DE ISTORIE MEDIE - iini.ro · IN TARA ROMANEASCA SI .MOLDOVA LA SFIRSITUL SECOLULUI AL XVIII LEA SI...

STUDII $1 MATERIALEDE

ISTORIE MEDIEVOL. IX

ACADEMILA c.DE STUNTE SOCIA.LE $1 POLITICEA. REPUBLIC!! SOCJALISTE ROM-AN.I.A

INSTITUTLIL 'DE ISTQLFCIE IQRA

EOITURA ACA.Dit-11E1 REPUBLIC SOC4:AVISTE ROMANJAwww.dacoromanica.ro

STUDII SI MATERIALEDE

ISTORIE MEDIEvol.. nc

www.dacoromanica.ro

ACADEMIA DE STIINTE SOCIALE SI POLITICEA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

INSTITUTUL DE ISTORIEN. IORGA"

STUDII $I MATERIALEDE

ISTORIE MEDIEVOL. IX

COMITETCIL DE REDACTIE

FL. CONSTANTINIU, L. DEMENY, D. MIOC,S. PAPACOSTEA, ST. STEFANESCU

I 9 7 8

EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIAwww.dacoromanica.ro

STUDIES AND MATERIALS OF MEDIAEVAL HISTORYVOL. IX

IICGTIEAOBAH 14H 14 MATEPHAJMI CPEAHEBEROBO II 14CTOPI414

TOM IX

EDITURA ACADEMIE! REPUBLIC!! SOCIALISTE ROMANIACod 71021 Ca lea Victoriei 125, Sector 1

Bucuregtt

www.dacoromanica.ro

STUDIISIMATERIALEDE

IS TORIE MEDIEVOL. IX 1978

SUMAR

STUDII .Y1 ART1COLE

IOANA CONSTANTINESCU, A specie ale destraMdrii feudalismulut in Tara Romeineascdsi Moldova la sprsitul secolului al XV III-lea si inceputul secolului al XI X-lea . . . 9

IANCU BIDIAN, Contribufii la studial organizárii niestesugurilor brasovene in secolulal XV I-lea 43

CONSTANTIN REZACHEV ICI, Fenomene de crizd social politica in Tara Rornitheascain veacul al X V II-lea 59

CAROL VEKOV, Inceputurile literaturii islorice din Transilvania in limba maghiard Insecolul al XV l-lea 85

COM UNICARI, NOTE, DISCUTII

ION DONAT, Cu privire la domnia lui V lad Inecatul 117TUDOR MATEESCU, Pricini ale romdnilor din Dobrogeajudecate de organele judiciare ale

Tarii Romdnesti (secolul al XV III-lea ) 125DAMASCH IN M IOC, Stiri de istorie a romelnilor in Letopiseful brancovicesc" . . 133AUREL RADUT 1U, 0 copie autentificald a lui Supplex Libellus din 1804 143

IZVOARE INSTRUMENTE DE LUCRU

D. BALASA, Un pergament inedit de la Radu celFrumos. 1472 153ION I. SUCU, 0 seamd de documente medievale inedite din Tara Romdneascd ( I ) . 155I. BIDIAN, Doud documente slave necunosoute din Tara Romdneascd din primul sfert

al veacului al XV I-lea 163ANDREI BUSUIOCEANU, Doud documente inedite din Tara Romdneascd din secolul

al XV I-lea 167'FR. IONESCU-NISCOV, Acte de cancelarie domneascd inedite din prima jumdtate a secolu-

lui al XV II-lea 171PAUL-EMANOIL BARBU, Documente inedite privind mosia Timburestt ..... . 179MAR IETA ADAM, Lista unor dregatori de categoria a doua In secolele XV XVI I

(Tara Romdneascd) 185

ADDENDA ET CORRIGENDA

OCTAVIAN IL IESCU, Cu privire la o hand palliate) a sud-estulut Europet datind dinprea jma beddliei de la Nicopole 193

RECENZII 1 PREZENTARI

Documenta Romaniae Htstorica, A. Moldova, vol. I ( 1384 1448 ), intocmIt de C. Cihodaru,I. Caprow 51 L. SimanschI, Bucure5ti, 1975, 604 p. ; vol. II ( 1449 1486 ), 1ntocmitde L. Simanschi, Georgeta Ignat 5i D. Agache, Bucure5ti, 1976, 648 p.I(Alexandru I. Gonfa )1; Acte judiciare din Tara Romdneascd, 1775 1781, editie1ntocmitA de Gheorghe Cront, Alexandru Constantinescu, Anicuia Popescu, Theo-dora RAdulescu 5i Constantin Teganeanu, Bucure5tI, 1973, 1 064 p. (Ovid Sachela-rie) ; Documente turcesti privind istoria Románlet, vol. I, 1455 1774, Intocmit deMustafa A. Mehmed, Bucure5ti, 1976, 413 p. (Virgil Ciociltan ) ; Cronica anonimd aMoldovei, 1661 1729 ( Pseudo-Amiras), studIu i edilIe critIcA de Dan Simonescu,

. ........... . . . . . . .

. ...... . .

www.dacoromanica.ro

6

13ucuresti, 197a, 170 p. (Olimpia Diaconescu ) ; Nicolae Stoicescu, Vlad Tepes,Bucuresti, 1976, 238 p. ; Stefan Andreescu, Viad Tepes (Dracula). Intre legendei iadevar istoric, Bucuresti, 1976, 297 p, (Florin Constantiniu i Serban Papa-coslea ) ; Dona monografii recent aparule despre Mika Viteazul (Constantin Serban ) ;Vasile ClirAbis, Sale de mosneni din Valea Jalesului, Craiova, 1976, 184 p.(I lortn Gonstanliniu ) ; '1 apié Victor L., L'Europe de Marie-Therese, du baroque auxla/nitres, Paris, 1973, 466 p. (Slefana Sitnionescu): Dr. Nikola Gavrilovid, IstorijaöiriisIili llamparija u lIabzbur§koj Monarhiji u XV III veku, Novi Sad, 1974, 216 p.(D. M tor )

Ill VLS T.1 REV IS TELOR DE M EDIEV IS T ICA

201

Zhornik ratios a N i/antoloUcog Instituta, 1976, \ ol. 17, 432 p. (Fl.Cons!antiniu ) 21 i

www.dacoromanica.ro

ETUDES ET MA TERIAUXD'HISTOIRE MEDIEVALE

TOME IX

SUMNIAIRE

ETUDES ET ARTICLES

1978

IOANA CONSTANTINESCU, Aspects de la desagrégation du feodalisrne en Valachie etMoldavie a la fin du XV IIP siecle et au debut du X I Xe siecle 9

IANCU B IDIAN, Contribution el l' elude de l'olganisaticn des metiers de Brapv auXV le siecle 43

CONSTANTIN REZACHEV ICI, Phenomenes de crise socio-politique en Valachie auXVIle siecle 59

CAROL VEKOV, Les debuts de la !literature historique de Transylvanie rédigee en hongrois( XVIe siecle) 85

COMMUNICATIONS, NOTES, DISCUSSIONS

ION DONAT, Sur le regne de Vlad Inecatul 117TUDOR MATEESCU, Proces des Roumains de Dobroudja juges par les organes judiciaires

de Valachie ( XV I I le siecle ) 125DAMASCH IN M IOC, Informations sur l'histoire des Roumains comprises dans la

Chronique de Brankovich. 133AUREL RA DUT IU, Une copie authentifiee de Supplex Libellus de 1804 143

SOURCES ET INSTRUMENTS DE TRAVAIL

D. BALASA, Un parchemin inedit de Radii cel Frumos, 1472 153ION I. SUCU, Quelques documents inédits du moyen age en Valachie 155I. BIDIAN, Deux documents slavons inconnus de Valachie dates au premier quart du

X VP siecle 163ANDREI BUSUIOCEANU, Deux documents inedits de Valachie du XV le siecle . 167TR. IONESCU-NISCOV, Actes de chancellerie princiere inedits dates de la premiere

moilie du XV IP siecle 171PAUL-EMANO IL BARBU, Documents ineditsconcernant le domaine de Timburesti . . 179MAR IETA ADAM, Lisle de certans dignitaires de la seconde categoric aux XVe X VIP

siècles en Valachie 185

ADDENDA ET CORRIGENDA 193

COMPTES RENDUS ET PRESENTATIONS 201

REVUE DES REVUES LE MOVEN AGE 217

. . . . . .................. . .

. . .

www.dacoromanica.ro

14CCHEa0B A H 142 11 MATEPHATI bICPEAHEBEROBOR 14CT0P 1414

TOM IX 1978

COAENKAHHE

HCCJIEROBAHHH H CTATI,H

110,111A HOIICTAHTHIIECRY, Henomopbte eonpocu paanooicenua Oeoaanua.ma eBanaxuu uMonaoee e nonue XV III it (Nana XI X ee. 9

MIRY B11j111AH, If eonpocy opeanuaaijuu 6pamoecnux pemecneuuunoe e XV I e . . 4310FICTAI111111 PE3AREB1111, Heiner-lust coquanbuo-nonumuttecnoao npusuca

eliaeaxuu e XVII e 59HAP0,1 BEROB, Hanana ucmopunecnofi numepamypin e Tpancunbeanuu na eeu-

zepcisom "1310W e XVI e 85

COOEIBEHHH. IIPHMEtIAHII H. OECYJK,11EHHH

11011 AOIIAT, If eonpocy Kunoicecmea Bnaaa Muenamyn 117TY,LIOP MA1 EECHY, Tn34e6u pymbutoe ,ao6pyaoscu, pacomompeniale lopuaugee-

Kumu opeana..Am Banaxuu ( XVI I 1-uti, een) 125,IIAM kGR1411 MHOR, Ceeaeuus ucmopuu py.ubln e #JIemonueuae Eputoweatta# . . 133AYPEJI P9,41/1414Y. Aemopueoeanua.a xonun Cynnnenc .11u6ennyc om 1804 a . . . 143

IICTOY 11111fH II HHCTRYMEHTEI PAEOTM

TI. BM kill A, Heuseecmnbta nepeameum om Paay-nen-Opymoc, 1472 a . 15311011 11.111YRY, Pio neuseecmnux cpeaueeexoeux aosymeumoe Banaxuu (I ) . . . 155H. B11411A1I, jfea neuaeeclnublx cnaeancnux aohipteuma Banaxua 8 nepeofi gem-

eepmu XVI e. 163AI1AP EH BYCY1404 A HY, jetz ueueeecmnbisx Boky.uenma Banasuu XV I e 167TP. HOHECRY-1114111ROB, Heuaaecmnbw aoKy.ueumbl latiosceccrcort Kautfenstpuu

nepeofi ROIWOUIME XVII e 171HAYJI DII k11011.11 BAPHY, Heuaeecmruge aonymemnbt omuocumenbuo u-ueuun

Tu.u6ypeiumu 179MAPI1ETA AAAM, I7epe4enb pnaa cauoeuunoe emopoti nameeopuu e Banaxuu e

A VA. VII ee 183

ADDENDA ET CORRIGENDA 193

PEHEH3I1H H AHHOTAIIHII 201

0E30P Hf.VPHATIOB CPEJIIEBEKOBOIT HCTOPHII 217

..... . . .

www.dacoromanica.ro

STUDII SI ARTICOLE

ASPECTE ALE DESTRAMARII FEUDALISMULUIIN TARA ROMANEASCA SI .MOLDOVA

LA SFIRSITUL SECOLULUI AL XVIII LEA SIINCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA OAMENII DE

SCUTEALA"DE

IOANA CONSTANTINESCU

PARTEA I

Orinduirea feudala din Moldova si Tara Romaneascal in perioadade sfirsit al secolului al XVIII-lea si de inceput al celui urmator, cuprin-dea in sine germenii propriei sale disolutii. Destramarea feudalismului nua insemnat inlocuirea direct-a a relatiilor feudale cu relatii capitaliste. tntarile române, trecerea la capitalism s-a facut intr-o lunga perioad'a detimp, in care au aparut, in cadrul unor institutii feudale, o serie de relatiisociale ce nu mai sint feudale, desi nu sint nici eapitaliste inca. Aceste relaiis-au transformat in relatii eapitaliste numai pe masura conditiilor oferitede epocä sau sub forma permisa de epoca ; unele au ramas insa simple ex-periente care au contribuit totusi la crearea climatului favorabil aparitieicapitalismului.

Perioada abordata se caracterizeaza printr-o mare varietate a moda-litatilor de exploatare a muncii servile si libere de catre clasa dominanta,forme care deseori se imbina intre ele.

Exploatarea fiseala excesiva ce caracterizeaza regimul fanariot inultima faza a existentei sale a impins taranimea (clacasa sau libera) fiein circuitul pietei, fie al muncii salariate (coasa, daea nu avea inventar,c&rausie, daca era in putere de vite", munea la vii, daca era specializata,argati cu hac" etc.), dar mai ales, in conditiile unei slabe circulatii mone-tare, a determinat-o sa accepte statutul acelor categorii fiscale exceptatetotal sau numai partial de la sarcinile publice In schimbul unor obligatiiasumate fata de stapinii feudali. De aceea, pentru a explica natura rela-tdilor sociale din aceasta perioada, nu este suficient s studiem relatiile dedijm i claca i celelalte servituti ce le incumba in mod direct dreptul destapinire feudal asupra pamintului, ci, in acelasi timp, trebuie sá exami-nam intregul complex de relatii ce se stabilesc in procesul de productie,inclusiv cele ce decurg din sistemul fiscal al epocii, anume relatiile stabi-lite intre stapini si producatorii ce au primit un statut fiscal de exceptie.Exploatarea social& exercitata de clasa dominant& in perioada amintita serealiza, in cele doua tari, intr-o mare masura prin sustragerea in beneficiulpropriu de la sarcinile fiscale, uneori si in unele locuri a mai mult de juma-tate din intreg efectivul de produatori directi, in dubll ipostazá : dedregatori i stapini de pamint. Aceasta tinea de natura de clasa a statuluifeudal, al carui regim fiscal permitea clasei stapinitoare, in aceast5

www.dacoromanica.ro

10 IOANA CONSTANTINESCU 2

vreme, nu numai scutirea (totala sau partial) de darile fiscului, ciaccesul la veniturile statului, prin exploatarea particulara a unor categoriifiscale degrevate total sau partial de sarcinile publice, a a§a-numitilor oa-meni de scuteala (scutelnici, poslu§nici,bresla§i, slugi etc.) 1

Institutia oamenilor de scuteala a fost pentru clasa dominanta dinambele tari unul dintre cele mai importante privilegii feudale i una dintrecele mai mari surse de venit ; ea a constituit o problema majora cu care so-cietatea medievala tirzie de la noi a fost confruntata pe plan fiscal, social,economic etc.

Fenomenul oamenilor de scuteala atunci cind ace§tia erau angajatiin munca explica, pe de o parte, faptul ca productia micii gospodarii li-bere sau claca§e§ti nu mai putea asigura plata sarcinilor fiscale mereu cres-elude fr sa recurga la surse de venituri in afara ei in principal, lavinzarea fortei de munca , iar pe de alta parte, nevoia de brate de muneasuplimentare a marii gospodarii, indeosebi in Moldova, antrenate din ce ince mai mult in sfera schimbului de marfuri. Conditiile social-economice dinperioada amintita (intre altele, relativ slaba circulatie monetara) nu aupermis ca retribuirea acesteimunci sa se faca direct producatorului in bani,ci au impus forme speciale de remunerare a muncii, una din acestea fiMdachitarea birului producatorului de catre stapini i scutirea de restul sar-cinilor publice in virtutea unui privilegiu feudal. Sistemul a cunoscut omai larga raspindire in Moldova, determinat de o serie de factori caracte-ristici societatii de aici.

Categorii fiscale, scutelnicii, oslunicii, bresla§ii, slugile, etc. intrain relaii speciale cu stapinii de parnint, relatii stabilite pe baza de contract,caracteristice perioadei de destramare a feudalismului, in cele doua tariromane§ti ; studierea lor diii cheia intelegerii multor fenomene sociale §ieconomice de atunci, cum ar fi modificarea relatiilor de productie, econo-mia gospodariei mo§iere§ti §i tarane§ti, structura social a satului etc. Cutoate acestea, in istoriografia noastra problema a ramas putin studiatasub aspectele ei esentiale. Daca unii anton au abordat fie in lucrari specialconsacrate, fie in cadrul sintezelor, unele categorii ale oamenilor de scu-teala 2, aratind ca in schimbul scutirilor fiscale erau indatorati cu sar-cini fata de stapinul feudal, ei s-au oprit inainte de a trage concluzia gene-rala, de a arata ponderea lor social-economica, de a analiza natura

1 Pentru a inlesni expunerea, am dat un titlu generic diverselor categorii fiscale puse inslujba intereselor particulare ale clasei stiipinitoare, numindu-i oameni de scutealà", asa cumii nu mese deseori documentele moldovene si cum au inceput sd fie numitl i in istoriografie (veziGh. Ungureanu, Despre bresla$i. Conlribu(ii let cunoa$terea calegoriilor f iscale din Moldova inainlede 1? gulamenlul organic, in Arhivele Slatului. 125 ani de aclivitale, 1831 1956, Bucuresti, 1957,p. 2 )9 274 ; Gh. Platon, Comisiile de revizie din Moldova si aclivilalea lor in anti 1830 $i 1831,in Studii i materiale de istorie moderna", I, 1957, p. 25-69 etc.). Documentele din TaraRomilneasctl fi mai numesc, tot cu titlu generic, lude (a nu se confunda cu lude = unitatefiscali1 ; vezi mai departe nota 22), oameni sculifi sau, simplu, sculifi, iar cele din Moldova,

supu$1 boiere$1i, supu$i pe la unii $i earn, oamenii casei" etc.2 Cei mai multi autori nu au reusit s'a* defineascd exact aceste categoril socio-fiscale, iar

erorile de definitie au fost transcrise si in Dicfionarul lirnbii ronidne moderne (Bucuresti, 1958)st in Dicfionarul enciclopedic roman (Bucuresti, 1962-1966). Contribulli importante au adus

Uni,ureanu in studIul citat mai sus, si V.I. Grosul, P.G. Dmitriev i P.V. Sovetov, In stu-diul bogat in date statistice, Hepexothebte 00.11.44bt Oeoaaribtiort ancnityamatfuu specmbatiMort8a ua XVIII Haucuta XIX ee. (Km() manue comeAbIturiu?), In Ifnecmus AN MCCP,1967, 2, p. 3-46.

www.dacoromanica.ro

3 ASPECTE ALE DESTRAMARII FEUDALISMULUI - OAMENII DE sculTEALA" 11

relatiilor ce se stabileau in procesul de productie. Toti acesti autori auvazut in institutia oamenior de scuteala prelungirea dependentei perso-nale siun simplu transfer al obligatiilor lor de la stat la stapinul feudal, fara

staruie nici asupra acestei probleme. Nu a fost sesizat nici faptul catoate acele categorii fiscale de tarani degrevati partial sau total de sarcinilepublice in folosul particular al clasei stapinitoare, formau o singura pro-blema. Studiate separat, nu s-au putut stabili similitudinile dintre diver-sele categorii, dimensiunile reale ale fenomenului, cauzele si implicatiilelui plenare in societate.

In prima jumatate a secolului al XVIII-lea, ea si in veacurile ante-rioare 3, in Moldova si Tara Romaneasca, domnul avea libertatea, in vir-tutea dreptului feudal, Ea cedeze stapinilor de pamint 4 un numar de bir-nici ai statului, deseori sate intregi, sau s acorde scutiri de (Uri pentruoameni adusi de peste hotar. Acestia purtau uneori numele de poslusnicisau lude (liuzi) si aveau un regim fiscal deosebit de restul birnicilor (erauscutiti sau plateau o dare fixa). Ei cal:A-tau un pecetluit" (act de identi-tate ce purta pecetea domneasca, nominalizat §i cu semnalmentele pose-sorului). Aceasta nu tinea propriu-zis de dreptul feudal de stapinire asuprapamintului, ci era un asa-zis act de donatie" sau de mil'a", de concesiune,un privilegiu acordat, de la caz la caz, dupa singura vointa a domnului, pedurata domniei sale (era confirmat sau nu la fiecare nou'a domnie). Stapiniibeneficiari obtineau, astfel, pentiu un nurnar de sateni de pe mosiile lor,sau adusi de peste hotare, scutirea de bir, totala sau partiala (regim derupta), scutirea de muncile publice si de unele dari in natura 5 ; cind conce-siunea era facuta manastirilor, gor§tina si desetina (dari pe oi, porci sistupi ce reveneau camarii domnesti) urmau sa fie platite manastirilor bene-ficiare 6 ; egumenii capatau dreptul de judecata asupra poslusnicior (inafara pricinilor de omor §i furt)7. Aceste acte de mila" creeaza un regim de

3 Prime le mentiuni cunoscute de sate scutite dateaza, in Tara Româneasca, din anil1374, 1385, 1387 etc. Domnitorii Vladislav I, Dan I, Mircea cel Batrin s.a., ddruind sau luta--rind danii mai vechi, scutese de toate darile i muncile domnesti si de oaste" sate ale manAs-tirilor Vodita i Tismana (Documenia Romaniae .Historica, B, Tara Româneasca, I, Bucuresti,1966, doc. 6, 7, 8 etc.). Este cunoscuta i o scutire de toate darile marl pina la cele mici"acordata de Mircea cel Batrin, la 4 septembrie 1389, unui sat apartinind unor boieri (ibidem,doc. 10). In Moldova, primele scutiri cunoscute dateaza din 11 si 18 aprilie 1444 (pentru sateleAveresti i Mihaesti ale Mitropoliei din Suceava), 1 august acelasi an (pentru satul Balasinautial manastirii din Horodnic) etc. (ibidem, A, Moldova, I, Bucuresti, 1975, doc. 244, 245, 249 s.a.).

4 Indeosebi manastirilor. Cunoastem putine documente referitoare la laid ; pentru TaraRomâneasca, vezi doc. din 10 martie 1713 (Arh. St. Bucuresti, Ms. 705, f. 544), doc. din 20iulie 1723 (Biblioteca Academiei R. S. Romania In continuare, citat B.A.R. LXVI/125), din4 oct. 1723 (ibidem, DCGX.C126), etc. Pentru Moldova, vezi doc. din 22 sept. 1732 (ibidem, V/34),din aprilie 1733 (Arh. St. Iasi, Documente, CXLIII/89), documentele din anul 1741 (B.A.R.,Ms. 237, f. 423 v., 427 v., 434 v.) etc.

5 Documentele le enumera pastrind consemnat noianul darilor la diferite date ; uneori seacorda i scutirea de (lathe IntImplatoare, de cele mai multe ori nu.

6 Documentar, nu am IntIlnit i cazuri in care laicii sa primeasca dreptul la gorstinadesetinasau de judecata asupra poslusnicilor.

7 In Moldova, satele mánastirllor Inchinate aveau toate la Inceputul secolului al XVIII-learegimul satelor de poslusnici ; vecinii sau oamenii liberi erau scutiti de podvezi, rechizitil etc.si plateau o dare fixa (rupta), strinsa de egumen i predata Vistieriei ; egumenul lua, In contulmanistirii, gorstina i desetina i avea drept de judecata asupra locuitorilor (In afara pricinilorde omor i furt). Documentele Si numesc, In general, ruptasi dar si direct poslusnici. Vezi aseza-

sa

71

www.dacoromanica.ro


eva iimunitate : aparatul statal era oprit s5i mai p5,trundit in satele scu-tite §i nu avea autoritate nici asupra poslu§nicilor acordati in numk limi-tat.

In schimbul inlesnirilor fiscale §i scutirii de celelalte sarcini publice,poslm;nicii erau supu§i unor sarcini sporite fata' de sthpinul particular,iar dad, se intimpla sit fie in acela§i timp runani sau vecini, conditia lorsociala se agrava.

In afara acestor scutiti acordati de puterea centraM drept milá"sau recompens5, pentru servicii aduse statului sau domniei, sau persoanelordin anturajul domnului, mai exista, in aceea0 perioada de pina la reformelemai. rocorditite,ti , o categorie a scutitilor neoficiali, de care beneficiau prinabu7, in special dregittorii 0 st'apinii de p5mint influenti 9 Mai existau apoiacele sate ocrotite" sau Inchinate cu munca la boieri" in schimbul unorreduceri fkcale, de§i ele apartineau unor nanIstiri sau boieri m'arunti(io nu numai sate intregi, ci §i saeni, individual sau in grup). AutorulCrouicii Ghiculotilor, descriind a doua domnie a lui Grigore Ghica in Mol-dova (1735 1741), aratit ce insemna aceast5, inchinare", proportiile fe-nomenului, precurn §i consecintele lui, permitindu-ne totodatil sit intelegern§i originea institutiei scutelnicilor de mai tirziu : ... mai toate sateleerau inchinate la cite un boier, iar fiecare sat, fiind ap'arat de boierul s'au,se bucura de iertare din partea zlota§ilor. A§adar, pe de o parte, sateleboiere§ti se bucurau de linkte deplin5, §i tihnA, iar pe de altà parte, celeneinchinate, care rarnIseserI putine, erau impovarate cu sarcini greu deindurat. De aceea 0 aceste sate au inceput sa se inchine boierilor, iar altele0, fugit care incotro putea". In vara anului 1741, Grigore Ghica, vrind slcurme acest abuz, hotára§te impunerea la dare a tuturor satelor ,5 i promite,in schimb, cit va da fied,rui boier, dup5, rangul" sin, un num'ar de oamenipentru nevoile 0 intretinerea caselor lor" 9. 0 primi incercare de desfiin-tare a satelor inchinate o Meuse Grigore Ghica §i in prima lui domnie inMoldova, apoi Constantin Mavrocordat prin hrisovul din 7 noiembrie 1733§i cartea tipariti din 12 ianuarie 1742, date manistirilor

mintul mAnAstirilor inchinate, din 12 septembrie 1704 (Arh. St. Bucuresti, Documentedtplornaticenr. 155) reinnoit de toti domnitoril, printre care si Constantin Mavrocordat la 20 aprille 1743(ibidem, Ils. 630, f. 5 6 v.) etc.

8 LoncludentA este insemnarea, atit de des citatA, din cronica lui Neculce, referitoare ladomnia lui Mihail RacovitA, din anul 1703 : SA mira si el ce va fact, cA n-ave de la cine luasi el bani, cA tara era giurnAtate scutelnicA, tot a neamului lui s-a CupArestilor" (LetopisefulTarn Moldovei, ed. lorgu lordan, 1955, p. 234).

9 Cronica Ghiculestilor, Edit. Academiei, 1965, p. 531-533. I. Ciubotaru remarcA rolulde initiator al lui Grigore Ghica in acordarea scutelnicilor dupA rang" boierilor (vezi studiulsAu A sc:dmzntele agrare moldovenesti (1766-1832), publicat in Anuarul Institutului de istoriesi arheologie A.D. Xenopol ", Iasi, V. (1968), p. 90-91).

10 Uricariul, VII, p. 23. Constantin Mavrocordat, anuntindu-si intentia de a face tutu-rota de obstie asezAmint", la 12 lanuarie 1742, proclamA dreptul de stApinire, formulind :aceastA poruncA cu Ude am dat, ca tot omul mosan a fie volnic a stApini mosia sa", mAsurAce venea in intimpinarea plingerilor egumenilor cA satele cu oameni ce-au avut mAnAstirile,cele mat =Ile au fost inchinate pe la boiari cu timid slujba <munca> tor" (s.n.I.C.)(Docu-mente prtvind relafiile agrare in veacul al XV III-lea (in continuare citat D.R.A.), II, Moldova,13ucuresti, 1966, doc. 180).

10.

www.dacoromanica.ro

5 ASPECTE ALE DESTRAMARII PEUDALISMULUI "(DAM:EMI DE SCUTEALA" 13

Incercarea domnior fanarioti de a reforma sistemul fiscal in ambeletaxi'', cu scopul de a intari puterea centrala si a spori veniturile statuluipentru a face fata cerintelor crescinde ale Forth, prin impunerea la dari aintregii populatii, s-a lovit de rezistenta clasei stapinitoare de care a trebuitsit se tina seama. Astfel, Constantin Mavrocordat, dupa ce mai intii aimpus la dari intreaga masa a populatiei 12, nemailasind oameni scutiti inslujba boierilor, pentru a atenua reactia ostila a acestora din urm'a 13, atrebuit sa le faca concesii, acordind dregatorilor, mai intii sub forma deindemnizatie, fiecaruia dupa rang, proportional, un numar de scutelnici(cite :.0 40 marior dregatori si cite 10-20 celorlalti), oameni scosi dinrindul birnicilor Vistieriei si pusi la dispozitia beneficiarilor particulari.Faptul acesta il consemneaza izvoarele narative de mai tirziu ; actul denastere al institutiei nu ni s-a pastrat, sau nici nu a existat. Constitutia"lui C. Mavrocordat, din 7 februarie 1741, desi este o culegere a textelor refor-melor introduse in Tara Romaneasca pina la acea data, nu inregistreazaprivilegiul scutelnicilor, cum omite, dealtfel, §i alte masuri, pe care insa banulMihai Cantacuzino le consemneaza in cronica sa. De asemenea, nici aseza-mintul fiscal din 8 octombrie 1741 reluarea in Moldova a celui din TaraRomâneasca , desi inscrie desfiintarea oarnenilor de scuteall de pinaatunci, nu aminteste de infiintarea scutelnicior ; dovada, deci, ca insti-tutia scutelnicilor nu a fost prevazuta in cadrul reformelor mavrocorda-

11 Unele izvoare de mai tirziu consemneazA Inflintarea privilegiului scutelnicilor In lega-tura cu desfiintarea rumAniel si a veciniei, dar multe din ele (memoriile boieresti, actele pre-gAtitoare elaborAril regulamentelor organice etc.) au caracter revendicativ ; in momentul clndse punea problema limitArii sau a desfiintArii acestui privilegiu, beneficiaril cAutau argumentepentru a-I justifica si au pretins cA scutelnicii le-au fost acordati in schimbul strAvechiulul dreptal rumAnilor si vecinilor (prifacerea vecinAtAtii din Invechime In privileghion a scutelnicilor"

memoriul boierilor din anul 1814, Arh. St. Bucuresti, Achtzilii not, MMDCXII/11). Vezi siManolache Draghici, Istoria Moldovei, I. Iasi, 1857, p. 15. Pentru Tara RomAneascA, vezimemoriul boierilor din 1791 care Saxa Coburg (V.A. UrechiA, IstorM romdn(lor, II, 1892,p. 329-330), raportul divanului prezentat senatorului N. Milasevici, la 1 febr. 1811(I.Cojocaru, Documente priviloare la economia PIM RoindneW, 1800-1850,1, Bucuresti, 1958,p. 95) s.a. Sustinem aid teza lui Radu Rosetti care apreciazA : Este neadevAratA pArerea cA<scutelnicii) ar fi o despAgubire data boierilor pentru desfiintarea vecinAtAtii, Intrucit aceastaare loc In a treia domnie a tut C. Mavrocordat, iar hArAzirea de scutelnici in a doua domnie"(Pdmintul, sdtenii si stdpinti in Moldova, I. Bucuresti, 1907, p. 389). Dar important nu estefaptul dacA institutia scutelnicilor a fost o replica a reformei fiscale si administrative sau a celelsociale, ci faptul a ea a rAspuns ambelor 0 a servit exclusiv interesului privat al clasei stApini-toare ; numArul oamenilor de scutealA a sporit dupii reformA, iar dacA este adevArat cA, prinreforma social& stApinii de pAmint au pierdut odatA en vecinii si rumAnii un cuantum de munca.gratuita, un izvor de venituri, ei si le-au recuperat (si sporit, chiar) de la scutelnici si poslusnlcisau breslasi, rArninind In cistig In urma unor reforme indreptate, aparent, impotriva lor.

12 In acest scop, domnul ordonase catagrafierea Intregli populatii : au pus pe toti boieriimarl 0 sA meargA sA sileasca ca nu cumva sA rAminA cineva neinscris...sA nu lipseascA. cumvavreun om din aceastA catagrafie". Cei ce se sustrAgeau erau Impusl la dAri dublu, lar pe ceice-I ocroteau ii mustra aspru" (Crontca Glitculestilor, ed. cit., p. 563-565). Autorul cronicilexplicA aceastA dispozitie : ...deoarece avea de gind sO nu le lase (bolerIlor) oameni scutitlde dAri. La Inceput nu iertase pe nici unul din acei care se aflau in slujba bolerilor, ci pe toti1-a pus la dajdie. Mal pe urmA, insA, a dat cite treizeci-patruzeci de oameni bolerilor marl 0cite douAzeci si zece la ceilalti, ca sO Inceteze putin vuietul care se produsese..." (p. 567).

13 Raportul unel capuchehala, din ianuarie 1742, zugrAve0e starea de spirit a bolerilordin Tara RomemeascA la acea data : ...bolerimea si mazilii sint tare slabi si nemultumiti,deoarece...duc lipsa de oameni care sii le munceascA..." (B.A.R., Ms. grec. 1 069, f. 59 v.,traducerea datoratA Ariadnel Cloranu, la Institutul de istorie N. Iorga").

www.dacoromanica.ro

14 IoANA CONSTANTINESCU

te5ti, ci impusa de reactia clasei stäpinitoare, ca nu a fost infiintata prin-tr un decret, ci, iniia1, scutelnicii au fost haraziti prin hrisoave donmestide la caz la caz, mai apoi recunoscuti ca privilegiu dregatorilor (iar cutimpul i manastirilor etc.), ea, in cele din urma, numarul lor s ia proportiiamenintatoare. Autorul Cronicii Ghiculegilor surprinde aceasta nesupra-punere in timp a celor data masuri : desfiintarea institutiei poslusnicilorsi a satelor inchinate" si acordarea mai peurma" a unui numar limitatde oameni dati boierior", care evident, nu erau altceva decit scutelnicii.

§I in Tara Româneasca aparitia institutiei scutelnicilor a precedat actu-lui de desfiintare a rumaniei, stau marturie relatarile autorului croniciiIstoria politica ?i geografica a Terei Romane?ti de la cea mai veche intemeierea sa kind, la anul 177414: Constantin Mavrocordat 7,a eliberat pe totirumanii pe unii cu voia boierilor, pe aIii MIA voia lor, sub cuvint ca, auoameni scutiti". Mai sus, ii numeste pe acestia din urma direct scutelnici :Constantin Mavrocordat, prin reforma sa, a dat pe sclavii boierilor (dincontext, sclavi = poslusnici) la dare, ordonind inscrie in cislele satelorsi sa plateasea bir ca si cei liberi, dar pentru ca sá impace pe boieri pentruaceasta nedreptate, a rinduit s, aiba oameni scutiti fiecare dupa persoanasa si dupa rangul sau pozitiunea sa ; si astfel a fkut o suma mare descuteln ici" 15.

Acordarea de oameni scutiti de sarcinile publice odata cu acordareacinului boieresc" nu este o inovatie a lui Constantin Mavrocordat 16 jmeritul domnitorului reformator consta in faptul ca el institutionalizeaz5o practica pina atunci neobligatorie i fixeaza numarul de scutiti atasatifiecarui rang.

Practic ins& reforma lui C. Mavrocordat nu a putut desfiinta insti-tutia poslusnicior si a celorlalti scutiti, iar prin acordarea de scutelnici nu arezultat decit sporirea categoriilor §i implicit a numarului celor en regimfiscal preferential aflati in slujba particularilor 17. Dar, desi supravie-tuie§te reformelor de la mijlocul secolului al XVIII-lea, institutia poslus-nicilor Ii schimba treptat continutul, Ii pierde caracterul de cvasiimunitate

14 Trad. G. Sion, Bucuresti, 1863, P. 66.15 Thlden,, p. 65, cap. Despre scutelnici i pentru care cauzA s-au fAcut". Termenul de

scutelrne circuM IncA de la sfirsitul secolului XVII, cu sensul general de scutit" de obligatiilepublice. La 16 ianuarie 1676, Antonie Ruset cerea locuitorilor din tinutul Roman sA dea carepentru transportul zaherelei, obligatie de care erau scutiti doar stoiniceii ce umblau sA scoatAaceste care si cAlArasil (pentru cA erau In oaste), far alt nimeni scutelnic nu va II", In Ion Ne-culce", Buletinul Muzeului municipal din Iasi, fasc. 7 (1928), p. 149. Termenul este folositla 26 septembrie 1702, Intr-un document prin care Constantin Duca, voievodul Moldovei,acordA mAnAstiril Sf. loan Zlotaust din Iasi, zece oamenl slobozI de toate dArile l angherlile"elupil cum au si alte mAnAstiri scutelnici, dA sft pot si au cu cine sA sluji" (Arh. St. Bucuresti,M-na Sr. Joan Gurd de Aur, XXV/3). Scutelnici se numeau cei se prestau serviciul milltar Inschimbul scutirli de obligatiile publice (bir i havalele).

16 La 20 lulie 1723, Nicolae Mavrocordat, acordind cinul" de vel postelnic lui IanacheStama, Ii acordA I o serie de scutiri 1 dreptul sA tinA 8 slugi, iertati de toate dArile tarn siale orasului, plus 14 oameni scutiti de toate dArile tarli (herghelegii, vitcari, morari, grAdlnari,vied, stupari) (B.A.R., LXVI/125).

" Veil si Serban Papacostea, Oltenia sub stdpinirea austriacd, Bucuresti, 1971, P. 10.0 primA Incercare de desfilnIare a poslusniciei s-a fAcut In Oltenia, In timpul stApinirli austriece,prin decretul imperial din 1729 (ibident, p. 160).

Ca

ci

ji

www.dacoromanica.ro

7 ASPECTE ALE DESTRAMARD FELYDALISMULUI OAMECNITI DE SCUTEALA" 15

feudall 18. B3neficiarii nu mai au dreptul de judecata, asupra posluf}-nicilor, nu mai percep gorstina i desetina de la acesti b iar ce este maiimportant, recrutarea poslusnicilor, ca si a celorlalte categorii ale oameniorde scuteall (chiar in cazul unor sate intregi), se face acum cu consimta-mintul acestora, pe baza de invoiala, de contract, §i pe termen limitat.

tn ultimul sfert al secolului al XVIII-lea si la inceputul celui urml-tor, in Tara Itomaneasca, si Moldova principalele categorii ale oamenilorscutitl total sau numai partial de sarcinile fiscale si muncile publice inbeneficiul particular al clasei dominante erau :

Scutelnicii. In ambele taxi existau doua subcategorii de scutelnici :scutelnicii ce reveneau rangurilor boieresti in functie de locul ce-1 ocupabeneficiarul pe scara ierarhiei feudale, indiferent dacl era sau nu stapin demosii. Vistieria 'Astra evidenta acestor scutelnici intr-un catastif special19(al scutelnicilor", drept care aceastai subcategorie de scutelnici se mainumeste si dupei catastif" sau dupd izvod") §i platea beneficiarior cite2 lei (taleri) pe luna 2° Primilor mari boieri le reveneau, in ambele taxiin aceasta vreme 2I eel mult cite 80 de scutelnici, iar beizadelelor din Mol-dova, 100. Dreptul la scutelnicii cuveniti rangurilor se mosteneste de catrevaduva si orfani, dar numai in numar pe jumatate. Alaturi de boieri, maibeneficiau de dreptul la scutelnici dupa catastif" fiii i fiicele de domn(beizadele i domnite), mitropoliile, episcopiile de Arges, Buzau i Rinanic

18 Doar pentru slobozii se mai pAstreazd caracterul de evaslimunitate (acordat pe timplimitat). n timpul administratiei militare ruse$ti din 1769-1774, In Moldova $1 Tara Roma-.neascd sint reinnoite imunitAtile feudale, In sensul call se acordA boierilor i mAnästirilor salvog-vardii" pentru sate intregi, asupra cArora, in cazul mAndstirilor, egumenii recapdtA dreptul dejudecatd, iar gorstina $i desetina din aceste sate sinl percepute in contul mandstirii. Despre acesttriumf" al lor amintesc boierii divaniti din Tara Romaneasa in memoriul cdtre Coburg : pelingd privilegiul scutelnicilor $i al poslusnicilor, in timpul rAzboiulul am dobindit $i cel dint/1privileghiu spre a avea salgvardie osebitA sate intregi" (Urechiä, op.cit., III, p, 329) Vezidoc. din 31 ian. 1773. (D.R.A., I, Tara Roma/leased, Bucuresti, 1962, doc. 437). PentruMoldova, vezi doc. din 7 mai 1771 (Uricariul, XXI, p. 209-211), 3 mai 1772 (Arh. St.Bucuresti, Achizilii noi, CXLIV/23), 13 Italie 1774 (ibidem, M-rea Doljesti, XIX/78) s.a., Incatagrafia din 1772, autorii sovietici (citati la nota 2) nurrard 74 astfel de sate In Moldova.

19 OdatA cu numirea sau avansarea in rang, fiecare boier era trecut in acest catastif cunumdrul de scutelnicl cuvenit.

28 SumA rdmassa aceeasi pe intreaga duratd a existentei lor, desi moneda suferd deprecieriInsemnate, mai ales in timpul rdzboiului din 1806-1812. Prima mentiune documentard cunos-cutd pentru plata celor 2 lei din Vistierie dateazd din anul 1752 (B.A.R., XIII/105, doc. dinTara Roma/leased, apartinind familiei Dudescu).

21 In Tara Romaneascd, Mihai Racovita (1741-1744), stabilind veniturile dregAtorilor,hotdra j numdrul de scutelnici cuvenit fiecAruia, pentru care incasau 1 eel doi lel de scutelnicpe lunA. Cei ce ocupau primele cinci trepte (vel banul, vel vornicul, vel logofdtul, vel spAtarul slvel vistiernicul), atit eel in functie, cit i eel Mr A. functie, primeau cite 70 de scutelnici si cite1680 lei anual, sumd importanta pentru mijlocul secolului al XV III-lea ; vel clucerul primea 60de scutelnici si 1 200 lei ; vel paharnicul, 40 de scutelnici $i 960 lei ; vel stolnicul, vel comisul $iaga Bucurestilor, cite 30 de scutelnici si 720 lei pe an etc. Dregatorii de categoria a II a %ia III-a primeau pina la 15 scutelnici, iar dregAtorii Curtii domnesti intre 3 si 15 scutelnici (Istoriapolitica i geografica a Terei Romtinesci de la cea mai veche a sa Intemetere pind la anul 1771,trad. G. Sion, Bucuresti, 1863, p. 60-65). In Moldova, desi cronicarul aratd cd, initial, marilorboieri li se ddduserd cite 50-60 de scutelnici, in sAmile Vistieriei din anii 1763-1774 acestiasint mentionati cu cite 30 de scutelnici (exceptie face vistiernicul Palade, cu 60 de scutelnici),

si

www.dacoromanica.ro

16 IOANA CONSTANTINE:SOU 8

in T ar a Româneascl si Roman si HI10 in Moldova, precum si citeva papas-tiri. Acesti scutelnici erau recrutati din rindul birnicilor paminteni. In TaraRomâneascA, scutelnicii nu erau impusi la bir si pentru fiecare scutelnicluat dintr-un sat era scazut satul en birul unui lude, desi la plata biruluiunui lude contribuiau mai multe familii de birnici 22.

A doua subcategorie a scutelnicilor era cea acordata de domnie prinhrisov sau carte domneasca in virtutea dreptului feudal, pastrat din peri-oada anterioarl 23, ca recompensa 24 pentra servicii aduse domniei si tariisau drept min," domneasca sau ajutor", cu conditia insa, de cele maimulte ori, ca acestia A fie adusi de peste hotar, sau A fie recrutati dintrecei neinscrisi in rolurile Vistieriei la vreo orinduiala" (mai rar erau acor-dati dintre birnici). Vistieria 'Astra evidenta si a acestor scutelnici, darpentru ei nu mai platea cei doi lei 23. Puteau beneficia de acesti scutelnicinumiti dupe"' hrisov" sau dupli carte damneascii" in primul rind cei carorali se cuveneau scutelnici si dupa rang (dupI catastif") : boierii, fiiisi fiicele de domn si chiar insusi domnul 26, cele doua mitropolii siepiscopiile, manAstirile 27, rudele de domni sau de mari boieri, persoanedin anturajul domnului, institutiile publice (scolile 28, spitalele etc.),

22 Lude unitate fiscalA idealA ; fiecare sat era impus la plata unui numar de lude,In functie de starea economicA a birnicilor (dupA numArul fruntasilor", mijlocasilor ",codasilor"), posibilitatite de negot, asezarea geograficA etc. Sistemul ludelor era un mijlocde calcul, nu si de percepere ; perceperea se fAcea dupA sistemul cislei.

23 Libertatea domnilor de a acorda oameni de scutealA drept recompensA este caracteri-zatA de J.A. Valliant drept le moyen le plus inf time dont governement se soit jamais servi pourrecompenser ou corrompre" (La Roumanie, II, Paris, 1844, p. 193).

24 Privilegiul scutelnicilor putea servi ea recompensA, lar ridicarea lui, drept pedeapsa.fn Moldova, Alex. Moruzi, aprobind propunerea divanului de a se marl lefurile de la 1 ianuarie1803, ca mAsurA pentru iniAturarea abuzurilor functionarilor fiscal! si administrativi, adaugA :ler care din ispravnici de acum inainte se vor abate spre nedreptate si rApire, nu numal ca.scotindu 1 va plAti indolt apucAturile cele nedrepte, dar si scutelnicil li se vor tAia..." (V.A.Urechia, op. cit., XI, 1911, p. 33). Aceeasi amenintare pentru dregAtoril abuzivi si la 16 ianuarie1804 : ...si scotindu-sA din slujbA, nu numal 55 intoarcA inapol indoit asuprelile ce se vordovedi, ce sil I se scoatA din catastiful vestieriel si scutelnicii rangului boieriei sale siniciodatasA nu se mai poatA invrednici cu cistigarea de scutelnict..." Uricariul, I, p. 365).

26 Initial, In Moldova, pentru acestia se plAtea 1 leu. VezI sAmile Vistieriei Moldovei dinan!! 1764 etc. (B.A.R., CMXIX/6, f. 26 v.).

28 La I februarie 1804, Constantin Alex. Ipsilanti, domn al Tart! RomAnesti, uzind deputerea xl volnicia ce au domnii" de a acorda ajutor caselor domnesti si boieresti, 1st hAriizesteclesi 15 scuteinici scosi dintre birnicii Vistieriei si 15 poslusnici scutiti si apArati", peste cei 10posiusnici ce 1 avea deja, socotind a cu cuviintA este a sA impartAsi si domneasca noastrAcasA de la mosia Zimnicea, din sud Teleorman" (B.A.R., Ms. 242, f. 35).

27 In Tara RomAneascA, Mitropolia are, in 1830, drept la 80 de scutelnici dupA catastif"si 100 de scutelnici dupA carte domneasca" ; episcopiile Rimnic, Buzau si Arges, la cite 50 descutelnici dui:id catastif si cite (.40 dupA carti domnesti" ; schitul Poiana MArului, la 100 descutelnici dupA carte domneascA" etc. (Arh. St. Bucuresti, Catagrafia, 5/1830). Inca din secolulanterior mAnAstirile opereaza in sAmile de venituri sume provenind de la scuteinici. In 1784.de exemplu mAnAstirea Tismana avea 20 de scutelnicl (ibidem, M-rea Tismana, XCIII/101),Jar in 1781, schitul MAnAllesti 5 scutelnici (ibidem, Ms. 193, f. 155). In Moldova, intilnim scu-telnici la mAnAstirl IncA din 1774. PingArati avea, de exemplu, 30 de scutelnici (ibidem, M-recrPIngarati, III 151).

28 Stabilindu-se veniturile swill domnesti din Iasi, la 25 martie 1813, i se acordA si 50 descutelnici pentru aprovizionarea cu lemne de foc, 4 scutelnicl pietrari si doi scutelnici teslari(Th. Codrescu, op. cit., III, p. 177). In Tara RomAneasca, au scutelnIci scoala din Peretu (1823,,B.A.R., CLV/8), scoala din Craiova (Arh. St. Bucuresti, Catagraftt, 5/1830) etc.

www.dacoromanica.ro

9 ASPECTE ALE DESTRAMARII FEVIDALISMULUI OAMEND DE SCUTEALA" 17

doctori 29, farmacisti, profesori, negustori ", intreprinzOtori de manu-facturi sau de lucrári publice (podirea strOzilor ete.)32 si multi

In 1814, date fiind greutatile prin care trecea Vistieria Moldovei,Scarlat Callimachi desfiinteaa, categoria scutelnicilor acordati prin cktidomnesti de milg," celor fár a. rang boieresc

La inceputul secolului al XIX-lea, privilegiul scutelnicilor era consi-derat drept unul dintre cele mai importante privilegii ale clasei boierestice trebuia s revinl exclusiv pamintenilor. In anaforaua din iulie 1814,destinatI s defineascI statutul scutelnicilor, boierii din Moldova sustinel din vechime privilegiul apartinea doar pámintenilor, desi de la o vreme,prin catahrisis", ii s-au dat scutelnici i boierilor greci, inscrisi chiar si inizvoadele Vistieriei. Ei cer hotkit sO nu se mai dea scutelnici i nici banidin Vistierie pentru scutelnici decit boierilor paminteni 34. In realitateinsO, boierii greci continuA s profite de acest privilegiu, scandalizind per-manent boierimea pOminteanO care-I revendic5, in exclusivitate cadreptate pOminteasc6", indeosebi dupl 1821 35

Atit in Moldova, cit EA in Tara Romaneascg, in secolul al XVIII-lea,.scutelnicii, din ambele subcategorii, erau scutiti de bir si de havalele (nu-mite in Tara Romaneasca i angarale, orinduieli, podvezi etc. : munci pu-blice la drumuri, poduri, transporturi, bani sau dki in natura pentru zahe-

29 In 1777, Grigore Alex. Ghica acordA doctorului cel mare" al orasulul Iasi scutelniciridicAturl <scutiri) ca unuia din cei mai intii boieri", dar, la 2 august 1813, Scarlat Alex. Galli-machi hotArAste ca cei Intii doftori" sS tind cite 15 scutelnici (Arh. St. Iasi, Litere 0/135, f. 59).In catagrafia judetului Olt, din 1820, doctorul Constantin Caracas era trecut cu 8 scutelnici(Arh. St. Bucuresti, Ad. vechi, 2383, f. 115). In 1830, sapte doctori de politie" (de oras) aveau85 de scutelnici (cite 10, 20, 25) (ibidem, Catagrafii, 5/1830).

39 Hagi Janui, marele negustor grec din Craiova, de exemplu, detinuse, pinA in februarie1823, scutelnici, dar care I se iau la aceastA clatS, pe motiv cd nu este pAmintean (Documente1821, III, 1960, f. 262).

31 Era o solutie pentru asigurarea miinii de lucru in conditiile in care nu exista o pAturAsocialà disponibild recrutärii de muncitori salariati, in mdsura necesarS, in fabrici 1 manufacturi

nici suficient capital pentru salarizarea lor in bani. Salarizarea se facea astfel prin scutirea debir si havalele (asupra acestei teze, vom reveni in partea a doua a studiului). Instructiv estedocumentul din 1796, prin care Alexandru Moruzi acordA fabricii de hirtie de la Ciorogirla40 de scutelnici luati dintre birnicii paminteni : care sA fie de-a pururea nelipsitl de la lucrulfabricei i pentru slujba lor sA fie nedajnici de bir i pururea ocrotiti i slobozi l nesupArallin toatA vremea de orice angarii ale OHL larA cind vreunul dintr-insil nu va urma slujba luLsau va lipsi, sau va murl, sA se dea in locul acelui altul cu pecetluitura domneascA ; cari acestiscutelnici sA se dea de prin satele cele dupA imprejuru, aproape de fabricA, ca sA poatA cu inles-nire a urma slujba i datoria lor" (V.A. Urechid, Documente Moruzi, Bucuresti, 1895, p. 689 ;vezi j doc. din 1799, ibldem, p. 692). In catagrafia Moldovei din anul 1774, sint inregistrati22 scutelnici a sticlarului" de la sticlAria din Virtejeni (tinutul HirlAu) (Moldova In epoca feuda-lismului, vol. VII, partea a II-a, ChisinAu, 1975, p. 230).

32 Doc. din 1 aprilie 1793, prin care acordA concesionarilor 80 de scutelnici pentrupodirea strAzilor Bucurestilor, cA de a le face pe toate cu bani, se duce cheltuialA foarte mare..."(V.A. UrechiA, op. cit., p. 774).

33 Uricariul, IV, Iasi, 1857, p. 183-188. RAmAnea ca acestia sA primeascA doar un numArde breslasi.

36 Uricariul, IV, 1857, p. 183-188.16 Vezi anaforaua divanului Moldovei din august 1823 (Documente 1821, III, Bucurestl,

1960, p. 309-310). Marelui negustor grec din Craiova, Hagt Ianus, i se iau in februarie 1823 scu-telnicil i poslusnicii pe motiv cft nu este pAmintean. Pentru a recapata, negustorul cereinterventia lui Dimitrie BrAilolu si a logofAtului Bibescu, ca unit ce au avut legaturi cu casa"(comercialA) din Craiova, argumentind cA bunicul t tatAl sat' au fost inmormintati in Tara.RomilneascA, iar el II cApAtase pentru servicille aduse de mine in cele cinci judete ale Crato--vei i, in parte, boierilor l romAnilor" (ibidem, f. 262).

2 c. 1613

-

31

si

a

ci

si-i

www.dacoromanica.ro


rele, rechizitii de fin, care etc., in timpul ocupatiilor strAine etc.) 36 Ei pu-teau fi impuvi insá la plata unor dari ava-numite Intimpratoare" : aju-torinte" pentru povte, pentru achitarea imprumuturilor de stat etc. Decele mai multe on Insa stapInii preferau sá plateasca ei aceste dari, une-ori din alocatia ce o primeau de la Vistierie pentru scutelnici, pentru a nustrica tocmelile cu ei sau a-i pierde. Dar, in primii ani ai secolului al XIX-lea,spre deosebire de cei din Tara Romaneasc5,, care pastreaza, vi vor 'Astrapina la desfiintarea institutiei, statutul fiscal din secolul anterior, in Moldovascutelnicii sint impuvi la plata birului, raminind scutiti numai de havalele.

In ambele ri, scutelnicii puteau fi recrutati de pe orice movie, chiardaca movia nu apartinea beneficiarului, inclusiv de pe moii1e razávevtivi din orave. Recrutarea se Meea pe baza de contract (invoiara), incheiatde bunA, voie 37, individual sau colectiv, pe termen limitat (1-3 ani) 38,iar in Tara Romlneasc5, era conditionata de consimtamintul conAtenilor(reprezentati prin citiva sateni vi pircMabi), satin putind oricind sá-i re-vendice ca birnicipe cei luati Ara, vtirea sa (mai ales cind erau facuti dintresMenii insfariti). Aceasta tinea de solidaritatea fiscala, dar vi de spiritulde obvte vi de dreptul de stapinire feudal. La sfirvitul termenului, ei puteausAi iasa din scutelnicie" (sit se lepede") i s'a redevina birnici havalegii(purtittori de havalele), sau sa reinnoiasc5, contractul cu acelavi sapin oricu un altul. In schimbul scutirilor fiscale, scutelnicii se angajau fat5, destapInii beneficiari ai privilegiului la obligatii in munca, produse sau bani,cuantumul acestor obIigaii variind dup.-a invoiara 39.

36 Havalele erau una din cele mai anevoioase sarcini ale societatti medievale, careinsemnau nu numal timp luat gospodariei taranesti, ci i ruinarea vitelor, uneori chiar pierderide vieti ornenesti. Vezi S. Papacostea, Oltenia sub stdpinirea austriacd, Bucuresti, 1971, p. 101 ;N. Grigoras, Obligaf ii le In muncd raid de slat si turci ale populafiei din Moldova (sec. X I V XVI II ),in Studii", 1963, nr. 4, p. 895-912 ; R. Rosetti, Arhiva senatorilor din Chisindu, II, in AnaleleAcad. Rom.", S. II, T. XXX I, Mem. Sect. ist., p. 658-684 etc. Ilustrative sint jálbIle taranilordin Scornicesti l Tataral (jud. Olt), din anul 1828, ea le-a fost satul incdrcat cu o surná preamare la bir sl sint supusi la cazne, ei si femeile lor, ca sd-1 plateascd ; iar pentru podvezi aratacä sufera batai si chinurl zioa si noaptea dupa (pentru> implinirea podvezilor i altor grabnicecireri pentru trebuinta ostilor irnpdratesti, i noi, ticalosii saraci ca piste lipsiti ce sintem, nuslim ce o sd facem t incotro o sa apucdm, ca noi pe la podvezi sintem luati de nu vedemensile cite doud-trei siiptamini i mai mult" nu au timp sa-si vadd de agonisita hranei" etc.(Arh. St. Bucuresti, Ad. vechi, 1 020 1828). Teama de havalele era unul din principalele mobilece de terminau pc tbrani sa accepte conditia de om scutit.

" Juridic deci, satenii sint liberi sa se angajeze sau nu, ei nu pot fi constrinsi. Aceastaconditie a oamenilor de scuteala este formulata concludent In raspunsul ispravnicilor de tinut,dat stolnicului Gheorghe, la 17decembrie 1820, in cazul lui Istrate Berde din Stanisesti : isprav-nicia nu 1 poate Indatora a fi scutelnic cu sila dacd el si-au implinit anul tocmelii ...", iar dupaputere hrisovului i Invoielile ce vei ave cu numdrul acel de oameni, dumneata poti a-i scuti,iar nu si a-i ave robi, ci chid nu sd vor multdmi cu tocmelile, dupa Implinire vadelit ce au In-scris lepadindu-se, sa dau In sat in havalele i stdpinul 1i cauta altii cu care sa se poata tocmi"<B A.R., CCGXXIX 75). Sint Intilnite Insa si practici nelegale, prin care stapinii Incearca sa-ifaca pc siteni poslusnici san scutelnici cu forta.

38 Un termen mai mare putea fi obtinut numai prin reinnoirea contractului. Se puteaajunge astfel, si la 25 30 si chiar 40 de ani (Arh. St. Iasi, Condici K/688, f. 110).

38 Multi istorici ii definesc cronat pe scutelnici ca fiind tarani care in loc sa pldteasca birulstatului 11 plateau stdpinului (vezi Radii Ru 2tti, Pdmintul, sdlenii si stdpinii in Moldova,Bucuresti 1907, p. 389 390 ; I. Minea, Reforma" lui Constantin Vodd Mavrocordat, In Gerce-

istorice", anii II III (1926-1927) ; P. 191 ; M. Emerit, Les paysans Roumains depuis letradi d' 1drianople jusqu'd la liberation des terres (1829 1864), Paris, 1937, P. 32 ; Istoria Rom&nici, III, Bucuresti, 1964, P. 710 etc.). Alti istorici Ii definesc ca tarani scutiti de dari catre fisc-care dan, In schimb, stapinului de mosie 2 lei pe lund (G. Giurescu, Istoria romdnilor, III, par-tea a II a Bucuresti, 1946, p. 644 ; I. Gorfus, Cronica mestesugarului Joan Dobrescu (1802 1830)in , Studii i articole de istorie", VIII, 1966, p. 402). Vezi i partea a doua a studiului.

www.dacoromanica.ro

11 ASPECTE ALE DESTRAMARII FEIUDALISMULUI OAMENII DE SCUTEALA" 19

Tocmelile se fAceau prin ispravnicat, i tot isprAvnicatul era acelacare garanta executarea obligatiilor asumate de scutelnici. in Tara Roma,neascI, scutelnicii primeau de la domnie (Vistierie) prin ispravnicat unact doveditor, intarit cu pecete domneascA, de unde i numele lui de pecet-luit 40 , pentru a fi luat in consideratie de cA,tre zapcii in momentul per-ceperii birului §i impunerii la angarale §i inscris ca atare in catagrafia

Dup5, aceste pecetluituri, confruntate cu listele Vistieriei, se faceaudin cind in cind verifiCari. tn unele cazuri de confuzie general'a aceste biletese reinnoiau.

Poslupicii in Tara Româneasc i breslqii 41 in Moldova formaualte categorii importante ale celor cn regim fiscal preferential exploatatipe cont propriu de clasa stApinitoare. Pupa cum aratam mai sus, categoriaposlwicilor din perioada abordafa Ii pierde caracterul de cvasiimunitatepe care il avusese anterior. in Moldova, incepind din timpul administra-tiei rusqti din 1769-1774, ii aflam sub numele de breslasi 42. Doar ceiapartinind m'an'astirilor, §i acestia in numar foarte redus, pastreaza numelede poslupici, Med o prea mare important5, social-economic.a.

Dreptul la poslupici i breslasi revenea numai sapinilor de mosiicu sate (cu exceptia insa a ráze0lor i mopenilor) 0, legal, puteau fitinuti numai pe mo0ile proprii 43.

40 Spre ex., doc. din 1814, formular tipArit, completat cu mina (cuvintele subliniate) :Sud Muscel, Stoica sin Rdusti, porecla Bdjan ot satul Rucdr, chipul lui nalt, la fatA zrnead,pArtil capului cdrunl, barba rade, cdruntd, carele fiind din suma scutelnicilor ce s-au orinduit pen-tru poslusania casii dumneaei cdmindreasa Eufrosina Greceanca, precum la catastihul Vistierieis-au asezat, dupA adeverinta ce au adus de la dumnealor ispravnicii ai acestui judet, i s-au datacest pecetluit al domniei mele, val i supArare sA nu aibA" (intArit cu sigiliul domnesc mijlociu,In tus rosu). Pe verso, poarta sigiliul vel vistierului Barbu VAcArescu pus In urma verificArii(dupd catastih") din aprilie 1819 (B.A.R., DCXXXIX/116). Formular identic i In 1824(j. Arges, ibidem, DCXLIII/93).

41 A nu se confunda cu breslasii din Tara RomAneascA, cum mai erau numiti cei ce in-trau In breslele de privileghefi (neamuri, mazili, ruptasi) ; acestia erau categorii fiscale privilegiatenesupuse unor stApini ; nici cu breslele de slujitori din Moldova sau cu breslasit mestesugari dinambele tAri.

42 I-am intlInit mentionati pentru prima datA In Recensämintele populafiel Moldovei dirtanii 1772 1773 si 1774, publicate in Moldova in epoca feudalismului, VII, partea I-a si a II-a,ChisinAu, 1975 de P.G. Dmitriev i P.V. Sovetov.

43 AsezAmintele fiscale din Tara RomAneascA, de la sfirsitul secolului al XVIII-lea, moti-veazA dreptul la poslusnici prin dreptul feudal de stApinire asupra pAmintului. De asemenea,divanul Tarii RomAnesti, in nota sa explicativd din 1 febr. 1811, cAtre senatorul Milaevici, aratacA sAtenii sint datori sA dea stApinului mosiei poslusnici, la fel cum shit datori sA-i dea dijma

claca pentru cA sA hrAnesc pe mosia acelui stApin, pentru cA Ii mAnincA iarba cu vitele i Isicosesc fin dupA dinsa, pentru lemnile ce i le ard la a lor trebuintA, pentru ogrAzile i grAdi-nile ce le au pe mosia lui, fiinda cu aceasta mult din rodu mosii intrA in castle lAcuitori-lor" (I. Cojocaru, op. cit., p. 95). 0 formulare lipsitA de orice echivoc a principiilor care stA-teau la baza atribuirii diferitelor categorii ale oamenilor de scutealA o gAsim si la contem-poranii din Moldova. Vezi doc. din august 1823 (Documente, 1821, III, p. 123). LogofAtul,lordache Ghica, propunind, la 30 mai 1831, un amendament la cap. 3, art. 71 al Regula-mentului organic, arAta : Slugile i breslasii hArAziti pentru inlesrdre i indeminare lucrAriidi pAmint sA gasesc dintru invechime lipiti cAtre dreptate de proprieta(sic) i numai di la aputina vremi incoaci mirginiti In numAr hotArit i legati cAtrA ranguri, InsA tot cu aceiadreptate de a-i ave numai proprietarii de mosii. lar scutelnicii, din Inceput i pinA astAzi.au fost di-a dreptul o dreptati numai a rangurilor, i acel ce ave drit de scutelnici aveacela di a-i scAde ori In ce sat si fArA a fi proprietariu" (B.A.R., CCCXXXIX/87). Autorii sovie-tici V.I. Grosul, P.G. Dmitriev i P.V. Sovetov, In studiul citat, neagA orice deosebire princi-pialA" intre scutelnici i breslasi, sustinind cA privilegiul breslasilor nu decurge din dreptul feu-dal de stApinire asupra pAmintului (p. 28-29).

sa-tului.

si

6

www.dacoromanica.ro


In Tara Romaneaseä, dupa cum vom vedea mai departe, pina sprefirituI secolului al XVIII-lea, puterea eentrala nu a recunoscut in-

stitutia poslusnicilor si, prin at;ezamintele fiscale sau prin cireularelecatre ispravnicii de judet sau boierii asezarnintari" (cei ce asezau" birulIa judet), nu li se admite stapinilor s ina poslusnici, decit in numar foarteredus, aceia constituind slugile casei" : un ispravnicel, un chelar, unvizitiu In statistica din 1773-1774, nu-i gasim printre categoriilefiscale 44, dar intr-un memoriu din 180845 se arata ca nu marul poslusnicilorera de cea 30 000, la care se adaugau 20 000 dirvari ce aveau acelasi regimfiscal cu al poslusnicilor.

In 1814, privilegiul poslusnicilor in Tara Ilomaneasca si al breslasilorin Moldova este extins si asupra rangurilor sau a slujbelor, stabilindu-seun numar proportional fiecaruia. Numarul maxim era de 70 de poslusnici 46in Tara Romaneasel si 45 de breslasi in Moldova, numar ce se mosteneaintreg de catre vaduva sau orfanii beneficiarului.

Tot cu titlul de poslusnici sau breslasi, donmul avea libertateaaeorde prin acte de milr, ajutor" sau recornpensr un numar variat,(le la caz la caz, intocmai ca si scutelnieii, uneori cu conditia sa fie adusidc peste hotar, alteori sekuti din birnicii paminteni.

In Tara Romaneasea, poslusnicii nu aveau un regim fiscal unitar.El era stabilit, de la caz la caz, prin cartea de privilegiu : fie ca trebuiausit plateaseit o suma fixa la Vistierie in locul birului, fie ea erau scutiti deorice contributie fiscala, dar toti erau scutiti de angarale.

In Moldova, breslasii au platit intotdeauna bir 47, fiind scutiti dehavalele. La inceputul secolului al XIX-lea ii gasim ca avind acelasi regimfiscal cu al scutelnicilor.

Poslusnicii ii breslasii erau angajati de dare beneficiari, intocmai caii scutelnicii, pe baza de contract (invoiala), individual sau colectiv, petermen limitat (1-3 ani), putind, la sfirsitul termenului s reinnoiascacontractul sau nu. In schimbul scutirii de havalele, ei se obligau la pres-tatii in munea, produse sau bani fata de beneficiarul privilegiului.

primeau ca si scutelnicii pecetluitul ce-i scotea din masa birnicilor 48.

