza unui scenariu fictiv de recuperare a unui pilot catapultat și luat captiv, a făcut deliciul publicului. La final, a avut loc un moment emoționant. Unul dintre instructorii de la SAFA, co-

Parașutiștii și-au arătat măiestria pe cer.

Comandantul SAFA, comandorul Nicolae Tănasie, primește drapelul adus din înaltul cerului.

Un alt miting reușit la Boboc.

IAR-316 B într-un vals al zborului.


Spectacol aerian la Boboc

mandorul Remus Gherasim, cu o experienţă de zbor de peste 2.200 de ore de zbor şi cu sute de elevi aviatori pe care i-a pre-gătit, a efectuat ultimul său zbor alături de comandantul şcolii de la Boboc, comandorul Nicolae Tănăsie. Ca de fiecare dată, organizatorii au pus mult suflet în organizarea şi desfăşurarea mitingului de la Boboc. Nu a fost uşor, dar cred că bucuria publicului a recompensat eforturile tuturor celor implicați în această acțiune.

A fost a noua ediție a mitingului aviatic BOBAS, organizat pe aerodromul Boboc, şi sunt încântat de faptul că totul a decurs aşa cum ne aşteptam. A fost un succes. Și în acest an, ne-am bucurat de un număr mare de spectatori şi pasionați de aviație care au avut ocazia să privească un adevărat spectacol pe cer realizat de aeronavele din dotarea Forţelor Aeriene, alături de cele civile aparținând Aeroclubului României, Iakării Acrobaţi şi nu numai, a declarat comandorul Nicolae Tănasie. n

Replica aparatului lui Aurel Vlaicu a adus aminte de începuturile aviației românești.

Aeroclubul României

a fost reprezentat

cu cinste prin evoluțiile

membrilor săi.

IAR-99, cu eleganța sa consacrată.


Parlamentul ucrainean a votat, recent, pentru ca aderarea la NATO să devi-

nă un obiectiv strategic prioritar de po-litică externă. Parlamentul a promovat o lege pentru modificarea legii securității naționale și pe cea care vizează politici-le internaționale. Noua lege legalizează angajamentul Ucrainei pentru aderarea la Alianța Nord-Atlantică.

Actuala lege reprezintă o schimbare importantă a politicii anterioare de nealiniere, promovată până în prezent de Ucraina. Această mișcare este de așteptat să genereze o sporire a nivelului de cooperare mili-tară între Ucraina și statele membre ale NATO. De asemenea, este probabil ca legea să stimuleze și achiziția de echipamente militare vestice pentru armata ucraineană, dar și parteneriatele dintre industria de apărare ucraineană și jucătorii occidentali din acest domeniu. În egală măsură însă, este de așteptat ca această mișcare să genereze o tensionare suplimentară a relațiilor Ucrainei cu Rusia. n

Șeful Statului Major al Forțelor Terestre americane, generalul Mark Milley, a declarat recent în fața co-

misiei de buget din Congresul american că efectivele acestei categorii de forțe ar trebui suplimentate cu până la 74.000 de militari în următorii zece ani. În plus, față de sporirea efectivelor active, Milley a de-clarat că și Garda Națională ar trebui să își sporească efectivele cu până la 12.000 de militari, iar forțele de rezervă cu până la 10.000 de membri.

La întrebarea unui congresman despre cât de mari ar trebui să fie efectivele Forțelor Terestre active, generalul a afirmat că estimarea sa este de 540.000 sau 550.000 de oameni. Pentru Garda națională, a adăugat el, efectivele ar tebui să fie între 350.000 și 355.000, iar forțele de rezervă între 205.000 și 209.000 de oameni. Solicitarea de buget pentru Forțele Terestre în 2018, de 166 de miliarde de dolari, asigură creșterile de efective aprobate pentru 2017, de la 450.000 la 476.000 de oameni. Milley a spus că secretarul Apărării, Jim Mattis, face în prezent o evaluare a nivelului necesar al capabilităților armatei SUA.

Unii congresmeni susțin că aceste creșteri bugetare solicitate de administrația Trump în proiectul de buget pentru toate categoriile de forțe ale armatei nu sunt posibile decât prin reducerea drastică a bugetelor altor instituții, inclusiv pentru Departamentul de Stat. n

LUMEA DE AZI

Pagina „Lumea de azi” utilizează informaţii preluate de la agenţii de presă şi din publicaţii de specialitate care apar în întreaga lume.

Sporirea efectivelor Forțelor Terestre americane

Prima femeie la comanda unui batalion din forțele speciale

Ucraina se reorientează spre NATO

Pagină realizată de Silvia Mircea

Scopul urmărit este acela de a face din Europa o putere militară globală.

Planuri europeneUniunea Europeană a dezvăluit, recent, un plan fără precedent care vizează apărarea comună.

Propunerea de plan include constituirea unui fond european de 5,5 mili-arde de euro anual pentru apărare și urmează ideea franco-germană de concentrare pe securitate și apărare, după șocul generat de Brexit, anul

trecut. Motivația a devenit însă și mai puternică după alegerea președintelui Donald Trump, care a insistat permanent pentru sporirea cheltuielilor de apărare la nivelul statelor europene.

Șeful diplomației europene, Federica Mogherini, a declarat că UE va continua să încurajeze SUA să rămână angajată pe scena internațională. Comentariile sale au fost întărite și de cancelarul german, Angela Merkel, care a spus că Europa tre-buie să își ia destinul în propriile mâini. Mogherini a insistat însă asupra faptului că nu vor exista niciun fel de suprapuneri cu Alianța Nord-Atlantică, declarând că nu este vorba nici de substituirea NATO, nici a SUA, ci este o problemă de concentrare pe ceea ce se poate face mai mult de către europeni pentru interesele europene.

Noul fond european va fi constituit din două componente. Prima va ajuta statele membre să finanțeze cercetarea în domeniul apărării pe nișe, cum ar fi electronică, programe de criptare, robotică sau drone. A doua componentă a fondului va avea rolul de a pune în comun resurse în vederea achiziționării unor echipamente scumpe, cum ar fi tancuri, elicoptere sau drone. La momentul operaționalizării fondului, prima componentă va beneficia de 500 de milioane de euro anual, iar cea de a doua, de cinci miliarde de euro anual.

Există însă mai multe semne de întrebare în legătură cu sustenabilitatea aces-tui fond, având în vedere că, în curând, bugetul uniunii va avea cu zece miliarde de euro mai puțin, odată cu ieșirea Marii Britanii din blocul comunitar. Franța și Germania insistă, cerând comisiei europene să valorifice oportunitatea Brexitului prin stimularea cooperării în domeniul securității și apărării, având în vedere că Marea Britanie s-a opus constant acestui demers. Luna trecută, statele membre ale UE au fost de acord cu înființarea unui comandament militar comun, menit să coordoneze misiunile de instruire, dar obiecțiile britanicilor au făcut ca demersul de creare a unui comandament complet să fie stopat. n

Locotenent-colonelul Megan A. Brogden a devenit, recent, prima femeie care preia comanda unui batalion din forțele speciale, marcând, în acest fel, vârful carierei

sale militare. În egală măsură, această numire semnifică continuitatea în procesul de diversificare al forțelor speciale americane. În timpul ceremoniei de preluare a comenzii, oficialii au ținut să sublinieze că Brogden a fost numită la comandă datorită calităților sale de lider și nu pentru că este femeie. Ea a primit de-a lungul carierei mai multe distincții, printre care Bronze Star sau Defense Meritorius Service Medal.

Batalionul de sprijin al grupului de forțe speciale are misiunea de a susține militarii dislocați în teren, în medii ostile din Africa sau Orientul Mijlociu. Acest batalion a fost înființat cu peste zece ani în urmă și are peste 400 de militari, din peste 35 de specialități.

Militarii batalionului asi-gură sprijin în domeniul comunicațiilor, electronic, informații militare, hrănire, cercetare chimică, servi-cii, transport, întreținere, purificare a apei, asistență medicală, geniu, cercetare aeriană cu sisteme fără pi-lot, contractare servicii etc.

B r o g d e n , c a r e a r e două tururi de serviciu în

Afganistan și Kuweit, a declarat, la preluarea comenzii, că nu simte o presiune deo-sebită pentru faptul că este femeie și că numirea sa semnifică creșterea numărului de femei din comunitatea forțelor speciale. De asemenea, ea a remarcat că celelalte femei militar din acest batalion au lucrat anterior în Comandamentul Forțelor pentru Operații Speciale, ca specialiști în afaceri civile și operații psihologice, iar timp de mai multe decenii au fost membre ale echipelor de sprijin cultural din cadrul trupelor Rangers, din Regimentul 160 de Operații Speciale.

Rolul femeilor în cadrul forțelor pentru operații speciale se schimbă. În afara faptu-lui că acestea ocupă mai multe funcții de comandă, Comandamentul Forțelor pentru Operații Speciale continuă să integreze femeile în poziții la care nu aveau acces până acum. Oficialii insistă să declare că standardele rămân ridicate pentru orice funcție. n

Noua politică de apărare a CanadeiGuvernul canadian se angajează ferm să sprijine membrii forțelor armate ale țării.

Noua politică de apărare, dată publicității recent, apreciază dedicația și rolul cru-cial pe care militarii canadieni îl joacă

în asigurarea securității pe teritoriul național și în afara granițelor. Ministrul canadian al apă-rării, Harjit Sajjan, a făcut publică noua politică de apărare pe termen lung, denumită Strong, Secure, Engaged, prin care guvernul se angajează să facă o serie de investiții în beneficiul forțelor armate, al militarilor și al familiilor acestora.

Documentul are ca punct central oamenii, punând un accent fără precedent pe femeile

și bărbații în uniformă, urmărind ca aceștia și familiile lor să fie sprijiniți corespunzător din punct de vedere fizic, psihologic și social. De asemenea, un capitol important este dedicat îmbunătățirii recrutării, menținerii militarilor în serviciu și instruirii cu scopul de a valorifica calitățile populației diverse a Canadei. Noua politică de apărare este un plan ambițios, dar realist, care subliniază prioritățile guver-nului canadian. Investițiile sunt canalizate către capabilitățile importante care au fost subfinanțate până acum. Nu sunt neglijate nici noile domenii emergente, cum ar fi cel spațial sau cibernetic, dar și cele critice, ca informațiile și forțele pentru operații speciale.

Una dintre măsur i le care conferă recunoaștere pentru sacrificiile membrilor

forțelor armate vizează neimpozitarea soldelor până la nivelul soldei de locotenent-colonel pentru toți militarii care participă la misiuni internaționale. Măsura vine în plus față de sistemul existent de compensații pentru ris-curile asumate în astfel de misiuni. Cheltuielile anuale pentru apărare vor fi sporite de la 18,9 miliarde de dolari, în 2016, la 32,7 miliarde, la nivelul anului 2026-2027, ceea ce ar însemna o creștere de 70%. Totodată, structura bugetului apărării va fi simplificată, pentru a permite Parlamentului și cetățenilor candieni să ur-

mărescă modul în care actualul și viitoarele guverne alocă banii pentru apărare.

Conform prevederilor noii politici de apăra-re, Departamentul Apărării Naționale canadian va iniția o serie de măsuri importante. În acest context, vor fi investiți peste 198 de milioane de dolari pentru implementarea unei noi strategii de asigurare a bunăstării și asistenței medicale pentru militari și familiile lor. Alte șase milioane de dolari vor fi investiți pentru modernizarea programelor de sprijin al familiilor militarilor. Procentul de femei în armată va fi sporit cu 1% anual, pentru a se ajunge la 25% în 2026. Efectivele forțelor militare regulate vor crește cu 3.500 de oameni (ajungând astfel la 71.500), iar efectivele forțelor de rezervă se vor majora cu 1.500 (ajungând la 30.000). n


General de brigadă Shehu Manushaque, Albania

Daniela Roman, Direcţia Cooperare Internaţională în Domeniul Apărării

Căpitan Alina Ţucă

[email protected] Cornelia-Gabriela Mihăilă

Foto: Eugen Mihai

FEMINA

Ministerul Apărării Naţionale a organizat, săptămâna trecută, la Bucureşti, o conferinţă internaţională cu referire la perspectiva în carieră a femeilor în domeniul securităţii şi apărării.

Cariera militară şi nevoia de feminitate

Într-un domeniu specific mas-culin, cum este cel militar, femeile care au ales această

carieră şi au excelat în varii dome-nii, ocupând inevitabil funcţii de conducere, au avut, de-a lungul timpului, un puternic impact soci-al. Au trecut barierele unei menta-lităţi şi continuă să o facă şi astăzi. Despre aceste femei, modele vii de devotament pentru ţară, în primul rând, se vorbeşte încă prea puţin. Ele au marcat istoria şi continuă să fie şi astăzi printre noi. Armata română, ca şi alte ar-mate ale lumii, are femei general, dar are şi tinere luptătoare care uimesc prin profesionalismul cu care îşi îndeplinesc misiunile. Este un motiv suficient ca femeia să fie încurajată să acceadă într-o carieră plină de privaţiuni, cum este cea militară. Mai cu seamă că există domenii în armată care au nevoie de feminitate. În sprijinul lor, la nivelul cabinetului ministru-lui apărării naţionale, există chiar un consilier pe probleme de gen, gender adviser.

