---

Perioada 2001-2008 aadus progrese reale înrevenirea statelor din es -tul Europei în econo miaeuropean@. A fost unpro ces unic, un procescare s-a autopoten]atprin multiple mecanisme,odat@ cu apari]ia meca nismelor de pia]@. A fostperioada de negociere }ide aderare a acestor

state la Uniunea Euro pean@, ceea ce a impus,de fapt, o tripl@ convergen]@. Am avut ocre}tere a economiilor în termeni ne]i, chiardac@ nu au lipsit nici dezam@girile }i nicifrustr@rile, cauzate de faptul c@ cifrele acestea nuse traduc prea u}or în nivel de trai sau o cali-tate mai bun@ a vie]ii.

S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC

„Publicul este guvernat la felcum gânde}te. Dreptul s@ueste de a spune pove}ti, iarcel al mini}trilor este acelade a le face”

c my b

c my b

continuare ^n pagina 7

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

Acordul cu Fondul Monetar Interna]ional î}i arat@ col]ii, chiar de laparafarea lui oficial@. A trecut un trimestru din 2009 }i guvernulBoc, cu cifrele dezastrului în fa]@, emite pe band@ rulant@ ordo-nan]e ale c@ror ecouri trebuie obligatoriu s@ mângâie pl@cut auzulcelor din Bruxelles }i New-York. {i ce le poate fi mai pe plac cre -ditorilor no}tri decât }tirea c@ s-a mai f@cut o rectificare de bugetîn urma c@reia fondurile destinate tuturor ministerelor s-au dimi -nuat drastic }i, pe deasupra, au mai disp@rut ni}te sporuri bugetare.Cu ochii pe ]inta strategic@ b@tut@ în cuie de FMI – deficit buge-tar de 4,6 la sut@ din PIB – mini}trii cabinetului de criz@ dau dincol] în col] }i constat@, la bilan]ul primului p@trar, c@ nu au deales: dac@ veniturile sunt pe minus, trebuie s@ scad@ }i cheltuielile.

Calcule bugetare dictatede „profesorul” FMI

PUNCTUL PE EUROPA

Dan SUCIU

Emil DAVID „O criz@ a economiei de specula]ie” - iat@ un leitmotiv, prac-tic, al tuturor celor ce analizeaz@ procesul dezvolt@rii ca atare. Seafirm@, adeseori, c@ „din pia]a <<suprimelor>>, numele acelor cred-ite ipotecare de risc înalt, a pornit totul”. Adev@rat. Deoarecebancherii au acordat credite imobiliare multor menaje cu veniturifoarte modeste, greu solvabile, }i calculând capacitatea acestora dea împrumuta exclusiv din perspectiva valorii caselor cump@rate.Aici era „acoperirea”. Atât timp cât pre]urile imobiliare au urcat,acest sistem a func]ionat. Îns@, atunci când sistemul imobiliarrespectiv a început, în Statele Unite,de prin 2007, s@ se replieze,efectul pervers al acestei mecanici s-a ivit ca atare }i a început s@produc@ blocaje în lan]. Menajele nu au mai fost capabile s@ ram-burseze împrumuturile lor, iar institu]iile de credit care le acordas-er@ aceste împrumuturi s-au pr@bu}it.

nr. 211 anul 5 vineri, 17 aprilie 2009 1 RON

Va continua cre}tereaeconomic@ în Est,dup@ criz@? (II)

Dan POPESCU

Criza economico - financiar@ mondial@- marginalii }i semnifica]ii -

Revista “Euroeconomia XXI” ureaz@ tuturorcititorilor }i colaboratorilor ei, “Pa}ti fericit !”

continuare ^n pag. 4

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANUArt@ }i economie (V)

Modelarea activit@]iimanageriale, o provocare

}i o necesitate obiectiv@ ^n spa]iul

economic interconectat

pag. 8 conf.univ. dr. R@zvan Sorin {ERBU

conf. univ dr. Liviu MIH~ESCUImplica]ii ale rela]iei Biseric@ -

Economie - Stat (III)Pr. Ic. Stavr. Ioan RADU - Consilier Economic Hu}i, jud. Vasluidrd. ^n “economie” ULBS

continuare ^n pag. 7

Chamfort

Criza sistemului public

Dac@ ar fi s@ folosim o clasifi-care sistemic@ dup@ criteriulformei de proprietate, amob]ine un sistem privat, un sis-tem public }i, desigur, un sis-tem mixt. Despre acesta dinurm@, e de men]ionat faptul c@poate fi tratat mai degrab@ cafiind mai apropiat de sistemulpublic dec$t de cel privat, exis-ten]a ^n mix a unei contribu]iipublice f@c$nd aplicabile majo -ritatea regulilor referitoare lasistemul public.

Sistemul public ar con]ine astfel bunurile de natur@ pu -blic@, gestionate sau aflate ^n proprietatea unei autorit@]ipublice de nivel na]ional sau local. Includem aicinivelurile ierarhice care pornesc de la Stat }i con]in, ^nsistem piramidal, ministerele, agen]iile na]ionale, consili-ile jude]ene, prefecturile, prim@riile, agen]iile regionale,institu]iile deconcentrate etc. Mai includem, desigur, com-paniile economice na]ionale sau locale, regiile autonomesau oricare alte forme de exploata]ie economic@ aflate ^nproprietatea public@ sau ^n administrare public@.

prof. univ. dr. Eugen IORD~NESCU

continuare ^n pagina 2

Vedere din New York

pag. 6

pag. 5

pag. 3

Beneficii, limit@ri }i strategii în licita]iile on-line

Urm@torul num@rva ap@rea vineri 1 mai 2009

SISTEME PUBLICE VINERI 17 APRILIE 20092

urmare din pag.1 Evaluarea acestui sistem nu a

avut loc niciodat@ ^n Rom$nia ^nultimii 20 de ani, }i cu at$t maipu]in ^n cei 50 de ani de socia -lism/comunism. %n acea epoc@ }tiamdespre Stat }i tot ce deriv@ din pu -terea statal@ c@ avea drept ultimscop ap@rarea valorilor socialismului,ap@rare care am constatat pe pieleanoastr@ c@ s-a concentrat maidegrab@ pe conservarea unui sistemde privilegii }i abuzuri, dec$t peap@rarea unor valori, fie ele chiarsocialiste }i comuniste.Acum, ne lipse}te p$n@ }i acea defi-ni]ie axiologic@ folosit@ de comuni}ti,ceea ce face ca prima ^ntrebaredespre sistemul public s@ vizezemotivele pentru care acesta exist@.Cu ce scop, pentru care finalitateconstituim }i ^ntre]inem un sistempublic ^n Rom$nia? F@r@ acestdemers de clarificare, analiza mergegreu mai departe, pentru c@ f@r@scop, f@r@ obiective, e mai degrab@imposibil s@ stabilim dac@ sistemuleste corect sau incorect construit }iadministrat.Desigur, truismul sistemul publicserve}te satisfacerii interesului pub-lic ^l }tim cu to]ii, dar nu pare s@ne lumineze, ci mai degrab@ s@ ne^ncurce. {tim, de exemplu, din istoria eco-nomic@, c@ francezii au inventat ceeace numim regiile publice, rolul lorini]ial fiind de a crea un corp eco-nomic care s@ presteze activit@]iutile, d$nd de lucru pentru c@t maimul]i oameni. Mai mult, acesteaurmau s@ produc@ }i s@ v$nd@bunuri }i servicii economice multmai accesibile pentru cet@]eni, rolullor fiind acela de a lucra f@r@ prof-it. %n acest fel, mul]i cet@]eni aveauacces la locuri de munc@ }i mul]ticet@]eni aveau acces la bunuri }iservicii de strict@ necesitate la punpre] mai mic.Din aceeasi surs@, }tim despremonopolurile na]ionale, gestionatede c@tre companii de stat cu diferiteforme juridice }i de administrare. Ar@mas }i se folose}te }i acum, ^nunele sate rom$ne}ti, substantivulcomun mat, cu sensul de c$rcium@,cr$}m@. Acesta provine, de fapt dela acronimul MAT = monopolul

alcoolului }i tutunului. Acestmonopol, al@turi de monopolul s@riisau cel al chibriturilor, avea scopulunic de a men]ine o surs@ cert@ devenit pentru bugetul public na]ional,provenit din exploatarea economic@a unor resurse de natur@ special@(resurse naturale precum sarea saupetrolul) sau de utilizare special@(chibrituri, viciile precum tutunuletc.), fie scopul dublu de a produceresurse pentru bugetul public }i dea men]ine sub control pre]urile pen-tru anumite produse considerate demare necesitate. Controlul monopo-list al pie]ei s@rii sau al pie]ei chi -briturilor }i a petrolului lampant, ^nperioada interbelic@, de exemplu,arat@ cu claritate c@ – la fel ca ^n

cazul regiilor franceze – avem de aface cu forme de economie care nusunt str@ine de economia social@,pentru toate monopolurile de statcare vizeaz@ produse de necesitate.De asemenea, pentru toate celelaltemonopolul a servit la controlul pre-tului, dar nu ^n sensul socializ@rii lui,ci mai degrab@ ^n sensul redis-tribu]iei, evident fiind faptul c@ MAT-urile str$ngeau ^n visteria public@ nunumai pre]ul produselor, ci }iechivalentul a ceea ce numim ast@zitax@ pe viciu.%n timp, ponderea economic@ a unorastfel de sisteme a sc@zut drastic,cel putin din dou@ motive. Primul serefer@ la administrarea lor, fiind evi-dent c@ nici un efort f@cut ^n ]@rile