" I. lonascu, Despre judefele Olt si Arges in eatagrafia din anii 1773 1774 de la Mos-coca, In Mitropolia Olteniei", anul X (1958), nr. 3-4, p. 3-47.

45 Memoritt Intoemit de Pavel Gavrilovici Divov, publicat de A. Lazea si P. Cernovo-deanu, In Revista arhivelor", 1973, nr. 1, p. 53-95.

46 Reiese din ordonanta Vistieriei cAtre boierii asezAmintari din judetul Dimbovita( krh St. Bucuresti, Ad. oecht, 2373, f. 27). Vezi si V.A. Urechia, Istoria romdnilor, X B, p. 93.

in 1771, Vistieria cerea ispravnicilor tinutului Suceava sA seadA din birnicii satuluiRusii pc cell 12 ludi si 9 breslasi" ceruti de stolnicul Vasile Bals (ce este trecut la izvodcu pecete gospod"), care, plAtindu-si banii birului Visterii rAsurile la fiesticare, cifert, precumshit asAzati In tablA, la IntimplAtoarile havaleli sA nu sA supere, pentru ca sA poata cAuta detrebuintele dumisale" (B.A.R., DCCV II 44 ; vezi i doc. din 1778, ibidem, doc. 27 etc.).

Pentru eliberarea pecetluiturilor se percepea o taxA In contul veniturilor vorniculuide politic (al orasului Bucuresti). in scrisoarea hti Kreychely cAtre Von Miltitz, din 27 mai 1824,se aratii :" Entre les revenus du vornik de politi le principal est...la taxe que le vornik prenddes billets donnes aux poslushniks, par lequel ils sont reconnus par les saptshis (zapcii) etreexempts de la contribution. M. Aleko Ghika, vornik actuel de la politi vient d'obtenir du prince,son frere, la perinision de renouveler ces billets, taxes a trois pistres par tete, au lieu de cinq,qu'on payait avant. Cela n'empeche pas le samish de la vornitshie de tenter d'en prendre cinq...I c changement de ces billets produira A M. le vornik une somme de 30 000 pistres S peu pres..."Ilurmuzaki, X, Bucuresti, 1897, p. 279).

i.a.

i

"

sit

0

www.dacoromanica.ro

13 ASPECTE ALE DESTRAMARII FEMIDALISMULUI OAMENII DE SCUTEALA" 21

Treculii", in Moldova, erau acei locuitori ce ramineau (treceau")peste numärul scutelnicilor si al breslasilor recrutati oficial dintr-un satsi asupra carora stapinii extindeau, in intelegere cu aparatul fiscal local,regimul scutelnicilor si al breslasilor. Era o practica obisnuita, desi putereacentrala lupta continuu impotriva ei.

In urma operatdei de catagrafiere (recensämint fiscal) din anul 1819,de exemplu, a fost depistat un numar mai mare de trecuti" decit al scu-telnicilor si breslasilor luati la un loc : 21 524 trecuti", fata de 13 369 scu-telnici si 7 747 breslasi. In anulurmator, au fost inscrisi in catagiafie 20 563trecuti", fata de 14 574 scutelnici si 8 727 breslasi 49.

Satele ocrotite" erau acele sate care, printr-o invoiala fie cu stapinulmosiei pe care se aflau, fie cu functionari ai statului etc., se angajau lasarcini in munca, produse sau bani fata de acesta, in schimbul plata biruluisi al scutirii de celelalte obligatii fata de stat. Stapinul se angaja, la rindullui, fata de ispravnicii judetului sa plateasca o suma in contul birului aceluisat, stabilitä, prin mita si influenta, de regala mult sub cuantumul biruluice ar fi revenit satului respectiv 50 . In aceste sate ocrotite" nu mai pa-trundeau functionarii Vistieriei, evaziunea fiscala fiind la ea acasa.

Inca de la mijlocul secolului al XVIII-lea, dupa cum am aratat, afost interzisa aceasta practica, si cu toate ea masura a fost repetata cuprilejul tuturor reformelor fiscale ce s-au initiat in perioada abordata, eaa ramas o realitate permanenta pina la Regulamentul organic 51.

Slugile. In ambele tari, personalul domestic al unei gospodariimo.sieresti sau manastiresti, cunoseut in general sub numele de slugilecasei", era, in secolul al XVIII-lea, degrevat de orice sarcina publica si,de cele mai multe ori, era socotit in numärul poslusnicilor, fara a forma ocategorie fiscala aparte. Aceeasi situatie o pastreaza slugile in Tara Roma,neasca si in primele trei decenii ale secolului al XIX-lea. In Moldova insa,din momentul in care scutelnicii si breslasii sint impusi la bir, slugile ra-minind in continuare exceptate de la toate sarcinile publice 52, devin ocategorie in sine si incep sa joace un rol din ce in ce mai mare in economiamarii gospodarii, concurind numeric pe scutelnici si breslasi. Privilegiul de a

49 Vezi anexa.59 lath un exemplu de ceea ce Insernna sat ocrotit" In anul 1823 7un oarecare Iana-

che, aflindu-se vames la VAlenii de Munte, s-a tocmit cu locuitorii satului PAcureti sA-i scuteascAde toate muncile publice (podvezi), primind, se pare, In schimb, de la fiecare clte 50 de ta-leri. Vamesul cIstigA aceastä scutire a satului prin silintA si cheltuiald", adied tocmindu-se cugrAmaticul ispravnicului de judet sA-i plAteascA 120 de taleri (Arh. St. Bucuresti, Ad.oechl,730/1830, f. 1).

51 in instructiunile Vistieriel din 19 noiembrie 1819, cAtre Ispravnicii judetului Dolj,pentru intocmirea unei noi catagrafii, se dezvAluie procedecle la care recurgeau uni-altir pen-tru a sustrage fiscului sate intregi de blrnici : Este curatA stiintA cA la acel judet sa urmeazAsi un alt osibit catahrisis, care pina acum n-au fost stiut Visteriei, adicA : lAcuitorii du prinsatele judetmlui ocrotindu-sA de ccitrA unii-altii, sA coprindea la ecstract (rolurile VIstieriei) suptnumire chi adunati, unii dA risij iti si altii dA slugi ; plAtind obrazul ce-i ocrotea cite un ludesau douA, ce sA lega prin isprAvnicat. Care aceasta fiind cu totul impotriva canoanelor visterieisi dA mare vAtAmare celorlalti lAcuitori ai satelor care privInd la a lor ocrotire si apArarede acum Inainte sA lipseascA cu totul acest nesuferlt catahrisis". (I. Cojocaru, Documenle privl-kare la econom(a rdrii Rometnefli. 1800 1850, Bucuresti, 1958, doc. 141-G.) Vezi si mai departe,nota 84.

52 In ulthnul deceniu al existentei institutiei, slugile sint impuse si ele la &A Intim-plAtoare".

www.dacoromanica.ro

22 IOANA CONSTANTINESCU

detine slugi deriva din dreptul feudal de stapinire asupra pamintului i eleputeau fi angajate, in principiu, numai de pe mo0ile proprii, ca §i bres1a0i,fie din rindul pamintenilor sau al strainilor adu0 pe mo0e. Dar prinreforma fiscal& din 1814 a lui Scarlat Calimachi, privilegiul de a detineslugi ii dobindesc i rangurile. Astfel, un stapin de mo0e cu rang boierescputea ,11 aibe pe aceea0 mo0e un numar de slugi ale mo0ei" (sau aleograzii") F;iun alt numiir de slugi ale rangului" sau ale cinului" (nu maimare de 23). /ntoemai ca scutelnicii §i bresla0, slugile erau angajate princontract la sarcini in munca, produse sau bath. Pare paradoxal ca cel cese angaja ca sluga phi-tease& o suma de bani stapinului, iar nu A* pri-ineasea, dar in acest caz este vorba de slugi categorie fiscala care 101rascumpar& in felul acesta obligatiile Tata de stat printr-o suma fixA, data;stapmului privilegiat, nemaiprestindu-i acestuia, efectiv, vreo munca. InMoldova se intilnese adesea slugi provenind din neamurile de mazili, rup-ta0 ii rupte ale Vistieriei, dar ei se angajau din alte ratiuni decit taranii

preferau rascumpere in bani obligaiile fata de stapin.Cu acela0 regim fiscal ea slugile scutire totala de bir i havalele

erau in Moldova beijenarii hrisovulili, numiti aa cei adu0 in tara pe baza,unui hrigov acordat de domnie de la caz la caz drept recompensa,ajutor ete.53. Acest act depindea de singura vointa a domnului, el nudecurgea nici din privilegiile rangului boieresc nici din dreptul feudal destapinire asupra pamintului.

Pacind dovada cu adeverinta ispravnicilor de margine" c5, au fostadu0 de peste hotar, beneficiarii acestor hrisoave Ii puteau a§eza pe mo0ilelor, iar in schimbul scutirilor fiscale, se invoiau cu ei, la fel ca §i en celelalteeategorii ale oamenilor de scuteala, pentru prestarea diferitelor sarcini inmunca, produse sau bani.

Domnul nu acorda dreptul la mai mult de 100 de bejenari hriso-vuliti 54, deei nimeni in Moldova nu ar fi putut dispune, legal, mai multde 125 (inchizind slugile) de oameni degrevati total de sarcinile publice.In realitate insa, prin abuz, multi stApini detineau un numAr de citevaori mai mare. In 1820, de exemplu, vistiernicul Iordache Roset avea eelputin 448 slugi, vornicul Th. Bal§, 395 (dintre care 173 pe o singura mo-vie), logofatul Iordache Canta 250 etc. 55. La scara intregii tali, se eonstata,la aceastA data, cA numArul slugilor cuvenit rangurilor (dupA cinuri")trebuia sA fie de 5 200, dar ca, in realitate era de 21 512 ; al bAjenarilorhrisovuliti, de 3 939, iar In realitate era 8 880 ; In total erau, deci, 30 392oameni degrevati de orice sarcinA publicA, In loc de 8 114.

53 Pentru slujbele ce a fAcut atrA parnintul patriei acestie", hatmanul Vasile Rosetprimea, la 2 octombrie 1818, printre alte privilegii (scutire de vamA i cornArit pentru 500boi de negot anual etc.) si acela de a scuti 100 liude oameni strAini", pe care, asezlndu-i laoricare din mosiile dumisale, sA-i aibA pururea numai pentru slujbele i trebuinfele moii, scu-tindu-i In toatA vremea de birul Visteriei si de toate alte dAn i ofice angArii vor fi asupra lAcui-torilor fArii acestia" (B.A.R., CDLI/132).

" Reiese din catastiful slugilor i bejenarilor alcAtuit In 1820 (Arh. St. Iasi, CCLX/4si 4 bis).

" Ibidem, Tr. 166, op. 184, ru. 7-20 (calculul ne apartine). Cifrele nu slut complete, Intru-cit lipsesc catagrafiile a trei judefe. Extractul" Vistieriei confine alte date fata de catagra-fie : vistiernicul Iordache Roset este Inregistrat doar cu 192 slugi si 104 bAjenari, hatmanulRAducanu Roset cu 397 slugi si 72 bAjenari, vornicul Th. Bals cu 146 slugi si 162 bAjenari,logofAtul Constantin Bals cu 364 slugi i 7 bAjenari etc. (ibidem, CCLX/4).

sa-si

maq",

11

cii

www.dacoromanica.ro

15 ASPECTE ALE DESTRAMARII FEDDALISMULUI OAMENII DE scurEALA" 23

La numdrul de 641 beneficiari cu drept la slugi, se adauga un numäraproape egal de beneficiari ce detineau ilegal slugi (printre acestia, func-tionari administrativi i fiscali, negustori, arendasi etc., precum si con-sulatele, starostii de suditi, negustori turci etc.). De remarcat cd mdnás-tirile nu aveau drept la slugi (probabil pentru c detineau poslusnici) ;ele cdpdtau doar hrisoave pentru bdjenari. In realitate, 132 de rnandstiristdpineau 1 119 slugi si 790 bdjenari (in loc de numai 394 bájenari) ;schiturile, bisericile, preotii catolici mai stapineau, de asemenea abuziv,614 slugi si 190 Mjenari (in loc de numai 94 bdjenari).

Abuzurile cele mai grave erau comise de marii dregltori i beizadele,de Mitropolie i episcopii, de mdndstirile mari, care detineau totodatäsi cel mai mare numdr de scutelnici, breslasi si de trecuti". Astfel, dinacelasi izvor statistic, se constatà cd, 453 de boieri ce au imbrdcat caf-tane" detineau 12 336 slugi in loc de 4 060 slugi cuvenite rangurilor(dupd cinuri") si 4 367 bdjenari fdra, bir in loc de 2 885 dupd hrisoave 56.

Pentru o mai bund intelegere a caracteristicilor diferitelor categoriiale oamenior de scuteald in evolutia lor, a statutului lor juridic, social§i fiscal, a importantei pe care o capätd institutia prin dimensiunile sale,ce depäsesc cu mult limitele legale, este necesar s trecem in revist a. prin-cipalele acte oficiale (asezdmintele fiscale, circulare cdtre ispravnici,rapoarte etc.), unele cu rol legiferator, ce denotd o preocupare permanentda puterii centrale de a stdvili abuzurile ce amenintau veniturile statuluii erau, in acelasi timp, un ferment de nernultumiri pentru restul popu-latiei s suporte apdsarea fiscal5, podvezile i eelelalte sareinipublice, care cresteau continuu.

Spre sfirsitul secolului al XVIII-lea, cresterea numdrului oamenilorde scuteald odatd cu cresterea numdrului titlurilor boieresti 57 §i abuzurilesdvirsite de clasa stdpinitoare prin detinerea unui numdr de oameni multmai mare decit cel statuat, prin tdinuirea a numeroase familii in momen-tul intocmirii catagrafiilor fiscale i sustragerea, deci, a acestora de laplata birului i prestarea muncilor publice, pune in pericol echilibrulbugetar al tdrii i alarmeazd puterea central i Poarta. Fenomenul s-aaccentuat mai ales in timpul rázboaielor din ultimul pdtrar al secoluluial XVIII-lea i inceputul celui urmAtor, purtate pe teritoriul celor doudtdri, rdzboaie care au contribuit, printre altele, la dezorganizarea siste-mului fiscal si inmultirea havalelelor. Asa se explica si faPful eg, in aceasta,

Ibidem. Am insistat aici asupra numgrului slugilor si bejenarilor pentru a Intelege dela Inceput importanta acestor categorii mai putin cunoscute In istoriografia noasträ. In parteaa doua a studiului, ne vom opri asupra datelor statistice si ale celorlalte categorii, pentru a sta-bili ponderea lor In societate.

57 Mai ales In timpul lui N. Mavrogheni (1786-1790) si al lui Alex. Ipsilanti. Vezi hatise-riful din dec. 1796, In care se aratd, evident exagerat, cS numdrul boierilor si al dregatorilor acrescut de la 551a 1 300 (Cf. Fl.Constantiniu, Un hali$erif inedit de la sfirOlul veacului al XVI II-lea,in ..Revista arhivelor", VIII (1965), nr. 1, p. 203).

rarnasa

www.dacoromanica.ro

24 I0A1VA coNSTIANTINESCIJ 16

perioada, puterea central& si stäpinirea otomanar 59 direct interesatg,cit si Rusia, ce reprezenta puterea protectoare", se ocup& cu insistent&de reglementarea problemei oamenilor de scutealg, odatá cu incerckilede solutionare a crizei fiscale. In aceste imprejurki, se incearc& s& se dea8i definitii diverselor categorii ale scutitilor, cAutindu-se totodatä originealor, pentru a se motiva, astfel, mäsurile adoptate acum de ingradire aprivilegiului.

In Tara Romaneasa, instructiunile pornite din cancelaria lui Ale-xandru Ipsilanti catre isprAvnicii de judet pentru impunerea samei"din august 1779, amintesc de ponturi" emise anterior de el, prin carese statua conditia scutelnicilor, stabiind, printre altele, ca acestia s6 fierecrutati dintre tkanii mijlocasi fi sä nu li se admit& tocrneli in banicu stápinii, ci numai in mune& ; celor gäsiti in culpg, conform instructiu-nilor, urma 0, li se ia pecetluiturile si sá fie dati in dajdie". Nu li se maiacordI stApinilor decit scutirea a cite doi oameni ce-i au pe ling& cas'a(unul chelar), motivindu-se cá pentru celelalte trebuinte (stápinii) audestui scutelnici" 59. In aseamintele fiscale ce au urmat, acestia sintnumiti slugi boieroti, iar incepind. din anul 1792 li se spune poslupnici.

Nicolae Caragea, in circulara din 1 ianuarie 1783, se refer* deasemenea, la niste ponturi" emise de el 0, la un alt statut, deci. Consta-tind c& acestea n-au fost respectate, CA, cu concursul chiar al ispravnicilormituiti, mAnastirile si boierii tin sate intregi cu totul, numindu-se scu-telnicii cutkuia", desi prin cartile de privilegiu nu li se acorda decit unnumAr redus, domnul ordon& darea in dajdie a scutelnicilor care nu aula min& pecetluituri rosii gospod, tipkite, cu numele si chipul fiesegruia",precum si a acelor scutelnici luati dintre p6minteni in cazul in care cArtiledomnesti conditionau ca acestia 0, fie dintre oameni straini. Domnul maiacord& milnàstirilor si boierilor cite 4-5 oameni scutiti la mosiile uncleisi aveau resedinta, si anume un isprAvnicel, un chelar, un bouar, unherghelegiu si un stupar ".

Dar abuzurile n-au putut fi savilite si problema oamenilor scutitiva reveni, ca un refren, in toate asezgmintele si dispozitiile de ordin fiscaldate pin& la regulamentele organice, care aplicind solutia nodului gordian,ii desfiinteazg.

Si Mihail Sutu, trimitind la 12 iunie 1784 instructiuni celor 17isprAvnieate pentru cercetarea conditiior concrete ale fiecárui sat, .invederea sporirii numkului de contribuabili (pentru a asigura reusita

69 Poarta, in repetate rInduri, fie prin firmanele de investire a domnilor, fie prin hatiseri-fele date tArilor romAne, desi recunoaste (confirmA) privilegiul oamenilor de scutealA, cere cuinsistent(' curmarca abuzurilor. La 8 dec. 1976, de ex., Alexandru Ipsilanti, de curind reInsau-nat In Tara RomAneasca, comunica divanului hatiseriful sultanului prin care i se poruncea säpunA capbt cresterii numArului boierilor, si odatA cu acesta, reducerea numArului de scutelnicisi poslusnici, care ajunsese la 10 000 (Fl. Constantiniu, op. cit., p. 206). Referitor la preocupareaPorta fatA de probleina oamenilor de scutealA, mai vezi : hatiseriful din 1802 (mai departe, nota75) porunca sultanului din 1819 cAtre Al. Sutu (Documenle, 1821, I, Bucuresti, 1959, doc. 84),firmanul dm 1822, cu privire la alegerea domnului In Tara RomiineascA (pct. 7 : Boierii, deacum, sS nu mai aiba trecuti scutelnici, dar Mci poslusnici acei ce nu au mosii") etc. (ibidem,III, 1960, doc. 47 ; vezi si doc. 83).

69 Muzeul de istorie a orasului Bucuresti, ms. inv, 31 348, f. 19-25.60 La aceste ponturi", al cAror text nu-1 cunoastem, fac trimitere si ani domnitori.

Vezi doc. din 22 inn. 1792, Muzeul de istorie a orasului Bucuresti, Ms. inv. 31 348, p. 45-46.61 Arh. St. Bucuresti, Ms. 9, f. 64-65.

www.dacoromanica.ro

17 ASPECTS ALE DESTRAMARU FEUDALISMULLTI - OAMEZTU DE SCUTEALA" 2 5

asezgmintului sari fiscal) 62, stgruie asupra verificgrii generale 63 impu-nerea la bir a scutelnicilor tinuti abuziv (IAA, pecetluituri, peste numgrullegal, din rindul fruntasilor sau al birnicilor parninteni, cind cartea deprivilegiu acorda dintre strain* Aceste mgsuri, insg, nu atingeau cunimic privilegiul i stgpinii trebuiau sg fie asigurati cä privilegiul nuli se stricg" 64 ea se intentiona numai sa fie adus pe fagasul Om legal.Se scuteau, de asemenea, slugile boieresti, numgrul lor variind dupgcinstea i starea" fiecgrei case boieresti, urmind obiceiului ce s-a respectatsi in vremea lui Alexandra Ipsilanti, la 1776. Semnificativ este faptulca pentru numgrul global al scutelnicior (repartizat pe judete de la cen-tru), se ia ea reper anul reformei lui Alex. Ipsilanti (1776), ceea ce dove-deste ea problema incepe sg se piing abia dupg aceastg datg, mai precisspus, dupg pacea de la Kuciuk-Kainargi, fapt revelator pentru schimba-rile ce se produc acurn in dezvoltarea social-economicg a celor doug

Nicolae Mavrogheni (martie 1786iunie 1790), in imprejurgriledate, impune la o serie de obligatii (zaherea, transporturi etc.) 65 pe totiposlusnicii i scutelnicii, mgsuri care-i alarmeazg pe beneficiarii privi-legiului. Doug rapoarte ale divanului din anal 1790 denuntau principeluiCoburg, cornandantul armatei de ocupatie austriacg, mäsurile lui Mavro-gheni, care, fara a ni strica de tot, lasind numai nurnele lor, i-au pusde au dat zaherele, fin, care si orice da i birnicii, ping intr-atit, cit s-auprapadit i vitele i toate ale lor, de nu putea sa ne fie d.e nici o trebuintg.sau folos, intru nimic" 66.

Situatia nu a fost, insg, de duratà, privilegiaii reusind imediatsa recupereze intru total si s mearga mai departe cu abuzurile, ceeace determing puterea centrala sg, ia mgsuri de aducere la ordine. La 10ianuarie 1792, Mihail Sutu, revenit la tronul Tarii Bornânesti, fixeazadin nou statutul scutelnicilor (11 ponturi) 67. Domnul hotgrAste, printrealtele, ca repartizarea teritorialg a scutelnicilor sa se Lea echitabil, sanu se dea numai de la unile judete" ; sa nu fie lgsate sate intregi de scu-telnici, poruncind strasnic" Vistieriei sä nu admit/ sat in care sg nu seafle birnici ; angajarea de scutelnici sg se facg prin intermediul isprav-nicilor de judet, care au datoria sa cumpgneze" sg nu fie dintre sateniiinstgriti, ca sg nu raining cei neputinciosi a rdspunde orinduielilor jade-tului", din care pricing sa se spargg vreun sat ; scutelnicii sa se Leg dinbuna lor vointg", fgra a fi siliti, i sg nu fie obligati sa se tocmeasca inbani ; ispravnicii sa dea adeverintg fiecgrui scutelnic cu numele i semnal-

62 Muzeul de istorie a municipiului Bucuresti, Ms. inv. 31 348, f. 35 36.63 Un document din 12 martie 1784 aminteste, deja, de o verificare a artilor de privile-

giu si de o reinnoire generalà a pecetluiturilor" celor scutiti (Arh. St. Bucuresti, 111-rea Tis-mana, XCVI/20).

64 Muzeul de istorie a orasului Bucuresti, Ms. inv. 31 348 f. 40-41.Vezi si porunca din mai 1788 cAtre ispravnicii de VIIcea, sA achizitioneze (cisluiascA")

600 clntare de unt pentru nevoia Vidinului..., mergInd sä ajute la acel nart... i scutelniciiposlusnicii" (Hurmuzaki, Documente, XIV-3, p. 361, nr. CCL).

" V.A. UrechiA, op. cit., III, p. 330 ; vezi i Hurmuzaki, vol. cit., p. 453-456, nr.CCCXXX III, cf. V. Mihordea, Politica lui Maorogheni fafd de fdrdnime, In Studii, RevistAde istorie", XVI (1963), nr. 6 p. 336-337.

67 V.A. UrechiA, op. cit., torn. II, vol. IV, p. 205-206. Este primul document de acestgen cunoscut In Intregime pina In prezent.

i

"

tari.

si-i

www.dacoromanica.ro


mentele lui, pentru ca pe baza acestora Vistieria sh-i elibereze pecetluitdomnesc" ; in afara celor acordati de domn, la toti la aceia ce li s-aucdzut", nimeni nu mai avea voie sh tinh oameni scutiti in slujba sa. Prinpunetul al 8-lea, deosebit de important, este definith ratiunea de a fi ainstitutiei scutelnicilor, si anume pentru a raspunde nevoii de brate demunch in gospodhria beneficiarilor : Scutelnicii, orinduieste domniamea, ca sh fie la slujbh, adich dirvari, ca sh aduch lemne de foc, pogonasica sh lucreze la vii si alti lucrätori pentru cele trebuincioase ale casei" ;cn aspre ameninthri, nu se admiteau tocmeli in bani, dintr-un principiu,foarte interesant, destinat totodath 0, conserve sursele bhnesti ale Vis-tieriei : fiindch nu pot locuitorii a fi birnici la alth parte decit numaisi nurnai la Vistieria domniei mele". Celor ce nu aveau nevoie de bratede munch JO celor ce nu puteau ghsi oameni sh-i tocmeasch scutelnici,se hothra, prin punctul al 9-lea, sh li se dea din Vistierie suma de banicorespunzAtoare birului unui numar de lude egal cu numhrul scutelni-cilor euveniti (nu cunoastem hash un alt document care sh confirme aceasthpractich, probabil mhsura nu s-a aplicat, intrucit intilnim numeroaseexemple de tocmeli in bani cu scutelnicii). Prin punctele 9 si 10, se decre-teaza, intr-un fel, obligativitatea sarcinilor asumate de ambele phrtiprin tocmealà", scutelnicul neputind nemotivat sh se lepede a nu maifi scutelnic" (se intelege eh inainte sh expire termenul invoielii), decitdach face dovada ch este nhphstuit ; stapinul era rhspunzhtor pentruscutelnicii fugiti, dator sh-i ghseasch singur, iar altii in schimb sh nu i semai dea, de vreme ce scutelnicii am poruncit sh se fach de buna lor voie,si asa cind unul se face slugh din bung voia lui, cind nu se va bintui denedreptate, nu fuge". Nurnai cind va muri un scutelnic se va da altulin loc si numai in urma cercethrii de chtre ispravnici, prin preotii si ve-cinii din sat ; pecetluitul celui mort trebuia trimis la Vistierie, purtindpe verso ischliturile martorilor ch a murit, pentru a fi rupt in fata dom-nului si a se da altul in loc.

La 22 ianuarie, la numai citeva zile dupg prornulgarea acestor pon-turi", de data aceasta intr-o circularh 68 trimish ispravnicilor in vederea,perceperii unei shmi provizorii, Mihail Sutu precizeaza' din nou conditia,scutelnicilor si, de data aceasta., si a poslusnicilor, atit in raport cu statul,cit si cu stäpinul feudal. Documentul este poate cel mai precis si de aceeacel mai important act contemporan pentru cunoasterea acestor douhinstitutii, avind in vedere &à aceasth conditie nu a fost creath in 1792,ci doar precizath acurn ispravnicilor pentru a o verifica la fata locului sia curma abuzurile.

Din document reiese ch dreptul la poslusnici decurgea din dreptulfeudal de stApinire asupra phmintului, fiecare sat fiind dator WA dea stà-pinului mosiei citiva poslusnici dintre shtenii de mijloc" (nu dintre ceiinstAriti, de frunte"), care sh-i slujeasch (posluseasch"), iar nu sh-siräscumpere aceasth obligatie in bani sau produse ; acestia nu primeaupecetluit, iar birul Mr si celelalte sarcini publice (orinduieli si cereri")

68 Muzeul de istorie a orasului Bucuresti, Ms. inv. 31 348, p. 43-44 si 45-46. Dispozitiileshit repetate si completate la 31 ianuarie, ibidem, f. 47-48.

www.dacoromanica.ro

19 ASPECTE ALE DESTRAMARII FEUIDALISMULITI OAMENII DE SCUTEALA" 27

urmau sS, fie suportate de restul locuitorilor 69, motivindu-se : fiindclsint datori sAtenii ca s scuteascA vreo citiva poslusnici stApinuluica unii ce s5 hrgnesc pA acea movie, insl MA de a avea datorie Vis-tieria domnii mele sA stie una ca aceasta". NumArul lor rAminea la apre-cierea ispravnicilor de judet, dar termenul de citiva" ne indreptAtestesA presupunem cA era vorba doar de 5-6 (numiti ping, acum slugi), citse admitea i prin asezAmintele anterioare. CA dreptul la poslusnici decurgedin dreptul de stApinire asupra pArnintului reiese si din dispozitiile de lapunctul 4 al circularei : nimeni nu putea tine poslusnici pe mosii care nu-iapartineau 70 In afara acestor poslusnici conferiti de dreptul de stApinireasupra pAmintului, stApinului i se mai dA libertatea sA angajeze un nurnArnelimitat 71 dintre birnici, en obligatia de a le plAti el birul i celelaltesarcini publice 72.

Documentul mai reaminteste ponturile pentru scutelnici, precizindispravnicior WA nu dea scutelnici decit pe baza cArtii de privilegiu eli-beratA de Vistierie i sg, respecte intru totul numArul acordat fiecAruibeneficiar.

in incheiere, domnul cerea intocmirea de liste cu cei scutiti in fie-care sat, in scopul inerii unei evidente riguroase la Vistierie.

Aceeasi preocupare o intilnim si la Alex. Moruzi ; un documentdin timpul mi consemneazA : fiindcA acum este sl facem cercetareatuturor poslusnicilor" 73.

Printr-o asa numitA carte dornneascA" adresatA velvistierului,Alexandru Moruzi incearcg, la 29 aprilie 1796, sa punA stavilà abuzuluiflagrant comis de functionarii fiscali de toate treptele, care acordau

slugi i scutelnici, desi acest drept il avea singura domnia (lacare numai este data aceastA deplinA putere"). Dupg ce mai intii declarAcA nu cunoaste (sau nu recunoaste?) categoria poslusnicilor, domnul cerevelvisticrului sa, facit cunoscut tuturor slujbasilor Vistieriei i isprav-nicilor de judet cA le este categoric interzis s5 dea (sau doar sS, schimbe)

porunca, domneascA vreun poslusnic, slugA sau scutelnic dintre bir-nici. Sint stabilite pedepse aspre (ocna) pentru incAlcarea acestei dispozitiifie din partea ispravnicior, a zapciior de plasg, a samesilor i condica-rilor de judet, i, totodatA, recompense pentru cei ce denuntA incAlcArile 74.

69 Despre aceasta servitute ce greveaza dreptul de folosintl asupra pamintului al locui-torilor satelor asezate pe mosii ce nu le apartineau, nu mai avem i alte surse de informare.Masura pare s5 fi fost doar o incercare de a arunca pe seama satului diirile poslusnicilor, de carepins atunci Vistieria se priva. in documente nu Intilnim Insa, decit ca un abuz, ca satul sa piS-teascS darile poslusnicilor, ci stapInul beneficiar era acela care se obliga sa le achite, partial sautotal, dupS cum se invoia prin contract cu pos1unicii. Vezi numeroase contracte de angajare InMs. 377, la Arh. St. Bucuresti, Mss. 616, 618 etc., la B.A.R.

70 "Boierii orInduiti (pentru impunerea birului) orice poslusnic al vreunuia streinu, dSverice treapta va fi, vor gasi la vreun satu, sa-1 dea sd sa cisluiasca cu satul si niineni sd nuaiba voe sa tie poslusnic scutit la vreun sat strein, IârS numai stapinul mosiii".

71 Documentul ii numeste, de data aceasta, din nou slugi.72 Este o practica intilnita Inca de la mijlocul secolului al XV III-lea, atestata de condicile

mandstiresti de venituri i cheltuieli. Desi interzisa la 1 august 1814, ea a functionat nestinghe-rit si mai departe.

73 Arh. St. Bucuresti, M-rea Tismana, XCVI 49, doc. din 11 martie 1795.74 V.A. Urechia, Docurnente Moruzi, Bucuresti, 1895, p. 628-629.

fara

...

pos-lusnici,

www.dacoromanica.ro


Hatiseriful din 1802 condamna abuzul ce se facea cu oamenii descuteala kii dispunea sa nu ramie slobod de bir nici unul din raiale, afarade numarul scutitior ce sint trecuti la Vistierie" 75. Constantin Ipsilantiinha, desi ia act 76 ca, numarul scutelnicior creste necontenit ", sanctio-neaza la 5 noiembrie 1804, un asezämint fiscal care prevedea ca solutiepentru echilibrarea bugetului Orli impunerea birnicilor cu doi taleri mainiult, fdra sa ia nici o masura pentru stavilirea abuzurilor cu exceptareade la dari a unui numdr prea mare de locuitori.

loan Caragea prin hrisovul din iunie 1813, printre masurile ce pri-veau organizarea Vistieriei, stabileste 16 logofetii (calemurile Vistie-

printre care logofetia scutelnicilor i cea a poslusnicilor, cu instruc-tiuni speciale de functionarem. Apoi, stabilind indatoririle samesflor dejudet, o includ i pe aceea de a tine evidenta celor scutiti.

Printr-un proiect din 28 mai 1814, pentru. intocmirea asezarnintuluidivanul cerea domnitorului sa dispung o noud, verificare a scutel-

nicilor, pe teren, iar pentru curmarea abuzurilor sa se aplice pedepse atitbeneficiarilor, cit i ispravnicilor. Constatind abuzul ce se facea, de ase-rnenea, cu poslusnicii (numai cei stiuti in catastisele Vistieriei" erau14 316), divanul arata ea o comisie, revizuind lista privilegiatilor, a trecutIa dajdie un numär de 3 609 poslusnici, urmind ca cei ce vor fi gdsitipe mosii straine" (mosii ce nu apartineau beneficiarilor), cu exceptiaposlusnicilor moran i vieri, toti sa fie impusi la bir79.

Instructiunile lui Ioan Caragea (ponturile") date la 1 august 1814boierilor asezarnintari" trimisi la judete pentru impunerea birului fie-cdrui sat si intocmirea unei noi catagrafii, necesara mai ales datorita urma-rilor epidemiei de ciuma, acorda deosebita atentie problemei oarnenilorde scutealaso. Prin punctul al VI-lea, se interzice stapinilor de pamint,dupa cum am mai intilnit i in timpul altor domni, sä ting poslusnicirecrutati de pe mosii cc nu le apartineau sau ceva nou dintre org-seni, lasindu-li-se la oras numai poslusnicii ce constituiau slugile casei"si chelarii81, precum i vierii, morarii i pescarii de pe alte mosii (straine").Se cornunica de la centru numarul poslusnicilor din fiecare judet (pct. VII).Punctele VIII si IX se refereau la scutelnici : vor fi trecuti la bir cei facutidintre fruntasi sau in silnicie", nu cu voia i adeverinta satelor", iarin locul acestora li se vor da stapinilor dintre taranii mijlocasi ; vor fi

75 Ion lonascu, Petre BArbulescu, Gh. Gheorghe, Relatii Internationale ale Romdniei Indocumcnte (1368 1900), Bucuresti, 1971, p. 260.

76 Vezi anaforaua mitropolitului j veliiilor boieri din 20 oct. 1804 (B.A.R., Ms. 242,f. 42 45, publicatA In Tezaur de monumente istorice, II, p. 328 332) si asezAmintul fiscaldin 3 nolembrie 1804 (ibidem, p. 332-333).

77 ...V din zl in zi merge spre sporire dupA trebuintA, atit pentru cei ce mor dinscutelnici, cit I pentru cei ce set dii celor ce sA cinstesc l sft miluiesc de domnia mea, pen-tru a nu fl isterisiii dà privileghiul acesta care din vechime s-au urmat l s-au pazit pina acum,dui:oil cum si insine noi cu dinadinsul voirn a a pftzi ..." (ibidem).

78 ,....deosebite carli ale domniii mele cuprinzAtoare dA treaba fiescAruia" (ibidern,p. 363 365). IncA din 1808 exista calemgiul scutelnicilor" printre boierii de rangul al III-lea(A. Lazea, P. Cernovodeanu, Not tzvoare statistice din arhivele ruse privitoare la principateleromdne, In Revista arhivelor", 1973, nr. 1, p. 69).

79 p. 369 376." Jbldem, p. 376 380.si Veil i instrucliunile pentru orasul Bucurestl, pct. X :Poslusnicii din oras, cu un

Cu% int a vericArula vor fi, sA sA dea la bir, bez <afar* de) sluglle cash', cum si chelaril" (ibidem,p. 383).

fiscal,

riei"),

www.dacoromanica.ro

21 ASPECTE ALE DESTRAMARD PEUDALISMULUI OAMENII DE SCUTEALA" 29

verificate pecetluiturile i numarul scutelnicilor dupg catastiful Vistierieidupg hrisoavele i cartile domnesti acordate beneficiarior. Numarul

scutelnieilor si al poslusnicilor din fiecare judet nu trebuia sa depaseascape eel al birnicilor etc. 82.

Deosebit de interesant este, ins'a, punctul al X-lea, care, spre deo-sebire de celelalte ce nu fac decit s repete (e drept cu unele precizari)prevederile altor asezarninte fiscale, aduce un element novator, cu deo-sebite semnificatii : se interzice acurri practica angajdrii unor sate intregiin schimbul plS4ii birului de catre stapinul mosiei sau de catre oricine 33§i se hotaraste ea perceperea darilor s-o fad, zapciul direct de la pirea-lab ". Aceasta se impunea, probabil, deoarece Vistieriei ii era luata po-sibilitatea verificarii numärului de contribuabili al caror bir era preluatde stapin. Este lichidat, astfel, sub aspect juridic, orice rest de imunitate.Prin pct. XIV se interzice ca din satele mici, cu mai putin de trei lude,sa se mai dea scutelnici, intrucit s-a observat c stpInii, luind ca scutel-nici pe satenii instariti, ramin s poarte birul doar cite trei-patru dtcea mai proasta stare pa cite o jumatate dS lude i un hide". Prin acelasipullet, se interzice o practica, iardsi curentä, ea un sat, cdruia i s-a sea-zut un numär de lude corespunzator cu numdrul de scutelnici tocmitide aici, s plateasca de-a valma birul pentru ludele ramase i sä prestezeiarasi de-a valma obligatiile scutelniciei fata de stapin. Aceasta mdsurava reveni si in alte asezaminte fiscale.

Centralizindu-se datele, divanul constata, la 31 decembrie 1814,numdrul de 25 000 de lude, preconizat de asezamintul fiscal, nu a fost

atins 55, §i, pentru completarea lui, cere o noua verificare a scutelnicior

82 Actul de la 1 august 1814, provoaca o bogata corespondenta intre Vistierie si boieriiasezamintari sau ispravnicii de judet, in care gasim consemnate stiri extrem de pretioase cuprivire mai ales la numärul scutelnicilor si al poslusnicilor trecuti la bir. Astfel, la 12 noiem-brie 1814, se comunica de la Vistierie boierilor asezamintarl din judetul Buzau, ca sltuatiadin acel judet trebuia sa fie urmatoarea : 2 027 familii inregistrate in catagrafie, 1 035 famililnestiute pina acum" (neinregistrate, tainuite, deci o trelme din numarul total al locuitorilor),214 poslusnici lepadati" la bir si 23 scutelnici ai ispravnicilor ; total 3 344 familii, din care ses cad 250 scutelnici recunoscuti ; ramin 3 094 familii birnice, puse cite 4 la un lude, fac 770 hide,impuse la cite 163 taleri fiecare (Arh. St. Bucuresti, Ad. vechi, dosar 2 373/1814, f. 16 si 19).Vezi i dosarele 2 152c i d.

83 Masura va reveni si in celelalte asezaminte fiscale de mai tirziu. Spre ex., in cel din1819 (I. Cojocaru, op, cit., doc. 141) ; vezi i dispozfliile Vistieriei din 29 nov. 1828 (Arh. St.Bucuresti, Ad. vechi, 3 343/1828, f. 4).

84 Vezi memoriul de la inceputul secolului al XIX-lea, publicat de V.A. Urechia, Istoriarománilor, II, p. 28 : ... in care sate ale lor (ale marilor boieri), prin stapinire l ocrotire, nuau vole sa intre nici un zapciu, nici cineva sa faca cercare (verificare), si asia ca, cu toate cata-grafiile i asezamintele ce s-au facut din timpu in timpu, n-a lost chipu prin care sa se in-drepteze aceste abuzuri".Desfiintat legal, deci, acest rest de imunitate continua sa fie unadin realitatile perioadei de pina la Regulamentul organic. La 29 nov. 1828, Vistieria facea cunoscutispravnicilor de judet dlspozliile presedintelui Pahlen cu privire la satele ocrotite" aratind cámulte sate din judetele Valahiei sá afla umbrite si ocrotite de unit, altii din bolerl. pentruhatiruri, prin mijlocul dregatorilor ispravnici sal apara si de obsteasca l datornica lor raspundere,si acei boeri, platind aceste sate la Vistierie, le impovareaza la lucruri si in parte enteresuriale lor ; si cu aceasta inchipulta rea urmare, neflind raspunderile deopotriva intocmite si cum-panite de obste asupra tuturor satelor, sii duc la impovarare I darapanare celelalte sateale fiescarula judet care nu sa ocrotesc" (Arh. St. Bucuresti, Ad. vechi, 3 343/1828, f. 4).

Asezamintul din 28 mai 1814 gasise 91 400 familii de birnici, constituite in 13 434 lude.Domnul ceruse sä se sporeasca suma ludelor la 25 000, socotindu-se cite 5 familii la un lude(Tezaur, .., II, p. 369 376). La Incasarile stertului pe februariemartie 1815, sint gasite insadoar 16 671 lude (Arh. St. Bucurestl, Ad. vecht, 2 167 a/1815, f. 913).

ea

i

si

www.dacoromanica.ro

30 IOANA CONS'ItANTINEScu 22

poslusnicilor, socotind c trebuie s fi rgmas i a1i oameni nescrisi,dup6 cum s-a intimplat si in alte catagrafii de mai nainte"86.

Dar, ca o ironie, in urma verifichrii si a aril in dajdie a 3 609 pos-lusnici, suma lor, in loc s scad6 la 10 546, urea la 16 660. Velvistierulpropune domnitorului, la 29 noiembrie 1815, o noug cercetare i intoc-mirea unor noi liste nominale cu poslusnicii recunoscuti, iar aceste listesa fie verificate anual de catre ispravnici, i, pentru inghetarea numa-rului, a, fie interzis ispravnicilor s acorde noi poslusnici (nici chiar inlocul celor morti87) sau schimbe pe cei existenti88. Propunerea esteinsusita de divan, si se fixeaa, la 12 ianuarie 1816, numgrul poslusnicilorla 10 737 pe intreaga tara86. Dar, peste mai putin de doi ani, o noua cata-grafie inregistra 13 329 poslusnici80.

Preocupatit continuu de perfectionarea sistemului fiscal, de sporireanumarului de birnici, prin depistarea, luarea in evident5, a tuturor locui-torilor si incadrarea lor in diferite categorii fiscale, cu scopul de a stavilievaziunea fiscalan, puterea centrara dispunea din ce in ce mai frecventcatagrafierea populatiei. In anul 1819, de exemplu, au fost efectuate douacatagrafii : una in august" i alta in decembrie83, prima prezentindserioase deficiente84. Cu aceasta ocazie se face o mug verificare a listelorde poslusnici i scutelnici si se reinnoiesc pecetluiturile" celor atestati ;se clan dispozitii ca in nici un. sat numgrul scutitilor a nu depaseasca,numgrul birnicilor si se interzice recrutarea primilor fara voia i adeverintain scris a satului98. Vistieria ordona, apoi, impunerea la dajdie a tuturorsatelor, inclusiv a celor scutite" i aphrate pentru in parte (particulara)

ED Ibidem, ms. 1 113, f. 27 v.-28 v.87 Exista obiceiul, intilnit in toata perioada, ca cei cc aveau drept la scutelnici, prin

mita la ispravnici, sa obinii adeverinta ca le-au murit scuteliicii i sa primeascd de la Vistie-rie pecetluituri pentru altii in locul lor, incit cu un tacim de pecetluituri tin doua tacimuri descutelnici (si aceasta se intimpla in toate cele cinci judete marginase)", remarca un observatorcontemporan (V.A. Urechid, op. cit.., II, p. 28).

88 Arh. St. Bucuresti, Ms. 1 114, f. 353-354.ED Ibidem. f. 354-354 v.99 Ibidem, Ad. vechi. 2 203/1818, f. 734.

Niciodata Vistieria nu a putut afla numarul exact al celor scutiti. Un exemplu elocventeste scrisoarea din 1819 primita din judetul Doll de care vel clucerul Alexandru Vilara, same-sul Vistieriei, prin care i se aduce la cunostintd ca, in urma cercetarii, se constata ca, degMaintea asezamintului fiscal fusesera gasiti 886 poslusnici, din care 180 au fost trecuti in dajdie,(dovedindu se tinuti nelegal), in loc sa ramina 706 poslusnici, au fost inregistrati acurn 1 200In earl de scutelnici (Arh. St. Bucuresti, Ad. vechi, 2 216 b, f. 369).

92 Datele centralizate, pc judete ale acestei catagrafii sint publicate de I.Cojocaru, op. cit., I,doc. 141.

93 Se pare ea' operalia a fost, daca nu ordonati, cel putin controlata de puterea suzeranasl de cea protectoare, care urmareau foarte atent politica fiscali a domnitorilor din cele douaun romanesti. Din 1802, se instituise controlul asupra finantelor de catre solul" Rusiei. Lucra-rile se executa strict paralel in ambele principate (in judetul Olt se foloseste chiar aceeasi tehnica,acelasi formular intilnit in Moldova). in Arhivele Ministerului de Externe din Moscova sepastreaza datele centralizate posibil, intreaga catagrafie), publicate in Istoria Romdniei, IIIBucuresti, 1964, f. 709, nota 1).

" Din catagrafia judetului Dimbovita, de ex., Vistieria constata lipsa a peste 1 800 defamilii (mai mult de o treime din intregul efectiv. I. Cojocaru, op. cit., f. 230). Intr-o scrisoareparticulara, se arata : chiar vistierilor sint stiute ca nu sint toti aratati birnicii in toatejudetele, ci fiestecare sat are 20-30 pititi" (Documente, 1821, I, p. 188).

. . . sA aibA Vistieria incredintare ca s-au luat cu vointa si multumita satului".

Ii.

www.dacoromanica.ro

23 AsPECTE ALE DESTRAMAEII FEUDALISMULUI OAMENII DE SCUTEALA" 31

poslwanie, iar perceperea birului a se facg direct de la pircAlabul sa-tului 96 Catagrafia din decembrie 1819 inregistreaa, in cele din urinal20 558 de poslu§nici §i 20 610 de scutelnici, fatá de 118 000 birnici ".

in ultimul deceniu al perioadei de care ne ocupAin, dispozitiile Vis-tieriei privind. reglementarea problemei oamenilor de scuteall sint foartefrecvente i urmäresc toate aceeakii limitare a numgrului acestora i cur-marea abuzurilor, in scopul de a da statului posibilitatea sá faca, fag chel-tuielilor intr-o vreme atit de frAmintatI cum a fost deceniul de dupgrevolutia lui Tudor Vladimirescu.

In Moldova, ca kni in Tara Româneascg, aspectul cel mai gray alproblemei oamenilor de scutealg era numArul lor, care cre§tea intr-un ritmamenintätor, mai amenintator chiar decit in principatul vecin. Dacáin anul 1763, Vistieria plAtea alocatia de 2 lei pentru un numar de 2 205scutelnici, in 1776 ea plate§te pentru un numgr aproape dublu. In anii1772 §i 1774, administratia militar ruseascä gdse§te 8 287 i, respectiv,8 189 de scutelnici, bresla§i §.1 slugi ; in anul 1812, numai numgrul scutel-nicilor ajunge la 18 000, iar in 1827 la 30 546. Catagrafia din anul 1828inregistra 24 722 scutelnici, 12 232 bresla§i §i 22 212 slugi, un total, deci,de 59166 oameni de scuteara, fatl de 49 736 birnici havalegii (cei ceprestau havalele), iar raportul Vistieriei din 1833 declara 37 000 scutel-nici §i bresla§i, plus cam tot atitia trecuti" 98.

Dar, ca §i in Tara Romameascà, la acest num'ar cunoscut Vistieriei,se adaugg un alt numgr de oameni tinuti abuziv §i fainuit. in consecintg,acelemi mAsuri de verificare se iau, in mod repetat, ;i in Moldova 99.Spre deosebire insg, de Tara RomAmeascg, aici problerna este in parte rezol-vatA la inceputul secolului al XIX-lea, dupg cum afatam mai sus, prinimpunerea la plata birului a scutelnicilor §i a bresla§ilor, ace§tia räminindscutiti doar de havalele. Singurä categoria slugilor este exceptatä incontinuare de la orice sarcina, pub1ic. In iulie 1804, Alexandru Moruziimpunea scutelnicii la plata a trei sferturi din bir (rAmineau scutiti de unsfert de bir §i de havalele) "°, dar in 1812 ii gAsim plAtind birul intreg 101,

" In instructiunile Vistieriei cAtre ispravnicil de Vlasca, gAsim in plus informatiI revela-toare cu privire la tocmitori", categorie pe care Vistieria nu vrea s-o recunoascA (se dispuneasa lipseascA aceastä numire a tocmitorilor cu totul"). AflArn cà toemitorii" erau cei ce seinvoiau cu diferiti stApini sA le plAteasca dArile cAtre stat in schimbul unor obligatii ce si leasumau fatá de stApini. In judetul Vlasca, in eatagrafia din 1819, au fost inregistrati 2 266tocmitori, alAturi de 8 025 de birnici (I. Cojocaru, op. cit., doc. 141).

97 Istoria Romdniei, III, p. 709, nota 1.98 Gh. Platon, studiul citat, p. 30.99 Pentru reusita lor, cercetArile oficiale erau deseori dublate (ca si in Tara RomAneascA)

de altele secrete : pe supt cumpAt i Vara a simti cineva, sA i afli pc toti si sà I treci la izvod",scria vel vistiernicul samesului de la tinutul Vaslui, la 25 aprilie 1E01, promitindu-i cä va firAsplAtit i pástrat secretul (Gh. Ungureanu, Despre breslasi..., p. 274-275).

100 Uricariul, I, ed. a II-a, Iasi, 1871, p. 14 34. Vezi I doc. din 1 oct. 1804, pentrubreslasii din Slobozia Zorleni, impusi la toate cele patru sferturi ale birului (Arh. St. Bucu-resti, Achizifii noi, CCXXV III/2) ; doc. din acelasi an pentru 80 de scutelnicI si 45 breslasI aivornicului Lupu Bals, din satul Cornesti (tin. Suceava), care, plAtindu-si banii birului Vistierielsi rAsurile la fiescare cIfertu ... la intimplAtoarele havalele sA nu sA supere" (B.A.R., DCCV I I/81).

lei In anaforaua din 1812, prin care boieril cer reducerea obligatiilor tArli in urma tratatu-lui de pace, se aratA ca din £0 000 de birnici cit numAra Moldova dupa tratat (inainte fuseserA120 000), 18 000 erau scutelnici, slobozi de alte slujbe, platind numal birul (intreg, deci) ca sAf ie scutelnici pentru slujba boierilor". B.A.R., CMXV I/33.

www.dacoromanica.ro


si nu numai birul, ci i toate dárile intimplgtoare" ce s-au scos pentruacoperirea cheltuielilor" sau a neajunsurilor" Orli, fkrk osebire", larind cu

Greutatile fiscale ivite in anul 1814, dupg scurgerea celor doi anide dupg, thzboi, timp in care tara fusese scutitá de plata birului cAtrePoarth, ridick la ordinea zilei din nou problema oamenilor de scutealk.Pentru a se stkvili abuzurile se fac noi legifethri, se definesc din nou diver-sele categorii ale oamenilor de scutealk. Astfel, in asezamintul fiscal din1814103, Scarlat Callimachi, dupk ce recunoaste privilegiul oamenilorde scutealk ca una dintre cele dintii dreptati care WA atinge de obsteascatreapth a boierescului niam", 1egifereaz1 (legium paza acestui pri-vilegiu, nesmintit"), stabileste conditia fiscalk a diferitelor categoriianurne scutelnicii i breslasii Ii vor plkti birul intreg i rkmin scutitinutnai de havalele ; slugile vor fi scutite si de bir i de havalele. Vistieriava plkti beneficiarilor cite 2 lei de scutelnic pe lung 104 , dupg lista confir-ntatk de domn, pkstrath la Vistierie. Anaforaua divanului (rezolutiadomneasca, nu face insk referire) lAsa posibilitatea stapinior de a plätiei birul scutehricior si al breslasilor, de la care, evident, puteau cere sar-cini sporite.

Importanta pe care o atribuie acest domnitor problernei este evi-dentiatk si de faptul ca, in anul 1814, cere divanului i acesta se exe-cuta s alcktuiasca, un statut al privilegiului, statut promulgat la 9 au-gust acelasi an. Prin acesta se recunostea boierilor, pink la vel setrar,privilegiul nu numai al scutelnicilor, ci si al breslasilor (de la 45 la 3 bres-lasi), iar vdduvelor de boieri, numarul scutelnicilor pe jumktate si albreslasilor intregm5. Date fiind greuthtile Vistieriei este desfiintath cate-goria scutelnicilor acordati prin arti domnesti de milk" celor fdrä rangboieresc, thminind ca acestia s5 primeasca, doar un numgr de bres1asi106.Privilegiul este acordat exclusiv pAmintenilor, F,d, in consecinth, li se refuzkboierilor greci dreptul de a avea scutelnici i breslasi, suspendindu-li-setotodath alocatia de scutelnici. In realitate, insk, boierii greci continuk

profite de acest privilegiu, scandalizind permanent boierirnea pamin-teank, care-I revendick in exclusivitate, ca o dreptati pgminteasck" 107 .

In anul 1817, Scarlat Callimachi, domnul Moldovei, care vinduseun mare numkr de titluri boieresti, intentiona totodath sä stkvileasckcresterea numärului de scutelnici, stabilind c cei ce vor primi in viitor

100 Astfel, la 9 dec. 1812, plateau o dare pentru cheltuielile necesare refacerii Curtil dom-nesti (B.A.R., CMXV I 37), la 15 oct. 1813, o dare pentru implinirea neajunsului casei rasuri-lor" (ibidem. CMXV I 48) ; vezi i Uricariul, I, ed. cit., p. 192 $.a.

103 Uricariul, I, p. 34-37.um Dar, o tuna mai tirziu, in iunie 1814, domnul aproba propunerea divanului de a retine

din banii scutelnicilor ce-i platea Vistieria beneficIarilor cite 15 paraie pe luna de scutelnic,pentru completarea fondurilor casei lazareturilor" (a spitalelor ; incepuse ciuma l) (B.A.R.,MLXXII/2).

106 Din documentul eitat in nota 100 (B.A.R., DCCV II/81), ea si din multe altele, reieseca si thainte de mud 1814 se acorda dregatorilor, pe tinge' numarul de scutelnici cuvenit rangu-Jul, un numar proportional de breslasi.

10 s Urtcartul, IV, Iasi, 1857, p. 183-188.I" In august 1823, divanul cerea ca neintfrziat (fara prelungire") sa II se rIdice boleri-

lor greci acest privilegiu, socotind o nedreptate a se incarca Ora cu havalelile i greotatilescutelnicilor, breslasIlor si slugilor grecesti" (Documente, 1821, III, Bucurestl, 1960, p. 309310). Problema se punea acut in 1823, cind tara nu-si revenise de pe urma represiunii revolu-tiei din 1821 si nu putea raspunde pretentillor ocupatiilor straine.

sä

birnieiP".

1i-1

www.dacoromanica.ro

25 ASPEETE ALE DESTRAMARII FEUIDALISMULUI OAMENII DE SCuTEALA 33

titluri boiereFAi nu vor mai avea drept la scutelnici, decit dupà moarteatitularilor de atunci. Boierii s-au opus insl categoric acestei masuri,arAtind cá privilegiul scutelnicilor era un insemn al boieriei, ca §i caf-tanal 108.

MAsurile de ingradire a privilegiului au ea efect reducerea simti-toare a numArului scutelnieilor (la 10 438 in 1814), dar efectul nu estedecit de moment, deoarece in 1819 numärul lor se ridicA din nou, la13 369, la care se adaugl 7 747 breslasi §i 14 020 slugi, plus 21 524 tre-cuti", plus 3 002 bdjenari hrisovuliti, in total, deci, 59 662 oameni descutealA, in cornparatie cu numai 39 223 birnici havalegii 109 (60,3300

fatA de 39,67%).NumArul oamenilor de seuteald cre§tea in proportie directa cu

inmultirea excesivA a titlurilor boieresti §i a cArtilor acordate pentruscutiri de impozite de Scarlat Callimachi, practied sesizath §i interzisAde Poarta, denuntatA de contemporanii lucizi ea un abuz al puterii cen-trale dintre cele mai dezastruoase 110 .

Acela§i statut li se acordä scutelnicior, bresla§ilor §i slugilor §i inanul 1820, amintit in instructiunile din iulie, date, in numele doinnului,ispravnicilor de tinut, in vederea stringerii birului pe baza catagrafieiintoemite cu citeva luni mai inainte : sint repetate, de asemenea, mAsurianterioare ea trecutii" sd fie impu§i la havalelem.

0 noud statuare a privilegiului se face la 12 aprilie 1827. Anafo-raua boierilor, intdritA de domn, privind pronomille Moldovei"n2, con-sfinte§te privilegiul bresla§ilor, slugilor §i poslu§nicilor, care in loculvecinilor s-au legiuit boierilor sl-i aibA numai in mo§iile lor", precurn §icel al scutelnicilor, recunoseuti ca o dreptate din eele dintii a boierilor",eonfirmat §i de PoartA (fiind §i in hatirrif pomenire pentru aceasta"),privilegiu motivat ea o rAsplatA a serviciilor aduse Orli (neamului").Actul intdre§te, apoi, dreptul boierilor de a se invoi eu oricare sat" pen-tru angaja in plus scutelnici 113.

Dar cu toate masurile luate, nurndrul oamenilor de seutealA cre§tenecontenit, dupA cum se poate vedea §i din tabelele anexate. La acesteeifre oficiale din tabele, trebuie addugat insl numarul niciodatà §tiut aleelor thinuiti" in ciuda repetatelor verificari, verificAri sortite sA ramindineficace in conditiile sistemului fanariot prin definitie corupt. In deceniulal treilea al secolului al XIX-lea, cre§terea exarcerbatd a numdrului §tiuti ne§tiut al celor scutiti total sau numai partial de sareinile pubhce aflati

tos Raportul lui Pisani care A. Pini din 18 febr. 1818, in Hurmuzaki Set ia Noud, Rapoarteconsulare ruse, 1812 1820, in ms. la Institutul de Istorie N. lorga". In raport se obser% S cdnumfirui titlurilor boieresti se acordau cu multd usurintd, cu singurul scop de a se imbogAtidomnul si marii dregdtori in cel mai scurt timp. Din doudzeci de titluri acordate, doar cloud

rau pe merit.100 I3.A.R., Ms. rom. 4 126, doc. 36.110 Marele vistier Iordache Roznovanu informa, la 15 februarie 1820, pe Stroganov,

ministrul plenipotentiar al Rusiei la Constantinopol, de deficitul bugetar al taril : Je savaisque l'un des abus les plus desastreux que se remarqueaient sous les gouvernement precedenté tait la multiplicité des lettres d'affranchissement d'impdt". Numai in tInutul Plana, operatiade catagrafiere descoperise 2 500 de familii de tArani scutiti de bir (erau probabil asa numiteleslugi, in Owl de scutelnici }i breslasi scutili de corvezi) (Documenle, 1821, I, p. 166).

111 B.A.R., Ms. 330, f. 226 si 236.112 Uricariul, II, ed. a II-a, 1889, p. 207.113 Spre deosebire de Tara Romdneascd, unde este interzis in mod repetat.

3 c. 1613

t

a-ai

www.dacoromanica.ro

34 1OAN A CONSTANTINESCU 26

in slujba clasei dominante, numar imposibil de zagazuit, venea intr-oflagranta contradictie cu interesele puterii centrale sau ale administratieistraine instalata in cele doua principate. A§a se explica §i de ce adminis-tratia ruseasca inca din primele luni ia masuri radicale, care, practicdesfiinteaza institutia oamenilor de scuteala, de§i desfiintarea nu a fostlegiferata decit prin Regulamentul organic. Dintr-un raport al divanuluidin 5 iulie 1829, cerut de viceprqedintele administratiei ruse§ti pentrua se informa in legatura cu acest privilegiu, aflam a, in luna mai 1828,contele Pah len, pre§edintele plenipotentiar al divanurilor celor doua tariromane§ti, a impus havalele i asupra eelor 28 009 scutelniei existentiin Moldova la intrarea trupelor ruse§ti, intru toate cele poroncite cererio§tene0i", ca i asupra tuturor celorlalti locuitori ai tárii i14 A§a se explicar

fenornenul din anii ce preced Regulamentului organic, ca foarte multiscutelnici cer lepadarea" sau iegirea din scutelnicie" 115.

Pe de alta' parte, beneficiarilor nu li se mai daduse nici alocatia descuteluici (cei 2 lei pe lima de scutelnic). Beneficiarii se vedeau, astfel,intru totul privati de privilegiul scutelnicilor i Inca din 1829 s-a pusproblema despagubirii lor ns.

Despre bresla§i, in acelmi raport al divanului din 5 iulie 1829, seprecizeaza ca se acordau numai pamintenilor stapini de mo§ii, c erauin numar de 12 573, ea plateau birul la fel ca birnicii i ca, de§i in prin-cipiu erau scutiti de havalele, acurn i ace§tia an fost supu§i la cele maivajnice trebuinti §i cereri (9§tene0i", crutindu-se nurnai de unele havalele(precum darea cosmilor"), deoarece se avea In vedere, totu§i, importantalor in economia gospodariei mo§iere0i (eu ace§tia pame§cicii infiinteazalucrarea parnintului §i gospodariile lor"). Deci, daca boierii i§i pierd gen-telnicii efectiv §i definitiv odata en inceputurile administratiei ruse§ti 117,rewese, totu§i, pastreze bresla§ii, dar numai intr-o oarecare masura

pentru scurt thnp.Problema desfiintarii institutiilor oamenilor de scuteala s-a pus

inainte de regularnentele organice 118, §i daca n-a fost rezol-vata pinaatunci, se datore§te numai rezistentei clasei stapinitoare 119, boierii pre-ferind sg, renunte deseori la alocatia pentru scutelnici sau s, plateasea

114 Gh. Ungureanu, op. cit., p. 275-276.n5 V. PopovIel, Cauzele mi$cdrilor Iiirdnesti din Moldova, oglindite In rapoartele comisitlor

de anchetd din anii 1831 1833, In Studii i cercetdri stiintifice", Iasi, 1954, V.Gh. Ungureanu, op. cit., p. 264.

117 Vezi 1 documentul din 30 august 1830, in care se aratä cd in anul 1828 au fost ridicatiscutelnicii ,.de la toti", hisati numai breslasii i slugile. Propunerea ispavniciei de Ilirldu cabreslasii din acel inut sä fie impusi la havalele este respinsd de Obsteasca adunare a divanurilor,in sedin(a din 9 oct. 1830 (ibidem).

119 I.C. Filitti, FramIntdrile politice si sociale in principatele romdne de la 1821 la 1828,Bueuresti, 1932, p. 32 si 112 ; idem, Principatele romdne de la 1821 la 1834, p. 33. De observatInsd ca, in Tara Ronadneascri, Barbu Vdcbrescu nu ceruse, in 1819, desfiintarea institutiei scutelni-eilor In general, cl doar a acelei categorii de scutelnici acordati prin cbrti donmesti ; cei cuvenitirangurilor ar H continuat sä existe i sd fie recrutati dintre birnicii mijlocasi. In Moldova, desfiin-larea institilliel scutelnleilor, breslasilor si slugilor fusese preconizatá in memorhilSturza din februarie 1829, intocmit In vederea elabordrii Regulamentului organic, si de lordacheRomovann.

119 Este cunoscutd scrisoarea Costaehe Conachi care mitropolitul Moldovel, VeniaminCostachl, in care, exprimindu-si cu lacrhni in ochi" regretul cd se due scutelnicii, breslasii,singile...", vrea sd se stie eft am protestaluit contra voiniei rele" (I.C. Filitti, PrincipateleRomttne de la 1828 la 1834, Bueuresti, 1934, p. 73).

sa-si

11

lid Mihail

gi

si

el

lift

www.dacoromanica.ro

27 ASPECTE ALE DESTRAMARII FEUDAIASMULDI OAMENII DE sctiTEALA 35

ei sarcinile impuse pe moment i pe diferitele categorii ale oamenilor descutealà, numai sA, nu piardl privilegiul.

Stäpinii se pregAteau pentru aceastl eventuall desfiintare i, inunele contracte de arendare a mosiilor, prin care erau concedate arendasilor

privilegiile stApinilor (printre altele si eel al oamenior de scuteall),pe la 1817, in Moldova, apare o clauzI menitA BA reglementeze obligatiilepArtilor contractante in eventualitatea desfiintArii scutelnicilor (intim-plindu-se a sá rAdica scutelnicii de obstie...") 120.

Tudor Vladimirescu denuntA institutia poslusnicilor ea o nedreptateun abuz, un mijloc inlesnitor jefuitorilor", un catahrisis al tArii" 121.

El inserie, in Clererile norodului romAnese, desfiintarea institutiei poslus-nicilor, dar in privinta scutelnicior se limiteazá la a cere doar desfiintareacelor ce apartineau sträinilor.

In vederea alcAtuirii regulamentelor organice, se desfAsoarA o ampl'Amunel de documentare asupra originilor privilegiului scutelnicilor, pos-lusnicilor i breslasilor. In acest sens, episcopul de Rimnic, otcirmuitorulsfintei Mitropolii", scrie la 2 august 1829 episcopului de Buz Au sA trimitAcopii dupà condicile episcopiei privitoare la rumania rumânilor i dezro-birea Mr, la inceperea dArii scutelnicilor si a poslusnicilor i la alte aye-zAminte obstesti, spre a lua cunostintA orinduitii boieri aleAtuitori aiunor reforme" 122.

Instructiunile rusesti pentru intocmirea regulamentelor organiceformuleazA baza teoreticA a desfiintArii privilegiului oamenilor de sem-

Ele insArcinau pe Minciaki sä transmita cornisiilor eA guvernul dinPetersburg socoteste nefondatA afirmatia boierilor cum cA privilegiulseutelnicilor, poslusnicilor, breslasilor i slugilor ar fi fost dat ea o corn-pensatie evgheniei in locul slobozirii tAranilor vecini" ; privilegiul tre-buia considerat doar o dreptate legata de dregAtoriile mari ale statuluiin chip de multurnitA si rIsplAtire", dreptate" ce se poate anula, urmindca beneficiarii sa fie despAgubiti fie prin mArirea lefurilor, fie prin pensii",fie sporind de la 12 la 24 numárul zilelor de clacA 123.