Timp de două zile, 13 şi 14 iunie, la Palatul Cercului Militar Naţional, reprezentanţi ai arma-telor Moldovei, Italiei, Georgiei, Albaniei, Turciei, Republicii Macedonia, Greciei, Sloveniei, Bosniei şi Herţegovinei şi, implicit, României au purtat discuţii pe tema promovării femeii în cariera militară. Din partea României s-au alăturat ca participanţi deosebit de activi inclusiv con-silieri pe probleme de gen şi din celelalte structuri ale sistemu-lui naţional de apărare ordine publică şi siguranţă naţională,

precum Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Protecţie şi Pază şi Serviciul Român de Informaţii. Conferinţa internaţio-nală Diseminarea problematicii de

vedere că în ultimii aproximativ 20 de ani, armata şi-a deschis porţile către femei să acceadă atât în cole-giile militare naţionale, cât şi în aca-demiile categoriilor de forţe. 17% din personalul Ministerului Apărării Naţionale este de sex feminin. Sigur că partea legislativă trebuie actu-alizată pentru a răspunde nevoilor apărute, la fel şi normele interne.

Asupra unui exemplu de fe-meie militar care a ales cariera militară şi îi face cinste ne-a atras atenţia, cu scurtă vreme în urmă, Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii, care, prin am-basada SUA de la Bucureşti, a ofe-rit o distincţie pentru curaj tinerei căpitan Alina Ţucă. Am întâlnit-o între participanţii la conferinţă: Motivaţia distincţiei cu care am fost onorată a fost tocmai pentru reprezentarea imaginii femeii lider, care demonstrează că are calităţi în

demonstra mie că pot. Una dintre priorităţile pe plan personal ale căpitanului Ţucă este întemeierea unei familii. Şi, bineînţeles, de a fi binecuvântată cu privilegiul de a deveni mamă. Să fie o cumpănă, o piedică în carieră aceasta? Familia nicicum nu trebuie să fie considerată o cumpănă. Din con-tră. Este cea care oferă energie, cea care te motivează şi îţi asigură acel echilibru interior de a răspunde provocărilor pe plan profesional. Şi conchide: Conferinţa aceasta este de mare actualitate, în premieră pentru România şi va avea un câş-tig nu doar pe linie profesională, ci şi socială.

Dintre aceiaşi participanţi, generalul de brigadă, din armata Albaniei Shehu Manushaque, o femeie frumoasă, care îşi poartă ţinuta militară cu eleganţă, ne împărtăşeşte, pe scurt: Cu 10 ani în urmă am venit în familia NATO, când ţara mea a primit invitaţia să devină membră a Alianţei. Iar

acum sunt consilier pe probleme de gen. Sunt prima femeie general din ţara mea. Am 33 de ani de armată, absolventă fiind de academie mi-litară şi sunt specialist în domeniul financiar. Am participat la misiuni externe, în Irak, de exemplu, în 2007. Sunt căsătorită şi am doi copii. Şi pot afirma cu certitudine că familia mi-a fost un mare suport în carieră. Copiii mei mă consideră un exemplu şi sper să fie mândri de mine mereu. Ministrul apărării al Republicii Albania este o femeie, Mimi Kodheli. Ea susţine foarte mult femeile din armata noastră.

De aceea ne-am adunat, să facem schimb de idei şi de feluri de proiecte, explică Daniela Roman, din Direcţia Cooperare Internaţională în Domeniul Apărării, structură organizatoare a evenimentului. Ceea ce dorim să evidenţiem, ca ţară organizatoare, este că acest concept, consilier pe problematică de gen, este impor-tant. Acesta nu trebuie să fie nea-părat femeie, ci şi bărbat, ba chiar o structură, din care să facă parte şi bărbaţi şi femei. A venit timpul să găsim un echilibru privitor la te-matica abordată. Cu toţii învăţăm. Învăţăm împreună.

Problematica de gen în România şi în statele SEDM se subscrie implementării Rezoluţiei ONU 1325, intitulată Femeile, pacea şi securitatea. Rezoluţia încurajează prezenţa femeii în domeniul securităţii şi apărării prin sporirea numărului de parti-cipante în misiuni în teatrele de operaţii, prin creşterea numărului de femei lider în poziţii cheie şi, nu în ultimul rând, prin dezbate-rea acestei problematici de gen spre încurajarea unei prezenţe fe-minine mai active în acest dome-niu eminamente al bărbaţilor. n

gen în rândul leadership-ului din domeniul securităţii şi apărării s-a desfăşurat sub egida Procesului Reuniunii Miniştrilor Apărării din Europa de Sud-Est (SEDM), iar România a organizat-o în calitate de naţiune-lider pe parcursului anului 2017. Georgia îi va urma în 2018.

La conferinţa internaţională de la Bucureşti au luat parte nu doar femei, cum era de bănuit, ci şi bărbaţi. Contraamiralul de flo-tilă Tiberiu Frăţilă, şeful Direcţiei personal şi mobilizare din Statul Major General, a fost unul dintre participanţi: Cred că este pentru prima dată când Ministerul Apărării Naţionale organizează o astfel de conferinţă pe probleme de gen. Este o problematică actuală, având în

domeniul apărării. Am fost prima femeie militar român din Congo. Evident, misiunea în Congo a fost o provocare, în primul rând de a-mi


Participanţii la Festivalul Internaţional al Muzicilor Militare dau onorul publicului.

Paşi de dans... militar.

Dacilor le-a plăcut Muzica Militară a Forţelor Navale – Constanţa şi au însoţit-o pe scenă. Tinere brăilence, mândre de portul şi cântecul locului.

Maior Cornelia-Gabriela Mihăilă[email protected]

REPORTAJ

N-aş fi crezut să întâlnesc o astfel de

Brăilă weekendul trecut, 16-18 iunie!

Când ne-am întâlnit, ne-am strâns puternic

în braţe, printre lacrimi de ploaie

timidă şi în parfum ameţitor de tei.

Ascultam cum inima i-o luase razna, în ritmuri de muzică

de fanfară – a XIII-a ediţie a Festivalului

Internaţional al Muzicilor Militare.

Muzică militară şi miros de tei

Primăria municipiului Brăila şi garni-zoana Brăila, prin Brigada 10 Geniu Dunărea de Jos, au pus la cale trei zile de

sărbătoare, cu invitaţi speciali din Bulgaria, Republica Moldova, Polonia şi ţara noastră. Motivul: Festivalul Internaţional al Muzicilor Militare, organizat o dată la doi ani. Teii, care străjuiesc străzile oraşului, au dat şi ei o mână de ajutor, decorând şi înmiresmând puternic. Orchestrele militare, în ţinuta lor impecabilă, au pregătit un repertoriu variat şi atrăgător, dar şi momente surpriză. Numai de n-ar fi plouat! Căldura celor puţini a fost de ajuns pen-tru inimile noastre, ca să înţelegem că suntem apreciaţi, că suntem iubiţi, intervine căpitanul Adrian Antonov, din Orchestra Prezidenţială

a Republicii Moldova. Nici sergentul Peter Dobren, trompetist al Muzicii Militare Repre-zentative a Gărzii Naţionale a Republicii Bul-garia, nu bagă în seamă condiţiile meteo şi se bucură de fiecare concert: Orchestra a mai participat la festival, dar pentru mine este pri-ma dată când vin aici. Organizarea mi-a plăcut foarte mult. Şi muzica folclorică românească, care este atât de asemănătoare cu a noastră.

La bucuria şi emoţia muzicienilor militari au participat toţi brăilenii cărora nu le-a păsat de ploaie. Şi nu au regretat nicio clipă. După ce festivalul a avut deschiderea ofici-ală, vineri seara, cu un concert în aer liber, ziua următoare a dus ritmurile muzicilor militare în Brăila Mall şi în Sala Polivalentă. Festivalul a fost încheiat duminică, cu para-da formaţiilor participante şi cu un specta-col care a umplut până la refuz aceeaşi Sală Polivalentă, ridicând în picioare, de câteva ori, publicul care a trăit fiecare moment al show-lui care a durat mai bine de trei ore. Muzicii militare a garnizoanei Brăila i-au urmat Muzica Reprezentativă a Diviziei 2 Infanterie Getica Buzău, Orchestra Preziden-ţială a Republicii Moldova, Muzica Militară a garnizoanei Iaşi, fiecare însoţite de grupuri de dansatori profesionişti, cu precădere ansambluri folclorice, şi Muzica Militară a garnizoanei Bydgoszcz – Polonia.


Apariţie impresionantă, Muzica Militară Reprezentativă a Gărzii Naţionale a Republicii Bulgaria.

Orchestra Poloniei, o iubitoare a aranjamentelor muzicale după cântece clasice.Muzica militară, la braţ cu folclorul, în mall.

La mulţi ani, Elena Constantinescu!

Colonel (r) Petrea Gogu, directorul festivalului

Am părăsit sistemul militar doar scriptic. Sufletul meu este tot aici şi îmi continui activitatea. Nu pot să las acest festival, care a crescut calitativ de la o ediţie la alta. A început în 1996. Nu era, desigur, de ţinuta actuală. Simţim, însă, nevoia unei promovări mai intense a acestui festival din partea Ministerului Apărării Naţionale.

Muzică militară şi miros de tei

Cu francheţe, maiorul Dominik Sierzputo-wski, dirijorul orchestrei poloneze, recunoaş-te: Ne plac, în mod deosebit, dansatorii po-pulari. Sunt dificile pentru noi aceste dansuri. Au continuat spectacolul: Muzica Militară a Forţelor Navale – Constanţa, care a căutat în istorie şi i-a ales pe daci să-i însoţească, Muzica Militară a garnizoanei Bistriţa, Muzica Militară Reprezentativă a Gărzii Naţionale

a Republicii Bulgaria, care a impresionat inclusiv prin spectacolul ţinutelor militare, şi Muzica Militară a Academiei Forţelor Aeriene, din Braşov, care a alăturat instru-mentiştilor şi câteva dansatoare de cabaret ce au determinat publicul să decreteze iar, printr-o voce unică: Aviaţia dă senzaţia! Mu-zica Reprezentativă a Ministerului Apărării Naţionale a încununat spectacolul, care s-a

încheiat, însă, aici, cu un show de înaltă ţinută şi un scurt moment umoristic, spre deliciul celor mai mici participanţi, dar şi cu un moment de mare emoţie. Plutonierului Elena Constantinescu, tambur-major al orchestrei, i-au fost dăruite buchete de flori şi întreaga sală i-a cântat, după pricepere, dar cu bucurie: La mulţi ani! În egală măsură,

epuizaţi, muzicieni şi public s-au despărţit cu inimile pline de ritmurile Festivalului Inter-naţional al Muzicilor Militare din Brăila: Îl ur-mărim de fiecare dată, pe faleză de obicei, ne împărtăşeşte o doamnă, în drum spre ieşire, la braţ cu nepoata sa. Ne place tare mult! Este nemaipomenit! Venim mereu, indiferent dacă plouă sau nu. n

Observatorul militar18CULTURĂ

Nr. 25 / 21 – 27 iunie 2017

Lui „Ghiță Pristanda, polițaiul orașului”, personaj din piesa de teatru „O scrisoare pierdută” de I. L. Caragiale, datând din 1883, nu-i este indiferentă

întotdeauna semnificaţia cuvintelor și, uneori, încearcă fără ezitare să afle la ce se referă câte o vocabulă pe care n-o înţelege. Astfel, după ce șeful lui citește cu glas tare fraze dintr-un ziar („Rușine pentru guvernul vitreg, care dă unul din cele mai frumoase județe ale României pra-dă în ghearele unui vampir!...”) și comentează „(indignat) Eu vampir, ‚ai?... Caraghioz!”, Pristanda întreabă, nereţi-nându-și mania verbală: „Curat caraghioz!... Pardon, să iertați, coane Fănică, că întreb: bambir... ce-i aia, bam-pir?”. După ce primește explicaţia își aprobă însă „mai marele”, cu lingușire entuziastă și tot atâta neglijenţă faţă de sensul vorbelor pe care le aruncă, exercitându-și excesiv ticul: „TIPĂTESCU: Unul... unul care suge sângele poporului... Eu sug sângele poporului!... / PRISTANDA: Dumneata sugi sângele poporului!... Aoleu! / TIPĂTESCU: Mișel! / PRISTANDA: Curat mișel! / TIPĂTESCU: Murdar! / PRISTANDA: Curat murdar!”.