capitaliste nu a avut drept efectreducerea serioas@ sau eliminareabirocra]iei, a corup]iei, a risipei. Cuvitez@ mai mare sau mai mic@, aces-te companii f@r@ proprietar natural –Statul fiind o abstrac]ie – s-autransformat ^n surse de privilegiu }ide abuz }i au ^ncetat s@ maiserveasc@ scopului public pentrucare au fost create. %n al doilear$nd, diversificarea economic@ a dusla diversificarea sistemelor deimpozitare }i supraveghere/control aanumitor pie]e. Aplicarea sistemuluide accize, de exemplu, face f@r@ rostmen]inerea monopolului statuluiasupra v$nz@rii unor bunuri econo -mice precum combustibilii, sarea,chibriturile etc. De asemenea, f@r@

rost r@m$ne monopolul asuprav$nz@rii bunurilor de lux sau acelorbunuri din categoria alcool-tutun,devenind evident c@ sumele ^ncasatede visteriile publice sunt consistentmai mari dac@ ^n pia]a operatoriieconomici sunt privati, iar statulaplica accize sau suprataxe. Desigur,^n cazul unor state al c@ror sistemde fiscalitate este incomplet pus lapunct sau este dominat de corup]ie}i evaziune, nu numai c@ schemelemoderne de fiscalitate nufunc]ioneaz@ cum ne-am a}tepta, darnici o altfel de schema nufunc]ioneaz@ cum trebuie, iar sche -ma monopolului public cu at$t maipu]in. (va urma)

Criza sistemului publicprof. univ. dr. Eugen IORD~NESCU

3MANAGEMENT

I.Starea actual@

Trebuie s@ con}tientiz@m c@ dimensiu-nile crizei cu care ne confrunt@m înprezent sunt semnificativ mai mari, încompara]ie cu situa]ia înregistrat@ înanii ’30. Aceast@ afirma]ie poate fisus]inut@ }i prin: “catastrof@” }i “opusulvisului american” care au fost dou@ din-tre expresiile noului pre}edinte al SUA,odat@ cu publicarea primelor cifre cuprivire la Produsul Intern Brut (PIB).Nevoia urgent@ de ac]iune este ilustrat@de situa]ia critic@ în care se afl@ ceamai puternic@ economie din lume, PIB-ul SUA s-a redus în cel de-al patruleatrimestru din 2008 cu 3,8&, cea maimare sc@dere de la primul trimestru,din 1982 (-6,4&), potrivit datelor ofi-ciale. În cadrul economiei contempo-rane actuale interconectate am fostmartorii exportului problemelor econo -mice din SUA în întreaga economiemondial@.Economia global@ î}i va continua pro-cesul de încetinire în 2009. În cadruldiscursului oficial de deschidere aForumului Economic de la Davos dinaceast@ iarn@, premierul rus VladimirPutin a criticat capitalismul american:“Cu un an în urm@, delega]ii SUA, carevorbeau de la acest pupitru, accentuaustabilitatea fundamental@ a economieiamericane }i perspectivele sale solide.Ast@zi, b@ncile de investi]ii, mândriaWall Street-ului, au încetat s@ maiexiste”. Omologul sau chinez, WenJiabao, a spus c@ “un model de dez-voltare nesustenabil caracterizat de unconsumerism puternic, goana oarb@pentru profit }i e}ecul supravegheriifinanciare” au contribuit ladeclan}area crizei.În spa]iul economic european actual,care devine extrem interconectat, sis-temul de management ofer@ moduridistincte de ob]inere a performan]eicare, la modificarea dimensiunii firmei,uneori, se dovedesc a fi inadecvate.Timpul care se scurge din momentuldeclan}@rii ac]iunii, pân@ la momentul încare pot fi m@surate rezultatele, ar tre-bui s@ fie cât mai mic, în continu@sc@dere. Informa]iile necesare a se con-

stitui în suport decizional sunt cerutetot mai avid. Folosirea de c@tre mana -ger a unor m@sur@tori ale indicatorilorde tip discret se dovede}te a nu fi ceamai bun@ solu]ie. Doar disponibilitateaacestor informa]ii va permite acestoras@ ia decizii mai bune, iar prin schim-barea modului de luare a deciziilor tre-buie s@ se ob]in@ un profund efect poz-itiv pentru acele decizii care sunt încurs de ac]iune.Este evident c@ tehnologiile învechite alefirmelor din ]ar@ nu pot ]ine pas cuconcuren]a firmelor din UE. în cea maimare parte a firmelor se constat@ c@sistemul tradi]ional de m@surare a per-forman]elor nu ofer@ informa]ii despreadev@ratele surse creatoare de valoare.

II.Un viitor nu prea îndep@rtat

În anii care vor urma, economiana]ional@ va fi influen]at@ de profundemodific@ri tehnologice, care vor aveaimplica]ie direct@ }i în performan]elesistemelor de m@surare. Previziunilearat@ c@ în viitor se va constata c@:- va exista o modalitate tot mai ieftin@}i mai rapid@ de realizare a interconec-tivit@]ii, vor exista medii de stocareimense }i foarte eficiente, iar posi-bilit@]ile de comunicare vor fi l@rgite totmai mult. Se va constata o cre}tere atâtîn volumul informa]iei vehiculate, cât }iîn viteza cu care aceasta este transmis@;- programele de calculator, pentruanalizarea unui volum în permanent@cre}tere de informa]ii, vor fi permanentîmbun@t@]ite, dar nu la fel de repedeprecum tehnologia hardware. Per -forman]a sistemului de m@surare va fiastfel în cre}tere, oferind rezultate re -levante pentru un num@r tot mai marede intr@ri;- }tiin]e precum matematica, }tiin]elecalculatoarelor, microbiologia vor ficapabile s@ ofere noi tipuri de ma}ini,noi modalit@]i de realizare a calculelor,noi puncte de vedere în în]elegerea,evaluarea }i realizarea feedback-ului }iimplicit în conducerea sistemelor;- }tiin]ele materiale vor avea capacitateas@ ofere noi polimeri, noi materiale cupropriet@]i profund diferite, cu costuritot mai sc@zute (baterii, noi tipuri deceramic@, micro-circuite, plastic etc.).Senzori ori alte dispozitive de observarevor furniza tot mai multe moduri deevaluare a performan]elor. Astfel, unnum@r în cre}tere de elemente, înprezent, vor fi observabile }i m@surabile;- se va l@rgi influen]a valorilor intangi-bile la crearea de noi valori, fiind rea -lizate monopoluri virtuale prin inovareacontinu@. Se vor modifica modalit@]ilede evaluare a oportunit@]ilor }i de sta-bilire a deciziilor de investire. Informa]ia

devine din feedback, ghid în decizie }iva cre}te precum un produs.Prin cre}terea interconectivit@]ii, infor-ma]ia va c@l@tori mai repede într-o maimare complexitate }i completitudine.Feedback-ul rapid va urgenta evaluareasitua]iilor }i r@spunsul corectiv pentruorice proces, decizie sau ac]iune corec-tiv@. Feedback-ul tot mai complet vaoferi managerilor posibilitatea de a eval-ua noi dimensiuni ale situa]iilor analizateîn cele mai fine detalii. Conectivitatea totmai complex@ va oferi modalit@]i decontrol cu eficien]@ sporit@, schimbândgrani]ele tradi]ionale dintre ceea ce esteîn interiorul }i în afara firmei.În scurt timp, economia interconectat@va elimina spa]iul fizic din restric]iilesale }i va introduce timpul ca o nou@dimensiune critic@ în mediul schimb@toral afacerilor, în aceast@ economie, viteza}i completitudinea feedback-ului va aveacel mai profund efect asupram@sur@torii performan]elor.

III.Posibile tendin]e

Dezvoltarea strategiilor confirm@ avanta-jul adapt@rilor necesare pentru a realizaplanific@ri }i a îndeplini previziuni. Nu înultimul rând, informa]ia trebuie tratat@ca o resurs@ foarte rar@, accesibil@ doarcelor privilegia]i, dar, în acela}i timp, cao resurs@ ce trebuie folosit@ imediat ceeste disponibil@.Managerii firmelor care au ca unic@strategie reducerea costurilor, f@r@ ademara procese profunde de restruc-turare , risc@ s@ distrug@ tot ce au con-struit în ultimii ani. “Mesajul-cheie pen-tru companiile din România este c@ au

luat sfâr}it cre}terilor ob]inute u}or întoate domeniile. Viteza, care a fost sin-gura variabil@ dup@ care s-au ghidatmanagerii, în ultima perioad@, trebuieînlocuit@ acum de termeni ca profitabil-itate }i managementul riscului.Dup@ ani în care afacerile au crescutfoarte puternic, managerii companiilorde pe pia]a local@ se confrunt@ acumcu o nou@ realitate. Pe de o parte,accesul la bani se face mult mai greu,iar consumul care a impulsionatcre}terile din ultimii ani }i-a diminuatcre}terea.Totu}i, nu toate problemele cu care seconfrunt@ firmele de pe pia]a local@sunt efectul unui }oc extern. Pia]aoricum ar fi trebuit s@ intre într-o etap@de maturizare, dup@ o perioad@ în caremodelele de afaceri s-au construit perate minime de cre}tere foarte mari, înfiecare an.Firmele ar trebui s@ vad@ cum }i undese pozi]ioneaz@ în pia]@ în raport cucompetitorii }i cum pot cre}te even-tualele diferen]e de productivitate. Deasemenea, concentrarea spre train-ingurile de perfec]ionare a personaluluiar trebui s@ vizeze îmbun@t@]ireaabilit@]ilor de vânzare }i negociere.Unul din riscurile cele mai mari la carese pot expune managerii în astfel deperioade îl reprezint@ concedierea oame-nilor buni, care vor fi dificil de convinss@ se întoarc@ la firm@ dup@ ce lucrurilese vor lini}ti. Mul]i dintre manageripoate c@ au avut reac]ii de panic@ degenul “oprim tot”, sau au intrat într-ofaz@ de a}teptare, înghe]ând orice fel deproiect. În vreme ce se comunic@ }i înmass-media m@suri de panic@ }i se

