DECIZIA nr. 61 din 7.12.2009 referitoare la incalcarea art ... · paine alba, nu a fost singura...

1

DECIZIA nr. 61 din 7.12.2009

referitoare la incalcarea art. 5 alin. (1) litera a) din Legea concurentei nr.21/1996, republicata, de catre 17 agenti economici activi pe piata painii din judetul Maramures

CONSILIUL CONCURENTEI

In baza:

1. Decretului nr.700/27.04.2009 pentru numirea presedintelui Consiliului Concurentei, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.284/30.04.2009; 2. Decretelor nr.1089/06.09.2006 si nr.701/27.04.2009, pentru numirea vicepresedintilor Consiliului Concurentei, publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.767/08.09.2006, respectiv nr.284/30.04.2009; 3. Decretelor nr. 1087/06.09.2006, nr.1088/06.09.2006, nr.702/27.04.2009 si nr.703/27.04.2009, privind numirea unor membri ai Plenului Consiliului Concurentei, publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 767/08.09.2006, respectiv nr. 284/30.04.2009; 4. Legii concurentei nr. 21/1996, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 742 din 16 august 2005 (denumita in continuare lege); 5. Regulamentului de organizare, functionare si procedura al Consiliului Concurentei, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 288 din 01 aprilie 2004; 6. Regulamentului privind constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor de catre Consiliul Concurentei publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 430/13.05.2004; 7. Instructiunilor privind individualizarea sanctiunilor pentru contraventiile prevazute la art. 561 din Legea concurentei nr. 21/1996 publicate in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 439/17.05.2004 cu modificarile si completarile ulterioare (denumite in continuare Instructiunile privind individualizarea sanctiunilor); 8. Instructiunilor cu privire la definirea pietei relevante in scopul stabilirii partii substantiale de piata, publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 288 din 01 aprilie 2004; 9. Raportului de investigatie prezentat Consiliului Concurentei de catre raportor, precum si a celorlalte acte si lucrari din dosarul cauzei; 10. Prevederilor privind procedura de transmitere a Raportului de investigatie partilor implicate pentru luare la cunostinta si formulare de observatii si procedura de citare pentru audierea partilor in Plenul Consiliului Concurentei in data de 02.11.2009, care au fost indeplinite;

1 Prin republicare Legii, art. 56 a devenit art. 51.

2

11. Observatiilor la Raportul de investigatie, transmise Consiliului Concurentei de catre partile implicate pana la data de 22.10.2009; 12. Concluziilor scrise, transmise Consiliului Concurentei de catre partile implicate pana la data de 6.11.2009; 13. Prevederilor conform carora Plenul Consiliului Concurentei delibereaza si decide valabil in cvorum de cinci membri, care au fost respectate in cadrul sedintei de audiere desfasurate in data de 02.11.2009; 14. Declaratiilor facute in timpul audierii din data de 02.11.2009, de catre reprezentantii legali ai partilor implicate; 15. Faptului ca, la data de 11.11.2009, a avut loc deliberarea de catre Plenul Consiliului Concurentei cu privire la acest caz si ca a fost intrunita conditia de cvorum pentru ca Plenul Consiliului Concurentei sa poata decide in mod valabil. Avand in vedere urmatoarele: I. Sumar executiv 1. La data de 23.05.2007, prin Ordinul nr.132 din data de 23.05.2007 emis de Presedintele Consiliului Concurentei, s-a declansat o investigatie din oficiu, avand ca obiect o posibila incalcare a art. 5 alin.(1) din Legea concurentei nr.21/1996, republicata, de catre agentii economici si asociatiile de agenti economici activi pe piata painii din Romania si pe pietele conexe acesteia. 2. Investigatia a fost declansata pe fondul cresterilor de pret inregistrate la produsele de panificatie in mai multe judete ale tarii si a avut ca obiect o posibila incalcare a prevederilor art. 5 alin. (1) din lege, de catre agentii economici si asociatiile de agenti economici activi pe piata painii din Romania. 3. Totodata s-au avut in vedere si eventualele probleme existente pe pietele conexe pietei painii, respectiv pe pietele materiilor prime. 4. In cadrul investigatiei au fost desfasurate inspectii inopinate la sediile mai multor agenti economici si asociatii de agenti economici, activi pe piata painii si pietele conexe acesteia. 5. Ca urmare a investigatiei efectuate, s-a constatat, ca, in anul 2006, intre un numar de 17 agenti economici activi in judetul Maramures s-a incheiat o intelegere anticoncurentiala, prin care acestia au stabilit, de comun acord, fixarea unui nivel minim al pretului de vanzare a painii albe, cu scopul vadit de a creste nivelul preturilor pe piata in cauza. 6. Stabilirea pretului minim pentru painea alba a avut loc in timpul sedintelor Asociatiei Patronilor din Morarit, Panificatie si Produse Fainoase din judetul Maramures (denumita in continuare „Asociatia Maramures” sau „Asociatia”) din care societatile incriminate faceau parte. In cadrul sedintelor oficiale ale Asociatiei Maramures, agentii economici implicati si-au exprimat dorinta comuna de a actiona pe piata in acelasi fel, respectiv de a stabili si a practica un pret de vanzare situat peste un anumit prag minim pentru produsele fabricate de acestia.

3

7. Intalnirea organizata in anul 2006 in cadrul Asociatiei Maramures, in care a fost stabilita, in unanimitate, cresterea preturilor peste pragul de 19.000 lei2 pentru un kg de paine alba, nu a fost singura intalnire de acest gen. Au existat si alte intalniri ale membrilor asociati in care au fost dezbatute subiecte sensibile legate de activitatea comerciala a acestora si care au facilitat incheierea intelegerii anticoncurentiale de la inceputul anului 2006. 8. Prin planuirea si hotararea unei actiuni comune in ceea ce priveste preturile de vanzare, respectiv cresterea preturilor practicate pentru painea alba peste un nivel minim, agentii economici implicati au dorit eliminarea riscurilor concurentiale care ar fi existat ca urmare a oricarei incercari unilaterale de a creste pretul, respectiv riscul de a pierde anumiti clienti si, in acest fel, riscul unor vanzari si profituri mai reduse. Prin stabilirea in comun a unui prag minim de pret, preturile ar fi crescut, in avantajul producatorilor, peste nivelul care ar fi fost in mod normal determinat de conditiile unei libere concurente. II. PARTILE IMPLICATE

9. Partile implicate sunt urmatoarele: 9.1. SC Andana Pan SRL

3 avand numarul de identificare la registrul comertului

J24/185/1991 si codul unic de inregistrare (CUI) 220435. In anul 2008, societatea a inregistrat o cifra de afaceri de 4.207.487 lei. 9.2. SC Apiapan SRL

4 avand numarul de identificare la registrul comertului J24/2148/1994

si CUI: 6501140. In anul 2008, societatea a inregistrat o cifra de afaceri de 568.775 lei. 9.3. SC Artar Prod Com SRL


J24/2300/1994 si CUI: 7065724. In anul 2008, societatea a inregistrat o cifra de afaceri de 605.817 lei. 9.4. SC Baguette Prod SRL


J24/3072/1994 si CUI: 6919837. In anul 2008, societatea a inregistrat o cifra de afaceri de 871.535 lei. 9.5. SC Brutaria Alpacam


J24/826/1994 si CUI: 5657290. In anul 2008, societatea a inregistrat o cifra de afaceri de 728.927 lei. 9.6. SC Cernestean & Co SRL


J24/1900/1993 si CUI: 4685489. Pentru perioada 1.01.2005 – 31.12.2007, societatea comerciala a avut activitatea suspendata ca urmare a hotararii administratorilor9. Ultimul an in care societatea a inregistrat o cifra de afaceri a fost anul 2003. Cifra de afaceri aferenta anului 2003 a fost 8.884 lei.

2 19.000 lei vechi/kg sau 1,9 lei/kg. In tot cuprinsul Deciziei referirile la pretul de 19.000 lei/kg se refera la lei

vechi. 3 Sediu: Baia Mare, str. Dimitrie Cantemir, nr.6 ap.110, judetul Maramures, cod postal 4800.

4Sediu: Baia Mare, Aleea Neptun nr.4, judetul Maramures.

5Sediu: Baia Mare, Bd.Republicii nr.48, ap.43, judetul Maramures.

6Sediu: Baia Mare, Victoriei, nr.156 D, judetul Maramures.

7Sediu: Somcuta Mare, str. Targului nr.4, cod postal 4866, judetul Maramures.

8Sediu: Baia Sprie, Mesteacanului nr.49, cod postal 4847, judetul Maramures.

9Cererea administratorilor a fost admisa de catre judecatorul delegat la Oficiul Registrului Comertului de pe langa

Tribunalul Maramures prin Incheierea nr. 8670/29.12.2004. Documentul a fost inregistrat la Consiliul Concurentei cu nr. RG – 136 din data de 23.03.2009. Mai mult, conform informatiilor disponibile pe site-ul Ministerului Finantelor, activitatea Cernestean &Co este suspendata si in prezent incepand cu data de 1.01.2009.

4

9.7. SC Complex Hudelot SRL10 avand numarul de identificare la registrul comertului

J24/2582/1994 si CUI:6792015. Societatea are activitatea suspendata incepand cu data de 1.05.200911. In anul 2008, societatea a inregistrat o cifra de afaceri de 3.713 lei. 9.8. SC Seb Impex SRL


J24/1514/1994 si CUI: 9028137. In anul 2008, societatea a inregistrat o cifra de afaceri de 364.010 lei. 9.9. SC Koroli ABC SRL


si CUI:3459505. In anul 2008, societatea a inregistrat o cifra de afaceri de 1.696.094 lei. 9.10. SC MPG Com SRL


J24/481/1992 si CUI:2204562. In anul 2008, societatea a inregistrat o cifra de afaceri de 2.364.029 lei. 9.11. SC Nicotra SRL


si CUI: 6983309. Ultimul an in care societatea a inregistrat cifra de afaceri a fost anul 2006. Cifra de afaceri aferenta anului 2006 a fost 266.986 lei. 9.12. SC Nivandrei SRL


J24/400/1999 si CUI: 12067217. In anul 2008, societatea a inregistrat o cifra de afaceri de 332.588 lei. 9.13. SC Panalma SRL


si CUI: 13540932. In anul 2008, societatea a inregistrat o cifra de afaceri de 1.114.350 lei. 9.14. SC Maya Pan SRL

18 – avand numarul de identificare la registrul comertului

J24/1534/1992 si CUI:3362625. In anul 2007, societatea si-a schimbat denumirea din Romicar SRL19. In anul 2008, societatea a inregistrat o cifra de afaceri de 1.836.531 lei. 9.15. SC Rosario SRL


si CUI:11211062. In anul 2008, societatea a inregistrat o cifra de afaceri de 3.160.468 lei 9.16. SC Staims SRL


si CUI: 7064893. In anul 2008, societatea a inregistrat o cifra de afaceri de 1.961.573 lei. 9.17. SC Sarpanif SRL


J24/1784/1994 si CUI: 6226318. In anul 2008, societatea a inregistrat o cifra de afaceri de 711.018 lei. 10. Acesti 17 agenti economici sunt activi pe piata painii si a produselor de panificatie din judetul Maramures si reprezentau, la momentul savarsirii incalcarii legii, o parte importanta a membrilor Asociatiei Maramures, respectiv jumatate din numarul total de membri inscrisi in asociatie23. In cadrul Adunarii Generale din februarie 2006, societatile prezente la intalnire au estimat ca produsele fabricate de catre membrii Asociatiei

10

Sediu: Baia Mare, Bd. Traian nr.27, ap.29, judetul Maramures. 11

Conform site-ului Ministerului Finantelor Publice, www.mfinante.ro. 12

Sediu: Baia Mare, Matei Basarab nr.2, ap.21, judetul Maramures. 13

Sediu: localitatea Craciunesti, nr.95, judetul Maramures. 14

Sediu: Baia Mare, Bd. Bucuresti, nr.41, judetul Maramures. 15

Sediu: Baia Mare, Unirii nr.12A ap.32, judetul Maramures. 16

Sediu: Copalnic, Manastur, nr.122, cod postal 4840, judetul Maramures. 17

Sediu: Baia Mare, Vasile Lucaciu nr.99, judetul Maramures. 18

Sediu:Baia Mare, str. Dr. Victor Babes nr.31A, judetul Maramures. 19

Conform informatiilor disponibile Oficiului National al Registrului Comertului inscrierea datelor de identificare a firmei Maya Pan SRL a avut loc la data de 29.06.2007. La intalnirile Asociatiei, societatea a participat sub denumirea de Romicar SRL. 20

Sediu: Baia Mare, Eminescu nr.65 A, judetul Maramures. 21

Sediu: Baia Mare, Granicerilor nr.97.A, judetul Maramures. 22

Sediu: Sarasau, str. Principala nr.1, cod postal 4944, judetul Maramures. 23

Din datele existente in procesele verbale ale Asociatiei Maramures se poate constata ca, la inceputul anului 2006, mai exact in luna februarie, erau inscrise in asociatie 34 de societati comerciale ce activau pe piata productiei si comercializarii painii si a produselor de panificatie pe raza judetului Maramures.

5

Maramures in totalul produselor vandute in judetul Maramures reprezentau aproximativ 60 - 70%. 11. Din informatiile aflate la dosarul cauzei24, s-a constatat ca, din punct de vedere al cifrei de afaceri totale, agentii economici membri ai Asociatiei Maramures realizau aproximativ 52% din totalul cifrei de afaceri inregistrata la nivelul judetului Maramures, in anul 2007. 12. In ceea ce priveste doar cele 17 societati comerciale implicate in practicile anticoncurentiale descrise in continuare, acestea reprezentau, din punct de vedere al ponderii cifrei de afaceri in totalul cifrelor de afaceri inregistrate de membrii Asociatiei Maramures, aproximativ 45 - 50%, in perioada 2006 - 2007. III. PIATA RELEVANTA 13. Conform Instructiunilor privind definirea pietei relevante in scopul stabilirii partii substantiale de piata25, piata relevanta reprezinta piata pe care se desfasoara concurenta. Aceasta este utilizata pentru identificarea produselor si a agentilor economici ce se afla in concurenta directa in afaceri. 14. De asemenea, Nota Comisiei Europene privind definirea pietei relevante („Nota Comisiei”)26 stipuleaza ca scopul principal in definirea pietei este identificarea, intr-un mod sistematic, a constrangerilor concurentiale cu care se confrunta agentii economici implicati. Substituibilitatea din punctul de vedere al cererii constituie cea mai directa si eficace forta care actioneaza asupra celor care furnizeaza un anumit produs, in special in ceea ce priveste deciziile pe care le iau acestia referitor la pret. 15. In jurisprudenta Comisiei Europene exista abordari diferite ale pietei relevante, in functie de practica analizata: concentrare economica, intelegere de infiintare a unei societati de tip asociativ sau practica anticoncurentiala (intelegeri sau abuz de pozitie dominanta). In cazul concentrarilor economice si al intelegerilor de infiintare a unor societati de tip asociativ, analiza care se realizeaza este de tip ex ante, urmarindu-se identificarea pietelor pe care partile implicate in concentrarea economica sau societatea nou infiintata ar ajunge sa detina o pozitie dominanta care sa afecteze concurenta. 16. In cazul practicilor anticoncurentiale, analiza se face de la caz la caz, in functie de particularitatile existente. Analiza care se realizeaza este de tip ex post si are ca scop rolul si status-ul agentilor economici pe piata. Nu este necesar sa se identifice ex ante toate pietele posibile, ceea ce se urmareste fiind delimitarea pietei/pietelor pe care comportamentul partilor a avut un efect anticoncurential. Analiza efectuata pentru definirea pietei relevante in cazurile de practici anticoncurentiale se focalizeaza, deci, pe intelegerea sau practica supusa analizei in cazul concret. 17. In acest sens, pentru scopul art. 82 din Tratatul CE (al carui corespondent este art. 6 din lege), o definire corecta a pietei relevante este o preconditie pentru orice analiza referitoare la un posibil abuz de pozitie dominanta, avand in vedere ca premisa esentiala a

24

Informatii oferite de Oficiul Registrului Comertului, adresa inregistrata la Consiliul Concurentei cu nr. CC/DBC/610/12.03.09. 25

Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 288 din 01.04.2004 26

Publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene nr. C 372 din 09.12.1997, pag. 5.