Astfel, I. L. Caragiale s-a distanţat ironic de limbajul aberant până la stupiditate, caracteristic făţărniciei din raporturile dintre angajaţii din administraţie.

„Curat murdar!” este, de aproape un veac și jumăta-te, în limba română, sintagma exemplară pentru modul în care se combină destul de des cuvinte cu înţelesuri

LIMBA ROMÂNĂ ESTE PATRIA MEA.NICHITA STĂNESCU

Aurelia Nă[email protected]

într-atât de deosebite, încât nepotrivirea atinge sau chiar depășește limita compatibilităţii.

Îngăduinţa faţă de asemenea sintagme implică posibi-litatea înţelegerii lor parţiale, apărând uneori chiar confu-zii. Dar este greu de adoptat o atitudine îngăduitoare faţă de un mesaj atunci când descifrarea lui este imposibilă.

Erorile care au ca efect neclaritatea în comunicare apar, de pildă, când se atribuie o semnificaţie falsă unuia sau mai multor cuvinte dintre cele enunţate împreună. De reţinut că, măcar uneori, Pristanda întreabă ca să poată înţelege.

În prezent, în prezentarea unui spectacol se anunţă bombastic: „Un intermezzo final discută povestea ascen-siunii și descensiunii relaţiei bărbat – femeie” (433.ro). Or, „intermezzo” este o „piesă orchestrală care se execută între actele unei opere sau ale unei piese de teatru” („Dicționarul

limbii române literare contemporane”, Editura Academiei, București, 1955-1957 / DLRLC), așadar între acte și nu la fi-nalul spectacolului. Oare „inter...” nu e suficient de clar?

Într-o cronică, se spune despre personajul unui film că „este un tânăr veteran dibace în artele marţiale, dar slab la minte” (cinemagia.ro). Este firească nedumerirea legată de tinereţea unui veteran, „soldat (în vârstă) care a participat la unul sau mai multe războaie” sau „persoană (în vârstă) care a activat și s-a remarcat vreme îndelungată într-o acțiune (de mare răspundere), într-o instituție” („Dicționarul ex-plicativ al limbii române”, ediția a II-a revăzută și adăugi-tă, Academia Română, Editura Univers Enciclopedic Gold, București, 2009 / Delr, 2009).

Într-o publicaţie, se relatează despre situaţia care „a dus rata natalităţii sub 10 procente la mie” (ebihoreanul.ro), dar „procent” este „a suta parte dintr-o cantitate dată”, adică „sutime” și nu „miime” (Delr, 2009).

Cineva ar dori să-și exprime nemulţumirea în legătură cu puterea motorului mașinii sale, dar nu izbutește să spu-nă decât că ar fi suficientă, însă nu… destulă (?): „Mașina e super, […] o simţi că e grea, […] dar pierde la demaraj, parcă motorul e prea mic,[…] suficient dar nu destul de puternic” (hondafan.ro/forum). Impresia neclară rezultă din negarea unuia dintre cuvintele sinonime asociate în aceeași sintag-mă: „suficient” se referă la o „cantitate satisfăcătoare, atât cât trebuie”; „destul” are exact același înţeles (Delr, 2009). n

LA PRIMA LECTURĂ

Potrivirea sensurilor (I)

Octavian Mihalcea

Cercul Militar Naţional

128 de ani de la trece-rea în nemurire a poetului național Mihai Eminescu

Joi, 15 iunie, la Sala Mihai Eminescu, Cercul Militar Național a marcat cei 128 de ani de la trece-rea în nemurire a poetului național Mihai Eminescu. Cu acest prilej, sala dedi-cată poetului a fost rede-corată cu 15 portrete ale celor mai cunoscuți poeți români, Vasile Alecsandri, George Coșbuc, Tudor Arghezi, Ion Minulescu, George Topârceanu, Eugen Jebeleanu, Marin Sorescu, Nichita Stănescu, Nicolae Labiș, Ștefan Augustin Doinaș, George Bacovia, Lucian Blaga, Octavian Goga, Vasile Voiculescu, Ion

Barbu, alături de cele patru portrete ale poetului. Toate lucrările sunt realizate de Valentin Tănase, directorul Studioului de Arte Plastice al Armatei. La acest eveni-ment, elevii Camen Ana-Maria și Camen Eduard, de la Liceul de Arte Bălașa Doamna, din Târgoviște, au susținut un recital instrumental.

ExpozițiiGaleria Artelor. Expoziția

de artă decorativă a artistei

plastice Angela Buciu, deschi-să în perioada 12-29 iunie.

Sala Foaier. Expoziția de pictură a artistului plastic Petru Udrea, deschisă în peri-oada 19 iunie-2 iulie.

Sala Rondă. Expoziția de pictură a artistei plastice Doina Ionescu, deschisă în perioada 19 iunie-2 iulie.

Expozițiile sunt deschise zilnic, între orele 11.00-19.00. Intrarea este liberă.

Informaţii: www.cmn.ro, www.facebook.com/cmn.ro n

ION F. BURICESCU, căpitan ION STOKA

Elemente de psihologie şi pedagogie militară,

1932, Bucureşti,Pag. 44

Asimilarea cunoştinţelor

noi

CARTEA DE ALTĂDATĂ

Înainte de a preda ceva nou soldaţilor, trebuie să stabilim precis ce știu și ce

mai au de repetat din materia învăţată, pe care se bazează asimilarea cunoștinţelor noi. Nu trebuie să învăţăm pe soldat din prima zi de instrucţie (fără armă) și po-ziţia soldatului, și întoarcerile capului, și salutul de pe loc și din mers, căci învă-ţarea unora din aceste mișcări necesită

cunoașterea altora, care, dacă nu a fost ob-ţinută, totul se învaţă greșit.

Se pornește, e adevărat, de la princi-piul prevăzut de regulament, că, în pre-darea instrucţiei tehnice, nu se va urmări perfecţiunea din prima zi, căci aceasta se obţine cu timpul. E bine să propunem un minimum de îndemânare în executarea unei mișcări înainte de a trece la alta. n

Ne aflăm în fața unei lucrări semnate de doi autori, Cătălina și Cătălin Rojișteanu, realizare de-a dreptul alchimizantă prin care partenerii își revelează nebănuite resurse lirice. Kiu &Vai (Afacere de familie. Totul foarte personal), apărută în 2016 la Societatea Scriitorilor

Militari din București, aduce în prim-plan alcătuiri sufletești de o profundă sensibilitate, trans-puse într-un registru creator ce vizează transgresarea limitelor și limitărilor mundane. Primul ciclu al volumului cuprinde versurile Cătălinei Rojișteanu, putând fi remarcată la nivel constant tentația dematerializării, a (s)cufundării eliberatoare, evanescență care ar putea lua valoarea profesiunii de credință. Metamorfozele ce se petrec contribuie la acomodarea cu mutabilul ambientului exterior. Din când în când intervin pasaje oceanice apropiate zodiei diafanului, parcă pentru a ne atenționa în privința celor ce ar fi putut să... Privind dinspre teritoriile esteti-zării (și nu numai), observăm că mătasea nu dispare niciodată, în pofida evidenței încercărilor maculante. Pe alocuri, binevenite destinderi cu nimb exotic: turmeric/ și fistic/ dansuri blânde din buric// baclavale/ și cafele/ pe covor cu temenele// la serai/ cu șalvari/ și cadâne în alai. Dar pe-ricolele interiorului sunt numeroase, conștientizate pulsatoriu pe fondul unor mistere greu de pătruns. Evadările onirice către spații îndepărtate posedă incontestabile virtuți terapeutice. Aceste versuri sunt direct proporționale cu turbionul amplitudinilor sensibile. Complexitatea destinului este etalată cu dezinhibare. Detaliile proustiene ating cu discreție glisările sufletului: și stai pe margine/ și te privești/ și nu mai știi/ nici cine ești// și-aduni în geantă amintiri/ zâmbete

tristeți iubiri/ madlene dulci/ le simți le guști// și-ai prins în păr un nufăr alb/ și-ți cântă mâna pe pa-har/ un cânt duios/ doar tu l-auzi/ dar mâine nu mai ai habar/ și stai din nou/ și te privești/ tu cine ești. Desfășurările poetice ale Cătălinei Rojișteanu, unele în siaj fantasmatic, dovedesc certe valențe dăruite esteticului. Cătălin Rojișteanu, și el participant la acest volum, etalează meditații în registru liric preconizând atingerea domeniului marilor întrebări existențiale. Sensurile se întrepătrund și determină amplitudini metamorfice. Pe alocuri, semnele copleșitoare ale dra-mei: văd oameni și nu simt vreo plăcere/ totul țipă în mine pe străzi dincolo de cer/ Shakespeare a greșit nimic nu e tăcere/ zgomotele se amplifică reciproc și astfel nu pier/ sunt într-o turmă de oameni care merg la tăiere/ merg cu capul în jos/ am încetat să mai sper. La nivel ideal e dorită asiduu regresia temporală în perioada atât de neîntinată a copilăriei. Întrebările privitoare la rosturile lumii sunt conjugate cu adeseori dureroase observări ale vieții care se viețuiește , cum spunea Mateiu I. Caragiale. Reperele transcendente vor constitui întotdeauna o pistă viabilă. Cu toate acestea, prezența unui steag în bernă induce ideatica sfârșitului îndurerat de etapă. Hiatusurile marchează natura intimă a individului. Tentația paradisurilor artificiale (relative, în fond) intervine în aceste momente-limită. O aparte sustragere din contingentul oprimant: mai spre dimineață mă trag de picioare/ fantomele covoarelor plutitoare. Spectrul neantului rămâne constant în proximitate. Dorințele se integrează meandricelor falii temporale ce au tendința de a deveni cotropitoare. Elanurile poetice ale lui Cătălin Rojișteanu dovedesc valențe fecunde, pe un fundal bântuit de variate claustrări. Sunt ritmuri interioare ce au impresionante flash-uri ex-presioniste. Astfel, umbra te apasă/ nu te lasă/ să scapi/ și-ți amintește de carne/ pedeapsă/ repetă cercul/ ajungi din nou aici infinitul te strânge/ râs batjocoritor/ bun venit în Casa Groazei!/ eu sunt Păpușa-care-plânge. Elementul spectral devine preponderent în anumite situații problemati-ce. Multiplele introspectări din Kiu & Vai etalează ipostaze consistente ale confruntării cu datele unui mediu eminamente supliciant. n

Amplitudini interioare

Cătălina şi Cătălin Rojişteanu,Kiu &Vai (Afacere de familie.

Totul foarte personal).Societatea Scriitorilor Militari,

Bucureşti,2016.

Observatorul militar 19ARMA CONDEIULUI

Nr. 25 / 21 – 27 iunie 2017

Colonel (r) Ion [email protected]

General-maior Maricel D. Popa

DREPTUL LA ZÂMBET

PE LOC, REPAUS!

Mai avem mult până vom progresa la nivelul socialului: încă ne interesează hârtiile, atestatele, diplomele sau certificatele unui om şi nu ceea ce ştie şi gândeşte ori face el, cu adevărat.

Desen realizat de locotenent-colonel (r)

Cristi Vecerdea – CRIV

Vacanța este pentru toți o binecuvântare. Întâlnirea cu cei dragi, cu prie-tenii, cu timpul liber, cu lectura preferată, cu multitudinea de proiecte recreative și distractive nu poate decât să deconecteze și să împlinească și această latură esențială a personalității umane.