In consecintl, regulamentele organice abrogA in ambele tan privi-legiul oarnenilor de scuteald, acordind fostilor beneficiari multiple corn-pensatii : despagubiri, pensii, slujbasi volnici etc. Art. 71 al Regularnentului

120 Arh. St. Iasi. Condici K., nr. 329, f. 38 v. 40 v.121 Documenle, 1821, I, 279.122 B.A.R., CXXI 143.123 I.C. Filitti, Principalele ronuthe de la 1828 la 1834. Bucuresti, p. 35. Punindu se

problema despagubiril beneficiarilor prin sporirea zilelor clAcii de la 12 la 24, vornicul CostacheConachi protesteazA, demonstrind CA mAsura n-ar avantaja decit pe proprietaril" (sic !) dinTara Romaneasca unde pinA acum ei nu aveau drept decit la 12 proaste zile, fdral nici o rostirehotaritA de lucru". Interventia vorniculul rAmine un prctios document pentru ceea ce Insemnaclaca (boierescul) in Moldova, in ajunul Regulamentului organic : uncle munca lAcuitorilor infolosul proprietarllor dupe ponturile i obicinuinta obsteste stiutA este rostitA l hotaritä inlucriiri de pAmint (nartul) si in dare in naturA I cari le suia la 18 si 20 zile, afarA de cele douAzile de clacA, afarA de carul de lemne I afar% de meremeturile poroncite prin aceleasi ase7A-minturi. Cuvintarea de duoAsprezece zile nu este decit cu numele numai I flindca tot proprietarul in Moldavia priveste dupe tot cuvintul la infiintata munca iar nu la numirea ce au voltcineva a-i da, urmeazA ca acele 24 zile hotArite prin enstructii si care au slujit drept temeiu laprefacerea fAcutA acum de Comitet, nu sint decit o pretaluire apropiata de munca cuprinsit inponturi, Si asa despagubirea cea adevAratil nu este fAcutA", Analele Parlamenlare, I. partea aI l-a, 1831, Bucuresti, 1893, p. 51.

tealä.

www.dacoromanica.ro


organic din Moldova 124 proclama : De vreme ce fiinta scutelnicilor,a breslasilor si a slugilor se oboara pentru de apururea i lucrarea pamin-tului trebuie a fi agiutorata 125 si totodata a sa statornici o despagubirepentru acei din boieri fara moii, salegiuesc urmatoarele puneri la cale...".In continuare, prin art. 72, paragraf I, se acorda stapinilor de mosii eusate dreptul de a lua in slujba lor unul din zece locuitori, infiintindu-secategoria slujbasilor volnici" 126 Acest drept la zeciuiala oamenilor leeste refuzat razesilor care aveau mosii cu clacasi, raminind, deci, un pri-vilegiu al clasei stapinitoare compensator desfiintarii privilegiului scutel-nieilor, breslasilor si slugilor, privilegiu de care razesii, in principiu, nu sebucurau.

Astfel, prin infiintarea institutiei slujbasilor volnici, se modificadreptul de folosinta asupra pamintului, grevindu-1 cu obligatia dijmeiin oameni. Dreptul la slujbasi volnici este un cistig de ultim moment alclasei stapinitoare. Anteproiectul Regulamentului organic nu-I prevedea 127,

nici instructiunile rusesti. Regulamentul organic inta'rea, astfel, carac-terul feudal al dreptului de stapinire, in ciuda altor prevederi menite sa-1transforme in drept de proprietate burghez.

Paragraful al VIII-lea al aceluiasi articol eonsfinteste boierilor cumosii acea aloeatie de 24 de lei pe an de scutelnic, dar acum se acordasub titlu de despagubire" i numai pe durata vieiii lor (nu mai estemostenita de familie). In schimb, boierilor MIA mosii, care nu aveaucum profita de privilegiul slujbasilor volnici, li se da in compensatie opensie" (aici, in sens de indemnizatie) de 60 de lei pe an de scutelnic.Aceeasi pensie" urmau sa prirneasc i boierii ce vor intra de acumincolo in dregatorii. Pentru plata despdgubirilor si a pensiilor, prin para-graful al X-lea se aloca suma de 1 000 000 de lei. Art. 74 precizeazadreptul la despAgubiri ii aveau numai cei cu ranguri inscrisi in Condicaboierilor" la 25 aprilie 1828.

Primele" sau rasplatirile" ce le acorda domnul pentru diverseservicii aduse farii de acum inainte nu vor mai fi sub forma de oamenide scuteala, ci in bani (paragraf. XII, art. 73), aceasta constituind incauna din masurile ce aveau s pregateasca modernizarea soeietatii roma-

114 Regularnentul organic al principatului Moldovei, Iasi, 1846, f. 13. Anexa Litera E laRegulamentul organic, intitulatA Pentru alcatuirea penstilor, aduce unele precizAri interesante,printre care si motivalla cd zeciuiala din numdrul Idcuitorilor din mosiile proprietarilor" este odespdgubire In locul ce fAcea slugo-scutelnico-breslasii In folosul iconomiei rurale", iar pensiile,dupd acelasi articol fiind in locul banilor ce Visteria pliatea cite 24 lei pe an de un scutelnic infolosul celor ce avea aceastd dreptate". Aceeasi anexA cuprinde i instructiuni pentru organiza-rea Casei pensiilor, care va opera dupd o condied zisd a Pensiilor scutelnicesti" i o alta aPensiilor rdsplAtitoare".

126 Lucrarea pArnintului va fi agiutoratd" i prin art. 124, cap. 3, sectia 7, prin care seproclamd in principiu un fel de obligativitate a muncii salariate : recunoscindu-li-se locuitori-lor priorilatea la arendarea terenurilor suplimentare (prisoase"), li se cerea in schimb (cuaceeasl dreptate") ea, dupd implinirea orinduitelor sale cdtre proprietariu datorii i dupdsdvirstrea a insusi lucrului hranei sale, va agiuta pe proprietariu in trebuintele economiei de premosia sa cu build invoiald i dupd curgdtoriul pret".

128 Catagrafia populatiei Moldovei din anul 1832 inregistra 13 228 slujbasi volnici (Arh.St. Iasi, Tr. 885, op. 1011). Slujbasii volnici urmau sd fie scutiti de bir si de orice havalele,cu plata sau f&irS plata, precum si de cvartir oscenesc" (paragraf XIII). De notat Ca slujbasivolnici se acordd tuturor stdpinilor de mosii, chiar si celor fArd ranguri boieresti, precum i rnAnA-stirilor care nu beneficiaserd (decit unele) de scutelniei i breslasi.

121 Isloria Rorrukniei, II I, p. 948.

f}i

ed

www.dacoromanica.ro

2 9 ASP.ECTE ALE DESTRAMARII FEUDALISMULDI - ,,OAMENII DE SCUTEALA. 37

ne*ti in epoca regulamentarit Suma necesara urma sa fie asigurata dince va ramine dintr-acel milion de lei dupa achitarea despagubirilor *i apensiilor pentru scutelnici. Ea sporea pe masura ce se stingeau din via(abeneficiarii acestor despagubiri.

In scopul de a consolida sistemul fiscal, art. 73 al Regulamentuluiorganic interzice acordarea de scutelnici sau scoaterea din rindul birni-eilor 128 a oamenior pu*i in slujba particularior", in afara slujba*ilorvolnici, facindu-i pe domni responsabili de nerespeetarea acestui articol129.

0 comMe13° urma s5 verifice cinurile" (rangurile) i sa intoc-ineasca listele cu cei ce aveau drept la despagubiri i pensii. Se procedeazala o verificare multipla a beneficiarilor, atit pe baza condicii boierilor din1828, a rolurilor Vistieriei cu ultimele plati ale alocatiei pentru seutelniei,cit *i a eatagrafiilor trimise de ispravnicii de tinut. La 19 februarie 1833,cornisia infativaza ONte*tii Adunari lista revizuit1131 cuprinzind boierii

institutiile publice cu dreptul la despagubiri pentru un numar totalde 25 727 scutehlici, *i anume 730 beneficiari cu rno*ii (pentru 18 733scutelnici) *i 469 beneficiari fara rno*ii (pentru 6 994 scutelnici) ; pentrualti 129 boieri petaclii", cu 1917 scutelnici, cercetarile continuau.

Regvlamentul organic al Pirii Roindnoti, prin art. 64, paragraful I,proclama : Toti scutelnicii *i poslu*nieii fara nici o osebire se vor stricapentru totd'auna i se vor mem in rindul dajnicilor". Ca *i in Moldova,domnii nu vor mai avea putere de a da de acum inainte scutelnicivericaruia macar ; asemenea, nu vor putea s scoata sau s sloboazaa se scoate din rindul dajnicilor vreun om pentru slujba boierilor sau aaltor particulari ; vor fi raspfinzatori pentru mice fapta impotriva acesteihotariri" 132.

Semnifieativ este faptul c, imediat dupa aceasta enuntare, Regu-laruentul organic al Tarn Române*ti133 intare*te actul de la 1746, declesfiintare a rumaniei Legiuirea ce s-au facut la leat 1746, cu iscali-turile clirosului bisericesc *i a boierilor i cu intarirea domnului ConstantinMavrocordat, pentru desrobirea taranilor rumani, 'Amine *i va ramineanestramutata in toata coprinderea ei". Aceasta era necesar, probabil,de teama ea boierii s nu pretinda, odata cu desfiintarea instituliei scu-telnicilor ii poslu*nicilor, revenirea la rumanie.

128 Dupa 1832, privilegia(ilor", pe lIngS unele seutiri personale (scutire de bir §I deimpozite pe avere), li se da dreptul sa Una si un numar de oameni pentru slujba casei lor,seutiti de bir i havalele, dar cu conditia ca acestia sa fie oameni strain! färä arnestec de bircu satul" (uneori se preciza sa nu fie dintre cei fugiti i intorsi sau dintre cei stramutal1).

129 Domnii nu vor avea drit in viitorime a da nimanui scutelnici si nu va putea scoatenici a ingadui de a sa. scoata din rindul birnicilor nici un om pentru slujba boierilor sau a altorparticulari, afara de zcciuiala satenilor legiuita prin articolul de mai Inainte in folosul lucrarlipamintului ; domnii vor fi raspunzatori de toata lucrarea impotriva acestei rinduieli".

139 Vezi Raport pentru penstile scutelnice#i, nob. 1832, in Analele Parlamentare" (18321833), 111/2, p. 229.

131 Ibidem, f. 234-273. Lista cuprinde Mitropolia, episcopiile Roman si Husi, m rileNeamt i Secul, spitalul Sf. Spiridon calugarul Filaret Apamias, sase beizadele, 60 de. boiericaftanlii" si 3 boieri cu pitace domnesti cu drept la despagubire pentru cite 80 de scutelnici ;un vornic de politie cu caftan pentru 50 de scutelnici ; 2 vornici de aprozi en caftan, 51 deagi caftanlii, 4 agi cu pitace domnesti pentru cite 40 de scutelnici etc. etc. Lista este datapublicitalii la 1ai, prin Baletin. Foaie oficialä, 1833, numerele 23 si 27 iulie, 6 si 17 august.

132 Regulamentul organic, Bucuresti, 1847, p. 28, capItolul Dcsputerniciri i oboriri".133 Regulamentul organic al Moldovel nu face legatura.

si

e.a.in.d.

st

www.dacoromanica.ro

38 IOANA CONSTANTINIESCU 30

Prin art. 65, paragraful al 16-lea, referitor la Cheltuielile statutui,este alocata suma de 1 500 000 lei 134 pentru despagubirea celor ce avu-sesera dreptul la scutelnici §i pentru plata pensidor. Anexa III, art. 2,fixeaza suma de 60 de lei pe an de scutelnic ca despagubire celor cesint a§ezati astazi in arhondologie"135 (iar vaduvelor pe jumatate).Suma despagubirilor ridicindu-se la 1 016 8.80 lei, restul urma sa fie im-partit sub titlul] de compensatie" celor ce beneficiau de scutelniciacordati in putere de hrisoave i carti domneti sau numai dupa vointa dom-nilor", revenindu-le cite 31 de lei de scutelnic. Aceste despagubiri §i corn-pensalii erau acordate pe viata, §i, pe masura ee beneficiarii lor se stin-geau din viata, sumele se varsau la Casa pensiilor 1".

La fel ea in Moldova, Regulamentul organic din Tara Româneaseaprin art. 143, pune in shrjba stapinilor de mo0i cu sate un numar deoameni, aici numiti slugi", dar numai 4 la o suta de familii, fata de10 in Moldova ; erau ale*i prin rotatie, de c'atre obtie, i urma sa fieintrebuintati ea isprávnicei, padurari, argati, chelari etc. ; capitatia aces-tura era platita de sat. Regulamentul organic din Tara Românease'a,spre deosebire de eel din Moldova, nu pune aceastit masura direct inlegatura eu desfiintarea institutiei oamenilor de scuteala, ci doar cu drep-tul de stapinire asupra pamintului.

Abolirea privilegiului oamenilor de scuteala nu a fost o tradare aintereselor elasei stapinitoare ; prin abolire, nu s-a urrnarit decit perfec-tionarea sistemului fiscal, modificindu-se regimul de redistribuire a veni-tului social. S-a pus doar capat dezordinei fiscale, pentru rezolvareaproblernei eehilibrului bugetar.

Desfiintarea institutiei oamenilor de scuteala a facut posibil omieprare sensibila a darilor ca'tre stat (capitatia" este stabilita la numai30 de lei pe an, in ambele W), ceea ce face ea ponderea sarcinilor fiscalesa fie mai mica, dupa Regulamentul organic, in comparatie eu sareiniledatorate stapinilor de pamint. Desfiintarea noianului de impozite directe§i indirecte i fixarea unei sume acceptabile drept capitatie", ea i des-fiintarea havalelelor, a faeut s dispara i unul dintre principalele mobile

134 Comparii cu : 439 500 lei la PoartA ; 1 200 000 lei lista civilA a domnului ;4 424 700 lel lefile dregAtorilor i slujbasilor etc. (Regulameniul organic, ed. cit., p. 31).

136 Vezi Calagraria oficiala de toll boierli Tarii Rointingti, 1829 publicatii de I.C.F ilittl, Bucuresti.

Pentru ca despAgubirile sA nu fie perpetue in eazul eparhiilor si al mAnAstirilor, eleerau acordate personal mitropolitului, episcopilor i celor patru cleric! ai Mitropoliei (Regu-larneniul organic, p. 140). Vez1 si lista fetelor bisericesti ale blsericilor strAine", cArora 11 seacordil compensatie", nu despilgubire". Aici este introdusA compensatia t pentru poslus-the!, dar pentru un numAr mai ntic decit cel detinut (Analele Parlamentare", Il (1831-1832)p. 345). NumArul total al scutelnicilor pentru care se acordau cite 60 de lei pe an despagubire seridica la 16 948, si anume : 13 952 scutelnlci apartinind fetelor boieresti", 2 870 scutelniciapartinind fetelor femelesti" (vAduvelor de dregatori) si 126 scutelnicl ai fetelor de bAnuialA"(pentru care continuau cercetArile) (ibidem, f. 338). Lista celor ce urmau sA II se plAteascAcompensatil insuma 2 252 scutelnlci (cite 31 de lei). In total, erau 19 200 scutelnici. Au existatmat multe variante de liste. Veil, spre ex. si calculele cAminarului Costache Manu : 2 026 benefclad cu drept la despAgubirl sau compensatil pentru 25 530 scutelnlci (ibidem, p. 295).Atragein aten t la, asa cum am mai arAtat si in alte rinduri, cA numArul beneficiarilor de scutelnicisi al scutelnicilor existenti in societate era cu molt mai mare decit cel acceptat de comisie in

ed er ea despagubirilor.

134

www.dacoromanica.ro

ANEXA 1Moldova

Anul Nr.scutelnici Nr. breslasi Nr.

trecuti Nr. slugiNr.

birniclhavalegii

Izvorul

1763 2 205 Arh. St. Iasi, Tr. 1768, op. II, 2 018, dosar 1, f. 20-23 v.1772 8 287 <scutelnici, breslasi slugi> 57 710 V.I. Grosul, P.G. Dmitriev, P.V. Sovetov, 11epexoluime (Dopmbi

(Deollanbuott altcnayaralumitpeurbfix Momkasm XVIII HatiaaaXIX BB. (HT() Tame cRyTeammat?), In Knee AH MCCP,1967, 2.

1774 8 189 <scutelnici, breslasi slugi> 76 273 Ibidem.1781 5 763 Arh. St. Iasi, Tr. 1768, op. II, 2018, dosar 2.1803 5 062 scutelnici si

breslasi5 645 79 342 Uricariul, vol. VII si VIII.

1808 11 476 6 599 3 631 Arh. St. Bucuresti, Achizifii noi, CXXX1I/4.1812 18 000 80 000 B.A.R., CMXVI/33.

<1819> 13 369 7 747 21 524 11 020 39 223 Ibidem, Ms. rom. 4 126, doc. 36.1821 14 574 8 727 20 563 20 3061 50 960 Buletin I. Neculce", 7/1928, Iasi, 1929, p. 140-141.1826 29 707 13 038 22 207 50 277 Arh. St. Iasi, Documente, CXLIII/124.1827 30 546 17 475 7 887 Ibidem, Ms. 1491, f. 142.1828 24 722 12 232 22 2122 49 736 Ibidem, Tr. 644, op. 708, dosar 560, f. 53.1828 28 009 12 573 Raportul divanului din 5 iulie 1829 (ibidem, Litere B/34, f. 4).1831 35 699 Ibidem, Tr. 1764, op. 2013, nr. 320, f. 53 57.1832 27 644 Analele Parlamentare, 111/2 (1832-1833), f. 234 273.

<ante 1833> 37 000 scutelnici sibreslasi

33 000 Arh. St. Iasi, Litere M/512, f. 115.

1 La care se adauga 11 424 bájenari far'd bir.2 La care se adaugd 3 743 bdjenari, dintre care 1 693 ftiril bir.

si

sl

www.dacoromanica.ro

ANEXA 2Tara RomfineaseA

Anul nr. scutelnici nr. poslusnici nr. birnici Izvorul

1796 cca 10 000 flurmuzaki, Seria nouti, I, 1962, p. 797.1808 30 000 30 000 + 45 000 Memoriu intocmit de Pavel Gavrilovici Divov, publicat de

20 000 dirvari A. Lazea si P. Gernovodeanu, in Revista arhivelor", 1973, nr. 1.p. 53-95.

1811 14 219 9 823 14 873 lude Arh. St. Bucuresti, Ad. Vechl, 2 356, f. 41 v.1814 16 660 91 400 B.A.R., Ms. 357, f. 51-55 v.1815 15 820 16 487 96 455 Dionisie Fotino, Istoria generala a Dacici, Bucuresti, 1859, p. 146.1816 15 599 13 807 Arh. St. Bucuresti, Ad. Vechi, 2 173 c, f. 284 v., 309.1818 18 545 18 619 <105 224> Arh. St. Buc., Ad. Vechi, 2 207 b, f. 397, 416.

<1819> 19 000 18 000 + 101 355 Documente 1821, vol. I, 1957, f. 131.8 000 ascunsi

1820 20 610 20 558 118 000 Arh. Min. Ext. Moscova, dos. 285/1820, f. 126 128,1821 15 532 10 986 Documente, 1821, III.

<1831> 25 530 An. Parlamentare, II (1831-1832), p. 295.<1831> 16 714 35 469 166 774 Arh. St. Bucuresti, Min. de Interne, Administrative, 2/1831, 1.9.

www.dacoromanica.ro

33 ASPECTE ALE DESTHAMARIT FEUDALISMULUI OAMEND DE SCUTEALA" 41

care determinau ea o atit de mare parte a populatiei a se puna sub ocro-tirea", de fapt la dispozitia unor exploatatori particulari.

Institutia oamenilor de scuteala se explica prin caracterul de clasaal statului feudal si este expresia mutatiilor ce au loc pe planul relatiiorde productie intr-o anumita etapa a dezvoltarii societatii feudale (des-chisa prin reformele de la mijlocul secolului al XVIII-lea), in care statulcedead, in favoarea clasei stapinitoare o cantitate de mund obligatorie

unui numar de contribuabili sau virtuali contribuabili (imigrantii).Reducerea (legal sau abuziv) la conditia de scutelnici, poslusnici,

breslasi sau slugi etc. a unui numar de producatori directi, care uneorisi in unele tinuturi echivaleaz i chiar depasesc pe cel al birnicilor (favo-rizata de fisealitatea excesiva i celelalte sarcini exorbitante fata de stat,din ultima parte a existentei regimului fanariot) a constituit unul dinmijloacele principale de exploatare a taranimii de catre clasa dominantain dubla calitate, de sthpini de mosii si clregatori.

In partea a II-a a studiului, vom analiza conditia sociala si economicaa oamenilor de scuteala, ponderea lor in societate, precum si rolul lorin eeonomia marii gospodarii mosieresti, analiza ce dezvaluie schirnbarilece au avut loc pe planul relatiior de productie intr-o anume etapa adezvoltarii Fsocietatii feudale rcmithesti.

HEROTOPME BOUPOCIDI PA3JIO7REIIMH (DE04AJIII3MAB BA JIAX14 14 14 MOJIAOBE B ROI-1 gE Xviii --1,HAIIAJIA XIX BB.

(PEMOME)

Pas.nomemm (Deoga.nHarda H nepexo i HaronaJmaidy He cosepumacHnyTem HpHmoro sameinemcH seoykaammix oTHomeHmti HanwranHcrwiecHwth.B pyAmmem4x HHHHiecTHax BOHBHJIHCb B pacemarpHHaembdi nepnog H pamicaxpflga cDeogaabmgx ynpenzgem411 nepexogiime conHanbmile oncomemffr, }COTO-pme coHmemaloT oco6eHHocTH HpenocTHoro Tpyga C ongagrthaeAnni Tpygom.

tipenmepHan epHcHaabHan mcnnyaranHpi H cpaHHHTem,Ho c.na6oe mo-HeTHoe o6pauxemle HpHsearc H TOMy, TO 60.7IblUBH gacm HaaoronnaTH.nb-IgHHOB Ha ocHoHe HoHTpaHTa o6Haanacb FICTIOJIHHTb nosbnueHHHe saganHOTHOCHTeabH0 cileogaammix FOCTIOB B o6meH Ha ongaTy TIJIH ormeHy o6igeeT-BeIMLIX o6H8aHHocTeit noc.negmm. DTO OTHOCHTCH H HaaccoHoti npmpogeIteoganbicoro rocygapcnta, 04cHaammI1t peamm HoToporo HOBBOJDIJI rocnog-eTHyloigemy Haaccy B yHasaHHLik nepHog He TO.Ibli0 go6HTben ocHo6o}HgeH1IH(nonHoro Ham naCTFIgH0r0) OT naami nogaren B nonbay HaBlibI, HO H LIMeTb

a

H

www.dacoromanica.ro

42 IOANA CONSTANTINESCLI 34

AOCT3TH R Bcocogam rocygapcnia nyTem co6cTBelmoil BItcuayaTamni Bello-TOplAX noitaTimuc RaTeroptat, HOJIHOCTMO WM TMCTIPIHO OCB060/14AeHITLIIC OTrocyxtapcutembix HOBIIHHOCTeii, TaR Haabmaeminc ((1136aBJIBHEISIX mogeti»(CHyTeJlbHHHH, nocaymmum, 6pecaaum, )1B0p0BIle 11 T.It.).

YgpemBeRne «Be6aBaemibnc mogeti» 6uno xlla rocuogurBylomeroRaacca B aTOT nepRoA won Ha cammx Ba HillbIX (DeogaabBbix npFnmaerBitH OIAHHM Ha HaH6OJIMIIIIX HCTOTIHHHOB BoxoAa H cayamil Hpaerozmioft npo6-nemoti, c Ho Topoti Hp1IIIIJI0Cb CTOJIIIHYTE.CH noamlocpegReBeRoBomy sa6nocTByo6enx pymbnicRux smear:. B cpBotaammii, coBRammloti H aRcIROMBRecRoito6aacTnx.

B Rep:tat Ram pa6oThI onpeAeaeRbi ocRoimbIe HaTeropmi «Ba6aBaeR-BMX aioAen*, Bccaego Barna yCJIOBIIH, npuBegmme H HOHBJICHHIO 11 Ela TeM It

14C,le3HOBeHHI0 Trott HaTCCOpHi4; BO BTOpOit LIacTu yeTatiaBatmaeTcnux yikeab-HbIrt Bec B o6mecTBe, a Tame 'IX pOJlb B 3KOHOMIIHe upyrmoro nomemBqberoX03/IIICTBa.

www.dacoromanica.ro

CONTRIBUTII LA STUDIUL ORGANIZARI1MESTESUGURILOR BRASOVENE IN SECOLUL

AL XVI-LEA*

IANCU BIDIAN

Transilvania a fost confruntata in secolul al XVI-lea cu nenumaratefrlmintari politice care au afectat i viata economica a tarii. Anarhiapolitic& dup l. moartea lui Mafia Corvinul, precum i situatia confuzadupa dezastrul de la Mohacs au generat o serie de piedici in calea dezvol-tarii firesti a vietii mestesugaresti. 0 caracteristica a acestei perioade aconstat in faptul ca nu toate regiunile transilvanene au fost afectate inegala masura de aceste mutatii politice. Brasovul, datorita pozitiei salegeografice i orientarii sale economice, a avut in aceastä perioada o situatieaparte, fiind influentat in mai mica masura de ceea ce se petrecea inUngaria, si mai mult de evenimentele ce aveau loc in Tara Romaneasca

Moldova, unde insa luptele politice nu au oprit vinzarile produselormestesugaresti brasovene. Intensitatea schimburilor conaerciale dintreBrasov si Tara Româneasca si Moldova din primele decenii ale secolului,ale caror valori nu au fost depasite in nici o alta perioada, demonstreazaintensa activitate mestesugareasca ce avea loc in atelierele brasovene.

Mestesugarii brasoveni, in prima peril:ma, a secolului, se organizcazlin numar tot mai mare in bresle, si chiar daca penult unii dintre ei incepuseacest proces deja in secolul al XV-lea, acum el se intensifica, intocmindu-senoi statute. Astfel, din aceasta perioada, ni s-au pastrat slatutele arca-rilor, aurarior, barbierilor, blanarilor, cizmarilor, funarilor, timplarilor etc.

17n moment de mare importanta istorica in viata politica, a táriifost marcat de transformare Transilvaniei in principat autonom. De

acum inainte noile autoritati incearea, sa instituie un control asupraproductiei mestesugaresti prin intermediul dietei, in care si orakul Brasovera reprezentat. Asistam la incercari de reglementare a raporturilcr dintreproducatori i consumatori, adica fixarea de preturi maximale la pro-dusele mestesugaresti. In acelasi timp se iau iraFuri penult Irciejareaunor mestesugari de concurenta produselor straine, cum a lost (mil fie-rarilor si al celor care confectionau obiecte din cositor. 0 problema care

* Studiul de fall se bazeaza, in majoritatea lui, pe cercetarea unor izvoare inedite aflatein arhivele din Brasov i Sibiu i in mai mica masura pe lucrarile publicate. 0 atentie deosebitäam acordat cercetiiril statutelor I registrelor de breasla pastrate in arhiva Bisericil Negre dinBrasov, unde se WU una din cele mai bogate colectii privitoare la organizarea vielli mepesuga-re§ti, pina acum insuficient studiata. Lucrarea de fata nu a putut aborda toate aspectele vietil debreasla, din cauza spatiului tipografic limitat, flind nevoiti sa Warn la o parte o serie deprobleme cum sint : relatiile dintre breasla l ora§, raporturile stabilite Intre ele, contributlabaneasca a breslei, organizarea militara l rolul el In apararea I administratia cetatil, propor-tia ce o reprezentau bresla§ii in raport cu populatia oraplui, In consecinta am fost obligati sA neconcentram atentia asupra analizei clispoziliuntlor statutare care reglementau viata interna abreslei brwvene.

§i

a

www.dacoromanica.ro

4 1 IANCU BIDIAN 2

devine stringent5, si cerea o rezolvare rapida era asigurarea cu materieprima a mestesugarilor, cei mai afectati de aceastii, penurie fiind pielarii§i bnarii, erora li se acorthl o serie de privilegii care aveau drept scopinterzicerea exportului de piei si blanuri in alte

Perioada in care mestesugurile se reorganizeazA si ii pun de aeord.statutele cu noile realitAti economico-sociale ale epocii corespunde in timpeu domnia lui *tefan Báthory (1571-1586). Tot acum se amplificii, pro-cesul, inceput anterior, de a se organiza uniuni de breasla. Ca urmare,noile statute nu se mai incheiau pentru un mestesug dintr-un oras, eireglemenOxile devin obligatorii pentru mestesugarii care se glair pe ter--toriul celor 7 + 2 scaune ", precum si al districtelor Brasov si Bistrita.

Mestesugarul in evul mediu era confruntat CU probleme multiple§i complexe pe care i le puneau in primul rind productia (aprovizionareacu materii prime si auxiliare, asigurarea cu unelte necesare productiei,desfacerea produsului in conditii cit mai avantajoase, probleme ce decurgeaudin etica profesionaliti a mestesugarilor, adic5, garantarea unei ealitititicorespunzititoare productiei, obligativitatea de a se ingriji de continuitateamestesugului sitiu prin asigurarea pregtirii viitoarelor cadre de mestesu-gari), in al doilea rind erau problerne ce ii glseau rild'Acinile in faptulel ii desMsura activitatea intr-un organism social viu, intr-un oras, undeera confruntat cu o serie de problerne de ordin social (de uncle necesitatea(le a se rezolva si de a se statua raporturile intre un mPstesug i altul,a sferei lui de activitate, a relatiei ce trebuia s existe intre mestesugcon lucerea orasului, intre el si biserick precum i contributia sa la rezol-varea problemelor de aprare si financiare ale orasului etc.). La toateaceste problem', cu cue era confruntat zi cu zi, mestesugarul nu le puteaga,si o rezolvare rapidA, §i eficace, de aceea apeleaz5, la o form caracteris-ticil societititii feudale, adicA Ia o asociatie de tip coorporatist, in vedereaaprArii intereselor sale profesionale, cunoscut5, sub numele de breas15,.

Invititarea, im,stesugului era conditionatI de parcurgerea unor anu-mite etape in scopul insusirii temeinice si in cele mi bune conditiitainelor meseriei. Prima etapa, in acest proces 1-a constituit ucenieia,mlny,nt obligatoriu pentru orice tinr care dorea insuseasa, uum itesug oareeare.

Iii acest dotn-niu ne vorn opri asupra a ceea ce a fost caracteristicpentru fiecare mestesug in parte in diferitele etape istorice de constituirea breslelor brasovene.

Printre conditiile de primire la ucenicie aceea care figureazii, intoate statutele era nasterea dintr-o cAstorie legitimil, (de thoro conjugali),Meru ce putea fi dovedit prin martori sau printr-un inscris de la parohiaunde a domiciliat viitorul ucenic. In statutele brasovene cercetate nu amgIsit nici o prevedere expresiti care s interzia, primirea de femei in inv5,-tarea unei meserii. In genere la Brasov nu erau primiti Ia ucenicie deeittinerii de origine germanl. Astfel, in statutul aurarilor din 1511 1 sau alpinzarilor din anvil 1595 se prevedea c prinii trebuie s'a" fie germani 2

** Cele sapte scaune : Cincu, Miercurea, Nocrich, Orãstie, Sebes, Sibiu, Sighisoaraplus cele dottä scaune : Medias si Seica Mare.

1 T. Gyárfas, A brassai ötvösség lörlenele, Brasov, 1912, p. 14.2 Arhix a Bis. Negre, fondul bresle, Hd. 16/1.

tari.

a

ca

si

sa-si

www.dacoromanica.ro

3 ORGANIZAREA MESTESUGURILOR BRA$OVENE (SEC. AL XVI-LEA) 45

De la aceasta regula au fost i unele exceptii : cum e eazul cu statutulzidarilor din 1570, prin care se admitea primirea la ueenicie a fiilor demesteri maghiari 3, iar in cazul casatoriilor mixte primirea se facea indi-vidual, astfel : fiul lui Incze, pireälab de Bran (tata era roman, mamagermana), a fost primit in 1558 in breasla tesatorilor de lina 4.

Majoritatea ucenicior proveneau din oras, in genere erau copiiimesterilor locali. Unele mestesuguri care au cunoscut o dezvoltare deose-bita, cum e cazul pinzarior, au simtit nevoia atragerii unor tineri dinsatele din Tara Birsei. Astfel, intr-un izvor din anul 1498 se admite pri-mirea de tineri la ueenicie din satele Prejmer, Risnov, Codlea i Feldioarapentru a invata mestesngul tesatorilor de pinza9.

Virsta de primire la ucenicie nu era specificata in statute, ea era,foarte probabil, intre 10 si 12 ani. Pentru putea doyedi aptitudineapentru meseria aleasa, candidatul la ucenicie era nevoit siti presteze untimp de proba, care varia de la o breasla la alta in functie de dificultateameseriei. Astfel, la pinzari timpul de proba era de 8 zile, la zidari de 14zile, la fierari de 4 saptamini etc.°. Daca tinarul, dupa perioada de proba,era considerat apt pentru meseria aleasä, incepea ucenicia. Mesterul uneibresle nu avea dreptul sa-si angajeze singur ucenicul, el era obligat säcear i aprobarea starostelui. in cazul incalcarii acestei dispozitiuniel era pedepsit cu plata a 4 pfunzi de cear i cu 2 vase de Yin' , iar mes-terul cel mai in virsta din breasla avea primul dreptul de a opta pentruun tInr 8.

Tinarul eandidat la ucenicie era obligat sit plateasea o anumitataxa in bani sau in natura. Taxele erau diferite de la o breasla Ia alta :un ucenic de arcari platea, in 1505, 2 fl., cel de fierari, in 1523, 4 fl.,cel de pielar, in 1585, 16 fl.9. Taxa varia in functie de locul de originea candidatului. Astfel, in statutul croitorilor se prevedea ea tinerii dinBrasov achitau 5 fl., in timp ce altii plateau 8 fl.10. De o situatie pri-vilegiata se bucurau fiii de mesteri care doreau sa invete meseria parintelui, acestora taxa le era redusa la jumatatell. Faciitatile oferite fiilorde mesteri dintr-un mestesug oarecare reflecta spiritul de casta al bresleisi in acelasi timp arata greutatile cu care erau confnintati tinerii careproveneau din mediul rural in incercarea lor de a inyata un mestesug.Ucenicul, pentru a fi cunosent de mesterii breslei, era obligat sa dea unospat in cinstea acestora, iar cheltuielile se imparteau in mod egal intreel si mesterul sau. La unele bresle aceste taxe au tendinta s creasca indecursul secolului. Astfel, daca in anul 1515 un tinar care doreainsuseasca mestesugul auraritului platea o taxa de 4 fl., la sfirsitul seco-lului suma se dubleazd".

3 Ibidem, IV E 25.4 Arh. St. Brasov, fondul Primdriei By. IV D 1, p. 13.5 Arhiva Bis. Negre, Tq. 101 6.6 Ibidem, fondul bresle, Hd. 16 1 ; 25/7 ; IV E 25.7 Ibidem, IV E 4.8 Ibidem, Hd. 16/1.9 G. Nussbächer, Stalulul breslei arcarilor din Brasov, in Gumidava, II, 1968, p 9_ ;

Arhiva Bis. Negre, IV E 25, lid. 15/1.18 Ibidem, IV E 163.11 G. Nussbächer, op. cit., p. 92.12 Pascu, Mcslesugurile din Transilvania pind in secolul al XV l-lea, Bucuresti, 19-1,

p. 267.

Sa-si

t.

a-si

www.dacoromanica.ro

46 IANCU MDIAN 4

Anii de ucenicie variau in functie de dificultatea rnestesugului ceurma sa fie insusit de catre fink% Timpul necesar afectat invatkii mes-tesugului era in genere de 4 ani (arcari, aurari, curelari, fierari, pielari,pinzari etc.); existau unele exceptii, cum era cazul ucenicilor de zidarila care timpul afectat Insuirii meseriei era de 3 ani s.

Datorita organizarii diferite a breslelor in diversele orase, odatacu asocierea lor in uniuni de breaslä se nasc o serie de diferende in ceeace priveste anii de ucenicie. Un astfel de conflict izbucne0e in anul 1549intre breasla de lacatusi din Sibiu si breslele din Brasov, Bistrita siSigh is oara".

Dupa ce era admis ca ucenic, tinarul era considerat ea facind partedintre membrii familiei mesterului, adica primea mineare, adapost, ingri-jire i imbracaminte. Spre pild, ucenicul de zidar avea dreptul s pri-measca anual 2 camasi, iar dupa termivarea perioadei de ucenicie primeao hain, o pereche de cizme, o camasa si o palarie 15. In intreaga aceasta,perioada ucenicul nu era folosit numai ca ajutor, ci era obligat sa indepli-neasca o serie de munci gospodaresti : s aduca apa, s taie lemne,faca focul etc. Mestere era obligat s, supravegheze comportarea moraläa tinarului, in scopul de a-I feri de unele deprinderi necorespunzatoare.Astfel era obligat s doarma in fiecare noapte in casa mesterului, iar incaz contrar era aspru pedepsit".

Indeobste ucenicul nu avea dreptul sa-si paraseasca mestere pinala expirarea termenului de ucenicie, decit in cazul mortii acestuia. Instatutul curelarilor din anul 1590 surprindem o dispozitie interesantaprin care se conferea ucenicului dreptul ca in termen de 4 saptäminisa-si poata schimba mesterul, aratind cauzele nemultumirii sale 17. Totusiaceasta dispozitie nu a fost adoptata si de alte bresle, de aceea nu eraurare cazurile cind ucenicii ii manifestau nemultumirea prin fuga. Inasemenea situatii se instituia o comisie care racea cercetari, iar in cazulcind fuga a avut loc far% un motiv bine intemeiat, ucenicul era pedepsitcu plata unei amenzi de tin florin. Aceeasi suma o platea i mesterul dacanu anunta cazul breslei ; daca plingerea era intemeiata atunci tinarul eraincredintat altui mester".

Unele bresle plateau o seama de bani ucenicului la sfirsitul fiecareisaptamini, cuantumul acestei sume Mad specificat in statute ", sau fixatde conducerea orasului, cum a fost cazal in anul 1572, cind pentru uce-nicii de dulgheri se stabileste urmatoarea retributie : 12 dinari in primulan, 14 in al doilea, 16 in al treilea si 20 in al patrulea 2°. In scopul de aimpiedica si de a curma tendintele de diferentiere economica prea accen-tuata intre mesteri, erau pedepsiti aceia care plateau mai mult ucenicilor,obligindu-i in acest mod sa lucreze peste timpul fixat21.

13 Arhiva Bis. Negre, IV E 25.14 Arh. St. Sibiu. Protocoalele UniversitAli Säsesti nr. 1 (1544-1563), fila 18 V.16 Arhiva Bis. Negre, IV E 25." Ibidem, fondul bresle, Hd. 6/1.17 Arh. St. Brasov, fondul Honterus, nr. 32.19 Arhiva Bis. Negre, fondul bresle, Hd. 16/1.19 Ibldem, IV E. 25.29 Arh. St. Brasov, fondul PrimAriel, IV DI, p. 253.

Ibidem, fond Honterus, nr. 32.1

sO

www.dacoromanica.ro

5 ORGANIZAREA MESTESUGURILOR BRA*OVENE (SEC. AL XVI-LEA) 47

Dupil ce ucenicul indeplinit stagiul, meterul sau era obligatammte conducerea breslei i sa-1 inscrie in featia calfelor, nerespectarea

acestei prevederi fiind pedepsita cu 2 fl. 22. Astfel, tinkul, dup'a obtinereacertificatului de ucenicie, devenea calfá. Denumirea sub care apkea indocumente era foarte diferita,' : famulus, socius, Gesell, Knecht, Lohn-knecht. Primirea in aceasta noul etapa de perfectionare profesionalaavea loc dupa un adevarat ceremonial, care era deosebit de la o breaslala alta. Pin5 la sfirsitul secolului al XITI-lea nu g'asim insa, in statutelebrasovene nici o indicatie precisa de modul cum trebuia sa se desfasoareacest ceremonial.

Calfa, odata recunoscuta ca atare de conducerea breslei, avea dreptulopteze intre dourt, alternative : s ramina in orasul respectiv si sa' se

angajeze la un mester, fie la fostul sau patron, fie la alt mester din bransarespectivl, sau s'a piece in calatoria de specializare (Wanderjahre) in ora-Sele in care mestesugul respectiv era mai dezvoltat. Dreptul calfei de apleca in calatoria de perfectionare era prevazut in mod expres in unelestatute, oprirea exercitkii acestui drept fiind pedepsita23. Calfa era obli-gata s'a aiba asupra sa in timpul calätoriei o scrisoare de recomandare(Schrieftblat), iar in caz contrar nu putea fi angajata24. De asemenea inunele statute se prevedea in mod expres detinerea unui pasaport28. Acesteacte erau intocmite de catre gramkieul breslei, care primea jumatate dinsuma platit'a de calla pentru acest inscris, ce era in genere de 1 fl. 26

Anii de calf ie erau deosebiti de la un mestesug la altul, dar in genereei variau de la 2 la 4 ani. Astfel, calfele de pinzari erau obligate sa lucreze4 ani si aveau un an pentru pregatirea examenului de mester27. Nu eraurare cazurile cind dupit terminarea anilor de calfie nu ajungeau rnesteri siramineau in continuare in aceasta situatie, deoarece numärul mesteriorintr-o breasla era limitat, fie de statut, fie din considerente economice.

Pentru munca pe care o prestau primeau o retributie in bani sau innatura. Plata in bani se facea in functie de profilul mestesugului : calfade zidar primea 16 dinari pe zi28, in alte bresle se fácea o distinctie tarifarain functie de pregatirea calfei. La turnatorii de cositor calfele tinere primeau16 dinari, calfele mai in virsta 20 dinari, iar acelora care puteau inlocui unmester li se dadeau 25 de dinari28. Pentru a opri cresterea excesiva a pro-ductiei i pentru a controla calitatea ei se interzicea plata calfelor cu bucata,ci numai cu ziva sau cu saptamina".

22 Ibidem." Ibidem.

Arhiva Bis. Negre, fondul bresle. Hd. 16/1.25 Arh. St. Brasov, fondul Honterus, nr. 32." Ibidem.

Arhiva Bis. Negre, fondul bresle, Hd. 16/1.22 Ibidem, IV E 25." A. Eichhorn, Die Zinngiesser, In Milleilungen des Burzeniiinder Sdchsisehen Museums,

III, p. 28.SO Arhiva Bis. Negre, IV E 21.

24

27

si-aet

nil

www.dacoromanica.ro

48 IANCU BIDIAN 6

In secolul al XVI-lea conducerea orasului ia o hotarire in legaturacu casatoria calf elor. Astfel, calf ele necasatorite nu aveau dreptul sit pro-feseze mestesugul in folosul lor, ci sint obligate sa se casaoreasca, in cazcontrar trebuind s lucreze pentru mester 31

Cresterea numarului de calf e, precum si necesitatea de a-sisituatia si de a-si apara interesele au determinat organizarea lor in

fratii de calfe. In secolul al XV-lea calfele de cizmari din Brasov s-au afiiatla cunoscuta fratie a Sf. Joan cu sediul la Sibiu", tot din acest veac aveminentiuni despre asociatia calf elor de croitori33, fierari34, blanari39, ciz-mari 86. In secolul al XVI-lea constatam o dezvoltare sub aspectul orga-nizarii asociatiilor de calf e brasovene, consecinta a infloririi vietii mes-tesugaresti. In anul 1555 curelarii brasoveni participa, alaturi de cei dinSibiu, Sighisoara, Medias, la elaborarea unui statut37. Din a doua junta-tate a secolului al XVI-lea ne mai sint cunoscute asociatiile calfelor deurnatori de cositor (1561) 38 si a calfelor de postavari (1576)39.

Statutele asociatiilor de calfe brasovene cuprind o serie de dispozitiiin legatura cu obligatiile calfei in procesul de productie, acte normativereferitoare la comportarea calf ei in societate, raporturile sale cu ceilaltimembri, asistenta sociala ce trebuie s i-o acorde reciproc, precum siatributiile religioase ce urrnau sa fie indeplinite de fiecare membruinfruntea asociatiei se afla decanul (Altknecht), care supraveghea modul cumsint respectate de catre membri dispozitiile cuprinse in statute. Asociatinede calfe sint controlate in mod eontinuu de &are starostele de breasla, caretrebuia s, aprobe orice masura luatia Un fenomen care producea ingri-jorare printre rnesteri era ca unele calfe Incepuser s lucreze pe contproprM. Pentru a curma aceasta stare de fapt sfatul orasenesc hotárasteca mice calfa trebuie sa se angajeze la un mester41.

Calfele, dup5, terminarea anior de calfie, aveau dreptul sa se prezintela examenul de rnester, sustinind o proba practica. Lucrarea de rnaiestrieconsta in confectionarea, prin propriile puteri ale calf ei, a mai multe obiectedin specialitatea sa. Statutul aurarilor brasoveni din 1511 obliga pe candi-dat sil confectioneze un potir, un Mel etc. 42, cel al arcarior s t ermine unarc 43. Pe line), lucrarea de mester candidatul era obligat sa plateasea otaxa de intrare in breasla, aceasta fiind diferita in functie de faptul dataacesta a invatat meseria in orasul Brasov sau nu. Astfel, candidatul pentru

31 Arh. St. Brasov. J. Fr. Trausch, Collectanea zu einer Parlikular Historic vonCronstadt, vol. II, p. 65.

32 Fr. Zimmermann, Das Register des Johannes Bruderschaft, in Archiv des Vereins fürsiebenburgische Landeskunde, 1880, vol. XVI, p. 355 (in continuare Archiv...,).

33 Colectie particulard (informatie primitá de la G. Nussbächer, arhivist principalBrasov).

Quellen zur Geschichte der Stadt Kronstadt, Brasov, 1903, p. 99.35 Arh. St. Brasov, fondul breasla bidnarilor. Registrul calfelor, 1644-1836.35 Fr. W. Seraphin, Das Taufbecken in der Kronsiddler evangelischen stadtpfarrkirche, In

Archly..., XXXIV, p. 181.37 St. Pascu, op. cit., p. 281.35 Arhiva Bis. Negre, fondul bresle, IV Hd. 35 3.33 Colectie particulard (informalie de la G. Nussbdcher).4° Arh. St. Sibiu, fondul Brukenthal, S1_10, nr. 15.41 Ibidem, 111 5, nr. 131.42 T. Gyárfas, op. cit., p. 14 (ein Reich, Schild und Helm, und einem krawsen Ring).13 Nussbächer, op. cit., p. 95.

imbuui,-tUi

".

"

C.

1

www.dacoromanica.ro

7 ORGANIZAREA MESTESUGURILOR BRA$OVENE (SEC. AL XVI-LEA) 99,

meseria de aurar platea o taxa' de 6 fl. daca a invatat meseria in ora§ si de8 fl. dad, insusit-o in alta parte 44.

In scopul asigurkii unei munci de indrumare si control asuprabreslei in diversele domenii ale ei, adunarea general/ a mesterilor

alegea in fruntea acestei organizatii pe starosti. Denumirea sub care aparin statutele de breasla brasovene sint fie in latink fie in german& (magis-tri cehae, seniores magistri sau Zechmeister). Alegerea starostilor avea locin prima saptamina dup./ Craciun, iar nurnärul lor varia intre 2 si 4. Cel maiin virsta dintre starosti se numea parintele breslei (Zechvater).

Starostilor li se incredinta o serie de sarcini : ei raspundeau de faptin fata rnagistratului orasului pentru calitatea si pretul produselor, pentruparticiparea mesterilor la organizarea apararii orasului. Un rol deosebitaveau si in distribuirea materiei prime achizitionate, luind masuri impo-triva acelora care foloseau cai ocolite pentru aprovizionare. Ei Weanparte din consiiile care controlau lucrkile ce erau prezentate pentru obti-nerea titlului de mester, avind un cuvint hotkitor. De asemenea eiadministrau averea breslei si se ingrijeau de indeplinirea obligatiior laprocesiuni religioase, slujbe i intretinerea altarului incredintat breslei).

Datorita pozitiei lor sociale in bresla ei se bucurau de o serie deprivilegii (primeau o parte din taxele percepute asupra certificatelor eli-berate calfelor si ucenicilor, isi alegeau locul de vinzare in tirg, aveaudreptul de optiune ha alegerea ucenicilor si calfelor).

17n rol important in viata interna a breslei ii aveau mesterii contro-lori (schawmaster Schaumeister). Momentul aparitiei acetei functiinu poate fi stabilit cu exactitate, totusi, la inceputul secolului al XVI-lea eiapar mentionati in statute. Alegerea lor se facea in adunarea breslei, pe operioada de un an, dintre mesterii cu o buna pregatire profesionala. Astfel,controlorii din breasla cizmarilor erau obligati sa inspecteze saptaminalactivitatea si atelierele cizmarior, pentru a vedea daca produsele confec-tionate corespundeau normelor in vigoare. Dc asemenea ei impiedicau pecizmari s cumpere blanuri ce erau prelucrate de cojocari sau de tabacari,pentru a inlatura orice motiv de conflict intre bresle, ei avind dreptul de ale confisca 48.

Nu toate breslele aveau un supraveghetor (controlor), din care motivaceasta mund o efectua chiar starostele breslei, cum era cazul aurarilor,unde acesta avea obligatia de a controla materia prima si de a face probacompozitiei sale odata pe luna 46

Un rol foarte important il aveau controlorii cind era vorba de mes-tesugurile legate de alimentarea populatiei. Animalele ce urmau 0, fiesacrificate trebuiau sa fie controlate de catre supraveghetorul breslei, incaz contrar ele nu puteau fi taiate i in statutul breslei croitorior gasimmentionat un supraveghetor al productiei ; acesta uirna sa faca, tot ladona saptamini, controlul hainelor confectionate, de asemenea el aveasarcina sa controleze dad, pinza sau stofa curnpkata nu era mucegaitk.In cazul in care se constata acest lucru marfa era confiscata 48 Din exem-

" T. Gyárfas, op. cit., p. 19.45 Fr. Zimmermann, op. cit., p. 901.46 Arhiva Bis. Negre, fondul bresle, Hd. 7/10.47 Ibidern, Hd. 6/1.48 Ibidem, IV E 163.

4 C. 1613

acti-vitii

11

47.

- www.dacoromanica.ro

50 IANCU BIDIAN 8

plele de mai sus rezulta c rolul supraveghetorului in breslele brasovene erafoarte important. Act ivitatea i atributia sa erau statuate de fiecare breaslain parte, in functie de specificul ei.

De buna desfasurare a muncii intr-o breasla raspundea adunareabreslei, care avea drept sarcin s supravegheze activitatea breslei,asculte rapoartele inaintate de controlori, s ia o serie de masuri organiza-torice cum erau : elaborarea de noi articole de breasla, sau inlaturareaacelora care nu mai corespundeau, de asemenea aici se confirmau pritnirilede noi mesteri. Intre perioadele de intrunire a breslei, care se aduna deobicei de 4 ori pe an, problemele curente erau rezolvate de senatul bresleisau consiliul batrinilor (Altschaft sau Aldschaft). La Brasov numkul mem-brilor consiliului era de 10, cum era cazul in breasla lacatusilor sau dul-gherilor 49.

Senatul breslei era format din mesteri care datoritä pregatirii lorprofesionale se bucurau de o mai mare autoritate.

Un eveniment deosebit in viata breslelor era mornentul intruniriiadunarilor anuale, cu care ocazie se prezenta darea de seama de catrestarosti asupra activitatii depuse In decursul anului care s-a scurs. In unelestatute se prevedea in mod expres necesitatea prezentkii unui raport anualde catre conducerea breslei adunkii, cit si de fiecare mester in parte ".Adunkile breslei aveau loc in casa breslei ; cea mai veche casa de breaslabrasoveana amintita documentar fiind aceea a cojocarilor i blanarilor,mentionata deja in anul 1420 51.

Membrii breslei erau anuntati de data cind avea loc adunarea cuajutorul tablei de convocare (albune, tabella, Zeichen). In acest convocatorerau norninalizate persoanele ce urmau s participe, ordinea de zi a adunkii,precum i amenzile care se aplicau acelora care nu participau. Origineatablelor de convocare trebuie cautata in modul de organizare i functionarevecinatatilor (Nachbarschaft) care erau specifice Ungariei i Transilvaniei52.Sarcina pastrarii tablei de breasla revenea unuia dintre cei doi starosti, ingenere celui mai batrin (senior, zechvater). Dintre tablele brasovene ceamai frumoasa este tabla de argint a aurarilor din 1556 (Muzeul din Buda-pesta). Pe una din fetele tablei este reprezentat un mester aurar executindo lucrare pe o nicovalà, alaturi o masa de lucru pe care se afla o serie deinstrumente : o pira, o cutie cu praf de aur sau argint, un ciocan, un cleste,o nicovala, foalele. Reversul e impktit in doua, planuri, in cel superior sevede un aurar examinind un obiect la o masa, iar in cel inferior doua calfelucreaza in fata cuptorului si alaturi de ei doi ucenici53. Tabla de convocareera purtata de un ucenic de la un mester la altul, iar acestia dupa ce luaula cunostinta' erau obligati sa participe la sedinta, orice lipsa fiMd sane-tionata cu administrarea unei amenzi in bani sau in ceara 54.

49 Ibidem, Hd. 21/2 si 31 6.60 Arhiva Bis. Negre, IV E 25.41 Zimmermann Fr. Werner G. Mailer G. Giindisch 0., Urkundenbuch zur

Geschichte des deutschen in Siebenburgen, vol. IV, Sibiu, 1937, p. 130-131, nr. 1886. (in con-tinuare Urkundenbuch...,).

62 A. Bunta l I. losub, Tablele si semnele de breasld colecjiile muzeelor de istorie Cluj siSighisoara, In Ada Musei Napocensis", 1967, 4, p, 199-214.

63 A. Resch, A brassai dtveisczek bemondb ldblaja 1556-ból, in Archeológial ErtesiW,VII, 1887, p. 289-293 ; St. Pascu, op. cit., fig. 47.

44 Arhiva Bis. Negre, IV E 25.

in

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA ME$TESUGURILOR BRA$OVENE (SEC. AL XVI-LEA) 51

Adunarea breslei trebuia s se desfkoare in cele mai bune conditiuni,adicl in liniste FO. ordine. De aceea in statute se prevedea ea mesterii s'a nuparticipe la adunki In stare de ebrietate, pentru a se evita certurile sauscandalurile55. 0 dispozitie interesanfa, care demonstreazá caracterulinchis, de cast5,, nedemocratic al organizkii breslei ii gAsim in statutulfierarior din 1523, in care se prevedea c6 la discutii nu pot participa decitmesteri, iar hotkirile si discutiile ce aveau loc in timpul adun6rii erau se-crete si difuzarea lor era aspru pedepsit/ 56.

Printre temele discutate in cadrul adunkilor un loc important ilocupa aceea a averii breslei. Mkimea ei era o refleetare a activitAtii depusede membrii ei, a munkului lor si a pozitiei cistigate de ea in oras. Majo-ritatea veniturilor proveneau din taxele ce le plIteau viitorii ucenici laprimirea lor in cadrul invatámintului profesional, de asemenea din taxelece le plAteau calfele care doreau s deving, mesteri. 0 alt6, parte a venituriorproveneau din eliberarea diferitelor certificate din partea breslei, calM,ucenic, mester. Amenzile contribuiau i ele la cresterea averii breslei i daain primele secole ele se percepeau in cearg, in secolul al XVI-lea, datoritcilaicizkii vietii breslei, amenzile se transformA in bani.

0 a1t6, categorie de venituri se realiza din bunurile imobile, din folosi-rea unor agregate ce erau intrebuintate in comun de membrii breslei. Instatutul teskorilor din 1487 se prevedea c razboiul de tesut nu putea fiprocurat decit in cadrul breslei, deci in acest mod breasla obtinea anumitevenituri din vinzarea lor 57, iar tunzkorii de postav posedau in comunpiatra de ascutit foarfecele, dupg, cum rezulta din statutul din 1582, fiecaremester plkind 1 fl. pentru folosirea ei 58.

Cea mai bogatA breas16, brasoveanä era a aurarior, dela care ni s-auplstrat socotelile din veacul al XVI-lea, in care sint inregistrate veniturilebreslei in ultimele decenii ale secolului. Astfel, in anul 1586 suma inregis-trat5, era de 473 fl. (valoarea cea mai mare realizatl de breaslb, a fost de512 fl.) , ca apoi s scad5, in urma evenimentelor din anul 1599 la, 66 fl.5P.Pentru celelalte bresle aceste registre de evidentg, a veniturior ne lipsesc.

Cheltuielile breslei nu erau neglijabile, o bunl parte din sumMiindintrebuintat5, pentru repararea i intretinerea turnului i materialului derzboi necesar apkkii. Un alt capitol al cheltuielilor 11 constituia sumele ceurmau s fie achitate pentru indeplinirea obligatiilor religioase ale breslei,cum erau procesiunile religioase, intretinerea altarului, aprovizionarea enluminari etc. 0 altá parte a veniturilor erau intrebuintate pentru protocoale

reprezentki, adicá mesele cu ocazia noii conducerii a breslei, participareala adunkile uniunii de bresle, obligatii fata de principe sau rege cu ocaziaunor procese sau pentru obtinerea unor privilegii. De asemenea membriiskaci ai breslei erau ajutati din fondurile breslei. Uneori cheltuielie erauocazionate de evenimente deosebite, cum a fost nunta lui Ioan Zápolya,cind au fost trimise daruri bogate din part ea breslelor bra sovene.

" Ibidem, fondul bresle, IV Hd. 6/1." Ibidem, IV Hd. 25/7.57 Fr. Mailer, Deutsche Sprachdenkmdler aus Siebenbürgen, Sibiu, 1896, p. 110." Albert Eichhorn, Die Tuchscherer, in Milleilungen des Burzenldnder Stichsischen

Museums, 1937, p. 64.59 Arhiva Bis. Negre, fondul bresle, IV Hd. 7/1.

si

www.dacoromanica.ro

52 IANCU BIDIAN 10

Sitnbolul institutiei breslei il reprezenta lada breslei, in care se pas-trau cele mai importante valori : banii, obiectele de aur i argint, statutele,privilegiile, registrele de venituri i cheltuieli, apoi cele referitoare la uce-nici, calf e, mesteri, sigiliul. Momentul aparitiei lazii de breasla trebuiefixat odata, cu organizarea mestesugarior in cooperatie, din necesitatea de

plistra actele. Lazile de breaslg brasoveang pastrate din perioada stu-diatg sint in. numk de patru. Cea mai veche lada de breasla dateazg dinveacul al XV-lea, Cu elemente decorative ale stilului gotic tirziu, dar pentrufaptul di nu contine fuel o inscriptie nu poate fi atribuitg cu precizie unuianumit mestesug. Au fost pastrate Inca doug lazi mici, una a apartinutcroitorilor, purtind data de 1573 si pe care sint gravate initialele M.K.(Marcus lerhnp si Michel Konig starosti ai breslei) si a doua a apartinuttesgtorilor de link fara a avea gravat anul confectionkii, in schimb avindsculptate uneltele caracteristice mestesugului, incadrate de initialele P.G.si G.V.K. Ultima lacia pastrata are inscris anul 1589, dar pentru ea nuavern indicatii suficiente pentru a o putea atribui vreunui mestesug 6°.Lazile erau ferecate in fier, avind doug lacate, fiecare staroste avea ocheie de la un lack, asa inch lada s poata fi deschisa numai in prezentaainbilor starosti. In ceremonialul primirii ucenicior, a calfelor, promovareain rindul mesterilor, lada de breasla era mereu prezenta, ea intruchipindautoritatea institutionalizata a breslei.

Un alt object care avea darul de a simboliza breasla era sigiliul. Pe elerau gravate elementele caracteristice mestesugului. Breslele, conformuzantelor medievale, foloseau sigiiile pentru autentificarea documentelorpe care le emiteau. La Brasov sigiliile de breasla au apkut la sfirsitulsecolului al XV-lea. Aparitia primului sigil poate fi incadrata in aceastgperioada, el fiind acela al aurarilor. Ei au fost cei dintii care au introdussigiiul pentru certificarea actelor ernise de breaslg. Aceastg ipotez5, sebazeaza pe faptul ca' in statutul aurarilor se prevedea ca o conditie pentrupromovarea unei calfe in calitate de mester confectionarea a trei obiecte,dintre care unul era un sigiiu. De asemenea sigiliul aurarilor continuavechea traditie a sfintului patron, dovada a vechimii lui, in acest caz asfintului Eligiu. El este reprezentat tinind intr-o mina un potir si in cea-lalta cirja episcopalk inscriptia de pe sigil era aurifabri koronen. cit".Aceasta' reprezentare apare pe un document din 1559 61. Un alt sigiiufoarte vechi este acela al cizmarilor, care poarta data de 1510 ; in centrullui se af15, emblema orasului, lancata de o cizma i un calapod avind inscrip-tia Croner sigil" 62. Printre sigiliile brasovene datate este si acela al tesa-torilor de lina (1546), al zidarilor confectionat la data aparitiei breslei inanul 1570, al croitorilor (1560), albrutarilor (aprox. 1571) si al mkelarior,care are legenda sigil lanionum Coroneusi" 63.

Examinarea reprezentkilor de unelte i compararea lor cu sigiiilede breasla din alte orase ne demonstreazg c5 nivelul tehnic era aserngnatorin toata Transilvania. Astfel, foarfeca de pe sigiliul croitorilor brasoveni

62 Minerva Nistor, Ldzile de breasld in Muzeul judefean Brasov, in Cumidava, IV, 1970,p. 108-109 (nr. inv. 2 236, 2 379, 2 386, 5 106).

61 A. Eichhorn, Siebenburgische Zunf tsieget, in Forschungen zur Volks und Landeskunde",vol. 12, nr. 2, 1969, p. 75.

22 A. Eichhorn, op. cit., fig. 50.23 Ibldem, fig. 68, 31, 63, 41.

a-si

www.dacoromanica.ro

11 ORGANIZAREA METE$UGURILOR BRA$OVENE (SEC. AL XVI-LEA) 53

e identica eu cea din orasele Sibiu, Cluj, Sighisoara. Odata cu generalizareasigiiilor de breasla se constata renuntarea la folosirea sigiliului orasului pe.actele emise, ceea ce demonstreaza cresterea rolului mestesugarilor bres-lasi in viata orasului.

In secolul al XVI-lea mesterii din diferite ramurimestesugaresti erauobligati sa imprime pe obiectele confectionate de ei semnele proprii, careeuprindeau in genere initialele numelui i prenumelui, ca un mijloc de iden-tificare. Astf el, in statutul pinzarilor din 1595 se prevedea ca eine doreste

vinda marfa era obligat sa-si imprime semnul sáu obisnuit, iar la capetesa poartesemnul orasului Brasov, in caz contrar produsele vor fi conf iscate".

Breslele se ingrij eau de aprovizionarea cu materie prima a membrilorei si ele intervin, in secolul al XVI-lea, pe linga autoritätile centrale pentrua obtine privilegii in acest domeniu. Penuria de materie prima o simteau inspecial pielarii, blanarii, fierarii, tesatorii. Astfel in anul 1513 a fost rein-noita porunca prohibitiva din secolul al XV-lea, prin care se interziceaexportul de piei i blanuri 65 Datorita incalearii acestei porunci a fost nece-sar sa fie reconfirmata in anii 131966, 155967, 13836'. Aceleasi dificultatiin ceea ce priveste aprovizionarea cu materie prima le-au avut de intim-pinat fierarii brasoveni. La cererea acestora Ludovic al II-lea, regeleUngariei, le acorda un privilegiu in anul 1519, ce urmitirea curmarea vinza-rilor clandestine si a exportului de cinepa". In acelasi an obtin un privile-giu asemanator i esatorii brasoveni, in domeniul aprovizionarii cu lina".

Din cauza materiei prime se nasc conflicte intre breslele eu profilasemanator. Un diferend s-a ivit intre fierari si tesatori referitor Ia achizi-tionarea cinepii, cistig de cauza obtinind cei dintii, in anul 1532, cind li seacorda numai lor dreptul de a cumpara aceasta materie prima in tirguriiarmaroace", privilegiu reinnoit in 156872. Un indelungat proces s-apurtat intre breslele de cismari si pielari referitor la materia prima. Inanul 1519 intilnim partile in conflict, sustinindu-si cauza la Sibiu in fataUniversitatii sasesti73. Cinflictul nu era solutionat nici in 134374, ci abiain anul 1550 se ajunge la o intelegere definitiv175. Tot in scopul depista-rii acelora care le incalcau privilegiile fierarilor sibieni i brasoveni li seeonferea dreptul de a primi o parte din cinepa gasita asupra negustorilorstraini76. Principiul care sta la baza organizarii profesionale era acela allegalitatii membrilor i isi gasea manifestarea in modul cum se fäcea apro-vizionarea cii materie prima (adica fiecare membru cumpara o cantitateanumita, ce nu putea fi depasita), precum si in numärul de brate de munea(ucenici, calfe, zilieri) folosite in atelier.

P.

Arhiva Bis. Negre, fondul bresle, Hd. 16/1.es Hurmuzaki, Docurnerne, vol. XVI, p. 224-225..613 Arhiva Bis. Negre, fondul bresle. Hd. 14/2.

Ibidem, Tf. 62 III 70.es Ibidem, Tf. 62 III 90." F. W. Seraphin, Verzeichnis des Kronstddler Zan( turkunden, Brasov, 1886, p. 38.75 Arh. St. Sibiu, U V. 25.71 Arhiva Bis. Negre, IV E 12.72 Ibidem, Tf. 62 III 16.73 Arh. St. Brasov, fondul PrimAriei. Colectia Stenner, vol. I, nr. 64.74 Ibidem, J.F. Trausch, Collectanea zu einer Partikulär-Historie von Cronstadt, vol. If,

60 61.Arh. St. Sibiu, Protocoalele Universitatii Sasesti nr. 1 (1544-1563), fila 20v. 21r.