6

savarsirii unui abuz de pozitie dominanta este detinerea unei asemenea pozitii pe o anumita piata. 18. Pe de alta parte, pentru aplicarea art.81 par.1 din Tratatul CE (al carui corespondent este art. 5 alin.(1) din lege), motivatia care sta la baza definirii pietei relevante este de a determina in ce masura intelegerea, decizia unei asociatii de agenti economici sau practica concertata in cauza are ca obiect sau ca efect restrictionarea, distorsionarea sau limitarea concurentei pe piata comuna si daca este posibil ca aceasta sa afecteze comertul27 intre Statele Membre28. Definirea pietei relevante in cazurile ce implica practici anticoncurentiale este necesara pentru a identifica contextul economic si juridic in care a avut loc coordonarea comportamentului concurentilor29. 3.1. Piata relevanta a produsului 19. Painea este un produs de baza in alimentatia romanilor, consumul din Romania situandu-se peste media europeana30. Principala materia prima folosita in productia de paine si produse de panificatie este faina, un produs rezultat din macinarea cerealelor, in principal a graului comun. 20. Dintre produsele de panificatie fabricate, se pot identifica painea si specialitatile de panificatie31. In functie de tipul de faina folosita in procesul de fabricatie painea poate fi: paine alba, paine semialba, paine neagra s.a. Daca sunt luate in considerare si alte ingrediente, care pot intra in compozitia painii, se pot identifica: painea graham, painea cu secara, painea cu cartofi etc. In functie de modalitatea de prezentare, dar nu numai, painea poate fi paine ambalata si paine neambalata (asa numita paine proaspata). 21. In ceea ce priveste specialitatile de panificatie, aceasta grupa cuprinde produsele de panificatie, altele decat painea, respectiv: chifle, batoane, baghete, covrigi etc. Fiind consumate, in principal, in alte momente ale zilei (covrigii, de exemplu, sunt consumati mai mult dimineata sau intre mesele principale, ca o gustare) si doar in anumite situatii (chiflele, de exemplu, sunt consumate mai mult in restaurante, fast-food-uri), acestea ar trebui sa constituie o piata relevanta distincta de piata painii. 22. In cazurile instrumentate de Comisia Europeana in acest sector, pietele relevante ale produsului32 luate in considerare au fost:

i) paine, cuprinzand paine proaspata si pre-ambalata, ii) substitute ale painii (cuprinzand paine crocanta, paine prajita, grisine,

saratele/uscatele si pesmet) si iii) prajituri (prajituri, prajiturele si alte produse de patiserie).

27

Afectarea comertului este analizata doar in cazurile de incalcare a art.81 din Tratat. 28

Vezi cazul T 62/98 Volkswagen, par 230-231; cazul T 29/92 [1995] Vereniging van Samenwerkende, par. 74 si urmatoarele. 29

Cazurile conexate nr. 40-48, 50, 54-56, 111, 113114/75 Suiker Unie/Comisie; cazul din 10.03.1992 Siv/Comisie. 30

Vezi documentul emis de Comisia Europeana in 09.12.2008, Functionarea lantului furnizarii de alimente si efectele acesteia asupra preturilor alimentelor, figura nr.2, din care se poate constata ca, in Romania, consumul de paine si produse din cereale se situeaza la aproximativ 8% din totalul de aproximativ 37% cat reprezinta cheltuielile realizate pentru achizitionarea de alimente si bauturi nealcoolice (www.europa.eu). 31

Conform “Nomenclator ministerul agriculturii” ce se regaseste pe site-ul uneia dintre asociatiile patronale din sector (www.rompan.ro). 32

Cazul Nr. COMP/M.5286 - Lion Capital/Foodvest

7

23. De asemenea, o alta fragmentare posibila a pietei, luata in considerare la nivel comunitar, a fost urmatoarea: (i) paine proaspata, (ii) paine industriala si pre-ambalata, (iii) substitute ale painii, (iv) prajituri si (v) produse pentru micul dejun. 24. Mai mult, in deciziile sale anterioare, Comisia Europeana a facut distinctie33 intre doua canale de comercializare a painii albe, in functie de clientii carora li se adreseaza, respectiv intre vanzarea produselor alimentare in sectorul comercializarii cu amanuntul si vanzarea produselor alimentare in sistem catering (hoteluri, restaurante, fast-food-uri, magazine care comercializeaza sandwich-uri, cantine, spitale, scoli etc.). 3.1.1.Oferta 25. Comportamentele anticoncurentiale descrise in continuare au loc la nivelul productiei si comercializarii/distributiei painii. 26. Piata productiei si distributiei painii este caracterizata, in general, de existenta a numerosi producatori de mici dimensiuni, care desfasoara doar productie de paine si produse de panificatie si/sau patiserie. Alaturi de acestia isi desfasoara activitatea un numar destul de restrans de producatori mai importanti, unii dintre acestia fiind prezenti si pe pietele din amontele pietei painii, dar care detin si o retea proprie de magazine, in care se comercializeaza, in principal, produse de panificatie. 27. Din informatiile transmise de agentii economici a rezultat ca, in Romania, ponderea ocupata de produsele de panificatie ambalate (inclusiv paine) in total piata, desi in crestere, este, inca, destul de redusa, aceasta fiind de aproximativ 10 - 20%34. 3.1.2. Cererea 28. Pe piata productiei si distributiei de paine, cererea este reprezentata, in principal, de comerciantii cu amanuntul de produse alimentare si de agentii economici care activeaza pe segmentul HoReCa35. Cererea acestora este influentata in mod direct de preferintele consumatorilor finali de paine si produse de panificatie. Mai mult decat atat, majoritatea producatorilor activi pe aceasta piata detine si magazine proprii, prin intermediul carora comercializeaza produsele fabricate direct catre consumatorii finali. 29. In ceea ce priveste frecventa de cumparare, painea este unul dintre produsele care se cumpara de mai multe ori pe saptamana. Dintre toate produsele de paine fabricate, consumatorii romani aleg painea alba in proportie de peste 70%36, fapt confirmat de informatiile obtinute in cadrul investigatiei37, in timp ce painea graham ocupa o pondere de aproximativ 5% din piata, iar painea de secara 4%38. 30. In perioada 2007 – 2008, piata produselor de panificatie (paine si produse de panificatie) din Romania se situa, ca valoare, la un nivel de aproximativ 1,2 - 1,5 mld euro39.

33

Cazul Nr. COMP/M.1990 - Unilever/Bestfoods. 34

Informatii transmise de catre unii dintre producatori in cadrul investigatiei. 35

Hoteluri, restaurante, catering. 36

Conform unui studiu MEMRB citat de revista Standard in noiembrie 2008. 37

Ponderea ocupata de painea alba in cifra de afaceri inregistrata din vanzarea de paine de catre agentii economici investigati reprezinta, in medie, aproximativ 65%. 38

Cote calculate in functie de volum. 39

Conform unor date transmise de o parte dintre producatorii de paine, mentionand ca sursa a datelor firma de cercetare Euromonitor International.

8

31. Practicile constatate la nivelul Asociatiei Patronilor din Morarit, Panificatie si Produse Fainoase din judetul Maramures privesc preturile de vanzare pentru painea alba comercializata pe raza judetului Maramures. Vanzarile de paine alba reprezinta, in medie, peste 70% din cifra de afaceri inregistrata de catre membrii Asociatiei Maramures din comercializarea produselor de paine, in multe cazuri ponderea fiind si de 100%. Similar, vanzarile de produse de panificatie reprezinta, in medie, 70% din cifra de afaceri inregistrata de agentii economici membri ai Asociatiei. 32. In ceea ce priveste desfacerea produselor fabricate de membrii Asociatiei Maramures, aceasta se realizeaza, in majoritatea cazurilor, prin magazine proprii, dar si prin intermediul altor agenti economici, activi in localitatea in care este situat punctul de productie sau in alte localitati din judetul Maramures. 33. In concluzie, pentru acest caz, piata relevanta a produsului se defineste ca fiind piata painii. 3.2. Piata relevanta geografica 34. Din punct de vedere geografic, piata productiei si distributiei de paine are o dimensiune locala, care, din punctul de vedere al consumatorului, nu depaseste limita unui sector sau a unei localitati. 35. Din informatiile obtinute in cadrul investigatiei de la agentii economici producatori, s-a constatat ca majoritatea acestora vinde produsele de paine proaspata in localitatea in care este situat punctul de productie si in localitatile limitrofe acesteia. Un numar destul de restrans de agenti economici isi comercializeaza produsele de panificatie proaspete si in localitatile limitrofe judetului in care acestea sunt fabricate. Produsele ambalate sunt distribuite pe o raza mai mare in jurul fabricii, deseori fiind acoperite mai multe judete limitrofe celui in care are loc productia. 36. In concluzie, avand in vedere practicile constatate in judetul Maramures, realizate de catre agentii economici membri ai Asociatiei Patronilor din Morarit, Panificatie si Produse Fainoase, care reuneste producatorii de paine si produse de panificatie activi in judetul Maramures, piata geografica relevanta se defineste ca fiind intregul teritoriu al judetului Maramures. IV. ACTE SI FAPTE CONSTATATE 4.1. Infiintarea, scopul si organizarea Asociatiei Patronilor din Morarit, Panificatie si Produse Fainoase 37. Asociatia Patronilor din Morarit, Panificatie si Produse Fainoase din judetul Maramures a fost constituita in anul 200340 la initiativa a 23 de societati comerciale active pe raza judetului Maramures. Asociatia Maramures este o persoana juridica, fara scop patrimonial, constituita pe o perioada nedeterminata, pana la dizolvarea ei, conform prevederilor legale41.

40

Prin incheierea de autentificare nr. 1963/2003. 41

Ordonanta nr.26 din 30 ianuarie 2000 cu privire la asociatii si fundatii, cu modificarile si completarile ulterioare.

9

38. Scopul Asociatiei Maramures este, printre altele, de: (i) a reprezenta interesele membrilor Asociatiei din industria de morarit, panificatie si

produse fainoase din judet in relatiile cu organismele statului si ale altor asociatii si organisme similare,

(ii) a elabora reglementari in domeniul stabilit, care sa fie armonizate cu interesele producatorilor, cu posibilitatile consumatorilor si cu formarea unei economii de piata corespunzatoare etapei pe care o parcurgem. De a promova si asigura o concurenta loiala.

(iii) a asigura membrilor consultanta de specialitate in domeniul juridic, financiar, al impozitelor si al formarii preturilor produselor in domeniul moraritului si panificatiei;

(iv) a pune la dispozitia membrilor Asociatiei informatii despre problematica activitatii; (v) a colabora eficient cu asociatiile asociate din tara si strainatate; (vi) a pleda pentru infiintarea si functionarea unui cod etic si profesional in randurile

membrilor Asociatiei. 39. Conform statutului Asociatiei Maramures, poate obtine calitatea de membru orice persoana fizica sau juridica, din tara sau strainatate sau orice asociatie sau organizatie, „care recunoaste statutul asociatiei si-l considera obligatoriu de a-l respecta, adica participa efectiv la scopul asociatiei”. Pentru a deveni membru al Asociatiei Maramures, se depune o cerere de aderare prin care solicitantul accepta statutul. Toti membrii Asociatiei au drepturi egale, iar exercitarea acestora se face personal sau prin reprezentare. 40. Membrii Asociatiei Maramures pot avea calitatea de:

membru cu drepturi depline – acel membru care ia parte la industria de morarit, panificatie si produse fainoase, direct sau indirect, care considera statutul ca obligatoriu pentru sine; fiecare membru cu drepturi depline dispune de un singur vot;

membru sustinator – acel membru care nu poate avea functii de raspundere in cadrul Asociatiei, dar care are dreptul de a participa cu drept de vot consultativ la adunarile Asociatiei;

membru onorific – realizeaza activitati care ridica prestigiul Asociatiei, fara a plati cotizatiile.

41. Obligatiile membrilor Asociatiei Maramures sunt, printre altele, de a participa efectiv la realizarea scopului si obiectivelor Asociatiei, de a respecta statutul si regulamentul de ordine interioara si de a realiza obiectivele pe care si le-au asumat personal. 42. Adunarea Generala reprezinta cel mai inalt for de conducere al Asociatiei Maramures si consta in totalitatea membrilor asociati. In cadrul adunarii fiecare membru are dreptul la un vot. Adunarea Generala este valabil constituita daca sunt prezenti cel putin jumatate plus unu dintre membri. Hotararile adunarii se iau cu majoritate simpla a membrilor prezenti, prin vot deschis. 43. Adunarea Generala a Asociatiei Maramures se intruneste, de regula, cel putin o data pe luna, ca urmare a solicitarilor transmise de catre presedintele Asociatiei membrilor asociati. Minutele sedintelor sunt intocmite de catre secretarul de sedinta, fiind scrise de mana in timpul adunarilor si transcrise ulterior

42. Asa cum se va observa din descrierea

faptelor anticoncurentiale ce constituie obiectul prezentei Decizii, minutele olografe contineau, de multe ori, mai multe informatii decat cele dactilografiate.

42

Asa cum s-a constatat din documentele ridicate de la sediul Asociatiei Maramures in timpul inspectiei.

10

44. Consiliul Director este organismul care rezolva problemele de baza ale Asociatiei Maramures, intre adunarile generale. Consiliul Director se compune din presedinte, 3 vicepresedinti, 3 membri plini si 3 membri supleanti. Din informatiile aflate la dosarul cauzei, transmise de catre conducerea Asociatiei Maramures, reiese ca intrunirea Consiliului Director se realiza foarte rar, problemele fiind rezolvate in principal in cadrul Adunarii Generale. 45. Componenta Consiliului Director la data de 13.01.2005, care a ramas in vigoare pana la data de 19.02.2008, era urmatoarea:

- [...] – Presedinte asociatie si administrator SC Rosario SRL - [...] – vicepresedinte asociatie si administator SC MPG SRL - [...] – vicepresedinte asociatie si administrator SC Emadia SRL - [...] – vicepresedinte asociatie si administrator SC Hofer HI SRL.

46. Unul dintre membrii fondatori ai Asociatiei Maramures este dl. [...], presedintele Camerei de Comert si Industrie Maramures. In conformitate cu informatiile transmise de asociatie, dl. [...] este considerat presedintele de onoare al Asociatiei Maramures. 4.2. Descrierea intelegerii anticoncurentiale - Fixarea pretului minim de vanzare 47. La data de 28.06.200743, Consiliul Concurentei a desfasurat inspectii inopinate la sediul Asociatiei Maramures si la alte doua societati membre ale acesteia. Printre documentele ridicate de la sediul Asociatiei, se regasesc procese verbale dactilografiate si olografe44, incheiate in urma Adunarilor Generale ale Asociatiei. Ulterior inspectiilor inopinate, au fost solicitate informatii suplimentare atat Asociatiei Maramures, cat si membrilor acesteia. 48. In urma analizei documentelor aflate la dosarul cauzei, s-a constatat ca producatorii organizati in cadrul Asociatiei Maramures au extins scopul cooperarii dintre ei la aspecte de natura anticoncurentiala. Adunarile Generale ale Asociatiei Maramures, care se tineau de obicei cel putin o data pe luna, exceptand lunile de sfarsit de an, asigurau o oportunitate pentru membrii acesteia de a se intalni si de a discuta despre preturi si costuri, nivelul productiei si alte probleme intampinate in activitatea lor comerciala. De multe ori, aceste probleme, ce urmau a fi dezbatute, erau inscrise chiar pe ordinea de zi a Adunarii Generale respective. 49. La data de 7 februarie 2006, in cadrul Adunarii Generale a Asociatiei Maramures, membrii Asociatiei au fixat un nivel minim al pretului de vanzare pentru painea alba de 19.000 lei/kg, plus TVA (1,9 lei/kg). 50. Conform procesului verbal de sedinta si anexei semnate de societatile comerciale prezente, la Adunarea Generala respectiva au participat 17 asociati din totalul de 34 inscrisi (alaturi de reprezentantul Camerei de Comert). Asa cum se precizeaza in procesul verbal de sedinta, anexa cu semnaturile celor prezenti face parte integranta din procesul verbal.

43

In baza ordinelor presedintelui Consiliului Concurentei nr.183, 184, 185 din data de 27.06.2007 si nr. 189 din data de 28.06.2007. 44

In urma inspectiei inopinate de la sediul Asociatiei Maramures au fost ridicate atat procesele verbale semnate de catre presedinte si unii dintre vicepresedinti, cat si procese verbale olografe, intocmite in timpul sedintei. Informatiile existente in procesul verbal dactilografiat si semnat se regasesc si in cele 2 procese verbale olografe intocmite pentru aceleasi sedinte.

11

51. Mai exact, in procesul verbal se precizeaza ca, „in urma dezbaterilor, la care au participat si alti vorbitori, ASOCIATII PREZENTI AU FOST DE ACORD – IN UNANIMITATE – CA PRETUL PAINII ALBE SA SE ALINIEZE PRETULUI DE SCUMPIRE A UTILITATILOR si ca atare AR PUTEA SA SE SITUEZE LA LIMITA MINIMA DE 19.000 lei/kg paine alba + TVA”. 52. Fixarea acestui pret minim de vanzare s-a datorat, asa cum se mentioneaza in minuta sedintei, cresterii preturilor la utilitati, dar si unor producatori de paine neinregistrati in Asociatie, care faceau „concurenta neloiala” si „mari greutati” asociatilor. Cei prezenti la intalnire au considerat ca activitatea acestor firme nu putea fi contracarata prin alte mijloace si s-a hotarat ca „este nevoie de ALINIEREA PRETULUI PAINII LA SCUMPIREA UTILITATILOR”. 53. In plus, asociatii prezenti au considerat ca acest pret de 19.000 lei/kg acoperea costurile rezultate din ultima analiza financiara realizata de catre fiecare membru. 54. Mai mult decat atat, in cadrul aceleiasi Adunari Generale, s-a stabilit ca acest pret minim de desfacere sa fie transmis si acelor membri care au lipsit de la intalnire. In acest sens, presedintele Asociatiei Maramures urma sa comunice deciziile adunarii celor doi vicepresedinti ai Asociatiei absenti. 55. In ceea ce priveste aplicarea efectiva a acestui pret minim de vanzare, s-a recomandat ca, in situatia aparitiei conflictelor de interese intre membri, acestea sa se lamureasca in adunarea asociatilor. 56. Procesul verbal de sedinta mentioneaza nu numai faptul ca cei prezenti la adunare au fost de acord cu pretul respectiv, dar si faptul ca acestia au dorit o implementare rapida a acestuia, avand in vedere ca se apropiau Sarbatorile de Paste. Justificarea acestora a fost ca, in pragul sarbatorilor, „cererea mai mare (...) va determina o alta scumpire si, in acest fel, procentul cresterii [de pret] mai mare va determina nemultumirea consumatorilor”. Existase o propunere, in acest sens, din partea reprezentantului Andana Pan SRL, de a astepta pana la finalizarea bilantului contabil pe anul 2005, pentru a putea face „socoteli mai precise”. 57. Dl. [...] a subliniat, in aceeasi sedinta, ca problemele pretului painii trebuie atent analizate prin prisma cresterii pretului utilitatilor si ca trebuie avuta in vedere o scumpire graduala, tinand cont si de reactiile consumatorului. Acesta a solicitat, de asemenea, ca majorarea pretului sa fie data publicitatii. 58. In cadrul discutiilor pe marginea pretului de vanzare a painii, administratorul societatii comerciale MPG SRL, care detinea si calitatea de vicepresedinte al Asociatiei Maramures, a subliniat faptul ca, „inca din toamna anului 2005”, membrii Asociatiei „au cazut de acord cu utilizarea unui pret de desfacere a painii albe de 18.000 lei/kg si, acum, gradual, ar trebui acceptat un pret de 19.000 lei/kg + TVA”. 59. Rezulta de aici ca membrii Asociatiei Maramures au mai luat in discutie, in cadrul intalnirilor anterioare ale Asociatiei, posibilitatea stabilirii unui pret de vanzare pentru painea alba, la un nivel de 18.000 lei/kg pentru toamna anului 2005, iar la momentul Adunarii Generale din luna februarie 2006, acest pret a fost marit si fixat la un nivel minim de 19.000 lei/kg.