Volumul şi eficienţa eforturilor depuse de oameni pentru a-şi compli-ca existenţa sunt invers proporţionale cu cele depuse pentru simpli-ficarea ei. • În războiul său cu prostia, inteligenţa s-a bazat – oriunde

şi oricând, în lumea asta – pe o armă care nu se poate uza niciodată: râsul. • Mai avem mult până vom progresa la nivelul socialului: încă ne interesea-ză hârtiile, atestatele, diplomele sau certificatele unui om şi nu ceea ce ştie şi gândeşte ori face el, cu adevărat. • Atunci când vrei ca să-i oferi cuiva o ex-plicaţie năucitoare, spune-i adevărul. • Toate lucrurile din această lume, fără excepţie, sunt mult mai uşor de stricat decât de reparat. • O entitate în care încă se vorbeşte despre punctualitate poate că este un sistem, dar nu este unul funcţional. • L-am văzut la Grădina Botanică. Încerca să-şi altoiască... arborele genealogic. • Nu avem suficientă imaginaţie: prostia inteligenţei artificiale noi încă o numim eroare. • Cu cât îndeplinirea unui lucru este mai puţin dezirabilă, cu atât mai mult este posibil ca el să se întâmple. • Nu pot fi abandonate decât lucrurile de care te-ai apucat. Dar sunt şi unii care sfidea-ză imposibilul: sunt gata ca să abandoneze lucruri despre care n-au gândit niciodată că s-ar apuca... • Sunt om: prefer o greşeală care să-mi placă, de-cât un adevăr care să mă doară. • Înainte de a stabili lista cu urgenţe sau cu priorităţi, nimeni sau puţini sunt cei care au propuneri pentru a fi incluse acolo. Dar după ce ai stabilit-o, intervine ceva sau cineva care ţi-o dă pes-te cap. • De obicei, un om primeşte ceea ce oferă. Iată de ce, de exemplu, loialii sunt întotdeauna loiali între ei. • Tăcerea profundă, din cunoaştere, este considerată ca fiind o formă de mare filosofie. Dar o filosofie care nici nu se întemeiază, nici nu lasă în urmă opere scrise. • Când vezi că lucrurile încep să meargă prost, gândeşte-te că este posibil ca ele să nu se oprească doar la atât. • Construiţi viziuni pe termen lung. Pentru a fi realiste, ele tre-buie să includă, însă, şi acceptarea unor posibile neîmpliniri sau eşecuri ale etapelor intermediare, pe termen scurt. • Este suficient ca să nu doreşti să cauţi ceva. Îl vei găsi cu certitudine. • Nicio problemă adevărată nu are so-luţii definitive: mâncatul, îmbrăcămintea, adăpostirea, transportul ş.a.m.d. sunt probleme eterne ale omenirii. • Competenţele adevărate nu conduc la carierism. Superambiţiile, mai ales cele nejustificate, da. • Bunătatea adă-ugată forţei se aseamănă cu puterea unui parfum care scoate în eviden-ţă, mai uşor şi mai repede, ceea ce, altfel, ar fi putut să treacă neobservat. • Orice problemă rezolvată arată altfel decât era ea atunci când a fost propu-să pentru soluţionare. • Dacă ceva nu ţi-a reuşit din prima încercare, nu are rost să mai vorbeşti, după aceea, despre de câte ori ai încercat. • Zoologic vorbind, câinii latră pentru că aşa le este menirea. Sociologic, însă, aceştia se simt lezaţi sau complexaţi de oamenii care o fac mai mult decât ei. n

Cortina a căzut peste încă un an şcolar. Freamătul

coridoarelor şi sălilor de clasă se mută în tabere şi stațiuni turistice, la munte sau la mare. În țară sau în alte locuri exotice din străinătate. Pentru cei din anii terminali de studii mai este de trecut hopul examenelor. Cu emoțiile lor fireşti, cu idealuri îndrăznețe care, în curând, vor prinde aripi. Vacanța este pen-tru toți o binecuvântare. Întâlnirea cu cei dragi, cu prietenii, cu timpul liber, cu lectura preferată, cu multitudinea de proiecte recreative şi distractive nu poate decât să deco-necteze şi să împlinească şi această latură esențială a personalității umane. Copiii, adolescenții, tinerii, în general, ştiu să găseas-că şi acea parte frumoasă, liniştită şi luminoasă din cotidian. Care îi defineşte, îi înalță, îi înfrumusețează, le încarcă bateriile cu o energie interioară bene-fică şi durabilă. Mai mult, îi face să uite, pentru o clipă, de vacarmul vre-murilor în care trăim, de conflicte şi tensiuni, de provocări, trădări, terme-ne şi promisiuni. Evadarea în natură, conectarea la firescul lucrurilor, depăr-tarea de fluxul alarmist al unor mijloace de infor-mare în masă face mult bine. Fiecăruia îi trebuie un timp să-şi facă ordine

în gânduri, să cântărească cu propriul sistem de va-lori situațiile de viață pe care le-a traversat până la un moment dat. Să umple golurile de cunoştințe cu informație utilă. Bine documentată şi atent fil-trată. Fiecare are dreptul şi ocazia să-şi construiască o lume interioară bogată din care să răzbată argu-mente valide şi în care să se refugieze ori de câte ori situația o impune. Sau pentru a căpăta puteri sporite în confruntări ulterioare care devin ine-vitabile.

Vacanțele din liceul militar le petreceam pe munte. Un fel de-a spune petreceam, pentru că era

mult de lucru, dar pe bani frumoşi plătiți din fondul silvic. Pe atunci era totul bine planificat şi organi-zat în acest domeniu. Și parcă nu se înstrăinau pă-durile. Se alocau fonduri masive pentru împăduriri şi, imediat ce tăierile se opreau pe un versant, se organizau echipe de plantatori. Anii următori, în parchetele plantate aveau loc degajări ce con-stau în tăierea buruienilor crescute lângă puieții de fag sau de conifere. Vegetație abundentă acapara lumina de care aveau neapărată nevoie copăceii să crească. Erau

preferați elevii de liceu, fete şi băieți organizați în echipe şi brigăzi de lucru. Copii harnici, care ne agoniseam singuri banii de care aveam ne-voie la şcoală sau pentru îmbrăcăminte. Nu ne era ruşine de muncă şi recunosc că am legat frumoase prietenii cu cei cu care împărțeam ziua de muncă pe coastele abrupte ale plantațiilor şi la cabana de la Pietricea,

în serile prelungite mult în noapte. La focuri de tabără şi diverse jocuri, cântece şi dansuri. Cum am spune acum, făceam socializare. Dar nu pe rețele, ci față în față, în mijlocul naturii. Acolo am cunoscut şi primele iubiri. La lumina palidă a focu-lui, furam câte un sărut fetelor care intrau în joc, drept pedeapsă pentru rundele, voit sau nu, pier-dute. Cum se făcea că, de cele mai multe ori, sorții mă aruncau în brațele ce-lei pe care o plăceam cel mai mult. Sau aşa aranjau cei care citeau dorința aprinsă de pe fețele noas-tre…De la o vreme, nea Gică, pădurarul, îl rugase

pe tata să lucrez la nişte piețe de experiențe, sus în munți. Îi argumentase că, fiind militar nu mă ră-tăcesc, ştiu ceva topogra-fie şi citesc bine hărțile. Peste toate, ochesc cel mai bine cu puşca lui de vânătoare, în cazul în care ne atacă lupii sau urşii. Nu-i spusese şi faptul că fiica lui mă plăcea şi ne întâlneam cam des, mai ales în locuri ferite de ochii celorlalți. Practic, noua munca era ca, îm-preună cu un prieten, să numărăm câți puieți de brad s-au prins într-o suprafață de teren fixă, marcată prin rotirea unei

sfori în jurul unui jalon. Rezultatele le treceam pe o hartă pe care o prezen-tam lunar la ocolul silvic, unde erau centralizate. Dormeam de-acum în cantonul de la Vârful lui Roman, lângă care înnop-ta şi herghelia formată din caii pe care sătenii îi aduceau în fiecare vară, pe munte, la păşunat. Plecam, călare pe câte un cal, de când se lumina de ziuă, spre diverşi versanți stabiliți de cu seara. Toată herghelia se înşira şi aler-ga în urma noastră, ca într-o desfăşurare pentru luptă. Coamele cailor se zburleau în vântul tăios al dimineții de munte. Parcă eram stăpâni ai crestelor alpine. Sub noi se derulau rapid, în tropotul copite-lor, potecile înguste de munte. Lăsam în urma noastră pâlcurile de brazi crescute pe golurile de munte şi văile abrupte din care ieşeau izvoa-re spumegânde. Totul părea nemărginit. Eram liberi, aproape de nori şi respiram, cu bucurie şi nesaț, aerul rarefiat al înălțimilor. La săptămână, în câte-o seară, coboram cu calul la jocurile de la cabană. Ceva mă chema, din solitudinea muntelui, spre cea care-mi pusese inima pe jar şi mă ferme-case cu albastrul privirii ei. Un ceas, doar un ceas în preajma ei, era de ajuns pentru ca, încă şapte zile, să colind fericit munții pe care se sprijinea, în depăr-tare, cerul... n

Acolo am cunoscut și primele iubiri. La lumina palidă a focului, furam câte un sărut fetelor care intrau în joc, drept pedeapsă pentru rundele, voit sau nu, pierdute.

Erau preferați elevii de liceu, fete și băieți organizați în echipe și brigăzi de lucru. Copii harnici, care ne agoniseam singuri banii de care aveam nevoie la școală sau pentru îmbrăcăminte.

Binemeritata vacanță

FELICITĂRIConsiliul Director al Aso-ciaţiei Cadrelor de Chimie Militară în Rezervă şi în Re-tragere Costin D. Neniţescu îi transmite cele mai calde felicitări locotenent-colone-lului Irinel Apostolescu, pri-lejuite de numirea în funcţia de comandant al Batalionu-lui 202 ApCBRN (Intervenţie la Dezastre) General Ghe-orghe Teleman. Ne dorim o colaborare fructuoasă cu acesta în activităţile organi-zate de asociaţia noastră în garnizoana Huşi. Îi dorim re-alizări deosebite în viitoarea carieră, care să îmbogăţeas-că istoria chimiei militare româneşti.

PROMOŢIIPromoţia 1967 a Școlii Militare Superioare de Ofi-ţeri Activi Nicolae Bălcescu anunţă întâlnirea prilejuită de împlinirea a 50 de ani de la absolvire, în perioada 1-3 septembrie 2017, la Sibiu. Preşedintele comitetului de organizare – Neculai Stoina, tel. 0722 587 645. Participan-ţii, pe care-i dorim cât mai numeroşi, sunt rugaţi să so-

licite informaţii referitoare la eveniment de la: infanterişti: Teodor Bulea, la tel. 0770 241 408, Liviu Zanfirescu, la tel. 0746 322 703; artilerişti, topografi, chimişti: Emil Mi-hai Dragotă, la tel. 0723 182 720, Oliviu Antal, la tel. 0727 854 895; transmisionişti: Li-viu Stăvar, la tel. 0744 546 845; genişti, constructori fe-roviari, pompieri: Constan-tin Teodorescu, la tel. 0722 234 996; intendanţi, financi-ari: Ionel Pârvan, la tel. 0730 963 372, jandarmi: Ionel Ol-teanu, la tel. 0269/55 36 01.

Promoţia 1952 ofiţeri de ar-tilerie antiaeriană a Școlii Mi-litare de Artilerie Antiaeriene Braşov organizează întâlnirea de 65 de ani de la absolvire în oraşul Braşov, în perioada 22-24 august. Pentru detalii, cei interesaţi pot să sune la următoarele numere de tel.: 0730 964 802 (D. Stancu) sau 0760 281 331 (V. Moldovan).

Comitetul de organizare a revederii după 35 de ani de la absolvirea Liceului Militar Dimitrie Cantemir, din Brea-za, invită colegii să participe la eveniment, la data de 7 octombrie, orele 10.30, la

sediul liceului militar. Con-tacte: general-maior Marius Harabagiu, tel. 0723 556 184; general-maior Marian Sima, tel. 0726 112 597; colonel Flo-rin Tomiţă, tel. 0724 303 408; colonel (r) Gheorghe Chiulea, tel 0727 774 990.

Comitetul de organizare a revederii după 30 de ani de la absolvirea Liceului Militar Dimitrie Cantemir Breaza anunţă colegii să participe la eveniment, la 24 iunie, orele 10.00, la sediul liceului militar. Contact: locotenent-colonel (r) Ciprian Ezaru, tel. 0723 155 991. Vă aşteptăm cu drag!

Promoţia de ofiţeri 1992 a Institutului Militar de Geniu, Construcţii şi Căi Ferate Pa-nait Donici, din Râmnicu Vâl-cea, va sărbători împlinirea a 25 de ani de la absolvire la data de 9 septembrie, la sediul Centrului de Instruire pentru Geniu, EOD şi Apă-rare CBRN Panait Donici, din Râmnicu Vâlcea. Pentru toţi ofiţerii din armele geniu şi construcţii – promoţia 1992, care doresc să participe la această aniversare, comite-tul de organizare adresează

rugămintea de a confirma participarea prin depunerea sumei de 100 de lei de per-soană în contul RO89BTRL-03901201B13650XX, Banca Transilvania – Râmnicu Vâl-cea. Persoane de contact: Dan Cebuc, tel. 0723 767 356, STAR 5049/118, şi Liviu Boscagini, tel. 0740 190 196, STAR 5049/173.

DECESEPromoţia 1969 a Liceu-lui Militar Ştefan cel Mare anunţă, cu deosebit regret, decesul, după o grea su-ferinţă, a colegului de la a XII-a C, general de brigadă (r) GIMIGA DUMITRU. Ceremo-nia înmormântării a avut loc marţi, 20 iunie, în localitatea Comana, jud. Giurgiu. Sin-cere condoleanţe familiei îndoliate!

Foştii colegi din UM 02522 Bucureşti anunță, cu pro-fund regret, trecerea la cele veşnice a generalului de brigadă (r) GIMIGA DUMI-TRU, om de mare noblețe sufletească, exemplu de înalt profesionalism, cu de-votament şi respect pentru meserie. Suntem alături de

familia greu încercată şi ne exprimăm întreaga compa-siune în aceste momente de suferință. Dumnezeu să îl odihnească în pace!