anun]@ închiderea opera]iunilor, se faceprea pu]in pentru o restructurare pro-fund@ în activitatea firmelor.Cre}terile din ultimii ani au avut unpre]. Supraînc@lzirea pie]ei locale aînsemnat c@ fiecare procent cu care auavansat afacerile nu s-a reflectat în pro-cente de cre}tere corespunz@toare lanivelul profitului. Managerii care serezum@ doar la simple reduceri de cos-turi f@r@ a opera restructur@ri semnifica-tive în organiza]ii, risc@ s@ distrug@ totce au construit în ultimii ani. Mai multdecât atât, astfel de companii nu vor ficapabile s@ revin@ suficient de repedepe pia]a atunci când economia î}i vareveni.”Printre cele mai mari compromisuri pecare le-au f@cut managerii în ultimii anise num@r@: angajarea de oameni carenu erau preg@ti]i pentru posturilerespective, pe motiv c@ nu era nimenidisponibil, }i lipsa accentului pe produc-tivitatea angaja]ilor.Afacerile locale au ie}it dintr-o faz@ decre}tere puternic@ }i acum trebuie s@ î}iadapteze strategiile la un nou contextde pia]@. În perioada 2005 – 2008 afa -cerile au fost caracterizate de faptul c@:aproape toate investi]iile reprezentauoportunit@]i; presiunea pe dezvoltare erafoarte mare;num@rul de clien]i este indi-catorul cheie pentru succesul uneifirme; cre}terea afacerii este mai impor-tant@ decât profitabilitatea; concentrarepe pia]a local@. În perioada careurmeaz@, managerii firmelor ar trebui s@î}i gândeasc@ modul de ac]iune luândseama de urm@toarele: accesul lafinan]are este tot mai dificil; evaluarearesurselor s@ fie realizat@ cu mai mareaten]ie; orientare pe profitabilitate }ioptimizarea costurilor; contribu]iafiec@rui client este diferit@; orientare cuaccente pe oportunit@]i de ni}@; extin-derea afacerilor pe pie]ele regionale sieuropene.O perioad@ de criz@ reprezint@ }i ooportunitate de “a face cur@]enie” înfirme, de a se repozi]iona pe pia]@ }ide a se preg@ti pentru momentul încare pia]a î}i va reveni. În acest sens,impune ca managerii din pozi]iile medi-ane s@ se preg@teasc@ suplimentar s@î}i conduc@ echipele. Mul]i dintre ma -nageri abia acum realizeaz@ cât de pu]in}tiu despre clien]ii pe care i-au câ}tigatîn ultimii ani, în termeni de preferin]e,pre] sau a}tept@ri.Totu}i, apreciem c@ firmele române}tinu sunt atât de vulnerabile la }ocuriexterne, precum sunt în alte economiioccidentale, deoarece interconectivitateaeconomic@ nu a atins nivelul de com-plexitate al acestor ]@ri avansate eco-nomic, iar românii se adapteaz@ multmai u}or la schimb@ri }i abord@ri noi.

Modelarea activit@]ii manageriale - o provocare }i o necesitate obiectiv@ ^n spa]iul economic interconectat

conf. univ. dr. Liviu MIH~ESCU

Wall-Street - New York

STAREA DE CRIZ~ VINERI 17 APRILIE 20094

c my bc my b

c my bc my b

urmare din pagina 1Imediat, criza s-a r@spândit în

între gul sistem financiar al lumii, cuprec@dere prin canalul „titriz@rii”,tehnic@ financiar@ n@scut@ în anii 1970}i care consta }i const@ în transfor-marea împrumuturilor bancare înobliga]ii cump@rate de c@tre investitoriidin întreaga lume. A}adar, „bulg@relede z@pad@ s-a rostogolit la vale”...Au fost }i alte motive? Au fost. Iat@,în aceea}i not@ a specula]iei, crizaactual@ reprezint@, pe un plan impor-tant, }i consecin]a „excesurilor”observate pe pia]a creditelor dinStatele Unite. Potrivit unor anali}ti dela „Le Monde”, Pierre AntoineDelhomais, Claire Gatinois }i AnneMichel, în anii 1990, politica monetar@„foarte supl@”, adic@ dobânzi redusela împrumuturi, cu alte cuvinte, cred-it ieftin, conceput@ de c@trepre}edintele Rezervei FederaleAmericane, Alan Greenspan, a gene ratformarea unei bule speculative laBursa din New-York, mai ales pe sis-temul valorilor Internet. Iar bularespectiv@ a explodat în prim@varaanului 2000. Dup@ un astfel de krach,politica monetar@ a Rezervei FederaleAmericane a trebuit s@ se men]in@supl@, tocmai pentru a permiteeconomiei americane s@ se ridice dinnou. Iar dup@ atentatele din 11 sep-tembrie 2001, dobânda respectiv@ afost diminuat@ la chiar 1&. Aceast@reducere important@ a „costului ba -nilor” a permis stimularea puternic@ aconsuma]iei în menajele americane,cump@rarea de c@tre acestea – cumam v@zut – de locuin]e precum }iinvesti]iile prin consecin]@ realizate dec@tre firme, de c@tre întreprinderi dinamonte }i aval de consum. În paralel}i interferat, totodat@, reducereaamintit@ a permis institu]iilor financia-re s@-}i multiplice mecanismele deîmprumut, aceste mecanisme

devenind }i din ce în ce mai sofisti-cate, }i din ce în ce mai îndr@zne]e.Joseph Stiglitz, premiul Nobel pentru„Economie” în 2001, scria în acestsens: „Creditele au ac]ionat (astfel,n.n.) precum steroizii, pentru a dopaeconomia american@. A fost îns@ osupradoz@. Iar Statele Unite se afl@ast@zi într-o cur@ de dezintoxicare”.Criza în discu]ie este de durat@întrucât – cum am v@zut – ea serefer@ la ansamblul creditelor, practicîn întreaga lume, }i nu doar la „cre -ditele imobiliare de risc” americane.În fapt, relevau cei cita]i, }i pe bun@dreptate, toate tipurile de credit, de laautomobile la consuma]ie, care aufost „titrizate”, au fost atinse serios,ceea ce a însemnat }i înseamn@ opia]@ de mai multe zeci de mii de mil-iarde de dolari, mult superioar@ celeiprivind „comportamentul suprimelor”.În acela}i fel, o astfel de degringolad@nu a afectat numai institu]iile care auacordat „credite imobi liare de risc” înSUA, ci ea a atins to]i actorii finan-ciari care au investit, prin intermediul„titriz@rii”, pe pie]ele de credit, fie c@a fost }i este vorba de b@nci, de insti-tuții de asigur@ri, de fonduri de pen-sii, de fonduri comune de plasament,de „hedge” fonduri, }.a. Iar de-acumînainte, „criza a fost }i va fi dominat@}i de sentimentul încrederii pierdute

pe pie]ele interbancare. Cum spuneaJohn Law, „creditul este încredereaîntr-o va loare viitoare. Dac@ aceast@încredere dispare sau se diminueaz@,cu creditul se întâmpl@ la fel. Nimeninu }tie, nu va }ti cu precizie care esteexpunerea b@ncilor din perspectivavalorilor „titrizate”, ele îns@}i, acestevalori, v@dind numeroase greut@]i }ineajunsuri în ce prive}te cotarea. Înasemenea condi]ii, înse}i b@ncileprezint@ importante re]ineri în a-}iîmprumuta banii între ele, una alteia,îngrijorate insistent de ideea de a nu-}i putea recupera fondurile lor. Esteaproape o paralizie a pie]ei monetare,care gripeaz@ întregul sistem financiar.Al lumii... Când }i cum se va termi-na totul, este greu de spus, existândîns@ speran]e. Este, practic imposibil,ca acestea s@ fie anulate, ele sunt înfirea omului. Speran]e din perspectivamondial@, cât }i din perspectivana]ional@, uneori unele intrând în con-fruntare cu altele, ceea ce }i din acestpunct de vedere complic@ suplimentarchestiunea. Vor fi institu]ii, b@nci,state bogate care vor concentrabog@]ia lumii, celelalte devenind preg-nant debitoare }i cer}ind realmente laprimele câte o anulare sau o p@suire?Este greu de spus c@ nu va fi a}a.Or, acest fapt ar putea na}te revolte,de la cele spontane la cele organizate,

cu bascul@ri evidente în peisajulpolitic al lumii. Tocmai când cei maimul]i oameni ai Terrei sperau s@ fieceva mai mult@ lini}te...Sunt economi}ti, cercet@tori care }idetaliaz@ }i amplific@ un astfel decadru. Astfel, pe de o parte, se afirm@c@ avem de-a face „cu o criz@ a ca -pitalismului”. Pe de alta, îns@, sesus]ine c@ „lumea este confruntat@ cuo criz@ financiar@, }i nu cu o criz@ acapitalismului”. C@ marasmul econom-ic nu ar fi imputabil nici meca -nismelor de pia]@, nici principiilor deliber schimb. Veritabilii vinova]i aufost }i sunt cei care au pervertit,pu]in câte pu]in, func]ionareafinan]elor... Cum se v@de}te mai întot-deauna, adev@rul ar putea fi undeva lamijloc, în zona unui sistem dezirabilbazat pe libertate, democra]ie, propri-etate, dar }i pe ac]iuni }i efectesociale sustenabile.Ce se mai arat@? C@ un factor impor-tant al actualei crize îl reprezint@schimburile comerciale interna]ionale.Iat@, într-o asemenea accep]ie, Chinaa acumulat surplusuri gigantice, înm@sura în care deficite mari s-aucreat în Statele Unite, în Regatul Unit,în alte state europene. [@rile care auîmprumutat au putut acumula datoriienorme, f@r@ nici un raport, de fapt,cu logica liberalismului, care nu inte-