76 Ibidem, lila 18v 19r.

"

67

"

salt

si

www.dacoromanica.ro

54 IANCU BIDIAN 12

In scopul controlgrii rnodului cum se fa'cea aprovizionarea cu materieprimà cumpärgturile nu puteau avea loc cleat in pia i numai in cazul cindaceasta nu era suficientä se admitea, i deplasarea in sate". Mobilul acestormäsuri in domeniul procurgrii materiei prime era necesitatea de a frinatendintele de imbogatire ale unor membrii ai breslei pe seamasau in comparatie cu ceilalti mesteri. Tot din aceastg cauz g. in statute sefixa numgrul de ucenici sau calfe ce putea angaja un mester. In genere unmester avea drept la un ucenic EA o Calf/ 78 Un alt mijloc de a mentineegalitatea de avere era interzicerea unui mester de a exercita doug meseriisau posedarea a doug ateliere79.

In seopul exerciarii unui control asupra preturilor, in piatg se fixafiecgrei bresle un loc anume unde Ii desfgcea produsele E;ii in acest modcontrolorii breslei aveau prilejul indeplineascg mai bine sarcinile bor.

Aceste dispozitii statutare in confruntarea cu viata s-au doveditnereale, ineficace i zadarnice, deoarece rapacitatea i dorinta de imbogg-tire au fost mai puternice, i ca urmare inegalitatea a inceput sg, apargtot mai des si sg deving un fenomen frecvent, cu urrngri importante pentruevolutia ulterioarg, a vietii mestesuggresti.

lin aspect pozitiv al vietii mestesuggresti medievale era straduintabreslei de a inocula membrior sad etica profesionalg, adicg o responsabi-litate sporitg fatg de obiectul confectionat, ceea ce îi ggsea concretizareain mgrfuri de bung calitate. De aceea statutele abundä in dispozitii princare sint pedepsiti cei care incearcg sg se eludeze de la prevederile referi-toare la calitatea produsului. Astfel, tesgtorii de pinzg brasoveni nuputeau tese un vig care sg, fie mai scurt de 100 de coti, respectind in acelasitimp normele privitoare la felul tesIturii", tot asa aurarii trebuiau sg,respeete compozitia metalului pretios".

Desfacerea produselor Ii ggseste si ea locul in preocuparea breslei.Rolul acestui control se explicg prin faptul cg se urmarea asigurarea unui-venit egal intre membrii breslei prin fixarea unei cote fixe in vinzareaproduselor, precum si a unor preturi maxirnale. Ilustrativ in acest dorneniua fost cazul cizrnarilor, cgrora in anul 1593 li se fixeazg preturile pentruincaltgmintea obisnuitä : o pereche de cizme din piele de oaie 28 denari, opereche de pantofi de damg 16, o pereche de pantofi 14 d. etc., insg incgl-tamintea de lux nu se afla trecutg in aceastg reglementare, fapt ce facilitaobtinerea de cistiguri importante din partea unor mesteri82. Cantitatea ceurma sg, fie vindutg, in piatg, era de asemenea reglementatg : era fixatá la18 perechi, 12 perechi trebuiau agatate in präjing, iar restul de 6 perechimesterul trebuia sg, le aibg lingd el, pentru fiecare pereche in plus hindpedepsit cu 4 denari83, de asemenea negustorilor li se interzicea comerciali-zarea marfurilor altor cizmari".

0 problemä deosebit de spinoasa era oprirea productiei mestesugari-lor care din diferite motive nu s-au incadrat in bresle si care isi desfdsurau

Arhlva Bis. Negre, fondul bresle, IV lid. 16/1.78 Ibidem, Hd. 15 I.

Arhiva Bis. Negre, IV E 92.88 Fr. Muller, op. cit., p. 108.81 Arhiva Bis. Negre, fondul bresle, IV, Hd. 7 1.82 Fr. Zimmermann, op. cit., p. 401.83 Ibidem, p. 410." Ibidem, p. 412.

celorlalti,

i

77

www.dacoromanica.ro

13 ORGANIZAREA MEFTESUGURILOR BRA$OVENE (SEC. AL XVI-LEA) 55

activitatea in mod clandestin. Daca in prima jumatate a secolului alXVI-lea coneurenta acestora nu stinjenea desfacerea produselor breslasilor,eu totul alta era situatia in a doua jumatate a secolului, cind numarul lors-a inmultit. In statute apar dispozitii care reflecta lupta impotriva aces-tora. Breasla, in scopul de a avea sprijinul oficialitatilor orasului in aceastacampanie, din marfurile confiscate o parte dadea judelui orasului, iaralta parte revenea breslei (in genere 2/3 reveneau judelui, iar 1/3 breslei).Pentru a pune capat activitatii mesterilor clandestini acestora nu li serepartizau materiile prime necesare exercithrii mestesugului lor sau li seinterzicea chiar repararea unor produse. Astfel era cazul cu blanariicojocarii nebreslasi brasoveni care nu aveau dreptul s repare blanuri sarisa confectioneze blanuri pentru captuseala86. In uncle bresle asoeierea unuimester cu un nebresla§ atragea dupa sine excluderea mesterului din breasla,dar reprimarea lui nu avea loc decit dupa plata unei amenzi86. Totusi, inunele cazuri breasla putea angaja din afara ei forta de munch cu calificare,insa numai in calitatea de ziier ; deci nu ea unul cu drepturi depline87.

Procesul de apropiere intre diferitele zone locuite de sasi a avut locin tot decursul secolului al XVI-lea, avind drept urmare recunoastereaSibiului ea instanta superioara de judecatd. Aderarea Tarii Birsei la aceastauniune ne este atestata, documentar in anul 137188, iar extinderea de catreMatia Corvinul in 1486 a valabilitatii privilegiilor primite de la Andrei alII-lea asupra tuturor regiunilor colonizate cu sasi a avut drept urmarecrearea uniunii obstii sasilor, cu importante consecinte §i in structuraorganizatorica a breslelor. Necesitatea de a pune de acord. statutele bres-lelor din diferite localitati a impus crearea unei uniuni de breasla. Cauzelecare au determinat formarea au fost multiple si au izvorit in genere dinnoile realitati economice, deoarece se fdcusera pasi importanti pe caleainlaturdrii izolarii economice a diferitelor regiuni. Printre stimulii acestoruniuni pot fi amintite : nevoile productiei, ale comertului interurban, alecalatoriilor calfelor, preeum §i inlaturarea §i aplanarea neintelegerilorbreslelor din diverse localitati. Prin crearea uniunilor de breasla au fostinlaturate anurnite bariere in cadrul teritoriului respectiv §i s-au creatpremise favorabile unui control mai eficace asupra modului cum se repar-tiza materia prima, a calitatii produselor, a preturilor cit si asupra miiniide lucru. Aceste uniuni hag au avut si un rol de frinare a oricaror initiativede a maxi productia intr-o bransd oarecare si in acelasi timp de a opriproliferarea invatarii unor mestesuguri de catre populatia sateasea, inmajoritatea ei romaneasca.

Asocierea avea loc in mod liber in cadrul unor sedinte speciale carese tineau de obicei la Sibiu, unde breasla localä detinea rolul principalin aceasta uniune. Acceptarea de catre o breasla a prevederilor din noilestatute ale uniunii se Mem prin intarirea actului normativ cu peceteabreslei ; amenzile care se aplicau in cazul nerespectarii acestor articoleerau deosebit de mari, adica 20 de marci de argint88.

" St. Pascu, op. cit., p. 317.Arhiva Bis. N egre, IV E 25.

87 Ibidem, Hd. 25/7.88 Urkundenbuch..., vol. II, p. 364.86 R. Rosier, Bettrag :yr Gesehichle des Zunftwesens. Alteres Zunftwesen In Hermannstadt

bis :um Jahre 1526, in Archly..., XXXVIII, 1912, p. 535.

"

www.dacoromanica.ro

56 IANCU BIDIAN 14

Prime le uniuni de breasla sint documentate la me§tesugurile undeconflictele intre diverse orase au aparut mai devreme, ca urmare a faptuluica unele bresle nu erau capabile sa tina piept concurentei in sfera desfa-cerii productiei, de aceea s-a simtit nevoia elaborarii unui statut care sa,inlature asperitatile si sa aplaneze diferendele. In acest dorneniu un cazilustrativ il avem documentat in sfera productiei de tesatura de pinza §istofa, unde rnestesugarii brasoveni au ajuns sa domine piata cu produselelor, fapt ce a stirnit neniultumirea si nelinistea din alte orase.

La inceput s-a incercat o formula care nu a dat rezultatul scontat,(cazul din 1447, cind s-a interzis vinzarea produselor textile provenite dindistrictul Brasovului masurata cu cotul, in regiunea celor 7 scaune 90),de aceea s-a recurs la o solutie care s-a materializat in constituirea uniunii debreasla a tesatorilor pentru intreg teritoriul locuit de sasi, in 1487 91 Aceas-ta incercare din secolul al XV-lea se generalizeaza in secolul urmator, cindaceste uniuni incep sa cuprinda mestesugari a cdror bogdtie siinfluenla economica depasesc granitele unui oras, fapt care atrage dupa,sine necesitatea reglementarii problemelor specifice bransei. In acestproces fiecare breasla, oraseneasca urmarea pe de o parte sa-si apereinteresele in zona sa i in al doilea rind sa caute o recunoastere din parteacelorlalte orase a dreptului de a-si desface, in anumite perioade, marfurilein zonele respective. Printre uniunile ce iau fiinta in prima jumatate a,secolului pot fi arnintiti blanarii in 1505 92, fierarii in 1506 93, pielarii in1523 94, croitorii in 1528 95, iar in anul 1539 aurarii brasoveni participa,Sibiu la sedinta pentru elaborarea statutelor de breasla pentru intreagaobste a sasilor 96.

In a doua jumatate a secolului al XVI-lea acest proces se extinde siIa alte me§tesuguri. In acest moment istoric ei incearca, s'a se apere cuajutorul uniunilor de concurenta mestesugarilor nebreslasi de la orasesate, care s-au inmultit foarte malt §i care aduc prin activitatea lor graveprejudicii breslelor. In acest scop in salinta din 1589 a Universitatii säse§tise iau o serie de masuri de ingradire a activitatii mestesugarilor nebreslasi,denumiti in documente Ripler si Storer 97.

Statutele uniunii de breasla elaborate de obstea sasilor nu intrauin vigoare la Brasov decit dupa ce erau aprobate de catre consiliul ordse-nese. Astfel, statutul rotarior, elaborat de obstea sasilor la 7 martie 1553,primeste aprobarea con ducerii orasului la 15 main. In a doua jumatate a,secolului al XVI-lea printre breslele brasovene care se afiliaza, la acesteuniuni au fost acelea ale turnatorilor de cositor in 156199, olarilor in1564100, fierarilor in 1578 1°1, tunzatorilor de postav in 1582102.

9° E. Jakab, Okleveltdr .KolozsvOr törtinetéhez, Buda, 1870, p. 182.91 Fr. Miiller, op. cit., p. 107.92 Arh. St. Sibiu, fondul Brukenthal, L6_8, nr. 41.93 Ibidem, Z.V.I., nr. 29." Ibidem.95 Ibidem.96 Fr. Mailer, op. cit., p. 210-213.91 Arh. St. Sibiu, Fondul paroblei Medias, nr. 142.98 F.W. Seraphin, op. cit., p. 45.

Arhiva Bis.Negre, fondul bresle, Hd. 35/3.Ibidem, IV E 21.

nn Arh. St. Sibiu, Z V.I., nr. 108.102 Ibidem, fondul Brukenthal, nr. 140.

too

137_10,

la

ri

it

www.dacoromanica.ro

15 ORGANIZAREA MESTESUGURLLOR BRA$OVENE (SEC. AL XVI-LEA) 57

Uniunile exercitau un control riguros asupra inodului cum decurgeaaprovizionarea cu materie prima, avind rolul de for de arbitraj. Un astfelde conflict s-a iscat in 1581 intre breasla fierarilor din Sighisoara i cei dinBrasov in legatura cu aprovizionarea cu cinepa 103. 0 alta problernd mereuprezenta era delimitarea teritoriala unde o breasla avea dreptul sa-sidesfaca productia. Produsele inestesugaresti brasovene au reusit, datoritase pare bogatiei sortimentului, sa patrunda mai usor pe piata transilva-neana, concurind cu succes alte orase. Oa o masurà de aparare uncle scauneopresc vinzarea produselor brasovene in regiunile lor, cum a fost cazuleu seaunul Medias, care obtine la 23 aprilie 1554 dreptul de a opri vinzareaproduselor rnestesugaresti brasovene pe teritoriul sau104.

Oonflictul intre mestesugarii brasoveni i cei din celelalte scaune seintensifica in acest an, incit e necesara interventia lui Ferdinand, carefixeaza, urrngtoarele zone unde mestesugarii brasoveni ii pot desfaceprodusele : Tara Birsei, scaunele setuiesti, Tara Romaneasca si Moldova ;accesul lor in celelalte regiuni ale Transilvaniei a fost interzis 105. Aceastahotarire nu a multurnit pe croitorii brasoveni, care timp de un an intervinpe linga autoritati pentru a se anula aceasta masura. La 24 noiembrie 1555primesc permisiunea sa-si vinda produsele pe teritoriul celor 7 + 2 Beaune,precum si in districtul Bistrita, in timpul tirgurilor anuale ; acelasi drept

primesc in Tara Birsei i croitorii din teritoriile unde vor umbla braso-venii 106 Aceste masuri au lirnitat posibilitatea plasdrii produselor in Tran-

fapt ce a obligat pe mestesugari sa-si intensifice legaturile eco-nomice cu Tara Romaneasca si Moldova. Breslele au incercat in acelasi timp

opreasca stabiirea de mestesugari brasoveni in tarile romane. Astfel,in fiecare statut existd o clauza prohibitiva in legatura cu mestesugariicare ar dori sa lucreze in tarile romane.

Secolul al XVI-lea a insemnat pentru mestesugurile brasovene operioada de organizare, de perfectionare a statutelor, de adaptare a lorla unele realitati social-economice. Din numarul relativ mare de statutepastrate, precurn si din referirile continute in docuinentele de breaslOrefacute dupd incendiul din 1689 putem conclude ea majoritatea breslelorsi-au elaborat statutele in acest veac. Numdrul de articole, precum si con-tinutul lor, se imbogateste ca urmare a cresterii numarului de membrii si aschimbarilor ce se petrec in rindul breslei respective. Procesul de constituirein bresle nu a decurs lin si fara incidente, niestesugurile organizate maidevreme i deci mai puternice nu vedeau cu ochi buni aparitia unor noibranse care le reduceau sfera de activitate. Un astfel de moment poate fisesizat in anul 1512 cind tunzatorii de postav vor sa se constitue in breaslaseparatd, fapt ce stirneste opozitia indirjita a croitorilor107.

in uncle domenii breslele brasovene devanseaza in timp din punctde vedere organizatoric anumite mestesuguri din orasele transilvanene,cum a fost cazul cu turnatorii de cositor, aramarii, barbierii, in timp cealte branse cum au fost sculptorii in lemn, pietrarii, timplarii de mobila auramas in urma, si au luat drept model statutele sibienilor. Nu se poate vorb

103 F.W. Seraphin, op. cit., p. 39.Arh. St. Sibiu, Protocoalele Universitatii Sasesti (1541 1563), fila 46 r.

los Arhiva Bis. Negre, Tq 80 IX, nr. 434.Arb. St. Sibiu, Protocoalele Universitii Sa.seti (1514-1563), fila 46 r.

ioi Colectie particulará (informatia primitS de la G. NussbAcher).

ii

silvania,

a.

i

104

t

sob

www.dacoromanica.ro

58 IANCU BIDIAN 16

de o originalitate in domeniul elaborarii statutelor brasovene, totusi sepot sesiza unele caracteristici specifice izvorite din particularitatile dez-voltarii sale istorice. Astfel, aetivitatea desfasurata de catre Honterus Invederea introducerii Reformei s-a reflectat si in statutele de breasla prinreducerea artieolelor privitoare la obligatiunile religioase ale membrilor.

0 caracteristica a acestui secol a constat in faptul ca, breslele bra-sovene se afiliaza la uniunile de breasla. Ele urmareau prin asocierea lorsa-si asigure aprovizionarea cu materii prime, precum i desfacerea pro-ductiei prin inlaturarea de pe plata a mestesugarilor nebresla4 Asociereabrasovenior la aceste uniuni a avut i urmari pozitive, In sensul ca a gra-bit si impulsionat procesul constituirii In bresle, deci a grabit implicit sispecializarea. Oresterea numarului mestesugarior a avut drept urmareinmultirea numarului de calfe, care in acest secol Ii elaboreaza statutele incare se definesc mai precis obligatiile i drepturile lor In incercarea deemancipare de sub tutela breslei. Din a doua jumatate a secolului aparIn statute o serie de dispozitiuni care urmareau sa imbunatateasca intr-ooarecare masura viata ucenicilor. Astfel acestora li se confera dreptul de

schimba mesterul, li se asigura plata unei sume de bani in schimbulmuncii prestate, de asemenea mesterii erau opriti sa foloseasca muncaucenicilor peste timpul de lucru fixat de breasla.

Extinderea organizarii profesionale a mestesugarilor a avut urmariimportante pentru viata economica a orasului. Taxele percepute, sumeleobtinute din vinzarea marfurior confiscate au constituit un bogat izvorde venituri pentru oras. De asemenea asocierea lor le-a permis sa aibe unrol mai important In viata politica si administrativa a orasului prin atra-gerea lor in activitatea de fixare i stabilire a impozitelor in cele patrueartiere ale orasului, precum si la apararea orasului.

BEITRAGE ZUM STUDIUM DES KRONSTADTER ZUNFTWESENSIM 16. JAHRHUNDERT

(ZUSAMMENFASSUNG)Die vorliegende Arbeit stiitzt sich grol3tenteils auf die Untersuchung

unveröffentlichter, in den Archiven von Brasov und Sibiu befindlichenQuellen und weniger auf bereits erschienene Werke. Dazu warden beson-ders die in der Schwarzen Kirche von Brasov aufbewahrten Statuten undZunftregister herangezogen, die am genauesten AufschluB iiber die Orga-nisation des Zunftwesens geben, ein Gebiet, das bis nun nur in geringem11aBe erforscht worden ist. Wir konnten es uns nicht zum Ziel setzen, alleProbleme des Zunftwesens erschopfend zu behandeln, so dal3 Fragenwie die Beziehungen zwischen den Ziinften und den anderen Standen, derAnteil der Ziinftler an der Gesamtzahl der Bevolkerung u.a. nicht näherbeleuchtet worden sind. Unsere Aufmerksamkeit galt vor allem der Ana-lyse der internen Organisation der Ziinfte. Das 16. Jahrhundert stelltefiir das Kronstadter Zunftwesen eine Periode der Verbesserung ihrerOrganisation und ihrer Anpassung an die neunen sozial-ökonomischenRealitäten dar. Auf diese Weise sind die Kronstadter Ziinfte allen andereneinen Schritt voraus. Obwohl nicht von einer eigenstandigen Entwicklungder Kronstädter Zunftordnung gesprochen werden kann, hat diese docheine Reihe von Besonderheiten aufzuweisen, die historisch bedingt sind.Die vorliegende Arbeit macht es sich zum Ziel, die spezifischen Entwicklungs-linien des Kronstadter Zunftwesens aufzudecken und zu untersuehen.

a-§i

www.dacoromanica.ro

FENOMENE DE CRIZA SOCIAL-POLITICAIN TARA ROMANEASCA in veacul al XVHlea

(PARMA I: PRIMA JUMATATE A SECOLULUI AL XVII.lea)DE

CONSTANTIN REZACHEVICI

Cercetari relativ recente consider& veacul al XVII-lea la niveleuropean ca o perioada de criza, extinsa pe toate planurile. SecolulXVII scria R. Mousnier este epoca unei crize care afecteaza miceindivid, in oricare din activitatile sale, economic, social, politic, religios,EAdintific, artistic ... Criza este permanenta, cu violente variatii deintensitate. Tendinte contradictorii «au coexistat mult timp, imbinindu-se,amestecindu-se pe rind i combatindu-se (unele pe celelalte), far% a fi u§orde a discerne, nici Intimp1rile, nici date decisive in amestecul Ion>. Elecoexigta nu numai in aceea§i epoca in Europa, ci Inca In acelali stat, inacelasi grup social, in acelasi individ., contradictorii i destramate" 1.

Criza social/ imbraca aspecte variate, concretizate prin antagonismuldintre burghezie i nobilime, dintre tarani §i seniori, dintre lucratori,me§teri §i corporatii etc.2. Criza politica se caracterizeaza prin lungi i pus-tiitoare razboaie, adevarata plaga a Europei in acest veae, rascoale §irevolte populare, burgheze i nobiliare (acestea din urmä impotriva auto-ritiii conflicte constitutionale (intre parlament §i rege) etc. 3.

FENOMENE DE CRIZA SOCIAL-POLITICA IN PRIMELE TREI DECENII ALEVEACULUI AL XVII-LEA

Ar fi cu totul eronata incercarea mecanica de a afla cu orice prettrasaturi identice ale crizei occidentale a veacului al XVII-lea in Wileromâne, dupg cum eronata ar fi i afirmatia ea acestea nu au cunoscutfenomene de criza, dat fiind cá ele nu se materializeaza in forme specificapusene. Cu toate ea framintatul veac al XVII-lea nu eonstituie ea inEuropa centrara i apuseana o adevgrata, placa turnanta" intre Rena§-tere §i epoca moderna, fenomene ale crizei social-politice, in forme specifice,se intilnesc desigur i in Wile romfine. Lasind la o parte haina exterioara,modul de manifestare specific, §i cercetind esenta fenomenelor, nu estegreu, de Oda, s facem o apropiere intre opozitia nobilimii franceze fatade intarirea autoritatii regale in veacul al XVII-lea, §i mi§carile boiere§tidin Tara Romaneasca impotriva unor domni de certá autoritate politica.Mihai Viteazul, Matei Basarab, Mihnea al III-lea, erban Cantacuzino

1 Les XVII et XVIII siecles, ed. a II-a, Paris, 1956, p. 143.3 Ibidem, p. 152-160.3 Ibidem, p. 160-169, 276-307. Niels Steensgaard, The Economic and Political Crisis

of the SeventeenthCentury (XIII International Congress of Historical Sciences), MOSCON a, 1970,8p.

centrale),

ff1

www.dacoromanica.ro

60 CONSTANTIN REZACREVICI

chiar Constantin Brincoveanu au fost infruntati MO§ sau pe calea complo-turilor de o boierime puternicg, uneori ridicata la ranguri inalte de ei in§i§i_

Dar boierimea munteang nu e omogeng §i nu poate fi vorba de o,opozitie unitara, a ei fata de domnie. Ea se imparte dupa diverse inte-rese in grupgri (§i acestea departe de a fi imuabile), al caror antagonismajunge uneori la luptg deschisa, transformind domni slabi, de felul lui,Antonie din Pope§ti, in piese din angrenajul luptelor bor.

Pe de altà parte, daca Tara Ronianeasca, cunoa§te in veacul al XVII-leadoinni de felul celui amintit mai sus, pe plan intern caracterul autoritaral domniei nu se schimbg. S-a afirmat ins/ c incepind cu sfir§itul veaculuial XVI-lea, marea boierime lupta pentru transformarea statului feudalcentralizat domnesc in stat feudal centralizat boieresc pentru instaurarearegimului nobiliar-boieresc" 4. Este interesant c tocmai in vremea dom-niei autoritare a lui Mihai Viteazul este plasata, prima incercare de insta-urare a regimului boieresc" 5, care in veacul al XVII-lea dupg parerealui E. Stänescu8, reluatg de P.P. Panaitescu7 a inlocuit regimul dom-nese" (mijlocul veacului al XV-lea sfir§itul veacului al XVI-lea). Este-adevarat ca marea boierime detinatoare de dregatorii a reactionat energie .impotriva caracterului autoritar al stapinirii lui Mihai Viteazul, contri-buind chiar la sfigitul domniei sale8, dar ea nu a izbutit dupa pgrereanoastra sa-§i realizeze deplin visul de aur : instaurarea regimului boie-resc" (dupg, o formula actuala) 9, mai precis (dupg cum se preconiza lainceputul veacului al XVII-lea) s obtina statutul nobilirnii polone, sub,directa suzeranitate a craiului polon 1°

Putem spune ca nu exista domnie rnunteang, in veacul al XVII-lea,.indiferent de gradul de autoritate pe plan intern, care sg nu fi intimpinatostilitatea (mergind ping la revolte deschise) ale uneia sau alteia dintregrupgrile boieresti existente la o anume data. Este insa greu de crezutca' domnul devine in acest veac un simplu exponent al boierimii111, asi-

4 E. Stilnescu, Valoarea istorica si literard a cronicilor muntene, in Cronicari munteni, I,Bucuresti, 1961, p. XXV.

5 Ibidem.6 Cf. Istoria Ronuintei, II, 1962, P. 983.7 Ibidem, III, 1964, p. 76-77. Cf. si Valentin Al. Georgescu, L'idec imperiale byzantine-

el les reactions des realties roumaines (XIVe XV II Ie siecles,) in Byzantina", Thessalonik,1971,.1971, p. 326.

8 C. Rezachevicl, Pozifia marii boierimi din Tara RomiTheascii fafá de Mihai V itcazuRsi Simian :IMMO (notembrie 1600 august 1601), in Studii", XXVI (1973), nr. 1, p. 49 siurm.

9 Pentru trtisaturile regimului boieresc" in veacul al XVII-lea cf. E. StAnescu, ValoarcaiistoricO, p. XXVIXXVIII; idem, Cronica Istoriile domnilor Torii Ronuinesti. . ., in Isloriiledomnilor Torii RomOnesti, de Radu Popescu vornicu, ed. C. Grecescu, Bucuresti, 1963, p. XIXVII si P.P. Panaitescu, in Istw-ia Ronuiniei, III, p. 76-77 ; C.C. Giurescu crede insa' cb primregim boieresc trebuie sa intelegem de fapt, lupla pentru domnie dintre diferitele acliun boieresti ,fiecare cu pretendentul ei, si care a fost o constantà a istoriei noastre politice medievate" (Ase-zOmintul" sau legiltura" lui Mihai Vileazul, in Anal. Univ. Bucuresti", Istorie, XIX (1970),nr. 1, p. 75).

10 Cf. scrisoarea boierilor din gruparea antiotomana a lui Mihai Viteazul trimisd in Mol-dova, la 5 septembrie (1599), prin care cereau . sa fimu suptu aripile luminatului mdrii craiu-lui lesesc cumu e i domnul Erimie voevoda cu teara Moldovii" (St. StefOnescu, tirf not cu pri-vire la domnia lui Mihai l'ileazul, in S.M.I.M., V (1962), p. 188).

11 Dupil cum nici in veacurile trecute domnul nu a fost un Oran" ridicat in scaun, curnfl prezenta N. Iorga.

2.

www.dacoromanica.ro

CRIZA SOCIAL-POLITICA IN TARA ROMANEASCA (SEC. AL XVII-LEA) 61

gurind atotputernicia marii boierimi" 12 Numeroase exemple se opunacestei pAreri. Unul dintre acestea 11 constituie insasi politica lui RaduSerban, cel mai bogat boier al Tara Romanesti la data alegerii sale cadomn 13, considerat pe atunci ruda, cu Buzestii, i promotorul politicii lorsi a gruparii boieresti antiotomane. Departe de a constitui un instrument inmina marl boierimi, el duce o politica autoritara si, fapt caracteristic, niciunul din zecile de procese pentru rumaniri silnice care se judeca in timpulsau nu a fost cistigat de boieri. Daniile de parnint Mcute marilor boierisint extrem de putine, privilegiati din acest punct de vedere fiind osteniirnanastirile.

Sirnion Movila, pe care inaintea sa 1-au dorit cu ardoare boieriipotrivnici lui Mihai Viteazu114, a inselat asteptarile marl boierirni, dove-dindu-se un domn crud si tiranic 15. Rascoala boierilor impotriva sa, diniunie 1601 16, la care au fost atrase i alte elemente sociale un act din1604 mentioneaza : cu totii s-au ridicat, toata tara si cu toti boierii rnicisi marl" 17 constituie primul fenomen de criza social-politica in TaraRomaineasca la inceputul veacului al XVII-lea.

Un fapt caracteristic desprins din desfeisurarea acestei misedri, pecare intr-o meisurei mai mare san mai mica, ii vom intilni la toate misceirileboieresti din acest veac, constituie atragerea altor categorii sociale, mai enseandi a slujitorilor, dar si a oreisenilor, i chiar a täranilor, la lupta impo-triva domnului. Fara participarea la lupte, indeosebi a slujitorilor (osteni-lor), nu s-ar putea explica victoria boierior rasculati, in frunte cu Buzestiisi Saban paharnicul (viitorul Radu erban), asupra lui Sirnion Movila silefegiilor sal poloni i moldoveni.

Marea boierirne incearca sa-si asigure participarea altor categoriisociale si in cadrul urmatoarei miscari, cunoscuta sub numele de corn-plotul stolnicului Barcan". Desi aceasta miscare din 1611, in genere putincercetata in literatura noastra istorica 15 n-a depdsit faza de complot,fiind inabu§ita in fasa, elementele de care dispunem ne ingaduie sa afir-main ca in cazul cind ar fi trecut la faza urmatoare, aceea a luptei deschise,ar fi avut sanse serioase de izbindà.

In fruntea acestei miscari se situa boierimea din gruparea anti-otomana constituita in vremea lui Mihai Viteazul i consolidata in timpuldomniei lui Radu erban16. Conducatorul, sau mai probabil principalul

16 P.P. Panaitescu, in Istoria Romdniei, III, p. 79." C. Rezachevici Domeniul boieresc al lui Radu .5'erban, in Studii", XXIII (1970),

nr. 3. p. 469-491.14 St. Stefilnescu, loc. cit.16 Cf. C. Rezachevici, Pozifia marii boierimi, p. 60.16 Cf. idem, Bdtdlia de la Gura Niscovului (august 1601). . in Studii" XXIV (1971)

nr. 6, p. 1 144 si urm.D.I.R., B, veac. XVII-1, p. 134, cf. si vol. 2, p. 128, 238.

16 Mentitmile despre aceastA miscare in istoriografia noastrA, la I. lonascu, Dale not relativela Radu vodd Mihnea in Tara Romdneascd, in Studii", XIV (1961), nr. 3, p. 712.

" La 29 aprilie <1614) boierii acestei grupdri cer ajutorul Radu Serban, aflat in exil,pe care-1 considerd reprezentantul lor pe linga impAratul Matias de Habsburg, arAtind :

noi din zilele lui Mihai VodA... ne-am supus si ne-am jurat crestinilor... i ne-am supussupt Imparatul crestinesc..." (D.I.R., B, XV II 2, p. 271-272). Pentru grupArile hoieresticrientArile lor, la inceputul veacului al XVII-lea, cf. C. Rezachevici, Pozifia marii boierimi,p. 50-51. N. Iorga remarca inca din 1919 ca Un partid in legAturà cu politica lid (MihalViteazul C.R.) a existat, un partid crestin in contra turcilor. Din acesta s-a ridicat la troll

ii

cd

si

a.

lui

www.dacoromanica.ro

62 CONSTANTIN REZACHEVICI 4

initiator al miscarii a fost considerat de Matei al Mirelor, cronicarul con-temporan evenimentelor, stolnicul Bärcan20, despre care cronicile interne,preluind informatiile acestuia, precizeazA a era din Merisani, iar de neamBucsAnesc" 21. Aläturi de el dupá aceleasi izvoare se aflau i altiopt boieri, care impreunl formau doar conducerea micrii, cAci nun:Aralparticipantilor la miscare era cu mult mai mare, dupg, cum o dovedescdocumentele care mentioneaza numele celor executati de Radu Mihnea,dup5, descoperirea acesteia. Intre acestia cei mai multi erau dregatori mid

mijlocii22. Dintre marii dregAtori, unii ca Ivasco mare vornic Egleanu auizbutit salveze viata fugind in Moldova23 (in vreme ce frateluiRadu postelnic i s-a Intimplat moarte de a murk aici" in Tara Roma,neasc624), iar Leca din ntroaia (sotul GrAjdanei, varl cu Ivasco Blleanu),fost mare postelnic intreaga domnie a lui Radu erban, iertat pentrumoment, a fost executat in 1616 cu mare cruzime" atit pentru partici-parea sa la rniscarea din 1611, cit i pentru ajutorul indirect acordat miRadu §erban i Movilestilor In campania din 161625.

Faptul c Radu Mihnea a fAcut nurneroase danii de pAmint, uneledin averea hiclenilor" (satul Stanigavesti-Olt, fost al lui BArcan stol-nicul), unor capetenii de slujitori26, aratl ca, acestia au contribuit dedata aceasta la inAbusirea micärii, sau cel putin la arestarea participantior.

Asadar, miscarea condusg, de Raman fost mare stolnic nu cuprindea inafar6 de acesta doar sapte-opt participanti, cum afirmä Matei al Mire-lor", care fiind grec, i atribuind miscgrii doar un earacter antigreeeee,diminueaza deliberat numgrul acestora28.

Radii Serban... Partidul acesta, continuat mai tirziu... a ridicat la tron pe olteanul MateiBasarab. Politica lui Matei Basarab a trecut pe urtna asupra lui Constantin Brincoveanupolitica aceasta a fost innecatA in singe numai in ziva cumplitA cind, la Constantinopol, a fosttaint Brincoveanu cu copiii sal..." (Soarla faimei lui Mihai Vileazul, in Istoria lui Mihai

Bucuresti, 1968, p. 426).20 Mate! al Mirelor, Istoria celor petrecute tri Tara Romelneased..., ed. Al. Papiu Harlan,

in Tesaur de monumente islorice, I, Bucuresti, 1862, p. 335.21 Isloria Tdrii Romdnesti, Bucuresti, 1960, p. 89 ; Radu Popescu, Istortile domnilor

Tarii Romdnesti, Bucuresti, 1963, P. 84.22 Numele bolerilor executali, in Hurmuzaki, Documente, IV, 1, p. 480, nr. CCCC1X si

nr. urm. ; D.I.R., B, XVII 2, p. 120, vol. 3, p. 29-30.23 lin act din 10 octombrie 1618 arata ca In zilele lui Radu voevod, fiul lui Mihnea

voevod, dregatoruliti domniei mele mai sus zis I s-a intimplat fuga, de a fugit in tam Moldovei*(D.I.R., B, XVII 3, p. 250-251). Fuga lui lvasco Baleanul in Moldova, din pricina lui RadiiMihnea, este confirmata si de un act din 16 ianuarie 1617 (Muzeul de istorie al municipiuluiBucurestl, nr. 26.876 l trad. la Institutul de istorie N. Iorga").

24 Actul citat mai sus din 10 octombrie 1618.26 Bibl. Acad. R.S. Romania, CXXV/44, CCXCVI/191 ; D.I.R., B, XV1I-3, P. 4 5,

6-7, 40-41 ; N. Iorga, Muria si documente, VII, p. 89-90 ; Ch. de Joppecourt, Istoria pescurt..., in Tesaur, II, 1863. p. 52.

26 I. lona5cu, op. cit., p. 712. Un act din 28 huge 1646 arata ca a impartit Radu voievodtoate satele tnt Barcan stolnicul pe la capitani i pe unde a fost voia domniei sale, ca un domn"(ihidem, p. 718).

27 in Poveste pe scurt despre neasteplata cddere din domnie a lui Serban uodd zis si Radu,rd, N. Iorga, Manuscripte din biblioleci strdine..., An. Acad. Rom." S. II, M.S.I., t. XXI,1899. p. 23 ; Matei al Mirelor pomeneste despre sapte complotisti in afara lui BArcan.

28 Meet al Mirelor afirmrt pe de altA parte ca complotistil urmAreau pe linga inlAturareadomnultil : sa sara apoi indatA pe negutatori. ca sA-i macelAreascA, sa ia manastirile 1 sa nimi-

pe grecii eill se elan in lara. boieri, negulatori. avuti l sAraci, pe toti pina la unul"( Istoria celor pal-mule In Tara Romdneascd, in Tesaur, I, P. 335), lucru pe care evident nu-Iputeau face dour saptc-opt boieri, o participare mai larga.

si

ceasca

situ

www.dacoromanica.ro

5 CRIZA SOCIAL-POLITICA IN TARA ROMANEASCA (SEC. AL XVII-ILEA) 63

Este adevlrat c miscarea a avut intr-o anume mäsur i un astfelde caracter Matei al Mirelor marturisind cl scopul celor nemultumitiera sI se ridice deodatI asupra curtii, pe vremea eind boierii se due sprecask, s ucidl numai pe domn", Inlocuindu-1 cu Mihai c/mlrasul, i apois1 nimiceaseä cu sabia pe toti grecii, cci domnul iubia pe greci si-iIngrijea..." 29, dar egumenul de la Dealu, ca apropiatul lui Radu Mihnea,nu cunostea planurile reale ale conducltorilor miscarii. In ciuda afirma-tiilor sale, nu atit negustorii sau boierii greci de la curte, pe care-i protejaRadu Milmea, au determinat in ultiml instantI miscarea impotriva dom-nului, desi o nemultumirenu numai a boierilor de WA, ci si a maselorImpotriva lor a existat 3°. Este interesant de observat el in scrisoareaboierilor din gruparea antiotomang trimisI mi Radu erban aflat In exil,la 29 aprilie 1614, unde se expun motivele de nemultumire ale acestoraimpotriva lui Radu Mihnea, nu se arninteste nirnic despre boierii greci31.

Ceea ce Matei al Mirelor nu stia, ceea ce s-a aflat abia in veaculnostru prin publicarea unor relatAri din arhivele imperiale, trecute ins/aproape cu vederea de cercetatorii perioadei, este faptul cg, boierii grupgriiantiotomane, care dominaserl viata politicl a Tarii Romlnesti vremede un deceniu i jum/tate, urmlreau prin inläturarea lui Radu Mihnea,omul turcilor, readucerea in scaun a lui Radu $erban, ceea ce insemnarevenirea la vechea orientare procrestind.

In ultimele zile ale anului 1611 Radu erban, aflat la Viena, trans-mitea nuntiului apostolic stirea despre sosirea unui ernisar trirnis de omare parte a boierimii din Tara Rornlneascl", pentru a-1 instiinta despremiscarea care se pregltea impotriva lui Radu Mihnea, omul Portii, dup/reusita actiunii urmind sl se intoarel in tara, si la scaunul slu, unde nuva intilni decit o slab./ rezistentl din partea turcilor. Misiunea emisaruluiera de a-1 determina pe Radu erban s/ obtinA ajutorul regelui Matias,impotriva rivalului din tarl, sustinut de turci32. Nu intirnplltor trimisulboierilor munteni a sosit la Radu erban tocmai cind acesta se afla lacurtea viitorului implrat, conducltorul de fapt al casei de Habsburg.Dar planul boierilor esuase inainte ca trimisul lor la Viena s/ stabileascllegltura cu Radu *erban. Avertizat de solul hi Gabriel Báthory33, aliatullui Radu Mihnea i dusmanul imperialilor si al lui Radu erban, domnulT/rii Rorranesti, arestind fr veste o seam/ de cornplotisti, pe unii, in

29 Poveste pe scurt..., loc. cit. Cronicile interne ale Taril Rornanesti reiau spusele luiMa tei al Mirelor.

39 Cauzele ei rAzbat chiar din cronica liii Matei al Mirelor, in sfaturile pe care le adreseathgrecilor : nu supArati pe romani prin nesaturata voastrd lAcomie, nu sugeti pe sarac..., nu vabucurati la strinsurica romanului... Cred cd tiraniti pe bieUi roman!, i nesaturata voastralacomie ii face de au ura neimpAcata p greci..." (Istoria celor petrecule In Tara Ronuineasca,p. 335-336.

31 D.I.R., B, XVII 2, p. 269-270. Caracterul antigrecesc al miscarii din 1611 a fostfrecvent sustinut in literatura noastra istorica (D. Ciuntu, Pretendeniii domnesti In sec. XVII,Bucuresti, 1940, p. 27 afirma ca BArcan stolnicul dorea o stapinire curat romaneasca, laraamestecul grecilor si al celor sustinuti de ei").

32 Scrisoarea nuntiului Placido de Melfi, trimisa la Roma la 1 ianuarie 1612, dupa celerelatate de Radu Serban (I. Moga, La contesa fra Gabriele Bálhori e Radu ,Serban vista dallaCorte di Vienna, in Diplomatarium italicum", III (1934), p. 114, doc. XLV II).

3 3 I. Ionascu, op. cit., p. 713.

www.dacoromanica.ro


frunte cu Blrcan stolnicul, i-a executat la 7 decembrie 161134, in vremece altii ispAseau in inchisoare. Ca si in cazul lui Simion Movilà, amintitmai sus, afirmatia despre blindetea lui Radu Mihnea, larg faspindith inliteratura noastrà istoricà, este infirmatl de aceste fapte ; la care adAucrbAmsi mArturia a sase boieri, din 20 iulie 1634, care-1 caracterizeazg pefiullui Mihnea Turcitul drept un domn ngpraznic"38.

Miscarea condusA de Bärcan stolnicul, descoperita, §i reprimatgintr-o fazg, timpurie, a reprezentat, asadar, in esentà, reactia grupAriiboieresti impotriva domnului impus de Poartg, grupare care prin inldtu-rarea lui Radu Serban §i a orient'arii pe care acesta o reprezenta i§i vedeapozitiile amenintate indeosebi de elemente levantine. Caracterizarea deconspiratie"38 sau complot"37 care i s-a atribuit nu se justificg decitla o cercetare superficial:a a faptelor. Nestingheritar, aceastA miscare s-arfi putut transforma intr-o fa'scoalà" asemàngtoare celei conduse deLupu Mehedinteanu, citiva ani mai tirziu, cu care prezintà in fazao seamA de trasgturi comune.

Represiunea lui Radu Mihnea n-a desfiintat gruparea boiereascgantiotomanA. 0 dovedesc scrisorile boierilor si Capeteniilor militare dinTara Rornâneasca, trimise lui Radu Serban, in tinuturile impAratului, la12-15 septembrie 161238, in care ii reamintesc jurAmintul fkut cutreisprezece luni in urm6, la plecarea din tafa, de a se intoarce cu ajutormilitar ; o atestà si scrisoarea de incurajare pe care le-o trimite regeleMatias, la 22 ianuarie 1612, asigurindu-i c va sprijini actiunile lui RaduSerban 39.

Aceastg, grupare boiereascA pregAtise chiar o actiune rnilitara, Irn-potriva turcilor si a lui Radu Mihnea, in toamna anului 1613, cu ocaziacampaniei acestora asupra lui Gabriel Báthory. Numai ce asteptamauzim de dumneata §i de ceva caste cresting, scriau boierii din TaraRomâneasca, lui Radu Serban, la 29 aprilie 1614 , cà ne grijisem cafim vràjmasii lor ce <i> mai maxi... 40.

Miscarea condusg de Lupu Mehedinteanu in 1618 s-a bucurat dinplh de sprijinul grupärii boieresti antiotomane, dar caracterul ei este cumult mai complex decit al celei din 1611.

Deoarece atit miscarea din 1618, cit si cele premergAtoare, dintimpul domniei lui Alexandru Bias, nu au fost cercetate temeinic in li-teratura noastrl istoricA, luindu-se ca bazg de informare relatarea &din-garuhti grec Matei al Mirelor, care priveste cu ostilitate ;Si unilateral aceste

s-a atribuit preponderent caracterul unor comploturi" sau,,miscari" antigrecesti. A. D. Xenopol41 si N. Iorga 42 considera miscarealui Lupu Mehedinteanu ca o revolta a tgrei contra lui Ilia§ si a grecilor

34 Ibidem, p. 713 si actul din 28 iunie 1646, p. 718, publicat si de M.Gh. Demetrescu,Un document privitor la stolnicul Beircan, in Neamul Rombnesc Literar", II (1910), p. 360-362.

Documenta Romaniae Historica, B. XXIV, Bucuresti, 1974, P. 442 (se va cita D.R.H.).36 N. Iorga, Sludii si documente, IV, p.37 I. lonascu, op. cit., p. 712.39 Hurmuzaki, Documente, IV 1, p. 479-480, nr. CCCCIX Si nr. turn.39 Ibidem, p. 465, nr. CCCXCII.49 D.I.R., B, XVII 2, p. 270.41 Istoria romdnilor din Dacia traiand, VI, Iasi, 1696, p. 240.42 Socotelite Brasovului, An. Acad. Rom.", S. II, t. XXI, p. 43-44 ; Sludii i docuinente,

IV, p. CXXX I.

initialA

sfi

sit

acliuni, Ii

CIV.

www.dacoromanica.ro

7 CRIZA SOCIAL-POLITICA /N TARA ROMANEASCA (SEC. AL XVII-LEA) GJ

lui" i respectiv, un fel de vespere siciliene" impotriva acestora. Ace laqicaracter antigrecesc, mergind ping, la etichetarea de mirare nationalain adevAratul inteles al cuvintului" i se atribuie k}i in lucrkile lui C. Obe-deanuo, N. C. Bejenaru", Ilie Remus" etc.

Si in lucrdrile mai noi, care mentioneaza participarea taranilor46,mirarea condusa de Lupu Mehedinteanu este etichetata in primul rindca o mirare antigreceasca" ca o crincena urmarire a grecilor, lacare au luat parte i elemente din straturile mai largi ale societatii... "48.

Mirarea, destul de impropriu numita a lui Lupu Mehedinteanu,deoarece acesta a fost principalul ei conducator doar in ultima faza,a fost precedata de mifcarea popularci din septembrie 1616, indreptataimpotriva boierilor din locotenenta dornneasca.

Locotenenta instaurata la conducerea tkii, dupg, mutarea lui RaduMihnea in Moldova, in Weptarea lui Gavril Movila, propus de Mihneaacceptat de sultan ", cuprindea pe Enache Catargi mare ban al Craiovei,Cirstea fost mare vornic i VintilA mare logofat, din gruparea filoturcalui Radu Mihnea §i pe Nica fost mare logofat din Corcova, care trecuse departea gruparii amintite

Tinarul Gavril, fiul lui Simion Movila, care venea din Polonia neinso-tit de favoriti greci i creditori turci, a lost bine primit in Tara Roma,-neasca. Dar, cu toate c marea adunare a tAxii 1-a proclarnat domn, el n-aapucat sa domneasca51, fiind inlocuit de sultan la cererea marelui vizirDamad Mehmed pma cu favoritul acestuia Alexandru Ilia§.

in vreme ce Gavril Movila in0iintat de porunca sultanului se pre& eade plecare spre Constantinopol, la curtea domneasca are Wc o mirarepopulara indreptata impotriva unor boieri din locotenenta domneascA :marele vornic Cirstea §i Nica logolatul din Corcova. Cauzele ei nu ne sintbine cunoscute. Singurul izvor care o mentioneaza este relatarea lui Mateial Mirelor, dupa care ea a fost stirnita de vornicul Cirstea, care adresApoporului ni§te vorbe care nu-i plkurk i de aceia toti pusera mina pefuOi (sulite), i aci erau sa-1 sfarme, dad, vornicul care vazu furia poporu-lui, n-ar fi fugit sa s-ascunda supt un vechi pat, la spatele lui Gavriil

Grecii din Tara Romdneascd, Bucuresti, 1900, p. 38.44 Rolul boierimei in politica externd a principatului Tarit Randne§li In prima jumdlate

a sec. al XV II-Ica, in Arhiva", XXXV (1928), Iasi, nr. 1, p. 44.45 Date neennoscule In legaturd cu moartea paharnicului Lupu Mehedinicanu, in Rtvista

Istoricd romând", IX (1939), p. 278-279.48 Cf. Istoria Romdniei, III, 1964, p. 139, 144.47 I. Ionascu, op. cil., p. 714. Cf. si Istoria Remaniet. Ccznpendiu, Eh:eel-esti, 1969, p. 215,48 Istoria poporului romOn, Bucuresti, 1970, p. 168. C. Skim da o motivare cu totul

eronatd miscdrii din 1618, afinnind Vara nici un temei ca Alexandru Ilias continud eliberareatdranilor si din aceastd cau7r1 boierii condusi de Lupu Mehedinteanu paharnicu cu ajutor dinTransilvania II alunga (28 octombrie 1618)" (Arhtva mandstirii Cotroceni, in Revista arhivelor",IX (1966), nr. 1, p. 262).

" Ma tei al Mirelor, Istoria cclor petrecule in Tara Remdneascd p. 342.50 D.I.R., B, XVII 3, p. 40-41 ; N. lorga, Studil i documente, VII, p. 89, unde in

lc cul h i Nica fest mare logofat apare eronat Leca MN, vel logofdt.81 I. Minca acceptd o domnie foarte scurtã a lui Gavril Movild, la slirsitul lui septem-

brie 1616" (CInd a inceput dornnia lui Gavriil vodd .Movild?, in CereetAri istorice", XIII XVI,nr. 1-2, Iasi, 1940, p. 690-691).

5 c, 1613

41,

a

si

www.dacoromanica.ro


Movi15,...Aceasta pki si logorAtul Nica, care <a lost> mintuit deocamdata,de cittre un servitor de al lui..."52.

Cei doi boieri erau greci, insA, stabiliti in Tara Româneasc5, Ind, de laf,fir*itul veacului al XVI-lea si integral" boierimii de tar5, prin cáskoriile cujupmese apartinind unor vechi si bogate familii pAmintene 53. In vreme ceCirstea fusese un credincios al lui Rada Mihnea, incil din timpul efemereidomnii a acestuia din 1601 -1602, Nica, fost mare vistier al lui Rada *erban,a lost atras de Mihnea in 1611, prin mentinerea sa in divan ca mare logork54.

Miscarea impotriva celor doi dreatori, care trebuie sit fi pornit delaabuzuri ale cirmuirii lor din vara si toamna anului 1616, aminteste

anticipind pe cea a dorobantilor si seimenilor din 1653, cind acestias-au strins in curtea domneasd, ea s5, ucid5, pe doi boiari ai lui Matei voda,anume Ghinea Tucala, i Radul Varzariul vel armas... "55.

Miscarea din 1616 dovedeste c'a, in Tara Romaneasc5, exista temeiulunei nemultumiri populare, care va inregistra o izbucnire de mai mareamploare in thnpul actiunii conduse de Lupu Mehedinteanu.

Initial, nemultumirea boierilor din Tara Româneascg, impotrivalui Alexandra Ilias a, izbucnit in 1617. Din nou s-a vorbit de o miscareimpotriva grecilor. Matei al Mirelor afirmá c5, in vreme ce domnul se aflain tabilrit, gata s plece in campania asupra cetkii Rascovului, alkuri deblender pap, toti boiarii conspiraiii, in contra lui si se unir5, s5, omoarepe greci...pentru c toti boierii cei maxi erau greci... "56. Teza a fostreluatil in literatura istoricil mai nou, vorbindu-se chiar de rilscoaleindreptate impotriva grecilor, in 1617 si 1618"57.

in realitate, miscarea din 1617 n-a fost indreptatil, impotriva greci-lor din lard' in general, ci impotriva lui Alexandra Ilia§ si a boierilor greciadusi de el de la Constantinopol. Este caracteristic faptul c5, la conducereamisckii se aflau Cirstea vornicul grec din Rumelia"58, Nica logofkul,si alti greci impeiminteniti mai demult, nemultumiti de concurenta noilor

Conflictul principal era asadar de interese, iar nu intre neamuri.Cauzele lui sint expuse si in relatArile lui Gabriel Beth len. In ciuda

poruncilor Portii de a nu tine la curtea sa oameni strini, afarl de patru

52 Mate! al Mirelor, op. cil., p. 343.52 Cirstea era casatorit cu Maria, sora lui Vinti la logofatul din Clatesti, descinzind din

Viad Calugarul, iar Nica luase de solie pe Patina Cocorascu. Asupra carierei celor doi boieri voireveni in tr-un studiu In pregatire, dedicat miscarii conduse de Lupu Mehedinteanu.

54 Nica n-a fost ucis in timpul domniei lui Gavril Movilä, cum s-ar parea la o lecturäarabita a textuluI Ini Matei al Mire lor, caci evenimentele la care se refera cronicarul grec an

ut loc in 1616, iar Nica a fost mare logofat pina in mai 1618, pierzindu-si viata in Wilmamiscarii conduse de Lupu Mehedinteanu. Matei al Mirelor, loc. cif., descrie in aceeasi fraza ame-ninlarea prin care a trecut Nica in 1616 si anlicipeazd modul cum va muri acesta peste doi ani.La fel procedeaza cronicarul si in fraza referitoare la primejdia prin care trece Cirstea vorniculIn 1616, anticipind : dar scapat pentru un moment, tot peri acolo (la curte C.R.) mai inurma", adica In 1617.

66 Istoria Tani! Roni4ne$1i, ed. 1960, P. 114-115 si yariantele de la p. 153-154.56 Mate! al Mirelor, op. cil., p. 343-344.57 V. Motogna, Relafiuniledinlrepirile Rorndne4i 4 rdeal in veacul al X 1-II-lea, in An.

liceului A. Muresanu", Dej, 1933-1934, Dej, 1935, p. 28. Paragraful Rdscoala liii Lupu Paharni-cul lnipolriva grecilor, a lost reprodus cu aceIasi tiUu si in Romania nouS", 11 (1934), nr. 203,p. 2 3, nr. 206, p. 2- 3, nr. 208, p. 2-3, nr.. 209, p. 2-3, nr.212, p. 2- 3.

" Matei al Mirelor, op. cit., p. 343. In Istoria Rornaniei, III, Bucuresti, 1964, p. 144, sevorbeste de miscarea condusa de Lupu Mehedinteanu in 1617 1618", deli adevaratul con-dueator al miscarii din 1617 a fost Cirstea vornicul.

i

venili.

www.dacoromanica.ro

9 CRIZA SOCIAL-PDLITICA IN TARA ROMANEASCA (SEC. AL XVII-LEA) 67

greci, ca sa, nu strice cu ei tara puternicului imparat", Ale.andruGrecul" cum il nume*te principele ardelean nu numai ca, a tinutpe boierii frunta*i ai tkii in stare de mazili, dar pe multi i-a ucis faranici o vina in chinuri grozave, ea sa le poata lua averile. A aruncat asupratrii dki nemaiauzite, inch bietii locuitori, ajun*i muritori de foarne,au fost nevoiti s pribegeasca... "59.

in aceste conditii, conducatorii mi*carii, din care facea parte *iLupu Mehedinteanu, an cautat s5 atraga dupa cum se intimpla deobicei in astfel de nai*cari*i alte paturi sociale : o*teni" (sluji-torii). Tradarea lefegiilor sud-dunkeni din garda dornnului a dus la desco-perirea *i inabu*irea mi*carii in germene 60

0 seama de boieri arestati au negat participarea lor la mi*care 61,in vreme ce altii vreo 40-50" pe care domnul planuia sa-i execute, aufugit in Transilvania, pierzinduli averile. Votau afirma principeleBethlen meargei in Tara Nemfeasdi, la xyerban vodä, dar en nn i-amläsat"62. Aceasta afirmatie interesanta dovede*te ca la mi*carea din 1617impotriva lui Alexandru Ilia*, omul Portii, ca i Radu Mihnea, au part icipatmembri ai puternicei grupari boiere*ti antiotomane care actiona in tail peascuns, in numele lui Radu *erban, de la care, ca *i in vrernea mi*carii luiBarcan stolnicul, a*teptau ajutoare militare.

intre fugari se afla Lupu Mehedinteanu, un spatar nenumit deMatei al Mirelor 63, Socol vornicul, Nichita vataf 61 etc. incerearea luiGabriel Bethlen, care a luat cu el o seamil de boier I munteni, dintre ceiretinuti in Ardeal, de a-i impaca cu Alexandru Ilia* in tabara din Moldova,unde cei doi principi s-au intilnit, s-a soldat practic cu un e*ec. Boierii,care s-au plins in fata dornnului de purtarea sa, n-au crezut juramintulacestuia ca va pazi legile" ; dupa cum nici ceilalti pribegi de peste Carpatin-au acordat incredere scrisorii de credinta, prin care domnul ii rechemain tari 65. Purtarea lui Alexandru I1ia confirma temeiul acestei atitudini.

Citeva zile dupa intoarcerea din campanie, domnul, caleindu-si juri-mintul a luat capul celui mai de frunte *i mai bogat boier, al vorniculuiCirstea, numai ca poata ripiaverea"66. Atit principele Transilvaniei, citSkender pap, puternicul stapin al Silistrei, supraveghetorul tarilor romane,erau convimi ca acesta a fost motivul real al actului ordonatde domn 57.

in vara anului 1618 mi*carea boierimii din gruparea ant iot omana, careactiona in numele lui Radu Serban, a reizbucnit sub forma unei niscoaledesohise impotriva lui Alex«ndrullia$, la care au fost atrase *i alte categoriisociale.

12 V. Motogna, op. cit., p. 31.CO Mad al Mirelor, op. cit., p. 344.61 Ibideni.62 V. A1010g119, op. cit., p. 31.(3 1N'atd al Mirelor, Icc. cit. St fugar ransih ania nu pule a fi PArus, care apare in

centinvare in aceastä dregAtorie Intre 1616-1618." Actul din 11 iulie 1634 (D.R..H., B, XXIV, p. 432).

Feriscarca lui Gabriel Bethlen cAtre Daut pasa (V. Motogna, op. cif., p. 31 32).66 p. 32. Cf. si actul din 9 rnartie 1620 (D.I.R., B, XVII 3, p. 488-490).

67 Mate! al Mirelor, op. cit., p. 345, care mentioneazb cà Skender pasa a cerut luI AlexandruBias 40 CC 0 galbeni pentru a nu-I phi la poarta cA a retinut averea lui Cirstea, care se cuveneasultanului. Cronicarul egunien crede Ca executla a fost ordonatä pentru cà domnul nu puteaierta ainarul ce ramAsese In inima lui asupra celor ce se conjuraseri sa ucidl pe grecil toi, int r-o/i ...", desi cl insusi a f.rmase ca vornicul Cirstea era grec din Rumelia".

set

'1

66

11

Bias,

rosii i

si

in

www.dacoromanica.ro

68 CONSTANTIN REZACHIEVICI 10

Cauza imediatl a izbucnirii acesteia a constituit-o cererea adresath deAlexandru Ilia rnarelui vizir de a-i ingN' dui s5. execute înc zece boieri,cerere care a cazut in mina boierilor de tarN 88. Acestia au indemnat locuito-r rIscoall, cerindu-le sa' fug4 la munte sau pesteDunke, inirnenisnuinai pINteascA dkile domnesti. In acelasitimp au scris lui Lupu Mehedin-teanu, care se afla in Transilvania ", cerindu-i s5; vial, in tarN in ajutorul lorcu oaste nitimitA de haiduci

Lupu, care prevNzuse din vreme aceasta 71, a angajat pe cNpitanulhaiduci Stefan Török, lefegiu bine cunoscut Ia vremea sa, om de incre-

dere al principelui, care ca un haiduc ce este bucurindu-se de cistig"a string in grabI 250 de haiduci cgilki (in realitate nurnitrul acestoraera cu mult mai mare) din Ardeal si de peste Tisa 72 Cu acestia, LupuMehedinteanu s-a indreptat in grabA cltre Bran-Ruck, pliinuind s5-1surprindit la carte captureze pe Alexandru Ilia cu familia si eurteniisNi 73. La Ruck ii s-au alNturat o unitate de 700 de haiduci (dupA Mateial Mirelor : 400 de bulgari)74, trimisi de Alexandru vod5, in chip de strajA,cu inisiunea de a-I instiinta despre miscNrile inarnicului, iar mai apoi autrecut de partea lui Lupu 900 de rosii 78.

Aceastl actiune a avut loc la inceputul lui iunie 1618, la 6 a lunii st. n.,Lupu Mehedinteanu cu ostenii sNi ajungind la Tirgoviste 78, de undeAlexandra Ilia fugise mai gol, MIA' manta de te cuprindea mila" spreBrNila, in vreme ce doamna i se rittNci spre Rusciuc 77. Faptul c'N domnul afost surprins nepregAtit s-a datorat mai multor factori. In primal rindoastea de tarN, cNlikhnea i pedestrimea, a refitzat s lupe, arátind Cedoninul nu le-a platit lefurile astfel cá ajungind in lipsN si nevoi au fostnevoiti sN-si vindN armele i caii. Motivul real trebuie insA s fi fost atrage-rea sluj it orilor osteni de eNtre boierii fasculaVi.

In at doilea rind, temerile lui Alexandru Ilias, in legAturà cu apropiatasosire in tarN a lui Lupu Mehedinteanu au fost inraturate, i domnul nu aluat mlsuri corespunz4toare, determinat de rIspunsul linistitor al luiBet hlen. Principelel-a anuntat cN nu stie nimic despre Lupu si nu credeacineva ar cuteza sit stringN osti in Transilvania flea, stirea sa 78 Acelasilucru I-a afirmat si in scrisoarea de dezvinovItire trimisa' lui Skender pasa

" Scrisoarea lui Gabriel Bethlen care Skender pasa, la 11 lulie 1618 (V. Motogna, op. cil.,p. 34).

incii din septembrie 1617 era atestat la Brasov (N. Iorga, Socotelile Brasovului, in,Anal. Acad. Rom.", M.S.I., S. II, t. XXI, 1899, p. 150-151 ; cf. sl idem, Stud!! si documenle,IV. p. CXXX1).

7° V. Motogna, loc. cit.DupA Nigel al Mirelor, op. cit., p. 345, Lupu Mehedinteanu a inceput sä stringa osti in

1 ransilvania indatä ce a aflat despre uciderea lui Cirstea vornicul.72 V. Motogna, loc. cit., Pe lingit haiduci (in veacurile XVI XVII categorie de osteni

unguri), intre lefegii lui Lupu se aflau l secui condusi de Paul Jentschy (Quellen zur Geschichteder .Stadt Brass6, V. Brasov, 1909, p. 372 (in continuare se va cita Quellen ).

73 \Intel al Mirelor, op. cit., p. 347.74 Ibidern.76 V. Motogna, op. cil., p. 35. in textul unguresc al scrisoril lui Bethlen : curteni, prin

tare trebuie sä intelegern70 A. Veress, Documenle, 1)(4).167 ; Chronicon Fuchsio-Lupino-011ardinum, I, p. 291-292 ;

Quellen, V, p. 372.77 Matei al Mirelor, op. cit., p. 347-348.

Ibidern, p. 345 347 ; cronicarul stie insá cà raspunsul lui Bethlen c5tre AlexandruIlia* era inselator.

Ia

si

,

"

72

".

do

sd-1

eh

C.

www.dacoromanica.ro

11 CRIZA SOCIAL-POLITICA IN TARA ROMANEASCA (SEC. AL XVII-LEA) 69

la 11 iulie 1618, mentionind c Lupu si haiducii sai au plecat din Ardealasa de repede, incit nu s-a raspindit prin tara zvon, decit numai prinsatele uncle s-au oprit sa-si pasca caii...Totul (de la concentrarea haiduci-lor, la fuga lui Alexandru Ilia§ C.R.) s-a petrecut asa de repede si WA*veste, incit nici opt zile nu s-au implinit"79.

In realitate, principele, care nutrea o vadita dusmanie 80 fata deAlexandru Ilias, pe care-I socotea prea supus turcilor, si in locul caruiaar fi preferat pe Gavril MoviI, sau chiar pe Marcu Cercel 81, erabine informat asupra actiunii lui Lupu Mehedinteanu 82, care a fost facutacu invoirea §i sprijinul sau (prin capitanul *tefan Törtik) 83.

Deoarece in literatura noastra istorica, mai veche sau mai nor*miscarea lui Lupu Mehedinteanu a fost caracterizata exclusiv, ani puteaspune, ca o actiune impotriva grecilor (boieri, negustori etc.) la careau aderat §i mase populare, o intrebare fireasca n-a fost pusa : ce urmitireaLupu paharnicul dupa inlaturarea boierilor greci (mai precis a aceloradintre partizanii lui Alexandru Dias) A raspunde doar prin citarea luiMatei al Mirelor, care marturiseste ea Lupu Mehedinteanu urmarea prinde-rea domnului, inseamna a ne opri la jumatatea drumului. De nicaieri nurezu1t c. dupa prinderea sau alungarea acestuia (cum s-a intimplatdealtfel), paharnicul Lupu ar fi urmarit s se proclame domn ", si e greu depresupus ca singur, sau chiar cu ajutorul verecunoscut a lui Bethlen,s-ar fi putut impotrivi candidatului sprijinit de Wile Portii.

Ca si in anii 1611 si 1617, boierii din gruparea antiotomana, din carefacea parte §i Lupu Mehedinteanu, credincios al lui Radu *erban, pe care1-a insotit in 1611 in retragerea din. Moldova si In campania impotrivalui Gabriel Báthory, urmarean eel proclame domn pe Rodu $erban, iarajutorul pe care-I sperau impotriva candidatului Portii urma s le villadin partea imparatului crestin, protectorul acestuia. Campania militarapentru redobindirea stapinirii àrii Rornanesti, pe care o pregatise Radu

erban in tinuturile imparatului, cu doi ani in urrna, si care ar fi izbutitdaca n-ar fi intimpinat opozitia starilor ungare, era 'Inca vie in amintireaboierilor.

C. Radu *erban era in legatura cu Lupu Mehedinteanu i oameni aisai se aflau chiar in oastea acestuia rezulta din relatari pina acurn nefolosite

" V. Motogna, op. cil., p. 34 35. Intreaga scrisoare este o dezvInovAtire fall de Skenderpasa i fatA de PoartA, unde a ajuns vestea CA Lupu paharnicul cu vola mea s-ar fi sculat impo-triva lui Alexandru vocIA" (p. 32. si urm.).

80 Pentru cauzele acesteia cf. si A. Veress, Doeumente, IX, p. 143-144.61 E. Hurmuzaki, Fragmente din isloria ronutnilor, III, Bucurestl, 1940, p. 90 91 ;

M. Giuntu, Preienderni domnesii In sec. XVII, Bucuresti, 1940, p. 30.82 Cu citeva zile inainte de plecarea liii Lupu Mehedinteanu spre Tara RomAneascA,

cApitanul Ldnyai anunta pe Sigismund Forgách, omul imperialilor, cA Bethlen a trimis 10 000de so.dati in Tara RomAneascA ca st1 aducA legat dacA se poate" pe Alexandru Illas, care urmA-reste sA aseze turd in toatA tara (A. Veress, op. cit., p. 167).

83 Si Matei Basarah cunostea rolul lui Bethlen in sprijinirea lui Lupu Mehedinteanu.La 12 decembrie 1639 el scria lui Gh. RAkóczy I cA mai in urmA Gabriel Bethlen pe voevodul,Alexandru 1-a gonit din scaun prin Stefan Törbk, pentru care pricinA Ardealul n-a suferit nimicde la PoartA" (A. Veress, Doeumente, X, p. 68).