Personalul Colegiului Na-ţional Militar Mihai Viteazul aduce un ultim omagiu generalului-locotenent (r) RĂBĂCEL GHEORGHE, co-mandant al colegiului în perioada 1978-1988, un om de o calitate ireproşabilă, un militar şi un comandant desăvârşit, un exemplu de neuitat pentru generaţii în-tregi de absolvenţi. Condo-leanţe familiei!

Personalul Comandamen-tului Bazei 4 Logistică Tran-silvania îşi exprimă regretul profund şi este alături de co-lonelul Gabriel Boţog, în mo-mentele de adâncă tristeţe, la trecerea în veşnicie a mamei sale. Sincere condoleanţe fa-miliei îndurerate şi putere de a trece peste această grea în-cercare a vieţii! Dumnezeu s-o odihnească în pace!

COMEMORĂRIÎn amintirea celui ce-a fost şef drag al Armatei României,

capul oştirii în perioada 2000-2004, general POPESCU MIHAIL, contributor esențial la intrarea României în NATO, a cărui înălțare în veşnicie am plâns-o acum patru ani, să păstrăm un moment de reculegere şi de rememorare pioasă a fapte-lor sale bune. Dea Domnul pace veşnică sufletului său!General-maior (ret) Marin Stafie

La împlinirea a 4 ani de la urcarea la ceruri a gene-ralului POPESCU MIHAIL, cel mai popular şi apreciat comandant şi şef al Armatei României, aduc un pios oma-giu spiritului şi memoriei sale şi mă rog Domnului pentru pacea veşnică a su-fletului său generos.

General-maior (r) Petru Bejinariu

Luni, 19 iunie, s-au împli-nit doi ani de când colone-lul (Ge.) IONESCU CRISTY- IONEL-SANDU, comandant al CMJ Dâmbovița, a plecat dintre noi, lăsând un gol ne-mărginit în inimile noastre. Noi, familia, colegii şi toți cei care l-au cunoscut, îl vom păstra veşnic în sufletele noastre.


IMPACT

SEMNAL

General de flotilă aeriană (ret) Petre Bână

Luminiţa Ciocîlteu

Centrul de Transfuzie Sanguină al MApN, etalon al medicinei militare transfuzio-

nale, este unica instituţie medicală din sis-temul naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională care poate asigura, la ce-rere, necesarul de sânge şi componente san-guine umane, în vederea utilizării lor tera-peutice pentru cadrele militare şi personalul civil contractual.

Cu ocazia celebrării, la 14 iunie, a Zilei Mondiale a Donatorului de Sânge, şeful Centrului de Transfuzie Sangui-nă al MApN, colonel medic dr. Bobe Ștefan, ne-a declarat: Sângele este o resursă naţiona-lă de importanţă strategică, iar realizarea au-tosuficienţei sângelui şi a componentelor san-guine umane este un obiectiv naţional priori-tar al politicii de sănătate, în condiţiile utiliză-rii terapeutice optime şi raţionale, în concor-danţă cu practica modernă de terapie trans-fuzională, conform Legii 282/2005 privind organizarea activităţii de transfuzie sanguină. Misiunea noastră este de a asigura la cerere, cu sânge şi componente sanguine umane, toate solicitările primite din partea sistemu-lui medical militar din Bucureşti.

După 1 ianuarie 2007, când s-a tre-cut la profesionalizarea armatei, s-a înregis-trat o scădere semnificativă a donatorilor militari. Deşi a fost un moment de mare difi-cultate instituţională, s-a identificat o strate-gie pe termen lung, care a debutat cu o pri-mă campanie de promovare a donării bene-vole de sânge în sistemul naţional de apă-rare, ordine publică şi securitate naţională: Donarea de sânge este o donaţie pentru viaţă! Despre acest aspect, colonelul medic dr. Bobe Ștefan afirmă: Ne dorim o armată de donatori responsabili, pentru viaţa lor şi a pri-mitorilor noştri, vrem să schimbăm mentalita-tea faţă de actul donării de sânge, astfel încât fiecare cetăţean al acestei ţări să-l înţeleagă ca

Generalul de brigadă (ret) Policarp Dovăncescu a fost sărbătorit joi, 15 iunie, la sediul cen-

tral al Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Răz-boi, cu prilejul împlinirii venerabilei vârste de 101 ani. A participat secretarul de stat şi şeful Departamentului pentru Relaţia cu Parlamen-tul şi informare publică, Nicolae Nasta, care i-a transmis mesajul de felicitare al ministrului apărării naţionale, reprezentanţi ai Direcţiei calităţii vieţii personalului, membrii Biroului Executiv al ANVR, apropiaţi ai sărbătoritului.

Liderul naţional al veteranilor şi invalizilor de război, general (ret) Marin Badea Dragnea, fost camarad în bătălia de la Stalingrad cu generalul aniversat, a evidenţiat faptele de arme şi bogata activitate desfăşurată de acesta.

Provenit dintr-o numeroasă familie dâm-boviţeană, cu 12 copii, Policarp Dovăncescu s-a angajat în focul luptelor din prima zi a războiului pentru eliberarea străvechilor provincii româneşti Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa.

O donație pentru viață!

Onor la 101 aniÎn calitate de comandant de pluton, a luat

apoi parte la bătăliile purtate împotriva Germa-niei fasciste pentru eliberarea teritoriului naţio-nal, a Ungariei şi Cehoslovaciei, până la victoria finală de la 9 mai 1945. Între înaltele decoraţii cu care a fost distins se numără Coroana Româ-niei, Steaua României, Crucea Cehoslovacă ş.a.

Ca ofiţer activ, până în anul 1977, a îndeplinit cu cinste şi onoare importante funcţii, fiind ca-dru didactic la catedra de Artă operativă a Aca-demiei Militare Generale, comandant al Clubului Sportiv al Armatei Steaua, şef al Secţiei învăţă-mânt a Ministerului Apărării Naţionale, timp de peste 20 de ani. Cu acest prilej i-au fost trans-mise mesaje de felicitare şi din partea Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război din Ministerul Afacerilor Interne, precum şi a altor organisme. De asemenea, i s-au acordat diplome aniversare, de excelență şi daruri simbolice.

Bucuros de omagierea cu care a fost ono-rat, cu o luciditate de invidiat, bravul general a relatat episoade interesante din viaţa sa şi, spre uimirea şi aplauzele asistenţei, a interpretat, cu o voce inimitabilă, arii de opere şi cântece din repertoriul unor mari artişti. n

pe un act de reflex social, în condiţii de norma-litate, nu numai în situaţii de urgenţă, la lansa-rea apelurilor mediatice.

Anul acesta, Organizaţia Mondia-lă a Sănătăţii a celebrat 14 iunie sub egida următorului slogan: Donează sânge. Do-nează acum. Donează sistematic. Nu aştepta dezastre! În acest sens, colonelul medic dr. Bobe Ștefan lansează un apel către perso-nalul militar şi civil din garnizoana Bucureşti pentru a dona sânge, către toți comandanții de unități pentru a informa personalul din subordine despre existenţa Centrului, care funcţionează ca unitate mi litară subordonată Direcţiei Medicale a MApN, într-un spaţiu modern, în incinta Spitalului Universitar de Urgenţă Militar Central Dr. Carol Davila.

Primim donatori din viaţa civi-lă, cu o singură condiţie, aceea de a nu dona la dublu. Lipsa de sânge este o situaţie de urgenţă în realitatea spitale-lor din România. Sensibilizarea şi încura-jarea cetăţenilor să doneze sânge devine o responsabilitate morală a profesio-niştilor din sănătate. Fiecare dintre noi trebuie să fie un recrutor de donatori, de la infirmieră până la managerul de spital. Îi rog pe toţi aceia care au donat în centrul nostru să ne ajute în acest demers colec-tiv şi să adauge la nobila calitate de donator o nouă misiune, aceea de a recruta noi do-natori, prin multiplicarea informaţiilor şi îm-părtăşirea inegalabilei experienţe de salvator de vieţi. Doresc să mulţumesc fiecărui mem-bru al echipei mele, fără de care, actul aces-ta de esenţă creştină nu ar fi posibil. n

Cu puțin timp înainte de sărbătorirea, la 15 mai, a

celor 94 de ani de existență a armei de apărare CBRN, co-legul nostru, colonel (ret) ing. Nică Gheorghe-Buieşteanu, încărunțit şi sprâncenat, ne mângâie sufletele cu o nouă lucrare: Întâmplări pe dru-mul vieții – Memorii. Autorul, născut într-un sat pierdut în Câmpia Bărăganului, undeva pe malul Ialomiței, a suportat toate vitregiile timpului: de-parte de şcoală, cu tatăl plecat pe front, iar la opt-nouă ani a rămas bărbatul care, rezemat pe mâinile micuțe încleştate pe coarnele plugului, ara ogo-rul familiei şi semăna viitoarea recoltă. Ambițios din fire, a

trecut cu dârzenie prin toate greutățile existenței şi etape-le şcolarizării civile şi militare (Școala Militară şi Academia

Tehnică Militară), văzându-şi astfel împlinit visul copilă-riei de a fi absolvent a unei facultăți de chimie. Aşa a de-venit un bun specialist în mine şi explozivi şi inventator, lu-crând în cercetare-proiectare în domeniul militar. Cartea, în conținutul căreia evenimente-le sunt orânduite cu mult rafi-nament şi dinamism, face ca parțial să ne regăsim fiecare în descrierea lor. Felicitări cole-gului nostru, colonel (ret) ing. Nică Gheorghe-Buieşteanu, pentru această nouă şi reuşită apariție şi-i dorim la cât mai multe, iar cititorilor, lecturare plăcută! n

Colonel (ret) prof. Neagu Corneliu

Balanţă (23 septembrie-22 octombrie): Vă îngrijorea-ză atitudinea respingătoare și chiar răutăcioasă a unor

colegi, mai ales dacă dumneavoastră considerați că nu i-ați de-ranjat. Pentru a nu vă afecta activitatea, ar fi foarte bine dacă ați încerca să lămuriți neînțelegerile apărute la serviciu.

Scorpion (23 octombrie-21 noiembrie): Atunci când vreți să faceți o investiție, vă consultați cu familia, dar mai

ales cu oamenii care vă pot lămuri în privința tuturor aspecte-lor economice și, mai ales, al riscurilor. Trebuie să țineți cont că unele oportunități apar doar o dată în viață.

Săgetător (22 noiembrie-20 decembrie): Tempera-mentul dumneavoastră poate fi distructiv, mai ales pe

plan sentimental. Încercați să fiți mai tolerant, dar și sensibil la dorințele persoanei iubite. În acest fel, aveți mai multe șanse să o înțelegeți.

Capricorn (21 decembrie-19 ianuarie): Dacă lăsați în urmă trecutul și vă fixați obiective în prezent, veți putea

să vedeți și acele câștiguri care vor veni ușor, dar sigur. Trecutul este pentru a vă reaminti ceea ce nu trebuie să mai greșiți, iar prezentul este ceea ce trebuie trăit.

Vărsător (20 ianuarie-18 februarie): Aduceți revelații celorlalți și îi ajutați să se pună pe picioare chiar atunci

când sunt în situații critice. Dumneavoastră sunteți punctul de sprijin al familiei și trebuie să fiți mereu atent la felul în care gestionați eventualele scăpări.

Peşti (19 februarie-20 martie): Bucuria vine din lucruri mă-runte, unele dintre ele fiind repetitive. Vă lipsește privirea în

amănunt pentru a descoperi, la final, o imagine de ansamblu. Poa-te ar fi mai simplu dacă ați ține cont de sfaturile persoanei iubite. n

Berbec (21 martie-20 aprilie): Dacă vă consumați ener-gia și timpul, făcând acele lucruri mici pe care ar trebui

să le facă alte persoane, nu veți reuși să acoperiți multitudinea de sarcini cu adevărat grele care vă revin. Prin această prismă sunteți atenționat de șefi.

Taur (21 aprilie-20 mai): Pentru o clipă reușiți să fiți sen-sibil și să nu vă mai lăsați angrenat în circuitul casă-servi-

ciu și viceversa. Vă aflați în postura de ascultător, mai ales când vine vorba de problemele persoanei iubite pe care ați neglijat-o în ultima vreme.

Gemeni (21 mai-21 iunie): Atunci când nu vă ies ploile, aveți tendința de a da vina pe toată lumea, mai puțin pe

dumneavoastră. Cu cât vă înverșunați mai mult să vă delegați sarcinile, dar mai ales să nu vă asumați eșecurile, cu atât mai mult le veți retrăi.

Rac (22 iunie-22 iulie): Corpul dumneavoastră începe să respingă toate acele lucruri de care abuzați. Chiar dacă este

mai ușor să mâncați în exces, decât să vă lămuriți care sunt pro-blemele care vă frustrează, spre finalul săptămânii puteți avea câteva întâmplări care vă vor forța să vedeți ceea ce nu doriți.