greaz@ o astfel de stare, în vreme ceBeijingul a ales s@ men]in@, în modartificial, subevaluarea yuanului.Evident c@ s-au produs deregl@riesen]iale }i mai toate economiile lumiiau basculat în negativ. Un alt factorîn sensul men]ionat l-ar puteareprezenta „obiceiul r@u” al StatelorUnite de „a zbura” în ajutorul sis-temului financiar general, la cea maimic@ dificultate. Ar fi vorba astfel de„Cuvertura Greenspan”, fostul patronal Rezervelor Federale Americane, care„stropea” pie]ele cu bani proaspe]i, lacel mai mic „vânt”. În acest fel, sefalsifica sistemul }i se dilua vigilen]ainvestitorilor, aproape împin}i s@ preiariscuri excesive. De asemenea, tot caun factor ar fi ac]ionat }i credin]apotrivit c@reia cu cât talia institu]iilorfinanciare este mai important@, cu atâtacestea sunt mai „greu de scufundat”.Ceea ce a amplificat distorsiunile.B@ncile s-au „jucat cu focul”, pentruc@ ele au }tiut c@ pot conta pe spri-jinul autorit@]ilor în cazul unor pro -bleme ivite. Ceea ce – chiar dac@ s-a f@cut }i se face într-o m@sur@însemnat@ – nu este corect }i nici nuintr@ într-o logic@ economic@ intrin-sec@ a eficien]ei, dufizându-seresponsabilit@]ile }i asupra altora carenu au nicio leg@tur@ cu ele. În sfâr}it,un alt factor dintre cei investiga]iacum ]ine de mentalitatea unor b@nci,institu]ii financiare }i chiar politice,mentalitate potrivit c@reia, aruncându-se o moned@ în sus, „dac@ va c@deamarca, eu câ}tig”. Dar, dac@ „vac@dea stema, pierzi tu”. Cu altecuvinte, „ori învingem, ori muri]i” într-o form@ mult mai dur@......Realit@]ile sunt realit@]i, iar „crizaspecula]iei” love}te dureros din toatep@r]ile. Cum spuneam adeseorireferindu-m@ la aceast@ criz@ înc@ deacum un an }i mai bine }i relevându-i chiar de atunci înc@ o fa]@ acum pecale de a se constitui – cea din zonaproduselor alimentare (vezi„Amenin]@ri planetare”) – în eforturilede a ie}i din necazuri uit@m adeseade o criz@ mult mai profund@ }i maidur@. Anume de „criza de paradigm@”ale c@rei efecte – chiar dac@ se pot„întrevedea” sensibil de pe acum–poate fi simțit@ mult mai dramaticpeste câțiva ani. Cu alte cuvinte, estedestul de greu de contestat – f@r@ s@fim în nici un fel pesimi}ti – c@greut@]ile abia ar putea începe...

Criza economico-financiar@ mondial@- marginalii }i semnifica]ii -

Dan POPESCU

Imagine din Casablanca, Maroc

Londra, o inim@ cu asimetrii periculoase, ale sistemului financiar interna]ional

VINERI 17 APRILIE 2009 5

c my bc my b

c my b

POLITICI INFORMATICE

c my b

Poate mul]i dintre cei care citesc acestarticol au cuno}tin]e despre cea maivehiculat@ form@ la ora actual@ decomer] electronic cu am@nuntul în rân-dul persoanelor fizice: licita]iile on-line.Am inclus, totu}i, acest articol, pentruc@ in special în vreme de criz@ econo-mic@, aceast@ form@ de comer] electro-nic prezint@ un mare poten]ial }i pen-tru companii, nu doar pentru persoa-nele fizice. Licita]iile sunt o form@ de comer] des-tinate produselor }i serviciilor pentrucare canalele normale de comercializa-re sunt insuficiente. O licita]ie estemecanismul de pia]@ prin carevânz@torul î}i plaseaz@ produsele sprevânzare pentru a primi oferte. Licita]iilesunt carac terizate prin competitivitate}i dinamic@. Licita]iile electronice devin importantecanale de vânzare }i cump@rare atâtpentru companii, cât }i pentru per -soane individuale. Aproape perfecte,informa]iile sunt accesibile atât pentrucump@r@tor, cât }i pentru vânz@tor –informa]ii care privesc pre]urile, produ-sele, cerin]ele }i a}a mai departe.Aceste particularit@]i creeaz@ beneficiipentru to]i.Licita]iile on-line exist@ de mai mul]iani. Diferite persoane pot participa laacest rapid }i convenabil proces decomer] (form@ de comer]), îns@ nutoate produsele pot fi licitate. Foartemul]i dintre marii produc@tori folo sesclicita]iile pentru a vinde produse }i ser-vicii sau pentru a cump@ra produse }iservicii. De asemenea, sute de inter-mediari sunt activi în aceast@ cre}tererapid@ – pia]@ de multe miliarde dedolari.Dintre beneficiile pe care pot s@ leob]in@ vânz@torii prin licita]iile on-lineamintim: cre}terea veniturilor (ape lândla baza de clien]i }i scurtând ciclul deeliminare, vânz@torii pot contactacump@r@torii cei mai inte resa]i în celmai rapid mod posibil }i, în acestmod, pot s@ vând@ mai mult la un pre]dorit), rela]ii speciale cuclien]ii(comunicare }i loialitate), lichi -darea stocurilor (vânz@torii pot s@ lichi-deze cantit@]i mari de produse învechi-te sau în surplus adresându-se unuisegment larg de poten]iali clien]i),

pre]uri de tranzac]ie }i de admi -nistrarea mici.Dac@ am v@zut beneficiile vânz@torilor,s@ trecem acum în revist@ beneficiilecump@r@torilor: oportunitatea de a g@siproduse speciale, unice }i de co lec]iede la c@r]i vechi, timbre, pân@ lap@pu}i Barbie, pre]uri mici, anoni -mitatea, comoditatea, divertis mentul. Pentru a putea dezvolta, în continuare,acest gen de afaceri on-line, trebuie s@not@m }i limitele licita]ilor electronice,limite care continu@ s@ fie studiateîndeaproape de literatura în domeniu:posibilitatea de fraud@, care este foar-te mare în licita]iile online deoarececump@r@torii nu pot vedea produsele(acestea pot fi defecte) }i pot s@ fiefrauda]i, participarea limitat@: unele lici-ta]ii se fac doar pe baz@ de invita]ie,securitatea, ciclul de timp – unele lici-ta]ii dureaz@ zile, altele ore, }i atuncidepinde de cât timp vor s@ investeasc@vânz@torii }i cump@r@torii în tranzac]ie,necesitatea echipa men tului pentrucump@r@tor: un PC co nec tat la internet}i pl@]i supli mentare pentru livrareO serie de produse software }i in -strumente inteligente sunt accesibilepentru a ajuta cump@r@torii }ivânz@torii în vederea g@sirii unui sitede licita]ii, s@ identifice ceea ce seîntâmpl@ acolo }i s@ fac@ o tran zac]ie.Într-o licita]ie, cump@r@torii }ivânz@torii urmeaz@ de obicei un procesîn 4 pa}i: c@utare }i comparare,pornirea licita]iei, ofer tarea }idesf@}urarea activit@]ilor dup@ licitare.A c@uta ce }i unde este licitat este difi-cil, sunt sute de site-uri de lici ta]ii,dintre care unele foarte spe cializate.Brokerii de licita]ii sunt companii careutilizizeaz@ anumite software-uri pentrua vizita site-uri de licita]ii, g@sesc infor-ma]ii, le evalueaz@ }i le trimit clien]ilorrezul tatul. Printre brokerii de topputem men]iona vendio.com., bid-find.com, bidxs.com.Navigând aceste site-uri, cump@r@toriipot completa cerin]ele lor. Dup@ cecompleteaz@ anumite câmpuri cucerin]ele lor, brokerul caut@, în func]iede cerin]ele clientului }i trimite utiliza-torului un e-mail, când apar la licita]ieprodusele specificate de el. Sunt 2 tipuri de notificare: notificarecând apare un produs c@utat doar peacel site (eBay, ubid.com), sau cândapare un produsul }i pe alte site-uri(bidlammer.com).Serviciile de brokeraj precum auction-portal.com(un portal de licita]ii electro-nice) sunt benefice utilizatorilor, darpot s@ nu fie apre ciate de site-urile delicita]ii.Procesul de agregare a licita]iilor poatefi unul complex, când brokerul trebuie