12

60. Cele 17 societati comerciale prezente la Adunarea Generala a Asociatiei Maramures au discutat si despre segmentul de piata afectat de cresterea de pret propusa, acestea estimand ca produsele realizate de membrii Asociatiei in total produse vandute reprezinta circa 60 - 70%. Concluzia a fost ca aceasta crestere a pretului painii albe, la nivelul de 19.000 lei/kg, „va afecta acest procent dintre producatorii de paine”. 61. Din textul procesului verbal se poate constata ca aceste discutii referitoare la pretul painii erau inscrise pe ordinea de zi a sedintei, la punctul nr.1, astfel ca toti membrii Asociatiei Maramures cunosteau subiectele ce urmau sa se dezbata in cadrul adunarii. 62. De mentionat este faptul ca membrii Asociatiei Maramures au decis sa stabileasca un nivel minim al pretului de vanzare a painii albe in luna februarie 2006 dupa ce, in luna ianuarie 2006, acest subiect fusese dezbatut tot in cadrul Adunarii Generale a Asociatiei Maramures. 63. La sedinta Adunarii Generale din ianuarie 2006, la care au participat 24 de membri, s-a discutat despre majorarea preturilor la electricitate si gaze, dar si despre influenta acestora in structura costului painii. De asemenea, in cadrul acelei sedinte, s-a afirmat ca pretul painii in Maramures s-a mentinut constant la un nivel de 18.000 lei/kg. 64. In cadrul acestei sedinte a fost subliniata, de asemenea, existenta unor firme, majoritatea din afara Asociatiei Maramures, care practicau alte preturi decat cele dezbatute in adunarile anterioare ale Asociatiei, chiar mai mici, dar nerespectand conditiile legale. Membrii asociati au considerat atunci ca, in situatia in care vor conveni asupra unui pret mai mare, „toti acestia vor practica acest pret, desi conditiile de productie si desfacere nu si le-au schimbat, realizand un beneficiu necuvenit”. 65. Chiar daca presedintele Asociatiei Maramures a atras atentia ca prezenta societatilor in sedinta Adunarii Generale a Asociatiei din ianuarie 2006 nu a avut drept scop stabilirea pretului painii, ci o consultare, facandu-se calculele in raport de conditiile existente in fiecare societate si de posibilitatile de aprovizionare cu grau, acelasi presedinte, care este si administratorul uneia dintre societatile inscrise in asociatie45, a propus celor prezenti sa se examineze evolutia costurilor painii in fiecare societate si, la prima intalnire, sa se reia discutiile privind pretul painii. 66. Aceasta propunere a fost respectata avand in vedere ca, la urmatoarea intalnire a Asociatiei Maramures, cea din februarie 2006, membrii Asociatiei au fixat „in unanimitate” un nivel minim al pretului de vanzare pentru painea alba, de 19.000 lei/kg. 67. Revenind la afirmatia facuta de administratorul MPG SRL in cadrul intalnirii membrilor Asociatiei din februarie 200646, se constata ca membrii Asociatiei Maramures au discutat problema stabilirii unui pret de vanzare a painii inca din toamna anului 2005. 68. In concluzie, la data de 7 februarie 2006, intre un numar de 17 agenti economici din judetul Maramures, membri ai Asociatiei Maramures, a intervenit o intelegere anticoncurentiala avand ca obiect fixarea unui nivel minim al pretului de vanzare pentru painea alba de 19.000 lei/kg fara TVA. Toate cele 17 societati comerciale prezente la intalnire au fost de acord in unanimitate cu cresterea preturilor painii albe si au dorit

45

SC Rosario SRL. 46

Acesta a afirmat ca „inca din toamna anului 2005”, membrii Asociatiei Maramures „au cazut de acord cu utilizarea unui pret de desfacere a painii albe de 18.000 lei/kg si, acum, gradual, ar trebui acceptat un pret de 19.000 lei/kg + TVA”.

13

implementarea de urgenta a acesteia avand in vedere ca urmau Sarbatorile Pascale. Mai mult decat atat, acestia au hotarat ca, in situatia in care apar disensiuni in aplicarea pretului stabilit, acestea sa se rezolve tot in cadrul Asociatiei. 69. Agentii economici intre care a intervenit intelegerea din februarie 2006 au fost constienti de faptul ca aceasta actiune va avea un efect pe piata relevanta in cauza, avand in vedere ca in cadrul intalnirii s-a discutat si despre segmentul de piata afectat de cresterea de pret la 19.000 lei/kg, respectiv 60-70% din total vanzari. 4.3. Activitatea membrilor Asociatiei Maramures anterior si ulterior intelegerii anticoncurentiale din februarie 2006 70. Documentele aflate la dosarul cauzei demonstreaza ca intalnirile membrilor in cadrul Asociatiei Maramures au avut in prim plan activitatea comerciala a acestora inca din anul 2005 si au continuat si dupa momentul februarie 2006, cel putin pana in luna aprilie 2007. 71. In particular, in cadrul Adunarii Generale din data de 12 aprilie 200547, asociatii urmau sa aduca, conform convocatorului transmis acestora de catre presedintele Asociatiei, „calculul pretului productiei de paine in raport de costuri”, pentru a se calcula un cost mediu de productie. 72. Unele societati (Complex Hudelot SRL si Rosario SRL– societate administrata de presedintele Asociatiei Maramures) au predat in scris calculul acestor costuri, iar alte 8 societati au comunicat verbal costurile obtinute pentru painea alba. In urma calculului facut de presedintele Asociatiei Maramures, a rezultat un cost mediu al painii albe de 12.000 - 12.500 lei/kg si un pret mediu de livrare de 16.500 – 17.000 lei/kg. In procesul verbal de sedinta se mentioneaza ca cei prezenti la adunare au fost de acord in unanimitate cu acest pret mediu. De asemenea, s-au stabilit persoanele „care vor comunica celor absenti pretul de cost rezultat din calcul, acestia acceptand obligatia de comunicare”. 73. In cadrul intalnirii din data de 07 iunie 2005 unul dintre punctele inscrise pe ordinea de zi a adunarii era „analiza pretului de cost al painii pe luna mai 2005”. Presedintele Asociatiei Maramures a informat cele 21 de societati prezente la intalnire ca, dupa constatarile sale, costul painii a ramas acelasi ca cel din luna anterioara, nefiind influentat de alti factori. Administratorul SC Emadia SRL (care era si vicepresedinte al Asociatiei) a afirmat ca „lunar se va urmari costul painii in raport de elementele care compun pretul acesteia”. In timpul intalnirii din septembrie 2005 in cadrul Asociatiei Maramures, s-au ridicat probleme legate de pretul painii din Romania comparativ cu cel practicat in UE. [...] a informat asociatii prezenti ca institutia este pregatita sa ofere o situatie a pretului painii in Maramures, care „dupa o analiza ne va indreptati a trage unele concluzii”. 74. Presedintele Asociatiei Maramures a adus la cunostinta celor 18 membri prezenti48 la Adunarea Generala din 07 martie 2006 faptul ca circulau informatii eronate privind cresterea pretului de vanzare a painii. Presedintele a mentionat atunci ca Asociatia facea calcule aproape lunar privind factorii care determinau majorarea pretului si se baza pe aceste calcule in determinarea lui. Mai mult decat atat, administratorul SC Emadia SRL a sustinut in aceeasi sedinta ca „discutiile privind pretul, majorarea acestuia, nu vizeaza legea concurentei. In presa centrala si la televiziune se vorbeste liber despre majorarea pretului painii”.

47

Intalnirea din aprilie a reunit 17 membri asociati din 34 inscrisi in Asociatie. 48

Din totalul de 35 de membri inscrisi in Asociatie la acea data.

14

75. In legatura cu acest aspect, trebuie subliniat faptul ca, pe site-ul Consiliului Concurentei, a fost facut public, in repetate randuri, punctul de vedere al institutiei49, in legatura cu anunturile facute de catre unii reprezentanti ai asociatiilor patronale referitoare la cresterile de pret pentru produsele fabricate sau comercializate de membrii acestora. Autoritatea de concurenta a atras atentia ca anticiparea unui anumit nivel al majorarii de pret, comun pentru toti membrii, si comunicarea acestui nivel de pret de catre asociatie, dar si majorarile liniare ale preturilor, ar putea fi considerate practici anticoncurentiale. 76. La Adunarea Generala a Asociatiei Maramures din data de 30 mai 2006, reprezentantul uneia dintre societatile prezente (SC Panalma SRL) a ridicat problema cresterii pretului la paine, „criticand membri asociati care nu s-au tinut de cuvant privind pretul propus inainte cu 2 luni”. 77. In procesul verbal olograf, datat 23 ianuarie 2007 si ridicat de la sediul Asociatiei Maramures ca urmare a inspectiei Consiliului Concurentei, s-a mentionat, in plus fata de cel semnat la aceeasi data de catre reprezentantii Asociatiei Maramures, ca reprezentantul societatii Pan Product SRL, recent intrat in asociatie, dorea stabilirea pretului painii. 78. In cadrul adunarii majoritare din data de 06 martie 2007, asociatii prezenti au fost informati de catre administratorul societatii Apiapan SRL despre scaderea productiei de paine fabricata de societatile asociate, in lunile ianuarie – februarie 2007. De asemenea, asociatii au fost indrumati, in aceeasi sedinta, de catre [...] sa prezinte informatii despre unitatile de panificatie nemembre, care continua sa fabrice paine in conditii necorespunzatoare igienic si calitativ, facand concurenta neloiala asociatilor, prin aplicarea unui pret de desfacere mult mai mic decat cel practicat de membrii Asociatiei. 79. Discutiile legate de societatile care vindeau painea la un pret mai mic au continuat si in urmatoarea Adunare Generala, cea din data 22 martie 200750. Mai mult decat atat, asa cum reiese din procesul verbal de sedinta, cei doi vicepresedinti ai Asociatiei Maramures, administratorii societatilor Emadia SRL si Hofer HI SRL, au sustinut ca sunt unitati care vand painea la „pret de dumping” si au propus calcularea acestui pret. Reprezentantul Hofer HI SRL s-a obligat, chiar, sa faca un calcul la societatea sa. In acest sens, s-a hotarat formarea unui colectiv (presedintele Asociatiei si administratorul Rosario SRL – dna. [...], vicepresedintele dl. [...] – reprezentantul Hofer HI si dl. [...] – reprezentantul Apiapan) care sa se intalneasca pentru discutii la sediul societatii comerciale Hofer HI SRL. 80. Din textul procesului verbal olograf intocmit la aceeasi data, reiese din nou ideea unei analize lunare a pretului de cost. In legatura cu pretul de dumping, reprezentantul Hofer HI SRL a acceptat ca se poate stabili un „pret minim de dumping”, dar a subliniat si existenta unor factori, care nu pot fi contracarati (cum ar fi faptul ca se furnizeaza comerciantilor paine in plus). In final, dupa mai multe discutii legate de preturi, s-au concluzionat, asa cum reies din procesul verbal olograf, urmatoarele: „stabilirea pretului minim si calcularea pretului de dumping”. 81. Consiliul Concurentei a solicitat reprezentantilor celor doua societati comerciale informatii referitoare la aceste calculatii, scopul si modul de calcul al pretului. Reprezentantii celor doua societati au precizat urmatoarele:

49

Comunicatele de presa ale institutiei din zilele de 12.10.2004, 07.01.2005, 31.03.2005. 50

La care au fost prezenti 18 asociati din 32 inscrisi pe lista de prezenta.

15

- Dl. [...] a recunoscut faptul ca presedintele Asociatiei a propus intalnirea la sediul Hofer HI SRL pentru calcularea pretului de cost, dar acesta a refuzat pe motiv ca fiecare societate are un mod propriu de calcul; in acest fel, sustine acesta, nu s-a facut o analiza a acestui pret de dumping sau de cost51.

- Dl. [...] – Apiapan SRL – a precizat52: „in urma intalnirii cu presedinta asociatiei pentru a calcula pretul de dumping nu am nici o copie a modului de calcul”. Din raspunsul societatii Apiapan se poate concluziona, contrar afirmatiilor facute de dl. [...], ca intalnirea, care avea drept scop calcularea pretului de dumping, a avut totusi loc.

82. In timpul inspectiei Consiliului Concurentei la sediul Rosario SRL, presedintele Asociatiei Maramures, care este si administratorul firmei, a confirmat, prin intermediul unei declaratii scrise53, ca, in perioada martie – aprilie 2007, „s-a realizat o analiza a preturilor de vanzare cu ridicata ale painii, fiind desemnate 4 persoane din cadrul asociatiei, care sa stabileasca un nivel minim de pret, pe care sa il declare pret de dumping”. In final, presedintele Asociatiei Maramures a declarat ca „din cauza divergentelor existente intre membrii asociatiei nu s-a luat nicio hotarare in acest sens”. 83. Faptul ca „pretul de dumping” a fost calculat reiese si din procesul verbal al Adunarii Generale a Asociatiei Maramures din data de 17.04.2007. In cadrul acestei intalniri, presedintele Asociatiei Maramures a prezentat un calcul al „pretului de dumping” pentru painea alba de 1 kg. S-a precizat ca acest calcul s-a facut la sediul Rosario SRL, ca acesta este un pret relativ, in care faina s-a calculat la 770 lei/kg, drojdia la 24.500 lei, ambalajul la 600 lei si ca au rezultat 3 variante de pret:

12.277 lei + tva cu 50% costuri de productie raportate la valoarea cheltuielilor cu materii prime;

13.319 lei + tva cu 70% costuri de productie raportate la valoarea cheltuielilor cu materii prime;

16.370 lei + tva cu 100% costuri de productie raportate la valoarea cheltuielilor cu materii prime.

84. Cum unii asociati au obiectat ca acest calcul poate fi diferit in functie de societate, presedintele a solicitat societatilor Emadia SRL si Staims SRL, prin administratorii lor, sa prezinte la urmatoarea intalnire calculele acestora. 85. [...], prezent la adunare, a considerat, in aceeasi sedinta, ca nu s-a identificat indeajuns pretul de dumping si ca acesta trebuie dovedit prin calcule de piata. In acest sens, a sustinut acesta, „trebuie facuti pasi marunti in stabilirea lui”. El a subliniat ca cei care stabilesc pretul sunt comerciantii, iar asociatii cu magazine proprii ar trebui sa forteze pretul pietei. 86. In finalul sedintei din aprilie 2007, Presedintele Asociatiei Maramures a precizat ca pretul de dumping expus in adunare este o varianta ce poate fi imbunatatita prin prezentarea de calcule si de catre alti asociati, producatori de paine. Din procesul verbal

51

Adresa Hofer JR SRL nr. 134/07.10.2008 inregistrata la Consiliul Concurentei cu nr. CC/DBC/2100 din 07.10.2008. Hofer HI SRL detine 80,39% din partile sociale ale Hofer JR. SRL. 52

Prin intermediul adresei inregistrate la Consiliul Concurentei cu nr. CC/DBC/2146/13.10.2008. 53

Anexa nr. 1 la Procesul Verbal de constatare si inventariere documente inregistrat la sediul Rosario cu nr. 600/28.06.2007, documentul nr.14.

16

olograf, intocmit la aceeasi data, reiese, ca o concluzie a sedintei, ca „se vor face si alte variante ale pretului de dumping pentru a se stabili un eventual pret mediu”

54.