84 Dupa alungarea lui Alexandru Ilias Ora e condusa de o locotenentA domneascA dincare facea parte si Nica logofAtul, care era grec. Boieril acesteia intAresc la 14 iunie 1618 daniasatului Guciu, facuta de Radu Serban lui Radii logollt GocorAscu, care l-a insol it in ex il (D.I.R.B, XVII 3, p. 230).

www.dacoromanica.ro

CONSTANTIN REZACHEVICI 12

de cercetAtorii perioadei. Mentiongm astfel ct un slujitor al sgu, dintrecei care-1 urmasera, in exil, a participat impreung cu o seamg de insotitoriinarmati 1a jaful curt ii de la Tirgoviste 85, intre oamenii lui Lupu Mehedin-teanu 86 Nu intimplgtor Nicolae Patra scu care peste o lung avea sg-ideving ginere lui Radu *erban (10 iulie 1618), plea, in Transilvania, cupermis de liberg trecere semnat de impgrat (5 iunie 1618), in preajmazilei cind Lupu intra in Tara Româneascg 87. Insusi Alexandru Iliatrimisese la Poartg nu cu mult timp in urmg scrisori venite de la Tirnavia(Ungaria Superioarg), resedinta lui Radu erban, prin care se anunta intarg apropiata sosire a acestuia cu 10 000 de osteni 88.

In serisoarea amintitg mai sus, cgtre Skender pasa, Beth len mArtu-risea ipocrit, la 11 iulie 1618, desi cunostea bine adevgrul, c incg de lainceput a crezut" doar, in leggturg cu actiunea lui Lupu, cg sint la mijloeuneltirile lui lerban vodg si ale lui Pgtrascu", pe care chipurile a incercatsg le impiedice. Citeva rimluri mai jos el recunoaste, in leggturg cu stareade spirit din Tara Romaneascg, cg multimea i slujbasii (slujito-rii C.R.) toti cu un grai i un suflet ii doresc j il cheating pe erban vodg,fiindeg a oerotit tara legile...cg too locuitorii Orli, pingla until,ar fi adus bucurosi de domn pe*erban vodg".

La Constantinopol s-a crezut un t imp, dupg ce s-a iscat tumultul inMuntenia... eg Radu erban a sosit in Tara Romgneascg si a alungat peAlexandru vodg. Lucrul n-a fost socotit de glumg caimacamul a trimisla Dungre pe Daut <pasa>, ca sa' fie en bAgare de seamg si sa nu asteptenimic ci prevenind evenitnentele sg nu se repete cu *erban vodii istorialui 11iihai"".

Fireste, Matei al Mirelor, inchis in mgngstirea Dealu, nu cunostealui Radu Serban cu Lupu Mehedinteanu i boierii grupgrii

antiotomane care astfel nu apar in cronica sa. Ca grec si partizan al luiAlexandra IIia, egruia in 1618 ii adreseazg cunoscutele Sfaturi", ciniliereazg pe fasculati ca neigasi ai grecilor", färg a mentiona caracterulantifendal pe care 1-a egpgtat rgscoala m Tara Româneaseg, decit iii mitisurain care se referg la boierii greci"91.

Alte stiri, interne si externe, aratg insg ca' miscarea a egpMat prinparticiparea maselor caracterul unei actiuni populare. Dupg stiri venite

" A. Veress, Documente, IX, p. 178.86 Pentru jaful de la Tirgoviste, uciderea unor boieri etc. cf. Mate! al Mirelor, op. cit,

p. 317.87 Hurmuzaki. Documer4 1V1, p. 587, nr. CCCCCXCXIX ; N. lorga, Studii qi docurnente,

IV, p. 173.88 Ilurmu7aki, op. cit., IV2, p. 85, 327, nr. CCCI si nr. urm. Matei al Mirelor, op. cit.,

p. 319, afirmA cA rAsculatii strinsi in jund lui Li pu Mehedinteanu Melia jurfunint iufricosat,Iegindu se sA fie toll intr-un cuget, sA-st pura capul until pentru altul in contra oricArul domnar vent de la Constantinopol..."

89 V Motogna, op. cit., p. 35 36. Bethlen, dest se arAta turcilor, si era chiar, dusmanal lut Radu $erban, avea tot interesul ca acesta sA ocupe Tara RomAneasa pentru a nu maiconstitut impreunA cu pretendentul ardelean Homonnai o primejdie pentru tara sa, ca in vremeacampaniei celor dot din 1616.

90 Memorille tut Tomas Borsos, trad, la V. Motogna, op. cil., p. 40. Istoria lui Mihai"la care se referA Borsos o constitute revenirea domnutui in 1601 cu ajutoare de la impArat, Inincercarea de a redobindi domnia in Write romAne.

Istorta celor petrecule In Tara Romdneascd, p. 347. Matei al Mirelor recunoaste insA a intimpul lui Alexandru Inas boierit luaserA frin i incepusera sA calce si sA prade tars : strigapoporul de finite nedreptAti ce i se fAcea i blestema pe doinnu care nu le oprea" (p. 343).

70

pazindu-i

legSturile

1

www.dacoromanica.ro


din Tara Româneascá, la Coustantinopol se aprecia cArAsculatiiimpotrivastoarcerilor *i marilor tiranii" ale domnului se ridiea. la 8 000 de oameniDomnul a fost alungat de poporul ridicat impotriva lui, la indemnuleitorva boieri, nemultumiti de avaritia acestuia", nota i ambasadoi ulfrancez la Poarth 93. Subliniind earacterul popular al rkeoalei, acestamentiona la 6 iulie 1618 cO, Ridiearea Tkii Rornane*ti nu este decitridicarea poporului oprimat. Ungurii (haiducii lui Lupu MehedinteanuC.R.) n-au nici un amestec"94.

Casele unor boieri pAminteni ea Stoica spkar, f M1 lui Dumitrufost mare vornic, Papa Greceanu fost vistier etc., au fost prklate i ektile destapinire ale boierilor luate pe vremea cind a venit Lupul paharnic euungurii de peste munte de rn-a scos pe domnia mea din tarI*i de pe scaunuldomniei mele. "99. Un act din 22 mai 1620 mentioneazA c6. in vremeaeind a fost alungat Alexandru Ilia* de Lupu paharnicul : atunei s-afkut rnulta amestectur i rkitate *ijefuire. Astfel, atunci (jitelnita Evda,v'aduva lui jupan Andreica C.R.) s-a intimplat de au pierdut i cktile demo*tenire ale acestor ocine *i vecini mai sus smi, de la Mihu Caravida,cu multh marf i avere"99.

Lupu Mehedinteanu a izbutit s adune in jurul su nemultumitiiimpotriva lui .Mexandru Dias, din diferite cat egorii sociale 97, dar infata rnAsurilor proiectate de turci (trimiterea lui Daut pa*a, amintit5.mai sus) *i a promishmilor lui Dumitrachi i Nicolae Catargi, caimacamiilui Gavril MoviM, proaspát nurnit in Tara Româneasc5 98, el a cedat,acceptind pe noul dornn.

Gavril Movira s-a tinut de euvint, numindu-1 mare spkar 99, darodat'a linktea in tar5, instaurath, Lupu a lost atras de Skender pa*a, subpretextul unei carnpanii militare impotriva polonilor, *i executat lasatul Cioelne*ti, la vadul Dirstortnui

Am insistat asupra mi*ckilor din 1611, 1617 *i 1618, deoarece ele anfost putin cercetate in trecut, fiind etichetate in general ca mivki ant i-grece*ti", la care s-a admis, in luctki mai noi, participarea maselor laactiuni cu caracter antifeudal. In realitate, rnicri1e amintite au un carac-ter complex : nu este vorba nurnai de actiuni ale boierimii p`aminteneimpotriva boierilor greci" ca atare. La conducerea mi*ckilor arrant ite seaflau *i greci impkninteniti de o singurl generatie, adesea de origine modest ,

ridicati la o situatie insemnat& prin ckkorii cu boieroaice p5anintene,

92 Hurmuzaki, Documente, IV2, p. 373, nr. CCCCII." La 22 hinie 1618 (ibidem, Supl. 11, p. 180, nr. CCLXX III)." Ibidem, nr. CCLXXIV.

Acte de la Alexandru I1ia, din 28 februarie si 28 octombrie 1628 (D.R.H., B, XX II,p. 38, 345 346) ; domnul afirmA cA ungurii" au fAcLit aceste prAdAciuni.

99 D.I.R., B, XVII 3, p. 531. Actele se aflau insA la un grec : Caravida.97 Mate! al Mirelor, op. cit., p. 349, afirmA cà : Toll blestematii i mincAtorii de oameni

din toate unghiurile alergau la el ca la firescul bOr cap, toti i se supuneau, ii iubeau I I se inchinauca unui Dumnezeu pAmintesc". DupA tradilia consemnatA in veacul al XIX-lea deAnnul Gh. Nicola-Ogrineanu, Cronica din Bechet. De neamul Ogrinenilor, Cluj, 1974, p. 106,

tin strAmos al sat], tc fan Ogrineanu, si-a pierdut viala averile fainiliei : in revolulia cind s asculat asupra domnuhii Alicsandru IV Elie blestematu, impreunA cu capitanul Buzduganu i cupaharnicul Mehedinteanu".

98 Mate! al Mirilor, op. cil., p. 350.99 Ibidem, p. 351.100 Ibidem, p. 351-352 si actul din 22 ianuarie 1619, la I. Remus, op. cit. p. 279 250.

92.

"

i

www.dacoromanica.ro

CONSTANTIN REZACHIEVICI 14

cumpNrNri masive de p5anint etc. Cirstea vornicul, eonduckorul misckiidin 1617 §i aprig inamic al lui Alexandru Ilia§ §i al protejatilor sM greei"era el insusi, cum aminteam mai sus, grec din Rumelia ; intre boierii ucisi deRadu Mihnea in 1611, dupA descoperirea misckii zis'a a lui Yarcan stolniculse aflau de asernenea greci 101, apitanul Buzdugan, zugrAvit ea unul din ceimai aprigi persecutori ai grecilor, la 1618, era element sud-dunkean,probabil sirb 1O2.

Pe de alth parte, boierii pciminteni se ridia impotriva unor domni de/am ea Radu Mihnea si Alexandru Ilias, pe care pranuiese chiar th-imotivul nemultumirii lor fiind concurenta pe care le-o fac favoritii acestora,fNrit ca originea lor româneasa" th fie luath in considerare.

0 ana1iz5, atenth a actiunilor propriu-zise ale lui Lupu Mehedinteanudovedeste c acesta a manifestat o atitudine diferentiath fath de greci".Inchiderea din porunca sa a numerosi greci, boieri §i negustori, intr-om5mitstire, avea drept scop procure prin thscumpkarea acestoramijloace financiare pentru plata lefegiilor si unguri "3. Boierii pkninteniau avut la rindul lor de suferit din cauza rkeulatilor de la 1618, alkuri decei greci, ceea ce imprimit micrii i un caracter antifeudal. Miscarea de lacurt ea donmeasa impotriva lui Cirstea vornicul i Nica logofittul, din sep-tembrie 1616, dovedeste c orkenii §i slujitorii emu oricind gata sti, sealitture actiunilor antifeudale.

Este adevkat Ins e boierii ?i negustorii greci nou-veniti in TaraRomaneasá incepind indeosebi eu domnia lui Radu Mihnea 8-audovedit mai interesali ?i mai priceputi in stoarcerea de profituri pe seamamaselor, decit cei pciminteni, fapt pentru care ei sint caracterizati in izvoarecontemporane, mai putin }Amite de pktinire "4, ea oameni extrem derapaci", uriti de poporul de jos pe carel-au jefuit prin asupriri nesfir§ite.Ca Mare, atthgindu-si dusm-ania boierilor pAminteni sau impArnintenitimai demult, ea si pe cea a maselor, nu e de mirare c ostilitatea impotrivagrecilor" va strdbate ca un fir ropt istoria politica. a Pirii Romane8ti Inveacul al XV Faptul a fost remarcat de cronicarii vremii, cronicaatribuith lui Radu Popescu notind CA, adusese Radul vod (MihneaC.R.) pre multi (greciC.R.) si-i cinstise si-i miluea ; ei boiarii rumâniaceasta vAz'and, nu le-au fost pe vote, precum de mune ori, la mulli domni,s-au fdcut reizuririjet pentru rdotatea grecilor" (subl. aut.)"3. Nu odath inveacul al XVII-lea en numele de greci san in aceastA categoric au fostet ichetati boieri pkninteni de atre adversarii lor politici...

Miscarile analizate din 1611 §i 1618 nu au inth predominant caracte-rul unor lupte pentru putere intre partide boiere§ti, cum Vora intilni in adoua jumAtate a veacului al XVII-lea, ci reprezinth infruntarea intreputernica grupare boiereascd antiotomand apdrutd in vremea mi Mihai

iteazul ?i consolidatd in timpul lui Radu Serban ?i domnul numit de Poartd,inconjurat de favorili ?i protejati sud-dundreni. Candidatul grupkiiantiotomane, in numele ckuia actioneazA aceasta si prin care asteaptAajutorul mihtar al imperialilor este Radu §erban. Nu intimphltor in 1618

101 CI. Hunnuzaki, Documenle, p. 479, nr. CCCCIX.102 Memorlile tut T. Borsos, la V. Motogna, op. cit., p. 39.103 Matel al Mirelor, op. cit., p. 318.104 Auszug aus der Chronik von Simon Massa und Marcus Fuchs, in Qucllen, V. p. 371 ;

Chronicon Fuchsio I upino Oltardinum, I, p. 290.106 Istortije domnilor Tdrii Romäneti, ed. 1960, p. 84 85.

72

sit-i

II-lea.

1v1,

000161,

www.dacoromanica.ro


turcii se temeau ea acesta s'a; nu repete actiunea lui Mihai" din 1601(incercarea de revenire in tarA cu ajutorul impkatu1ui)1w. Cu moartea sain 1620, dispare adevdratul conducittor al puternicei grupdri boieroti anti-otomane din Tara Romeireascd i vreme de un deceniu, rdstimp in care sesting treptat i principalii sea colaboratori, nu mai inregistrdm miscdriboieresti int ern e.

La inceputul deceniului al patrulea al veacului al XVII-lea nu maiputem vorbi de o grupare boiereaseA antiotomana de felul celei de la sfirqi-tul secolului al XVI-lea §i inceputul celui urmkor, cu toate c6, o boierimeformath la §coala lui Radu erban, in anii de exil ai acestuia (Buzincachicerul, Radu logofat Coeothscu) se va grupa in jurul lui Matei Basarab.Criteriul dupa care se formeath acum grupkile boieresti nu mai esteorientarea extern'a, ea la inceputul veacului 107, ci atitudinea fath de greci",mai bine-zis fath de protejatii domnilor trimi§i de Poarta. Fire§te, pringreci" nu trebuie s intelegem numai elemente din acest neam, ci ingenere element e sud-dunkene i ehiar româneti dintre credincio§ii domnu-lui. In divanul din 1630 al lui Leon vodl (pretins fiu al lui tefan Tom§a,in realitate un fost negustor grec de stridii1") intilnim alaturi de greci(Hrizea mare vornic din BMteni, Enaehi mare vistier, Alexandri marepostelnic, Vasile-Vasilaehe Paindur mare paharnic i albanezi (Miho marespMar, care insA uneori semneazA, grece§te109), boieri p6minteni ca VladRudeanu mare logofat, Iva§eu mare ban din Baleni, Mu§at marestolnic din Pietroani i Conda mare comis din Obedin.

CondueMorul mkekii boierilor olteni din 1630 impotriva gre-cului" Leon vela', Asian vornicul (mare ban in primlvara lui 1630) era elinsu§i gree dup5, lath, i aceasta nu-I impiedia, s pretinda domnia TkiiRomâneti 110, inaintea lui Matei aga din Brincoveni, boier de tath inruditprin ascendenti eraioveVi eu Neagoie Basal ab §i Radu erban. Aslan a fostsustinut de boierimea din Olt, Romanati, Jiul de Jos §i Mehedinti, intrunte en Gorgan fast mare spMar, Matei fost mare aga, Barbu Bthdescufost paharnic, Barbu Poenaru fost postelnie etc., cei mai multi boieriinlMurati din dregkorii

Micarea acestora, care a izbuenit in octombrie 1630, avea dreptscop s inFature en ajutor transilvAnean pe Leon voda, inlocuindu-1 cualt domn1511 2 (Aslan vornieul). Desigur, odath cu domnul urmau s fie

106 CcnducAtorii rnisckilor din 1611 si 1618 n-au linut seama de PoartA (desi din cuvinta-rea lui Gavril Movila, din 1616, reprodusa de Matei al Mirelor, op. cit., p. 342-343, rezultA cit desupus era domnul fatA de aceasta), in nAdejdea lui Radu $erban si a imperialilor.

107 Chid Intilnim o grupare boiereascA antiotomanA (care se orienta fie spre imperial!,fie spre poloni) 1 o alta filotura (cf. C. Rezachevici, Pozifia marii boierimi din Tara Romdneascdfaftl de Mihai Vitemul fi Simicn Mound (notembrie 1600 august 1601), In Studii", XXVI(1973), nr. 1, p. 50-51.

108 Zis i Leon Stridie sau Stridiacul (cf.I. Lupas, Inceputul domniet lui Matei Basarabfi relafiunile lui Transiluania, In Anal. Acad. Rorn.", M.S.I., S. III, t. XIII, 1933, p. 349 ;N. lorga, 0 scrisoare a lui Matei Basarab altre Gheorghe RdAdczy I- iu, principele Ardealulut,cu lainuriri asupra venirii in dumnie a lui in Studii st documente, IX, p. 5).

los N. lorga, op. cit., p. 7. El nu este roman, cum crede N. lorga, ci albanez, frate cu agaLten, had Atorul lui Mihai Viteazul.

no Era In sa nepotul de soil al lul Petru Schiopul, si de aici probabil pretentlile sale la tron(tttani, P. 5).

in Act din <1630) octombrie 20 (D.R.II., B, XXIII, p. 284 285).us lbieem, p. 285.

Cu

Mate,

www.dacoromanica.ro

7 1 CONSTANTIN REZACHIEVICI 16

inlaturati protejatii acestuia (greci Nemultumirea boierilorolteni nu era, asadar, indreptata exclusiv impotriva grecilor 113 Motivulbnediat al izbucnirii misc5xii a fost faptul el Leon vod5, multe i marigreotitti au aruncat trii i silea pe boiari de pleitea judea/ele cu banitam speirgindu-se i boiarii reavind de unde lua banii pe care ii da, seireiceaset indatorea. .." (sul)1. aut.)"4. Confirmarea acestei cauze o afhlan in Letopise-pa Cantacuzinese H5, precutn i in actul contemporan din 20 octombrie<1630>, care aminteste stringerea unor dki si biruri in Oltenia, tocmai invremea fugii boierilor in Transilvania 116

Dealtfel, vina pentru aceasth situatie fost aruncatN exclusivasupra grecilor. Aceasta se afirmil limpede in actul din 1631, prin careboierii pribegi rnari i mici", in frunte cu Asian vornicul, cer un imprumutde bani in Ardeal, cu care sit-si stringb; osti : s'a mergem in taxa noastr i vafi pre voia noastr5, si ne luom Vara si s scoatem grecii i dumanii no,stricarii au spart casele noastre. . ." (subl. aut.)"7. Simpla diferentiere intregreci" i dusmani" dovedeste c cei din urmA erau boieri de tarA,adversari ai pribegilor 116. Intre acestia amintim, de pildA, pe Papa Crreceanudintre credinciosii lui Radu Serban, devenit apoi partizan al lui Leonvodit si al lui Radu I1ia, pentru care îi d viata in lupta de lingg, Plum-buita, la 5 noiernbrie st.n. 1632, sau pe Dumitru Buzinca mare comis.

Ca tot deauna in astf el de miscki boierii rIsculati caut5, sit obtinitsprijinul alt or categorii sociale. . . acum teara fuge toat se amin-teste la 20 octombrie <1630> , c'5; le-au zis acei boiari terIi fugiti totidup5, noi, nu mai dati nemic"... rumânii nu vor s dea nemic, ci batfeciorii (care string birul C.R.) si le hut banii itrsurile. . "119. Mai mult,un act din august 1632 mitrturiseste c pribegii au Mout anumite pro-

1" A.D. Xenopol crede ca Atit Matei Basarab cit si VaAle L upu se suie in scauneletarilor romane in urma tine! iniscari nationale facute de bolerl si de popor in contra grecilor"( Istoria romdnitor din Dacia Traiand, VIE, ed. a III-a, Bucuresti, 1929, p. 9). V. Motognaafirma ca ilatel Basarab razimat pe o pornire similara (cu cea a lui Lupu Mehedinteanu C.R.)impotriva grecilor, a izbutit sa ia cir na tarii" ( Relatiunile dintre Tarile Rwminesti $i Ardeal, p. 41),tar I. Lupas considerá ca Succesiunea luI Matei Basarab la tronul Tarii Tornanesti o inlesniseconsiderabil curentul de reactiune impotriva eleinentelor grecesti..." (op. cit., p. 318). Observant,la rindul nostru, cà nemulturnirea lui Matei Basarab impotriva grecului Necula vistier era deordin personal. La 26 februarie 1631 domnul marturiseste ca in zilele lui Leon vocia Neculavistier a nimicit casa doinniei mele si a cumparat multe sate peste Olt. Si acele sate au fos tcumparate tot pe banii domniei mele si cu averi din casa domniei mete... si [mina nevoie sijefuire am avut domnia men de la Necula vistier pentru zavistie, incit in alt chip nu am avutcum sä Inc, ci am pribeglt domnia mea in Tara Ungureasca..." (D.R.H., B, XXIV, p. 284).

114 Radu Popescu, Istoriile domnilor Tarit Romdnesti, ed. 1963, p. 93.115 Nigel (Basarab) a primit judetul Romanatilor ca sa-1 tie de birarie. Dci pentru

multe biruri grne ce au fost asupra saracilor, neputind sit mat birulasca, spartu-s-au toate judeelede peste Olt, fugind care incatro au putut. lar boiarii cari tinea judetele patea mare nevoe de ladomnie, ca I punea sa plateasca judétele cu sila..." (Istoria TJrii RoindaeW, ed. 1960, p. 93

96).D.R.H., B, XX III, p. 284 ; in acest act se indica si data trecerii baierilor in frunte cu

Asian in Transilvania : 18 23 octombrie (1630>. N. lorga, Socotelite Brapvului, p. 176, crede eaevenimentul a avut loc cu o zi in urma. AltI boleri Mihai Cotofan (Cotofeanu) si DumitruFilisanu au fugit in Hateg Mel din primavara anului 1630 (A. Veress Documente, LX, p. 314).

1" in actul care poarta 13 peceti sint mentionate numele boierilor pribegi (B.P. Hasdeu,Oleo(' acle romline din biblioteca balthianiand din Alba lulia 1631 1633), in Coluama liiiI ratan", S.N., VII (1876), mai, p. 230-231 ; N. lorga, Studil i documente, IV, p. 103).

1" Cf. si scrisoarea adversarilor pribegilor adresata din Bucuresti judelai Brasovuluila 11 august 1631 (ibidem, p. 231-232 ; N. Iorga, op. cit., p. 104).

119 D.R.H., B, XXIII, p. 285.

§i

?i

n-a

no

:

roman*

ni

www.dacoromanica.ro

17. CRIZA SOCIAL-POLITICA IN TARA ROMANEXSCA (SEC. AL xvn-I,E.A)

misiuni si rumânilor de la nord de Carpati, pentru a-i determinaurmeze Ia inapoiere in Tara Romaneasea 12°.

Dar daea prin aceasta boierii incercau sa-si consolideze pozitiarcreind greutati adversarilor din tall, adevaratul sprijin pribegii il primesedin Transilvania. Gheorghe Rákóczi I ii foloseste in lupta impotrivaimperialior, Iii schimbul acordarii de ajutoare diplomatice la Poart i pelinga Mehmed Abaza pasa de Silistra 121, §i a ingaduintei de a-si recrutatrupe din Transilvania.

Gruparile boieresti nu sint insa imuabile fenomenul este caracte-ristic intreg veacului al XVII-lea trecerea din gruparea pribegior incea a grecilor" din targ, 122 facindu-se funelie de intense personale.Par nu numai tearna de confiscarea mosiilor 123, sau numeroasele soliicarti de impacare trimise de domn in Ardeal124 i-a adus pe unii pribegi devaza in tara. Ern rol insemnat au jucat i cele doua hrisoave din 15 si23 iulie 1631 prin care domnul, cu sfatul marii adunari a tarii, hotarktescoaterea grecilor striini" (nu si a celor impaminteniti) din tar i scuti-rea de uncle dari a boierilor de mice fel, a mazililor, arosiilor, a logofetilordomnesti si a popilor 125. Prin aceste masuri domnul data s obtina buna-vointa pribegilor (nu este exclus ca acestia sa-si fi conditionat intoarcerea intaxa de acordarea acestor hrisoave), dar in acelasi tirnp data s cistige departea sa clerul, boierii de tara, rosii i slujitorii, de care avea nevoieimpotriva boierilor pribegi. Lectia pe care o primise din partea oastei de taraAlexandru Dias in 1618, intr-o imprejurare asemanatoare, nu era uitata.

Analiza atenta a celor doua hrisoave dovedeste c domnul n-a luatmasura de alungare din tara a grecilor" din divan, chiar daca acesta afost partial restructurat 126. Mai mult, unii din grecii" scosi din divanau primit inalte dregatorii in afara acestuia 127. Ca atare, boierii pribegi auinceput sii, revina in tara abia dupa ce au fost infrinti de Leon voda (care-siasigurase sprijinul oastei de tara prin hrisoavele amintite), la 13/23 august

120 La 18 august Alexandru Dias, domnul Moldovei, intareste lui Matei aga i celorlalliboieri ce all tocmit" cu rumAnii fugiji in Transilvania, desigur in numele fiului sat' Raduthe numit in Tara BcmAncascA, chcmindu-i MEI"' pe boieri la curtea sa (B.P. Hasdeu, op. cit.,p. 232-233 ; N. Iorga, Studi( fi documente, IV, p. 105).

121 I Lupas, op. cit., 349 350, 368. N. lorga, op. cit., IX, p. 4 si urm. Ajutoare au primapribegii si de la David Zdlyomi, inrudit cu Gavril MovilA ; cf. §i Istoria pith Romdnesti, ed.1960, p. 96.

222 Aceasta in ciuda faptului CA Gheorghe Rákóczi I in scrisoarea adresatA lui Abazapasa, din 15 august 1632, II acuzA pe greci" cA nu contenesc a scorni invinuiri impotrIva boleri-lor de tarA, intAritind pe domn sA le ia acestora viata, pentru a prada 1 pustii in voie tam ;din care cau7a pribc gii nu EC rot intcarce In tarA (I. Lupas, op. cit., p. 350).

123 Cf. actul din 18 noicrnbrie 16CO, in care se aminteste confiscarea de cStre Leon vodA aaverilor lui Gorgan Fpatarul B, XXIII, p. 298).

124 Istoria Torii Rordresti, cd. 19E0, p. 96, 99 ; N. Iorga, op. cit., p. 6-7.125 D.R.H., B, XXIII, p. 406-409, 412 414, N. Iorga, op. cit., p. 6, crede cA au exlstat

mu lte copii ale ace stcr acte trimise in arA.

125 In fruntca divanului din actele amintite apare Hriza mare vornic, care era grec.Au fost inlocuii Pavlachi Caragea mare spatar, Constandin (Ramandi?) mare comis, Vasile marepahainic i Iuovcca mare pcstelnic (care era sirb).

127 Pavlachi Caragea devine mare ban, WA a apArea in divanele domnesti (N. Stoicescu,Diefionar al inarilor dregdlori din Tara Rorndneascd si Moldova, sec. XIV XVII, Bucuresti,1971, p. 146).

75

81-i

insi

(D.R.B.,

www.dacoromanica.ro

76 CONSTANTIN REZACHWICI 18

1631, in lupta din marginea de sud a Bucurestiului (pe locul bisericiiSI oboz ia )126.

S-au intors atunci Barbu Bradescu fost paharnic, ridicat hi aceeasidregatorie in anul urn-I/tor de Leon voda si Radu Ilias, Barbu Poenarufost postelnic, capitanul Dumitru Filisanu fost postelnic, inrudit cu Matei(Basarab), Mihai Cotofeanu, altii mai marunti ca Patru alugerul si Ionaseodin Gaia, urmati de insusi candidatul hi domnie, Asian vornicul, pecare I-au facut ban mare la Craiove".

Fireste, cind situatia s-a schimbat si Matei Basarab a intrat inTara Romaneascl, cu ajutorul lui Abaza pasa, cu totii au trecut din noude partea acestuia. Mihai Cotofeanu conduce strajile lui Matei Basarabspre Buzau in octombrie 1632 13°, iar Barbu Bradescu, pe care Matei ii vaface mare paharnic, se afla in fruntea rosiilor acestuia in lupta victorioasade ling/ Plumbuita (sau de la Obi lesti), cu Rada Ilia§ 131. Inca inaintealuptei, Matei Basarab scria lui Gheorghe Ralapczi I ea alaturi de el seafla tot(it> boierimea tarii"132.

Intr-adevar, noul dornn a stiut sit atraga de partea sa atit boieriide tar/ din divanele predecesorilor OA, care nu 1-au urmat in Transil-vania (Buzinca comisul, Ivasco Baleanu vornicul 133 etc.), cit majo-ritatea grecior" de frunte din preajma lui Radu Ilia, care dupa lupta deling/ Plumbuita fugisera in Moldova 131. S-au intors astfel in tara Hrizeavornicul din Balteni (fiind numit chiar mare ban in 1631), Miho Ricotitspatarul, Vasilache Paindur aga (nurnit mare stolnic in 1631), la care seadauga Dumitru Dudescu (numit mare vistier in 1634), boier de Vara,strinsit legatura ins/ cu. strainii din preajma lui Leon voda si Rada Ilias.Atuncea (dup./ confirmarea domniei de catre sultan C.R.) toi boieriipribegi s-au inehinat la el" noteaza succint Letopisepa Cantacusinesc "5.

In lumina miscarilor, avind in principal ea forki oondaodtoare boieri-mea, care au framintat primele trei decenii ale secolului al XVII-lea,iniscari analizate mai sus, consider/in ea nu se poate vorbi de aparitiaprimelor simptome ale crizei regimului boieresc" (in ultima instant/fenomene de criza social-politica) de-abia in deceniul vase al veacului, odata cu miscarea popular/ din 1655 136. Primele trei decenii, indeosebi doi

"8 lsforia Tàrii Romdnesti, ed. 1930, p. 97-98 ; Radu Popescu, Istortile domilor TarilRomilnesti, ed. 1963, p. 94. La 5 septembrie 1631 Leon vadd aminteste cd dupd luptd au:cdzut toatesatele 51 averile lui Matei aga sá fie pe seams domneascd" (D.R.TI., B, XXIII, p. 435 436).

111 Istoria TOrii Ronuinesti, ed. 1960, p. 99. Cei care s-au intors au primit concesiunipentru strungerea birului i dregAtorli (N. Iorga, op. cit., p. 11). Aslan fost mire vornic" aparein divanul lui Leon vocIA din 20 aprille 1632 (D.R.II., B, XXIII, p. 548). Pe imn,á Matel aga.ajtins acum candidat la domnie, au rämas spdtaril Teodosie Corbeanu si Gorgan, precum altiboicri mai marunii (cf. actul din 11 martie 1632, Bibl. Acad. Fotocopii, VI/13).

110 Isioria Tara Romitnesti, ed. 1960, p. 101.1"1 Bdtdlia a avut loc la 26 octombrie/5 noiembrie 1632 (ibidem, p. 102).131 Din Bucuresti, la 17 octombrle 1632 (N. Iorga, Studit ft documente, IV. p. 16).133 Ivasco BAleanu allturi de Barbu BrAdescu conducea pe rosii in lupta de ling

Plumbnita (Istorta Torii Romdnesti, ed. 1960., p. 102).114 Pentru numele acestora Ibldem, p. 103.131 lbidem, p. 105, Doar Necula Catargiul a rdmas aldturi de cel din familia sa in Moldova,

en Mimic declarat al lid Matei Basarab.131 E. StAnescu, Cronica Istorttlor domnilor Tdrit Rominesti si locul ei In istoriografia

mcdievold romancascd, in Istoritle domnilor Torii Romdnesti de Radu Popescu oornicul, ed.1960, p. XII.

i

ill

--

ii

Ii

31

www.dacoromanica.ro

19 CRIZA SOCIAL-PaLLT:CA IN TARA ROMANEASCA (SEC. AL XVII-LEA) 77

trei, constituie o perioaa, de puternice frimintAri interne, de lupte impo-triva domnilor numiti de Poartk mai putin cercetate in literatures "wastrel

dar cu nimic mai prejos sub aceste aspecte &I'S de deceniile 6-8ale aceluiasi veac.

FEN-OMENE DE CRIZA SOCIAL-POLITICA IN VREMEA LUI MATEI BASARAB

Cu domnia lui Matei Basarab incepe o noug, epocl in istoria TriiRomanesti. Daa, in prirnele trei decenii ale veacului al XVII-lea, o parte aboierimii (forta conducatoare a misca,rilor impotriva domnilor numiti dePoartA) se ridic in numele lui Radu *erban i impotriva grecilor", invremea lui Matei Basarab miscitrile capt. un alt caracter. Boierimea,care nu indrzne,ste decit rareori dea pe fat6, nemultumirea impotrivadornnului, nu mai este de obicei forta conducItoare a miscarilor i lozincaluptei impotriva grecilor" nu se mai agita ca in deceniile precedente.La, sfirsitul domniei lui Matei Basarab si in vremea lui Constantin kierbanforta, principalä a miscArilor social-politice devin slujitorii, ridicati dinsinul maselor, pe care, la rindul lor, le atrag de partea lor, intr-o mAsurkevident, mult mai mare decit izbutiserA s-o faca; boierii in vremea miscrtri-lor din 1618 sau 1630.

Dar, desi in vremea lui Matei Basarab, care a stint s asigure echilibruintre boierii de tar i greci"137, nu mai intilnim mieàri boieresti de am-ploarea celor din deceniile trecute, aceasta nu inseamnit c5; boierimea dediferite stall n-a manifestat in anumite imprejurari ostiitate impotrivadomnului. FAO§ s-au manifestat insa, doar Catargiestii, refugiati in Mol-dova la 1632, in frunte cu Necula Catargi, inrudit prin aliantg, cu Alexandrusi Radu

Necula vistier a facut parte din cei carel-au sfittuit pe Vasile Lupuatace pentru prima data Tara Romaneasca i impreunA cu rudele sale a,participat la campania acestuia peste Milcov, in octombrie-noiembrie1637 138. De altfel, intr-un act din 10 <ianuarie 1646 decembrie 1647>,prin care Matei Basarab daruieste lui Dragoniir mare vornic casele dinTirgoviste, foste ale lui Ianache banul Catargi, fratele lui Necula, domnulmuotean marturiseste rolul de frunte pe care 1-au jucat Catargiii in cam-pania amintitk Actul mentioneaza ea in cursul anilor 7145 <1637> cindam stat domnia mea, cu vrerea lui Dumnezeu domn ?i, stápIn pe scaunul,

"7 Cronica atribuitA tut Radu Popescu afirmd, dupa marturii contemporane, ca MatelBasarab a primit pe pribegi fAra deosebire : rumanii, grecli, carei au fost bolarl marl si tuturorbine le-au facut, nu ran i inca au si boerit pe unii. Decli s-au nevoit Mittel voda de au dresOra foarte bine... ca Ora iubiea pre domn l domnul pe taril ; pentru ca era liniste in domnieatui ; nu sA vedea, nici sa auziea morti sau prazi, precum sä Mem si sá fac la altii...' (Istoriileelonthilor Tani Romilnesti, ed. cit., p. 97-98). Matei Basarab a stint insa Inca de la inceputuldomniei sa adopte in unele cazuri o atitudine ferma fata de boieri. Astfel pentru cà Chisar paharniedin Buda n-a ascultat de cartea domniei mete... am batut pe Chisar paharnic In divan foartemult, de I-au dat 300 de toiege si am scos domnia mea pe Chisar paharnic din divan cu marerusine si a stat de gloaba si am Inchis domnia mea pe Chisar paharnic In temnita (D.R. H., 13,XXIV, p. 172). De asemenea, Matei Basarab a Mat capul lui Vasalacld banul din Suta 5i luiDumitru vistier Dudescu, pentru nereguli faptuite in calitate de trimisl la Tarigrad (acte din2 mai, 6 lune si 1p august 1654, Arh. St. Buc., M-rea Radu LXX I/1 ; Acad. R.S. Romania,CXCl/44 ; XL IV/17).

138 Pentru aceasta companie cf. Istoria Tarii Romanesti, ed. 1960. p. 107.

istoricd,

Ilia§.si

l'odd,

www.dacoromanica.ro

78 CONSTANTIN REZACHEWCI 20

mopilor strdmopilor domniei mete, aici ii Tara lionaineased intii, inorqul Bucurepti, Catargiotii, ei an venit impotriva domniei mele cu sabielsicu oaste din lara Moldovei pi cu tdtari pi cu atitea rdutdfi aici in fard,. canipte oameni rdi pi stricdtori de lard. Apoi a dat domnul Dumnezeu de aucazut sub picioarele domniei mele, pi i-am scos domnia mea din lard, curea rwine"139. Remarcam ca in aceasta mentiune a campaniei moldoveneIn , Tara Romaneasca numele lui Vasile Lupu nu e nici macar pornenit.,Catargietii fiMd socotiti adevaratii responsabii de stricarea trii. Desigur,in cazul in care Matei Basarab ar fi fost inlocuit prin Ion. voda, fiul lui

Lupu, ei ar fi ocupat un loc de frunte in preajma acestuia.Cu prilejul carnpaniei din 1637, Catargiestii i Vasile Lupu au gasit

sustinMori si in tara. Pe sdrmanul voievod numai Dumnezeu /-a susfinutpind acum din pricina atitor trddeitori" nota la 11 'noiembrie solul luiGheorghe Rakóczi I in Tara Romaneasca. ... Triiddtorii sint dintreovinenii apropiati de el (Matei vodaC.R.) ; aceia indeamnd pe voievodulMoldovei "40. Cine sint acesti tradatori", cel putin capeteniile lor solulardelean se ref era la boieri , nu e greu de presupus. Hrizea mare bandin Balteni, fostul partizan al lui Radu Ilia, e inlocuit din dregatorieindata dupa sfirsitul campaniei (decembrie 1637), odata cu Buzincamare comis, de asemenea fost mare dregator al lui Leon vod i Radu

Cum aceasta masura n-a lovit in general in participantii la divaneledomnilor anteriori, pe care Matei Basarab i-a mentinut in dregatorii,credem c Hrizea i Buzinca au fost indepartati din sfat in chip specialpentru beinuiala de a se fi aflat in legatura cu inamicul. Vina lor n-a fostdovedita, sau domnul s-a aratat iertator, oricum, cei doi au fost reprimitiin divan : Buzinca foarte curind in ianuarie 1638 ca mare clucer,iar Hrizea, ceva mai tirziu in august, acelasi an , ea mare vornic.

Existenta unei opozitii boieresti fall de Matei Basarab iese din noula lumina abia in mai 1653, cu prilejul ultimei campanii a lui Vasile Lupuin Tara Romaneasca. Relatind despre trimiterea in Tara Romaneascade catre Gheorghe Rakóczi al II-lea a unui detasament de 5000 de mesei(pedestrasi unguri) i secui, condusi de tefan Petki, capitanul de Chic,la cererea lui Matei Basarab, cronicarul G. Kraus afirma c acesta a fostoprit la trecerea muntilor de trei mipei de boieri traddtori", care, pretinzindca sint trimisi de Matei voda, i-au cerut 0, se intoarca din drum, domnulvoind sá pastreze acest ajutor pentru o nevoie mai mare. Mai mult, boiOriitradatori ar fi asezat in doul loeuri primejdioase din munti cete inarmate,cu porunca de a-1 impiedica cu forta la nevoie pe capitanul lui Rákóczi sitintre in tara. instiintat de principe despre pricina retragerii ajutorului sari,Matei Basarab a descoperit in urma unei aspre cercetari pe tradatori,poruncind uciderea lor neintirziata 141.

139 Muzeul de istorle a municipiului Bucuresti, nr. 26 887 ; i traducere veche in ArhiveleOltenlei", XX (1041), nr. 113-118, p. 77, sub data 1636 (in actul amintit se indica vAleatul711a (1636 1637), dar campania lui Vasile Lupu in Tara RomAneascA a avut loc in octombrie-noiembric 1637.

no A. Veress, Documente, X, p. 16-17. In aceeasi zi I. Kemény si T. Nemes, cornandantii()slit trimisA in ajutorul tut Mad Basarab, anuntau pe Rákóczi a Vasite Lupu nu are ostitAtttrasti, Wel turcesti, Mei nu credem sA albA alt6 incredere, ci numai pe lrdddlorii de pe ling&voievod" (subl. aut.) (ibidem, p. 18).

141 G. Kraus, Cronica Transilvaniei, 1608 1665, ed. G. Duzinehevici, E. Reus Mirza,Bueurcsti, 1965, p. 160.

pi

VaNile

Dias.

www.dacoromanica.ro

21 CRIZA SOCIAL-POLITICA IN TARA ROMANEASCA (SEC. AL XVII-LE ) 79

Acelasi erouicar ne informeaza ea Matei Basarab, neavind increderein rosii (calarime a micii boierimi) i in cetele boierilor, cu prilejul batalieide la Finta (17/27 mai 1653), i-a asezat intre pedestrasii de tath si seimeni,care au primit porunca, s traga asupra lor in cazul eind acestia ar fi sovaitsau ar fi luat-o la fuga 142 Prin aceasta, domnul ar fi dovedit ea, nu aveaincredere nici in mica boierime.

In lega' tura cu opozitia boierimii fat/ de Matei Basarab, trebuie pusaincerearea unor boieri, dupg victoria de la Finta, de a-1 otravi pe domn, cu

ajutorul barbierului sau (despre care se spune ea, era polonez"), atras in.eomplot. Intimplarea e povestith pe larg de Kraus, ea si sfIiitu1 ei : des-e operirea complotului i intemnitarea a 11 boieri, dintre care unii au fost

iar altora Ii s-au confiscat bunurile 143 Complotistii 1-ar fi pirit i pevistierul Istratie Leurdeanu, care se bucura de pretuirea domnului, ea pe,;capul si urzitorul tradatorilor", determinindu-1 s fuga pe ascuns IaPoart1144.

In sfirsit, amintim i afirmatia lui G. Kraus ea Ghinea mare vistierBratkanu (Tucala) i Radu mare arrnas (Varzaru) au fost ucisi de seimenidin porunca lui Matei Basarab, ea urmare a tradarii lui Gheorghe Stefan,in lupta cu Vasile Lupu, din ajunul bathliei de la Finta148.

Cu exceptia ultimei afirmatii 146, relatarile cronicarului sas, referitoarela pozitia boierimii fata de Matei Basarab, spre sfirsitul domniei acestuia,n-au fost analizate de istoriografia noastra in lumina altor izvoare.

Subliniem ea, G. Kraus nu s-a aflat in centrul evenimentelor care neintereseaza, el consemnind in volurninoasa sa cronica numai relatari indi-recte si zvonuri venite de peste Carpati, a egror cronologie i amanunteuneori le incurea. Se stie ea Matei Basarab a trimis pe Badea postelnicBalaceanu la Gheorghe Rákóczi al II-lea dupa ajutoare inaintea bataliede la Pinta 147, dar ajutoarele"acordate de principe lui Matei voda, s-aulimitat doar la plingeri impotriva lui Vasile Lupu, adresate Portii, dup5,victoria domnului muntean 148. Miron Costin nu confirma participarea unorforte transilvanene in batglia de la Soplea (in ajunul celei de la Finta) inoastea condusä de Gheorghe Stefan, iar episodul trimiterii lui Stefan Petkicu 5 000 de pedestrasi i secui nu poate fi nici afirmat, nici negat, nefiindmentionat in alte izvoare 149,

142 Ibidem, p. 159."3 Ibidem, P. 160 162.144 Ibidem, p. 162.115 Ibidem, p. 157-158.146 Cf. Lidia i Ludovic Demeny, N. Stoicescu, Reiscoala seimenilor sau rdscoala popularu?

Bucuresti, 1968, p. 57, care considera cA cei doi boieri au fost trimisi de domn in Moldova, deuncle Gheorghe *tefan infrint a fugit apoi la Matei Basarab. Lupta la care se referil Kraus, si incare conducerea de partea munteanA a avut-o Gheorghe $tefan, s-a dat la *oplea, In Tara RomA-neascA, la 16/26 mai 1653, in ajunul Wallet de la Finta. Miron Costin, Lelopiseful Tarii Moldovei,ed. 195, p. 151, care relateazA aceeasi bAtAlie de la Soplea, nu pomeneste nimic despre vre-otrAdare in sinul fortelor muntene, ei despre raragerea normald a acestora in fala atacului cuforte mult superioare exccutat de Vasile Lupu, care credea CA are inainte intreaga oaste a lui

Matei Basarab."1 Isioria Turii Romdnesii, ed. 1960, p. 109, variantd.145 Eud. de Hurmuzaki, Fragmente din isloria roiminilor, III, Bueuresti, 1900, p. 234 235.112 Ni se pare greu de crezut cA boleril trAdAtori sA fi dispus de un numAr atit de mare de

ctameni, care sA poatà impiedica trecerea peste Carpati a 5 000 de osteni transilvAneni, MrA cadommil sA afle nimic despre existenta acestora.

ucisi,

www.dacoromanica.ro


Se confirma inha faptul c rosii au fost rinduiti in batalia de la Fintaintre seimenii pedestri i alta oaste de tara", aceasta insa la flaneuldrept 15o, iar nu pe tot dispozitivul de lupta, cum crede Kraus. Dupa cro-nica lui Miron Costin aceasta masur& a rezultat din necesitati de ordin!Millar, iar Letopiseful Cantacuzinesc afirma ca boiarii cei mari si al doileaeu coconii lor, cu slugile lor", au luptat vitejeste 151, fara a aminti desupravegherea seimendor si a pedestrimii de taxa. Este adevarat insadupa cronica brasoveana, unele trupe viclene" (perfidis . . . copiis) alelui Matei voda declarau ea nu vor sa loveasca in fratii lor, romanii mol-doveni" 152.

Nu avern date care sa sprijine direct afirmatia lui Kraus referitoareIa complotul boieresc pentru uciderea lui Matei Basarab, indata dupabatalia de la Finta 153. Cu toate acestea, se stie ea mitropolitul Stefan a fostseos de Matei Basarab din scaunul sau i inlocuit err episcopul deRimnic, Ignatie, inainte de 12/22 iulie 1653, probabil in intervalul dintreaceasta data si cea a luptei de la Finta (17/27 mai 12/22 iulie 1653).Motivul inlocuirii ni-1 arata 1118110 Matei Basarab : deoarece arhereulnostru chir Stefan, ca unul ce este viclean (tirgovet) si de fire acru la matenu stim cum s-a dovedit ea a fost in legatura cu rasculatii i astfell-am scosdin scaun, ea sa se odihneasca in manastirea lui . Aetul patriarhuluide Constantinopole, care confirm& caterisirea mitropolitului Stefan, arata

acesta s-a facut vinovat de scandale si de vatamare pentru obste,ee e mai rau decit mice, a lost dovedit ca a tesut uneltiri i impotrivaeelui dupa Dumnezeu binefacator al lui, preastralucitul i preacucerniculdomn a toata Ungrovlahia, domnul domn Io Matei voievod Mein-du-se si partas cu cei ce au stricat orinduiala i s-au ridicat impotrivadornniei " 155.

Nu credem e mitropolitul a fost acuzat de domn cu. mai multsau mai putin temei 156 de participare la rascoala dorobantilor i sei-menilor din Tirgoviste, care ar fiavut loc la sfirsitul primaverii lui 1653"157.E greu de presupus ca insusi mitropolitul tarii a se fi inteles cu ostenii de

\ Hron Costin, op. cit., p. 153 ; cf. si gen. R. Rosetti, Istoria artei militare a romdnitor,Bueuresti, 1947, p. 383, nota 15.

151 Istoria Tarii Romdnesti, ed. 1960, p. 111.152 Chronicon Fuchsio-Luptno-Oltardinum, I. Brasov, 1847, p. 51 ; cf. si N. Iorga, Rdscoala

seimenilor Impotriva tut Matei Basarab, In Anal. Acad. Rom.", M.S.I., S. II, t. XXXII!,1910, p. 197.

163 Cronica atribuitA lui Radu Popescu confirmA partial relatarea lui Kraus despre pribe-gia Istrate Leurdeanu la turd, in vrernea tut Matei Basarab (Istoriile domnilor Tarit Roma-nest!, ed. 1963, p. 123).

Hurmuraki, Documente, XIV1, p. 195-196, nr. CCLXXV.166 E trimis la mAnAstire sub numele de Stefan monahul ca unul ce s-a rasculat impo-

triNa doninului sAu insusi" (Hurmuzaki, op. cit., p. 196-197, nr. CCLXXVI).366 In diata sa din 15 aprilie 1668, mitropolitul Stefan marturiseste cA a fost alungat de

Matel Basarab la mAnAstirea Tismana pentru pAcatele noastre au din graiuri omenesti". Constan-tin Serban, venind domn, stlind cA nimica vinovat n-am fost, adusu-ne-au iar la scaunul nostrula rnitropolie" (Al. lordan, Ignatte, mitropolitul Tarii Romdnesti, in Cerc. 1st.", XIII XVI(1937 1910), nr. 1 2, p. 393. Este posibil ca si Constantin Serban, ea boier, sA fi luat parte lacomplotul impotriva lid Matei Basarab, dupA cum este posibil, In calitate de participant sau nu,sd ft lost intr adevAr convins de nevinovAtia rnitropolitului Stefan.

1" Lidla si Ludovic Demény, N. Stoicescu, op. cit., p. 61, Al. Iordan, op. cit., p. 390,crede cA mitropolitul Stefan a participat la un complot" (fArA a preciza de ce nat urA) : datefund tuiburArlle din Muntenia, mai ales In ultimul an al domniei lui Mater.

ca,

ea si,

It:1

154

...

150

www.dacoromanica.ro

23 CRIZA SOCIAL-POLIT1CA IN TARA ROMANEASCA (SEC. AL XVII-LEA) 81

rind, ale cgror revendicgri nu le irnpktkea, In cadrul unei rgscoale cucaracter in parte antifeudal (indreptatg impotriva unor boieri din preajrnadomnului). Mu lt mai plauzibilg ni se pare partieiparea sa la conzplotulboierilor pentru suprimarea lui Matei Basarab, din perioada imediat urmg-toare bgtgliei de la Finta, la care se referg cronicarul G. Kraus. Numaiastfel s-ar putea explica o mäsurg atit de asprg luatg de domn impotrivamitropolitului tgrii : depunerea acestuia.

Desi relatgrile cronicarului sas nu sint confirmate intru totn1 deizvoarele amintite mai sus, este limpede cg in vremea bgtgliei de la Fintao parte a boierimii muntene a manifestat, intr-o formg sau alta, opozitie fatgde Matei Basarab.

Intr-o mdsurd sporitd insd s-a manifestat in aceastd vreme opoziliaslujitorilor, prilejuind, in acelqi timp, mipdri cu caracter antifeudal aletirgovefilor i Idranilor.

Miscgri ale slujitorilor-osteni nu apar urisá numai la mijlocul veaculuial XV1I-lea, cind se desfd,soard cu o intensitate ;Inca neatinsei pind atunci.Incg in vara lui 1611 ostile de targ se ridicg impotriva lui Radu Mihnea,domnul trimis de Poartg, facilitind victoria lui Radu *erban asupra aces-tuia i obligindu-1 sg fugg la Giurgiu : cgci i-au intins curse rosii toate

calcindu-si in picioare jmAmintele" 158. In 1616 in rindul poporului"care se ridicg la curte impotriva vornicului Cirstea si a logofgtului Nica,urmgrindu-i ping in palat 159, curn aminteam rnai sus, se aflau, pe ling&tirgoveti, osteni de tug. Acestia din urmg participg si la miscarea vor-nicului Cirstea din anul urmkor, impotriva lui Alexandru Ilia 160, jar in1618 refuzg apere pe acelasi domn in fata ostii mi Lupu Mehedinteanu,pretextind neplata lefilor i sgracia care i-a flout sg-si vindg armelecaii in tirg 161

0 noug miscare a slujitorilor, care ajunge ping in faza de rgscoalgare loc in a doua jumgtate a anului 1623, la inceputul domniei lui AlexandruCoconul, fiul lui Radu Mihnea. lle data aceasta s-au sculat asupra dom-nului, sg-1 scoatg din domnie" cdldra?ii din Mgnesti, Gherghita, Ploiesti

Rusii de Vede 162. Rascoala nu era provocatg de tinkul domn, un copillkat in Tara Romaneascg in grija mamei sale, la trecerea lui Radu Mihneain Moldova, care nici nu apucase incg sg dornneasca. Cglgrasii, cea mai mareparte tirgoveti, forta principalg a rgscoalei, erau nemultumiti desigur demultg vreme de starea in care erau tinuti si de dgrile la care erau impusi 163,nernultumirile lor fiMd in esentg, aceleasi cu cele exprimate limpede inaintealui Alexandru Ilik la 1618. Faptul cg tara era condusg de un copil, sau

158 Matel al Mirelor, Povestirea pe scud( despre neasteplata cddere din domnie a IW .5erbanzis f i Radu si despre venirea in Tara Romaneascd a tut Radu vodd zis f t Mihnea, la N. Iorga,

Manuscripte din biblioteci strdine relative la istoria rorndnilor, in Anal. Acad. Rom.", M.S.I.,S. II, t. XXI, 1899, p. 23. Pentru rolul important al slujitorilor in incercarea lui Radu erbande a relua domnia in 1611 cf . si cronica atribuitA lui Radu Popescu, Istortile domnilor TdritRemanent, ed. 1963, p. 83.

159 Matei al Mirelor, Istoria celor petrecule in Tara Romdneascd, In Tesaur, I, p. 343.169 Ibidem, p. 344.161 Ibidem. p. 346.162 Istoria Tarti Romdnesti, ed. 1960, p. 94. Radu Popcscu, op. cit., p. 90. N. Iorga, Rdscoala

seimenilor, p. 195, vede cA e vorba de rosii colonizati in locurile amintite de Attila! Viteazul.163 Cf. si C.C. Giurescu, Istoria romdnilor, HP, ed. a II-a, 1944, p. 28-29. 0 cauzA

generalA de nemultumire era si faptul cA din pricina cheltuieli'or lui Radu Mihnea pentru intre-tinerea curtii tam era slabA i saracA" (Radu Popescu, op. cit., p. 91).

6c. 1613

i

i

sa,-1

yodel

si

www.dacoromanica.ro

82 CONSTANTIN REZACHIEVIC/ .)4

mai precis de boierii lilsati de Radu Mihnea : de &ALIta trebile tarip7164,a fost eonsiderat ea un moment propice pentru izbucnirea rAscoaleiimpunerea conditiilor slujitorilor. La izbucnirea acesteia in toamna anului1623 a contribuit probabil atitudinea boierilor care conduceau tara.1)oniiiul, aliriiià Letopisetul Cantaeuzinese, fiind prea tinar, avea boiarifoarte crodinciosi de cAutau toate trebile domniei si ale tArii, i toatejudeekile era asupra Mr" 165

CA unii boieri au fost socotiti vinovati de ridicarea calarasilor rezultA,eredem, si din schiinbArile in divan pe care le face domnul, probabil laindrumarea tatAlui srtu, Radu Mihnea, din Moldova, la inceputul luioctoin brie 1623 166.

De partea rasculatilor au trecut sub o formA sau alta si alte categoriide slujitori din tarA, astfel cl fortele de represiune s-au limitat la boiarii .

toti impreuna cu toata curtea" 167 Avind insA gatire mai bunA"acestia an infrint pe rAsculati la MAnesti, risipindu-i i executind apoi peeondlicatorii actiunii : carii au fost pricina acestii radicari" 168.

Indata dupA aceasta si in leyeiturci cu räscoala slujitorilor (desi cro-nicile interne prezinta actiuni ca deosebite, succesive), are Mc o ridicareasupra domnului din oamenii du peste Olt, eu un domnisor ce i-au zisPaisie" 166. Nu stim eine a fost acest Paisie, cu Ull nume atit de neobisnuitpentru un domn (poate vreun calugar care era sau se pretindea os dom-nese) 176, dar faptul c Letopiseful Cantaenzinese ii numeste pe oamenii sAilotri dA peste Olt" 171, arata cA acestia fAceau parte din paturile de josale populatiei. Dealtfel, tot boierii lui Alexandru Coconul au ridicat ostisi an trimis de i-au lovit Mr/ veaste, unde au fost conAciti si pre cei maimulti i-au omorit cu dornnisorul lor, iar ceilalti s-au risipit care incotroau putut scapa" 172.

RAscoalele slujitorilor si ale populatiei de jos din 1623 n-au ramasizolate. Cronica atribuita lui Radu Popescu referindu-se la rascoala arnin-titA a calArasilor, subhniazA : precum de multe oni au pent" 17 3.

Nu intotdeauna miscArile slujitorilor erau fAtis indreptate impo-triva domnului, i nici caracterul revendicArilor Mr nu era acelasi. La 1637,in vremea primei campanii a lui Vasile Lupu in Tara liomAneascA, shiji-torii pedestri dorobantii s-au ridicat impotriva comandantului lor,

164 Radu Popescu, op. cit., p. 90. Cu exceptia comisului Bratu din Uesti, menlionat Indi% an la 29 august 1623, ceilalti mari dregatori au fost mosteniti" de Alexandru Coconu de laRadu Millnea.

166 Isioria Tdrii Roindoesli, loc. cit.Atunci sint inlocuili Hrizea vistiernicul din Balteni, Gorgan paharnicul (In aceeasi

lunA e inlocuit l urmasul s5u Dumitrasco paharnic ) sl Trufanda postelnicul. In ianuarie 1624sint inlocuiti vornicul Papa din Greci i Asian logofatul.

161 Isloria Torii Romdnesii, Ice. Cit. Curtea" reprezintil mica boierime i lefegii strAinicare slujeau la palat (curte).

166 Radu Popescu, loc. cit.169 Ibidem.119 N. Iorga, ROscoala seirnenilor, p. 195, crede cS Paisie era un pretendent riispopit"

PlaseazA insA eronat aceastA iniscare in timpul lui Leon voclA. In actele vremii, anterioare anu-lid 1623, spare un popA Paisie din Grosani, popa de tara (act din 14 septembrie <1609), D.I.R.,B, XVII 1, p. 411), care nu poate fi identificat cu personajul din cronicile interne. Alte personajecu acest nume nu am intilnit in actele veaculul al XVII-lea, anterioare anului 1623.

171 Istoria Tdrii RomdneW, ed cit., p. 94.172 Ibidem, Radu Popescu, loc. cit.173 Radu Popescu, toe. cil.

166

i

www.dacoromanica.ro

CRIZA SOCIAL-POLITICA IN TARA RomANEASCA (SEC. AL XWI-tLEA) 83

wrele aga, impunind doninului schimbarea acestuia. Situalia lui MateiBasar.ab era destul de proastd nota I. Kemény, eornandantul ajutoruluitrimis domnului de Gheorghe Raidczi I iqind din Bucurtyti,pedOtrimea deparlit de el, ?i, alungind pe aga in«poi la domn, ;3i-a alessingurd ün comandant; cdldrimea murmura 9i ea, iar Lupu intrase in far4,inafntind Limp de patru zile 7) 174.

Matei Basarab a satisfacut revendicarile slujitorilor nemulturniti,- .

caci la 9 noiembrie 1637 pedestrasii care au pus alt aga" erau din r=qu subordinile sale, iar solul transilvanean I. Daniel insemna c oastea are inima:bund pentru voievod 175

Prima jumatate a veaculi al XVII-lea constituie o perioada 'deintense framintari social-politice in Tara Romaneascl. In primele treidecenii pe intiiul plan se situeaza miscarile boierimii din puternica grupareantiotomana, care dominase viata politica, interns aproape douazeci deani, In vremea lui Mihai Viteazul si Radu erban, impotriva domnilornumiti de Poarta (Radu Mihnea, Alexandru Ilias si Leon Tomsa). Carac-terul acestor miscari, care toate tind spre rascoale, desi numai cea din1618, condusa in ultima faza de Lupu Mehedinteanu, ajunge la aveststadiu, altele fiind inabusite in faza de complot" (cea condusä de Barcanstolnicul in 1611) este complex. Ele nu sint miscari antidomnesti ea atare,ale unei boierimi anarhice, care urmarea sa-si instaureze propriul regim".Numeroase izvoare ale vremii, trecute usor cu vederea in literatura pro-blemei, dovedese ca, ping in 1620 telul acestor miscari era readucerea inscaun a lui Radu erban si schimbarea orientarii tarii, prin revenirea laaliantele cu crestinatatea. In aeeasta perioada forta conduatoare a mis-earilor era boierimea antiotomana, dar pentru a izbindi impotriva domnilorfioturci aceasta avea nevoie de sprijinul celorlalte eategorii sociale. Astfelau fost atrasi la lupta slujitorii, factorul militar, tirgovetii §i taranii,indemnati la fuga i neplata birurilor pentru a crea greutati domniei. Eti-chetarea globala a acestor miscari drept antigrecesti" pornind de larelatarile subiective ale lui Matei al Mirelor este lipsita de temei. Mis-carea din 1617 a fost indreptata impotriva lui Alexandru Ilia i a prote-jatilor greci" adusi de el de la Poarta, in conducerea ei fiind greci" im-paminteniti mai demult, conflictul fiind de interese, iar nu legat deapartenenta etnica. In 1618 Lupu Mehedinteanu supune pe boieriisi negus-torii greci la dari doar pentru. a-si putea plati lefegiii unguri cu care venisein tara. Uneori masele scapau de sub controlul conducerii boieresti, impri-mind miscarii un caracter antifeudal, iar in 1616 asistam ehiar la o miscarepopulara impotriva unor boieri din locotenenta domneasea.

Din deceniul al patrulea nu mai putem vorbi de o grupare boiereascaantiotomana, gruparile boieresti nemaiconstituindu-se dupa orientarea ex-terna, ci dupa atitudinea fata de greci", categorie larga, care cuprindea pro-tejatii domnului, greci adusi de la Poarta, elemente sud-dunarene si chiarromani. Dupa cum din gruparea adversa Mceau parte intotdeauna grecii"inpaminteniti. Conducatorul miscarii boierilor olteni din 1630 impotriva lui

"4 Memoriile lui I. Kemény (traducere in CdIdlori strain( despre (drile romdne, V, Bucu-resti, 1973, p. 131).

175 A. Veress, Documenle, X, p. 16-17.

clint

.

.

www.dacoromanica.ro

CONSTANTIN REZACHEVICI 26

Leon voila, As Ian vornicul, pretendent la domnie inaintea lui Matei ago,din Brincoveni, era el insusi grec dupa tata. Observam cá hrisoavele luiLeon vodl din 1631 pentru izgonirea grecilor priveau doar pe greciistraini", i intre sernnatarii lor erau i numerosi boieri greci inpaminteniti(Constantin poste(nicul Cantacuzino etc.).

In dornnia lui Matei Basarab, care a FAillt s'a asigure echilibrul intreboierii Tara si greci", lozinca luptei impotriva grecilor" e uitata,boierinrea isi manifestl rareori nemultumirea impotriva domnului (1637,160), pierzindu-si caracterul de fort& conducatoare a miselrilor social-politice. In locul ei la conducerea acestora se vor impune slujitorii.earile acestora le constatilm Inca din 1611 sub conducerea boierimii sauindependent (1623, 1637), ajungind in cele din urma in deceniul al saselea atveaeului al XVII-lea la cele mai violente rascoale din Tara RomaneascAin evul mediu ".

PHENOMENES DE CRLSE SOCIO-POLITIQUE EN VALACHIEAU XVIIe SIECLE

(REsume)

L'étude porte sur les remous et mouvements socio-politiques enre-gistrés pendant la premiere moitié du XVIP siècle en Valachie. Les troispremieres décennies du siècle sont dominées par les mouvements desboyards du groupement anti-ottoman, consolide a, l'époque de Michel leBrave et Radu Serban, contre les princes nommes par la Sublime Porte(Radu Mihnea, Alexandru Ilias et Leon Tomsa). Qu'ils soient découverts austade de complot (le mouvement dirige par le 4 stolnic » Barcan en 1611),ou qu'ils aboutissent a celui de revoke (comrne celle de Lupu Mehedin-teanu, en 1618), jusqu'en 1620 tous ces mouvements poursuivent là res-tauration sur le trône de Radu Serban et le retour a l'alliance avec le mondechretien. A partir de la quatrieme décennie, les groupements des boyardsne sont plus constitués d'apres l'orientation de la politique extérieure, maisd'apres l'attitude envers les « Grecs », large categorie (ayant le sens degroupement politique et non point de peuple), comprenant les protégésgrecs du prince, amen& d'Istanbul, des elements sud-danubiens et memedes Roumanis. Les remous des boyards sont tellement intenses, qu'audebut de la quatrieme décennie ils conduisent au remplacement violent desprinces qu'avait non-Imes la Porte, supporters des « Grecs * (étrangers),par Matei Basarab, l'élu des boyards autochtones (dont aussi cependantdes Grecs naturalises). Durant le long regne de Matei Basarab, la lutte desboyards autochtones contre les « Grecs » (étrangers) est pratiquement aban-donnée et les rnouvernents contre le prince (1637, 1653) sont rares. Lesboyards cessent d'exercer pour un certain laps de temps le role de forcedirigeante des mouvements socio-politiques, leur place &ant prise par les4 slujitori * (les militaires). Ces derniers organisent des mouvements en1611, 1623, 1637, mais vaincus, ils organiseront pendant la sixième décen-nie les plus violentes révoltes connues en Valachie durant l'époque féodale.

* (Miscárile $i räscoalele slujitorilor din anti 16,53-1657, care incep la sfir$Uul domnietInt Maki Basarab, sint tratate unitar in partea a doua a studiului, care urmeazii sá meld luminaliparului).

Mis-

I

de

www.dacoromanica.ro

INCEPUTURILE LITERATURII ISTORICEDIN TRANSILVANIA iN LIMBA MAGHIARA

IN SECOLUL AL XVI-LEADE

CAROL VEKOV

Evolutia istorica a Transilvaniei in cursul seeolului al XV-leaapoi in secolul al XVI-lea a creat acel sistem complex de determinari, carea famt posibila in cursul celei de a doua jumatati a secolului al XVI-leaaparitia primelor lucrari de factura istoriografica, in limba maghiara.

Cadrul politic al acestei istoriografii a fost Principatul autonom alTransilvaniei, constituit la mijlocul secolului al XVI-lea, ea urmare a lupteiintre cele doul mari puteri in Europa centrala si de sud-est Imperiuloonbn i cel habiburgic , pentru detinerea regatului feudal maghiar.