Leu (23 iulie-22 august): Când simțiți că sunteți nedreptățit, faceți tot posibilul să vi se facă dreptate.

Totuși, este posibil ca din aceste lupte să ieșiți șifonat, mai ales dacă de-a lungul timpului ați reușit să vă faceți foarte mulți dușmani.

Fecioară (23 august-22 septembrie): Cereți de multe ori chiar lucrurile pe care dumneavoastră nu le oferiți.

Trebuie să fiți atent care sunt acele planuri în care investiți, cui acordați credibilitate și care vă sunt prioritățile.

TOTAL, CURA, URATURA, EP, RIMATE, ALA, NUP, EPOLET, N, PRE, BUI, UDA, ATEU, E, REGINA, TR, M, EMIRI, ES, AURA, EDUCA, SPINI, EPIC.

DIFUZARE

Plutonier-adjutant Rodica Dinc`,

Ionel Tudor,

Costel B`lan, Anelia Pricop,

tel. 021/322.82.87

ÎN LUMINA ASTRELOR

Plutonier-majorElena-Irina Spilcă[email protected]

Observatorul militar 21

CALEIDOSCOP

Nr. 25 / 21 – 27 iunie 2017

|nchiderea edi]iei – mar]i,

ora 12.00

REDACTOR-{EF ADJUNCT

Colonel Gheorghe Vi[an,

tel. 021/322.82.87, int. 109.

REDACTOR-{EF ADJUNCT

PERIODICE

Maior

Constantin Pi[tea,

tel. 021/322.82.87, int. 111.

SECRETAR DE REDAC}IE

Locotenent-colonel Viorel Amz`rescu,

tel. 021/322.82.87 int. 110.

{EF STUDIO MULTIMEDIA

Maior Dan Constantin Mireanu

REDACTORI

Maior Cornelia Mih`il`,

maior Bogdan Oproiu,

locotenent Marius Mocanu

locotenent Andreea Motoc,

plutonier-adjutant Lucian Irimia,

plutonier Alina Cri[an,

sergent Cristian Lenga,

sergent Marius Lupu

Irina-Mihaela Nedelcu,

Silvia Mircea, Elena David

Tiparul executat la GRUPUL DE PRES~ ROM@N

FOTOREPORTAJ

Plutonier-adjutant

Eugen Mihai, Petric` Mihalache

TEHNO REDACTARE

COMPUTERIZAT~

Maria-Ioana Gal,

plutonier-major C`t`lin Ovreiu

DIRECTOR

Comandor Alexandru Leaua

REDACTOR-{EF

Colonel Florin {perlea

tel. 021/322.66.34,

e-mail: [email protected]

Responsabil de num`r:

Maior Bogdan Oproiu

ADRESA REDAC}IEI:

Bucure[ti, Bulevardul Unirii,

nr. 57, bloc E4, sector 3,

O.P. 4, C.P. 4-159, Cod 741382

Tel./fax 021/322.83.88

© M i n i s te r u l Ap ă ră r i i N aţ i o n a l e „Reproducerea de scurte extra se este permisă în condi ţiile prevă zute de art. 33 din Legea nr. 8/1996 privind drep tul de autor şi drep turile conexe.”

ABONAMENTE tel. 021.322.82.87Cont:RO56TREZ

70320360150XXXXXTaxele po[tale – achitate conform

aprob`rii D.G.P.T.C nr.137/8598-1980.

ISSN1223-3641. 0614

C. 784 /2017

Subunităţi

Devansare (2,7,8,5,2,5,5)Colonel (r) Teodor AmzoiCRIPTOGRAFIE

Dezlegare la criptografia Recompense (2,6,4,1,5,2,6) din Observatorul militar nr. 24/2017

Dezlegare la careul Descurcă-te din Observatorul militar nr. 24/2017

TRUSTUL DE PRES~

AL MINISTERULUI

AP~R~RII

NA}IONALE

[email protected]

www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

[email protected]

www.presamil.ro w

w

w

Orizontal: 1) Echivalentul unei companii de tunari – Cete din anumite puncte! 2) Poziţie de luptă – Cap de rus nenorocit. 3) Trage... fără să greșeas-că – A fi în întârziere. 4) Zburător într-o formaţie de vânătoare – Om cu foarte multă stăpânire. 5) Micul locotenent – Afiș! – Spor la muncă. 6) Face un nume de glorie – Prinse în cerc! 7) Bază militară – Un turcit care atrage atenţia. 8) Calea victoriei – Părăsit de forţele proprii. 9) Tip de stat subdezvoltat – Obișnuita haltă pe itinerar. 10) Divizate în cadrul unităţii.

Au primit câte o primă de onoare.

Colonel (r) Nicolae Laurenţiu Popa

ŞTIAŢI CĂ...Ilarion Barbu

...Piatra de temelie a Podului Nou (Pont Neuf), cel mai vechi pod din Paris, a fost pusă la 1578 de către regele Henric al III-lea al Franței?...Orologiul Big Ben, din turnul clădirii Parlamentului bri-tanic, a început să funcționeze în anul 1859?...În 1910, a fost cre-ată Uniunea Africii de Sud care, în 1961, a devenit Republica Sud-Africană?...Flota germană și cea engleză s-au înfruntat în Bătălia Iutlandei, cea mai mare confruntare navală din Primul Război Mondial?...Sistemul de conducte pentru țiței Trans-Alaska a fost fi-nalizat în 1977?...Manuel Belgrano, economist, avocat și lider militar, a cre-at drapelul Argentinei, fiind totodată unul dintre principa-lii liberatori ai țării sale?...Franțuzoaica Élisabeth Thible a devenit prima femeie care a zburat, în 1784, într-un balon cu aer cald, timp de 45 de minute, pe distanța de 4 km, la înălțimea de 1.500 m?...Pasajul Unirea din București, lucrare finalizată în 34 de zile, în anul 1987, are lungimea de 900 m, dintre care 600 m sunt acoperiți? n

Vertical: 1) Subunităţile unei brigăzi. 2) Formă de ofensivă – Document de bază la recepţia calitativă. 3) Arme din războiul rozelor – Unitate de... monolit. 4) Începutul ezitării! – Cer deschis.(sing.) 5) Braţ de fier – Reper pentru marinari – Co-mandă de atac. 6) Reprezentantul nostru la nivel înalt – Salvatoare strânsă la piept. 7) Loc de concentrare pentru armată – Cade secerat. 8) Piese grele la baterie – Nelipsite la o baterie. 9) Armă organizată pe escadroane.(pl.) 10) Primitiv în orga-nizare – Contraatac în faţa tranșeelor. n

COGITO

Mihai Eminescu

Foto

: Pet

rică

Mih

alac

he

Stejarul crește numai unde pământu-i bun, buru-ienile cresc pretutin-deni. CORECTUR~

Oprina Melcioiu

Observatorul militar22

FINANCIAR

Nr. 25 / 21 – 27 iunie 2017

u Alimentele s-au scumpit cu peste 2% în ultimul an. Potrivit datelor comuni-cate de Institutul Național de Statistică (INS), luna trecută, în ritm anual, inflația a crescut cu 0,64%, pe fondul scumpirii mărfurilor ali-mentare și nealimentare, cu 2,3%, respectiv cu 0,23%, în timp ce serviciile s-au ieftinit cu 1,26%. În mai, față de luna anterioară, prețul alimentelor a urcat cu 0,61%. Cele mai mari scumpiri consemnate luna precedentă au fost la cartofi (+21,75%), citrice și alte fructe meridionale (+21,36%) și transport aerian (+18,47%), la polul opus situându-se serviciile de poștă și telecomunicații (-5,73%), trans-portul CFR (-5,68%) și combustibilii (-3,18%). u Cifra de afaceri din industrie, în

creștere. În aprilie, faţă aceeași lună din 2016, cifra de afaceri din industrie a crescut cu 1,2%, ca urmare a creșterilor din industria extractivă (+4,5%) și industria prelucrătoare (+1,1%), conform INS. În perioada ianuarie-aprilie 2017, în ritm anual, cifra de afaceri din industrie a sporit cu 8,5%, datorită creșterii industriei prelucrătoare (+8,7%) și indus-triei extractive (+2,8%). Pe marile grupe industriale, creșteri ale cifrei de afaceri s-au înregistrat în sectoarele: industria energeti-că (+17,3%), industria bunurilor de capital (+14,5%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+6,1%), industria bunurilor intermediare (+5,1%) și industria bunurilor de uz curent (+3,0%).u Programul Start-up Nation a de-

venit activ. De joi, 15 iunie, timp de 30 de zile, potențiali beneficiari ai programului Start-up Nation pot aplica online pe site-ul Agenției pentru Implementarea Programe-lor și Proiectelor derulate de Întreprinderile Mici și Mijlocii (AIPPIMM). Prin intermediul acestui program de finanțare, întreprin-derile nou-înființate pot primi un ajutor financiar nerambusabil de până la 200.000 de lei pentru demararea unor activități

economice în spațiul rural sau urban, în toate re-giunile de dezvoltare ale țării, inclusiv în re-giunea București-Ilfov. Pentru anul acesta, se estimează că programul va permite finanțarea a 10.000 de start-up-uri.u O nouă facilitate la cumpărarea

biletelor de tren. Săptămâna trecută, CFR Călători a anunțat că biletele de tren se pot cumpăra online cu cel puțin șase ore înainte de plecarea trenului. De asemenea, compa-nia precizează că pasagerii nu sunt obligați să își tipărească biletul online, identificarea în tren având loc pe baza codului biletului. u România importă tot mai mult lapte

brut. În primele patru luni ale acestui an, comparativ cu perioada similară din 2016, cantitatea de lapte de vacă colectată de uni-tăţile procesatoare din țara noastră a crescut cu 5.385 de tone (+1,7%), informează INS. De asemenea, creșteri ale producţiei au fost înregistrate la: unt, cu 528 de tone (+14,0%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut și alte produse lactate similare), cu 1.380 de tone (+2,1%), și lapte de consum, cu 1.675 de

tone (+1,7%). Producția a scăzut la smântână de consum, cu 2.322 de tone (-9,9%) și la brânzeturi, cu 890 de tone (-3,1%). Cantitatea de lapte brut importat a fost mai mare cu 10,3% (4.947 de tone). n

Pagină realizată de colonel Gheorghe Vişan

Moneda națională, în scădere

În perioada 9-16 iunie, leul s-a depreciat în raport cu principalele valute, pe fondul tensiunilor de pe scena politică internă.

Roaming la tarife naționale în Uniunea Europeană

Potrivit ANCOM, minutele, SMS-urile și datele consumate în roaming se vor scădea din resursele naționale incluse.

După epuizarea acestora, consumul va fi tarifat la fel ca în România, în afara propriei rețele, dar în limitele unei utilizări rezonabile. Se realizează astfel trecerea completă la Roam like at home, sistemul de tarifare european menit să protejeze uti-lizatorii de grija facturii de roaming în țările UE, dar și în Norvegia, Islanda și Liechten-stein (SEE). Noile condiții se aplică, în mod automat, tuturor planurilor tarifare cu serviciul de roaming inclus, achiziționate atât înainte de 15 iunie 2017, cât și după această dată. Totuși, clienții care aleg un plan tarifar alternativ pentru servi-ciul de roaming în UE/SEE, nu vor benefi-cia de Roam like at home. Ei au dreptul să revină oricând la Roam like at home, fără niciun cost suplimentar. Apelurile și SMS-urile primite în roaming în UE/SEE sunt gratuite.

Referitor la serviciile de internet, AN-COM arată că, în cazul planurilor tarifare cu date (cvasi)nelimitate, furnizorii pot stabili o limită de date (MB/GB) care pot fi consumate în roaming în UE/SEE fără costuri, urmând să aplice după epuizarea acesteia un tarif de maxim 7,7 Euro/GB (0,0077 euro/MB), fără TVA. Pot apărea, totuși, și excepții. Astfel, furnizorii care nu au posibilitatea să asigure Roam like at home pot solicita și pot fi autorizați de autoritatea națională de reglementare, în urma unei analize, să perceapă utiliza-torilor o suprataxă în plus față de tarifele naționale, încă de la primul minut/SMS/MB consumat în roaming în UE/SEE.

Pentru a preveni folosirea abuzivă sau anormală a roamingului în UE/SEE, prin aceasta înțelegând utilizarea mai mult decât pentru călătorii ocazionale în afara țării, orice furnizor poate defini o politică de utilizare rezonabilă a acestui serviciu. În cazul în care clienții depășesc utilizarea

rezonabilă a serviciului de roaming în UE/SEE, li se pot aplica anumite suprataxe, în plus față de tarifele naționale. Valoarea acestor suprataxe nu poate depăși un anu-mit plafon. Condițiile de utilizare rezonabilă a serviciului de roaming în UE/SEE trebuie descrise, în mod detaliat, în contractele dintre furnizori și clienți.