s@ monitorizeze mai multe produse înmai multe licita]ii. Prima competi]ie“Trading Agent Compe tition”, pentru adetermina cel mai bun broker, a avutloc pentru prima dat@ în Statele Unite,în urm@ cu peste 9 ani, în urm@.Aproape toate site-urile de licita]ii aumai multe categorii. Utilizatorii pot par-curge o categorie împreun@ cu subca-tegoriile, în timpul c@ut@rilor. Unelesite-uri permit utilizatorului sortarealicita]iilor în func]ie de timpul în careo licita]ie este efectuat@.Cump@r@torii pot utiliza motoare dec@utare pentru a c@uta un singur ter-men, mai mul]i termeni sau cuvin te-cheie. Pentru a efectua o c@utareavansat@, cump@r@torii pot s@ spe cificece caut@, pre]ul minim }i maxim,loca]iile, datele la care lici ta]iile se ter-min@, licita]ii deja terminate etc.{i cump@r@torii }i vânz@torii vor s@g@seasc@ licita]ii potrivite pentru produ-sele lor, pentru a putea stabili pre]ulcât mai realist. Multe site-uri ofer@conexiuni c@tre sute de site-uri de lici-ta]ii sau pot oferi instrumente dec@utare pentru a g@si anumite site-uri.Aceast@ c@utare nu numai c@ ajut@vânz@torii s@ g@seasc@ licita]ia potrivit@pentru a posta produsele lor, dar ajut@}i cump@r@torii s@ navigheze pe site-urile de licita]ii efficient.Urm@toarele servicii pot fi folositoareîn c@utarea unei licita]ii:re]eaua on-line de licita]ii (online-auc-tions.net): con]ine o list@ de licita]iiorganizate dup@ anumite cate gorii, pre-cum }i ofer@ nout@]i legate de licita]ii.lista de licita]ii pe internet (inter -netauctionlist.com): con]ine informa]ii

legate de licita]iile electronice, }i facili-teaz@ accesul la nenum@rate licita]ii despecialitate.lista de licita]ii Yahoo (auctions. -yahoo.com): con]ine o list@ cu peste400 de site-uri de licita]ie.“The info” (theinfo.com): efectueaz@ oc@utare în mai multe case de licita]iipentru un anumit produs }i pre]. Ofer@informa]ii detaliate în ordine cronolo-gic@ despre vânz@rile anterioare.“Turbobid“ (etusa.com): ofer@ un ser -viciu de c@utare care ajut@ lici tatoriilocali s@ caute ceea ce vor într-omultitudine de licita]ii elec tronice.Pentru a participa la o licita]ie }icump@r@torii }i vânz@torii trebuie s@ seînregistreze pe site-ul unde particip@ lalicita]ie. Dup@ înregistrare, vânz@toriipot posta produsele lor, pre]ul cerut,iar,cump@r@torii pot accesa informa]iilegate de vânz@tor, politica licita]iei,modalitatea de plat@.Vânz@torii }i cump@r@torii trebuie s@ î}iprecizeze numele, ID-ul, parola, înaintede a participa la o licita]ie. Antetul par-ticipantului }i listarea ofer@ o descrieresumar@ a vânz@ torului }i a produselorlui. Înainte de a plasa o ofert@,cump@r@torii se pot interesa devânz@tor }i de tranzac]iile efectuate deacesta în trecut. Dac@ site-ul ofer@ unprogram de verificare al utilizatorilor(winnecomune, eBay), se poate verifi-ca dac@ vânz@torul este membru alunei comunit@]i.Cump@r@torii pot vizita pagina lor per-sonalizat@, pe un site de licita]ii elec-tronice, }i pot urm@ri situa]ia licita]iiloractive. Ei pot revedea oferta }i licitatii-le la care c$}tig@ sau pierd sau carele-au câ}tigat recent. Instrumente ofe-rite de “Bid Monitor” în Statele Unite(brucelay.com) ofer@ participan]ilorposibilitatea de a-}i vedea ofertele pediferite site-uri într-un mod organizat.Ofertan]ii pot de asemenea s@ plasezeoferte pe mai multe site-uri, utilizândun singur ecran, f@r@ a fi nevoi]i s@schimbe de la o fereastra la alta.A intra la licita]ie în ultimele secunde,}i a licita peste cel ce are oferta ceamai mare se nume}te vân@ toare.”Auto-vân@toarea” presu pune folosireadiferitelor instrumente care s@ fac@acest lucru automat în locul utili -zatorului.Câteodat@, vânz@torii folosesc vân@ -toarea într-un mod fraudulos. Cândpre]ul de licita]ie este prea mic,vânz@torii particip@ la licita]ie licitândpentru produsele lor, pretinzând c@sunt cump@r@tori. În acest fel, ei sper@ca ceilal]i participan]i s@ ofere un pre]mai ridicat (fiind con}tien]i de acestlucru, ar trebui s@ evit@m s@ oferim unsuprapre] în ultimele secunde ale lici-

ta]iei).Un alt beneiciu este un software carepoate fi folosit pentru licita]ia prinîmputernicire, în care sistemul ope-reaz@ în locul cump@r@torului. În acesttip de licita]ie ,cump@r@torul fixeaz@oferta maxim@ pân@ la care se poatemerge, }i plaseaz@ prima ofert@manual. Sistemul va plasa apoi oferte-le, va încerca s@ ob]in@ pre]uri cât maijoase. Când cineva intr@ în licita]ie, sis-temul va m@ri oferta automat, pân@ lavaloarea maxim@ fixat@ de la începutde cump@r@tor.Dup@ ce licita]ia a luat sfâr}it, se pro-cedeaz@ la expedierea unui e-mail cudate referitoare la modul de plat@ }icurier. Activit@]ile obi}nuite includ:- notific@rile: cump@r@torii primesc e-mail-uri sau SMS-uri, de fiecare dat@când câ}tig@ o licita]ie sau când auie}it dintr-una.- notific@ri privind terminarea licita]iei:când o licita]ie se încheie vânz@torulprime}te un e-mail sau un SMS princare este anun]at care e cea mai mareofert@. Acesta include date desprevânz@tor }i cump@r@tor, e-mail-ul saunum@rul de telefon al vânz@torului }i acelui care a câ}tigat licita]ia, pre]ulfinal, data }i ora la care s-a încheiatlicita]ia, num@rul total de oferte, pre]ulde început }i cea mai mare ofert@.- notific@rile vânz@torului: de regul@,când licita]ia se încheie, vânz@torulcontacteaz@ cump@r@torul, oferindu-idate despre pre]ul total (ofert@ + trans-port), preferin]e legate de modul deplat@, adresa de e-mail , etc.- comunicarea participan]ilor: princomunicarea între participan]i, ace}tiapot vorbi despre produsele lor, servcii-le oferite, }i despre licita]ia propriu-zis@.Majoritatea site-urilor de licita]ii onlineau un serviciu de feedback }i evalua-re care permite participan]iilor s@ semonitorizeze între ei. Acest serviciupermite utilizatoriilor s@ adauge scurtecomentarii despre vânz@tori, ofertan]i }itranzac]ii.Iat@, a}adar, poten]ialul de care d@dovad@ aceast@ form@ de comer] elec-tronic care demonstreaz@ c@ un siteweb, de}i reprezint@ o piesa de rezis-ten]@ în derularea unei afaceri onlineprofitabile, este totu}i o component@op]ional@ în valorificarea oportunit@]ilorde profit pe Internet, adic@ exist@ posi-bilitatea ob]inerii de profituri rapidedintr-o activitate online cu specificcomercial, f@r@ a implica efectiv }i unsite propriu }i f@r@ a avea cuno}tin]eprea multe în domeniul IT.

Beneficii, limit@ri }i strategii în licita]iile on-line

conf.univ. dr. Razvan Sorin {ERBU

ECONOMIE INSTITU[II RELIGIOASE VINERI 17 APRILIE 20096

Convergen]e între Biseric@ }i Stat

Datorit@ marelui tact politic al gene -ralului Pavel Kiseleff, preocupat s@împace dou@ interese nu întotdeaunaconvergente ale Rusiei - “acela de anu jigni biserica greceasc@ }i acela dea nu-}i înstr@ina poporul român”’ - s-auputut c@uta, totu}i, prin RegulamentulOrganic, unele formule de armonizare,cu prevederi mai clare în [araRomâneasc@ }i mai ambigue înMoldova. O în]elegere real@ era îns@ imposibil@,datorit@ pozi]iei patriarhiilor dinConstantinopol, Antiohia, Ierusalim }iAlexandria care sus]ineau cu t@rie c@“m@n@stirile sunt averi ale sfintelorlocuri }i c@ numai ele pot face cuacele averi orice vor voi, neavând a daseama nim@nui; c@ nu cunosc alteîndatoriri, afar@ de acele care se atingde slujba dumnezeiasc@ în bisericafiec@rei mân@stiri’”. Preocupate s@ stoarc@ venituri cât maimari, lavrele de la Athos }i din OrientulMijlociu uit@ cu totul obliga]iile socialecare motivaser@ odinioar@ scutiream@n@stirilor “închinate” de unele sarci-ni. În plus, în loc de a contribui laveniturile vistieriei, m@n@stirile solicitaumereu amân@ri sau chiar scutiri de laobliga]ia de a v@rsa statului un sfertdin veniturile lor, obliga]ie legiferat@prin Regulamentul Organic. Prin Regulamentul Organic s-aprev@zut ca m@n@stirile închinate din[ara Româneasc@ s@ verse anual 25&din veniturile lor în vistieria statului, iarcele din Moldova suma de 12.500 gal-beni. Cu toate acestea, s-a prev@zutscutirea lor pe timp de 10 ani, subpretextul refacerii bisericilor }i acl@dirilor anexe. La expirarea termenu-lui, în 1843, Rusia a ob]inut pentrugreci - prin a}a-numitul Memorandumde la Buyukdere între Rusia }i Turcia- o nou@ prelungire pe 10 ani, pân@ în1852, urmând ca mân@stirile închinates@ dea ]@rilor române o subven]ie de2 milioane lei române}ti pentrua}ez@mintele de binefacere din celedou@ ]@ri. Întrucât Rusia nu a insistatpentru aplicarea acestui memorandum,