In canditiile schimbarii permanente a raportului de forta din centrulsi su1-e3tul Earopei, Transilvania va fi obligata s. duel o politica de echili-b:..a foarte abil, ce viza mentinerea unei libertati de actiune chiar rela-tive avind drept soap rezistenta impotriva tendintelor expansionisteale hab3bargilor i eliberarea teritoriilor ocupate de strkni.

Na3terea i mantinerea Principatului autonom al Transilvaniei, cecaprindea pe lingl fo3tul voievodat cu acelasi nume i comitate din vestul

nord-vestul ei, a fost conditionata de potentialul economic al acestorzone.

Un rol deosebit de important a revenit oraselor, aceste centre aleproductiei mestesugaresti i comerciale , care prin intensificarea relatiilorde schimb interne si externe detin o pondere crescinda in economia feudala,dar si in viata politica. Lica in epoca lui Matia Corvinul orasele acorda unsprijin substantial politicii de creare a unui stat puternic centralizat. Dez-voltarea oraselor transilvanene, care a continuat si in prima jurnatate asecolului al XVI-lea, o exemplifica orasul Cluj, care devine centrul urbanon eea maA numeroasa populatie din Transilvania, fiind in acelasi timpunul principalele focare ale culturii din aceasta provineie.

Pe masura cresterii aportului si rolului unor noi paturi in viatapolitica i economica, are boo largirea bazei sociale a institutiilor statuluifeudal. Alaturi de nobilimea mijlocie, ce se angajeaza tot mai mult in inde-letniciri intelectuale, constatam cresterea rolului orAsenimii partici-parea ei in numar sporit la activitatea politie. Acest fenomen de demo-eratizare" se impleteste steins cu procesul de laicizare ce are loc in socie-tatea feudala. Ea asigura eoncomitent afirmarea conceptiilor acestorpaturi In domeniul ideologic.

Cele doua mari curente europene Umanismul si Reforma gasescteren propica pentru raspindirea lor in Transilvania, fiind ele insele rezul-tate ale unor schimbari ce au vizat modificarea opticii feudalo-catoliceasupra lumii. Noile curente promoveaza afirmarea personalitatii umane ;613 deschid posibiiti noi pentru manifestarea activitatii creatoare anga-jate in problernele stringeute ale epocii, fie ele de natura politica sau

fi

sidig

www.dacoromanica.ro

86 CAROL VEKOV

culturala, fie de natura religioasa. Preocuparea unor paturi tot mai largipentru destinele Orli, interesul pentru trecutul i prezentul ei, cautarea,unor analogii in vederea iesirii din impasul in care se afla tara, favorizeazanasterea unor lucthri in limba, materna care corespund' acestor cerinte.Schiinbarile calitative remareabile sint insotite de schimbari cantitative cese reflecta in primul rind in numarul creseind al celor la care ajung dife-i itele produse ale culturii.

Cresterea foarte sensibila a numarului cititorilor si in general a five-lului cultural s-a datorat actiunii imor factori de thspindire a culturii deprima importanta. Prin politica de scolarizare cuprinzatoare a Reformeise infiinteaza chiar si la nivelul de sate zeci de roll, care constituiau totatitea focare ale raspindirii eulturii. Folosirea din ce in ce mai des si maifreavent a lirnbii materne in locul celei latine, largeste si ea numarul eel&ce pot participa sau beneficia de roadele culturii. Prin thspindirea tiPa-rului i inmultirea tipariturilor in limbs, maghiara incepind. cu 1550 sdinfiinteaza tipografia de la Cluj exist& conditiile pentru transmiterearapid& si in cercuri largi a unor cunostinte mai bogate din domeniile eeleniai variat e.

In urma schimbarilor multiple se accentueaza procesul deseentrali-yarii vietii culturale din Transilvania. In afar& de curtea princiath de laAlba Julia ea infloreste intr-o serie de alte centre, asigurind un mediu favo-rabil diferitelor manifestari culturale de la cele ale umaniEmului tirziupiniI Ia cele menite s transmit& maselor cunostinte elementare.

Astfel istoriografia in limba maghiara din Transilvania ia nasterein coneviune cu factorii pe care i-am schitat mai Ells, dupa ce scrierea inlimba latina a dominat o lung perioada viata spiritual& fapt care miconstituie dealtfel un specific transilvanean pentru epoca feudalà.

Scrierea istorica, in limba maghiar& nu s-a naseut deci nici in Trap-silvania fitia o practiea in domeniul istoriografiei medievale. Ea este inaeelasi timp pregatita de traduceri dintre care o insemnatate deosebitaavut transpunerea partial& din limba latina in cea maghiara a opereiumanistului Antonius Bonfinius, realizath de Gaspar Heltai, care a sipublicat aceasta, lucrare.

Vorbind despre mediul cultural in care s-a nascut i s-a dezvoltat isto-rioarafia maghiara, nu putem face abstraetie de luerarile lui Nicolae Olahus,Gh6eorghe Reichersdorffer, de cele ale eronicarilor grupati in jurul luiAnton Verancsics sau de activitatea istoricilor umanisti care si-au redactatscrierile lor istorice in limba latin'a ea Nicolae Istvfinfi, Francise Forgach,Joan Baranyai Decsi Czimor, Mihai Brutus, Stefan Szamosközi si

Alaturi de aceste opere interesul istoric 11 dovedesc i unele publicatiide izvoare privind trecutul istoric, cum ar fi : Registrul de la Oradeat iparit la Cluj in 1550 sau traducerea maghiath a Tripartitului lui Werböczi,aparut tot acolo in 1571. Parte din lucrarile polemiee de factura religioasa,cum ar fi eele ale lui Stefan Ozorai, Gaspar Iárolyi, Francisc David sauHAM al lui Gaspar Ileltai, influenteaza i ele gindirea istorica transit-vaneana, dupa cum o preocupare deosebita fata de trecutul i prezentulTransilvaniei o dovedeste si De administratione Transsylvaniae al lui FarkasKovacqiczy.

Deoarece operele de care dorirn s ne ocupam apartin literaturiivechi, notiune care euprinde in aceeptiunea larga pe care i-o acordii,

a

2

altii.

www.dacoromanica.ro

LITERATURA ISTORICA TRANSILVANEANA IN LIMBA MAGHIARA (SEC. xvi) 87

istoricii literari nu numai opere beletristice j, se impune delimitarea,definirea a ce intelegem prin opere istoriografice in secolul XVI-lea. Invirtutea acestei cerinte am considerat c apartin istoriografiei toate aceleopere care consemneaza si redau cu ajutorul metodelor istorice si al mij-loacelor literare IntIinp1ri trecute sau träite, cu seopul de a transmitecontemporanilor sau posteritatii informatii istorice pentru a le face cunos-cute sau pentru ca s serveasel drept invatAturl celor care le citese.

In ceea ce priveste conceptul de istoriografie transilvaneana maghiara,trebuie s mentionlm c ii folosim intr-o acceptiune mai largg,, tinind cont§i de coordonatele cronologice ale criteriului geografic 2 Alaturi de autoricare s-au ncut si au trait in Transilvania (Gaspar Heltai, loan G lfi,Sebastian Borsos), am inclus si pe cei care erau originari din Transilvania,dar s-au stabilit aiurea (Stefan Székely), pe cei care s-au stabilit ulterior inTransilvania (Petru Pellérdi, Leustatiu Gyulafi), respectiv care au statrelativ putin in Transilvania, dar care au abordat en predilectie problemeprivind treentul acestei provincii (Sebastian Tinódi) 3.

Pe ling/ operele in proz/ am inclus in cadrul istoriografiei in limbamaghiar/ din secolul al XVI-lea i cintecele istorice 4, dintre care ne vomocupa doar de dou/ coleetii reprezentative si mai cuprinzatoare din secolulamintit.

Prin abordarea exelusiv a problemelor istoriografiei in limbamaghiar/ nu dorim citusi de putin s sugeram e'a ca ar fi fost rupta de

1 Despre conceptul de literaturA veche vezi : Dan Simonescu, Reabililarea literaturiiromdnesti Dead, in Arhiva RomAneascA", torn VIII, Bucuresti 1942, p. 86 93 ; A magyarirodalom törtenete (Istoria literaturii maghiare), vol. I., Budapesta 1964, p. 6 ; Dan Zamfirescu,Constiinta efortului artistic in literalura romdnd veche, in Studil si articole de literaturA romAnaveche", Bucuresll 1967, p. 16-25 ; Al. Piru, Valor! artistice in literatura romdnd veche, inMitropolia Olteniei", 22 (1970), nr. 7-8, p. 857-858 ; Szigeti Jazsef, A regi magyar irodalomlorténete (Istoria literaturil maghiare vechi), Bucuresti 1971, p. 3 ; I.C. Chitimia, Probleme aleliteraturii romdne vechi, Bucuresti 1972, p. 447-448 ; Klaniczay Tibor, A malt nagy kors:akai(Marile epoci ale trecutului), Budapesta (1973), p. 19-31.

Dan Siinonescu, Probleme actuate cu privire la reconsiderarea cronicilor, in LimblliteraturA", 5 (1965), p. 153.

3 Criteriile dupA care ne-am ghidat le-am preloat de la I(oachim) CrAciun si A(urora)Dies, Repertoriul manuscriselor de cronici interne sec. XV XVIII privind istoria Romdniei,(Bucuresti) 1963, p. 9-10. Nu ne ocupAm de jurnalul lui Mindszenti Gabor. Vezi ErdelyorszdgTorténetei Tara (Documente prIvind istoria Tarn Ardealului) (in continuare : ETT), vol, I,sub redactia Kemeny József i Nagyajtai Kovacs Istvan, p. 1-19 deoarece s-au ridicat obiectiiirnpotriva autenticitAtii jurnalului. Vezi Eckhardt Sandor, Hot van Mindszenti Gabor naplója(Uncle este jurnalul lui Mindszenti Gabor), in Egyetemes Philologlai Kozlöny" (Jurnal uni-versal de filologie), 67 (1943), p. 74-75. Argumente aseinAndtoare ne-au obligat sa renuntilm lamemoriile presupuse a fi ale lui Banffi Gergely (cf. ETT, I, p. 23-49).

4 Vezi : I(oachim) CrAclun, Crontcile rornitnesti ale Transilvaniei si Banatului. Consideraliipreliminare, in Anuarul Institutului de istorie din Cluj", 1-2 (1958-1959), p. 126. Desprecintecele istorice cf. Erdély pál, A XVI és XVII. szthadi magyar hislórids inekek (Cinteceleistorice mqghiare din secolui al XVI-lea si al XVII-lea), in Magyar K8nyv Szemle" (RevistacArtii maghiare), 1885, p. 119-179 ; Pinter Jena, A histarids inekek milvelodistOrtineti vonal-kozdsai (Aspecte de istorie a culturii in cintecele istorice), Budapesta, 1903.MiiveladestarténettErtekezesek" (Studii privind Istorla culturii) nr. 6 ; Studiul introductiv al lul Varjas Bela laeditia facsimilati : Cancionale, aza:: histórids énekeskönyv (Cancionale, adicA carte de cinteceIstorice) Cluj, 157 I, Bibliotheca Hungarica Antigua V., Budapesta, 1962 (in continuare : Varjas,Cancionale)gi studiul tut B Sta Lászla la editia facsimilata : Tinódi Sebestyén, Cronica, Cluj, 1554,Bibliotheca Hungarica Antigua II , Budap3sta, 1959 (in continuare : 136ta Tinodi), precumcapitolul scris de Varjas B ;la in A mmar irolalom törtinete, I. p. 340-356 ; Istoria Romdniei,vol. II, Bucuresti 1964, p. 687.

al

si

www.dacoromanica.ro

88 CAROL VEKOV 4

product ia literara In limba Iatin sau germana, dezvoltindu-se independentde ele. Din contra, o imagine veridica sau in oriee caz mai apropiata derealitate se va putea eontura abia prin abordarea integrala a intregii pro-ductii istoriografice din Transilvania.

Itn cele ce urmeaza ne vom ocupa de cronologia universala a luiStefan Székely, cronica lui Heltai Gaspar despre istoria ungurilor, cinte-cele istorice serise de Sebastian Tinódi, insemnarile lui Sebastian Borsos,memoriile lui Ioan Gfilfi, scrierea lui Petru Pellérdi i insemnathe miLeustatiu Gyulafi. Pentru familiarizarea publicului roman cu operelementionate vom prezenta mai intii continutul acestor opere, pentru caulterior sa abordam problema conceptiei si viziunii autorilor, a semnificatieipe care a avut-o pentru ei scrierea acestor opere in limba materna, precum

genurile carora le apartin aceste serieri.Chronica" lui Stefan Székely 5, pe care autorul o numeste cronologie,

euprinde istoria lumii de la facerea" ei pina in 1558. Pentru istoria uni-versala foloseste ea izvoare citeva luerari istorice foarte raspindite in secolulal XVI-lea cronica lui Johannes Carion (1532), cronologia lui JohannesFunccius (1545) si cosmografia lui Sebastian Minster (1553), iar pentruistoria Ungariei cronica lui Thuróczi si cea a lui Bonfinius.

In propozitii scurte, foarte laconice, Székely lnir, incepind cuantichitatea, date privind istoria po1itic, militara, a culturii sau unelefenomene deosebite ale naturii. El consemneaza cu predilectie date privindistoria ecleziastica : anii de domnie i faptele papilor, sfintilor, sinodurile §ihotaririle pe care le-au luat, date privind raspindirea erestinismului §ifundarea unor biserici. In irul evenimentelor de ordin cultural mentio-neaza nasterea sau moartea unor oameni de Hama, data realizarii unoropere artistice sau edilitare mai importante, fundarea de orase §i univer-sitati. Consemneaza de asemenea deseoperirca Americii si drumul luiMagelan. Pe drept cuvint observa unul din istoricii literari c dateleistoriee pe care le primim sint destul de amestecate, le matura gustuluicomun al epocii, printre care alaturi de evenimente cu semnificatieintr-a-devar universala se afla nestingherit curiozitati si credinte raive (...),f}t iri de insemnatate provinciala "6.

Intercalat datelor de istorie universala, cronica lui Székely cuprindedate ce acopera intreaga istorie a ungurilor. Fiind adept al inrudirii §ideseendentei ungurilor din huni, el manifesta, o atentie deosebita istorieihunilor. Incepind cu descalecatul ungurilor de la sfirsitul secolului al

6 S a ndscut in jurul anului 1510 la Bented, in scaunul Odorhei. La 27 august 1529 seinscrie la unhersitatea din Cracovia. Devine adept al luteranismulul i apol al sacramentarlsmu-Jul. Lste dascal si predicator in diferite localltdji din Ungaria de nord. In martie 1550 devinecetdtean al orasului Kolice. Moare dupd 1563. A publIcat la Cracovia in limba maghiard primulcalendar (1538), apol traduce un volurn de imnuri din limba latind (1538); in acelasi an maiscrie o lucrare teologicd de pe pozitii confesionale ; In 1598 traduce din limba latind un volum depsalm! cu explicatii. In 1559 apare Chronica e: vilagnac ieles dolgairol (CronicA despre eveni-mentele insemnate ale acestel lumi).

Studiul lui Gerezdi Rabfin la : Szekel Istvan, Chroniea ez oilagnae Ides dolgairol, Cracovia1559, Bibllotheca Hungarica Antigua, III, Budapesta, 1960 (in contlnuare : Gerézdi, Székely ),p 27.

fl

www.dacoromanica.ro

5 LITERATURA ISTORICA TRANSILVANEANA IN LIMBA MAGHIARA (SEC. XVI) 8 9

IX-lea, Szekely acordá atentie i spatiu tot mai mare istoriei acestora,mic*orind concomitent numärul *i aria inforrnatiilor privind istoria

Din aceastA, cauzl Székely consenmeazil, in aceastl parte a croniciisale doar inforrnatiile care priveau statele *i popoarele care au avut inriu-rire asupra ungurilor (Imperiul otoman, lupta albanezilor condus'A deSkanderbeg etc.).

Un loc aparte in cronica lui Székely Ii ocupA datele relativ numeroasedespre rorn4,ni i Varile romane de la sud *i est de Carpati. In acest senseste semnificativ modul cum relateaa, campania lui Carol Robert impo-triva lui Basarab (Al treilea rkboi I-a avut in Tara Rornaneasc5, impotrivavoievodului Basarab, ins1 acolo a fost infrint de voievod, fiindcA 1-a atacatfArá nici un motiv" 7. Székely consemneazI cu regularitate campaniilemilitare purtate in 'Tara RomâneascA,*i Moldova pe vrenrea regilor Ludovicde Anjou *i Sigismund de Luxemburg S. Pe IMO lupta fratricidit dintreMircea eel BUrin *i Dan 9, el vorbe*te despre campania sultanului Mahomedimpotriva Trii Rornane*ti i Serbiei in 1413 10 0 altiti insemnare, deastO, flat/ privind Moldova, consemneaz'g alungarea husitilor maghiari deSigismund i stabilirea kr in Moldova, uncle primind pImint de la voievodintemeiazI ormul Hu*i Pe ling'a relatarea actiunilor militare ale lui Ioande Hunedoara 12, autorul ne informeaz5,0 despre originea marelui conducA-tor de o*ti. (Ioan de Hunedoara a fost originar din Tara Româneasc5, ;regele Sigismund 1-a adus din Tara Româneasc'a pe tatál s'Au pentru faptelesale de creclintil *i i-a dat drept proprietate cetatea Hunedoarei, dupg carefiul acestuia s-a nurnit Ioan de Hunedoara ; pentru vitejia sa el a obtinutvoievodatul Transilvaniei.") 13.

Dintre datele privind direct istoria Transilvaniei 14 merit5, sl fieremarcath relatarea despre modul cum au reactionat transilvAnenii lavestea arestArii celor doi fii ai lui Ioan de Humedoara, precum *i la execu-tarea fiului mai mare al acestuia Ladislau 15. Székely acordit o importantsporita% domniei regelui Mafia Corvinul irzboaielcr palate de el 16.

Cre*terea interesului pentru istoria Ungariei in secolul al XITI-lea odovede*te faptul c6, la 16 ani dup5, aparitia lucrArii lui Székely este editatA,istoria ungurilor scrisA de Gaspar Heltai 17,

7 Szekely, Chronica, p. 188a.8 1bidem, p. 190b, 192a, b, 196a.2 Ibidem, p. 197b.

Ibidern, p. 199b. Despre alte actiuni turcesti cf. p. 215b, 227a, b.11 Ibidem, p. 202a.

1bidem, p. 204a-b, 205b 206a, 207a b, 213a.13 Ibidem, p. 204b." Ibidem, p. 150a, 150bsq., 151b 152a, 167b, 170a, 188a, 190a, 195b-196a, 23 lb, 236b.

Ibidem, p. 215a.16 Ibidem, 218a." Sas de origine, Heltai s-a nbscut probabil la Sibiu la inceputul secolulul al XVI-lea.

in 1534 studiazA la Wittenberg. Devine adept al Reformei I parcurge succesiv diferitele fazeale ei (luteranism, sacramentarism, antitrinitarism). Din 1544 pinA la moartea sa este preot laCluj. Conduce activitatea tipografiei din Cluj in 1550-1553 impreunA cu Cheorghe Hoffgreff,citeva luni ale anului 1553 singur, iar dupb moartea lui Hoffgreff din nou singur (1559 1574).A publicat o serie de cArti religioase dintre care se remarcA traducerea aproape integralA a bibliei(1551-1565). Heltai a adaptat si a prelucrat o serie de lucrArl. In 1556 apare Szdz fabula (0sutA de fabule) editia comentatA a fabulelor lui Esop, in 1570 Hale, indreptatb ImpotrivaInchizitlei, In 1574 Cancionale, tar in 1575 deja dupb moartea sa Chronica.

uni-versala.

11

12

12

1

www.dacoromanica.ro

(Jo CAROL VEKOV 6.

Aceastit cronicA 18 prezintA evenimentele istorice de la huni pin labMlia de la Mohacs. Autorul intentiona s'ali continue lucrarea i sl con-semneze faptele de dupA, 1526 in partea a dona a cronicii, care insä a ilmasnescrisA, din cauza mortii lui 19.

Cronica hii Heltai se bazeaz5, in primul rind pe lucrarea istoricg a luiBonfinius ( Rerum Ungaricarum decades). Datele din aceasta sint completatecu inseinnrile i aditiugirile lui loan Zsamboki (Sambucus) la editia din1568 a operei lui Bonfinius, precum i cu descrierea btIiei de la Mohács

lui 5tefan Brodarics. Informiile lui Bonfinius sint adesea confruntate,tuE )cuite chiar cu cele din cronica lui Thuróczi sau Székely. Autorul afolo,it de asenvnea traducerea in limba maghiarA a Tripartitului lui Wer-b5czi, volurnul de cintece istorice din 1574 (Cancionale) arnbele publicatede el i o descriere despre universitatea ce urma s5, fie infiintat5, la Budade regele Matia 2°

Viziunea lui Heltai asupra istorieiungurilor i probabil faptul c inten-tiona sA, publice aparte o istorie universard explia, de ce renunt'a Heltai la aprolua din opera mi Bonifinius informatiile privind istoria universal621.Abandonind prezentarea *i gruparea evenimentelor folosite de Bonfinius,Heltai descrie istoria hunilor, iar apoi a ungurilor dup6, tipicul medieval,fiecare domnie cu faptele regilor ii mai ales Aaboaiele purtate de ace*tia.in naratiunea lui un loc central ocupg, personalitAtile *i faptele lui Than deHunedoara i Matia Corvinul. Sint deserise en lux de am'anunte actiunilelor militare *i politice, luptele impotriva turcilor, preocuparea pentrurirea puterii centrale *i dezvoltarea culturii.

Pe ling6 informatiile preluate din izvoarele ye care le-afolosit, Heltaia minte*te o serie de date, care se presupune c i trag originea din cuno*-tintele i experienta sa proprie. Altele cum ar fi unele povestiri legatede persoana regelui Matia provin din traditia popular% a epocii 22

In cronica lui Heltai intilnim acea varianth despre originea lui Joande Hunedoara dupPti care acesta ar fi fost copilul impgratului Sigismund*i a Elisabetei din Margina, fata unui boier" de lingA Deva 23 Mult timp

18 Chronica az magyarohnac dolgairol ; mint joliec ki a nogg Scgihiabol Pannonlabban,es mini foglallac magoknac orszagol ; es mini birlac uszi herizegröl hertzegre, es kiralyrol kiralyra,mum soA lasahodassal es szdnialan soc viadallyockal (Cronica despre faptele ungurilor, cum au

enit din ScIlla cea mare in Panonia si cum si-au ocupat tarh si cum au posedat-o din print inprint Si din rege in rege, cu marl incbierbri i nenumdrate lupte) Cluj, 1575 (in continuare :Delta!, (.hronica).

19 /bidem, p. 208b.20 Studiul introductiv al lui Kulcsar Peter la editia facsimilatb a cronicii lui Heltai in

Bibliotheca Hungarica Antigua, VIII, Budapesta, 1973, p. 9-13 (in continuare : Kulcsar,Hellai); de acelasi autor mai vezi : Az dbudai egye/em Hellai Gdspdr krbnikdjdban (Universita-tea de (a Buda Veche in cronica lui Heltai), in Acta Historiae Litterarum Hungaricarum",toinus X XI, Szeged, 1971, p. 5 7; A humanisla ftildrajazirds kerdelei Magyarorsufgon(Inceput urile descrierilor geografice umaniste din Ungaria), in FOldrajzi KOzlemenyek" (Studilgeograflce) 17 (1969), nr. 4. p, 297 308.

21 Este releN ant in acest sens ceea ce ne spune insusi Heltai dupA ce descrie Scilia : Aidinsii Bonfini enurnerii o serie de provincii care toate se aflA la nord I multe popoare foarte vechidescrie mai toatA Polonia. Dar mie mi se pare a unguril de rind nu au nevoie de aceasta. Cititoriipretentiosi, dacA N or alit de mull, ii an pe Bonfini in limba Wink acolo pot citi despre acesta.De aceea le am lAsat la o parte. Caci daca maritul Dumnezeu ma va tine in viata, a edita toatadescrierea lumli. AC010 N a putea citi oricine uncle 0 cum sint" (Heltai, Chronica, p. lb 2a).

22 Kulcsar, He//ai, p. 11, 14 sq.13 1 !Mai, (.hronica, p. 80b 82b.

Cf

t

intS-

www.dacoromanica.ro

'7 LITERATURA ISTORICA TRANSILVANEANA IN LIMBA MAGHIARA (SEC. XVI) 91

s-a considerat c aceasta informatie provine din tradilia popu1ar5,, druiaHeltai i-a acordat mai multa crezare decit genealogiei umaniste fabricatd,de Bonfinius, potrivit ckeia Matia era descendent al unor semintii rornane.Cercetkile recente 24 au demonstrat c Heltai a preluat aeeasta variantädespre originea lui loan de Hunedoara compilind diferite date razlete dinopera lui Bonfinius, care considera insa aceastá versiune ea neintemeiata.Ceea ce Bonfinius a considerat neverosimil, Heltai aceept5, ca adevkat.Succesiv, mai intii in introducerea editiei din 1565 la opera lui Bonfinius,apoi in Cancionale in cintecul istoric al lui Nagybáncsai despre originea

viata lui loan de Hunedoara *i in sfir*it in cronica din 1575, Heltaidezvolt'a; treptat motivul initial preluat de la Bonfinius. El amplifididezvolt d. istoria intilnirii dintre Sigismund i fata de boier, motivul eucorbul i inelul i sprijinul acordat de Sigismund ulterior familiei lui Ioande Hunedoara ; nu adaug-a Ins datelor preluate de la Bonfinius nici unelement nou in afara numelui de familie al fetei din Margina pe carevrea s'a o scoata mult prea voit in evident5, ca s'a,' nu ne gindirn Ia anumitelegAturi dintre el *i aceastl familie. Deci Heltai nu a folosit in acest eaznici o traditie istoric, ci s-a bazat nurnai *inumai pe talentul Oa de scriitor.

In cursul expunerii sale Heltai nu scapA nici o ocazie ea s'a relatezeevenimente ee au avut loc in tkile rorrane de la sud *i est de Carpati : cam-panii ale regilor Ungariei pentru a supune Tara RomâneascI 28 i Moldova26,atacuri ale turcilor ", victorii ale rom'anilor in lupta antiotomanl 28 saualte evenim-nte, cum ar fi sprijinul dat lui Mircea cel B5,trin in lupta sacu Dan 28, ocuparea Chiliei i CetAtii Albe de ditre turci 0, lupta comung

roinlnilor, ungurilor i smilor impotriva turcilor in Walla de pe CimpiaPiinii etc. 31.

Folosind un lirnbaj expresiv, inserind in croniel anecdote *i comen-tarii, adaugind textului insemnki marginale, istoria scrisl de el va rAminemult5, vreme uuiC, atit in ceea ce priveite proportiile, cit i nivelul eide realizare. Nu e deloe de mirare ea traducerea in limba rom'anA, a croniciilui Heltai eirculii, la sfir*itul secolului al XVII-lea sau inceputul secoluluial XVIII-lea chiar *i in Tara RomAneasd, 32

Aliaturi de lucrkile in proz'a" in secolul al XVI-lea se bucurit de suecesdeosebit cintecele istorice (cunoscute s,i in Molodova *i Tara Românease) 33.

Kulcsár, Heltai, p. 15-19.Heltai, Chronica, p. 64b, 65a, 66b, 72a, 76a, 127a b, 135a.

26 Ibidem, p. 66b, 72a, 134a-b.2'7 Ibidem, 148a-b, 195a-b, 85a, 86b-87a.26 Ibidem, 88a, 148b 149a.

Ibidem, 76a, 80b, 81b.38 Ibidem, 163a.31 lbidem, 157b 159a.32 Aurora 1lie, 0 veche traducere romdneascä necunoscuta a cronicit maghiare a lui Gdspdr

Ileltai, in Anuarul Institutulul de istorie i arheologie din Cluj" 15 (1972), p. 430.33 Al Piru, Literatura romand veche, ed. a II-a (Bucurest1), 1962, p. 75 80. in cursul

cAlatoriei din 1574 in Wile române Mate! Strykovski a auzit cintece pe versuri insotite demuzica de scripcb sirbeasch (guzlá), cobth 1 aRe instrumente despre faptele principilor I cavaleri-lor, cintece care I destatau peste mhsurà poporul de jos o. Un astfel de cintec lAuda victoriilelui Stefan cel Mare impotriva tuturor dusmanilor (p. 75). Stolnicul Cantacuzino a folositcintece istorice in cursul elaboarii operei sale istorice (cinticele carele vestesc de vitejii au dealte fapte ale domnilor si ale altor vrednici oameni ce au lucrat, care dupà la alti cintãtori auzim"),apud Dan Simonescu, Spiritul critic in istoriografia romdneascd, Bucuresti, 1943. Retiparire din :Scoala de arhivistica'. Lectii de deschidere", noiembrie 1942. Bucuresti, 1943, p. 17.

a

24

25

tarii"

si

www.dacoromanica.ro

CAROL VEKOV

Ele au putut deveni genul eel inai popular al secolului al XVI-lea nu primcalitcit ile lor poetice, ci prin mesajul lor nou, actual ... Fie ca. relateaza.intimplari recente, fie de odinioara 34, ele au constituit o noutate pentrupublic, care afla nu nurnai despre evenimentele contemporane, dar i despreintimplari pastrate in lucthri inaccesibile pentru multi : in biblie, in operelescriitorilor antici sau medievali" 33. In deceniul al cincilea al secolului alXVI-lea le revine un rol insemnat in rspindirea Reformei majoritateacelor scrise ping la aceastg data fiind de factura religioasa pentru ca,apoi ii creasca treptat numarul cintecelor istorice cu subject istoric. Cin-tecele informationale iau nastere mai ales pina in 1560, in timp ce cintecele(Ton icaresti cu1tnineaz dupa aceasth data.

Cel mai de seama autor de cintece istorice a fost Sebastian Tin Odieintecele istorice cuprinse in volumul 37 nareaza evenimentele maiimportante de la moartea regelui Joan Zapolya ping in 1554 (campania luiSoliman impotriva Ungariei i ocuparea Budei, evenimentele legate de,soarta reginei Isabela si a lui Joan Sigismund, a unor personalitati istorice('um an fi : Petra Perényi, *tefan Alajlk, Valentin TOrök, guvernatorulG heorghe Martinuzzi sau luptele purtate cu turcii : asedierea Lipovei, lup-tele de la Szeged, Timisoara, Agria etc.). Cu exceptia citorva cintece isto-rice, care trateaza subiecte de istorie universala, biblice sau moralizatoarerele relateaza in ordine eronologica evenimente istorice din perioada amin-tita din Ungaria si din Transilvania. (Citeva cintece istorice figureazachiar sub titlul generic de Istorie transilvaneana"). Cea mai mare parte avohunului cuprinde cintece informationale 38 care descriu intmplaricontemporane lui Tinódi. La redactarea acestora cum aminteste elinsusi in int roducere s-a folosit de informatiile unor contemporani parti-cipanti sau martori oculari ai acestor evenimente 39.

Dincolo de caracterul evident antiotoman al volumului, din modutcum sint ordonate cintecele istorice in volum mai ales in prima partesi in special din modificarile efeetuate asupra lor dupg sosirea autorului laCluj, rezulta di el a urmarit un scop bine precizat s prezinte imaginea

34 Varjas, Cancionale, p. 15-19. Varjas propune ca pentru cintecele istorice cu subiectistoric. care relateazA intimphiri contemporane autorllor lor sä se adopte terminologia de cinteceinformalionale (tudOsitd enek"), far pentru cele care relateaze evenimentele de odinioara,.termenul de cintece cronicaresti (ib(dem, p. 8 sq.)

33 Varjas, Cancionale, p. 13.33 S a nascut probabil la Inceputul secolulul al XVI-lea in comitatul Baranya. Acompa-

nia t de lira pre7int5 la curtile nobiliare compozitille sale cintecele Istorice de facturàistorica sau literarii. Pine in 1541 este in serviclul tut Tern BáIint, fiind adept al tut Ionia

Szapol3 al, dupá care devine adept al impAratulul Ferdinand, care II acordã la 25 august 1553titbit nobillar. In 1553 merge la Cluj pentru a pregati editarea volumului säu de cintece Istorice.in cursul sederii in Transilvanta, cind II viziteaza la Bahnea l pe Farkas Bethlen, termin5,Istorla transilvenean6". Cronica" apare in 1554. La 31 lanuarie 1556 nu mai e in viatS.

" Cronica Tinodi Sebestien szerzese : Else' reszebe Janos kiral halalatul fogua ez eszten-deig Dunan innet Erdel orszaggal lot minden hadac veszedelmec, reuided6n szep notakualenokbe vadnac. \ las reszebe kittemb kelemb Idökbe es orszagokba lOt dolgok historiac vannae((ronica scrisit de Tinodl Sebestien : in prima parte shit puse pe scurt In cintece In versuri luptele,urgiile purtate <In teritorille de) dincoace de DunAre, Transilvania,de la moartea regelui loan sipin6 In acest an. In a doua parte sint fapte intimplate In timpuri i tar! diferite).

38 Din cele 21 de cintece istorice pOstrate de la Tinddi, 17 din 24, adica douit treimisint cintece Informationale (Varjas, Cancionale, p. 17).

33 Metoda aceasta a fost folositã de Baltazar Walter (Al. Piru, Literatura romdnd veche,p. 43), dar si de cronlcarli roman( din secolul al XVII-lea sl al XVIII-Iea, cind relateaza eveni-mente contemporane lor (cf. Dan Simonescu, Spirilul critic, p. 12 sqq.)

3

sau

bi Mica,

www.dacoromanica.ro

9 LITERATURA ISTORICA TRANSILVANEANA TN LIMBA MAGHIARA (SEC. XVI) 93

unei epoci frImintate 0. Relatarile uneori foarte amAnuntite, citeodataunice despre evenimentele petrecute, verificate de iqorici, asigur/ o impor-tant/ sporit/ cirttecelor informationale ale lui Tinódi 41

In virtutea constatArilor de mai sus stirile despre rornani merit/ toat/atentia. Tinódi aminteste participarea romanilor viteji" din Caransebes

Lugoj in armata lui Petru Petrovics 42, sprijinul pe care-1 acorda, Moldovasi Tara Romaneasc/ Isabelei i lui Joan Sigismund 43, presiunile turcilorasupra Moldovei Tgrii Romanesti pentru a participa la lupt ele impotrivatransilvanenilor 44 printre altele in 1550 campania lui Hes vod/ alMoldovei 42 sau Petru 'tares, care asistA la prinderea prin viclesug a st5,-pinului cet/tii F/gArasului Stefan Majlat de c/tre turci 46

In volurnul de cintece istorice publicat de Heltai 47 regAsim pe ling&citeva noi cintece istorice majoritatea celor care au fost cuprinse in volurnuldin 1554 al lui Tinódi. Scopul 1r/rift al lui Heltai era s5, ofere pentru cititorio istorie care s5, inf/tiseze faptele ungurilor din epoci cit mai indepArtate.Pe ling/ aceasta, el a urrnarit s pregAteased publicul cititor trezeascitinteresul pentru cronica sa in proz5, 42 Astfel se:explica includerea in acestvolum a cintecelor croniclresti care au apArut pin& atunci doar separate(cel scris de Ioan Ternesvari despre Bela al IV-lea i invazia tatara, cronicain versuri al lui Tinódi despre domnia regelui Sigismund, istoria banuluiBank scris5, de Andrei Valkai, cintecele croniaresti despre Ioan deHunedoara Matia Corvinul de Matia Nagybancsai, respectiv AmbrozieGörcsöni sau cel despre batalia de la Cimpia Piinii, precum i trei cinteceistorice privind istoria universal/).

AsemanItor colectiei de cintece istorice din 1554 al lui Tinódi seremarcg si in colectia de cintece istorice a lui Heltai viziunea antiotomang,ideea necesitatii luptei impotriva turcilor.

Conceptia editorial/ a lui Heltai asupra evenimentelor mai mult saumai putin indep/rtate s-a manifestat intr-un sir intreg de modificAricompletari adesea esentiale in piesele pe care le-a inclus in volum 42.In eele ce urmeaz/ mentionam doar dolt/ dintre acestea, anume pe cele-efectuate in cazul istoriei lui Joan de Hunedoara i Matia Corvinul.

Nutrind sentimente de profund5, admiratie fat/. de Joan de HunedoaraMatia Corvinul, Heltai a vrut sa prezinte toata epoca glorioasa, luminat/

de faptele lor. In virtutea acestei viziuni el adaugá cintecului cronickeseal lui Nagybancsai, care relata faptele lui Joan de Hunedoara, nu mai

4° Bóta, p. 17 sq.Referindu-se de fapt la cintecele informationale pe drept cuvint aprecia Pint& : cln-

tecele istorice sint cronici in versuri" (op. cll., p. 7.). De aceeasl párere este I. Crãciun : cronlcllerimate au mai mult valoare istoricA decit literarA", (Cronicile romdneli ale TransilvanieiBanalulni, p. 126).

42 Tinddi, Cronica, p. B 3a." Ibidern, p. C lb, C 2b." /bidem, p. C 3a, I 4b.45 /bidem, p. M 9b." /bidem, p. 1 4b.47 Cancionale azaz histories enekeskiinyv ; melyben külömb kültimb fele szép hit dolgoc-

vadnac nyomtatva ; a Magyar KirályokrOl és egyéb Szép lot dolgokrol gyanyoriisegessec oluasas-era es halgatasara (Cancionale adicA carte de cinteee istorice in care sint tip5rite tel de tel defapte frumoase intimplate, despre regii rnaghiari si alte fapte frumoase care au fost foarte delectante spre citire I ascultare).

45 Varjas, Cancionale, p. 22 sq." /bidem, p. 23-27.

i

tfi

TinódI41

si

si

si

www.dacoromanica.ro

9 t CAROL VEKOV 10

putin de patruzeci i patru de strofe despre originea si copilaria eroului 5°.Aceasta prezentare a originii lui Joan de Hunedoara se situeaza atit caforma, cit i continut intre cele spuse de el in prefata editiei lui Bon-finius din 1565, respectiv cronica sa din 1575. Pe ling6 acest adaos, care estedeci creatia hti He ltai si care formeaza de fapt prima parte a cinteculuiistoric despre Joan de Hunedoara, el a mai efectuat i alte schirnari de maimica importanta si in partea a doua a cintecului istoric opera propriu-zisa a lui Nagybancsai.

Heltai a modificat si cintecul istoric scris de Ambrozie Wires Sni des-pre regele Matia. Aceastapentru ea, in urma transcrierii opereiluiNagybanc-sai de catre el au aparut o serie de suprapuneri intre evenimentele relatatein cele doua cintece cronicaresti, datorita faptului c Giircsöni Ii terminapovestirea cu ocuparea orasului Viena de catre regele Matia, iar He ltai

vrut s duca firul povestirii mai departe, ping la moartea marelui rege,fapt care rezulta si din foaia de titlu de la inceputul cintecului istoric.Moartea 1-a impiedicat pe He ltai sa-si duca planul la bun sfirsit i astfelpovestirea a fost inclusa Med ultirnele trei strofe ale partii scrise de Görcsöni,fiinde acelea treceau pe o noul paging,. Caracterul neterminat al acestuieintec istoric ii dovedeste i faptul ea a fost asezat la sfirsitul celorlalte, desitoate celelalte erau aranjate in ordine cronologica. Intr-o nota editorultextului, Varjas, aminteste ea editiile urmatoare ale acestui cintec istoric(1577, 1581), scoase de vaduva lui Heltai, cuprind acest cintec istoric informa initialä, fära, modificarile scriitorului i editorului Heltai 51.

Insemna1ile52 lui Sebastian Borsos 53 reprezinta o insiruire, insa nucontinua, de evenimente istorice din perioada anilor 1490 1584. Insem-ndrile, in general surnare, privind evenimentele din familia autorului sintintercalate unor evenimente privind istoria Ungariei i Transilvaniei.Juntatate din informatir sint preluate din cronica lui Székely, la careautorul a mai adaugat unele date istorico-economice de importantaprecum si mentionarea unor minuni" 54. Partea cea mai insemnatacronieii lui Borsos este cea de dupà 1558, data la care se sfirseste cronicalui Székely. In intervalul de ping la 1571, iar apoi de la 1574 la 1584anul mortii lui Sebastian Borsos este expusa cu lux de amanunterascoala secuilor din 1562, dupà care mai consemneaza citeva evenimente dinanii 1564, 1568, 1571 privind istoria politica si militara a Transilva-niei. Datele de dupa 1579 sint cu totul neinsernnate. Pe lingl relatareaunor camparlii ale turcilor aminteste cucerirea Moldovei i Tarii Rornanestide catre acestia 55, iar la anul 1563 noteaza e5 regele Joan trimite ajutoarevoievodului Stefan al Moldovei in lupta sa impotriva lui Despot 56.

Ibidem, p. 30.51 Ibidem, p. 30 sq.52 Borsos Sebestyen, Chronica ez vilagnak lell dolgairol, in Erdelyi Törlénelmi Adalok

(Dale istorice cu privire la isloria Transihaniei), 01. I, sub red. Mike Imre, Cluj, 1855 (incontinuare : Borsos, Chronica ), p. 1-37.

53 S a nAscut in jurul anilor 1520-1530. Este magistrat al orasului Tirgu Mures : judein 1565, 1582. isl scrie insenmArile 'Ana in anul morlii (1384). Nepotul sAu Francisc NagySzabe completeazA I continuA insemnArile sale.

" Veil de exemplu insemnArile anilor : 1563, 1580, 1582, 1583, 1584." Borsos, Chronica, p 12." lbidern, p. 23.

localA,a

5°

www.dacoromanica.ro

11 LITERATURA ISTORICA TRANSILVANEANA IN LIMBA MAGHIARA (SEC. XVI) 95.

Autobiografia 57 neterminata a lui Joan Ghlfi 58, figura' proeminentaa vietii politice transilvanene din ultimul sfert al secolului al XVI-lea,a fost scrisa dupa ce autorul ei a fost arestat, cu acuzatia de a fi complotatimpotriva lui Sigismund Bathori. Ea a fost scrisa cu intentia de a dovedinevinovatia autorului i cuprinde expunerea subiectiva a unor evenirnentedin viata lui. Prezentind serviciile aduse principilor transilvaneni dinfamilia Bathori, GAM dezvaluie unele aspecte ale politicii interne transil-vanene din ultirnele decenii ale secolului al XVI-lea.

Scrierea lui Petru Pellérdi ", editata in 1596, descrie campania din1595 a principelui Transilvaniei, Sigismund Bathori, in Tara Romaneascaimpotriva turcilor 6°. Desi opera lui Pellérdi este scrisa sub forma descrisoare, avindu-1 ca adresant pe Francisc Nadasdy, ea se inrudeste cu alterelatari contemporane ale campaniei respective, cum ar fi cea a luiJoannes Jacobinus, respectiv un cintec istoric anonirn care s-a inspirat dinacesta 61.

Scrisoarea lui Pellérdi este unul din izvoarele de baza privind aceastacarhpanie. Din ea aflam date amanuntite despre prega'tirea campaniei sitrupele care s-au adunat la Codlea, linga Brasov. A venit acolo voievodulRazvan, care acum este voievodul Moldovei ; dup5, maria sa a sositel en pedestrasi foarte frumosi, in numar de 23 de sute, cu. 700 de cala'retisi 25 de obuziere" 62. Apoi relateaza eà voievodul Tarii Românesti, Mihai,la fel ne-a asteptat, pregatit cu oamenii s5i, cu tunurile si obuzele salefnunoase, cu ostasi frumosi, multi romani buni, care au fost cu Mihai vodäcel putin 8 000 de calamti si pedestrasi" 63, iar mai departe c dupa aceeas-a hotarit ca nu mai este nevoie s mearga la Bucuresti, ci maria sa

67 Grilfi Jdnosnak tabs rigdban keszitelt iinelettrata (Autobiografia lui loan GAM scrisA intimpul intemni(drii lui), in ETT, I, p. 77-81.

68 Familia sa, originarA din Ungaria, se stabileste in scaunul Aries. Galli este Innobilatin 1577. in timpul domniei hd Cristofor Bdthori este jude regal In scaunul Aries. RAspunde deeducalla lui Sigismund Balboa Este consilier si maresal al curt!! princlare. In urma uneltirilorlui Baltazar Bathori este executat In 1593.

59 Se presupune a fi originar de lingA Pécs. in cursul deceniului al saselea al secoluluial XVI-lea ajunge probabil in Transilvania. Din 1589 este viceintendent al curtii princlare.ParticipA la campania antiotomanA a lui Sigismund Bathori cu 3 carute si 28 de oamenl. in 1596apare la Németajvar scrisoarea lui Pellérdi. El va rAmine in Transilvanla i dupA plecareadefinitivd a lui Sigismund Bathori. in timpul stApinirii lui Basta cautA sA-si recapete proprieta-tile pierdute. Moare in cursul deceniului frith al secolului al XVI-lea.

60 Sorbs Pongrdc, Pellerdi Peter leuele Brithory Zsigmondnak Szindn basdn aratott gyozelmé-r61 (Scrisoarea lui Pellérdl Peter despre victoria lui Sigismund Báthory asupra lui Sinan pasa), litA Pannonhalmi Szent Benedek Rend föiskolai évkonyve" (Anuarul scolli superloare a ordinu-lui benedictin de la Pannonhalma), 1913/1914, p. 142 154 ; Ioachim CrAciun, Scrisoarea lui PetruPellirdi privitoare la ajutorul dat de Sigismund Bdthori lui Mihai Vileazul in campania din 1595.In Anuarul Institutului de istorie nationalA", 6 (1931 1935), Cluj, 1936, p. 494-502.

61 Brevis enarratio rerurn serenissirno principe Sigisnuaido anno MD XCV gestarurn.Authore Joanne Jacobino notario vrbis Claudiopolitanae, Claudiopoli 1596. (Cf. Regt magyar-orszdgi nyondatvdnyok (Vechi publicatii in Ungaria), 1473-1600, Budapesta, 1971, p. 648, sq.nr. 87 ; Historia, melyben az felseges Bdthori Sigrnondnac erdelyi feiedelmnec 1595 esztendöbenvalo viselt hadai irattanac megh... Colosuarat1596 Helthaj Gdspdr mahelyeben (Istorie in care-sint scrise rAzboaiele purtate de principele transilvAnean Bathori Sigmond... Cluj 1596 inatelierul lui Helthaj Gaspar), (Cf. Regi magyarorszdgi nyorntatodnyok, p. 648, nr. 779.

62 Traducerea fAcutA de Ioachim CrAciun, op. cit., p. 493, preluatA si in Cdldlort strdinidespre fdrile romdne, vol. III, Ingrijit de Maria Holban, M.M. Alexandrescu-Dersca-Bulgaru,Paul Cernovodeanu, Bucuresti, 1971, p. 621 surprinde doar partial nuantele textulul.

63 Ceddlori strain! despre färile romdne, vol. III, p. 621.

si

www.dacoromanica.ro

96 CAROL VEXONI 12

(Sigismund Bfithori) lasa in grija lui Mibai vcda E trimità boieri acolo, iarel va merge cu oastea sa spre Giurgiu, dupà Sinan" 64

Cu toate erorile faptice pe care le-a constatat istoriografia in seri-soarea lui Pellkdi 65 valoarea ei documentara nu poate fi tagaduitä §i prinurmare consideram doar in parte justificata aprecierea privind carac-tern! ei tendentios 66.

De§i nu ne-au parvenit in intregime, insemnarile lui Leustatiu Gyu-lafi 67 in limba maghiara 68 pe linga excerpta" §i annales" scrise inlimba latin ne indreptatesc sa-1 socotim alaturi de Szamosközi printrecei mai de seama scriitori din dorneniul istoriografiei din Transilvania insecolul al XVI-lea.

Din fragmentele ce ni s-au pastrat, ne putem da seama, c Gyulaficonsernna cu regularitate §i minutiozitate, ca intr-un jurnal, datele §i rela-trile diferitele actiuni politice, militare sau diplomatice, dintre careLa unele a luat §i el parte. Insemnarile sale au o valoare documental% deo-sebita in cc prive§te o serie de evenimente de la sfir§itul secolului al XVI-lea§i inceputul secolului urm'ator, atit din Tara Romfineasca, cit §i dinMoldova.

Din insemnarile lui rezulta clar legaturile politice §i militare strinse,deterininate de situatia istorica §i relatiile stabilite intre Transilvania,Moldova §i Tara Itomaneasca 69. Sint frecvente soliile muntene §i moldovenein Transilvania, conduse de dregiaori de seama ai acestor voievodate 70 .

La 17 septembrie 1605 porne§te de la Media§ inapoi in Moldova, foartemultumit, voievodul Simion 71, dup5, cum sosesc §i in Tara Romaneascatrim* ai principelui 72 Alta data, in numele lui Stefan Bathori, intervinela Poarta in interesul lui Mihai Gyulafi un anume Petru Gruio 73.

Interdependenta strinsa dintre atitudinea politica a sa§ilor dinTransilvania §i a Tarii Române§ti rezulta dintr-o alta insenmare a liiiGyulafi : fall de acestea n-au mai avut nici sa§ii ce face, caci pina acum ein-au vrut sit treacit de partea cealalta §i nici n-ar fi trecut, daca nu trecea§i voievodul Tarn Rormine§ti" 74. Colaborarea militara dintre Transilvania,Moldova §i Tara Romaneasca o reflecta atit osta§ii unguri din armata

Ibidem, p. 623.SOrbs, op. cit., p. 140 112.

66 CrAciun, op. cit., p. 496. Alai putin sintem de acord cu aprecierea exageralnegativadin CdIdlori sirdIni dcspre lathe romdric, vol. III. p. 618 sq.

Originar din Ungarla de vest, se stabileste in Translivania in 1579. Este secretar alprincipelui din 1581 si pinti la plecarea definitivA a lui Sigismund Bathori din Transilvania.In acest intemal la parte tau conduce solii mai ales in Polonia. Din 1602 nu mai are slujbil.Dup:i caderea lui Aloise Secuiul duce tratative la FAget cu Basta In numele nobilimil. Moarehi 1503 sau 1506.

68 Gyula fi Lest& igj jegyzesei (insemn5rile lui Gyulafi Lestár), in Magyar iöriinelrnifah onyvek és na pia a X V/ X VIII. szthadokból (Annie i jurnale istorice unguresti din secolele\ VI XVIII), I, Monmncnia Hungariae Ilistorica, Scriplorcs, vol. XXXI, p. 12-47 si vol.\ \ \ III, p. 18 80 (in continuare : Gyulafi, Monumenla ).

ltadu Manolescu, Unitaka economicii a farilor romdne in eau( niediu (secolele XIV X VI.)4n I_ nilale si coniinuilale in isioria poporului romdn, sub red. D. Berciu, Bucuresti, 1968, p. 142.

7° 63 ulafi, Momurnenia, XXXIII, p. 43, 65.71 Ibidern, p. 51.72 Ibideni, p. 29, 51.73 Ibidem, XXXI, p. 13.74 Ibideni, XXXIII, p. 71.

privind

66

I.

67

it

"

www.dacoromanica.ro

13 LITERATURA ISTORICA TRANSILVANEANA IN LIMBA MAGHLARA (SEC. XVI) 97

munteana 75, cit §i romanii care aparau tunurile lui Eadislau Gyulafi 76 sauostile moldovene care sprijina pe transilvaneni 77.

Din alte insemnari rezulta situatia politica precara a Tarii Romanesti,care este obligata de turci s participe la actiuni militare indreptate impo-triva Transilvaniei 78 In 1604 voievodul Tarii Românesti este silitaresteze chiar solul Transilvaniei, pe Ioan llégeni 79. Pregatirile militareale lui Bocskai impotriva voievodului muntean, la care trebuia sá participe§i voievodul moldovean, se sfirsea prin impacarea cu voievodul TariiItomanesti caci mult 1-au sprijinit si turcii"

Re latiile Tarii Românesti cu Transilvania sint exemplificate i deunele legaturi familiale 81 sau date privind posesiunile sau viata unor mun-teni din Transilvania 82.

In insemnarile lui Gyulafi gasim referiri si la romanii din Transilvania.Astfel, despre Bucerdea Grinoasa spune c acolo locuiesc romani foarteCuteat OTi" 83.

Dintre datele pe care le consemneaza in legatura cu Mihai Viteazulretine atentia relatarea despre Walla de la Miraslau " sau cea despre uci-derea voievodului muntean (Mihai voievod cind fu omorit din poruncalui Basta a vrut ia sabia ce atirna pe catargul cortului ; cu aceiasi sabiei-au taiat capul") 85.

Din prezentarea chiar sumara a tematicii si subiectelor abord aterezulta unele concluzii mai generale.

In timp ce istoriografia in limba latina continua s, acopere intreagaperioada a istoriei Principatului transilvanean, cele dou'a' sinteze mariale lui Székely si Heltai despre istoria lumii si respectiv a Ungariei, nuau fost urmate de altele de asemenea factura'. Lucrarile istorice care seelaboreaza In urma lor trateaza fragmentar, uneori conjunctural evenimen-tele istorice de importanta' si semnificatie variabila pentru istoria Transil-vaniei evenimente politice sau militare, uncle chiar numai de importantaregionala sau dar in nici un caz incadrate in istoria mai larg6.', a zone i.

Cauza acestei fragmentari cronologico-tematice credem ca se explicanu numai prin traditia istoriografiei latine, ci si prin caracterul de incepu-turi ale istoriografiei in limba maghiara. Prin aceasta nu intelegem numaigreut'atile evident inerente oricaror inceputuri, ci mai concret ca ea reflectaplurifunctionalitatea literaturii istorice in limba maghiara in aceastaepoca. Pluralismul simultan al scopurilor acestor opere in care primeaz 'a

de la caz la caz anumite scopuri in detrimentul" celor istorice ex pli cdiversitatea, eterogenitatea nu numai tematica a bor.

Ibidem, p. 56, 67.78 Ibidem, p. 61.

Ibidem, p. 38, 69 sq. sl XXXIII, p. 43 sq.Ibidem, XXXIII, p. 37, 65 sq.

" Ibidem, p. 34.88 Ibidem, p. 44, 38.

Ibidem, p. 25.82 Ibidem, XXXI, p. 18, 23, 24.83 Ibidem, p. 36 sq., 40 sl Sebestyén Józsa, Gyulafi Lestdr lörlinelt maradványainak in ü vel 6-

(161 orténeli vonalkozdsai (Aspecte de lstorie a culturii in scrierIle IstorIce pástrate ale lui L eu stall uGyulafi), Budapesta, 1905, p. 52.

84 Gyulafl, Monumenta, XXXIII, p. 27, 39 sq., 79.Ibidem, p. 28.

7-c. 1613

"78

85

sO

sl-si

locall,

0

www.dacoromanica.ro

98 CAROL vExov 14

/n stabilirea scopului pentru care au fost scrise sint de un real lobosin mNsura In care exist& introducerile, prefetele, dedicatiile opereloristoriografice 86

Dona sint motivele pentru care autorii mentionati socotesc necesarNelaborarea operelor bor. TJnul este cel al necesitItii consemn5rii evenimen-telor petrecute, celNlalt este scopul didactic, valoarea analogicA, exemplifi-catoare a celor descrise. Aceste idei separat sau laolaltá exprimatesau rezultind din textele insäsi, le intilnim in operele istoriografice de carene ocupAin 87

In prefata la cronica lui Heltai din 1575 apareunul din substraturilemotivarii didactice, prezente si la Székely, anume : pentru ca ungurii s5,vadN in limba lor insemnatatea predecesorilor lor". Acelasi scop istoric"este expus foarte clar, in termenii uzitati in acea epocN, ceva mai jos,cind arat5, c5, Matia Corvinul 1-a chemat pe Bonfinius la curtea sa de-oaxece regele Matia a fost mare doritor de cinstire, nu voia ca faptele, ráz-boaiele lui de seaml, marile lui victorii si multimea faptelor lui insemnatesau faptele marelui sNu pArinte viteaz si (atit de) multele sale victorii s5,dispar5, odatI cu el si s5, fie date uitarii, ci a dorit ca s'a,' fie consemnate rindpe rind si 0, devin5, cunoscute prin citirea scrierilor sau cronicilor, pentruca astfel sN se pNstreze pentru cei ce vor urma, pentru ea astfel s5, r5,min5,pe veci in amintire numele lor in lumea intreagN". Scopul este intr-adevarunul istoric, desi pentru stiinta istoric5, modernl el este cu mult depasit.Chiar dacN istoria se ocup5, de predecesori, adic5, de vremurile de odinioarN,eel:Malt termen, insemnátatea", gNseste o acceptiune cu totul diferitI dela o epoca la alta pin5, azi, el fiind capacul cutiei Pandorei, ce ascunde ceidoi termeni atit de des invocati in cazul istoriei : obiectivitatea si subiecti-vitatea. Intervin aici, prin stabilirea criteriilor pentru evenimentele isto-rice care anume sint insemnate scopurile mai putin sau de loc expri-mate de autori. In virtutea lor, expunerea evenimentelor istorice este,milcar in parte, doar un pretext. lath, de exemplu, imaginea scopului che-mlrii unor savanti striini renumiti la curtea lui Matia proiectat5, de Heltai,in urml cu aproape un secol, imagine din care rezult5, concludent felulcum au inteles scriitorii Reformei utilitatea printre altele didactic5,a scrierilor istorice (pentru ca ungurii, va'zind cunostintele frumoase aleacestora, umanismul lor deosebit si arta lor inteleapta, s-ar cumphta si arpArNsi vechea lor prostie ( ----nestiintil) si ar invAta zi cu zi stiinte omenestifrumoase si intelepte si arte pentru ca s5, se dezvolte si tara lor s-ar impo-dobi".

Din volumele de cintece istorice din 1554 §,i 1574 in care s-au facutsimtite atit conceptiile autorilor, cit si ale editorilor, se detaseaz5, un altscop urmArit, anume ideea mobiliarii la lupta antiotomanN. (Carticica defat4 scrie Tinódi in prefata volumului am f5,cut-o nu de alta, cica s5, fie de invI4Itur5, ostasilor unguri, care se r5,zboiesc, luptN, asediazIcetati si orase sau sint asediati <la rindul lor > in cetAti, pentru ca s5, scape

" Pentru literatura romftnä vezi : Aurelian Sacerdoteanu, Predoslovitle edriitor romd-nesti, I, 1508 1647, Bucuresti, 1938, p. 3-24, 25-123.

0 Ele se gasesc si In istoriografia romAngi si in general In prefetele tipariturilor acesteiepoci. Pentru rolul educativ unrarit vezi : Eugen Stánescu, Numele poporului ronbin si primeletendinte umaniste interne in problema originii f i continuitdfii, In Studii", 22 (1969), nr. 2,p. 195 197.

www.dacoromanica.ro

15 LITERATURA ISTORICA TRANSILVANEANA /N LIMBA MAGHIARA (SEC. XVI) 99

cu cinste s supravietuiascA, (ca sa" fie de invAtItur'a) cum s5, se opun5,dusmanului pkin si cum s5, lupte cu el". Prin cintecele croniclresti, darmai ales prin cele informationale (care aveau si functia de a relata date des-pre cele mai recente lupte cu turcii, avind §i un rol asem5m5itor ziarelor deazi) Tinódi a c5,utat s'a mobilizeze toti locuitorii t'arii in vederea realizariiunui front comun impotriva semilunei, c'aci dup5, cum se cade bunuluicrestin s5, lupte intotdeauna impotriva necuratului, a trupului s5a i aacestei lumi trec5,toare, la fel se cade s5, lupte cu dusmanul pgIn, s5, i seopunI pentru a dobindi o viat4 vesnicI".

In virtutea acestui scop pe care 1-a servit cu trap si suflet a fost bineprimit atit la catolici, cit si la reformati, mai ales ca.' a fAiut 85, apreciezepersonalitAile de seam'a ale epocii, chiar dm/ erau din tabgra advers5, 88Patriotismul vibrant cu care mobilizeazI la luptI §i descrie luptele cuturcii, vitejia luptatorilor, a servit, asa cum isi exprimase el dorinta, laridicarea moralului de lupt5, al celor angajati impotriva trupelor turcesti.

Relevind. situatia politic'a din Europa Centra1 i Ra,saritean5,, ideealuptei antiotomane reapare si in alte lucr5,ri istorice. Cintecul istoric al luiNicolae Bogati Fazekas despre Skanderbeg, editat in mai multe rinduri,care se inspir5, din lucrarea umanista" a lui Marinus Barletius, relateazI fap-tele si vitejia marelui contemporan al lui Joan de Hunedoara, lupt5,tor nein-fricat impotriva turcilor 89. Paralela facutl intre Ioan de Hunedoara f}iSkanderbeg implic5, d.e la sine apropierea intre Albania §i Transilvania inlupta antiotoman5, ".

Prin relatarea aparent obiectiv5, a campaniei.antiotomane din 1595Pellérdi urmareste in principiu acelasi scop cu. Tin6di, ins*/ cu totul altemetode. El sugereazI indirect nu numai necesitatea si posibilitatea rezis-tentei fa% de turd, ci i ideea c5, lupta antiotomang trebuie s5, aib5, infrunte Transilvania §i pe principele ei 91. Sub semnul acestei convingeriisi glseste explicatia caracterul tendentios, nu §i räuvoitor, al operei luiPellérdi, atunci cind vorbe§te aproape exclusiv despre SigismundB athori 92.

Inainte de a fi executat, in speranta ultimei §anse, Galfi caut5, punctede reazem in evenimentele din trecut la care a participat, pentru ca s5,-0dovedeasc5, loialitatea si credinta fata de Sigismund Bfithori si familiaBathorestilor in general. Opera sa, dup5, cum aratä i titlul sub care ocunoastem, este o justificare, justificarea unui supus atunci cind este trasla rIspundere pentru faptele sale. Aceste imprejurari si imbolduri exp1ia5,tonul deloc istoriografic, ci mai degrabl foarte subiectiv al autorului.

F5,eind abstractie de datele sumare privinci familia lui Borsos, in-semnArile acestuia §i mai ales ale lui Gyulafi Les-tar pot fi considerate ca

88 Horvath Janos, A reformdcio jeggeben (Sub semnul Reformel), Budapesta, 1953,p. 207, 208, 209.

89 Cf. Régi magyarorszdgi nyomtalvdnyok, p. 435, nr. 459 ; p. 526, nr. 593 ; p. 589, nr. 683.99 Francisc Pall, Skanderbeg et Janco de Hunedoara (Jean de Hunyadi ), In Deuxieme

Conference des Etudes Albanigues, Tirana, 12-18 Janvier 1968, Tirana, 1969, p. 104 ; DanielGyorgy, La premiere production de la litterature artistigue hongroise sur Skanderbeg, In DeuxiemeConference des Etudes Albanigues, Tirana, 12-18 Janvier 1968, Tirana, 1969, p. 516 sq.

Aceeasi idee, dar referitor la rolul imperiului german in realizarea unitalii forlelorcrestine in lupta impotriva turcilor circula prIntre umanistii epocil (Fl. Cazan, Ideea unitdliieuropene la umanistii din Germania in prima jumdiate a sec. al XV I-lea, in Analele Universi-talii Bucuresti", Seria Istorie, 19 (1971), nr. 1, p. 43-49.

92 Vezi nota 66.

§i

91

www.dacoromanica.ro

100 CAROL VEKOV 16

servind intr-adevar scopul de a consemna cele intimplate spre a fi marturieposteritatii. Ei retin desigur la nivelul si pe masura posibilitatilor lorevenimentele pe care le socotesc importante pentru destinele lor sau aletarii.

Datorita acestor scopuri si mobiluri multiple nu numai propriu-zis istorice care au dat nastere inceputurilor istoriografiei in limbamaghiara in Transilvania, cit si datorita persistentei elementelor si con-ceptiilor istoriografiei medievale, dimensiunea notiunii de timp 93 estedescoperita si perceputa doar partial de autorii acestor opere. Timpul estesesizat in masura in care le permitea consemnarea succesiva a eve-nimentelor din trecut. Insä ei nu pot depasi acest nivel : pentru ei per-spectiva trecutului nu este Inca mensurabill si deci nu este perceputala adevarata ei valoare. Deosebirile dintre evenimente, specificul lor, decievolutia istorica nu este Inca sesizata. Din acest motiv, trecutul istoric, fieea este prezentat schematic, dupa acelasi tipic, fie ca ia forma prezentului,fiind actualizat, este interpretat si prezentat la nivelul obiectivelor politicecontemporane reproiecate in trecut .

Aceeasi viziune, insuficient diferentiata care echivala si consi-dera drept analoage evenimente indiferent in care parte a lumii ar fiavut loc caracterizeaza si criteriul geografic prezent in operele acestorscriitori. Dincolo de largirea tematica, acest mod de a privi evenimentele,tipic mai ales viziunii Reformei, respectiv stadiului atins de scrierea istoricain aceasta epoca, explica functionalitatea unor evenimente istorice din altezone ale Europei sau chiar din alte epoci (de exemplu temele biblice sauantice in cazul cintecelor istorice, tiparirea si traducerile unor opere isto-riografice antice sau prezentarea unor evenimente de importanta localà).in aceste cazuri iese mai pregnant in evidenta faptul ea factorul istoric alvalorii, al semnificatiei istorice este doar unul din motivele care aucontribuit la consemnarea acestor evenimente. Drept urmare, alaturi deaspectul delectant-distractiv de factura literara, se poate sesiza semnifica-tia deosebita a factorului moral, a scopului educativ.

Realizarea deficitara a perspectivei in timp constituie dovada uneiabordari cel putin in parte anacronice si aistorice, cind scopul primaral prezentarii trecutului nu este cunoasterea epocii, a cauzelor si desfa-swath evenimentelor, ci impunerea unor concluzii si teze formulate apriori .$i didacticist. Din acest punct de vedere pentru dezvoltarea istorio-grafiei au insemnatate nu atit partile didacticiste, cit mai ales pasajelein care autorul relateaza evenimente Waite sau reda intimplari bazate peinformatii directe. Din preocuparea pentru dezvaluirea minutioasa amodului in care au decurs unele evenimente contemporane se va nastepreocuparea pentru prezentarea amanuntita si a evenimentelor mai inde-partate in timp, iar din urmarirea si surprinderea unor principii si inva-taminte sa rezulte pe masura perfectionarii metodologiei istoricepreocuparea pentru descoperirea legitatilor manifestate in istoria socie-t at ii.

Fatia de celelalte opere, lucrarile istorice ale lui Székely si Heltai seremarca si in ce priveste viziunea lor asupra istoriei. La baza acesteia.

" Turdczl-Trostler Jeasef, A magyar nyelo felfedezese (Descoperirea limbit maghlare), inMagyar irodalom Vildgirodalom (Literatura maghlarA Literatura universalA), vol. I,Budapesta, 1961, p. 46.

www.dacoromanica.ro

77 LITERATURA ISTORICA TRANSILVANEANA IN LIMBA MAGHIARA (SEC. XVI) 101

se afla citeva idei si teorii mostenite de la istoriografia evului mediu saucare au fost preluate de la Reforma.