ANCOM mai precizează că vor putea fi aplicate suprataxe pentru consum abu-ziv sau anormal în următoarele situații: dacă un utilizator nu prezintă, la cererea furnizorilor, o dovadă privind reședința obișnuită sau existența unor legături

stabile cu România; dacă, într-o perioadă de monitorizare de cel puțin patru luni, se înregistrează, pe o anumită cartelă SIM, în mod cumulativ atât consum de servicii mo-bile (minute, SMS-uri, date), cât și prezență (conectare la rețea) mai mare în roaming în UE/SEE față de nivelul național; când o cartelă SIM înregistrează o lungă perioadă de inactivitate și poate fi asociată unei utilizări preponderente sau chiar exclusiv în roaming în UE/SEE; în situația în care un utilizator a cumpărat și utilizat succesiv în roaming în UE/SEE mai multe cartele SIM de la același furnizor.n

Radar economic

Euro a atins joi, 15 iunie,

cea mai ridi-cată valoare în raport cu moneda locală din 3 august 2012 și până în prezent, de 4,5872 lei, însă cotația din ziua următoare a fost mai scăzu-tă, aprecierea săptămâna-lă fiind de 0,44%. Vinerea trecută, Banca Națională a României a cotat francul elvețian la 4,2105 lei, iar lira sterlină la 5,2369 de lei, cu 0,31%, respectiv cu 0,90% mai mult decât în urmă cu o săptămâ-nă. Pe de altă parte, la cursul BNR, gramul de aur s-a ieftinit cu 0.96% în intervalul anali-zat, la 165,5255 de lei. n

De joi, 15 iunie, românii care călătoresc în Uniunea Europeană și în țările din Spațiul Economic Euro-pean (SEE) vor plăti convorbirile, mesajele și datele consumate la tarife naționale, a anunțat, săptămâna trecută, Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM).


Artilerişti români în Al Doilea Război Mondial.

Transilvania. Aprovizionare.1944.

VETERANI

Emil Ghibu

Am ieşit la drum şi am văzut o scenă teribilă. Stive de cadavre de soldaţi nemţi. Nu-i mai îngropa nimeni, îi mâncau ciorile.

Plutonier Alina Criş[email protected]

Veteranul Emil Petru Ghibu, din Sibiu, a împlinit 101 ani în februarie. Şi-a pierdut soţia, prietenii, auzul, dar amintirile i-au rămas intacte. Şi ce amintiri! A luptat alături de nemţi şi, paradoxal, viaţa i-a fost salvată de un rus.

Prima salvă de tun

Colonelul (ret) Emil Ghibu se trage din neam de eroi. Poate și de aceea pare firesc ca viaţa

lui să fie o lecţie de omenie și patri-otism. Cu toate atrocităţile războiu-lui, el a rămas om și s-a purtat la fel cu toţi, indiferent dacă erau aliaţi, dușmani, prieteni sau prizonieri. Mai târziu, a venit și răsplata.

Am ajuns la veteran după orele prânzului. Era vesel, entuziasmat de vizita noastră și parcă nu mai avea răbdare să înceapă să depene amintiri. Colonelul (ret) nu mai aude, așa că nu puteam să îi pu-nem întrebări, dar se pregătise să depășească acest inconvenient și a povestit, pe nerăsuflate, tot ce a trăit din prima până în ultima zi din Al Doilea Război Mondial.

Povestea e lungă. Prin câte am trecut..., ne introduce colonelul în atmosferă. După absolvirea facul-tăţii, l-au repartizat la Regimentul 6 Artilerie Grea, din Timișoara, ca sub-locotenent. Cu regimentul acesta a mers în nordul Dobrogei, la Sulina, cu două luni înainte de a începe războiul. În Deltă, era un regiment de infanterie care trebuia să treacă în Ismail. Eu aveam două tunuri ca-libru 150 mm şi trebuia să pregătesc terenul. Şi, în noaptea respectivă, la trei fără un sfert, a început războiul. Eu am tras primul foc, spune, mân-dru, veteranul. Şi a tras până când infanteria a cerut să se oprească, pentru a putea trece Dunărea. Infanteria a trecut, artileria a rămas. De dimineaţă, au apărut patru avioa-ne ruseşti. Nu ne-au găsit şi au lansat bombe în toate părţile. Noi aşteptam. Nu ştiam ce să facem. Normal, ar fi trebuit să treacă și ei. Dar nu au avut cum. Au așteptat tehnica ne-cesară pentru traversarea cursului de apă și au stat până au constatat

că infanteriștii s-au dus înainte fără ei. Au așteptat două zile. Şi nimic. Niciun ordin, nicio indicaţie. Ne-am dus la tren şi înapoi, la Timişoara, unde am stat iar vreo două zile şi tot nu venea ordinul. Atunci, maiorul care comanda unitatea, în lipsă de alternative, le-a dat drumul acasă.

Iniţial, a mers la bătrâna lui mamă, la Săliște. Fratele lui era inspector sanitar, mobilizat la Chișinău. Au luat legătura și l-a chemat alături de el. A găsit de lucru la o fermă care trimitea mâncare pe front. Nu avea cine să o conducă și venirea lui a picat la ţanc. Imediat s-a dus un delegat la Bucureşti şi mi-a adus mobilizare pentru lucru. Am stat la fermă până când au venit ruşii la Nistru.

Când rușii au ajuns la Nistru, tânărul sublocotenent a venit la Caracal. Am stat doar câteva zile şi directorul m-a trimis iar la fermă. Avea magaziile pline de porumb de predat pentru front. M-am dus înapoi şi... m-au prins ruşii. La acea fermă erau ţinuţi și prizonieri ruși, se for-mase un comandament. Veteranul avea un om în subordine și o căruţă cu doi cai. Omu` i-a dat alarma, domnu` Ghimbu, vin ruşii. Dar rușii deja trecuseră până s-a trezit și echipat el. Fugise și comandantul german care păzea prizonierii. Am rămas singur acolo. Era noapte. Am luat căruţa şi am plecat spre Prut. A trecut printr-o pădure, iar, când a ieșit, a nimerit în mijlocul unui regiment german. Acolo ajunseseră cu retragerea. În stânga era un deal de unde coborau tancuri rusești, în dreapta era alt deal cu vii, și el, în mijlocul trupelor germane spre care se îndreptau tancurile. Am sărit din căruţă şi m-am dus prin vie. Am văzut în depărtare o stână de oi şi acolo am fugit. Noroc că nu erau câinii dezle-gaţi. A rămas la stână. Ciobanii au împărţit mâncarea cu el.

Aveau o oală mare şi cu o singură lin-gură mâncam patru inşi. Până când a venit o patrulă rusească și l-a găsit. Au crezut că e neamţ, după figură. I-au pus în vedere ca a doua zi să se prezinte la sediul sovietic. Nu ştiam ce se întâmplă acolo şi nu m-am dus. Noaptea, am fugit. Am luat-o în di-recţia Prut, de unul singur, pe câmp. Drumul trecea printr-un sat în care l-a prins paznicul și l-a dus la primărie. Acolo erau două camere. Într-una erau prizonieri nemţi, rătă-ciţi. În cealaltă m-au cazat pe mine. Aşteptam să vină şeful să îi explic că sunt român, nu neamţ. Cât a stat să aștepte, pe nemţi i-au dus undeva și i-au împușcat. Nu aveau ce face cu ei. După un timp, a venit un căpitan rus însoţit de un bărbat pe care veteranul l-a recunoscut. Fusese prizonier la ferma la care lucrase el. Norocul meu că l-am cunoscut. El ştia ruseşte şi i-a explicat căpitanului. Aşa de mult l-a impresionat ce i-a povestit, că familia lui toată a fost omorâtă de nemţi şi vrea să facă un bine să mă duc şi eu acasă, că mă aş-teaptă familia, încât căpitanul a luat o hârtie şi a scris că am permisiunea să trec Prutul. Trebuie menţionat că veteranul nostru a ajutat prizonierii ruși la fermă. Le dădea de lucru, nu se comporta cu ei ca și cum ar fi prizonieri. A dat dovadă de omenie, așa că, atunci când s-a ivit ocazia, unul dintre ei a ţinut să îi întoarcă favoarea și a făcut acest gest care i-a salvat viaţa românului.

Soseau caravane de care cu boi încărcate cu muniţie. Se duceau la

gară. M-au urcat într-unul şi am trecut de orăşelul plin de armată rusească. Dar nu aveam şanse să rămân întreg, toţi credeau că sunt neamţ. A găsit o gazdă și a rămas să aștepte să se liniștească apele. Gara era departe, la kilometri de mers. După câteva zile, a pornit spre gară pe jos. Am ieşit la drum şi am văzut o scenă teribilă. Stive de cadavre de soldaţi nemţi. Nu-i mai îngropa nimeni, îi mâncau ciorile. A reușit să ajungă la gară, s-a urcat în tren și a mers, din nou, la Caracal. La regiment nu mai știa nimeni nimic de el, i se pierduse urma. Era dispărut. Aici se oprește povestea veteranului.

Pentru că nu prea mai aude și nu putem să îi punem întrebări, stăm de vorbă cu fiul acestuia, Ştefan Ghibu, pentru alte detalii. Nu au avut contact direct cu inami-cul, partea foarte grea a fost când a trecut prin liniile frontului. Singur. Erau cadavre peste tot, povestește fiul. Au fost două momente decisi-ve în perioada petrecută pe front și din ambele a reușit să scape. Cum? A avut noroc, ne lămurește Ştefan. Putea fi băgat în camera cu nemţi şi executat. A fost o şansă şi că acel căpitan rus cunoştea un om cu care tata era în legătură şi a putut să pună o vorbă bună pentru el. Aici a fentat moartea. Şi nu a fost singura dată. A fost chemat, la un moment dat, înapoi la Timișoara, ca să fie trimis pe front. Dar a ajuns cu o zi mai târziu și regimentul lui deja plecase. Aşa că l-au mobilizat iar la

fermă. Dacă pleca, nu se ştie ce se în-tâmpla. Din compania lui de artilerie nu s-au întors mulţi. În `44 a ajuns la Caracal și, în `45, s-a căsătorit. A avut doi copii. Mama mea era din Caracal. Acolo s-au cunoscut, după ce s-a întors de pe front.

Veteranul a avut opt fraţi, patru băieţi și patru fete. În război, au mers el și încă un frate, care a ajuns până la Odessa. Ceilalţi au fost mo-bilizaţi pe loc. Unul avea o fabrică care producea pentru armată, iar celălalt lucra în inspectoratul sani-tar. Înainte de Primul Război Mondial erau înstăriţi, aveau o fermă mare în comuna Cenad. Acolo s-a născut tata. Apoi, s-a făcut împărţirea pă-mânturilor. Au pierdut tot. S-au mu-tat la Cluj, apoi s-au întors la Sălişte şi s-au ocupat de cojocărie. Au rezistat cum au putut şi au reuşit să trimită la facultate şase din opt fraţi.

În comunism, familia lui a fost persecutată. Onisifor Ghibu, pro-fesor, membru corespondent al Academiei Române și politician, luptător pentru drepturile și unita-tea poporului român și unul dintre participanţii importanţi la realiza-rea Marii Uniri de la 1918, a fost fratele tatălui veteranului nostru. Bustul lui încă veghează pe Aleea Academicienilor din Săliște. Avea 70 de ani când l-au băgat la puşcărie pentru că n-a vrut de nicio culoare să treacă de partea comuniştilor. După război, a fost în lagăr la Caracal. Acolo, tata şi cu soţia lui l-au ajutat cu hrană, ca să supravieţuiască. Tot ca să îl preseze să treacă de partea comuniștilor, băieţii lui Onisifor au fost condamnaţi la moarte. Dar nu a cedat. În perioada aceea a fost teroare în familie. Până la urmă, au comutat pedeapsa cu moartea la în-chisoare pe viaţă şi, înainte să moară, Gheorghiu-Dej i-a graţiat.

Patriotismul este trăsătură de familie în neamul Ghibu, transmis din generaţie în generaţie și păs-trat la loc de cinste. Tata este un super patriot. Are 101 ani şi încă se duce şi votează. Nu cere urna acasă. Dacă e nevoie, iese în stradă la pro-teste şi e supărat tare că nu îl mai ţin picioarele să lupte acum, ca ţării să îi fie bine. n


DESTINE

Interviu realizat de plutonier Alina Crişan

Cum v-ați început cariera prolifică de peste 40 ani? Aţi ales muzica sau ea v-a ales pe dumneavoastră?Eu am îmbrăţişat această carieră,

dar cred că dacă m-aş mai naşte încă o dată, cântecul mă va alege pe mine. Am cântat de mic, din clasa a IV-a. Îmi plăcea muzica uşoară. Era la modă atunci Dan Spătaru, Orietta Berti, Geanni Morandi, ce se dădea pe posturile radio. Ca orice tânăr, imediat înregistram orice melodie. Cântam prin casă şi mă vedeam mare artist pe scenă. Până într-o zi, când m-a auzit mama şi, la o petrecere în familie, m-a pus să cânt. Atunci au descoperit în mine un artist. Aveam zece ani. După ce am terminat opt clase, am venit la Bucureşti. Şi de aici începe un alt episod frumos.