domnitorul Mihail Sturdza al Moldovei(1834-1849) a putut s@ ia anumitem@suri în vederea îngr@dirii abuzurilorc@lug@rilor greci: dezrobirea ]iganilordin mân@stiri, interzicerea t@ieriiabuzive a p@durilor, încasarea unorsubven]ii de la mân@stiri pe seamastatului etc. În 1850, domnii ambelor ]@ri, Barbu{tirbei (1849-1856) }i GrigoreAlexandru Ghica (1849-1856), auob]inut aprobarea Turciei }i Rusiei cade acum înainte, arendarea mo}iilorm@n@stirilor închinate s@ se fac@ prinlicita]ie public@, a}a cum se f@cea }ipentru m@n@stirile neînchinate, sperândca în felul acesta s@ sporeasc@ veni-turile lor, ca implicit s@ creasc@ }icotele care urmau s@ fie oferite statu-lui. Îns@, aceast@ m@sur@ a fost numaiîn folosul m@n@stirilor, c@ci veniturilelor aproape s-au dublat, iar c@lug@riigreci, prin banii oferi]i la Con -stantinopol înal]ilor demnitari turci, ca}i prin sprijinul pe care-l aveau dinpartea Rusiei, au reu}it s@ se sustrag@de la plata obliga]iilor c@tre stat. Într-un raport întocmit în 1858 dereprezentan]ii celor }apte mari puterieuropene trimi}i în Principate, se ar@tac@ în m@n@stirile închinate aproape c@nici nu mai exista via]@ monahal@ }i c@toate veniturile lor enorme erau între-buin]ate de egumenii greci afla]i înfruntea lor, sau erau trimise laa}ez@mintele sfinte din Orient. Raportulsublinia }i faptul c@ m@n@stirilerespective se sus tr@geau sistematic dela obliga]ia de a se reface mân@stirile}i de a între]ine }coli sau spitale. Duhul veacului st@pânea pe cei care î}ineglijau întrutotul voca]ia lor. Modelulsociet@]ii a fost adoptat de c@tre ceicare conduceau Biserica, care de celemai multe ori neavând oameni preg@ti]iî}i desconsiderau misiunea.Dup@ o statistic@ din anul 1856, în[ara Româneasc@ erau 69 dem@n@stiri, din care 35 închinate, iar înMoldova 122, din care 29 erau închi-nate. Dup@ o statistic@ din 1848, înMoldova, Locurile Sfinte aveau 146mo}ii, 62 de mori, 22 de iazuri }i b@l]icu pe}te }i 166 de cârciumi }i hanuri,pe lâng@ numeroase dughene. Dup@ ostatistic@ din 1855, m@n@stirile dinMoldova aveau 215 propriet@]i, dintrecare 101 apar]ineau SfântuluiMormânt, 87 Muntelui Athos, 12Muntelui Sinai, 5 Constantinopolului, 3Alexandriei, 2 Antiohiei }i 5 unorm@n@stiri din Grecia. În epoca unirii, mân@stirile ajun seser@s@ de]in@ o cot@ însemnat@ din avu]iana]ional@. Potrivit anche telor statisticedin epoc@, în [ara Româneasc@mân@stirile de]ineau 27,69& dinsuprafa]a rural@, dintre care 11,14&

reveneau m@n@stirilor închi nate }i16,55& m@n@stirile neînchi nate.În Moldova, m@n@stirile închinatede]ineau 12,16& din suprafa]a rura l@,iar cele neînchinate 10,17&. În total,m@n@stirile de]ineau aici 22,33& dinsuprafa]a rural@. Practic, un sfert din suprafa]aPrincipatelor Române se afla în mânam@n@stirilor, f@r@ a socoti morile, câr-ciumile, pr@v@liile sau hanurile, pe carem@n@stirile le aveau nu numai la ]ar@,dar }i în marile centre urbane, undejucau un rol însemnat în comer]. La începutul domniei lui Cuza,m@n@stirile închinate nu numai c@ nuî}i îndeplineau obliga]iile fa]@ de stat,dar aveau c@tre vistierie }i marirestan]e de plat@ din anii anteriori,ceea ce agrava }i mai mult situa]iafinanciar@ a Principatelor. În Moldova, la începutul lunii aprilie1859, datoria fa]@ de stat acumulat@ dem@n@stirile închinate, în intervalul 1856-1859, se ridica la 1.466.520 de lei.Pentru a m@sura golul care se creaastfel în bugetul ]@rii era necesar s@ seaib@ în vedere c@ bugetul Moldovei pe1859 s-a încheiat cu un deficit total de1.096.071 lei, iar deficitul înscris înbugetul pe anul 1860 s-a ridicat la1.708.274 lei, situa]ie care a obligat lacontractarea unui împrumut provizoriude 2.645.000 lei. În [ara Româneasc@, la 26 iulie 1859,datoria total@ a mân@stirilor închinate,inclusiv restan]ele pe 1859, se ridica la19.490.124 lei, datorie de peste 2-3 orimai mare decât împrumutul solicitat deCuza la 21 februarie 1859, spre a facefa]@ sarcinilor legate de organizareastatului }i de peste 6 ori mai maredecât s-a realizat efectiv prin acestîmprumut. În august 1863, datoriaurcase la 28.889.020 lei. Practic, din izvor de venit na]ional }ide venituri bugetare, m@n@stirile închi-nate se transformaser@ în pârghie descurgere peste hotare a bog@]iilor ]@rii.Guvernele lui Cuza încep ca atare s@cear@ m$n@stirilor îndeplinireaobliga]iilor fa]@ de stat. În caz de refuz,se instituie obliga]ia depunerii veni-turilor la casa statului sau se punesechestru pe aceste venituri. Esteînceputul unei încerc@ri de putere, careva dura pân@ în 1863. Ini]ial, guvernele lui Cuza au încercatsolu]ii amiabile cu patriarhiile, tocmaipentru a nu complica rela]iile cu pu -terile garante într-un moment în careobiectivul principal al politicii externeera recunoa}terea interna]ional@ adublei alegeri. Totu}i, înc@ din varaanului 1859, situa]ia m@n@stirilor închi-nate a început s@ fie agitat@ pe planinterna]ional, de c@lug@rii greci.Dar, tocmai recurgerea la proceduri de

arbitraj era scopul urm@rit de patriarhii,dornice s@ aplice a}a-numitul protocolXIII, încheiat în 1858 între p@r]ile sem-natare ale Conven]iei de la Paris, ceprevedea c@ dac@ între statul român }ipatriarhiile m@n@stirilor închinate vorap@rea litigii nerezolvate între cele dou@p@r]i, se va recurge la o procedur@ dearbitraj. Încercarea de a rezolva problemamân@stirilor închinate, ca problem@intern@ a statului român, caracterizeaz@politica lui Cuza }i a guvernelor sale,în întreaga perioad@ 1859-1863, cuatât mai mult cu cât era evident c@,din motive diferite puterile garante nusprijineau România. Cuza a aplicat opolitic@ abil@ pentru a ob]ine, pas cupas, o solu]ie na]ional@ în problemam@n@stirilor închinate. În 1861, guvernul Moldovei accept@ ca“egumenii m@n@stirilor grece}ti, afl@toriîn Moldova ” s@ poat@ trece la aren-darea mân@stirilor “prin mezat public”’.În felul acesta, Cuza preciza c@ esteînl@turat unul din obstacolele majorecare împiedicau încheierea unui aranja-ment în bun@ în]elegere }i c@ numaicu condi]ia expres@ a unei relu@ri anegocierilor directe cu egumenii a fostautorizat@ scoaterea la licita]ie a serelorm@n@stire}ti. Scopurile diplomatice urm@rite de Cuzasunt evidente, întreaga lui domnie fiindo permanent@ lupt@ pentru folosireaacelor prevederi ale Conven]iei de laParis care mergeau în întâmpinareaaspira]iilor na]iunii române, pentru elu-

darea acelor prevederi care stinghere-au înf@ptuirea acestor n@zuin]e }i, pân@la urm@, pentru înlocuirea uneiConven]ii stabilit@ de puteri str@ineprintr-un statut constitu]ional na]ional. În mai 1862, la dispozi]ia lui Cuza,patriarhiile sunt invitate în mod oficials@-}i trimit@ delega]ii la Bucure}ti sprea se g@si o solu]ie, ceea ce patriarhiirefuz@ sub diferite pretexte, refuz anti -cipat de altfel de c@tre autorit@]ileromâne, despre care Poarta a fostimediat informat@. O lun@ mai târziu, odat@ cu constituirea guvernului NicolaeKretzulescu, se poate afirma c@ini]iativa în problema mân@stirilorînchinate este preluat@ în întregime deguvernul român, care trece la m@suride preg@tire efectiv@ a seculariz@rii.Nicolae Kretzulescu era ghidat de ideeaca “drepturile autonomiei ce le avemde la str@mo}ii no}tri s@ se p@strezecu sfin]enie”. Din noiembrie 1862, cu sprijinul luiCuza, care î}i consolidase între timppozi]ia interna]ional@, guvernulN.Kretzulescu adopt@ m@suri în lan]împotriva mân@stirilor închinate }i aegumenilor greci: punerea subsechestru a veniturilor tuturormân@stirilor închinate }i p@strarea lorîn casa statului, înscrierea veniturilorob]inute de mân@stiri din arenzi înbugetul statului, efectuarea slujbelorreligioase exclusiv în limba român@prin eliminarea limbii grece}ti, desti-tuirea egumenilor care nu se supuneauhot@rârilor guvernului, interzicereadreptului de legalizare a actelormân@stire}ti f@r@ prezen]a reprezentan-tului Ministerului Cultelor, obliga]iamân@stirilor de a întocmi bugete decheltuieli pe baza c@rora se puteauelibera din casa statului sumele tre-buitoare între]inerii mân@stirilor, inter-dic]ia de a se mai elibera pa}apoartepentru egumenii greci dac@ ace}tianu las@ în locul lor garan]i r@s -punz@tori pentru bunurile m@n@s tire}ti,trecerea atribu]iei de arendare amo}iilor mân@stire}ti la Consiliul deMini}tri etc. Asemenea m@suri nu puteau s@ nuprovoace furtuni la Constantinopol }ipresiuni asupra Principatelor din parteaputerii suzerane }i unora dintre puter-ile garante care invocau mereu proto-colul XIII. Îns@, Cuza }i mini}trii s@i nuîn]elegeau s@ se mai opreasc@ de pedrumul pe care porniser@, politicaguvernului român trecând de laap@rare la atac. (va urma)