Astfel, cronica lui Székely este structurata pe teoria de facturg, biblica,preluata de la Carion, potrivit careia lumea va exista vase milenii, in treiepoci de cite 2 000 de ani, in cursul carora vor exista patru imperii : babilo-nian, persan, grec si roman ". 0 altg, idee vehiculata des de Reforma, cares-a raspindit relativ repede in literatura in limba maghiarg, din secolul alXVI-lea este cea potrivit careia turcii sint haraziti de puterea diving, 0,incheie existenta in sase mii de ani a lumii i sa fie cei care implinescexecutg, asupra celor care au pacatuit pedepsele ce li se cuvin 96, dar aceastase reflecta doar in parte in cronica lui Székely. Cu toate cg, el acordá oimportanta deosebita stirilor privind imperiul otoman, acest aspect ideo-logic se reflecta doar partial in opera sa, i anume in datele privind istoriaUngariei. Cautind o justificare a decaderii i dezmembrarii t'arii, el declarg,cu resemnare : din aceasta cauza de-acu incolo Ungaria sa nu mai asteptesa fie imperiu atit de liber cum a fost ping, acuma" 96. Tot in virtutea eve-nimentelor din prima jumatate a secolului al XVI-lea a fost favorizataraspindirea ideii despre analogia dintre istoria evreilor vi a ungurilor, carea fost preluata si de Székely 97.

Viziunea universalista" a lui Székely, care a incadrat istoria Unga-riei in istoria lumii, la Heltai nu o mai intilnim, dupg, cum lipsesc la elsi ideile mai sus mentionate ale Reformei. Heltai la rindu-i doresteofere o imagine integrala a trecutului istoric, dar numai la nivelul istorieitarii. Tot ce nu se leaga sau considera el ca nu se leagg, de istoria ei esteeliminat. Astfel inlaturg, din prelucrarea sa una din ideile novatoare ale luiBonfinius, istoria avarilor, care avea menirea s faca legatura intre istoriahunilor si a ungurilor. Cu toate acestea, asemanator lui Székely, si el esteadeptul inrudirii hunilor si a ungurilor, dupa cum pe secui ii considera des-cendenti directi ai hunilor.

Pe linga deosebirile existente, ceea ce leagg opera celor doi reforma-tori este viziunea de factura urnanista a Reformei, influentata profund deconceptia istorica a lui Melanchton, mai ales cu privire la actualizarea unorevenimente, proiectarea unor conceptii din secolul al XVI-lea in epocianterioare 98.

In afara de aspectu.1 relevat de Adolf Armbruster 99, 0 semnificatiesporita confera operei lui Székely i Heltai faptul ca in ele gäsim date pri-vind ideea originii latine si a continuitatii romanilor.

Intr-una din pasajele cronicii Heltai spune : Inainte de a fi venitgotii i hunii i a fi ocupat Transilvania, inainte de aceea au locuit in tararomanii, din care au lamas in paduri si in munti valahii care sint numitiping, azi romani" 1°°. In continuare ca 0, nu raining, vre-un dubiu despre

" A magyar irodalom t &Miele, I, p. 333 sq.Ibidem, p. 334, 336 ; Fl. Cazan, op. cit., p. 48 sq.

9 6 Szekely, Chronica, p. 145 b.97 A magyar irodalom torténete, I, p. 333 sq.99 Borzsák Istvan, A magyarorsz6gi Melanchton recepci6 kerdéséhez (Contributil la recepta-

rea ideilor lui Melanchton in Ungaria), in Irodalomtorténetl Kozlemények" (ComunicArt deistorie literal*, 69, (1969), nr. 4, p. 440.

91) Despre unele date din cronica lui Szbkely l Heltai privitoare la roman! vezi : ArmbrusterAdolf, Romanitatea romanilor. Istoria unei idet, Bucuresti, 1972, p. 94, nota 79 g p. 120.

Heltal, Chronica, p. 61i.

sO

www.dacoromanica.ro

102 CAROL VEKOV 18

cele afirmate, Heltai aminteste de boga,tia romanilor, care exploatau minelede aur si argint si descrie vestigiile de civilizatie romane in Transilvaniaruine ale unor castre si orase, drumuri sau inscriptii romane iesite la ivearala Dej, Cluj-Napoca, Alba Iulia sau in Muntii Apuseni 101. Descrierile luiuneori sint atit de amanuntite incit cititorul are impresia ca el insusi aumblat prin acele locuri §4i a vazut cele descrise.

Este evident ca Heltai, ea si umanistii maghiari si europeni, era con-vills de ideea descendentei romanilor transilvaneni din colonistii romani.Prezentarea arnanuntita a urmelor arheologice vizeaza acelasi scop. Eadevarat, la, el nu gasim argumentarea frecventa la umanisti, care deducoriginea latina a romanilor din asemanarea dintre limba vorbita de acestiasi cea a romanilor.

Textul lui Heltai mai are insa si un alt aspect important. El esteprintre primii transilvIneni care sesizeaza' utilizarea de catre romaniidin Transilvania a denumirii de roman pentru desemnarea etnicitatii bor.Este vorba de afirmatia lui ca, in epoca aceea secolul al XVI-leaacesti valahi" sint numiti romani (Romanusoknak neueznec"). Intrucitin celelalte izvoare unguresti ale epocii romanii sint desemnati cu apela-tivul de old& sau valah, iar Heltai foloseste totusi expresia de sint numiti"putem deduce ca aceasta denumire era folosita de romani, ei intre einumindu-se astfel.

Cu toate cA, in istoria hunilor din secolul al IV-lea, Heltai consemneazafaptul a acestia au alungat pe locuitorii Daciei si Sarmatiei 1°2, in cronicasa el pledeaza pentru ideea continuitatii romanilor din Transilvania.In pasajul sus mentionat el tine sa explice a au supravietuit descen-dentii romanilor raminind in paduri si munti".

Citeva dintre insemnarile lui Székely pot fi alaturate celor ale luiHeltai prin aceea ca se refera la situatia demografica din momentul desc--lecarii ungurilor. La descrierea intimplarilor din timpul domniei lui Caroleel Mare spune despre Panonia : dar atunci n-au locuit aici unguri, cifel de fel de neamuri : valahi, avari, alani, slavi, si alte neamuri din careacum putem vedea doar foarte putini". Aceeasi informatie o repeta si pepagina urmatoare unde insa nu aminteste pe avari, dar, apar in schimbostrogotii, grecii, bulgarii, sirbii si tiganii 103.

Fiind preocupati sa dea o imagine integrala si veridica asupratreautului Orli, in virtutea atitudinilor lor, Székely si Heltai ajung inmod logic la problema originii romane si a continuitatii poporului roman.In sprijinul acestei idei se folosese rezultatele obtinute de umanismuleuropean, iar in cazul lui Heltai informatiile si cunostiintele provin si dinexperienta personala privind vestigiile romane din Dacia. Alaturi de uma-nisti ca Tranquillus Andronicus, Johannes Lebel, Anton Verancsis sauloan Laski 104, Heltai si Székely transmit prima data in limba maternacititorilor maghiari ideea originii romane a romanilor.

101 Didem, p. 6b-7a.102 Ibidem, p. 10a.103 Ibidem, p. 142a-b.104 Cf. Armbruster, op. cit., p. 79, 84, 89 si $erbanPapacostea, Les roumains et la conscience

de leur romanill au moyen dye, In Revue Roumaine d'HIstoire", torn IV, 1965, nr. 1, p. 22 sq.

www.dacoromanica.ro

19 LITERATURA ISTORICA TRANS1LVANEANA IN LIMBA MAGMARA (sEC. XVI) 103

Aspectul foarte divers al acestei istoriografii, atit In privinta con-tinutului sau al formei, cit §i al viziunii, ori a nivelului de realizare, a fostdeterminat de un §ir intreg de factori ce se leaga de persoana autorilor.

Constatam prin urmare faptul cä majoritatea acestor scriitori pro-yin din rindurile nobilimii 105. Doar Heltai §i Borsos sint orarni, primulprovenind din patriciatul sibian 1061 al doilea fiind din Tirgu Mure§.Toti ceilali fac parte din rindurile nobilimii mici sau mijlocii, cu exceptialui Gain, care de§i este innobilat asemanator mi Tinócli, ajunge la treptelecele mai inalte ale ierarhiei principatului transilvanean §i devine unuldin cei mai bogati nobili din taxa.

Heltai s-a identificat intr-atit cu viziunea §i mentalitatea orarnilor,incit pe drept cuvint §i nu intimplator poate fi considerat reprezen-tant tipic al acestei paturi. Borsos §i opera sa reflecta' diferenta calitativaa mediului, cultura in care s-au format §i au trait cei doi scriitori §i desigurdiferenta de pregatire, comparativ cu Székely sau Heltai.

Este de mentionat faptul c toti se afla in slujba unor institutii,la curtea princiara sau a unui nobil, ori in slujba unor orar. Ei i§i asiguraexistenta in primul rind din veniturile ce le reveneau de pe urma acestorfunctii. Székely §i Heltai sint predicatori, preoti ai unor comunitatiprotestante. Cel de al doilea este in acela§i timp un abil intreprinzator,care pe ling/ tipografie infiinteaza o moara de hirtie §i chiar o baie comunalala Cluj. Borsos face parte din magistratura or/§eneasca. Tinédi mergedin curtea unui nobil protector intr-a altuia, interpretinduli compozi-tiile. Ceilalti fac parte din administratia transilvaneana, avind functiimai ales la curtea princiara. Originea, cit §i ocupatiile foarte variate aleautorilor cintecelor istorice de exemplu ale celor ale caror opere sintcuprinse in Cancionale Ii situeaza pe ace§tia pe un plan social inferior,comparativ cu cei care scriu in proza "7.

Ocuparea acestor functii i sistemul de relatii care decurgeau din eleau avut urmari atit in ceea ce prive§te continutul, cit §i viziunea operelor 108.Ele au determinat ce §i cum sci scrie ace§ti autori in privinta unor persoanesau evenimente. Din acest punct de vedere este semnificativa dispozitiade cenzura data de Stefan Bathori §i urmarile ei pentru activitatea tipo-grafica a lui Heltai 1o9 sau opera lui GAM ori Pellérdi, spre exemplu, incare se intrezare§te o anumita dependenta, determinare, in masura gra-dului de dependenta a autorilor Mr fata de superiorii din punct de vedereierarhic. Heltai este printre putinii care reursc sä se emancipeze de

108 Autorii cintecelor istorice s-au recrutat din mai toate clasele i pAturile sociale (cf.Varjas, Cancionale, p. 9).

los Binder Pal, Heltai Gdspar nagyszebeni szdrmazdsa (Originea sibianA a lui Gaspar Heltal)In Utunk", 29 (1974), nr. 2 (1315), 11 ianuarie, p. 4.

107 varjas, Cancionale, p. 9 si p. 30, nota 36.108 Cf. Heltai, Cancionale ; Varjas, Cancionale, p. 20 sq. ; idem, He flat Gdspdr, a

kdnyvkiació (Heltai Gaspar editorul), in Magyar Konyvszemle" (Revista cArtii maghiare),1973, nr. 3-4 (in continuare Varjas, Heflai Gdspir ), p. 305.

109 Aceeasi situatie reflectA cronicile muntene, expresie a regimului boieresc instaurat.Pe drept cuvint remarca P.P. Panaitescu : Cronicile muntene reflecta In aceste condilii punctulde vedere al boierilor marl i numai in privinta stilului lor evident mai popular decit al celorscrise de boierii marl, cit i in privinta conceptiilor umaniste, care lipsesc in mare parte, sesimte patura socialA din care fAcea parte scrlitorulsubordonat" (P. P. Panaitescu, Incepulurileistoriografiei in limba romilneascd, in Studii i Materiale de Istorie Medie", 5 (1962), p. 244 sq.

z

www.dacoromanica.ro

104 CAROL VEKOV 20

sistemul mecenatului in care erau angajati majoritatea scriitorilor acesteiepoci no

Functiile pe care le-au ocupat constituiau Ins i un avantaj. Eleau permis acestor scriitori otinerea i adunarea unui material informationalfoarte bogat pe care 1-au folosit la elaborarea lucrarilor lor.

Un alt factor care a contribuit la diversitatea istoriografiei in limbarnaghiara, din Transilvania secolului al XVI-lea a fost formatia deosebitaa autorilor ei.

Nu toti acesti scriitori au avut o instruire superioara, universitara.Din contra, doar citiva dintre ei Székely, Heltai, Gyulafi au detinuto cultura de factura umanista, care In cazul primilor doi s-a Impletitcu o vasta cultura teologica pusa in slujba ideilor Reformei.

Despre ceilalti cu exceptia lui GAM despre studiile caruianu se stie nimic, in schimb se stie &á a rlspuns de educatia lui SigismundBathori se poate spune ca au avut o eultura de nivel mediu, o culturadieceasca, ce presupunea printre altele i cunoasterea limbii latine. Autoriicintecelor istorice detin in buna parte o asemenea cultura Aceastale permitea citirea unor lucrari istorice in limba latin, pe care apoi letranspuneau in versuri In limba maghiara. Despre Tin&li, de exemplu,se stie ca. a citit Encida, cronica lui Thuróczi i decadele lui Bonfinius,Historia Troiana a lui Guido da Columna, sau Gesta Romanorum Dupgunele indicii se presupune c Borsos a cunoscut i limba lating 113.

In ceea ce priveste mediul i atmosfera in care lucrau istoriciitransilvaneni ai secolului al XVI-lea este relevanta imaginea care rezultadin lecturile acestei intelectualitati. Direct sau indirect scriitorii, intelec-tualii acestei perioade erau in legaturá unii cu alii. Ceea ce ii apropiaera formatia i studiile, cartile i lecturile lor. Chiar i numai din lecturilelor cu subject istoric se intrevede aceasta patura de intelectuali, carefie ea se afla la curtea princiara, fie la Cluj sau aiurea cunoaste

procura carti istorice de factura medievala, lucrari istorice anticemai ales latine umaniste sau näscute in atmosfera Reformei, sau chiarcontemporane 114 Folosirea cronicii lui Thuróczi sau a operei istorice alui Bonfinius, a cronicii lui Székely de catre Borsos, editarea lui 13onfi-nius de catre Heltai sau procurarea relativ curind dui)/ aparitie a unorlucrari de factura istoriografica este tot atit de relevanta pentru preocu-parile istoriografice ale acestor autori ca i faptul el Gyulafi detinea

110 Bodnar Zsigmond, T &Muth emlék-es napl6irdic a XVI. szdzadból (Memorialistiscriltori de jurnale din secolul al XVI-lea), in A budapesti VI. kerfileti Miami fôrealiskolánakhatodik évl értesitóje 1877 1878 (Anuarul scolii reale superioare din sectorul VI din Budapestape anul al saselea 1877 1878), P. 4 sq. ; Fitz Józset, Hellai Gdspdr kiaciblevekenysige (Activitateaeditorialá a lui Gaspar Heltai), in A kilnyvtáros" (Bibliotecarul), 10 (1960), p. 690 ; Varjas,Heltai Gcispdr, p. 302, 304 sq., 309.

111 Erd61yi, op. cit., p. 155 ; Bata, Tinddi, p. 9 sq. ; Szathmari Istvan, A magyar irodalminyelv Aialakuldsdnak els6 szakasza Is a nemzetté fejl6des (Prima faza a formáril limbii maghiareliterare si evolutia spre natiune), in Eötviis Larand Tudományegyetem Evkönyve" (AnuarulUnhersitatil de $tiinte Etitviis Larand), 1966, p. 48 sq.

112 Dezsi Lajos, Tinódi Sebestyin, 1505 1556, Budapesta, 1912, p. 6-8.113 Borsos, Chronica, p. 37.114 Gt. Dankanits Adam, XVI. szdzadi olvasmdnyok (Lecturi in secolul al XVI-lea),

Bucurestl, 1974, p. 26 sq., 38 sq., 52 sq., 65-68, 101.

In.

www.dacoromanica.ro

21 LITERATURA ISTORICA TRANsmvANEANA IN LIMBA MAGHIARA (SEC. XVI) 105

pe linga cronica lui Johannes Carlon 115 si celebra lucrarea a lui JeanBodin lffethodus ad facilem historiarum cognitionem116.

Legaturile personale intre autorii operelor istorice in cazul istorio-grafiei in limba maghiara din Transilvania nu sint Inca indeajuns cercetate.Se cunoaste in schimb rolul deosebit al unor orase transilvanene cum arfi Alba Iulia, Cluj sau Brasovul 117, precum si. mecenatii, iubitoriide cultura cu care au avut legatura Székely, Heltai, Timidi. EditorulHeltai nu numai ca a cunoscut o parte insemnata a autorilor cinteceloristorice, dar avea legaturi si cu intelectuali de la curtea princiara de laAlba Julia ns. La rindul sau Gyulafi urmareste Si el soarta unora dintreacestia (Matia Aszalay, Franeisc Hunyadi, Ioan Baranyai Decsi Czimor) 119,dupa cum este in legatura strinsl cu cel mai de seama istoric al acesteiepoci, Stefan Szamosközi, care va si folosi insemnarile lui.

Credinta, religiozitatea, atribuirea unui rol determinant fortei divinein desfasurarea evenimentelor continua 0, ramina o coordonata fundamen-tala a scrierilor istorice mentionate.Cu toate acestea, alaturi de elementetipice conceptiei medievale despre rolul divinitatii, se observa o schimbarefat/ de conceptia medievalä in ceea ce priveste mobilurile evenimentelor.Fara a ajimge sa nege rolul fortei divine, care treptat devine un factormai degraba indirect decit direct, actiunea si vointa umana dobindescun rol tot mai pregnant. Schematismului evenimential, aparent imuabil,.ce purta pecetea vointei divine i se substituie o varietate particularatot mai mare a actiunilor umane. Astfel scade treptat ponderea vointeidivine in desfasurarea evenimentelor.

Paralel cu descoperirea aspectului particular al actiunii factoruluiuman, se renunta, la prezentarea exclusiva a faptelor unor personalitatireprezentative, a suveranilor in primul rind. Creste simtitor numarul siaria social/ din care se recruteaza personalitati care faurese istoria. Chiarsi in cronica lui Heltai, structurata pe domniile regilor, apar si alte figurireprezentative, dupà cum le intilnim si in cintecele cronicaresti mai alescele informationale ale lui Timidi sau in insemnarile lui LeustatiuGyulafi.

Prin prezentarea faptelor acestor personalitati se largeste tematica.6crierilor si are loc totodata un transfer al fortelor motrice in istorie..Fauritorii vechi" ai istoriei isi pierd aureola singularitatii si intangibi-litatii. Actiunile lor sint supuse judecatii fii i nu odata criticii, care estedeterminata, la fel ea si in cazul cronicarilor romani din epoca feudal& 120,de pozitia sociala si politica a autorilor. In cazul lui Heltai si Borsos.atitudinea critic& este puternic influentata de Reforma.

1115 AceastA cronicA o avea si autorul de cintece istorice Valkai AndrAs (Dankanits, op. cit.,.p. 66).

116 Gyulai, Monurnenta, XXXIII, p. 9.117 I. Firu, Din istoria umanismului in Romdnia. Joannes Sornmerus, in Din istorla filozo-

(let in Romdnia (Bucuresti), 1960, P. 46 sq. ; Elena Gheran, Ideologia miscdrilor de reforma dirtsecolul al XV I-lea in Transilvania, in Revista de filozofie", 12 (1965), nr. 12, p. 1625, 16291632 ; Eugen StAnescu, op. cit., p. 198, 202-206 ; Pavel Binder, Arnold Huttmann, Intre istoriesi filologie. Mediul cultural al Brasovului, in Limba romAnA", 20 (1971), nr. I, p. 3-18.

118 loan Lupas, Doi umanisti romdni in secolul al XV I-lea, in Mernoriile AcademieiRomfine. Mernoriile sectiunii istorice", Seria a III-a, torn VIII, Mem. 5, p. 15 sq.

119 Gyulafi, Monumenta, XXXI, p. 17 si XXXIII, p. 113.120 Dan Simonescu, Spiritul critic in Istoriografia veche romdneascd, Bucuresti, 1943, p. 18.

www.dacoromanica.ro

106 CAROL VEKOV 22

Atitudinea i viziunea ora,§enimii iese pregnant in evidenta in cronicalui Heltai, ca dealtfel si in alte opere ale lui. Toate evenimentele le apre-ciaza din punctul de vedere al oraseanului din secolul al XVI-lea si Invirtutea acestuia el critica nu numai pe unii regi, dar i nobilimea pentrudesfriul, dezbinarea i brutalitatea ei. 0 atitudine asemanatoare, dar laproportii mai scazute, intilnim in lucrarea lui Borsos cu ocazia relatariirascoalei secuilor din 1562.

Atitudinea critica vehementa, tipica nu numai adeptilor Reformeidar §i umanismului 121, impotriva bisericii catolice, a institutiilor si a unorfiguri ale clerului catolic (mai ales papii) o intilnim frecvent la Székely,care dorea s justifice Reforma §i sa demonstreze cit de mult s-a indepartatbiserica romano-catolica de la invätaturile crestine initiale 122 §i prin urmaresa justifice lupta adeptilor Reformei impotriva catolicismului. In cronicaba arninteste cu vadita simpatie pentru ideile lor de reformare a bisericiipe Wycliff, Jan Hus i husiti, Luther kti Melanchton 123.

Cu toate ca se simte nu o data si la Heltai ca este adept al Reformei§i adversar al bisericii catolice, el este mai ponderat 124, §i mai precautin afirmatiile privind biserca catolica decit alti scriitori protestanti aivremii. In schimb atitudinea lui se materializeaza in eliminarea unuisir intreg de date privind biserica catolica prezente in opera lui Bonfinius 125.Conceptiile de aceasta natura ale lui Heltai se evidentiaza, si mai vaditin cursul modificarilor operate in cintecele istorice adnnate in Cancio-lime 126. Astfel el reu§e§te s dea o tent/ confesionala cintecelor istoriceale lui Tinódi, despre care se stie ca era strain de luptele confesionale sau,in orice caz, nu le exprima in operele sale 127

Pe linga lupta antiotomana, care preocupa opinia publica europeanaa acelei epoci 128, prezenta in scrierile istoriografice de care ne ocuparn,pericolul pe care Ii reprezenta pentru Transilvania celalalt irnperiu, eelhabsburgic, apare doar in cronica lui Székely. El considera cucerireaPanoniei de Carol cel Mare do vada evidenta Inca de pe atunci apoliticii expansioniste germane. Ceilalti scriitori, din motive lesne deinteles Heltai din cauza originii, Tinódi fiind adept al lui Ferdinand,Pellérdi ca partizan al luptei antiotomane i deci adept al fortelor crestine

nu-si declara fatis atitudinea. Desi nu era scopul operei lui Pellérdi sauGalfi, totusi, in cazul lor, ca §i in acela al lui Gyulafi, constituie o explicatieinsAsi pozitia lor la curtea princiara, care in a doua jumatate a secoluluiai XVI-lea reflect/ de fapt atitudinea politica impusa de imprejurarile

terne. Ei trebiliau sa tina cont de caracterul foarte labil al situatiei

121 I. Firu, op. cit., p. 60-67. PrezintA atitudinea anticatolicA a lui Sommer.122 A magyar irodalom törtenete, p. 335.123 Gerézdi, Székely, p. 24, 29-31.124 Zsilinszky Mihaly, Heltai Gdspdr történelmi rnüuei (Operele istorice ale lui Heltai

Gaspar), (in continuare : Zsllinszky, Heltai Gdspdr ), In Budapesti Szemle" (Revista din Buda-pesta), 1883 (36), p. 15 ; Fitz, op. cit., p. 688 ; Nemesktirty Istvan, A magyar szepprd:a szilletése,Budapesta, 1963, p. 189 191.

123 Borbély Istvan, Hellai Gdspdr, Budapesta, 1907, p. 75 ; Zsilinszky, Hellai Gdspdr,p. 13 sq. ; Tiirbk Istvan, Hello! Gdspdr, in Mdlyds Emlékkelnyv (Volum omagial In cinstea rege-lul Matta), Budapesta, 1940, p. 247.

198 Varjas, Cancionale, p. 25 sq. ; Horvath, op. cit., p. 210 sq.122 Horvath, op. cit., 206 sq.

Serban Papacostea, Moldova in epoca Reforruei. Contribuf ii la istoria societdlii moldove-ne0i in veacul al X VI-lea, In Studii", 11 (1958) nr. 4, p. 58-60 ; Ft. Cazan, op. cit., p. 41 sq.

1"

www.dacoromanica.ro

23 LITERATURA ISTORICA TRANSILVANEANA IN LIMBA MAGHIARA (SEC. XIII) 107

internationale, care obligau Transilvania la o politicg de echilibru fatgde cele doug puteri care voiau s-o stäpineascg.

Determingrile contemporane se reflectg i in modul de elaborarerealizare a operelor apartinind acestei istoriografii. In ceea ce privestemetodele acestor autori, trebuie sg, ne oprim mai bath asupra atitudiniilor fatg de izvoarele folosite.

0 trgsgturg caracteristicg a lor este respectul pentru adevgr, simtulresponsabilitgtii pentru veridicitatea informatiilor folosite fie ele scrise,fie orale. Aceastg atitudine formulatg de Tinódi in prefata volumuluisgu 129 reprezintg norma de conduit& nu numai a autorilor de cinteceistorice, dar si a celorlalti scriitori din aceastg epocg.

.Autorii cintecelor istorice transpun neschimbate in versuri dateleistorice din cronicile interne sau externe, dupg cum cei ce scriu in prozgle preiau in majoritatea cazurilor asa cum le ggsesc in operele unor autoriantici, din evul mediu sau contemporani. Ace lasi respect 11 au si pentruinformatiile orale ale unor participanti la evenimentele respective, infor-matii ce sint considerate ca echivalente cu cele scrise. Cintecele informa-tionale ale lui Tin ódi se bazeazg in bung parte pe relatärile unor partici-panti, relatgri a cgror autenticitate a fost acceptatg de cercetgtori 13°. Lafel si Gyulafi, pe lingg izvoarele scrise s-a folosit permanent de stirilefurnizate de martori oculari 131.

Sub semnul aceleiasi preocupgri pentru veridicitate, determinatifiind de conceptia istoricg a Reformei i folosindu-se de spiritul i metodacriticl formatg in lupta confesionalg, Székely, dar mai ales Heltai, intervinIn textele i izvoarele pe care le folosesc. (Dupg cum am vgzut, Heltaiefectueazg modificgri adesea esentiale i in textele altora, pe care le edi-teazg el.) Aceste modificgri le opereazg acolo unde socotesc cg nu reflectgsuficient realitatea de fapt a epocii lor sau le comenteazg, le actu-alizeazg In virtutea aceluiasi principiu. Critica izvoarelor ce le-au stat ladispozitie, chiar selectarea sau modificarea lor, o fac numai atunci cindimaginea oferitg de aceste izvoare nu se suprapune cu cea determinatgde ideologia lor proprie. (Un caz tipic In acest sens este cel al lui Heltai,care opteazg in opera sa pentru originea popularg a lui Joan de Hune-doara). Urme ale unei critici de text, a utilizgrii toponimicelor ca izvoareistorice intilnim In primul rind, dar i acolo rar, in cronicile lui Székely

Heltai. 0 criticg a izvoarelor, mai sumarg, dar mai apropiatg istoriogra-fiei moderne o practicg Gyulafi Les-tax. Urmind scopuri istoriografice sinu altele de facturg confesionalg, literar-distractivg sau educativgel poate fi apropiat celui mai de seamg reprezentat al scrierii istoriograficemaghiare din aceastg epocg, Stefan Szamoskózy.

Desi continua s persiste o serie de elemente ale istoriografiei medie-vale in explicarea evenimentelor, algturi de conceptia deistg, mai multsau mai putin vizibilg, cistigg, teren relatia de cauzg-efect dintre eveni-

129 M-am interesat la luptAtori cumsecade, ce spun adevArul, care au fost de fatA laaceste intimplari. N-am scris <vre-un) neadevAr nici pentru lucruri primite, nici dln prieteniesau de teamA ; putinul cit 1-am scris este adevarat, iar de-ar 11 vre-o gresealA, aceea nu e dinvina mea, ci a celora de la care tn-am informat".

la° Pint& Jen& op. cit., p. 7 sq. ; Thaly Kálmán, Ismeretlen histbrids inekek a XVI.és XVII. szdzadból (CIntece istorice necunoscute din secolele XVI si XVII), In Századok",5 (1871), p. 31 ; HorvAth, op. cit, p. 193, 209.

131 Sebestyén, op. cit., p. 26.

§i

§i

www.dacoromanica.ro

108 CAROL VEKOV 24

mente. In majoritatea cazurilor, exceptind jaloanele ideologice funda-mentale ale scriitorilor, relatiile de cauza, efect dintre evenimente sintsurprinse Inca la un nivel primar §i superficial. Eventualele tendinte sauaprecieri generalizatoare nu sint desprinse din materialul istoric, ci invirtutea unor idei preconeepute. Cu toate acestea se evidentiaza interesulcreseind i prezenta tot mai frecventa, in unele opere a calitatilor umane(vitejia, cinstea, dreptatea, respectarea cuvintului dat etc.) Ca urmare,prezentarea personajelor istorice §i a actiunilor Mr devine mult mai nuan-tata, mai umana. In aceasta privinta, memoriile lui GAM aduc o culoarenota, cea a autoanalizarii actiunilor §i faptelor proprii, iar Gyulafi, cuputine, dar curnpatate cuvinte schiteaza insu§irile fizice §i morale aleunei pleiade intregi de figuri istorice transilvanene din ultimul sfert alveacului al XVI-lea §i inceputul celui urm'ator.

Dincolo de continutul tot mai viu, mai colorat, mai apropiat derealitate al acestei istoriografii, o conditie a indeplinirii functiei socialepe care Eji-a asumat-o a fost gasirea formelor de comunicare cele maijuste pentru asigurarea difuzarii §i raspindirii in cercuri cit mai largi alecititorilor. Din acest motiv in realizarea integrala, a scrierilor istorice unrol deosebit a avut faptul c ele au fost scrise in limba materna,. Aparitialor, ea dealtfel a literaturii materne in general, fata de limba straina oficialafolositä, asemanator altor tari din Europa medievala 132, face parte dintr-unproces de lunga, durata ce are loe §i la romani, unde limba romana o inlo-cuie§te pe cea slavona, 133.

Cauzele care au determinat interesul crescind pentru limba ma-ghiara, iar apoi na§terea istoriografiei in aceasta limba 134, au fost totatit de multiple §1 de complexe ea §i cele care au conlucrat la aparitiaistoriografiei romane§ti 135.

Pe linga cele mentionate in treacat in introducere trebuie sa, fiesubliniat rolul deosebit al raspindirii practicii scrisului in limba materna.In prima jumatate a secolului al XVI-lea se folose§te tot mai frecvent §iin domerni din ce in ce mai diverse limba materna, in opozitie cu limbalatina, atit in practica scrisului oficial cit §i al celui particular. Utilizareatot mai larga, a ei, mai intii in corespondenta, iar apoi §i in documentelede caracter politico-administrativ, creeaza, conditii propice pentru elabo-rarea primelor opere de factura istoriografica, in limba maghiara. Astfelse explica rolul deosebit al personalului cancelariilor §i in general al die-cilor (dupa cum vont vedea mai jos §i in ce prive§te unele izvoare §i ele-ment e componente ale genurilor istoriografice).

132 Pandele Olteanu, Contributii la problema inceputurilor si prornovdrit scrisulut romO-nesc. 400 de ani de la aparilla Tilcurilor Evangheliilor" (1564) a lui Coresi, Limba romAnb", 8(1961), p. 189.

133 Al. Piru, op. cit., p. 51 sq ; Al. Rosetti, Limba tomdnd in veacul al XV l-lea, Curslitograllat 1929 1930. Universitatea din Bucuresti, Facultatea de litere si filozofie, p. 6-7.

134 Klaniczay, op. cit., p. 144 sq.135 Cu toatA dezbaterea amplA, considerAm cA problema a rAmas deschisA si nu se

poate admite numal o singurA explicatie, la baza originii scrisului romAnesc concurind eel maiprobabil un complex de cauze in raport si de timpul de scriere (texte religioase, texte profane,acte l scrisorl), pe primul plan situindu-se, fireste, multiple nevoi interne, dar nefiind de inde-pArtat anumite impulsuri externe de dezlegare a traducAtorilor de canonul limbilor sfinte to,fiecare cauzA actionind la timpul sAu". (I.C. Chitimia, op. cit., p. 457).

www.dacoromanica.ro

25 LITERATURA ISTORICA TRANSILVANEANA IN LIMBA MAGHIARA (SEC. XVI) 109

Cele doua mari curente ale Renasterii limanismul si Reformadescopera, fiecare in felul ei limba materna 138. Ele sint acelea carejustifica teoretic si apnea in practica, folosirea acesteia. Prin elaborareaprimelor gramatici si dictionare, precum si a primelor traduceri, vor sa,dovedeasca echivalenta, capacitatea expresiva a limbii materne fatá delimbile sfinte". Preocuparile TJmanismului pentru cultivarea limbiinationale se intilnese cu acel program al Reformei potrivit caruia fiecaretrebuie &á citeasca biblia in limba materna," 137 Fata de Umanism, meritulReformei a fost ca, a deplasat centrul de greutate al culturii de la paturilesuperioare in rindul maselor, principalul mijloc al ei fiind utilizarea limbiivorbite de popor. Motivatia confesionala, a Reformei, necesitatea imperi-oasä ce decurgea din ideologia ei, anume ca masele sa, inteleaga despre ceeste vorba, a contribuit din plin la ascensiunea si recunoasterea drepturilorlimbii materne. In acest sens au avut un rol fecund si in Transilvaniaideile lui Erasm si ale lui Melanchton.

Dup& traducerea in limba maghiara a bibliei, in care deci nu Intim-plator are un rol insemnat Székely, dar mai ales Heltai, si editarea unorlucrki de factur& confesionalá, relativ curind incep sl apara, opereleistorice in limba materna,.

In conditiile angajarii sociale a Reformei orice cuvint scris are osemnificatie sporita. Dincolo de valoarea sa informationala intrinseca,istoria le oferea tot atitea exemple si analogii in sprijinul misckii Reformei,a intelegerii evenimentelor contemporane. Motivatia didactica initial& aReformei, care a declarat si a folosit limba matern& ca mijloc util in ras-pindirea ideilor sale proprii si in realizarea politicii ei culturale, 'Aminevalabila si atunci clad nu mai este vorba de elaborarea unor opere propriu-zis teologice.

Sint semnificative din acest punct de vedere introducerile, dedicatiileacestor opere, care exemplifica evolutia si lárgirea continutului notiuniide public cititor", al destinatarului acestora. Viziunea autorului umanistce scrie pentru un cerc restrins este treptat inlocuita, cu cea a reforma-torilor, care se adreseaz& unui public din ce in ce mai larg, ce pin& la urma,se confunda cu intreg poporul. Elementele acestei evolutii treptate lesuprindem in cazul operei lui Székely si a lui Heltai.

Desi prefetele operelor scrise in aceast& epoca, abunda in sabloaneumaniste, putem fi de acord cu parerea c& in cazul operei lui Székelysi chiar si a lui Heltai sint valabile cele afirmate in introducerile lor 138.Prefata cronicii lui Székely de fapt puncteaza fazele evolutive ale viziuniiautorilor epocii despre destinatarii scrierilor bor. El afirma ca, initial si-ascris cronica pentru uzul sau propriu, si doar apoi, la indemnul prietenilorsaii (de fapt este vorba de cercul restrins al umanistior) a editat-o sprea fi util tuturora". Cele cuprinse in prefata calendarului sau ca, 1-aintocmit spre folosul scolarilor reprezinta o faza anterioara a motivkii,

136 Cf. Turdczi Trost ler, op. cit., passim, mai ales p. 17-72.137 varjas, Cancionale, p. 7.In Gerezdi, Székely, p. 16. Vorbind despre afirmatia fAcuta de Székely, ca si-a scris

calendarul spre a fi in folosul scolarilor, Gerézdi spune : i aceasta este un sablon bine cunoscut.In diferite variante ele apar frecvent in epistola dedicatoria ale umanistilor. $i ca aceasta afirma-tie uzuala nu este o simpla formula de stil la sfirsitul prefetel, ci trebuie inteleasa mot A mot, ica exprima un program de lucru de mare exigenta si serios, o dovedesc retroactiv marile opere"(p. 16).

www.dacoromanica.ro

110 CAROL vEicOv 26

dupa cum faza intermediara o constituie prefata, precum i dedicatia catreFerdinand a volumului de cintece istorice al lui Tinódi, in care declaraa se adreseaza ostaOlor care lupt'a impotriva turcilor, desi avem convin-gerea c i in cazul acesta este vorba de un public mult mai larg.

Vorbind despre scopul pentru care Matia Corvinul a adus in tarainvAati din strainatate, Heltai sugereaza si el In prefata cronicii sale ease adreseaza tutu.ror ungurilor, adica poporului intreg.

Pe linga acestea, un alt argument invocat in sprijinul uti1izrii limbiimaterne, argument prezent i in Palia de la Ora§tie sau in operele croni-carilor romani, este exemplul altor popoare, care au elaborat deja lucrariin limba maternal". Aceasta idee o intilnim in calendarul lui Székely, darindirect §i la Heltai, dupa cum la acest argument apeleaza la rindul sauloan Baranyai Decsi Czimor in prefata la prelucrarea operei lui Sallus-tius din 1 596m.

In celelalte scrieri apartinind istoriografiei in limba maghiara dinTransilvania din secolul al XVI-lea, fie ca n-au fost destinate publiculuilarg, fie ca autorii lor nu mai socoteau necesara motivarea unei practicigeneralizate, nu se mai pledeaza in mod special pentru scrisul in limbamaterna. Dupa prima mare generatie a Reformei careia Ii apartineatit Székely cit si Heltai , nu se mai recurge la argumentele amintite.Folosirea limbii maghiare alaturi de cea latina este deja un lucru obisnuit.Aparitia si inmultirea vertiginoasa, chiar §i mimai a lucrarilor editateIn limba maghiara in a doua jumatate a secolului al XVI-lea printrecare un exemplu semnificativ Ii constituie cintecele istoricel41 dovedeste,credem, suficient aceasta orientare noua.

Cu toate acestea, dezvoltarea practicii scrisului in limba maghiaranu a putut inlatura dintr-o data, hegemonia limbii latine, care a continuatsa ramina limba in care se redactau operele stiintifice". Autorii scriuoperele lor in limba maghiara doar atunci cind vor sa se adreseze maselorsau atunci este vorba de o parte insemnata a lucrarilor istorice nepubli-cate cind scriu pentru un cere mai restrins. Din aceasta cauza, dar §1din aceea ca marea majoritate a celor ce scriu in limba maghiara poseda ocultura medie, in timp ce autorii operelor scrise in limba latina au in majo-ritatea cazurilor studii universitare, exista o deosebire calitativa sinatitoareintre productiile populare", scrise in limba materna, si cele bazate petraditia umanista, scrise in limbo, latina.

Utilizarea limbii maghiare in istoriografia transilvaneana este impor-tanta din mai multe puncte de vedere. Ea a contribuit la formarearirea sentimentului apartenentei cititorilor ei la comunitatea mai larga alocuitorilor Orli si prin formarea unei constiinte istorice de factura modernain rindul maselor. Prin utilizarea i recunoasterea limbii materne, Renas-terea a facut un nou pas spre eliberarea spiritului uman din catusele medic-vale. Ca parte integranta a literaturii vechi scrierile de facturaistoriograficacontribuie la formarea i uniformizarea limbii literare unitare prin folosi-rea limbii populare de toate zilele.

1 44 Cu privire la refleetarea fazelor luptel pentru lImba maternA, de exemplu tn predoslo-vide cArtllor romanesti vezi : E. StAstescu, Premisele rnedievale ale costtinjet nafionale romdnesti.Roman, romanesc tn textele romanesti din veacurile XV XVII, p. 978.

Nemesktirty, op. cit., p. 265.141 Varjas, Canctonale, p. 15-18.

§i Intá-

140

www.dacoromanica.ro

27 UTERATURA ISTORICA TRANSILVANEANA IN LIMBA MAGHIARA (SEC. XVI) 111

Dincolo de aspectul general unitar ce se impune prin folosirea limbiimaghiare in aceste scrieri istorice, forma concretl in care ele au fost rea-lizate a fost influentata la rindul ei de formatia diferita a autorilor, detraditia istoriografica si inovatiile lor personale si indirect de publiculcititor recrutat din paturi sociale diferite. Ca urmare, din punctul de vedereal genurilor, operele care apartin istoriografiei in limba maghiara dinTransilvania din secolul al XVI-lea pfezinta un aspect eterogen. Cu excep-tia cintecelor istorice, gen cu trasaturi bine precizate, restul scrierilor intinegale i diferite intre ele. Cauza aspectului foarte variat, al amesteculuiunor elemente medievale si renascentiste142, este faptul ca in secolul alXVI-lea, incepe conturarea genurilor 1iterare1" in conditiile trecerii unorpaturi importante de la cultura orala la cea scrisa, fenomen care atragedupa sine primatul continutului anume al celui epic asupra formeioperelor1".

Complexitatea fenomenului cind scopuri i mijloace, elementede forrn i continut nu se grupeaza in sisteme specifice, bine determinateo reflecta diferitele produse ale practicii scrisului oficial sau particularIn limba maghiara, care direct sau indirect reprezinta prin continutul loristoriografic i filiere epice, care au alimentat aceast5, istoriografie145.

Relatkile i informatiile istorice se ga,sesc in documente cum ar ficel din 1584 privind hotknicirea cetatii Sinlelec, care vorbeste despre luptadintre secuii de rind si nobilP". Testamentele i nu numai cele din seeo-lul al XVII-leam precum i legile dietei principatului transilvaneany"contin de asemenea multiple elemente istoriografice. insemnarile lainceput simplein carti bisericestisau calendare contemporane149, cuprindeaupe linga date familiale si date istorice sau economice150, iar uneori stateaula baza unor cronici de familie151. Scrisorile, prin natura lor, abunda ininformatii variate privind evenimentele sociale, politice, ecleziastice, cul-turale, suplinind printre altele i functia ziarelor de azi152. Se stie c Melan-chton in cursurile sale universitare s-a folosit si de relatkile discipolilorsai unguri153, dupa cum a existat o anumita legatura intre scrisori i genul

142 Gyenis Vilmos, A reneszdnsz szépprOza nélidny sajdtossdga (Citeva tritsfituri specificeale prozei beletristice din epoca Renasterii), in Helikon", 1970, nr. 3-4 (in continuare Gyenis,A reneszdnsz szépproza), p. 420.

143 Varjas, Cancionale, p. 8 ; Gyenis, op. cit., p. 415.144 Ibidem, p. 413-416.143 Ibidem, p. 415 sq. Acelasi fenomen are loc si in literatura rombna' (cf. Istoria literaturit

romdne, vol. I, Bucuresti, 1964, sub red. Al. Rosetti, Mihal Pop, I. Pervain, Al. Piru, p. 294.146 Erdélyi T örténelmi Adatok, I, p. 265-268.147 Kemény Katalin, Erdélgt emlékirók(Memorialisti transIlváneni), in Erdélyi Milzeum"

(Muzeul ardelean), 37 (seria nouä 3) (1932), nr. 4-6, p. 268 sq.ETT, I, p. I, XIII.

Ho Kanyar 6 Ferenc, Fölvi1dgosit6 észrevelelekBogdthi csalddi érdekti fel jegyzeseihez (Observa-tii ce clarificã insemnbrile familiale ale lui Bogáthi), in Keresztény Magvet6" (SemAnAtorulcrestin), 27 (1902), p. 266-270 ; Pokoly József, Bogathi Fazekas Miklós naptdri foljegyzései(InsemnArile din calendar ale lui Bogathi Fazekas Miklós), In Keresztény Magveto", 27 (1902),p. 262-264 ; introducerea lui Kardos Tibor la Erdely drdksége. Ercielgi emlékiró. Erdélgröl. I.Tiinderorszdg (Mostenirea Transilvaniei. Memorialisti ardeleni despre Translivania. 1. Tarazinelor) (In continuare Kardos, Tanderorszdg ), p. XXIX.

150 ETT, I, p. XVIII.151 Kardos, Tiindirorszdg, p. XXIX.us veil i Al. Rosetti, Scrisori romdnesti din arhivele Bisiritel (1592 1638 ), Bucuresti,

1944, p. 27 75.153 Borzsák, op. cit., p. 436 sq.

i

:

146

1

www.dacoromanica.ro

112 CAROL VEKov 28

memorialistic1". Feluritele variante ale memoriilor jurnalele, relatarile,diariile, autobiografiile, marturiile etc.155 constituie de asemenea totatitea concretizari, e adevgrat subjective, ale unor evenimente istorice,iar cintecele istorice reprezinta o continuare a traditiilor epicii orale ma-ghiare, practicatg in tot cursul evului mediu156.

Stabilirea genurilor carora le apartin operele istoriografice in limbamaghiara din secolul al XVI-lea nu se poate face pe baza terminologiei fo-losite de autorii respectivi. Dovada este cazul lui Székely, Tinódi, Heltaisi Borsos care isi intituleaza cu totii operele istorice cronici". Este evident

fiecare a inteles altceva prin acest termen. Desi intr-un fel sau altul toatepatru erau istorii" ale unor evenirnente, caci autorii lor s-au referit inprimul rind la subiectul tratat, ele difera atit ca nivel, cit si ea modalitatede realizare.

Cit de generala sau nespecifica poate fi terminologia folosita o dove-deste scrierea lui lfi, care numai potrivit seopului si continutului eipoate fi numita rnentség" (justificare), dar in nici un caz din punct devedere al teoriei literare. De fapt un asemenea gen literar nu existg si opera.lui poate fi incadrata cel mult genului memorialistic. In cazul lui Pellérdisituatia e aceeasi. Fiind o scrisoare, ea n-are de ce s aiba titlu, insa excep-tind partea de inceput §i de sfirsit a scrisorii, care respectg tipicul genului,textul propriu-zis este de fapt o relatare, o descriere de proportii mai mici

e adevarat a unui eveniment istoric. In insemnarile" sale istoriceGyulafi se foloseste de una din cele mai complexe genuri ale secolului alXVI-lea, care inmanuncheazg toate elementele si mijloacele dobinditein cursul evoluViei sale de istoriografia de ping' atunci, comentariile. Folo-sirea acestui gen de factura memorialist* de fapt jurnal, insa obiectivg,bazat pe o informatie §i o metoda de cercetare de eficienta maxima pentruacea epoca, ii asigura un loc cu totul aparte intre istoricii ce scriu in limba.maghiara. Din pacate insg nici termenul de inseningri" nu reflectg sufcient genul careia Ii apartine opera gam'.

Avind in vedere caracterul aparent eterogen al acestor scrieri, res-pectiv caracterul de tranzitie al secolului al XVI-lea in privinta constituiriiliteraturii, sint utile incerclrile prin care istoricii literari cautá sl surprindgcomponentele elementare ce intra in structura acestor opere. Astfel,analiza unor lucrgri din aceastg epoca au iesit la ivealg o serie de elementecomune apartinind. epicii scurte, cum ar fi anecdota158, care asigurg realis-mul relatarilor din aceste opere istorice si din care va lua nastere genul

154 Szabó György, Az erdityi önélettrds (Autobiografia transilvAneanA), in Nye lv- és ho-dolomtudományi KOzlemdnyek" (ComunicAri privind stiInta lingvisticA si literal*, 7 1(1963),nr. I, p. 21.

165 Cf. Kemény Katalin, op. cit., p. 190-192 ; Gyenis Vilmos, Emlektrat és anekdotcr(Memorille t anecdota), in Irodalomtiirtenet" (Istorie literarA), 1970, p. 306.

166 Varjas, Cancionale, p. 10.167 Din punctul de vedere al legAturilor dintre istorlografia In limba maghlarA i cea In

limba latinA este semnifIcativA analogia care existA Intre insemnArile istorice ale lui GyulafiLester I notele, observaliile Snregistrate (de fapt tot comentarii) fAcute de Forgach Simon siIstvánfi Miklós la celebra lucrare a lui Francisc Forgach, cf. Ghymesi Forgcich Ferencz nagy-vdradt pitspök magyar histori6ja 1540 1572 Forgach Simon es Istoknfi Mikl6s jegyzeseikkelegyatt (Istoria maghiarA a episcopului de Oradea, Francisc Forgach de Ghymes, 1540-1572,Impreunit cu notele lui Simon Forgach l Nicolae Istvánfi, Pesta 1866, cu introducerea lukFrancisc Toldy, in (Monumenta Hungar(ae Historica, Scriptores, XVI ).

168 Gyenis, A reneszdnsz szeppraza, p. 413-419, 422-424.

la

ea

www.dacoromanica.ro

29 LITERATUR A ISTORICA TRANSILVANEANA IN LIMBA MA GRIARA (SEC. XVI) 113

memorialistic156 ; descrierea de calatorie 160 alimentata de interesul deosebitfata de stiintele naturii, geografie sou etnografie161, care si ea are o anu-mita functionalitate in operele istorice162.

Scrierile istoriei transilvanene maghiare din secolul al XVI-lea sintstudiate deopotriva de istoria literara si de stiinta istorica. Fiecare dintreele insa are atit sub raportul obiectului, cit si al metodelor trasaturilesale proprii. Terminologia cu privire la genurile operelor istorice, citcriteriile pe baza carora ele au fost stabilite de catre istoria literara, doarpartial pot fi utilizate de stiinta istorica. Studiind scrierile amintite stiintaistorica urmareste aspectele i fenomenele proprii istoriografiei ca : evolutiagindirii istorice, progresul realizat in ce priveste rolul factorilor ce actionea-za In istorie, relatia dintre societate si scrierea istorica, largirea bazei docu-mentare si in functie de aceasta valoarea de izvor autentic a operelor ana-lizate, ceea ce determin i o metodologie proprie istoriografiei. in acestcontext apare necesitatea de a elabora o clasificare noua a operelor isto-rice prin definirea unor genuri istoriografice care sa tina seama de obiectul

metodele specifice stiintei istorice, deosebit de cele ale istoriei literare.Trecind in revista scrierile de factura istoriografica in limba maghiara

din Transilvania secolului al XVI-lea am vazut ca nu poate fi schitatao imagine unitara a ei. Aceste opere reprezinta tot atitea incerca'ri, modali-tati de manifestare a spiritului uman creator. Relativ restrinse ca numar,ele au consemnat pentru prima data in limba maghiara evenimentele deseama ale trecutului i prezentului istoric. Variate in forma si continut,ele au reprezentat si au servit in acelasi timp depasirea viziunii medievale,contribuind la emanciparea, laicizarea cititorilor. In ele s-au materializatideile Umanismului i Reformei, ajungind pina la masele de curind ridicatela nivelul culturii scrise. Aceste lucrari alimenteaza pentru prima data.constiinta istorica si contribuie la evolutia constiintei de eomunitate apoporului. Alaturi de determinarile specifice fiecaruia in parte, scrierileistorice de care ne-am ocupat formuleaza tot mai constient cele doua as-pecte principale ale istoriei : cel stiintific al consemnarii evenimentelor deseama i cel al popularizarii i educarii prin aceasta. In realizarea acestorscopuri asistam la primele aplicari, e adevarat timide, ale unei metodologiiproprii i indispensabile cercetarii trecutului. Descrierea, adesea amanu-tita, a prezentului, Ii indrumeaza spre prezentarea in culori vii a trecutului.Datorita izvoarelor si a predilectiei pentru descrieri, mi odata amanuntite,cu greu se poate stabili dad, avem de-a face cu o opera de factura istorio-grafica sau pur i simplu cu un izvor istoric.

Aparitia acestor opere cu toate trasaturile lor a fost menita s ser-veasca scopuri practice16 3, deosebindu-se sub acest raport de istoriografia

259 Gyenis surprinde foarte just rolul deoseblt de important al anecdotei in conturareagenului memoriallstic si in general al literaturii beletristice In formare. Vezi : Gyenls VIlmos,.Emléktrat és anekdota, p. 305-321).

169 Despre tipurlle de descrieri de calatoril cf. Kovacs Sandor Ivan, Ctleirbutazdkutazdsi irodalom (Autori de jurnale de calatorle literature notelor de drum), in Acta HistoriaeLitterarum Hungaricarum", tomus X XI, Szeged, 1971, p. 80 sq. ; D. Ciurea, Considerationsstn. la (literature historique et geographique des X vile xviiie stecles (essai de classification).In Revue Roumain d' Histolre", 10 (1971), nr. 5, p. 824.

161A magyar irodalom tortinete, I, p. 290.263 Kardos, op. cit., p. XXXI.263 Kulcsár, Heltai, p. 19.

c. 1613

si

si

www.dacoromanica.ro

111 CAROL VEKOV 30

propriu-zisa a Renasterii1". Rezultatul a fost ca in momentul in care aumcetat sa mai actioneze conditiile care au favorizat aparitia scrieriloristorice in limba maghiara in aceste forme si cu scopul de a se adresamaselor, rolul lor s-a diminuat simtitor. In urma recesiunii economico-sociale, partial si ideologice, chid se restringe din nou raza de actiune siutilizare a limbii maghiare in favoarea celei latine, dispar operele istoricece se adresau unui public cititor larg, dupa cum intr-o anumita perioada

nu se mai elaboreaza nici sinteze istoricei". Societatea nu ofera conditiifavorabile activitatii unor istorici ce vor s scrie in limba materna. Chiardaca reprosul lui Gyulafi pentru dezinteresul ardelenilor fata de istoriempare sa fie exagerat, cel al lui Heltai care deplinge in introducerea croniciisale dezinteresul si lipsa de sprij in fata de activitatea istoricului, comparativcu vremurile luminoase ale lui Matia, par totusi sa fie intemeiate167. Vre-muffle cumplite ce s-au abatut asupra tárii isi gasesc ecoul in raspunsullui Francisc Hunyadi catre Joan Baranyai Decsi Czimor168, precedind ostare de spirit asemanatoare aceleia despre care vorbeste in prefata cro-nicii sale Miron Costin cu mai bine de o suta de ani in urma169. Pe dreptcuvint s-a afirmat : Energia umanistilor impovarati de mii de alte sareinis-a farimitat in lupta dusa pentru mentinerea fiintei nationale, pentrurezolvarea problemelor sociale fndamentale, uneori si in cea dusa unulimpotriva celuilalt, iar fortele ce-au mai ramas au trebuit sa o indreptespre satisfacerea unor necesitati elementare"1".

Aspeetul atit de variat al scrierilor istorice transilvanene in limbamaghiara din secolul al XVI-lea in cel urmator nu-1 mai intilnim. Seimpune tot mai mult memorialistica in limba maternW71. Va trebui s treacaInca multa vreme pina ce, dupa o lupta tenace cu limba latin, redescoper in-du-si antecedentele din secolul al XVI-lea, sa se impuna limba maternasi in istoriografia maghiar a din Transilvania.

LES DEBUTS DE LA LITMATURE HISTORIQUEDE TRANSYLVANIE REDIGEE EN HONGROIS (XVIe SIECLE)

(REsumt)

L'apparition de l'historiographie transylvaine en hongrois aucours du XVI° siècle a été déterminée par des nécessités concretes,objectives, par le stade de développement de l'historiographie ré-

1" Ibidem, p. 8.165 Varjos, Heltai Gdspdr, p. 308.166 Gyulafi, Monumenta, XXXI, p. 94 sq.167 ar fi demni acestla de cinstlre, cei ce s-au strAduit si se strAduiesc... Dar sint putini

care ar fl cu vre-o recunostintA fatA de cet costiinciosi. Ce-am putea face? Asa a fost lumea de lainceputurl. SA fie totul precum e voia lul". 0 idee asemAnAtoare apare i in prefata lui BaranyaiDecsi Czlmor Janos la opera lul Sallustius (Nemesidirty, op. cit., p. 265).

168 Ce sA Wildest!, ce sA hotAresti in pericolul sl inrAutAtirea aceasta generara a lucrurilor,fti vei da tu searna de indatA. Cum vezi, vislim intre "Skylla si Charibda si, cum se spune,tinem lupul de urechi..." Szab6 Karoly, Adatok Decsi Jdnos ilatehez (Date privind viata

Loan Decsi), in Magyar Protestans Szemle" (Jurnalul protestant maghiar), Budapesta, 1880,p. 139.

169 Miron Costin, Opere, vol. I, Bucuresti, 1965, ed. ingrijitA de P.P. Panaitescu, p. 4 sq.Kulcsar, Heltai Gdspdr, p. 19.

171 Kemeny Katalln, op. cit., p. 187 ; Domokos Pal Peter, Tatrosy Gyorgy dnéletirdsa éstorténeti feljegy:esei (Memoriile l insemnArile lui Gheorghe Tatrosy), in Irodalomtorténetihbzlemények", 61 (1957) nr. 3, p. 240 ; Kulcsar, Heltai Gdspdr, p. 19.

lul

170

www.dacoromanica.ro

31 LITERATURA ISTORICA 7'RANSILVANEANA /N LIMBA MAGHIARA (SEC. XVI) 115

dig& en latin, en general, ainsi que par la creation d'une litteratureen hongrois.

Les ceuvres les plus representatives sur lesquelles porte la présenteetude sont : la chronographie de Benczédi Székely Istvan, la chronique deHeltai Gaspar, les chants historiques de Tinódi Sebestyén, l'autobiogra-phie de Galli Janos, <da lettre » a, caractère de propagande de Pellérdi Peteret les écrits historiques de Gyulafi Lestar.

En dehors des conditions historiques existantes, le choix du sujet,l'adoption des méthodes de selection et de presentation du materiel, lavision generale des auteurs ont été influences par la place qu'occupaientces derniers dans la société ainsi que par leur formation intellectuelle.

Les ozsuvres appartenant a cette historiographie ont un caractèrehétérogène. Le statut équivoque-entre la science et la litterature expliquela variété des genres. Le double but scientifique et moralisateur-éclucatif

a contribué a son tour a la diversité, quant a la forme et au contenu, desceuvres appartenant a l'historiographie transylvaine du XVI° siecle,rédigée en hongrois, qui s'adressent a une eouche de lecteurs de beaucoupplus large que celle familiarisée avec le latin. Bien que présentant certainselements communs, voire même des similitudes en ce qui concernela thematique, la conception de temps et d'espace, la compilation en tantque méthode de travail, etc. dérivant soit des traditions de l'historio-graphie médievale, soit des dernières tendances de l'humanisme et de laréforme la multitude et les modalités de realisation de ces ceuvres retien-nent cependant l'attention.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

COMUNICARI. NOTE. DISCUTII

CU PRIVIRE LA DOMNIA LUI VLAD 1NECATULDE

ION DONAT

Domnia lui Vlad Inecatul (1530 1532), care este cuprina in indelun-gata perioada de lupte pentru tron ce a urmat dupa moartea lui NeagoeBasarab, se afla mentionata foarte sumar in cronicile Tarii Românesti.Potrivit acestor cronici, dupa ce Moise voda' a Mat pe Neagoe vornicul sipe Preda postelnicul, ucigasii lui Radu de la Afumati, facindu-le moartepentru moarte"1, alti boieri care fusesera la acel sfat", temindu-se ca voravea aceeasi soarta, au fugit la Tarigrad de unde au venit cuun dornn nou,Vlad voda ; iar Moise:s-a restras in Tara Ungureascä. De acolo, fostul domns-a inapoiat cu osti, dar a fost biruit de Vlad pe apa Oltului, la Viisoara,unde au pierit atit Moise, cit i Barbul banul de la Craiova. Decii, intor-cindu-se cu izbinda la scaunul au, au domnit cu pace 2 ani pol i mergindla Popesti, den jos de Bucuresti, in primblare, acolo s-au inecat in Dim-bovita 2.

Unele fapte, petrecute in tara in acest rastimp, au ramas multavreme necunoscute istoricilor, pe de o parte datorita confuziei dintreacest Vlad voda i tatal sau omonim, domn intre 1510 si 1512, iar pe dealta parte din cauza unor erori de editie, care au trecut de la un autor laaltul, in curs de mai multe decenii. In afara de aceasta, lamuriri noi aadus cuprinzatorul hrisov al lui Mihnea Turcitul din 1589, privitor laimpartirea averii Craiovestilor, care n-a fost cunoscut istoricilor mai vechi3.WA de ce este necesara o reexaminare generala a izvoarelor.

In 1532, putia dupa urcarea sa in scaun, Vinti1 voievod, urmasul luiVlad Inecatul, intareste lui Vlaicu clucerul din Piscani i fratilor si, Mih-nea stolnic i Badea, i nepotului Patru, mai multe sate, printre carepartea lui Barbu ban si a fratelui au Draghici, din Barbettegi i Breine0i4.Domnul arata cá cei doi frati au pierdut aceasta parte cu hiclenie fata deVlad voievod, iar boierul domniei mele, jupan Vlaicu clucer, el a dobin-dit-o cu dreapta i credincioasa slujba, fata de Vlad voievod. Tar dupa aceea,aceste mai sus scrise averi, sate si tigani, partea jupanului Barbu ban si afratelui au Draghici, s-au aflat i cumparate de jupanul Vlaicu clucer,

1 n realitate tAierea lui Neagoe s-a petrecut mult mai tirzlu, cAtre sfirsitul domnielMoise, cAci el este mare vornic in sfatul acestui domn pinA la 24 noiembrie 1529 (DRH,

B, III, p. 144-145). Actul urmAtor, ce ni s-a pAstrat de la Moise, este din 22 mai 1530 si In elapare ca mare vornic Stoica BAltatul (ibidem, p. 146). Executarea lui Neagoe a avut asadar locIntre aceste date. Vezi I opinia lui I.G. Filitti, Banalut 011eniei si Craoivestii, extras In ArhiveleOltenia", XI (1932), p. 68.

2 Letopiseful Cantacuzinesc, ed. C. Grecescu si D. Simonescu, Bucuresti, 1960, p. 47 ;Radu Popescu, Istoriile domnilor Tarii Romdnesti, ed. C. Grecescu, Bucuresti, 1963, p. 44-45.

3 Importanta deosebitA a acestui hrisov a fost semnalatA mai frith de St. StefAnescu,Inceputurile bdniei de Craiova. Pe marginea unui document recent publicat, in Studii si materialede istorie medic", I (1956), p. 325-332.

6 Satele n-au putut fi Identificate.

13i

lid

www.dacoromanica.ro

118 lox DoNAT 2

pentru ca, Barbu ban si fratele sáu Draghici ei au ramas datori emirului dinVidin cu 40 000 aspri §i emirului din Rahova cu 50000 aspri. Si ace§tiaspri erau ai Imparatului, de la vaduri, din socoteala lui tefterdar baa .al imparatului, Schinder Celebi. Si mare pill a avut raposatul Vlad voievoddin partea Porta pentru acei aspri. Si a platit domnia mi acea datorie,mai sus-zisii aspri, 90 000 aspri. Si am vrut domnia mea sa iau acea maisus-zisa datorie de la acei boieri care tineau averile lui Barbu ban si ale luiDraghici. Iar ei au cazut si s-au rugat la domnia mea, ca sari miluim dom-nia mea cu cit am platit domnia mea (sic) datoria lui Barbul ban, case cheme si cumparate de ei acele mai sus-zise averi"5.

Tot lui Vlaicu din Piscani ii damieste Vlad Inecatul satul Cetateni(la est de Gimpulung). In 1548, Mircea Ciobanul intareste acest sat jupa-nului Mihnea, acum pircalab, fratele lui Vlaicu din Piscani, deoareceocina a fost dobindita de raposatul Vlaicu logofat Inca din zilele raposa-tului Vlad voievod Inecatul, de la Barbu al Gogosoaei, fiindca Gogosoaiasi fiii sad au pierdut cu mare hiclenie fao de domnia mea (sic)".

Stapinii satelor Barbatesti, Brane§ti si Cetateni slut acelea§i per-soane : Barbu mare ban al Craiovei (al doilea en acest nume), cumnatullui Moise voda, cel pierit la Viisoara, i fratele su Draghici Gogoasa, cares-a ridicat domn. Amindoi erau fiii lui Danciu comisul Craiovescu zis Go-goasa, despre care s-a pretins c a murit fara urmasi7 si al Gogosoaiei",fiica lui Gherghina pircalabul de Poenari, ginerele lui Vlad Calugarul.Identitatea lui Draghici, necunoscut'a ping la aparitia actului de impar-teala a averii Craiovestilor din 1589, este aratata limpede acolo, unde seindic i imprejurarile in care a pierit. Despre al treilea fiu al lui NeagoeStrehaianu, hrisovul lui Mihnea Turcitul precizeaza : Danciul Gogoasacomis a avut un fiu din trupul sau, anume Draghici, ce s-au ridicat domnIa Tarigrad ca sa vin in Tara Romaneasca si a inchinat toata partea luisi a tatalului lui, turcilor. Iar domnul care a fost atunci... a adunat petoti boierii lui de i-a trimis la cinstita Poarta, de s-au pirit cu el si1-au pierdut acolo. Iar apoi, de vreme ce au venit acei boieri de la Poarta,domnul lor i-a intrebat care ce a cheltuit. Asa a pradalicit si a luat partealui Danciu Gogoasa, de a impartit-o acelor boieri"5. Acest izvor se comple-teaza cu altele.

Un document de la acelasi Mihnea Turcitul, din 1588, cuprinde infor-matia ca Serban banul, cumnatul lui Pirvu ban Craiovescu, a primit satulFintinelele de la gura Calmatuiului (IMO; Zimnicea) de la Vlad voievodInecatul, cind s-a dus de a spinzurat pe Draghici al lui Danciu Gogoasa.

DRH, B, III, p. 222. Vlad volevod cel viclenit este Vlad Inecatul, cum a constatat I.C.Flllttl, vezi Banatul Oltenia f l Craiovelii, p. 30, nr. 196 sl p. 58, rectificIndu-1 pe A.D. Xenopol,Lupla Inlre Ddnesli f l Dräculestl, Analele Acad. Rom.", Mem. Sect. Ist., s. II, t. XXX, 1907,p. 240 sl pe Stoica Nicolaescu, Documenle slavo-romdne cu privire la relaliile PIM Rornanesti .yiMoldovel cu Ardealul In sec. XV fi XVI, Bucurestl, 1905, p. 238, care au crezut cA este vorbadespre Vlad CAlugArul. Pentru identificarea justA vezi l t. StefAnescu, Bdnia in Tara Romd-neascd, Bucurestl, 1965, P. 205-206.

6 DIR, B, XVI, vol, H, p. 374.7 Asa credea I.C. Filitti, op. cif., p. 28, pentru care Barbu banul cel cAzut era fiul lui

Pirvu banul. El nu stla atunci cA fratele acestuia, DrAghici, era aceeasi persoanA cu DraghicivodA Gogoasil.