87. Asociatia Maramures a precizat, ca raspuns la o cerere de informatii a Consiliului Concurentei55, ca sintagma „pret de dumping” se refera la vanzarea marfii pe piata la un pret inferior valorii sale normale. In acest sens, se confirma faptul ca pretul ce se calcula in acea perioada urma sa fie tot un pret minim de vanzare, sub care membrii nu trebuiau sa vanda. 88. Ulterior intalnirii membrilor Asociatiei Maramures ce a avut loc la sfarsitul lunii aprilie 2007, nu au mai fost descoperite, in textele minutelor de sedinta, referiri la aceste tipuri de preturi. 4.4. Implementarea intelegerii avand ca obiect fixarea unui nivel minim al pretului de vanzare pentru painea alba 89. In timpul investigatiei, Consiliul Concurentei a solicitat membrilor Asociatiei Maramures sa transmita evolutia pretului, in perioada ianuarie 2005 – noiembrie 2007, pentru un sortiment de paine alba cu ponderea cea mai mare in vanzarile de astfel de sortimente. In urma analizei preturilor practicate de catre societati nu s-a putut constata, in practica, o aliniere a acestora, in concordanta cu hotararile luate in cadrul Adunarilor Generale detaliate mai sus. 90. Cu toate acestea, au existat cel putin 3 societati, dintre cele care au transmis Consiliului Concurentei informatii si care au participat la intalnirea din februarie 2006, care au majorat pretul painii albe chiar in luna februarie 2006 sau intr-o perioada apropiata acesteia, ajungand sa practice un pret de 1,9 lei/kg, respectiv 2 lei/kg pentru cel mai vandut produs. Cresteri mai importante ale preturilor s-au putut identifica in perioada ulterioara intelegerii anticoncurentiale, in particular in noiembrie 2006 – martie 2007, perioada in care majoritatea agentilor economici chestionati si membri ai Asociatiei Maramures au practicat preturi situate peste nivelul de 1,9 lei/kg pentru un kilogram de paine alba. 91. Mai mult decat atat, in urma inspectiilor Consiliului Concurentei la sediile agentilor economici din judetul Maramures au fost ridicate liste de preturi apartinand mai multor societati comerciale ce includeau si sortimente de paine alba cu pretul de 1,9 lei/kg fara TVA. 92. Activitatea societatilor din Maramures a fost adusa si la cunostinta unor agenti economici din judetul Vrancea. Presedintele Asociatiei Procesatorilor din Sectorul Morarit Panificatie din judetul Vrancea a prezentat in cadrul Adunarii Generale, ce a avut loc la data de 07.03.2007, „Raportul cu activitatile desfasurate de Consiliul Director si membrii Asociatiei privind respectarea legislatiei in domeniul moraritului, panificatiei si activitatilor conexe in perioada martie 2006 – februarie 2007”. Raportul ridica si problema preturilor materiei prime, energiei si gazelor, care fusesera majorate de mai multe ori in acea perioada. In ciuda acestui fapt, se afirma in raport, pretul painii a ramas acelasi. 93. Pe marginea acestor informatii, asociatii din Vrancea au fost indrumati sa analizeze si sa isi spuna parerea asupra situatiei din Maramures, despre care, asa cum Raportul de

54

Informatie care apare in plus in procesul verbal olograf fata de procesul verbal semnat de presedinte, ambele ridicate in timpul inspectiei la sediul Asociatiei Maramures. 55

Adresa Asociatiei din Maramures nr. 21/8.10.2008, inregistrat la Consiliul Concurentei cu nr. RG 5402/10.10.2008

17

activitate preciza, presedintele Asociatiei din Vrancea luase cunostinta in urma corespondentei cu presedinta Asociatiei Maramures. Situatia sublinia faptul ca la inceputul lunii februarie, cei 34 de agenti economici, care fac parte din Asociatia Maramures, au hotarat majorarea pretului kilogramului de paine la 19.000 lei/kg, ceea ce inseamna aproximativ 1000 lei vechi/paine, incepand cu data de 1 martie 2006. Incepand cu prima zi din luna aprilie 2007, majoritatea agentilor economici activi in judetul Vrancea a majorat si practicat un pret de vanzare pentru painea alba la un nivel de aproximativ 2,1 lei/kg fara TVA. 94. Toate aceste elemente arata ca, in perioada ce a urmat intelegerii anticoncurentiale dintre membrii Asociatiei Maramures din februarie 2006, s-au inregistrat majorari ale preturilor celor mai vandute produse ale membrilor, iar hotararea in cauza a fost analizata si in cadrul Asociatiei din Vrancea chiar intr-o intalnire precedenta cresterilor concertate de pret de la nivelul acestui judet. 4.5. Concluzii privind contextul in care membrii Asociatiei din Maramures au incheiat o intelegere anticoncurentiala 95. In luna februarie a anului 2006, intre 17 agenti economici activi pe piata painii din judetul Maramures a intervenit o intelegere anticoncurentiala avand ca obiect fixarea unui nivel minim al pretului de vanzare pentru painea alba de 19.000 lei/kg fara TVA (1,9 lei/kg). Intelegerea a avut loc in cadrul Adunarii Generale a Asociatiei Maramures, dar aceasta nu a fost singura intalnire in care au fost luate in discutie aspecte legate de activitatea comerciala a societatilor inscrise in aceasta asociatie. Din analiza proceselor verbale de sedinta a Asociatiei Maramures s-a constatat ca au existat diverse intalniri ale asociatilor in timpul carora acestia schimbau informatii referitoare la preturile practicate pentru produsele fabricate, costurile de productie inregistrate, evolutia productiei membrilor si nu numai. Toate aceste elemente au facilitat si au condus in final la fixarea pretului minim de vanzare pentru painea alba. 96. Subiectele dezbatute in cadrul intalnirilor membrilor Asociatiei Maramures au fost, in sinteza, urmatoarele: a) In luna aprilie 2005 membrii au dezbatut in timpul sedintei Asociatiei costurile de productie inregistrate de acestia pentru un kilogram de paine alba. Pe baza acestora, s-au calculat un cost si un pret mediu de desfacere pentru painea alba. b) In luna iunie 2005 a fost analizat costul painii albe aferent lunii mai, acesta fiind principalul punct pe ordinea de zi a sedintei. Unul dintre vicepresedintii Asociatiei Maramures a afirmat ca se vor urmari lunar costurile in functie de elementele componente. c) In luna septembrie 2005 – au fost luate in discutie preturile practicate la nivelul judetului Maramures; [...] a vorbit despre prezentarea unei situatii a preturilor de la nivel de judet pe marginea careia sa se poata discuta. d) In cadrul intalnirii din ianuarie 2006, s-a afirmat ca pretul painii la nivelul judetului a ramas constant la 18.000 lei/kg. S-a discutat despre existenta unor firme din afara Asociatiei Maramures care aplicau un pret mai mic decat cel practicat de catre membrii Asociatiei. Presedintele a propus ca fiecare membru al Asociatiei Maramures sa-si examineze costurile, iar la sedinta urmatoare sa se reia discutiile privind pretul. e) Fixarea pretului painii albe la un nivel minim a facut obiectul discutiilor din cadrul Asociatiei Maramures inca din anul 2005 cand, asa cum reiese din minutele intalnirilor, membrii au discutat despre un pret de desfacere de 18.000 lei pentru un kg de paine. Nivelul pretului practicat de catre agentii economici membri ai Asociatiei Maramures reprezenta o problema constanta a intalnirilor acestora.

18

f) In februarie 2006, societatile prezente la intalnire au hotarat, in unanimitate, un nivel minim al pretului de vanzare a painii albe de 19.000 lei/kg. Vicepresedintele Asociatiei Maramures a reamintit celor prezenti ca acestia au mai convenit asupra unui pret in toamna anului 2005, de 18.000 lei si ca acesta trebuie majorat. g) In luna urmatoare, in martie 2006 presedintele a informat ca Asociatia facea calcule lunar privind factorii care influentau pretul si ca se baza pe aceste calcule; vicepresedintele Asociatiei Maramures a informat membrii prezenti ca discutiile privind cresterea pretului nu incalca Legea concurentei. h) In luna martie 2007 – membrii Asociatiei Maramures au fost informati despre scaderea productiei de paine a acestora in ultimele 2 luni si li s-a cerut sa prezinte date despre firmele care nu sunt membre ale Asociatiei Maramures si care practicau preturi mai mici decat cel practicat de membrii Asociatiei. i) In perioada urmatoare intelegerii anticoncurentiale, in particular in noiembrie 2006 – martie 2007, majoritatea celor chestionati de Consiliul Concurentei au majorat si practicat un pret de vanzare situat peste limita minima de 1,9 lei/kg. Mai mult decat atat, pe fondul existentei unor societati comerciale nemembre ale Asociatiei care practicau preturi mult mai reduse decat cele stabilite in cadrul Asociatiei, membrii Asociatiei Maramures au realizat diverse calcule pentru a stabili un nivel al pretului de dumping. Acesta reprezenta tot un pret minim de vanzare a painii, sub care, considerau societatile membre ale Asociatiei, nu era viabil sa se vanda. j) La data de 22 martie 2007 s-a discutat despre calcularea unui pret de dumping si s-a format un colectiv care sa faca o analiza in acest sens. Desi presedintele Asociatiei Maramures a prezentat in cadrul intalnirii din data de 17 aprilie 2007 trei variante ale pretului de dumping, asa cum au rezultat din analiza, s-a hotarat ca la urmatoarea adunare sa vina si alte societati cu o analiza de acest fel si sa se calculeze un pret minim mediu pe baza acestor date; analiza pretului de cost reiese din nou din procesul verbal de sedinta. 97. Ulterior sedintei din aprilie 2007, nu au mai fost descoperite in textele minutelor de sedinta ale Asociatiei referiri la aceste tipuri de preturi. Este de mentionat, insa, ca, in acea perioada, respectiv in cursul lunii iunie 2007, Consiliul Concurentei a desfasurat inspectii inopinate la sediul Asociatiei Maramures si la sediile unor membri ai acesteia. VI. Incidenta art.5 alin. (1) din lege 6.1.Interdictia prevazuta la art.5 alin.(1) lit a) din lege 98. Conform art. 5 alin. (1) din lege „sunt interzise orice intelegeri exprese sau tacite intre agentii economici ori asociatiile de agenti economici, orice decizii luate de asociatiile de agenti economici si orice practici concertate, care au ca obiect sau au ca efect restrangerea, impiedicarea ori denaturarea concurentei pe piata romaneasca sau pe o parte a acesteia, in special cele care urmaresc:

a) fixarea concertata, in mod direct sau indirect, a preturilor de vanzare ori de cumparare, a tarifelor, a rabaturilor, a adaosurilor, precum si a oricaror alte conditii comerciale.”

99. Pentru aplicarea art. 5 alin.(1) din lege, este necesara indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii:

a) existenta a cel putin 2 agenti economici sau a unei asociatii de agenti economici, b) existenta unei intelegeri, a unei decizii a unei asociatii de agenti economici sau a

unei practici concertate, si

19

c) intelegerea sa aiba ca obiect sau ca efect restrangerea, impiedicarea sau denaturarea concurentei pe piata romaneasca sau pe o parte a acesteia.

6.2. Consecintele juridice ale incalcarii art.5 alin. (1) din lege 100. In conformitate cu art. 51 lit. a) din lege, incalcarea art. 5 alin. (1) din lege se sanctioneaza cu amenda in suma de pana la 10% din cifra de afaceri totala realizata de catre agentii economici implicati in anul anterior sanctionarii. 101. De asemenea, in baza art. 49 din lege, sunt nule de drept, fie ele exprese sau tacite, orice angajamente, conventii sau clauze contractuale care se raporteaza la o practica anticoncurentiala prohibita prin art.5 alin. (1) din lege. 102. Conform art.61 din lege, independent de sanctiunile aplicate in baza Legii concurentei, persoanele fizice si/sau juridice care au fost prejudiciate prin practica anticoncurentiala contrara art. 5 alin. (1) din lege, au dreptul la actiune in fata instantelor judecatoresti pentru repararea prejudiciului cauzat acestora prin acea practica anticoncurentiala. 6.3. Aplicabilitatea art. 5 (1) din lege in speta 6.3.1. Termenul de „agent economic” 103. Conceptul de “agenti economici” a fost construit de catre Curtea Europeana de Justitie (denumita in continuare CEJ). In cazul Polypropylene

56, CEJ a statuat ca “subiectul regulilor

de concurenta sunt agentii economici, un concept care nu este identic cu notiunea personalitatii juridice utilizata in scopul legii comerciale sau fiscale. Acesta se poate referi la orice entitate angajata in activitati comerciale.” CEJ a confirmat aceasta interpretare in cazul Hofner si Elser v. Macroton57, unde a statuat: “conceptul de agent economic include orice entitate angajata in activitati economice, indiferent de statutul sau legal si de modul in care este finantata”. Orice activitate ce consta in oferirea de bunuri sau servicii pe o anume piata reprezinta o activitate economica58. 104. In cazul de fata, toate societatile comerciale implicate in practicile descrise mai sus sunt producatori si comercianti de paine si produse de panificatie pe raza judetului Maramures, care desfasoara activitate economica si au, in acest fel, calitatea de agenti economici in sensul legii. 6.3.2. Intelegeri intre agenti economici sau practici concertate 105. Art. 5 alin. (1) din lege si art.81 par.(1) din Tratatul CE interzic orice intelegere sau practica concertata, care are ca obiect sau ca efect restrangerea concurentei pe piata in cauza, fiind tratate in acest fel ca intelegeri anticoncurentiale. Conform jurisprudentei europene, o intelegere anticoncurentiala exista acolo unde partile adera la un plan comun de actiune, care limiteaza sau tinde sa limiteze activitatile lor comerciale, prin determinarea unei directii in care acestea urmeaza sa actioneze sau a modului in care aceste firme se abtin sa activeze.

56

OJ L230/1, (1988) 4 CMLR 347, Para.99 57

Cazul C-41/90, Hofner and Elser v. Macroton, (1991) 58

Cazul T-513/93 Consiglio Nazionale degli Spedizionieri Doganali v Comisie [2000] ECR II-1807, par. 36

20

106. Pentru ca o intelegere sa fie considerata anticoncurentiala, nu este neaparat necesar sa existe o forma scrisa, formala a intelegerii, care sa prevada, eventual, si sanctiuni contractuale sau masuri de implementare. Intelegerea anticoncurentiala poate fi atat expresa, cat si tacita, si sa conduca la un atare comportament anticoncurential al partilor. Mai mult, nu este necesar ca participantii sa se fi pus de acord dinainte asupra unui plan comun detaliat. 107. In cazul Limburgse Vinyl Maatschappij NV si altii vs. Comisie59 (PVC II), Tribunalul de Prima Instanta (denumit in continuare TPI) a afirmat: “este clar statuat in jurisprudenta europeana ca, pentru ca o intelegere sa intre sub incidenta prevederilor art.81, par.(1) al Tratatului CE, este suficient ca societatile sa-si fi exprimat intentia comuna de a se comporta pe piata intr-un anume fel”. Mai mult, Curtea Europeana de Justitie a statuat ca rezulta din termenii art. 81 par. 1) din Tratatul CE (denumit in continuare Tratat)60 ca o intelegere poate consta intr-o actiune singulara, intr-o serie de actiuni ori intr-un mod de comportament61 . 108. Textul articolului 81 par. 1) din Tratat, corespondentul art. 5 alin. (1) din lege, realizeaza o diferentiere intre conceptul de intelegere si cel de practica concertata. Scopul acestei diferentieri, si, implicit, enumerari, in textul articolului respectiv este acela de a considera ca intrand sub incidenta lui toate acele forme de coordonare care, fara sa ajunga la stadiul in care sa poata fi numite intelegeri, reprezinta tot o forma de cooperare intre agenti economici, care pune la adapost respectivele firme de riscurile unei piete concurentiale. 109. In acest fel, o practica concertata, nu are, prin natura ei, toate elementele unei intelegeri, dar acestea pot fi intelese din coordonarea care devine evidenta din comportamentul actorilor de pe piata62. Un anume comportament poate fi considerat o practica concertata chiar si atunci cand partile adopta in mod constient sau adera la instrumente de cooperare care faciliteaza coordonarea comportamentului lor comercial fara a subscrie la un plan comun care sa le defineasca actiunile pe piata63. 110. Conceptele de intelegere si practica concertata sunt destul de fluide si se pot, adesea, suprapune. Comportamentul anticoncurential poate varia de la un moment la altul, iar mecanismele intelegerii pot varia in functie de dezvoltarile ulterioare ale pietei. Astfel, un cartel poate fi, in acelasi timp, o intelegere sau o practica concertata: indiferent de forma, insa, este evident ca orice tip de cartel intra sub incidenta art. 81 par. 1) din Tratat, respectiv a art. 5 alin.(1) din lege. In acest sens, Tribunalul de Prima Instanta a confirmat64 abordarea Comisiei Europene de a trata o incalcare unica si continua drept „intelegere si practica concertata”, avand in vedere ca toate actiunile agentilor economici in cauza urmareau un scop comun, acela de a restrictiona concurenta. 111. Jurisprudenta comunitara este extrem de critica cu astfel de intelegeri/practici concertate. De aceea, astfel de practici intra sub incidenta art. 81 par.(1) din Tratat, chiar si in absenta unor efecte anticoncurentiale pe piata.

59

Cazurile conexate T-67/00, T-68/00, T-71/00 si T78/00 JFE Engineering and Others vs Comisie. 60

Tratatul de instituire a Comunitatii Economice Europene, incheiat la Roma, in anul 1957. 61

Cazul C 49/92P Comisie vs Anic Partecipazioni S.p.A.(1999) ECR I -4125. 62

Cazul din 14 iulie 1972 ICI vs Comisie nr. 48/69. 63

Cazul T-7/89 Hercules v Comisie (1991) par 256. 64

Cazul Rhone Poulenc vs Comisie T1/89 [1991] ECR II – 867.