Implica]ii ale rela]iei Biseric@ - Economie - Stat (III)

Pr.Ic.Stavr. Ioan RADU - Consilier economic, Hu}i, jud. Vasluidrd. ^n “economie” ULBS

Bucure}ti, Patriarhia

M@n@stirea Curtea de Arge}

BUGET MECANISME DE PIA[~VINERI 17 APRILIE 2009 7

urmare din pag.1A urmat o convergen]@ nominal@sau, altfel spus, un proces lent, aflatabia în primele sale etape, prin carebanii esticilor vor trebui s@ ajung@s@ semene cu cei ai vesticilor, adic@cu euro. Drumul presupune cursuride schimb rezonabile, dobânzi maimari, infla]ie mai mic@, deficite înlinii europene de dinainte de criz@, }inumai enumerearea aceast@ arat@deja cât de dificil este drumul care,e limpede, de-abia a început. Maiu}or poate fi drumul apropierii insti-tu]ionale. Pe hârtie, armonizareaaquisului e de mult închis@. Urmeaz@performan]a – }i, din nou, expe-rien]e multiple arat@ c@ pân@ la per-forman]@ mai e. În aceast@ perioad@,experien]e }i politici simi lare, impusede procesul de nego ciere, au adus }imai mult econo miile est-europene peun numitor comun de evolu]ie.Desigur, se p@streaz@ deosebirimajore, unele sunt la câ]iva pa}i demodelele vestice, dar Estul a fostmarcat de experien]e comune, atâtcea comu nist@, cât }i cea post-comunist@. Întrebarea este cât desustenabil@ este aceast@ cre}tere, devreme ce cele mai spectaculoaseevolu]ii – cele din statele baltice –s-au încheiat brusc, în 2008, odat@cu înr@ut@]irea climatului inter-na]ional. Altele, care în anii ‘90p@reau c@ au luat-o înaintea zonei,sunt acum în situa]ia de a recu-noa}te aproape zece ani de stagnare.E cazul Unga riei, }i ce buneînv@]@minte ar trage România, dac@

ar studia atent acest caz, pentru c@vrem, nu vrem, suntem ]ara cusitua]ia economic@ cea mai apro-piat@. Avem aceea}i nes@buit@cre}tere pe credit, aceea}i depende]@fundamental@ de investi]ii str@ine }iaceea}i supradezvoltare f@r@ sus]i -nere a sectorului public. Nu trebuies@ mire, a}adar, faptul c@ noi }iungurii (al@turi de letoni, care îns@au o alt@ poveste a e}ecului) sun-tem singurii care lu@m deja bani dela FMI. Lec]ia acestor ani nu eneap@rat una trist@, pentru c@ exist@reu}ite, dar are indiscutabil un gustamar }i aduce multe temeri pentruviitor. În primul rând, pentru c@estul nu a putut cre}te decât gra]iebanilor din Vest. Nu a crescut pecont propriu, prin el însu}i, datorit@lui sau pentru c@ el este performant.A crescut pentru c@ au venit bani }ide aceea, acum scade, când baniivin mai greu. Apoi, marele e}ec aleconomiilor baltice, cele care cre} -teau ca Fat-frumos într-un an, câtal]ii în jum@tate de deceniu, face s@nu avem un model str@lucit decre}tere pentru întreaga zon@. {i,totu}i, speran]e exist@. Odat@ ce vormai veni bani spre est, motoarelevor reporni, poate nu atât de turate,dar vor porni. Chiar }i cele baltice,ba chiar foarte bine…! Asta pentruc@ evolu]iile s-au oprit la jum@tate,acumuril@rile s-au produs, iar trece-rea lor din nou într-un rimt decre}tere ]ine de reluarea modeluluide pân@ acum. Pân@ la urm@, e unmodel! Cam scump, dar este. Cumpoate el s@ fie îmbun@t@]it? În pri-mul rând, printr-o mai corect@

a}ezare a regulilor }i insitu]iilor. Aîn]elege c@ toate procesele de adera-re, de transformare, de a}ezare aeconomiei nu sunt un proces însine, de dragul atingerii unor obiec -tive trasate de comisarii europeni, cini}te instrumente care func]ioneze înfavoarea economiilor na]ionale. Nureperul unor cifre, mai mult sau maipu]in umflate este criteriul apropieriide dezvoltare a Estului ci o cre}terea calit@]ii vie]ii de zi cu zi, a admi-nistra]iei }i a respectului public. {inici un stat mai puternic, cu ponderimai însemnate în PIB ale sectorului

public, ci unul mai aplicat }i maicorect. Un stat mai dinamic estegreu de presupus c@ este unul mare}i umflat ci unul mic }i coerent.Multe din aceste schimb@ri ]in denoi, dar din p@cate, ]in mai mult depolitic@ decât de economie. Pentruc@ a spune c@ democra]iilefunc]ionale ale estului reprezint@ unsucces, este deja, mult prea pu]in.Estul trebuie s@ dovedeasc@ ocoeren ]@ politic@, o perfoman]@managerial@ în politicile publice din-colo de capacitatea de a organizaalegeri libere }i corecte. {i, dac@ pri-

vim spre aceste guverne, temerilesunt din nou confirmate: cehii î}idemit guvernul când conduc Europa,ungurii trec dintr-o criz@ de guvernîn alta, polonezi trec de la agoniapolitic@ la extaz }i invers, Româniaeste efectiv blocat@ în proiectul poli-tic deja erodat de prea mult timp.Toate acestea sunt capetele delan]uri ale sl@biciunilor. A mizamereu pe faptul c@ veriga nu se mairupe, pentru c@ avem alte „tehnolo-gii”, este un pariu prea riscant pen-tru întreaga zon@.

Va continua cre}terea economic@ în Est dup@ criz@? (II)Dan SUCIU

Calcule bugetare dictate de „profesorul” FMIurmare din pag.1

Proiec]iile sunt, cel pu]in prin com-para]ie cu anul de glorie 2008, maimult decât deprimante. În condi]iileîn care, pentru 2009, se ia în calculun PIB în sc@dere cu 4 procente,veniturile la bugetul general consoli-dat se vor diminua cu cel pu]in 18miliarde lei. Deficitul bugetar, evi-dent, nu va putea fi men]inut lanivelul impus de FMI, decât prindiminuarea corespunz@toare abugetelor institu]iilor de stat. Acestaa fost rostul rectific@rii de s@pt@mânatrecut@, în urma c@reia toate minis-terele, cu excep]ia celui al Muncii, s-au v@zut cu vistieriile u}urate.De departe, victima principal@ area}ez@rii cifrelor bugetului na]ionalde c@tre un Executiv panicat a fost,ca de obicei, acarul P@un aleconomiei române}ti: agricultura.Dup@ ce c@ abia mai respir@, stran-gulat@ de importurile masive de ali-mente, 80 la sut@ din hranaromânilor provenind de pe altemeridiane, guvernul i-a dat deaceast@ dat@ lovitura de gra]ie dimi -nuându-i bugetul cu 2 miliarde delei, ceea ce reprezint@ un sfert dinsuma ini]ial alocat@. Adio subven]ii,adio modernizare, fermierii sunttrimi}i c@tre fondurile europenestructurale pe care }i pân@ acum le-au accesat extrem de greu din lipsaexperien]ei minime în domeniu, dar}i din prea–plinul condi]ion@rilorbirocratice. Se anun]@, pentrus@pt@mâna viitoare, ample }i ineditedemonstra]ii ale fermierilor români,la Cotroceni }i Palatul Victoria, încare vinova]ii f@r@ vin@ î}i vor aduceanimalele }i or@t@niile din dotare,atâtea câte le-au mai r@mas. Probabil