Afirmarea dumneavoastră ca artist?Da. Am venit la Bucureşti să învăţ

şi am colaborat, doi ani, cu Doina Bucureştiului. Am mers şi la televizi-une, unde se cânta, pe atunci, priză directă. Ţin minte că prima emisiune am făcut-o cu Nicolae Mecalin. Apoi, am văzut într-un anunţ că angajea-ză solistă, nu solist, la Ansamblul Armatei. Nu ştiam dacă să mă prezint, dar m-am gândit că n-am ce pierde. Spre surprinderea mea, la selecţie erau vreo 200 de concu-renţi, fete şi băieţi. Eu, dacă fusesem la Doina Bucureştiului şi ştiam cu ce se mănâncă muzica populară, eram foarte obraznic, credeam că le ştiu pe toate. Au început să ne asculte pe rând. Era o comisie formată din foarte mulţi oameni competenţi, de la radio, de la televiziune, dar mai era şi un colonel cu funcţie mare în politic, secretarul Consiliului Politic Superior al Armatei. Când am urcat pe scenă, el a ridicat mâna şi a zis, dumneata? Căutăm solistă, nu solist. Generalul Dinu Stelian a intervenit şi a spus lăsaţi-l să cânte. M-au ţinut o jumătate de oră pe scenă. Am cântat cu orchestră, fără orchestră, cu şi fără microfon.

În perioada aceea, cântam şi la nunţi. Mă cooptaseră instrumen-tiştii. Aşa se întâmplă, cum vine un

Ilie Roşu, interpret de muzică populară:

Iubesc atât de mult cântecul popular, încât nu ştiu dacă aş

putea să trăiesc fără acestaCu toate că este tată de băiat, o ţară întreagă îl cunoaşte datorită melodiei Fetele lui tata. Ilie Roşu cântă de la 10 ani, iar de peste 40 este angajat în Ansamblul Artistic al Armatei. Cu acest bagaj, inter-pretul de muzică populară vorbeşte des-pre drumul spre împlinirea unei vocaţii - loialitate, orgoliu şi recunoştinţă.

tânăr, îl iau să îi dea şi lui de lucru. Concursul s-a dat sâmbăta, dumini-că am fost la nuntă şi luni dimineaţa, când ne întorceam, i-am rugat să trecem pe la Ansamblu să vedem dacă s-a afişat ceva. Am trimis un coleg să se uite. Se întoarce şi spune nu eşti, iar după o pauză, nu eşti pe primul loc, eşti al doilea. Pe primul loc era o fată, astăzi o cheamă Irina Someşan, atunci era Irina Gîngă.

Totuşi, nu v-aţi angajat imedi-at, abia în anul următor...Aveam o problemă. Degeaba

câştigasem concursul, nu mă pu-team angaja. Când m-am prezentat, m-a întrebat funcţionarul dacă am toate actele şi mi-a zis că fără buletin de Bucureşti nu mă încadrează. Aveam 18 ani, eram tătic şi căsătorit, dar nu legitim, pentru că nevasta mea era minoră, mai mică decât mine cu doi ani. După ce m-au descusut, soţia fiind din Bucureşti, au decis să mă cunune. A dat funcţionarul telefon la primărie, a spus că el e tutorele, că ne susţine şi să ne căsătorească urgent. M-am dus acasă, am luat-o pe nevastă-mea de-o mână şi imediat ne-am cununat. Am avut doar un martor alături, cumnatul meu. Am venit repede cu actele şi am ţinut o mare petrecere, cu o singură sticlă de vin. Asta se întâmpla la 10 ianuarie 1974. Aşa că nu am cum să uit nici ziua în care m-am angajat la Ansamblu, nici pe cea în care m-am cununat.

Aţi împărţit scena cu cei mai valoroşi artişti ai ţării noastre. Aveţi un mentor, cineva care v-a rămas mai aproape de suflet?M-am angajat în Ansamblul

Artistic al Armatei la nici 19 ani şi pot să spun că formarea mea ca om şi ca artist s-a petrecut în această mare şi frumoasă instituţie. Eram la început, un învăţăcel, şi cântam alături de mari artişti, Ion Bogza, Ilie Udilă, Marin Cioacă.

Atunci erau mai multe secţii: cor, simfonică, balet, estradă şi muzică populară. Fiind atâtea comparti-mente, au trecut prin Ansamblu mari voci (Ludovic Spiess, Pompei

Hărăşteanu, Alexandru Ioniţă, care acum este prim solist al operei din Dusseldorf), coregrafi (Gheorghe Baciu, Viorica Cişmigiu), regizori (Nicolae Frunzetti, Dumitru Cucu). Nu mai vorbesc de colaboratori, mari vedete ale teatrului, cânte-cului şi dansului (Florin Piersic, Radu Gheorghe, Jean Constantin, Stela Popescu, Alexandru Arşinel, Ionela Prodan, Ion Dolănescu, Maria Ciobanu). De aceea, am o reţinere să spun că erau colegii mei, pentru că eu eram prea mic şi stăteam mai la perete când treceau pe lângă mine. Dar cel mai mare şi mai apropiat sufletului meu a fost şi rămâne cel care m-a angajat în Ansamblu, cel care a înfiinţat cu adevărat această instituţie, generalul Dinu Stelian.

Cum era viaţa la Ansamblu în anii `70?Am cutreierat lumea prin această

instituţie, am avut mii de spectacole, şi pentru militari, şi pentru civili. Unde este Casa Poporului acum, la numărul 6 pe strada Izvor, era sediul ansamblului. La spectacole venea şi public plătitor, teatrele închiriau sala pentru că era acustica foarte bună. După cutremurul din `77, au sistat orice concert, orice spectacol. Fiindcă s-a renunțat la acel sediu, pentru că nu erau condiţii propice de a susţine spectacole, ne-au mu-tat de colo-colo. În anul 2000, s-au făcut restructurări şi am fost nevoiţi să lucrăm cu jumătate de normă. În acea perioadă, unii au plecat, alţii au rămas. După 2001, am început să ne mişcăm, să revenim la viaţă, precum Pasărea Pheonix, din cenuşă am renăscut. Nu suntem mulţi nici acum, dar ne desfăşurăm activitatea în condiţii optime.

Cu mii de spectacole, în ţară şi străinătate, bănuiesc că nu era uşor...Plecam şi câte trei săptămâni în

turnee. Stăteam şi în unităţi militare, adică dormeam câte 30 într-un dor-mitor, era frig, mergeai cu program la spălător. Dar este o perioadă de care îmi amintesc cu plăcere. Eram tineri şi făceam ceea ce iubeam – muzică. Dădeam câte trei specta-cole pe zi, de dimineaţă, de la 8, apoi la 12 şi la 16, în funcţie de cum ieşeau din şut (durata zilei de lucru a unei echipe de muncitori într-o mină) militarii. Se întâmplau multe accidente de muncă. Ţin minte că, pe Valea Jiului, am avut situaţii când erau şi trei, patru coşciuge în unita-tea militară. Nu prea îţi mai ardea să dai spectacol, dar comandantul unităţii spunea să facem abstracţie şi să dăm spectacolul pentru ceilalţi, măcar să uite ei. Aşadar, o perioadă grea, dar sigur că a fost şi frumoasă. Dacă simţi chemarea pentru cântec şi dacă unui singur om i-am schim-bat gândurile rele prin prestaţia mea, pentru mine e de ajuns.

Legat de spectacolele din stră-inătate, aş aminti faptul că am fost de două ori în Afganistan (Kandahar şi Kabul), alături de colegii din An-samblu, unde am susţinut specta-cole pentru militarii noştri şi trupele NATO. Am fost, de asemenea, în Bosnia şi Herţegovina, unde ne-am bucurat de un real succes.

Efortul nostru a fost, însă, răsplă-tit întotdeauna. Pentru promovarea şi susţinerea folclorului românesc, la a 65-a aniversare a Ansamblului, am primit Emblema de Onoare a Ar-matei României. Iar la 70 de ani, am primit Emblema de Onoare a Logis-ticii, fapt cu care mă mândresc şi ţin să mulţumesc conducerii Armatei României, precum şi comandantului Comandamentului Logistic Întrunit, general-locotenent Cătălin Zisu.

Având în vedere perioada mai dificilă prin care a trecut Ansamblul, în care mulţi artişti au plecat, cum de aţi rămas?Din această instituţie mi-am fă-

cut un ideal. De când eram acasă, la ţară, auzeam la radio corul armatei, instrumentiştii, soliştii de muzică populară ai acestei instituţii. Era şi este un brand.

Am fost de foarte multe ori tentat să merg pe cont propriu. Ca exemplu, eram în concediu, la Orşova. La intersecţia Bucureşti-Turnu Severin era un restaurant Autoexpres. Şi un prieten a organizat o masă acolo, de Sfântul Ilie. Era plin de lume de tot felul. Când am intrat, şeful de formaţie a anunţat: În această după-amiază, în acest local, se află domnul Ilie Roşu de la Ansamblul Armatei. M-au invitat să cânt câteva melodii. Am spus tonalitatea piese-lor, am intrat în prima strofă şi, din toate colţurile restaurantului, oame-nii au început să arunce cocoloaşe de pâine. Aoleu, în ce hal am ajuns. Mă bate lumea cu cocoloaşe!, mi-am zis. Au cântat instrumentiştii ritornele, am intrat eu cu a doua strofă, iar ploaie de cocoloaşe. Mă întorc spre dirijor şi îi spun că nu mai cânt. Au au-zit instrumentiştii. Au luat şi desfăcut un cocoloş de pâine. Fiecare avea în el câte 100 de lei. A, atunci daţi cu portocale!, am zis. Puteam foarte bine să renunţ la Ansamblu. De unde eşti, cine eşti, nu vrei să rămâi aici? Îţi asigur casă, masă şi un Mercedes alb, pe motorină, nou-nouţ, mi-a spus şeful de sală. Nu schimb eu Ansamblul pe restaurant. Niciodată!, a fost răspun-sul meu. Şi timpul mi-a dat dreptate.

Nu pot să spun că am câştigat sume colosale, dar nici nu mă pot plânge. Am găsit timp să mă duc şi la cola-borări. S-a îmbinat utilul cu plăcutul. Pe lângă asta, mai era şi mândria mea. Mi-a plăcut să am un statut. Pe cont propriu poate mă pierdeam, mă duceam în altă direcţie, ziceam că merge şi aşa şi mă demotivam. Dar aici, stacheta este întotdeauna sus, trebuie să fii mereu în formă. Aici trebuie să fii profesionist.

Puţini ştiu că prima dumnea-voastră dragoste nu a fost muzica populară, ci uşoară. Când şi cum vi s-au schimbat preferinţele?Cu toate că preferam muzica

uşoară, când m-au pus ai mei să cânt prima dată, am cântat muzică populară. Nu ştiu de ce, aşa am simţit. Încet, încet, în mintea şi inima mea, a câştigat teren acest gen de muzică. Când am venit la şcoală, în Capitală, şi colaboram cu Doina Bucureştiului, mă duceam la nunţi şi cântam muzică populară. Muzica populară e... nu ca un microb, mai rău! Nu te mai desparţi de ea până intri în pământ. Când eşti răcit şi nu poţi să cânţi, e groaznic. Noi căutăm sprijin în cântec, oricând. La orice oră. Tot timpul cânt, chiar dacă nu cu voce tare, cânt în gând.

Ca orice artist adevărat, la un moment dat, să cântaţi nu a mai fost de ajuns şi aţi trecut şi la compoziţie. Ce vă inspiră?Cântecele pe care le-am făcut,

le-am scris noaptea. Când e linişte, când toată lumea doarme. Îmi venea în minte câte o melodie şi o imprimam. Şi line melodică, şi ver-suri. Aveam un casetofon amărât, vai de capul lui...

Iubesc atât de mult cântecul popular, încât nu ştiu dacă aş putea să trăiesc fără. Am avut probleme cu tiroida şi a trebuit să mă operez. Ţin minte că îi spuneam doctoriţei: Doamnă, indiferent cât aş fi de bolnav, important este să pot să cânt. A fost impresionată de asta. Să nu credeţi că mă laud. Nu sunt un mare cântă-reţ. Nu sunt o mare voce, un Mario Lanza sau mai ştiu eu cine, să excelez, să dau nişte acute de rămâne toată lumea cu gura căscată. Nu. Dar atâta voce câtă am, mie îmi place şi, dacă place şi altora, sunt mulţumit. n

Date post:	26-Jan-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	9 times
Download:	0 times

DECORAT CU ORDINUL „MERITUL CULTURAL” ÎN...

Documents