21

112. Fiecare operator economic trebuie sa-si realizeze independent politica comerciala pe o piata comuna mai multor operatori. Chiar daca aceasta cerinta de independenta nu exclude un comportament inteligent si legal pe piata al operatorilor, liberi sa previzioneze evolutia pietei si sa se adapteze ca atare, ea interzice strict orice forma de contact direct sau indirect intre agentii de pe piata, al carui obiect sau efect este ori de a influenta comportamentul unui competitor pe piata ori de a releva propria strategie de actiune a unei societati pe respectiva piata65. 113. In cazul de fata, ne aflam in prezenta unei intelegeri anticoncurentiale avand ca obiect fixarea unui nivel minim al pretului de vanzare a painii albe. La data de 7 februarie 2006, 17 societati comerciale membre ale Asociatiei Maramures au decis, in unanimitate, cresterea preturilor de vanzare pentru painea alba peste un anumit nivel. Documentele aflate in posesia Consiliului Concurentei arata fara echivoc ca cele 17 societati comerciale au ajuns la un consens in ceea ce priveste preturile practicate de acestea, fiecare acceptand sa isi determine comportamentul pe piata in functie de concurentii sai. O intelegere ca aceasta stabilita in luna februarie 2006 intre membrii Asociatiei Maramures constituie o intelegere in sensul art. 5 alin. (1) din lege. 6.3.3. Intelegerile de fixare a preturilor - Restrictionare prin obiect 114. Art.5 alin.(1) din lege interzice intelegerile intre agentii economici, deciziile unei asociatii de agenti economici sau practicile concertate care au ca obiect sau ca efect restrangerea concurentei pe piata romaneasca sau pe o parte a acesteia. 115. Asa cum reiese din textul articolului, termenii “obiect” sau „efect” trebuie cititi separat, avand in vedere ca sunt despartiti de conjunctia „sau”. Acestea reprezinta cerinte alternative, si nu cumulative; deci, o intelegere intre agenti economici poate intra sub incidenta interdictiei legale daca are ca obiect sau daca are ca efect restrictionarea concurentei; aceasta nu trebuie sa aiba si obiect si efect de restrictionare a concurentei. 116. La nivel comunitar, s-a stabilit ca, in situatia in care reiese clar din termenii deciziei sau a intelegerii in cauza ca aceasta are ca obiect restrangerea, denaturarea sau distorsionarea concurentei, nu este necesar sa i se examineze si efectele pe piata66. 117. Un cartel care are ca obiect restrangerea concurentei nu poate fi aparat pe motiv ca nu a avut acest efect, pentru ca nu a functionat un sistem uniform de reguli de reglementare a preturilor, care erau obligatorii, sau datorita faptului ca unul sau altul dintre membrii sai nu a intentionat sa il puna in practica. Obiectul anticoncurential al unei intelegeri nu este afectat de faptul ca acea intelegere s-a dovedit a fi dificil de pus in practica si, deci, poate nu a avut un efect de restrictionare a concurentei67. Nerespectarea preturilor convenite nu schimba faptul ca societatea in cauza a participat la intelegere ci, cel mult, poate indica faptul ca aceasta nu a implementat intelegerea68. Analiza eventualelor efecte ale intelegerii poate fi relevanta doar pentru a stabili gravitatea incalcarii si, in acest fel, cuantumul amenzilor69.

65

Cazul Suiker Unie si altii vs Comisie (1975) ECR 1663. 66

Vezi cazurile conexate 56/64 si 58/64 Consten si Grundig vs Comisie [1964] ECR 299, para 342; cazul C-277/87 Sandoz Prodotti Farmaceutici vs Comisie [1990] ECR I-45; C 219/95 P Ferriere Nord vs Comisie [1997] ECR I-4411. 67

Cazul Ferry Operators (1997), OJ L26/23, (1997) 68

Cazul SCA Holding Ltd vs. Comisie T 327/94, par 142; Cascades SA vs. Comisie T308/94 par.122, Enso Espanola SA vs. Comisie T 348/94 par 306-307; Cockerill – Sambre SA vs. Comisie T198/94 par. 572. 69

Cazul Amino Acids OJ [2001] L 154/24, par. 261-298

22

118. In cazul Pre-insulated Pipes, TPI a confirmat, inca o data, ca „argumentul ca intelegerea in cauza nu a avut efecte pe piata este irelevant. De asemenea, argumentul ca, urmare a intelegerii de crestere a preturilor a existat o concurenta puternica pe piata, care a condus la reducerea preturilor, nu poate fi retinut. Pentru scopul aplicarii art.81(1) din Tratat nu este nevoie sa se tina cont de efectele concrete ale unei intelegeri de vreme ce aceasta are ca obiect restrangerea, impiedicarea sau denaturarea concurentei pe piata comuna.”70 119. Mai mult decat atat, atunci cand un agent economic participa intr-o intalnire, care are un scop vadit anticoncurential, faptul ca acesta nu a implementat intelegerea nu este suficient pentru a fi degrevat de responsabilitate [...]71. 120. Dintre restrictionarile de concurenta existente, intelegerile privind preturile reprezinta unele dintre cele mai grave incalcari ale legii. Concurenta prin pret este cea mai vizibila si mai importanta forma de concurenta. Aceasta are ca efect mentinerea preturilor la cel mai mic nivel posibil si incurajeaza comertul cu bunuri si servicii, facand astfel posibila cea mai eficienta distributie a activitatilor firmelor in ceea ce priveste productivitatea si capacitatea acestora de a se adapta la schimbari72. 121. La nivel comunitar, Curtile Europene au confirmat pozitia Comisiei Europene asupra faptului ca intelegerile de fixare a pretului au ca obiect restrictionarea concurentei, iar efectele acestora nu trebuie demonstrate. Astfel, in cazul European Night Services vs. Comisie

73, TPI a statuat ca atunci cand o intelegere contine restrictionari evidente ale

concurentei, Comisia Europeana nu este obligata sa ia in considerare efectul pe care intelegerea orizontala l-a avut pe piata. Prevederile de fixare a pretului restrictioneaza in mod evident concurenta si cad in mod automat sub incidenta interdictiei prevazute de art.81 par.(1) din Tratat. 122. Art. 81 par.(1) din Tratat, care este similar art. 5 alin. (1) din lege, interzice intelegerile, deciziile sau practicile concertate care fixeaza preturile de vanzare74, fixeaza preturi minime75, preturi maxime76 sau preturi target77. 123. Fixarea preturilor reprezinta o restrictionare grava a concurentei pentru faptul ca permite participantilor la intelegere sa previzioneze, cu un grad suficient de certitudine, care va fi politica de preturi adoptata de concurentii acestora78. In general, aceste tipuri de intelegeri implica o interferenta directa cu parametrii esentiali ai concurentei pe piata in cauza79. Prin exprimarea intentiei comune de a aplica un anume pret pentru produsele lor, producatorii implicati nu isi mai determina, in mod independent, politica comerciala proprie

70

Cazul T 23/99 LR AF 1998 A/S vs Comisie, judecata din 20.03.2002, care mentioneaza cazurile conexate 56/64 si 58/64 Consten si Grundig vs Comisie [1964] par. 342, cazul C 49/92 P [1999] Comisia vs Anic Participazioni, par. 99, Cazul C199/92 P [1999] Huls vs Comisie, par 178; Cazurile conexate T 39/92 si 40/92 [1994] Europay vs Comisie par 87. 71

Cazul T 141/89 [1995] Trefileurope Sales v Comisie par. 85; Cazul 310/94 [1998] Gruber + Weber vs. Comisie, par. 130. 72

Cazul 48/69 ICI vs Comisie. 73

Cazul T - 374, 375, 384 & 388 / 94 (1998) 74

Cazul C 41/69 ACF Chemiefarma vs Comisie [1972], ECR 977, C 246/86 Belasco si altii vs Comisie [1989] ECR 2117. 75

Cazul BNIC par. 22 si CNSD par. 45, 46. 76

Cazul CNSD par. 45, 46 77

Cazul 8/72 Vereeniging vs Comisie [1972] par. 15-25, Van Landewyck si altii vs Comisie, par.102, Verband vs Comisie par.34-43, si cazurile conexate T213/95 si 18/96 SCK si FNK vs Comisie [1997], par. 157-164 78

Cazul 8/72 Vereeniging van Cementhandelaren v Comisie [1972] ECR 977, paragraph 21. 79

Cazul T-141/94 Thyssen Stahl v Comisie [1999] ECR II-347, paragraph 675

23

pe piata si, in acest fel, submineaza conceptul inerent prevederilor din Tratat referitoare la concurenta80. 124. Mai mult decat atat, nu doar intelegerile care au ca obiect fixarea pretului in mod direct sunt interzise, ci toate acele intelegeri care pot influenta concurenta prin pret in mod indirect, prin fixarea unor discounturi ce trebuie oferite81 sau a unor termene de creditare similare82. 125. In cazul de fata, intre membrii Asociatiei Maramures s-a incheiat o intelegere anticoncurentiala avand ca obiect fixarea unui nivel minim al pretului de vanzare a painii albe. 126. Fiind o intelegere de fixare a pretului aceasta cade automat sub incidenta interdictiei prevazute de art. 5 alin (1) lit. a) din lege si nu este nevoie sa se analizeze efectele acesteia pe piata in cauza. Interzicerea unei asemenea practici prin obiect este justificata de faptul ca asemenea forma de intelegere este considerata, atat la nivel comunitar, cat si la nivel national, ca fiind daunatoare pentru functionarea normala a concurentei prin insasi natura ei. 127. Fixarea pretului painii albe de catre membrii Asociatiei Maramures reprezinta o restrictionare grava a concurentei pentru faptul ca a permis participantilor la intelegere sa previzioneze, cu un grad suficient de certitudine, care va fi politica de preturi adoptata de concurentii lor. 128. Anumite elemente au fost identificate in perioada ulterioara intelegerii in cauza. Din analiza informatiilor obtinute, Consiliul Concurentei a constatat ca, in aceeasi luna in care a fost stabilit nivelul preturilor in cadrul Asociatiei Maramures sau in perioada urmatoare acesteia, majoritatea agentilor economici chestionati de Consiliul Concurentei a majorat preturile de vanzare a painii albe, desi nu in toate cazurile pretul practicat a fost stabilit peste nivelul de 1,9 lei/kg (19.000 lei). 129. Cu toate acestea, obiectul anticoncurential al intelegerii, acela de fixare a unui nivel minim de pret, nu poate fi afectat de faptul ca efectele acesteia nu au fost cele scontate sau ca au fost agenti economici care nu au aplicat intelegerea. 130. Activitatea societatilor din Maramures a fost adusa si la cunostinta unor agenti economici din judetul Vrancea. Membrii Asociatiei din Vrancea au dezbatut situatia din Maramures chiar cu cateva saptamani inainte ca acestia sa majoreze, in mod concertat, preturile de vanzare pentru painea alba. 131. Concurenta prin pret este cea mai vizibila si mai importanta forma de concurenta. Aceasta are ca efect mentinerea preturilor la cel mai mic nivel posibil, in avantajul consumatorilor finali. Stabilirea unui nivel minim al pretului de vanzare de catre agentii economici din Maramures a avut ca obiect cresterea pretului painii peste pragul care ar fi fost stabilit in mod normal ca urmare a concurentei dintre acestia pe piata in cauza. 132. Prin exprimarea intentiei comune de a aplica un anume pret pentru produsele lor, producatorii implicati nu pot invoca faptul ca si-au determinat, in mod independent, politica comerciala proprie pe piata si nu au tinut cont de informatiile obtinute in cadrul intalnirii.

80

Cazul T-311/94 BPB de Eendracht v Comisie [1998] ECR II-1129, paragraph 192. 81

Cazul Glass Containers OJ [1974] 2 CMLR D50 82

Cazul Vimpoltu OJ [1983] L 200/44.

24

6.3.4. Agenti economici de mici dimensiuni 133. In jurisprudenta europeana, faptul ca un agent economic detine o pozitie relativ redusa pe piata nu constituie un argument relevant atunci cand participarea acestuia in cadrul cartelului a fost probata83. Curtea a respins intotdeauna argumentul potrivit caruia participarea unei firme intr-o practica anticoncurentiala ar putea sa nu restrictioneze concurenta datorita pozitiei ocupata de aceasta pe piata in cauza. Singurul aspect relevant pentru aplicarea art. 81 (1) este in ce masura intelegerea, in care agentul economic a participat alaturi de altii, are ca obiect sau ca efect restrictionarea concurentei. 134. Pe plan national, regula stabilita de art.8 alin.(1) din lege, prevede ca interdictia prevazuta la art.5 alin.(1) nu se aplica in cazul intelegerilor considerate a avea un impact minor asupra concurentei. Astfel, o intelegere potential anticoncurentiala nu intra sub incidenta interdictiei prevazute de art.5 alin.(1) in cazul in care agentii economici participanti nu depasesc o anumita cota de piata si nu realizeaza o cifra de afaceri care sa depaseasca un anumit plafon84 (prag de minimis). Motivatia este aceea ca intelegerea in cauza, desi potential anticoncurentiala, are un impact minor asupra concurentei, datorat cotelor de piata si cifrelor de afaceri mici realizate de catre agentii economici implicati. 135. Cu toate acestea, art.8 alin.(2) din lege prevede ca intelegerile sau deciziile asociatiilor de agenti economici, aflate sub pragul de minimis legal, cad sub incidenta interdictiei prevazute la art.5 alin.(1) din lege atunci cand acestea privesc preturi sau tarife, tocmai in considerarea caracterului foarte grav al unor asemenea incalcari. Deci, in situatia practicilor care au ca obiect fixarea preturilor sau a tarifelor, chiar daca agentii economici participanti ar indeplini conditiile de aplicare a exceptiei, ei nu vor beneficia de exceptia de la aplicarea legii datorita faptului ca practica respectiva este prezumata a afecta semnificativ concurenta. 136. Mai mult decat atat, la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, autoritatile nationale de concurenta au emis, in perioada 2007-2008, mai multe decizii85 prin care au fost sanctionate firmele active pe piata painii si pietele conexe acesteia pentru practici anticoncurentiale, intarind faptul ca, pe de o parte, painea reprezinta un produs foarte important in alimentatia populatiei si, pe de alta parte, agentii economici de mici dimensiuni nu pot fi exceptati de la aplicarea regulilor de concurenta, mai ales atunci cand activitatile desfasurate de acestia privesc preturile de vanzare. 137. In cazul de fata, societatile comerciale implicate sunt societati de mici dimensiuni. Trebuie reamintit ca, piata produselor de panificatie din Romania este caracterizata, in general, de prezenta unui numar redus de firme de mari dimensiuni, integrate vertical, alaturi de mai multe societati a caror cifra de afaceri este realizata doar din productia de paine si produse de panificatie (acestea fiind de ordinul miilor la nivel national). 138. Mai mult, in cadrul Adunarii Generale din februarie 2006, societatile prezente la intalnire au estimat ca produsele fabricate de catre membrii asociatiei in total produse vandute in judetul Maramures reprezinta aproximativ 60 - 70%.

83

Cazurile conexate T-25-26/95, T-30-32/95, T-34-39/95, T-42-46/95, T-48/95, T-50-65/95, T -68-71/95, T-87-88/95 si T-103-104/95 [2000] Cimenteries CBR si altii vs Comisie, par 4621-4622 84

Acest plafon se actualizeaza periodic prin ordin al Presedintelui Consiliului Concurentei. 85

Cazul autoritatii din Franta, nr. 04-D-07 din 11.03.2004, prin care au fost sanctionati 25 de producatori si Asociatia din care acestia faceau parte, pentru fixarea preturilor de vanzare a painii; Cazul nr. MEDE – I/O- 04/0045 ianuarie 2008 – sanctiune pentru Asociatia VEBIC, Belgia, pentru publicarea unui index al preturilor; Cazul Italiei nr. I695 - Listino Prezzi Del Pane din 04.06.2008, prin care a fost sanctionata o asociatie de producatori de paine pentru transmiterea unei liste de preturi catre membri, prin care se fixa pretul de vanzare cu amanuntul al painii in provincia Roma.