în speran]a c@, dac@ oamenii dinagricultura României nu mai prezint@interes, m@car viet@]ile zoologice s@stârneasc@ mila mai–marilorfinan]elor române}ti }i mondiale.Unde a mai t@iat nemilos ghilotinareducerilor bugetare?Evident, la Ministerul Educa]iei, celcare acum pare a fi pedepsit, pentru“neobr@zarea” de a cere }i de aob]ine (pe hârtie!) cre}teri salariale„scandaloase”, la sfâr}itul anului tre-cut. Halucinant, cre}terile salariale aupornit de la 50 la sut@, înainteaalegerilor din toamna trecut@, s-aumoderat la 33 la sut@, la instalareaguvernului Boc, }i-au ajuns, azi, la 0(zero)! Zero era }i optimismul ma -rilor lideri sindicali din înv@]@mântcând au ie}it zilele trecute de laîntâlnirea decisiv@ cu pre}edinteleB@sescu, cu traista goal@ }i obliga]ipe deasupra s@ fac@ mult trâmbi]ata

reform@ din înv@]@mânt, pe care aufost p@c@li]i s@-}i pun@ semn@tura,f@r@ nici un ban de investi]ii.S-au mai redus bugetele }i de laMinisterul Ap@r@rii (minus 696 mi -lioane lei), c@ }i a}a nu prea maiavem ce ap@ra, }i de la MinisterulAdministra]iei }i Internelor (minus427 milioane lei), c@ }i a}a ho]ii }iinterlopii se vâneaz@ între ei, }i de laMinisterul Justi]iei (minus 61,2 mi -lioane lei), chiar dac@ func]ionariiacestuia continu@ s@ se manifesteg@l@gios pe str@zile Capitalei, }i de laMinisterul Economiei (minus 47,5milioane lei), c@ oricum am pus-o pebutuci, pân@ întratât încât nu maiîndr@znim s@-i zicem „Na]ional@”.{i lista ar putea continua mult }ibine. Adunând cifrele care exprim@sc@derile de buget, ajungem laaproape 5 miliarde lei, adic@ laaproximativ un procent din produsul

intern brut.Esta pre]ul sacrificiului pentru împru-mutul FMI }i nu am ajuns nici m@carla un cap@t, pentru c@ pân@ la 6,2miliarde lei, cât este planificat s@ sereduc@ cheltuielile în acest an, maieste loc de o rectificare bugetar@ înminus.S@ nu uit@m de singura not@ discor-dant@ din tabloul rectific@rilor:Ministerul Muncii, Familiei }iProtec]iei Sociale, care a primit fon-duri suplimentare ce se ridic@ la 1,3miliarde lei. S@ nu ne bucur@m îns@prea tare, pentru c@ o mare parte dinace}ti bani au o adres@ precis@: ceipeste 1 milion de }omeri care vor„împodobi” ]ara pân@ la finele aces-tui an.Dar, cacealmaua financiar@, pus@ lacale de guvernul anticriz@, nu seopre}te aici. Pentru c@ avem un mi -nistru de finan]e care a descoperit c@

mai exist@ o cale de a aplicasarcinile trasate de FMI. Acesta esteautorul g@selni]ei prin care sper@ s@creasc@ veniturile încasate la bugetcu 350 milioane lei. Ea poart@ unnume – impozitul forfetar, cu per-spectiva de a intra în istorie }i subpseudonimul „impozitul Pogea”, careînseamn@, practic, impozitarea tutu -ror firmelor, indiferent dac@ acesteaînregistreaz@ sau nu pierderi.R@mâne de v@zut câte firme mici,care asigurau, de voie–de nevoie,traiul zilnic al unui mare num@r deoameni, degrevând statul de aceast@obliga]ie, vor rezista acestor noibiruri.R@mâne, de asemenea, de urm@rit înce m@sur@ impozitul forfetar nu vaavea un efect invers decât cela}teptat. Adic@, s@ duc@ la cre}tereaevaziunii fiscale, la extinderea munciila negru, la diminuarea încas@rilordin TVA, prin neînregistrarea veni-turilor.Deja se vehiculeaz@, în lumea afaceri -lor, solu]ii anti–impozit forfetar. Depild@, declararea unei firme inactiv@,sau transformarea microîntreprinde -rilor în societ@]i de persoane fiziceautorizate, pentru c@ imagina]ia con-tribuabililor români este f@r@ margini,în ciuda ministrului Pogea.În concluzie: românii simt deja dinplin povara împrumutului FMI.Men]inerea la un nivel cât de câtconstant a cursului de schimb leu –euro e doar o compensa]ie palid@ }itemporar@.Iar greul abia începe. Îl vom în]elegecu adev@rat, numai atunci când sevor pl@ti ratele }i dobânzile. Care, evi-dent, vor proveni din taxe }iimpozite.Va mai fi, oare, atunci, loc derefrenul mioritic „bucuro}i le-omduce toate”?

Emil DAVID

ART~ ECONOMIE VINERI 17 APRILIE 20098

c my bc my b

c my bc my b

Articolele ap@rute în revist@ exprim@punctele de vedere ale autorilor, carepot fi diferite de cele ale redac]iei.

Colegiul deredac]ieRedactor }efcoordonator:

DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCUEMIL DAVIDDAVID

ILEANA ILIEILIE

editorGRUPUL DE PRES~

CONTINENT

CAMERA DE COMER[,

INDUSTRIE {I AGRICUL-

TUR~ A JUDE[ULUI SIBIUNOBLESSE SRL

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33,

fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

Muzeul Tehnicii Populare din Dumbrava Sibiului

SOLILOCVII DE DUMINIC~

În uria}ul creuzet al artei univer-sale, s-au topit într-un procesîndelungat }i greoi minereurilepre]ioase ale gândirii artistice, astfelc@, acum, în primele momente alesecolului XXI sunt delimitate clar înestetic@, con]inuturile specifice aledifertitelor genuri, tehnici, curente }i}coli artistice.

Arta mileniului III, prinînc@rcarea con]inutului ei cu semnifi-ca]ii intelectuale, reprezint@ un pasînainte în lupta împotriva superfi-cialit@]ii, ipocriziei, agresivit@]ii oferteisociet@]ii de consum. În circuitul pecare opera de art@ îl efectueaz@ pen-tru a ajunge in casele oamenilor saupe simezele muzeelor, intervine con-tradic]ia între crea]ie }i receptare.

Un element fundamental al arteimoderne, care se constituie catendin]@, esta acela de a cuprinde }iexplora via]a psihic@ a fiin]ei umanein totalitatea sa. C@ut@rile artistuluimodern refuz@ circumscrierea arteisale în limitele unei sensibilit@]i purromantice, cât }i a unei ra]ionalit@]iclasice, a ideilor clare }i distincte.

Artistul este tentat s@ opereze cusimboluri înc@rcate cu semnifica]iiprofunde, apte s@ sugereze lumeaexterioara a fiin]ei umane, dar }i inte-riorul „spiritului subteran” enun]at de

marele Dostoievski.Arta modern@, plin@ de con-

tradic]ii, prin formulele ei, contribuiela în]elegerea cât de dramatic@ devinesitua]ia fiin]ei umane. Dar, în toateperioadele istorice, a existat o art@ atimpului, o art@ modern@. Ea a fostsupus@ dezbaterilor de idei, diverselortensiuni ale c@ut@rilor artistice, recon-sider@rii valorilor }i formelor de expri-mare artistic@, dar niciodat@ nu aajuns la amploarea din zilele noastre.În arta timpului nostru, contradic]iile,ca }i în societate, ating cote nemaiîn-tâlnite, pline de gravitate }i drama-tism. Cele mai importante sunt celedintre art@ }i realitate, dintre art@ }isocietate, dintre artist }i public.Ascu]irea acestor contradic]ii duce lacriza artei.Artele plastice, vizuale, pictura, spreexpemplu, se înscriu ^ntr-o tridimen-sionalitate devenit@ clasic@. În secolultrecut, a ap@rut }i cea de a patradimenisune, cea a publicului, arecept@rii de c@tre acesta. Între actulde elaborare }i realizare artistic@ }i celde receptare se creeaz@ o reciproci-tate, o ecua]ie, o interdependen]@.

Artistul, f@când parte din soci-etate, este p@rta} la toate realiz@rileacesteia, la cuceririle }i e}ecurile sale.Spre exemplu, marile descoperiri}tiin]ifice ce au avut aplicabilitate ime-diat@ în tehnic@, }i-au g@sit ecou încrea]ia arti}tilor.Descompunerea luminii a dus la

apari]ia impresionismului în pictur@,arti}tii folosind teoria culorilordesprins@ din aceast@ descoperire.Expresia sincopatic@ a mecanicismuluiin filosofia secolului XIX a determinatapari]ia cubismului }i exemplele arputea continua. Diversificarea con-cep]iilor, a unghiurilor viziunilor artis-tice, proliferarea unor mijolace de

exprimare plastic@ au condus, prinderularea lor extrem de rapid@, la unmare decalaj între crea]ie }i receptare,o r@mânere în urm@ a modului deîntelegere de c@tre marele public, aschimb@rilor petrecute în lumea artei.Ca o reac]ie fireasc@, pentru a reduceacest decalaj, a ap@rut o categorienou@, implicat@ în dialogul cre -a]ie–receptare, }i anume a criticii deart@, a speciali}tilor în istoria artelor.Critica de art@ a evoluat }i ea, odat@cu arta. A parcurs rapid secole de

art@, evoluând de la simpla com-para]ie a diverselor }coli, curenteartistice, modalit@]i de expresie }icomunicare artistic@, la crea]ie.Critica de art@ este, în final, un act decrea]ie care se sincronizeaz@ cu cel alcrea]iei de art@. În circuitul operei deart@ în societate, în ultimul timpapare, în condi]iile societ@]ii de con-sum, comerciantul de art@ ; dinmoment ce arta intr@ }i ea ca }i cele-late produse ale omului la categoriamarf@. Dac@ în secolele trecute, co -

merciantul „ dealerul ” se confundacu un simplu intermediar între artist}i public, acum acesta este un factorimportant care determin@ }i regleaz@raportul dintre cererea }i oferta artis-tic@. El, în activitatea lui , este ajutatde c@tre curatorul (de expozi]ii, degalerii, de muzeu) care, în general,este preg@tit în istoria artelor, este tic@,marketing. El d@ politica de art@ acomer]ului, a pie]ii de art@. Desprefelul cum se desf@}oar@ în lume }i lanoi pia]a de art@, în num@rul viitor.

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU

Art@ }i economie (V)