25

139. Din informatiile aflate in posesia Consiliului Concurentei, cele 17 societati comerciale implicate in practicile descrise in prezenta Decizie reprezentau, din punct de vedere al ponderii cifrei de afaceri in totalul cifrelor de afaceri inregistrate de membrii Asociatiei Maramures, aproximativ 50%, in perioada 2006 - 2007. Ca atare, agentii economici implicati asigurau o parte importanta din productia de paine a judetului Maramures. 140. Mai mult decat atat, singurul aspect relevant este acela ca intelegerea intervenita intre acestia are ca obiect restrangerea concurentei pe piata in cauza, prin fixarea unui nivel minim al pretului de vanzare. Ca urmare, art.8 din lege nu are aplicabilitate in acest caz, indiferent de cifra de afaceri inregistrata de agentii economici implicati, iar pozitia relativ redusa pe piata a fiecarui membru al Asociatiei nu poate constitui un argument relevant atunci cand participarea acestora in cadrul cartelului a fost probata. VII. Stabilirea responsabilitatii pentru incalcarea legii 7.1. Stabilirea responsabilitatii incalcarii legii in cazul SC Cernestean & Co SRL 141. In anul 2006, cand a avut loc intelegerea in cauza, Cernestean & Co SRL a avut activitatea suspendata ca urmare a hotararii administratorilor acesteia86. Mai mult, conform informatiilor disponibile pe site-ul Ministerului Finantelor, activitatea Cernestean &Co SRL este suspendata si in prezent incepand cu data de 1.01.2009. 142. Desi societatea comerciala nu functiona in anul 2006, aceasta a fost reprezentata la sedinta anticoncurentiala a Asociatiei Maramures din februarie in care a fost stabilit un nivel minim al pretului de vanzare a painii albe. Mai mult decat atat, analizand procesele verbale ale intalnirilor Asociatiei si listele de semnaturi atasate acestora, se poate constata ca prezenta SC Cernestean &Co SRL era una obisnuita, intalnirile din 17.06.2005, 17.01.2006, 07.02.2006, 07.03.2006, 06.03.2007, 17.04.2007 proband acest fapt. 143. In conformitate cu art. 237 alin (1) lit c) din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare (numita in continuare „Legea nr. 31/1990”), dizolvarea unei societati comerciale se poate realiza prin hotarare a tribunalului, in situatia in care societatea si-a incetat activitatea. Cu toate acestea, dispozitiile articolului nu sunt aplicabile in cazul in care societatea s-a aflat in inactivitate temporara, anuntata organelor fiscale si inscrisa in registrul comertului, conditii care nu sunt indeplinite in cazul SC Cernestean &Co SRL. 144. In concluzie, SC Cernestean &Co SRL este o societate existenta si este responsabila pentru incalcarea legii savarsita de catre aceasta in anul 2006. 7.2. Stabilirea responsabilitatii incalcarii legii in cazul SC Complex Hudelot SRL 145. Conform informatiilor disponibile Consiliului Concurentei87, societatea Complex Hudelot SRL are activitatea suspendata incepand cu data de 1.05.2009.

86

Hotararea Administratorilor Cernestean &Co SRL, anexa la incheierea judecatorului delegat la Oficiul Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Maramures, nr.8670/29.12.2004, inregistrata la Consiliul Concurentei cu nr. RG – 1361/23.03.2009. 87

Informatiile obtinute de la Oficiul Registrului Comertului si pe pe pagina de internet a Ministerului Finantelor Publice www.mfinante.ro.

http://www.mfinante.ro/

26

146. In conformitate cu art. 237 alin (1) lit c) din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, dizolvarea unei societati comerciale se poate realiza, prin hotarare a tribunalului, in situatia in care societatea si-a incetat activitatea. Cu toate acestea, dispozitiile articolului nu sunt aplicabile in cazul in care societatea s-a aflat in inactivitate temporara, anuntata organelor fiscale si inscrisa in registrul comertului, conditii care nu sunt indeplinite in cazul SC Complex Hudelot SRL. 147. In concluzie, SC Complex Hudelot SRL este o societate existenta si este responsabila pentru incalcarea legii savarsita de catre aceasta in anul 2006. VIII. Observatiile partilor implicate si pozitia Consiliului Concurentei Sustinerile partilor implicate referitoare la intalnirea anticoncurentiala 148. Partile implicate au sustinut ca nu se poate aprecia ca s-a stabilit „fixarea unui nivel minim al pretului” in contextul in care procesul verbal din anul 2006 cuprinde formularea „ar putea sa se situeze”. Formularea nu trebuie sa conduca la concluzia ca pretul va fi unul anume, ci lasa loc la discutii, care au existat in martie 2006 si in anul 2007. Convocatorul intalnirii din luna februarie 2006 arata ca urma sa se discute pretul de cost nu pretul de vanzare, astfel ca si procesul verbal arata acelasi lucru. Concluzia referitoare la intelegerea din 2006 este contrazisa de cauzele care au determinat consultarea pretului de cost, respectiv pretul utilitatilor. Pozitia Consiliului Concurentei 149. Procesul verbal de sedinta atesta faptul ca asociatii prezenti au stabilit un nivel minim al pretului de vanzare a painii albe. Mai mult, pretul de 19.000 lei/kg era considerat ca acoperind costurile rezultate din ultima analiza financiara realizata de catre fiecare membru. De asemenea, asociatii prezenti au stabilit ca acest pret minim de desfacere sa fie transmis si acelor membri care au lipsit de la intalnire. In ceea ce priveste aplicarea efectiva a acestui pret minim, s-a recomandat ca, in situatia aparitiei conflictelor de interese intre membri, acestea sa se lamureasca tot in cadrul asociatiei. Din textul procesului verbal reiese concluzia ca pretul a fost stabilit si ca acesta urma sa fie aplicat. In plus, referirea la un pret de vanzare de 19.000 lei/kg, la care urma sa se adauge TVA nu face decat sa aduca o dovada in plus ca acesta era un pret de vanzare si nu un cost de productie. Celelalte discutii privind preturile sau costurile de productie din anul 2006, care aveau loc in cadrul aceleiasi asociatii, se refereau la elementele de cost care ar determina o alta scumpire. Se poate exemplifica in acest sens intalnirea din 07 martie 2006 in care Presedintele a mentionat ca Asociatia facea calcule aproape lunar privind factorii care determinau majorarea pretului si se baza pe aceste calcule in determinarea lui. In anul 2007 asociatii au incercat stabilirea unui pret de dumping sub care nu era viabil economic sa se comercializeze, total diferit de pretul stabilit in anul 2006. Consiliul Concurentei considera ca fiecare agent economic trebuie sa isi stabileasca politica de preturi/costuri in mod independent si nu impreuna cu concurentii sai. Indiferent de circumstantele care au stat la baza stabilirii pretului. Informatia relevanta, din punctul de vedere al unei autoritati de concurenta, este aceea ca la intalnirea din 2006 agentii economici din Maramures au stabilit limita minima a pretului de vanzare a painii albe. Acesta este o practica anticoncurentiala prin obiect si trebuie constatata si sanctionata in consecinta.

27

Sustinerile partilor implicate referitoare la caracterul premeditat al intalnirii 150. Partile au sustinut ca s-a acreditat, fara suport probator, ca intelegerea a fost premeditata ca urmare a efectului repetitiv al adunarilor Asociatiei. Mai mult, se puncteaza aspecte legate de costuri in discutiile din anul 2005 pentru a fi generata ideea repetitiva a intelegerii, cu efect de premeditare. Pozitia Consiliului Concurentei 151. Din analiza proceselor verbale de sedinta rezulta faptul ca, atat anterior lunii februarie 2006, cat si ulterior acesteia, agentii economici au schimbat informatii legate de costurile de productie, au discutat despre preturi si au mai avut in vedere un pret de 18.000 lei/kg, in toamna anului 2005. Intelegerea constatata se refera doar la intalnirea din februarie 2006. Din analiza proceselor verbale de sedinta ale Asociatiei Maramures s-a constatat ca au existat diverse intalniri ale asociatilor in timpul carora acestia schimbau informatii referitoare la preturile practicate pentru produsele fabricate, costurile de productie inregistrate, evolutia productiei membrilor si nu numai. Toate aceste elemente au facilitat si au condus in final la fixarea pretului minim de vanzare pentru painea alba din luna februarie 2006. Sustinerile partilor implicate referitoare la pozitia ocupata de acestea pe piata in cauza 152. Partile au sustinut ca pozitia ocupata de cele 17 societati comerciale participante la intalnirea din luna februarie 2006 este, in fapt, de 17,64%, calculata avand la baza cifra de afaceri de pe piata relevanta si nu 45-50%, asa cum sustine Consiliul Concurentei. MPG SRL a sustinut ca, in ceea ce priveste ponderea pe piata in cauza a agentilor economici implicati, scazand piata neagra, este de 3,78%. Pozitia Consiliului Concurentei 153. Consiliul Concurentei a constatat o intelegere anticoncurentiala de fixare a nivelului minim al pretului la nivelul a 17 societati comerciale active pe piata painii din judetul Maramures. Conform art.8 alin. (2) din lege, exceptarea prevazuta la alin (1) al aceluiasi articol nu se aplica in cazul intelegerilor care privesc fixarea preturilor. Ca atare, indiferent de marimea cifrei de afaceri detinuta de partile implicate sau de pozitia ocupata de acestea pe piata, Legea concurentei este aplicabila in cazul unor practici avand ca obiect fixarea pretului. Cu toate acestea, chiar in cadrul intalnirii anticoncurentiale, cele 17 societati comerciale prezente la Adunarea Generala a Asociatiei Maramures au estimat ca produsele realizate de membrii Asociatiei in total produse vandute reprezinta circa 60 - 70%. Ponderea de 45-50% estimata de Consiliul Concurentei s-a bazat pe cifra de afaceri totala a agentilor economici activi in sectorul morarit – panificatie. Sustinerile partilor implicate referitoare la incadrarea juridica a faptei 154. Partile au afirmat ca nu este identificata practica constatata in raport de piata relevanta. Acestea sustin ca, in acest fel, se poate deduce ca practica identificata de Consiliul Concurentei poate fi si de tipul infiintarii unei societati de tip asociativ.

28

Pozitia Consiliului Concurentei 155. Consiliului Concurentei a identificat o intelegere anticoncurentiala de fixare a preturilor intre 17 agenti economici activi pe piata painii din judetul Maramures. Aceasta este o intelegere anticoncurentiala prin obiect care a avut drept scop restrangerea concurentei pe piata in cauza, caz in care Consiliul Concurentei are obligatia si competenta de a constata si de a sanctiona astfel cum prevad reglementarile legale din domeniul concurentei. Sustinerile partilor implicate referitoare la nelegalitatea constituirii adunarii generale a Asociatiei 156. Partile au afirmat ca la data de 07.02.2006, momentul la care a avut loc intelegerea, adunarea generala nu era valabil constituita pentru a putea decide. Pozitia Consiliului Concurentei 157. Conform procesului verbal de sedinta, la intalnirea din februarie 2006 au fost prezenti 18 asociati, din care 17 societati comerciale. Constatarea si sanctionarea acestei intelegeri anticoncurentiale priveste societatile comerciale participante la intalnire. Faptul ca intalnirea celor 17 societati a avut loc in cadrul adunarii generale a asociatiei din Maramures, chiar si in situatia in care aceasta nu ar fi fost valabil constituita conform statutului asociatiei, nu ar putea sa conditioneze constatarea existentei intelegerii anticoncurentiale. Intelegerea din luna februarie 2006 este o intelegere anticoncurentiala care a privit preturile de vanzare in sensul art.5 alin.(1) din legea concurentei si trebuie sanctionata in consecinta. Sustinerile partilor implicate referitoare la justificarea cresterii pretului la paine 158. Partile au afirmat ca premisa discutarii pretului, identificata in procesul verbal, nu a fost analizata si circumstantiata, neluandu-se in considerare de catre Consiliul Concurentei factori precum scumpirea utilitatilor. Partile considera ca analiza prevederile art. 5 din lege nu se poate face in abstracto. Pozitia Consiliului Concurentei 159. Fiind o intelegere de fixare a pretului, aceasta cade automat sub incidenta interdictiei prevazute de art. 5 alin (1) lit. a) din lege iar Consiliul Concurentei nu are obligatia de a analiza efectele acesteia pe piata in cauza sau circumstantele in care aceasta a avut loc. Intelegerile de fixare a preturilor sunt considerate cele mai grave restrictionari de concurenta, atat la nivel national cat si la nivel comunitar, motiv pentru care acestea sunt interzise prin simpla existenta fara sa fie nevoie sa se demonstreze efectele pe piata. In fapt, partile implicate admit ca la intalnirea asociatiei din luna februarie au discutat aspecte legate de pretul de vanzare a produselor fabricate de acestia. La nivel comunitar, s-a statuat ca atunci cand agentii economici participa la intalniri cu obiect anticoncurential si nu se distanteaza public de acestea, dand impresia celorlalti ca au subscris la rezultatele intalnirii si ca vor actiona in conformitate cu acestea, poate fi concluzionat ca acestia au participat la cartel88. Curtea remarca faptul ca cerinta ca un agent

88

Cazul T-7/89 Hercules Chemicals vs Comisie [1991] ECR II-1711, par. 232; T-12/89 Solvay v Comisie [1992] ECR II-907, par. 98; T-141/89 Tréfileurope v Comisie [1995] ECR II-791, par. 85 and 86; si cazul Cement, par. 1353.

29

economic sa se fi distantat public este parte a unui principiu juridic, conform caruia, atunci cand un agent economic participa la intalniri la care se discuta aspecte nelegale, poate fi exonerat de raspundere cand probele arata ca s-a distantat, in mod formal, de ceea ce s-a discutat in cadrul intalnirilor. Ii revine agentului in cauza sa furnizeze dovezi care sa arate ca a participat la acele intalniri fara intentie anticoncurentiala, aratand in acest sens concurentilor sai ca a participat la ele intr-un scop diferit de al lor89. 160. Partile au afirmat ca majorarile de preturi constatate de Consiliul Concurentei nu au fost determinate de intelegere si ca se retine in mod gresit ca intelegerea a avut urmari pe piata relevanta. Pozitia Consiliului Concurentei

161. Consiliul Concurentei a precizat ca nu s-a putut concluziona ca, in practica, a avut loc o aliniere a preturilor, in concordanta cu hotararile luate in cadrul Adunarilor Generale ale Asociatiei. Cu toate acestea, Consiliul Concurentei nu poate sa nu constate ca au existat cel putin 3 societati care au participat la intalnirea din februarie 2006 si care au majorat pretul painii albe chiar in luna februarie 2006 sau intr-o perioada apropiata acesteia si, de asemenea ca, in perioada ulterioara intalnirii anticoncurentiale, cel putin pana la inceputul anului 2007, au fost inregistrate cresteri ale preturilor in cazul majoritatii agentilor economici chestionati. In multe dintre aceste cazuri, preturile practicate au fost stabilite peste nivelul de 1,9 lei/kg, asa cum acesta fusese stabilit in cadrul intalnirii din luna februarie 2006. 162. In plus, activitatea societatilor din Maramures a fost adusa si la cunostinta unor agenti economici din judetul Vrancea care, la scurt timp dupa ce acestia au analizat intelegerea agentilor economici din Maramures, au majorat preturile in mod concertat. Sustinerile partilor implicate referitoare la obiectul anticoncurential al intelegerii 163. Partile au afirmat ca nu rezulta care dintre cele trei modalitati prevazute de lege - restrangerea, impiedicarea sau denaturarea concurentei - a fost identificata in cauza de catre Consiliul Concurentei. Pozitia Consiliului Concurentei 164. In cazurile de incalcare a legislatiei antitrust obligatia autoritatii de concurenta este aceea de a proba existenta intelegerii/practicii concertate si de a constata daca aceasta are ca obiect sau ca efect restrangerea concurentei. In situatia in care obiectul este anticoncurential, ca in cazul de fata, autoritatea de concurenta nu are obligatia de a demonstra efectele acesteia pe piata, prezumandu-se ca intelegerea are si un efect de restrangere, impiedicare sau denaturare a concurentei. 165. Partile sustin ca, analizand procesul verbal de sedinta, se poate deduce clar pozitia unora dintre cei prezenti referitoare la faptul ca majorarile de preturi urmau unor conditii obiective, generate de majorarile costurilor de productie, si, ca atare, nu se poate vorbi de o intelegere anticoncurentiala a agentilor economici activi in judetul Maramures. Pozitia Consiliului Concurentei

89

Cazul T-15/89 Chemie Linz v Comisie [1992] ECR II-1275, par. 135.

30

166. Conform jurisprudentei europene, o intelegere anticoncurentiala exista acolo unde partile adera la un plan comun de actiune, care limiteaza sau tinde sa limiteze activitatile lor comerciale, prin determinarea unei directii in care acestea urmeaza sa actioneze sau a modului in care aceste firme se abtin sa activeze. Intelegerile care privesc preturile sunt considerate intelegeri prin obiect si sunt prin natura lor anticoncurentiale. Majorarile de preturi determinate de conditii obiective nu sunt contestate de Consiliul Concurentei atat timp cat acestea au loc in mod independent si nu in concertare cu alti agenti economici concurenti.

Sustinerile partilor implicate referitoare la aplicabilitatea art.5 din lege si a art.81 din Tratatul CE

167. Partile au sustinut in cadrul observatiilor transmise Consiliului Concurentei ca dispozitiile art.81 din Tratatul CE prevaleaza in raport de art.5 din lege. In conformitate cu jurisprudenta europeana, pentru a fi incidente dispozitiile art.81 din Tratat, trebuie sa se aiba in vedere faptul ca acordul poate afecta comertul, ca acesta instituie un avantaj nejustificat pentru participantii la acord in detrimentul consumatorilor, iar analiza trebuie sa se faca pe o aplicare rezonabila „rule of reason”.

Pozitia Consiliului Concurentei

168. Dispozitiile Tratatului nu se aplica in speta avand in vedere ca fapta constatata de Consiliul Concurentei s-a petrecut in anul 2006, moment in care Romania nu era stat membru al Uniunii Europene. Mai mult, conform prevederilor Tratatului CE, art.81 se aplica acelor acte si fapte anticoncurentiale care afecteaza sau au capacitatea de a afecta comertul intre statele membre. In speta, piata zonala a judetului Maramures nu reprezinta o piata semnificativa din spatiul european, care sa justifice interventia Comisiei Europene, si, in acest fel, aplicarea art. 81 din Tratat. Sustinerile SC Cernestean &Co SRL cu privire la angajarea raspunderii sale juridice 169. Partea sustine ca, in cauza, se analizeaza existenta unei practici la nivelul agentilor economici activi pe piata painii. Cum societatea avea activitatea suspendata inca de la data 01.01.2005, dupa cum este si in prezent, nu se poate retine ca aceasta ar fi realizat o intelegere alaturi de alti agenti economici. Notiunea de agent economic se refera la orice entitate angajata in activitati economice, indiferent de statutul legal, si, ca atare, societatea sustine ca aceasta nu detinea calitatea de agent economic. Pozitia Consiliului Concurentei

170. Consiliul Concurentei a retinut ca in anul 2006 societatea comerciala a avut activitatea suspendata ca urmare a hotararii administratorilor acesteia. Desi SC Cernestean &Co SRL nu functiona la momentul la care a avut loc intelegerea anticoncurentiala constatata de Consiliul Concurentei, societatea a fost reprezentata la sedinta Asociatiei Maramures din februarie in care a fost stabilit un nivel minim al pretului de vanzare a painii albe. Mai mult decat atat, analizand procesele verbale ale intalnirilor Asociatiei si listele de semnaturi atasate acestora, se poate constata ca prezenta SC Cernestean &Co SRL era una obisnuita, intalnirile din 17.06.2005, 17.01.2006, 07.02.2006, 07.03.2006, 06.03.2007, 17.04.2007 proband acest fapt. Chiar societatea recunoaste, in cadrul observatiilor transmise Consiliului Concurentei, ca participarea acesteia la sedinta asociatiei s-a realizat si dupa suspendarea activitatii, din

31

nevoia de a pastra legatura cu realitatile specifice domeniului, inclusiv noutati de tehnologie, tendinte din piata. In plus, suspendarea activitatii unei societati comerciale se face la hotararea administratorilor. In mod similar, reinceperea activitatii putea fi oricand hotarata, societatea avand deja informatia necesara referitoare la modalitatile de actiune ale concurentilor sai. Mai mult, dupa ce societatea comerciala a participat la intalnirea anticoncurentiala, aceasta nu a contestat subiectele discutate, dovedind in acest fel ca nu s-a delimitat de ceea ce se hotarase in cadrul intalnirii. In fapt, nici in cadrul observatiilor aceasta nu neaga intelegerea anticoncurentiala. In conformitate cu art. 237 alin (1) lit c) din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, dizolvarea unei societati comerciale se poate realiza, prin hotarare a tribunalului, in situatia in care societatea si-a incetat activitatea. Cu toate acestea, dispozitiile articolului nu sunt aplicabile in cazul in care societatea s-a aflat in inactivitate temporara, anuntata organelor fiscale si inscrisa in Registrul Comertului, ceea ce nu este cazul SC Cernestean & CO SRL. In concluzie, Cernestean&Co SRL este o societate existenta si este responsabila pentru incalcarea legii savarsita de catre aceasta in anul 2006.

Sustinerile SC Cernestean &Co SRL cu privire la prezenta domnului [...] la intalnirea din cadrul Asociatiei din februarie 2006

171. Partea sustine ca persoana [...] care a fost de fiecare data la sedintele asociatiei, inclusiv in luna februarie 2006, nu are nicio calitate in cadrul societatii si nici nu a avut mandat de reprezentare din partea acesteia. Societatea sustine ca acceptarea persoanei in cauza la sedintele asociatie s-a facut pornind de la premisa ca acesta este afin cu administratorul societatii. Pozitia Consiliului Concurentei

172. Din documentele anexate la dosarul cauzei rezulta ca participantul obisnuit din partea SC Cernestean &Co SRL la sedintele asociatiei era doamna [...], administratorul societatii, desi in cadrul sedintei Asociatiei din data de 07.02.2006 a participat o alta persoana din partea societatii. In plus, desi societatea comerciala nu functiona in anul 2006, aceasta a fost reprezentata la sedinta anticoncurentiala a Asociatiei Maramures din februarie in care a fost stabilit un nivel minim al pretului de vanzare a painii albe tocmai pentru, asa cum sustine chiar societatea in cauza, a pastra legatura cu realitatile specifice domeniului si cu tendintele pietei.

Din afirmatia partii implicate se intelege ca participarea domnului [...] la sedinta Asociatiei din data de 07.02.2006 a avut acceptul ambelor parti, atat al societatii reprezentate la sedinta (Cernestean &Co), cat si al asociatiei. Pentru constatarea unei fapte anticoncurentiale in sensul legii, Consiliul Concurentei are obligatia de a proba prezenta societatii comerciale la intalnirea anticoncurentiala si nu existenta unui mandat de reprezentare a acesteia la intalnire. Consiliul Concurentei a probat ca intalnirea din luna februarie 2006 de la sediul Asociatiei Maramures a avut un caracter anticoncurential si ca, la aceasta intalnire, societatea Cernestean &Co SRL a fost prezenta, conform listei de prezenta atasata procesului verbal de sedinta. In acest fel, societatea in

32

cauza este responsabila de incalcarea Legii concurentei alaturi de ceilalti concurenti ai sai, participanti la aceeasi intalnire. Sustinerile MPG SRL referitoare la respectarea art. 36 alin.(2) si a art. 37-38 din lege

173. Partea a sustinut ca analiza Consiliului Concurentei a fost intocmita cu nerespectarea art. 36 alin.(2) si a art. 37-38 din lege referitoare la autorizarea prealabila a inspectiilor si ca, in cauza, nu a fost efectuata inventarierea documentelor ridicate de la sediul asociatiei si din alte spatii. De asemenea, societatea sustine ca nu se consemneaza in cadrul procesului verbal incheiat la sediul societatilor care au fost indiciile avute in vedere de Consiliul Concurentei. Societatea considera ca in situatia in care s-ar fi descoperit documente concrete in cadrul inspectiilor acestea ar fi trebuit sa fie mentionate in cadrul procesului verbal. Mai mult, partea sustine ca, potrivit ordinului de inspectie, Consiliul Concurentei trebuia sa realizeze inspectia si in alte sedii si, ca atare, ar fi trebuit ca prevederile art 36-37 din lege sa fie indeplinite inainte de deschiderea investigatiei. Pozitia Consiliului Concurentei

174. Documentele ridicate de la sediul Asociatiei Maramures au fost inventariate si consemnate in procesul verbal nr. 11/28.06.2007, intocmit la sediul asociatiei si atasat de MPG la observatii. Referitor la comunicarea indiciilor avute in vedere de Consiliul Concurentei, trebuie mentionat ca autoritatea de concurenta nu are obligatia de a aduce la cunostinta agentilor economici inspectati toate datele de care dispune cu privire la potentiala atitudine anticoncurentiala a acestora pentru ca, in felul acesta, ar fi afectata eficienta demersului constand in descoperirea, probarea si sanctionarea posibilelor incalcari ale legii. Ordinul de inspectie prevedea posibilitatea ca inspectia sa se faca in sediul agentului economic si in orice alte sedii pe care agentul economic le detine in mod legal, in care acesta isi desfasoara activitatea economica. Art. 37-38 din lege se refera la alte spatii decat cele mentionate la art. 36 din lege, respectiv acelea apartinand administratorilor agentului economic inspectat, cum ar fi domiciliul, terenuri sau mijloace de transport. De vreme ce inspectiile s-au derulat in spatiile detinute de agentul economic, nu era necesara autorizarea judiciara, ci doar ordinele emise de presedintele Consiliului Concurentei. Aceste ordine arata fapta prezumata pentru care a fost declansata investigatia, temeiul legal al emiterii lor si abilitarea inspectorilor de concurenta de a efectua controlul. Ordinele au fost inmanate reprezentantului agentului economic, iar acesta a semnat de luare la cunostinta.

Sustinerile MPG SRL referitoare la nerespectarea art.43 din lege 175. Partea a sustinut ca in conformitate cu art. 43 din lege procedura de investigatie necesita audierea agentilor economici, iar in cauza doar anumiti agenti economici au fost audiati. Pozitia Consiliului Concurentei 176. Prevederile art. 43 din lege coroborate cu prevederile art. 42 prevad ca, la finalizarea unei investigatii, are loc audierea agentilor economici implicati, cu exceptia cazului in care investigatia se inchide din lipsa de probe care sa arate incalcarea legii. Audierea este dispusa/admisa de presedintele Consiliului Concurentei. Pe parcursul derularii procedurii de investigatie nu sunt audiati agentii economici. Cu toatea acestea, in timpul inspectiei

33

inopinate dispuse la sediul unei societati comerciale, Consiliul Concurentei are posibilitatea de a lua declaratii agentilor economici sau asociatiilor de agenti economici in cauza, in conformitate cu art. 36 din lege. Mai mult, in conformitate cu prevederile art. 43 alin. (3) din lege, neprezentarea sau renuntarea la audierea Consiliului Concurentei, precum si refuzul oricarei depozitii sau declaratii nu constituie impedimente pentru continuarea procedurii de investigatie a cazului. Sustinerile MPG SRL referitoare la aplicabilitatea art.5 alin.(2) din lege

177. Partea a sustinut ca sunt incidente prevederile art. 5 alin.(2) lit. a) si d) din lege, astfel ca subscrisa se afla in situatia exceptata de art. 5 si, ca atare, este necesara o completare a probatoriilor cu o expertiza care sa stabileasca existenta conditiilor economice avute in vedere de art. 5 alin.(2) literele a) si d) din lege. Pozitia Consiliului Concurentei 178. Pot fi exceptate de la interdictia prevazuta de art.5 alin.(1) din lege intelegerile, deciziile asociatiilor de agenti economici sau practicile concertate care indeplinesc cumulativ conditiile prevazute de art.5 alin. (2) din lege, conditii care conduc la concluzia ca efectele pozitive ale unor asemenea intelegeri prevaleaza asupra celor negative rezultate din restrangerea concurentei. Fara o solicitare prealabila din partea partilor implicate pentru obtinerea unei dispense de la prevederile legii, Consiliul Concurentei nu are obligatia de a analiza indeplinirea conditiilor prevazute de lege. Chiar si in situatia unei notificari pentru obtinerea exceptarii de la interdictia art.5 alin.(1) din lege, intelegerea in cauza nu ar fi beneficiat de dispensa de la prevederile legii. Conditiile prevazute la art 5 alin.(2) din lege trebuie sa fie indeplinite cumulativ, astfel ca, daca cel putin una dintre conditii nu este indeplinita, exceptarea nu se aplica. Conform art.5 alin.(2) lit.b), beneficiarilor sau consumatorilor trebuie sa li se asigure un avantaj corespunzator celui obtinut de partile la intelegerea in cauza. Prin fixarea in comun a pretului de vanzare a painii la un nivel minim consumatorii nu ar fi avut decat de pierdut prin obligatia de a plati un pret mai mare decat cel ce ar fi trebuit sa rezulte din libera concurenta dintre societati. Mai mult decat atat, la nivel comunitar s-a statuat ca intelegerile de fixare a pretului intra in categoria incalcarilor manifeste ale art.81 par.(1) din Tratat (corespondentul art. 5 alin. (1) din lege) pentru care este intotdeauna imposibil sa se acorde o exceptare in baza art. 81 par.(3) datorita lipsei totale a beneficiilor pentru consumatori. Sustinerile MPG SRL referitoare la piata relevanta si la justificarea cresterii pretului la paine 179. Partea sustine ca, in cauza, Consiliul Concurentei face o analiza superficiala a pietei relevante. Anterior perioadei verificate, in Romania au avut loc scumpiri obiective legate de costurile materiilor prime. Partea a sustinut ca preturile erau stabilite in functie de cerere si oferta, in acest caz la 1,9 lei pentru un kg de paine. Pozitia Consiliului Concurentei 180. Din jurisprudenta comunitara reiese faptul ca, pentru aplicarea art.81 par.(1) din Tratatul CE (similar art. 5(1) din lege), motivatia care sta la baza definirii pietei relevante este de a determina daca intelegerea, decizia unei asociatii de agenti economici sau

34

practica concertata in cauza sunt susceptibile a avea ca obiect sau ca efect restrictionarea, distorsionarea sau limitarea concurentei pe piata comuna90. In Instructiunile cu privire la definirea pietei relevante, in scopul stabilirii partii substantiale de piata emise de Consiliul Concurentei91 se precizeaza ca, in cazurile de practici anticoncurentiale si de abuz de pozitie dominanta, definirea pietei relevante se face pentru a determina care produse sunt afectate si care agenti economici concurenti pot fi afectati. Ca atare, definitia pietei in cazurile ce implica intelegeri anticoncurentiale se focalizeaza pe intelegerea in cauza. Mai mult, Consiliul Concurentei nu este obligat sa verifice si sa constate motivele care au stat la baza incheierii unei intelegeri anticoncurentiale, ci sa constate daca intelegerea a avut loc si daca aceasta a avut ca obiect sau ca efect restrangerea concurentei pe piata in cauza, ceea ce s-a si demonstrat in analiza Consiliului Concurentei. In analiza sa, Consiliul Concurentei nu retine faptul ca intelegerea a fost pusa in practica, desi au fost constatate anumite elemente care pot avea legatura cu intelegerea in speta. Mai mult, autoarea observatiilor a majorat pretul celui mai vandut sortiment de paine alba in luna mai, la doar doua luni de la intelegere si la nivelul de pret stabilit, respectiv 1,9 lei/kg.

Sustinerile MPG SRL referitoare la incidenta art.5 alin.(1) din lege 181. Partea sustine ca la intalnirea din luna februarie 2006 nu s-au discutat probleme care s-ar fi putut incadra in prevederile art.5 alin.(1) din lege. Partea sustine ca aceasta nu a participat la sedinta si a comunicat acest lucru Consiliului Concurentei. De asemenea, societatea afirma ca procesul verbal de sedinta nu a fost semnat de reprezentantul legal al acesteia si a fost redactat ulterior, ceea ce explica si inexactitatile inscrise in acesta. Societatea sutine ca aceasta a luat cunostinta mult mai tarziu de discutiile purtate. Pozitia Consiliului Concurentei 182. La intalnirea din luna februarie 2006 agentii economici implicati au stabilit limita minima a pretului de vanzare pe piata painii din judetul Maramures, fapta considerata deosebit de grava in dreptul concurentei. Discutiile referitoare la pret au fost consemnate in procesul verbal al intalnirii. Conform procesului verbal de sedinta, reprezentantul MPG SRL a fost prezent la sedinta si, mai mult, a avut interventii in cadrul acesteia. In cadrul discutiilor pe marginea pretului de vanzare a painii, administratorul societatii comerciale MPG SRL, care detinea si calitatea de vicepresedinte al Asociatiei Maramures, a subliniat faptul ca „inca din toamna anului 2005”, membrii Asociatiei „au cazut de acord cu utilizarea unui pret de desfacere a painii albe de 18.000 lei/kg si, acum, gradual, ar trebui acceptat un pret de 19.000 lei/kg + TVA”. 183. Cu referire la faptul ca subscrisa a luat cunostinta de discutiile purtate in cadrul intalnirii ulterior acesteia, reprezentantul MPG trebuia sa se delimiteze public in situatia in care, la primirea procesului verbal a constatat ca acesta contine inexactitati. In acest mod,

90

Vezi cazul T 62/98 Volkswagen, par 230-231; cazul T 29/92 [1995] Vereniging van Samenwerkende, par. 74 si urmatoarele. 91

Publicate in M.Of. nr.288 din 01.04.2004.

35

societatea a lasat sa se inteleaga ca a fost de acord cu ce s-a discutat la sedinta si ca atare participarea acesteia in cartel poate fi constatata92. Sustinerile MPG SRL referitoare la lipsa intentiei de a incalca legea 184. Partea a sustinut ca agentii economici nu au incalcat prevederile legale cu intentie. Toate dovezile depuse de agentii economici probeaza faptul ca preturile au crescut la nivel national, iar judetul Maramures a fost in aceeasi situatie. Aceasta crestere de preturi, sustine societatea, nu s-a realizat in mod concertat. Chiar si in situatia unei concertari, cresterea preturilor nu ar fi fost in masura sa elimine concurenta avand in vedere ponderea redusa a agentilor economici. Mai mult, partea sustine ca doar impunerea unui pret de dumping ar fi dus la eliminarea concurentei. Pozitia Consiliului Concurentei 185. Legislatia concurentei sanctioneaza faptele anticoncurentiale, indiferent daca acestea sunt savarsite cu intentie sau din culpa. Conform jurisprudentei comunitare in materie, Consiliul Concurentei nu trebuie sa demonstreze intentia partilor de a realiza o intelegere sau o incalcare a legii, ci faptul ca societatile nu aveau cum sa nu stie ca elimina concurenta dintre ei prin fixarea preturilor la un nivel mai mare, in mod concertat93. Procesul verbal de sedinta din februarie 2006 arata ca intentia firmelor a fost de a creste pretul in mod concertat. Din analiza proceselor verbale ale asociatiei, se poate constata ca partile implicate erau constiente de faptul ca urmarea fixarii in comun a unui pret de vanzare poate fi realizarea unor beneficii pentru acestea in defavoarea consumatorilor. In particular, in cadrul sedintei Adunarii Generale din ianuarie 2006, a fost subliniata existenta unor firme, majoritatea din afara Asociatiei Maramures, care practicau alte preturi decat cele dezbatute in adunarile anterioare ale Asociatiei, chiar mai mici, dar nerespectand alte conditii legale. Membrii asociati au considerat atunci ca, in situatia in care vor conveni asupra unui pret mai mare, „toti acestia vor practica acest pret, desi conditiile de productie si desfacere nu si le-au schimbat, realizand un beneficiu necuvenit”. IX. Concluzii 186. Faptele descrise la punctul IV din prezenta Decizie demonstreaza ca, in anul 2006, agentii economici activi pe piata painii din judetul Maramures au stabilit in comun fixarea unui nivel minim al pretului de vanzare a painii albe cu scopul vadit de a creste nivelul preturilor pe piata in cauza. 187. Stabilirea pretului minim pentru painea alba a avut loc in timpul sedintelor Asociatiei Maramures din care cele 17 societati comerciale incriminate fac parte. Chiar daca nu au fost prezenti decat jumatate dintre membrii Asociatiei la sedinta in care s-a stabilit nivelul minim al pretului, firmele prezente reprezentau o parte importanta a ofertei de paine din judet, si mai mult, acestea au hotarat ca cele stabilite sa fie transmise si celorlalti membri absenti.

92

Cazul T-7/89 Hercules Chemicals v Comisie [1991] ECR II-1711, par. 232; T-12/89 Solvay v Comisie [1992] ECR II-907, par. 98; T-141/89 Tréfileurope v Comisie [1995] ECR II-791, par. 85 and 86; cazul Cement, par. 1353. 93

Cazurile conexate 96/82 to 102/82, 104/82, 105/82, 108/82 and 110/82 IAZ si altii vs Comisie [1983] ECR 3369, T-141/89 Tréfileurope v Comisie [1995] ECR II-791, T-310/94 Gruber + Weber v Comise [1998] ECR II-1043.

36

188. Aceasta actiune reprezinta o intelegere anticoncurentiala intre agenti economici in sensul art 5 alin. (1) din lege, care a avut ca obiect restrangerea concurentei pe piata in cauza, avand in vedere ca in timpul sedintelor Asociatiei Maramures, agentii economici implicati si-au exprimat dorinta comuna de a actiona pe piata in acelasi fel, respectiv de a stabili si a practica anumite preturi de vanzare, pentru produsele fabricate de acestia, peste un anumit prag minim. 189. Elementele descrise la punctul IV din prezenta Decizie indica faptul ca intalnirea din februarie 2006 din cadrul Asociatiei Maramures, in care a fost stabilita in unanimitate cresterea preturilor peste pragul de 19.000 lei pentru un kg de paine alba, nu a fost singura intalnire de acest gen. Din minutele sedintelor Asociatiei Maramures se poate constata ca au existat si alte intalniri ale membrilor in care au fost dezbatute subiecte sensibile legate de activitatea comerciala a acestora, discutiile privind stabilirea unui pret existand inca din toamna anului 2005. 190. Toate celelalte intalniri, in cadrul carora producatorii analizau preturile de vanzare si costurile de productie ale fiecarei firme asociate, prin prezentarea acestora in cadrul Adunarilor Generale, evaluau scaderea productiei de paine a membrilor asociati si constatau „concurenta neloiala” din partea unor firme din afara Asociatiei, nu reprezinta altceva decat practici care au facilitat coordonarea comportamentului comercial al partilor implicate si care au condus catre intelegerea anticoncurentiala din februarie 2006. 191. Mai mult decat atat, in luna aprilie 2007, avand in vedere existenta unor firme din afara Asociatiei Maramures, care practicau preturi mult mai mici decat cele stabilite in cadrul Asociatiei, membrii asociati au hotarat calcularea unui „pret de dumping”, care ar fi reprezentat un pret inferior valorii normale a unui produs. In acest sens, cele 3 variante ale „pretului de dumping” prezentate de catre presedintele Asociatiei Maramures in cadrul intalnirii respective, nu reprezentau altceva decat niveluri minime ale pretului de vanzare a painii albe. 192. Prin planuirea si hotararea unei actiuni comune in ceea ce priveste preturile de vanzare, respectiv cresterea preturilor practicate peste un nivel minim, agentii economici implicati au dorit eliminarea riscurilor concurentiale care ar fi existat ca urmare a oricarei incercari unilaterale de a creste pretul, respectiv riscul de a pierde anumiti clienti si, in acest fel, riscul unor vanzari si profituri mai reduse. 193. Prin stabilirea in comun a pragului minim de pret, preturile ar fi crescut in avantajul producatorilor peste nivelul care ar fi fost in mod normal determinat de conditiile unei libere concurente. Acest fapt este confirmat de cele expuse la intalnirea precedenta celei din februarie 2006, cand o parte dintre asociati a considerat ca, in situatia in care vor conveni asupra unui pret mai mare, „toti acestia vor practica acest pret, desi conditiile de productie si desfacere nu si le-au schimbat, realizand un beneficiu necuvenit”. 194. Fiind o intelegere de fixare a unui nivel minim al pretului de vanzare, intelegerea dintre cele 17 societati comerciale membre ale Asociatiei Maramures reprezinta o intelegere anticoncurentiala prin obiect si intra automat sub incidenta art.5 alin.(1) lit.a) din lege. Obiectul anticoncurential al intelegerii este cu atat mai grav cu cat, asa cum se poate observa din textul anumitor minute de sedinta, cel putin firmele aflate la conducerea Asociatiei Maramures cunosteau prevederile legale din domeniul concurentei, odata ce, nu de putine ori se preciza in cadrul intalnirilor ca „prezenta asociatilor nu a avut drept scop stabilirea pretului painii ci o consultare” sau ca „discutiile privind pretul, majorarea acestuia, nu vizeaza legea concurentei”.

37

195. Asemenea comportamente au avut ca obiect cresterea preturilor in cazul unui produs esential in alimentatie cum este painea prin impiedicarea cursului normal concurential al pietei si prin incercarea de prejudiciere a consumatorilor finali. 196. Prevederile art.8 alin. (1) din lege nu sunt aplicabile in speta, fiind in prezenta unei intelegeri ce are ca obiect fixarea preturilor la un nivel minim. 197. Desi Consiliul Concurentei nu este obligat sa analizeze efectele pe piata ale unei asemenea intelegeri anticoncurentiale, anumite elemente descrise in continuare au fost identificate in cadrul investigatiei ca avand loc in perioada imediat urmatoare intelegerii din cadrul Adunarii Generale a Asociatiei Maramures din februarie 2006. 198. In acest sens, din analiza preturilor practicate de membrii Asociatiei Maramures pentru cel mai vandut sortiment de paine alba s-a putut constata ca o mare parte dintre societatile membre ale Asociatiei Maramures a practicat majorari ale pretului painii albe in perioada ulterioara intalnirii. 199. De asemenea, intelegerea anticoncurentiala intervenita intre societatile din Maramures a fost adusa si la cunostinta unor agenti economici din judetul Vrancea. La cateva saptamani dupa analiza situatiei intervenite in Maramures, producatorii de paine din judetul Vrancea au majorat, aproape simultan, si au practicat acelasi pret de vanzare pentru painea alba. 200. Obiectul anticoncurential al intelegerii de fixare a unui pret minim de vanzare nu poate fi afectat de faptul ca aceasta s-a dovedit a fi dificil de pus in practica sau ca unele dintre societati nu au respectat ceea ce au stabilit. Nerespectarea in totalitate a preturilor convenite nu schimba faptul ca societatile implicate au participat la intelegerea anticoncurentiala si nu reprezinta decat un element de circumstantiere a faptei. 201. Punerea in practica a acestei intelegeri anticoncurentiale nu conditioneaza constatarea caracterului ilegal al faptei si deci, interzicerea si sanctionarea ei. 202. In concluzie, avand in vedere toate aceste considerente, intelegerea dintre cele 17 societati membre ale Asociatiei Maramures, prezente la intalnirea din februarie 2006, prin care s-a stabilit un nivel minim al pretului de vanzare a painii albe, cade in mod automat sub incidenta interdictiei prevazute de art.5 alin.(1) lit.a) din lege. X. Individualizarea sanctiunilor 203. Conform dispozitiilor art. 51 alin. (1) lit.a) din lege, incalcarea art.5 alin. (1) din lege se sanctioneaza cu amenda in suma de pana la 10% din cifra de afaceri totala realizata de contravenient in anul anterior sanctionarii. 204. Ca principiu, aplicarea sanctiunilor cu amenda se realizeaza proportional cu gravitatea faptelor anticoncurentiale comise si cu perioada de incalcare a legii, precum si in raport de consecintele incalcarii asupra concurentei. Amenda se individualizeaza atat din punct de vedere obiectiv (gravitatea faptei), cat si din punct de vedere al subiectului/autorului faptei.

38

205. Nivelul de baza al amenzilor ce vor fi aplicate societatilor comerciale implicate se va determina in functie de gravitatea si durata faptelor si a consecintelor sale asupra concurentei, criterii prevazute la art. 52 din lege. 206. Consiliul Concurentei aplica prevederile Instructiunilor privind individualizarea sanctiunilor pentru contraventiile prevazute la art. 56

94 din Legea concurentei nr. 21/1996.

207. Prin urmare, individualizarea sanctiunilor se va realiza potrivit dispozitiilor art. 51 si 52 din lege si ale Instructiunilor emise de catre Consiliul Concurentei. Gravitatea faptei 208. Avand in vedere ca intelegerea este una pe orizontala, de tip cartel, care are ca obiect fixarea unui nivel minim al pretului de vanzare, fapta respectiva se incadreaza in categoria faptelor de gravitate mare. 209. Gravitatea incalcarii legii deriva si din natura particulara a produsului, care a facut obiectul intelegerii – painea. Aceasta reprezinta un produs de prima necesitate, fiind achizitionat de mai multe ori pe saptamana si care ocupa o pondere insemnata in cosul de consum al romanilor. Durata faptei 210. Referitor la durata faptei practica descrisa se inscrie in categoria incalcarilor de scurta durata (mai mica de un an). Consecintele asupra concurentei 211. Stabilirea pretului minim pentru painea alba a fost realizata la initiativa a 17 societati comerciale, membre ale Asociatiei din judet. Membrii Asociatiei reprezentau o parte importanta a ofertei de paine din judet, asa cum insesi partile implicate au estimat in cadrul intalnirii anticoncurentiale. 212. Efectele concrete ale intelegerii pe piata in cauza nu au fost cele scontate, in sensul ca nu s-a constatat o aliniere a preturilor practicate de parti in concordanta cu hotararea luata. Circumstanta atenuanta 213. In cazul tuturor societatilor comerciale implicate, s-au retinut drept circumstante atenuante colaborarea acestora cu Consiliul Concurentei pe parcursul investigatiei dar si faptul ca acordul nu a fost transpus in practica.

94

Prin republicare Legii, art. 56 a devenit art. 51.

39

In temeiul prevederilor art.20 alin.(1) si alin.(4) lit. a), ale art.45 lit.a) si ale art.55 alin.(4) ale Legii concurentei nr.21/1996, republicata,

PLENUL CONSILIULUI CONCURENTEI

DECIDE Art. 1. Se constata incalcarea dispozitiilor art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea concurentei nr.

21/1996, republicata, prin incheierea unei intelegeri anticoncurentiale avand ca obiect fixarea unui nivel minim al pretului de vanzare a painii albe pe piata painii din judetul Maramures, de catre:

1. SC Andana Pan SRL 2. SC Rosario SRL 3. SC M.P.G.- Com SRL 4. SC Staims SRL 5. SC Maya Pan SRL 6. SC Koroli A.B.C. SRL 7. SC Panalma SRL 8. SC Baguette Prod Impex SRL 9. SC Brutaria Alpacam SRL 10. SC Sarpanif Prod SRL 11. SC Artar Prod Com SRL 12. SC Apiapan SRL 13. SC Seb- Impex SRL 14. SC Nivandrei SRL 15. SC Nicotra SRL 16. SC Cernestean &Co SRL 17. SC Complex Hudelot SRL

Art. 2. In temeiul art. 51 din Legea concurentei nr. 21/1996, republicata, se sanctioneaza societatile comerciale enumerate la art.1, pentru incalcarea art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea concurentei nr. 21/1996, republicata, prin incheierea unei intelegeri anticoncurentiale avand ca obiect fixarea unui nivel minim al pretului de vanzare a painii albe pe piata painii din judetul Maramures, dupa cum urmeaza:

1. SC Andana Pan SRL (CUI: 2204350) cu amenda in valoare de 126.225 lei. 2. SC Rosario SRL (CUI:11211062) cu amenda in valoare de 94.814 lei. 3. SC M.P.G. -Com SRL (CUI:2204562) cu amenda in valoare de 70.921 lei. 4. SC Staims COM SRL (CUI: 7064893) cu amenda in valoare de 58.847 lei. 5. SC Maya Pan SRL (CUI:3362625) cu amenda in valoare de 55.096 lei. 6. SC Koroli A.B.C. SRL (CUI:3459505) cu amenda in valoare de 50.883 lei. 7. SC Panalma SRL (CUI:13540932) cu amenda in valoare de 33.431 lei. 8. SC Baguette Prod Impex SRL (CUI: 6919837) cu amenda in valoare de 26.146 lei. 9. SC Brutaria Alpacam SRL (CUI: 5657290) cu amenda in valoare de 21.868 lei. 10. SC Sarpanif Prod SRL (CUI: 6226318) cu amenda in valoare de 21.331 lei. 11. SC Artar Prod Com SRL (CUI: 7065724) cu amenda in valoare de 18.175 lei. 12. SC Apiapan SRL (CUI: 6501140) cu amenda in valoare de 17.063 lei. 13. SC Seb - Impex SRL (CUI: 9028137) cu amenda in valoare de 10.920 lei.

40

14. SC Nivandrei SRL (CUI: 12067217) cu amenda in valoare de 9.978 lei. 15. SC Nicotra SRL (CUI: 6983309) cu amenda in valoare de 8.010 lei. 16. SC Cernestean &Co SRL (CUI: 4685489) cu amenda in valoare de 267 lei. 17. SC Complex Hudelot SRL (CUI: 6792015) cu amenda in valoare de 111 lei. Art. 3. Sumele prevazute la art. 2 se vor achita in termen de maxim 30 de zile de la

comunicarea Deciziei Consiliului Concurentei, prin ordin de plata tip trezorerie, cu mentiunea: “amenzi aplicate de catre Consiliul Concurentei conform Legii concurentei nr. 21/1996, republicata”. O copie a ordinului de plata va fi transmisa neintarziat Consiliului Concurentei. Art. 4. Potrivit prevederilor art. 47 alin.(4) din Legea concurentei nr.21/1996, republicata,

Decizia Consiliului Concurentei poate fi atacata la Curtea de Apel Bucuresti, Sectia Contencios Administrativ si Fiscal, in termen de 30 de zile de la comunicare. Art. 5. In conformitate cu art. 57 din Legea concurentei nr. 21/1996, republicata, prezenta Decizie va fi publicata pe pagina de Internet a Consiliului Concurentei. Art. 6. Secretariatul General si Directia Bunuri de Consum din cadrul Consiliului Concurentei vor urmari aducerea la indeplinire a prezentei decizii. Art.7. Prezenta decizie va fi comunicata de catre Secretariatul General din cadrul Consiliului

Concurentei la:

SC Andana Pan SRL Baia Mare, str. Dimitrie Cantemir, nr.6 ap.110, judetul Maramures, cod postal 4800 SC Rosario SRL Baia Mare, Eminescu nr.65 A, judetul Maramures SC M.P.G.- Com SRL

Baia Mare, Bd. Bucuresti, nr.41, judetul Maramures SC Staims SRL Baia Mare, Granicerilor nr.97.A, judetul Maramures SC Maya Pan SRL Baia Mare, str. Dr. Victor Babes nr.31A, judetul Maramures SC Koroli A.B.C. SRL Localitatea Craciunesti, nr.95, judetul Maramures SC Panalma SRL Baia Mare, Vasile Lucaciu nr.99, judetul Maramures SC Baguette Prod Impex SRL Baia Mare, Victoriei, nr.156 D, judetul Maramures SC Brutaria Alpacam SRL Somcuta Mare, str. Targului nr.4, cod postal 4866, judetul Maramures SC Sarpanif Prod SRL Sarasau, str. Principala nr.1, cod postal 4944, judetul Maramures SC Artar Prod Com SRL Baia Mare, Bd.Republicii nr.48, ap.43, judetul Maramures SC Apiapan SRL Baia Mare, Aleea Neptun nr.4, judetul Maramures SC Seb- Impex SRL Baia Mare, Matei Basarab nr.2, ap.21, judetul Maramures SC Nivandrei SRL Copalnic, Manastur, nr.122, cod postal 4840, judetul Maramures

41

SC Nicotra SRL Baia Mare, Unirii nr.12A ap.32, judetul Maramures SC Cernestean &Co SRL Baia Sprie, Mesteacanului nr.49, cod postal 4847, judetul Maramures SC Complex Hudelot SRL Baia Mare, Bd. Traian nr.27, ap.29, judetul Maramures Bogdan M. Chiritoiu Presedinte Nota: in cuprinsul deciziei paragrafele marcate cu [...] reprezinta informatii confidentiale

Date post:	02-Sep-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	10 times
Download:	0 times

DECIZIA nr. 61 din 7.12.2009 referitoare la incalcarea art ... · paine alba, nu a fost singura...

Documents