DIR, B, XVI, vol. V. p. 405.

sg,

www.dacoromanica.ro

3 DOMNIA LUI VLAD INECATU'L 119

la Tarigrad, pentru ca s-a ridicat &a vie domn in Tara Romaneasca"9.Despre aceleasi imprejurari, rezumatul unuihrisov pierdut, tot al lui MihneaTurcitul, din 7094 (1585-1586), in care nu este indieat beneficiarul, spuneca Draghici sin Danciu Gogoasa . . . inselind imparatia el ar fi feciorde domn, i-au dat domnia, si dovedindu-1 boierii de mincinos, 1-au spinzuratla Tarigradmn. Actul era oil mosia Viisoara", adica pentru un sat dinimediata apropiere a Fintinelelor, en care impreuna Meuse parte din vechiuldomeniu al Craiovestilor. Cel ce a primit dania trebuie sa fi fost sau *erbanbanul, sau unul din boierii ce 1-au insotit la Poata.

Multa vrerne ridicarea la domnie a lui Drkhici Gogoasit a fost datatagresit de marea majoritate a cercetatorilor, din ea-Liza unei erori de lectura,care a lost intheptata cu prilejul tiparirii corpusului de documente medie-vale ale Academiei. Hrisovul mentionat mai sus, din 1588, pentru Fintinele,a fost cunoscut, in curs de aproape cincizeci de ani, numai dintr-un rezumatgresit, publicat in 190511, in care nu se arata eine 1-a trimis pe erban banulla Tarigrad. Lipsind aceasta precizare, a ramas loc pentru ipoteze, asaincit s-a putut afirma ca Drkhici s-a ridicat domn in vremea lui RaduPaisie, in 1536, sau intre 1535 i 153912.

Un ecou despre ridicarea lui Drkhici Gogoasa gasim si in legaturii,cu satul Izlazul (linga varsarea Oltului). Izvoarele arata ca jumatate dinacest sat a fost zestre a jupanitei Marga cea batrina, fiica lui Pirvu vor-nicul Craiovescu si sora lui Neagoe Basarab, iar cealalta jumatate era,inainte de domnia lui Radu Paisie, in stapinirea lui Firtat vornieul dinDragasani, de la care o cotropesc, in sin, Pirvulestii. Un act din 1579arata ca dupa aceea, cind a fost in zilele lui Vlad voievod . . . Firtat vor-nicul a venit cu slujba de la cinstita Poart'a", iar domnul i-au dat si 1-aumiluit cu mostenirea lui, jumatate de Izlaz"". Intrucit din text se vedeca Vlad voievod, care da satul si pentru care Firtat face drumul la Poarta,a domnit inainte de Vintila voda, el nu poate fi decit Vlad Inecatul, cad.

9 Ibidem, p. 365.1° Cronologia tabelard, in N. Iorga, Operele 1W Constantin Cantacuzino, Bucuresti, 1901,

p. 34.11 St. Nicolaescu, op. cit., p. 61 62. Citatul din rezumat are urmAtorul cuprins : ...fiin-

du-i bAtrinA si dreaptA mosie si de mostenire lor, ajunsA si cumparatA de rAposatul ban PirvuincA de mai nainte vreme din vremea altor domni bAtrini, ce au fost mai naintea domnlei mele,de la Vlad voievod CAlugArul si fiul sAu Radu voievod cel Bun, si IncA si dupa acestia de la Vladvoievod Inecatul. Si iar 1-a ajuns jupin Serban banul, cumnatul Pirvului banul, cind a mers de aspinzurat pe DrAghici al lui Danciu GogoasA la Tarigrad, deoarece s-a fost ridicat sd vinA domn inTara RomAneascA". In realitate, textul este urmAtorul : ...pentru cA le este veche si dreaptAocinA si de mostenire lor, agonisitA si cumpAratA de raposatul Pirvu ban IncA de mai inainte dedomnia mea, de la Vlad voievod CAlugarul si fiul lui, Radu voievod cel Bun. Si IncA si pesteaceasta iarAsi a agonisit jupan Serban ban, cumnatul lui Pirvu ban, de la Vlad voievodul Inecatulelnd s-a dus de a spinzurat pe DrAghici al lui Danciul GogoasA la Tarigrad, pentru cA s-a ridicatsA vie domn In Tara RomAneascd" (DIR, B, XVI, vol. V, p. 365).

12 A.D. Xenopol, Istoria romdnilor, ed. a III-a, vol. IV, p. 198-199 ; St. Nicolaescu,op. cit., p. 63 ; idem, Domnia tut Radu Dodd Paisie si a fiului sdu Marcu oolevod, in ArhiveleOlteniei", XVII (1938), p. 201 ; I.C. Filitti, op. cit., p. 73 ; C.C. Giurescu, Istoria romdnitor, ed.a III-a, vol. II-1, Bucuresti, 1937, p. 163. Eroarea persistA si in elementele de cronologie date inDIR, Introducere, vol. I, p. 488, unde data ridicArii lui Draghici este : aprilie 1536. Totusl eafusese indreptata IncA din 1941, de Ion Radu Mircea (Tara Romdneascd ;i inchinarea Brditei,in Balcania", IV (1941), p. 456, nota 3), care nu putea sA stie insA atunci cine era DrAghicivolevo d.

13 DIR, XVI, vol. IV, p. 410.

.

www.dacoromanica.ro

120 ION DONAT 4

despre tatM sau Vladut, din 1510-1512, nu poate fi vorba. Firtat dinDragasani, dusman al Pirvulestilor, a facut probabil parte din boierii careau fost la Tarigrad spre a-1 spinzura pe Draghici.

Aceluiasi Firtat vornic ii daruieste Vlad Inecatul la Bratasani (satdisparut linga Sopirlita, in apropiere de Brincoveni), partea fiilor luiBusaga... ocin i dobitoace si scule si case si toate averile ce se chiamaori vii ori moarte, cki... ei si-au pierdut ocina i averile cu rea hicleniefata de domnia mea. Jar boierul domniei mele... a dobindit cu dreapta

credincioasa slujba."14. Pe Busaga i pe fiii si nu-i pot identifica unBusaga stolnic figureaza in divanele lui Dan al II-lea dar pozitia satuluilor sugereaza o inrudire cu boierii din Väleni i, prin acestia, cu rarnuraCraiovestilor de la Caracal, care au pierdut Iziazul in favoarea aceluiasibeneficiar. Atrage atentia si data actului 4 octombrie 1530 deoareceacesta este singurul izvor contemporan ce aminteste de vicleniile din vre-mea lui Vlad Inecatul, care probabil au stat, toate, in legatura mai intiicu luptele pentru scaun ale lui Moise vocla, iar apoi cu incercarea lui Dra-ghici de a lua domnia. Ridicarea lui Gogoasa trebuie fi aNut lac intre18 august 1530, data luptei de la Viisoaran si 4 octcmbrie acelasi an.

Dupa toate probabilitatile, indath dupa moartea in lupth a luiMoise si a cumnatului s'au Barbu ban1°, fratele acestuia din urrna, DraghiciGogoasa, a fugit peste Dunare, unde emirii vecini cu Oltenia, de la Rahova

Vidin, ii erau prieteni i creditori. Cu asemenea sprijin i inchinindu-siaverea turcilor", el s-a ridicat domn la Tarigrad", dar boierii lui Vladvodit 1-au pirit la imparatie ca nu era fecior de dornn, cum se pretindea,si au reusit s fad, a fi spinzurat. In fruntea delegatiei de piritori se afla,Serban marele ban al Craiovei el insusi un viitor pretendent carehind ginerele lui Radu postelnic Craiovescu, era var prin alianta cu Dra-ghici, feciorul lui Danciu Craiovescu. De aci se vede cit de divizata era,prin luptele pentru domnie i avere, aceasth familie care este socotitauneori drept o factiune unita, opusa altor partide boieresti din Tara Roma',neasca. Dusmania aceasta era dealtfel mai veche decit vremea lui Noisesi a lui Vlad Inecatul, caci Neagoe Basarab, feciorul lui Pirvu Craiovescu,11 cotropise pe *erban banul si pe fratii si, luindu-le niste mori de moste-nine de la sud de Pitesti, dupà cum afirma ei Inii intr-un act de la 1533'7.

0 alta viclenie considerata din vremea mi Vlaclut (1510-1512)18,este tot din domnia lui Vlad Inecatul sipoate fi cu greu despartith de celeprecedente. Printr-o porunca din 1534, Vintila voievod reintareste luiVlaicu mare logofat i fratilor si adica acelorasi boieri din Piscani,pe care ii confirmase si in sthpinirea satelor lui Barbu ban si DrághiciGogoasa satele Spinisor, Stingkea si Fratostita (toate lingacare fusesera ale lui Radu din Spinisor si ale fratelui sáu Vlad. In act se

DRH, B, III, p. 161." N. Iorga, Studii i documente, III, p. LI ; I.C. Filitti, op. cit., p. 29 si 69. La 7 august

1530, cu putin Inainte de luptA, Barbu banul l fratele sAu DrAghici, confirmind o danie a neamu-Itil cAtre mAnAstirea Cozia, IntrebuinleazA o formulare care aminteste pe cea domneascA(DRH, B, III, p. 155-156).

16 Barbu ban era cAsAtorit cu sora lul Moise (Hurmuzaki, Documente, II 3, p. 654).27 DRH, B, III, p. 282.16 St. Nlcolaescu, Doc. slauo-rom., p. 247-248 ; Ilie Minea 1 L.T. Boga, Cum se mosieneau

mosiile En Tara Romdneascd pind la sfirsitul secolului al XV I-lea, II, p. 123-124.

Filiasi),

'

lor

1

si

sO

si

www.dacoromanica.ro

5 DOMNIA LUI VLAD INECATUL 121

arat a. ca acestia le-au pierdut cu rea hiclenie Inca de la Vlad voievod celTinar, caci a fost Radu stringator de bir la judetul Jinl de Jos, de a fugicu birul si cu haraciul Tarii Romanesti si al imparatului peste Dunare,cu 30 000 aspri. Iar raposatul Vlad voievod 1-a ajuns cu dreapta judecatasi cu putere de la cinstita Poarta, 1-a prins ... si 1-a ucis dupa, faptele sale,ca pe un viclean. Iar averile ...le-a miluit mai sus-zisului dregator al dom-niei mele"19.

Cine este Vlad voievod cel Tinar" din documentul de mai sus ISe stie ca sub acest nume au fost cunoscuti doi domni ai Tarii Romanesti :primul, fiul lui Vlad Calugarul, domn inaintea lui Neagoe Basarab,si-a zis in actele ce ni se pastreaza : Vlad, fiul lui Vlad voievod20, dar incronici apare sub numele de Vlad, Vladuta sau Vladut voievod. cel Tinar21 ;cel de al doilea, fiul acestuia, se intituleaza el insusi, intr-un hrisov din1530, pastrat in original22, si in pecetia sa : Io Vlad voievod cel Tinar23,dar posteritatea 1-a retinut sub numele de Vlad Inecatul. Indicatia :9 7Vlad cel Tinar", din porunca lui Vintila voievod, nu poate face asadar,singura, dovada ca acolo este vorba de Vlad Vladut din 1510-1512, cumam vazut ca. s-a interpretat. Pe de alta parte nu avem nici o informatiecare sa arate ca Vlaicu din Piscani care apare in documente abia in152624 a fost favoritul lui Vlad-Vladut dar il aflam, cum s-a vazut, inrepetate rinduri, primind danii de la Vlad Inecatul. Unele amanunte alevicleniei lui Radu de la Spinisor se pot explica prin imprejurari din domniaacestuia din urma. Radu a fugit cu birul si cu haraciul", ceea ce insemnea-za ea pina atunci se gasea in administratia tarii, cum se si aflau, la sfirsituldomniei lui Moise, boierii din partida lui Barbu ban si Draghici, care 11 vorvicleni pe Vlad Inecatul. Se cuvine subliniat aci si faptul ea satele lui Radude la Spinisor se gaseau linga marele domeniu al Craiovestilor din Oltenia,Stingaceaua fiind chiar in hotar cu Strehaia lui Neagoe banul cel batrin.Ceva mai inult : Spinisorul insusi stim ca, a fost al Craiovestilor, caci eltrebuie sa fie satul cu acest nume, intarit Neacsei din Brincoveni si luiDetco mare armas de Radu Paisie25, domnul care va -Cada, pina la urrna,pe Vlaicu din Piscani. Satul se va fi intors, cu alte cuvinte, in familiavechilor stapini, cum constatam ca se petrec lucrurile cu majoritateabunurilor confiscate pentru viclenie26. Dupa toate probabilitatile, Radudin Spinisor si fratele sau faceau parte din neamul Craiovestilor.

Dar un sat cu numele Spinisor, se intilneste si in legatura cu ridicarealui Dragodan voievod, pe care nu-1 cunoastem altfel. Petru voievod, fiul

.-

12 DRH, B, III, p. 303.22 Pentru actele emise de cancelaria sa, cunoscute pind astAzi, vezi ibidem, II, p. 141-192.21 Letopisetul Cantacuzinesc, ed. cit., p. 17-23, 205 ; Radu Popescu, Istorille, p. 27-29.22 DRH, B, III, p. 164. in celelalte acte 10 zice Vlad fiul lui Vlad voievod, sau Vlad

flu! lul Vlbdut, ibidem, p. 147-161 i 167-214.23 St. Nicolaescu, op. cit., p. 246.24 La aceastd datd, dupd moartea tatAlui sat', se judeca, impreund cu mama i fratii, cu

cunoscutul boier Manea Vulparu, la care le era zAlogitd averea pArinteascd (DRH, B, III,p. 50 51), Va fi fost dee! Una'. in 1526.

26 DIR, B, XVI, vol. II, p. 302. in Spini§or va mo0eni jumdtate sat Matei Basarab.(P.V. Ndsturel, Radu Serban Basarab f i Maid Basarab, in Literaturd 0 artd romAnd", XI(1907), p. 569).

26 Ion Donat, Le domaine princier rural en Valachie (XIVe XVP siecles), in RevueRoumalne d'Histoire", VI (1967), p. 215.

1. .4.1

www.dacoromanica.ro

122 ION DONAT 6

lui Mircea Ciobanul, judeca in 1361 o pricina intre doi frati, Neagoe dinUrseni i Cirlig Orbul. Cel din urma pretindea c Neagoe nu a fost pradatpentru dinsul, cind a fost Cirlig Orbul pribeag". El ramine MO, de lege sidomnul adauga : SI se fAie eita pagub i prada a avut Neagoe pentrufratele su Cirlig Orbul : cind s-a ridicat Dragodan voievod la Spinisor,el i-a luat 650 aspri gata si 60 oi. Si iarasi in zilele lui Vintil voievod eli-a luat 400 oi, din toate averile si din casa si din afara. Iar apoi Radullogofat, el a miluit pe Cirlig Orbul cu un sat si cu un salas de tigani. Iarcind s-a despartit Neagoe de fratele sau Cirlig el nu i-a dat nimic. lar dupaaeeea, iarasi a fost Cirlig Orbul pribeag cu Serban banul ; astfel a pradatpe fratele sau Neagoe de i-a luat, in zilele lui Radu voievod Calugarul, 200de oi si 50 de porci si 20 de vaci si 200 OM de griu si 7 covoare si 2 dulami"27.

Textul de mai sus, insuficient de clar, pune citeva probleme greu derezolvat. S-ar párea ea amindoi fratii 1-au sprijinit pe Dragodan voievod,a carui ridicare este aratata ea petrecindu-se inainte de domnia lui Vintilvoda. Radu logofat, care daruieste un sat si tigani lui Cirlig Orbul, areacelasi nume cu Radu din Spinisor, stringatorul de bir, iar numele luiDragodan poate fi alaturat de cel al lui Draghici voievod. ICerceta'aile vii-toare vor putea stabili dad, Draghici Gogoasa nu-i eumva Dragodanvod 5,29.

Despre Vlad Inecatul s-a spus ea a confiscat, pentru viclenie, insasimosia de bastina a Craiovestilor, Craiova, pe care ar fi dat-o, ca si drega-toria marei banii, unui strain de neamul acestora, Hamza din Obislav.Sirul Craiovestilor ea mari bani s-ar fi intrerupt de la 1531 pia, la 1534,cind devine ban Barbu, eel de al treilea cu acest nume29. Parte din conclu-ziile precedente se datoresc unei gresite traduceri, corectata si ea tot prinreeditarea actului respectiv in colectia de documente a Academiei.

Documentul la care ne referim este porunca lui Viad Inecatul din23 aprilie 1532, prin care da cinstitului vlastelinului al domniei mele,Inca si din casa domniei mele, jupanului Hamza mare ban al Jitului si alCraiovei... ca sa-i fie Craiova toata cu tot hotarul i ci toate satele

cu tiganii i morile i baltile si cu viile, oricit au tinut (loc sters)japan Barbu si Preda ban, pentru ca a dobindit-o cu dreapta sicredincioas'aslujba i varsarea singelui pentru domnia mea. I s-a dovedit i amestecde singe din neamul lor, ca nepot"30.

Ultimele rinduri de mai sus au fost traduse astfel : Pentru ca s-adovedit (Hamza) cu slujba dreapta si a varsat i singele pentru domniamea, impreuna cu nepotul sau" 31, eea ce schimba en totul intelesul actului.In realitate, Hama banul din Obislav nu este strain de neamul Craiovestilor,

22 DIR, B, XVI, vol. III, p. 148. Numele satultd este Spinisor, nu Spinisoara, lar in acteste vorba de o ridicare la tron, nu de un dtzboi, cum s-a interpretat (St. Nicolaescu, op. cit.,p. 35 ; I.C. Filitti, O. cU., p. 62, nota 475).

" Despre Cirlig Orbul s-a scris CS ar ft pribegit cu *erban banul in Transilvania, undear ft fost prin 1543 (St. Nicolaescu, op. cit., p. 63 ; idem, Domnia lui Radu vodd Paisie si a fiuluisau Marra vodd, in ArhIvele Oltentel", XVII, p. 207 ; C.C. Giurescu, Istoria Romdnilor, ed.a III a, vol. II 1, p. 163). Justificarea acestei informant nu-mi este cunoscutS. Cf. i cele arS-tate de Ion Radu lilircea, op. cit., p. 473, care de asemenea n-a putut urmAri trimiterea lui5. icol a es cu.

I.C FilItti, op. cit., p. 69.39 DRH, B, III, p. 197.21 I.C. lilitti, op. cit., p. 69.

selistile i

29

gi

www.dacoromanica.ro

7 DOMNIA LUI VLAD INECATUL 123

ci, asa cum arata textul, nepotul lor..In locul lui Barbu banul cel &kilt laViisoara, Vlad Inecatul aseza la Craiova tot un membru al acestei familii,care era, in plus, din casa lui", cu care, adica, se inrudea. Ramine numaiintrebarea daca Craiova a fost confiscata pentru viclenia lui Barbu ban,indata dupa lupta de la Viisoara, sau pentru ridicarea lui Draghici voda,sau, in sfirsit, daca n-a fost considerata domneasca, deoarece fusese a luiNeagoe Basarab 32.

SUR LE REGNE DE VLAD iNECATUL

(RESUME)

Par suite de vieilles erreurs d'édition et de fausses interpretations,que l'on est en train de corriger, Vlad Inecatul, prince de Valachie (15301532), a été souvent confondu avec son pere, que la chronique du paysdésigne sous le nom de Vladut ou Vlad cel Tinar. C'est pourquoi, dansl'historiographie roumaine de plus vieile date, le prétendant Drághici,fils de Danciu Gogoasa, Pun des quatre freres Craiovescu, n'a pu etreidentifié, son avenement au trône de Valachie et son execution A, Constan-tinople, par les Tures, étant dates de maniere erronée.

82 Bunurile funciare ale domnIlor rldIcall dintre boierl cum a fost Neagoe Basarab,feciorul lui Pirvu Cralovescu nu reveneau, la moartea domnilor, sau la leOrea din scaun,familiei lor de boleri, ci cAdeau domnesti (Ion Donat, op. cit., p. 208-209).

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

PRICINI ALE ROMANILOR DIN DOBROGEAJUDECATE DE ORGANELE JUDICIARE ALE

TARII ROMANESTI (SEC. AL XVIII-LEA)DE

TUDOR MATEESCU

Cucerirea Dobrogei de catre sultanul Mehmed I, in anul 1417, sitransformarea ei in provincie otomana au avut ca urmare, printre alteschimbari, si inlocuirea institutiilor romanesti cu cele turce§ti, pe carePoarta le introdusese deja in teritoriile crestine cucerite pia, atunci. Româniidobrogeni si-au putut conserva, pentru necesitatile vigil lor sociale, doarunele institutii strict locale' care nu aveau caracter oficial, deoarece nuerau recunoscute de autoritatile otomane. Exceptie s-a facut doar cu bise-rica, prin mentinerea Patriarhiei ecumenice si, implicit, a organelor eiteritoriale2, dintre care, pentru Dobrogea, cel mai insemnat rol 1-a jucat,de-a lungul intregii perioade a stapinirii otomane, Mitropolia Dirstoruluisau Dristrei3.

Justitia introdusä de cuceritorii turci avea un caracter mixt : reli-gios, deoarece aplica prescriptiile legii islamice, $eriat4, §i civil. Dealtfel,eel mai important dregator teritorial, in primele secole, a fost cadiul (kadi),care se afla in fruntea unei cazale (kaza, cadiat) §i care detinea atributiimultiple : administrative, religioase si juu1ecatoresti3, imbinare care ofe-rea putere §i posibilitati largi de a savirsi abuzuri. Predomina insa carac-terul religios al acestei justitii, deoarece insa,§i principiile diriguitoare alesocietatii emanau din Coran, cartea sfinta a Islamului. Justitia otomanaprivea, in primul rind, pe supusii musulmani si avea o gama, redusa deinstante6. Institutii juridice moderne, avind asadar un caracter strict laic§i cuprinzind in sfera lor pe toti supusii, indiferent de religie, se creeaza

1 Este vorba, in primul rind, de institutille sAtesti care, ca si in alte provincli europeneale Imperiului otoman, vor juca, mai tirziu, un rol insemnat in viata populatiilor crestine supuse.Cf. Elena Grozdanova, Les fondements economigues de la commune rurale dans les regions bulgares(X Ve XVIIIC siecles), in Etudes balkaniques", X, Sofia, 1974, nr. 1, p. 30 si urm.

2 Aurel Decei, Versiunea turceased a Con jestunii patriarhului Ghenadie II Scholariosscrisd la cererea sultanului Mehmed II, extras din Omagiu Irian Prea Sf infiei Sale Dr. NicolaeBdlan, Mitropolitul Ardealului, la doudzeci de ani de arhipdstorie, Sibiu, 1940, p. 2.

3 Tudor Mateescu, Les dioceses orthodoxes de la Dobroudja sous la domination ottomane,in Balkan Studies", XIII, Thessaloniki, 1972, nr. 2, p. 280.

4 Despre dreptul religios musulman vezi indeosebi loan N. Roman, Studiu asupra pro-prietdfel rurale din Dobrogea, Constanta, 1907, p. 12-14.

6 Tudor Mateescu, Arhivele din Dobrogea in timpul stdpinirii otomane, in Revistaarhivelor", anul LI (1974), vol. XXXVI, nr. 1-2, P. 229.

6 D. Stoicescu, Justifia romdneascd in Dobrogea. Schifd istoricd, in Dobrogea. Cincizeci deani de vieald romdneascd, Bucuresti, 1928, p. 699.

www.dacoromanica.ro

126 TUDOR MATEESC LII 2

abia in epoca Tanzimatului7, inaugurata, asa cum se stie, in anul 1839,de sultanul Abdul-Medjid.

Pentru secolul al XVIII-lea, o imagine a justitiei otomane ne-a ramasde la Baronul de Tott, care, incepind din anul 1755, a strabltut mai multeprovincii ale Portii, inclusiv Dobrogea, cunoscind indeaproape realitatileeconomice, sociale si politice ale unui imperiu aflat in plina decadenta.Judecata se efectua pe baza depozitillor martorilor, ceea ce facea s'a nuexiste proces fara martori falsi. Cineva putea fi constrins de un om pecare nu-1 vazuse niciodata sa-i plateasca o suma de bani pe care nu i-odatorase niciodata, numai in temeiul marturiei a doi turci care ar fi afir-mat acest lucru. Cadiul era platit totdeauna de catre impricinati, iar inprocese de datorii lua 10% din suma care forma obiectul procesului8.

Supusii nemusulmani aveau o justitie proprie, dar aceasta se redu-cea la un soi de jurisdictie civilV pe care o detineau sefii lor religiosi.Crestinii apelau foarte rar la aceasta justitie, deoarece, in mod obisnuit,partea lezata facea apel la tribunalele turcesti, ceea ce facea ca procesulsa urmeze calea marcata de coruptie si nedreptate a justitiei oficialeotomane9.

*Romlnii din Dobrogea, care constituiau grupul etnic autohton si

majoritar al provinciei, au pastrat, pina la sfirsitul stapinirii otomane, uneleobiceiuri juridice cu o sfera limitata, comune, dealtfel, intregii arii rom-nesti19. Potrivit acestora, fruntasii locali, exarhii, irnpacau conflictele ma-runte. 0 jurisdictie mai larga avea forul ecleziastic cel mai inalt al pro-vinciei, respectiv Mitropolia Dristrei, titularul acesteia putind sa juclecein materie de drept familial, succesiune, proprietate, invoieli etc.u.

In secolul al XVIII-lea, cind situatia, romamilor din Dobrogea s-ainrautatit considerabil, pe toate planurile, in mare masura si datoritarazboaielor ruso-turce care incep sa bintuie aceasta provincien, justitiaotom Ina constituia pentru ei doar o sursa de noi suferinte. Din motiveleinfatisate de baronul de Tott este foarte probabil, de asemenea, ca ei auapelat destul de rar la judecata mitropolitilor Dristrei.1

7 Ibidem, p. 699-700. In ultimele decenil ale stApinirii otomane au functionat in Dobro-gea si tribunate comerciale (tidjaret), dintre care unul la Chiostengea (Constanta) si unal laTulcea. (Baron d'Hogguer, Renseignements sur la Dobrodja. Son &et actuel, ses ressources et sonavenir, Bucarest, 1879, p. 42). Pentru instantele otomane din Dobrogea in secolul al XIX-leavezi sl Gligor Stan, Particularildli ale organizarti administrative si judecdtoresti a Dobroget lasfIrsitul secolulut al X I X-lea st Inceputul secolulut al XX-lea,InCulegeredereferate (lucrare editatAde Directia generalA a arhivelor statului), vol. II, Bucuresti, 1974, p. 224, nota 25.

a Baron de Tott, Memoires du... sur les Tures et les Tartares, vol. I, Amsterdam, 1784,p. 220-221.

' Ibidem, p. 224." Gligor Stan, care a Mcut serioase cercetArl in acest domeniu, aminteste urmAtoarele

obiceluri sl institutil juridice, bazate pe vechi legi nescrise, ale romAnilor din Dobrogea inainte de1877 : luarea de suflet, neinzestrarea verbalA (testamentul verbal sau cu limbA de moarte),partajul de ascendent verbal, succesiunea mezinului, regimul matrimonial al comunitAtil bunu-rilor s.a." (Gligor Stan, op. cit., p. 227).

" D. Stoicescu, op. cit., p. 700." Pentru situatia socialit a romAnilor din Dobrogea In acea perioadA vezi T. Mateescu,

Illtscart sociale In Dobrogea la sfirsitul secolului al XVIII-lea, In Studia Universitatis Babes-Bolyal", series Historia, XV, Cluj, 1970, fasc. 2, p. 10-15.

www.dacoromanica.ro

3 PRICIN1 ALE ROMANILOR DOBROGENI JUDECATE IN TARA ROMANEASCA 127

Românii din Dobrogea, spre deosebire de ceilalti cre§tini din Impe-riul otoman, aveau Ina posibilitatea de a uza de o justitie organizata,care le putea aduce mult mai w}or §i mai sigur dreptatea, i anume aceeade a infati§a pricinile lor spre judecata instantelor din Tara RomaneascaFA Moldova. Acest fapt este relevat de documente of iciale care vorbese dejudecarea unor pricini ale romanilor dobrogeni de catre organele judiciareale Tarii Romane§ti13. Daca acest lucru apare oarecum firesc pentru cazu-rile in care unul dintre impricinati era un supus al domnului de la Bucu-re§ti, pentru cele in care ambele parti erau reprezentate de locuitori aiDobrogei, deci supus,i ai sultanului, faptul nu mai poate fi socotit obis-nuit. Situatiile de acest fel au, dealtfel, o semnificatie aparte, care le facedemne de o cercetare mai indeaproape.

Astfel, in anul 1775, Todea, o locuitoare a satului dobrogean Daeni,a adus inaintea lui Dumitrache Falcoianu, ispravnic al judetuluipe doi piriti, Ghica §i Gheorghe Grama, ambii de asemenea din Dobrogea,de la care avea sa ia suma de 263 de taleri. Ispravnicul a refuzat insa sa-ijudece fara porunca domneasca", motivind c Impricinaii aveau cartiturce§ti la mina", nefiind deci supu§i ai domnului. Reclamanta i-a lasatin seama pe cei doi datornici §i a mers la Bucure§ti, de unde s-a intors cudezlegare de la domnie. Intre timp insa, ispravnicul i-a slobozit pe ceidoi piriti, care au fugit in Tara TurceascP.

Acest din urml fapt a constituit motivul unui nou proces, deoarece,in anul 1777, Todea 1-a tras in judecata, inaintea Divanului veliilor boieride la Bucure§ti, pe slugerul Dumitrache Falcoianu, care nu mai detineaatunci functia de ispravnic al judetului Ialomia. Acesta s-a aparat ark-tind c nici cheza§ n-au fost, nici in judecata n-au intrat ca hotarasca,fiindu-le cartile i scrisorile turce§ti, cum sh §i vazura la divan, §i ea numaide sine§i au fost la ispravnici cu din§ii". In plus, reclamanta se impacasecu unul dintre datornici. De aceea, la 6 septembrie 1777, divanul a hota-nit Ca nu sa vinovate§te Falcoianul nimic", iar pricina initial pentrudatorie trebuia sa se judece in Tara Turceasca"14.

A§adar, o pricina ivita intre locuitori ai Dobrogei a 'fost adusa infata unei instante a Tarii Române§ti, ceea ce arata, mai intii, cunoa§terearealitatilor de la stinga Dunarii, in chip deosebit a atributiilor judecato-re§ti pe care le aveau ispravnicii judetelor15. Pe de alta parte, este vorbade instanta cea mai apropiata geografic de Dobrogea, deoarece, a§a cumse §tie, judetul Braila nu mai exista in vremea aceea, iar Slam Rimnicatingea doar la capatul sau sud-estic Dunarea 0, in plus, re§edinta saera la Foc§ani16, deci la o distanta apreciabila de locul impricinatilor.

13 Legaturile strinse ale romAnilor din Dobrogea, deopotrivA cu Tara RomAneascA l cuMoldova, ne indreptAtesc sA credem cS asemenea pricini au fost judecate si de cAtre instantelemoldovene, desi informatiile contemporane in acest sens ne lipsesc deocamdatA.

Arh. St. Buc., colectla Manuscrise, nr. 4, f. 860 v.Despre atributiile judecAtoresti ale ispravnicilor vezi indeosebi Dionisie Fotino, Istoria

generald a Daciei sau a Transilvaniei, Terei Muntenesci si a Moldova, trad. de George Sion,vol. III, Bucuresti, 1859, p. 296, 313.

15 Constantin C. Giurescu, Istoricul orasului Brdila din cele mai vechi timpuri pind astdzi,Bucuroti, 1968, p. 88-89 ; A. NAstase, Impdrfirea administratiod a Muntenia pe harfile dinsecolul XVIII, in Natura", seria Geografie-geologie, XX (1968), nr. 5, p. 39-40.

Ialomda,

sat

'1

www.dacoromanica.ro

128 TUDOR MATEESCU 4

Judetul care se invecina pe o portiune mai intinsa cu Dobrogea era Ia lo-mita, care, pe atunci, avea resedinta la Orasul de Floci", situat la varsareariului Ialomita, asadar foarte aproape de satul Daeni.

Ispravnicul Falcoianu a inteles insa ca nu putea judeca o pricinacare nu era a unor locuitori ai Tárii Romanesti, supusi ai domnului.

apartineau altui stat, chiar daca' acesta era statul suzeran al TariiRomanesti, i trebuiau judecati de instante ale tarii careia Ii apartineau sidupit legile de acolo. La cererea ispravnicului, reclamanta a adus Ina dez-legarea cuvenita de la domnie, ceea ce arata, cu certitudine, posibilitateajudecarii in tara a unor astfel de procese. Era totusi, fara indoial, o excep-tie, deoarece reIaii1e interstatale nu ingaduiau nici in vremea aceea acestlucru. Aceastiti exceptie, de care beneficiau, credem, numai romanii dinDobrogea, avea, cu siguranta, in momentul acela, cel putin un precedent,caci altfel nu ne putem inchipui emiterea de indata a unei porunci dom-nesti in acest sens. Daca eel doi piriti n-ar fi fugit inapoi peste Dunarepina la, intoarcerea reclamantei de la Bucuresti, ispravnicul trebuia sa sesupuniti poruncii i s judece pricina. Räscolirea acestui caz cu prilejul pro-cesului intentat de eatre aceeasi reclamanta la Divan, de data aceastaimpotriva ispravnicului Falcoianu, a dus, pe baza argumentelor invocatede pirit in apararea sa, la relevarea viciului de procedura admis de dom-nie si, totodata, a nerespectarii unui capitol al relatiilor interstatale.

Judecarea unei astfel de pricini se baza asadar exclusiv pe traditie,neavind vreun temei legal, dar acest fapt constituie o dovada a legaturilorstrinse care au existat, si in acest domeniu, intre românii din Dobrogeatara de hi care fusese rupta provincia lor prin cucerirea otomana. Estevorba, foarte probabil, de o traditie de mare vechirne, conservata si deconstiinta apartenentei hi marea vatra rornaneasca a romanilor dobro-geni. Ei tineau sa, fie judecati dupa legile neamului lor, a caror aplicare,datorita distrugerii institutiilor romanesti, nu mai era posibila in Dobrogea.De aceea, ei apelau lii organele judiciare ale Tarii Romanesti, inclusiv lacel suprem, nu ca la niste autoritati straine, ci ca la autoritati proprii, con-siderindu-se in felul acesta, indirect, ca supusi ai domnului de la Bucu-resti, in ciuda apartenentei lor la alt stat.

In acest sens este ilustrativ si un proces judecat la Bucuresti in zivade 12 octoinbrie 1776, in fata domnului Alexandra Ipsilanti, desi locuitoral Dobrogei era numai reclamantul. La originea pricinii statea faptul ca,la data de 5 martie 1766, Sterie, biv vel &Amara§ za ocne", asadar undregititor al TArii Romanesti", incredintase dascalului Ioan de la Cerna-voda un copil din Brasov, fiul lui Mihai Croitorul, ca s'a-1 invete carte".Mincarea si toate cele trebuincioase ale copilului" cadeau in grija invata-torului, care, pentru acestea i pentru invatatura data, urma sa primeasca50 de taleri pe fiecare an. La 3 septembrie 1772, asadar dupa mai binede sase ani, dascMul loan a paradosit copilul in mina numitului Sterie",dar acesta a refuzat plateasca banii datorati, pretinzind ca acestiafie achitati de parintii copilului. Judecata a dat cistig de cauza reclamantu-

17 Constantin C. Glurescu, Istoria romdnilor, vol. III, partea a doua, Bucuroti, 1946,p. 489; A. Nástase, op. cit., p. 39.

Pentru aceastä dregátorie vezi Th. RAdulescu, Sfalut domnesc si alit mart dregdlort aiTdrii Romelnesli din secolul al XV III-lea. Lisle cronologice si cursus honorum, IV, in Revistaarhivelor", anul XLIX (1972), vol. XXXIV, nr. 4, p. 662.

aS,

Impri-einata

gi

Is

www.dacoromanica.ro

5 PRICINI ALE ROMANILOR DOBROGENI JUDECATE 11,1 TARA ROMANEASCA 129

lui, deoarece Sterie fusese cel care au dat copilul la dascal cu acel aseza-mint precum nici el n-au tagaduit". De aceea, Sterie trebuia sa plateasca,cireptul dascahilui si, in urma, el ce va avea ii va cduta cu Mihai Croito-rul, tatal

In aceasta' pricina au fost implieai deci locuitori din trei teritoriiromanesti, Dobrogea, Tara Româneasca si Transilvania, cu organizaripolitice diferite, dintre care doua aflate direct sub stapiniri straine. Fap-tul c reclamantul s-a adresat unei instante a Tdrii Romanesti se justificii,nu numai prin aceea c piritul era locuitor al acestei tan, ci i pentru moti-vele infatisate mai sus. Justitia otomana i-ar fi dat cistig de cauza numaicu pretul unor sume insemnate platite drept mita cadiului i, in plus, adu-cerea lui Sterie in Dobrogea ar fi necesitat dificultati foarte mari. Judeca-rea Ia Bucuresti a acestei pricini apare ca un simbol al mentinerii unei jus-titii unice pentru intregul teritoriu romanesc, al traditiei impartiriidreptatii deopotriva pentru toti romanii, indiferent de stapinirea sub carese aflau.

In martie 1777, s-a judecat la Bucuresti, de catre Divan, un procesin care ambii impricinati erau locuitori ai Dobrogei. La originea priciniise afla un imprumut pe care Anita Cernavodeanca, Inca de cind traiabarbatul sau, Pana Bobea, 11 facuse la unchiul ei, Japa. Suma respectiva,2 000 de taleri, fusese luata pentru trebuinta satului Cernavoda", deoarece,la rindul ei, Anita ii daduse un linprumut voievodului de acolo. Dupa aceea,impricinatii fusesera adusi de muscali" in Tara Romaneasca pentru unan si jumatate", timp in care, asa cum declara Anita, barbatul ei, PanaBobea, restituise lui Japa banii imprumutati. Cu toate acestea, Panait,nepotul i epitropul Japii", a chemat-o in judecatd, pretinzindu-i Inca760 de taleri, fiindca, potrivit zapisului pe care 1-a infatisat Divanului,suma imprumutata fusese de 2 240 de taleri, la care trebuia sa se adaugesi dobinda acestor bani". Anita a aratat insa ca nu poate plati, deoarece,in acel moment se afla vaduva, cu trei copii, iar de la sotul ei Ii ramaseseranumai 1 000 de taleri. Hotarirea domneasca, data la 4 martie 1777 sta-bilea ca mitropolitul tarii sa' cerceteze ce avere Ii ramasese piritei de lasotul ei, iar dac a. aceasta nu ar fi fost din destul si pentru copii si a siprisosi, atunci de tot sa ramie Anita nesuparata"20.

Acest proces scoate la lumin o seama de realitati istorice pe caredeocamdata nu le putem cunoaste pe alte ci, datorita carentei izvoarelor,si mai ales a celor interne, referitoare la Dobrogea in timpul stapiniriiotomane. Este semnificativ mai intii faptul ca' voievodul" de la Cerna-voda, asadar cirmuitorul turc2' al acestei asezari, pe atunci doar un simplu

Arh. St. Buc., colectia Manuscrise, nr. 4, f. 30 v ; nr. 5, f. 180 v. 181. Vezi i Actejudiciare din Tara Romaneasca 1773-1781, Bucuresti, 1973, p. 217-218.

22 Arh. St. Buc., colectia Manuscrise, nr. 4, f. 134-134 v.21 Despre institutia voievodatului, preluat5 de turd de la populatia slavo-romAnA, vezi

G. Vilsan, Dundrea de Jos in viola poporului roman, In Graiul romAnesc", I (1927), nr. 10,p. 207 ; Mustafa A. Mehmet, Aspecte din istoria Dobrogei sub dorninafia otomana in veacurileXIV XVII. (Marturiile caldlorului Evlia Celebi), In Studii. RevistA de Istorie", XVIII(1965), nr. 5, p. 1 109. La 1762, cAlAtorul raguzan Boscovici era intimpinat, la intrarea In satulDagakioi (DAeni) de cAtre Ali Aga, voievod sau guvernator al acestei localitAti", dependent decadiul de la Hirsova. (Giuseppe Ruggero Boscowich, Journal d'un voyage de Constantinople enPologne..., Lausanne, 1772, p. 165).

9 C. 1813

"

www.dacoromanica.ro

130 TUDOR MATEESCU 6

sat22, a fost nevoit, din motive care, din pacate, nu sint aratate, s'a impru-mute o importanta suma de bani de la unul dintre supusii sai. Specifica-rea pentru trebuinta satului Cernavoda" ne poate sugera totusi. easuma respectiva era destinata unui scop care privea interesul asezariiinsasi : ridicarea vreunei constructii de folos obstesc, acoperirea pagubelorpricinuite de vreo calamitate etc. Faptul s-a petrecut, foarte probabil,inate de izbucnirea razboiului ruso-turc incheiat prin pacea de la Kuciuk-Kainardji (Kiiciik Kaynarca), asadar inainte de 1768. Asa cum se stie,in noiembrie 1770, trupele ruse au patruns (pentru prima oara) in Dobro-gea23, iar, incepind din aprilie 1773, principalele batalii ale razboiului s-aupurtat pe teritoriul acestei provincii24. Probabil in acest an, cind un marenumar de localitati din partea centrala a Dobrogei au fost devastate saudistruse25, a avut loc i stramutarea fortata in Tara Romaneasca de catretrupele ruse a locuitorilor satului Cernavoda. La data judecarii procesului,ei se Mimi insa din nou la vetrele lor, deoarece sederea lor la stinga DunAriidurase, asa cum se mentioneaza in mod expres in document, numai unan si jumiitate. In acel moment ei erau din nou locuitori ai Dobrogeiprezentarea celor doi impricinati la judecata inaintea Divanului de laBucuresti se explica, la tel ca si in celelalte cazuri, prin motivele aratatemai sus. Fiind vorba totusi de supusi ai altui stat, desi in chip neindoiosromani, qa cum ii arata i numele, domnul dispune ca cercetarea sa fieelect uatil nu de catre vreun dregator, ci de insusi mitropolitul árii. Folosi-rea acestuia, avind in vedere cit Impricinaii erau crestini ortodocsi, in-semna, cel putin la prima vedere, o depasire nu atit de grava a atributiilordoinnului peste granitele thii, in dauna Imperiului otoman, ca folosireaunui reprezentant al puterii laice.

0 pricina asemanatoare s-a judecat, de asemenea de catre Divanulde la Bucuresti, in septembrie 1777. Vasca, sotia lui Hagi Manea de laCernavoda, 1-a dat in judecata pe calugarul Pahomie pentru o datorie de400 de taleri, prezentind zapis de 19 ani". Imprumutul se Meuse asadarin anul 1758. Piritul au raspuns cit datoria nu o tagadueste, dar nu arecu ce plati, ca s-au prildat in vremea in acest caz sintpomenite deci nefastele urmari pe care le-a avut pentru Dobrogea razbo-iul ruso-turc din 1768-1774.

La 23 octombrie 1777, Divanul de la Bucuresti a judecat i pricinalui Popa Stroe, reclamat de Stan sin Popa Nicolae, cum ca in vremea

cind sit afla Ia Cernavoda, un fecior al lui au luat de la o sort amai susnumitului, anume Maria, tl. 100 cu dobinda, pentru negutatoria

22 Localitatea este desemnatA ca sat (satul Cernavoda") si in hrisovul din 21 martie1777, dat deci in aceeasi lurid cu hotArirea in procesul de mai sus, prin care domnul Tarn Roma-nest!, Alexandru Ipsilanti, dArula bisericii de acolo, ca si celei de la Babadag, suma de 50 detalerl pe an. (V.A. Urechia, Istoria romdnilor, vol. I, Bucuresti, 1891, p. 61-62, in notA).

23 Colonel Boutourlin, Precis des événements militaires de la premiere guerre des Russeseontre les Tures sous le regne de l'Impératrice Catherine, St. Petersbourg, 1822, p. 57.

24 M.D. IonesculDobrogeanu], Dobrogia in pragul veacului al X X-lea, Bucuresti, 1904,p. 575.

" J. Hammer, Illstoire de l'Empire Ottoman, vol. XVII, Paris, 1839, p. 357.241 Arh. St. Buc., coleclia Manuscrise, nr. 4, f. 184.

si

ostirii...7/26. j

raz-miritii,

www.dacoromanica.ro

7 PRICINI ALE ROMANILOR DOBROGENI JIMECAT'S IN TARA ROMANEASCA 13 1

27. Banii fusesera dati eu imprumut in thnpul razboiului amintit",dar, intre timp, piritul plecase de la Cernavoda, fie ca se stabilise in altloc din Dobrogea, fie ea ramasese definitiv in Tara Româneasea, unde,asa cum s-a vazut mai sus, locuitorii Cernavodei fusesera strilmutati fortatin cursul aceluiasi razboi.

Este sigur ea au existat si alte pricini ale romanilor dobrogeni careau fost infatisate instantelor din Tara Romaneasea si au fost judecate deacestea. Presupunem, de asemenea, ca hotaririle date au fost, in fiecare caz,aeceptate i respectate de catre imprieinati.

Acest fenomen, analizat mai sus, bazat, foarte probabil, pe o vechetraditie, ilustreaza permanenta legaturilor dintre Dobrogea si celelalteteritorii romanesti, constiinta romanilor din aceasta provincie ca apartinaceluiasi neam cu cei de la stinga Dunarii i ca instituiile acestora sint,intr-un fel, si ale bor. Granita impusa de cueerirea otomana n-a izbutitniciodata, sa-i rupa pe romanii din Dobrogea de poporul din care faceauparte si de patria muma.

PROM DES ROUMAINS DE DOBROUDJA JUGESPAR LES ORGANES JUDICIAIRES DE VALACHIE SIECLE)

( R SU M )

Au cours du XVIII' siècle, plusieurs proces de certains Roumainsde Dobroudja, province se trouvant a l'époque sous la domination otto-mane, ont été soumis aux organes judiciaires de Valachie et juges par ceux-ciIN ont eu pour objet des dettes non remboursées, les sommes dues allantde 100 a 2 000 thalers. L'appel aux instances de Valachie s'explique aussibien par la corruption des organes judiciaires ottomans qui accordaienttoujours gain de cause a celui qui payait la plus grosse somme, que et sur-tout par la conscience des Roumains de Dobroudja qu'ils appar-tenaient au peuple roumain et que les institutions roumaines, qui s'étaientmaintenues dans les contrées situées a gauche du Danube, étaient en faitégalement les leurs.

" Ibidem, f. 94." Termenul rAzmerita" (räzmirita") avea nu numai sensul de räzvrätire, rAscoalä, ci si

pe cel mai larg de neorindulalL in care erau cuprinse, in primul rind, cele provocate de rázboaielestraine care au bintuit, in secolul al XVIII-lea, teritoriile rominesti.

(XVIII

lui"

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

STIR! DE ISTORIE A ROMANILOR IN LETOPISETULBRANCOVICESC"

DE

DAMASCHIN MIOC

Compilatia istoriografica cunoscutä in literatura de specialitate subnurnele de Letopisetul brancovicesc" nu este in realitate nici letopiset"si nici opera a cronicarului Gheorghe Brancovici. Ultimul Om editor, istori-cul iugoslav Relja Novakovi61, a dovedit c aceasta imbinare de elernentede cronograf, de anale, de cronica §i de insemnari nu are legatura directacu cronicarul, ea nu este creatia sa, ci i-a servit doar drept sursa de infor-math pentru cele doua cronici ale sale. Titlul pe care-1 poarta i-a fost atri-buit de primul editor, Ivan Kukuljevi6, fara vreo dovada de paternitatebrancoviceasca, ci doar pentru ca a apartinut bibliotecii cronicarului;denumirea i-a fost pastrata, tot fara temei, si in editiile urmatoare2.

Lucrarea, asa cum o cunoastem astazi, este o traducere din limbasirba in limba latin, facuta de Fr. X. Pejgevi6, la sfirsitul secoluluiXVIII-lea, dupà un text azi pierdut. Ea cuprinde trei Orli bine distincte,atit compozitional, cit i cronologic, i anume : a) un cronograf cu date dinistoria popoarelor antice, apoi anale de istoria poporului sirb si, intercalateintre acestea, de istoria poporului roman ; se incepe cu facerea lumii"se incheie cu anul 1562 ; b) o cronica cu evenimente aproape exclusiv deistorie romaneasca dintre anii 1594 si 1618 si c) insemnari disparate deistorie a bisericii sirbesti intre 1629 si 1681. Toate evenimentele istorisitese inseriaza sub forma de anale.

Prima parte a letopisetului, alcatuita imediat dupa 1562, inglobeazasi 30 de mentiuni de istorie a romanilor in veacurile XIVXVI. Ratiu-nea includerii acestor stiri are Vara indoiala la baza rolul politic insemnatpe care 1-au avut tarile romane in sud-estul Europei in aceasta vreme,mai ales in stavilirea inaintarii otomane, precum i raporturile de buna veci-na'state si de prietenie dintre ele i tarile iugoslave.

Cele mai multe din aceste tiri, anume 13, se referk cum e i firesc,la Tara Romaneasca, cea mai apropiata in spatiu de Serbia, urmeaza apoiTransilvania cu noua stiri si Moldova en opt. Ca in mai toate lucrarile isto-riografice de genul cronografelor, al analelor si in Letopisetul brancovi-cesc" pe primul plan se situeaza figurile importante ale epocii i faptelelor de arme. Dintre voievozii romani de o atentie speciala se bucura Mirceacel Batrin, Iancu de Hunedoara, Vlad Tepe§ si Stefan cel Mare.

Continutul relatarilor este aproape intotdeauna exact ; cronologiainsa are si mici erori, datorate fie autorilor, fie alcatuitorului letopisetuluisau poate traducatorului in limba latina, mai putin familiarizat en data-rea dupa era bizantina.

1 Brankooieeo lelopis, Belgrad, 1960.2 Despre editii, vezi Damaschin Mioc, Letopiseful brancovicesc" Mihai Vileazul, la

volumul Mihai Viteazul, Bucurefti, 1975, p. 209-223.

al

si

fl

www.dacoromanica.ro

134 DAMASCHIN MIOC 2

Multe din stirile referitoare la romani din analele sirbesti de limbasirba an fost amanuntit analizate de Nicolae lorga, iar veridicitatea lorsupusa unei atente critici3. Mai recent, ele au fost in parte reprodusecomentate si de Anca Iancte. Cum ins/ eel dintii a omis in general stirilereferitoare la Transilvania, iar A. Iancu nu s-a ocupat decit in treaeat deLetopisetul brancovicesc", socotim ea nu este de prisos sa reproducemin cele ce urtneaza toate tirile despre romani din aceasta prima parte aletopisetului, aka cum se Oa ele in recenta editie iugoslava, insotite si deo traducere a lor in limba romana.

Daca origMea tuturor informatiilor din partea intiia a letopisetului,de pina la 1562, a fost riguros stabilita de ultirnul editor, pentru parteadoua, cea referitoare la evenimentele dintre anii 1594 si 1618, ne aflamInca in domeniul eautarilor si al presupunerilor. Cei care s-au oeupat deaceasta parte sint de acord el la baza ei a stat o eronica romaneasea ;deosebiri insa se ivesc in problema autorului, a limbii si a locului unde arfi lost scrisa. N. Iorga presupune ea a fost scrisa in limba slava', in TaraRomaneasca de Mihai Moxa, R. Novakovié e de aceeasi parere in privintalimbii, dar presupune eh' locul scrierii ar fi Transilvania. In ce ne priveste,credein el am dovedit pentru partea referitoare la anii 1594-1600 cafost serisa, in limba român, la curtea lui Mihai Viteazul, de cltre un con-temporan, foarte probabil marele sari logofat Teodosie Rudeanu5.

Nu a stat in atentia noastr i partea care povesteste evenimenteledin Wile romane intre 1601 si 1618. Nici IN. Iorga si nici R. Novakovi6nu si-au pus problema separarii in dou'a a partii de istorie rornaneascadintre 1594 si 1618 ; ea formeaza un tot, cu aceleasi earaeteristici de eons-tructie, de conceptie, de limba. Acest lueru ar trebui insá dovedit,,caciintre cele doua parti, cea consacrata dornniei lui Mihai Viteaml i eeade dupa aceea, exista totusi i destule deosebiri. Prima parte este unitaradin punet de vedere al constructiei, CU o expunere larga si continua a fapte-lor, cii o informatie foarte exacta' si eu multe amanunte unice ; cea de-adoua nu mai face impresia unei povestiri continui, nu mai are evenimenteleasezate exact eronologic ; este compusa din bucati scrise pare-se ulteriordesfasuri'wii faptelor, cu. mai putine informatii neintilnite si in alte izvoare.

Evenimentele primelor doul decenii ale secolului al XVII-lea seinseriaza astfel in letopisetul nostru : ,

1. Domnii Tarii Românesti dupa, plecarea lui Mihai Viteazul.2. intimplarile anului 1611, mai ales in Tara Romaneasea (expe.dnitia

lui Gabriel Bathori aci, urcarea pe tron a lui Radu Mihnea, revenirea indomnie a lui Radu *erban retragerea sa la Viena).

3. Evenimentele din iloldova intre 1601 si 1611 (luptele pentru tron).4. Transilvania in 1613 (expeditia turceasel impotriva lui Gabriel

B at hori).5. Moldova in anii 1615-1616 (sfirsitul Movilestilor).

3 Note asupra istoriei muntene cu prilejul publicárii cronicii lui Pejachevich, in Studiidocumente", III, p. I LXXXI §i 1-8.

despre romlini in izvoare istoriografice sirbesti (secolele XV XVII), In Studliistorice sud-est europene", I, Bucuresti, 1974, p. 7-40.

5 Damaschin Mioc, op. cit., p. 218.

a

si

*

a

,

p

.5nri

www.dacoromanica.ro

STIRI DESPRE ROMANI IN LETOPISETUL BRANCOVICESC" 135

6. Expeditia turceasca din 1617 in Ucraina .;si Po Ionia.7. Tara RomAneasca in 1618 (raseoala lui Lupu Mehedinteanu

urearea pe troll a lui Gavril Movila).Aceste evenimente, in linii mari, se afla euprinse §i in alte izvoare

narative interne i externe, ea de pi1d5, cronica in versuri a lui Matei alMirelor, Letopisetul Cantacuzinesc, cronica lui Radu Popescu, letopisetullui Miron Costin i unele cronici tureqti, mai ales cea a lui Ibrahim Pecevi.Trebuie lasate la o parte cronicile interne de limbA, romAnA, acestea fiindscrise mult mai tirziu i neputind servi de surse compilatorului Letopisetu-lui brancovicese. Avindu-se in vedere continutul *i data la care au fostalcauite, ramin in discutie ea posibile izvoare pentru alcatuitorul ultimal letopisetului pe care-1 discutam trei eronici, i anume :

1. Cronica in versuri a lui Matei al Mirelor, contemporan cu eveni-mentele narate, scrisa, in limba greacA in Tara RomâneascA, probabil in 1618.

2. Cronica lui Ibrahim Pecevi, i el contemporan, scrisa' in limbaturea probabil intre 1641 §i 1650.

3. 0 presupusa, cronica romaneascl, scrisa, intre 1618 §i 1627 *iatribuita de N. Iorga, lui Mihai Moxa, de R. Novakovid unui ardelean, iarde noi lui Teodosie Rudeanu, ea fiind cea care a stat la baza cronicii luiBaltazar Walther i la cea a Letopisetului brancovicese.

Perioada restrinsa, de numai 18 ani, ea i faptele relativ putine dinaceasta parte a letopisetului au ingaduit, fAra dificultAti, o comparatieintre felul cum sint povestite evenimentele de catre Matei al Mirelor, dectre Ibrahim Pecevi i de catre alcatuitorul letopisetului nostru, ce aucomun i ce lipsete fiecarei cronici in parte.

SA,' examinAm mai intii ce le este comun :1. Evenimentele anilor 1610-1611 din Tara Româneasca §i Tran-

silvania sint relatate la, fel i de Letopisetul brancovicese i de Matei alMirelor, eu deosebirea c eel din urma relateazI mai pe larg, in schimbIi lipsese anii in care au avut loc evenimentele, i pe care primul il are.Ibrahim Pecevi nu are aceste evenimente.

2. Episodul luptei en Gabriel Bathori din 1613 este eomun celortrei cronici, dm en mici deosebiri ; pe cind Letopisetul redl numele coman-dant,ilor de oaste care au mers in expeditie (Skender paa, tefan Tom*a

Radu Mihnea), Ia Matei lipse0,e numele comandantului turc, iar laIbrahim Pecevi se da numele pmei, dar nu i al domnilor romani, mentio-mindu-se doar ea au participat i beii Tarii Romane§ti i Moldovei"6.

3. Si evenimentele din Moldova din 1615-1616, cuprinzind sfir§itulMovileOilor, se afla in toate trei cronicele, dar i aci sint diferente ; leto-pisetul nostru i Matei al Mirelor dau numele celor doi fii ai lui IeremiaMovill, anume Alexandru i Bogdan, pe cind Pecevi spune doar ea eraudoi, fAra precizarea numelui lor. Numele eelor doi eomandanti turei,Skender *i Ibrahim, se afla la cronicarul tune *i in Letopisetul brancovi-cese ; Matei dl, numai pe Skender. Numele complet, de Ibrahim pmaMemibegovici, exista numai in letopiset. Participarea lui Radu Mihnea laexpeditia din Moldova lipse*te ia Pecevi, se aflA, in sehimb in celelaltedou'a eronici. Numarul begilor turci (10 begi") care au luat i ei parte laexpeditie se afla de asemenea numa i in Letopisetul brancovicesc. Schim-

6 Cronici turceili privind fãrile roniclne, vol. 1, Bucur01, 1966, p. 518.

3

si

www.dacoromanica.ro

136 DAMAS CHIN MIOC 4

barea de doinni in Tara Romaneasca si Moldova, infaptuita in 1616, eunuinele domnilor, exista la Matei si in letopiset, dar lipseste la Pecevi.

4. Expeditia turceasca din 1617 in Rusia Mica si Po Ionia este co-muna celor trei izvoare.

5. Evenimentele din Tara Romaneasca din anul 1618 (rascoala luiLupu Mehedinteanu i urcarea pe tron a lui Gavril Movila) sint comuneletopisetului si lui Matei, dar lipsesc la Pecevi.

Iota si care sint deosebirile mai insemnate dintre ele : Letopisetulbrancovicese omite lupta lui Radu §erban cu Moise Secuiul, precumrascoala lui Barcan, fapte memorabile, notate cu grija de cronicarul grec ;eronica acestuia este insa complet lipsita de elemente de cronologie, care

fixeze in tiinp evenimentele povestite, si care exista subliniate in Leto-pisetul brancovicesc si partial si la Ibrahim Pecevi. Cronica acestuia dinlama oinite insa aproape toate evenimentele din Tara Romaneasca.

Alaturarea celor trei cronici, cu sublinierea deosebirilor duce la con-cluzia cii ne allam in fata a trei izvoare deosebite, scrise independent, faralegatura intre ele, fira ca vreuna sä fi servit drept sursi pentru celelalte.

Din confruntarea textelor acestor cronici reiese de asemenea faptulcit in Letopisetul brancovicese se afla citeva evenimente, fapte si dateinexistente in celelalte doui cronici contemporane, unele din ele consti-tuind chiar stiri unice. Cele mai de seami ar fi :

1. Situatia tulbure din Tara Romineasci in 1601-1602.2. Pustiirea Tarii Romanesti de catre Simion Movili.3. Refugierea la Viena a lui Radu erban, insolit de Nieolae Pa-

trascu, fiul lui Mihai Viteazul.4. Disputele pentru tronul Moldovei intre cele doua doamne, cea

a lui Ieremia Movili i cea a fratelui siu Simion.5. Uciderea lui Gabriel Bathori in poarta cetatii <Oradea>.6. Venirea lui Lupu Mehedinteanu din Transilvania in Tara Roma-

neasca pe Ia sirbatoarea Sfintei Treimi".7. Ridicarea tezaurului %nil de catre oamenii lui Lupu.8. Sosirea la Tirgoviste Ca domn al lui Gavril Movili in ziva de 14

august 1618.Uncle din aceste date sint confirmate de alte izvoare, fie cronici

straine, fie documente diplomatice sau scrisori, altele sint insa uniee, darnici pentru acestea nu exista vreun motiv de a le pune là indoiala exac-titatea. Astfel, bunaoara, faptele de istorie a Moldovei din Letopisetulbrancovicesc sint atestate de cronica polona a lui Piassecki7; data treceriilui Lupu Mehedinteanu din Transilvania in Tara Romaneasca se aflaintr-o cronica transilvineani ; se spune in ea cape la 6 iunie 1.618 oameniilui Lupu treceau de la Bran in Tara Romaneasei8; or, sarbatoarea SfinteiTreimi cadea in acel an la o data foarte apropiati, pe 4 innie st.n. actecontemporane marturisesc ca unul din oamenii care 1-au insotit pe Lupuadusese la Viena, in septembrie acel an, obiecte de valoare din aur i ar-gint din tezaurul Tarii Romanesti9, tezaur ridieat de oamenii lui Lupu,

7 P.P. Panaitescu, studiul introductiv la edilia crIticA a cronlcii lul Miron Costin, Bucu-resll, 1911, p. XLVI.

8 Quellen zur Geschichle der Stadt Kronstadt, V. p. 370-371.A. Veress, Documente privitoare la istoria Ardealulut, 11Ioldovei si Tarii Romdnelti, IX,

p 176 178.

si

sO,

www.dacoromanica.ro

5 $TIRI DESPRE ROMANI IN LETOPISETUL BRANCOVICESC" 137

dupa cum se afirma in Letopiset. Si data sosirii lui Gavril Movila laTirgoviste este foarte probabil exacta, cad primul act oficial emis din can-eelaria sa este din 20 august 1618, adiea, vase zile mai tirziu.

Stirile aeestea ultime, aflate numai in Letopisetul brancovicesc, pro-beaza faptul ea la baza sa nu a putut sta nici cronica lui Matei al Mirelor

nici cea a lui Ibrahim Pecevi, singurele cronici contemporane cunoscute,care povestesc faptele de istorie romaneaseg, ale epocii. Aleatuitorul leto-pisetului cules informatiile i pentru aceste doug decenii tot dintr-ocronica romaneasca, ca i pentru partea consacrata lui Mihai Viteazul.Ajunsi la aceasta incheiere, de care, cum s-a mai spus, nu se indoiau nicialti istorici, se pune problema autorului acestei cronici romanesti, Bursade baza a Letopisetului brancovicesc, precum si a datei la care a fostserisa.

Cu prilejul discutiei partii referitoare la domnia lui Mihai Viteazul.,am avansat ideea ca autor al ei ar putea fi Teodosie Rudeanu i ca, operasa a stat la baza atit a cronicii lui Baltazar Walther, cit si a Letopisetuluibrancovicesc10. E de urmarit dad, exista, indicii eg, si aceasta parte (16011618) ar fi putut avea drept autor tot pe Teodosie Rudeanu. Dovezimateriale in sprijinul acestei presupuneri nu sint, dar nu exista nici vreu-nele care sg, i se opuna. Dimpotriva, argumente de logica istorica sprijinaipoteza noastra.

Dupa parasirea Orli de catre Mihai Viteazul, marele sau logofat,ea i a1i boieri, trece de partea lui Simion ; ins,a spre deosebire deei, Teodosie Rudeanu Ii ramine credincios acestuia i, dupg alungarea luide pe tron, nu se alatura taberii lui Radu Serban, cum fac majoritateaboierilor, in frunte cu Buzestii, ci 11 insoteste pe fostul domn in Moldova.in 1604 se reintoarce in tail.; aci insa, pentru faptele lui ultime, e tinutdeparte de curte atit de Radu Serban, cit si de urmasii si, Radu Mihnea

Alexandru Ilias. in 160911 pierde o pricing., de movie in fata divanuluisi a domnului ; la fel in 161212; sint fapte care atesta, macar si partial,dizgratia sa. Abia odata cu ocuparea tronului de catre Gavrilfiul lui Simion, Teodosie Rudeanu recistiga vechea pozitie in ierarhia ad-ministrativa a tari.i. Noul domn amintit desigur de batrinul credin-cios tatalui sau si la rechemat in vechea dregatorie, cea de mare logofat.SO, in aceasta slujba, totusi foarte putin : de la 20 august 1618 si numaipina hi sfirOtul acelui an13, cind, probabil din cauza virstei inaintate, afost inlocuit cu Papa Greceanu. La 18 ianuarie 1620, Gavril Movila Iiscuteste satul Runcu din judetul Arges de toate darile, mentionind c. oface pentru voia cinstitului diregatoriului domnii mele jupan Theodosiebiv vel 1ogofat"14. Moore In mai 16211s.

Alaturind biografia lui Teodosie Rudeanu de evenimentele descrisein cronica, se pot gasi explicatii pentru faptele i datele mai importanteomise. Astfel, lipsa din cronica a luptei dintre Radu Serban i Moise Secu-

Damaschin Mioe, op. cit., p. 218.Documente privind istoria Romdniei (D.I.R.), B., XVIII, vol. I, p. 375-377.

12 Ibidem, vol. II, p. 61-62.12 Pentru viala I dregAtorlile lul Teodosie Rudeanu, vezi N. Stoicescu, Dictionar al marl-

lor dregâtori din Tara Romóneascd si Moldova, Bucurestl, 1971, p. 84-86.14 D.I.R., B., vol. III, p. 463.15 N. Stoicescu, loc. cit.

Movill

si.a

si

Movill,

"

www.dacoromanica.ro

DAMASCHIN MEOC 6

iul, din 1603, care 1-a impresionat puternic pe Matei al Mirelor, ii are moti-varea in faptul c6, in acea vreme cronicarul se afla departe, in Moldova.De lupta lui Constantin Movilfi cu Stefan Tomsa, din 1612, era de aseme-nea departe i poate nici nu 1-a impresionat prea tare, ca s-o noteze.Nefiind un apropiat al lui Radu Mihnea, ci dimpotrivg, nu aminteste nicide rfiscoala lui Bi Wean. Cit priveste data scrierii acestei Wi a cronicii,ea este probabil 1619-1620 ; sintem indemnati la aceastfi presupunerede faptul e datele cronologice mai apropiate de acesti ani sint mai ama-nuntite (luni, zile) si mai exacte, ele pfistrindu-i-se reale in memorie..Atunci cind scrie de prfidáciunile fcute de fostul sau sprijinitor, SimionMovilit, in Tara Romfineasefi, fapt care ar contraveni orient-11'H sale poli-tice, rA'sbufnesc probabil nemultumiri pentru scoaterea sa din dregátoriede fiul lui Simion, dupfi nurnai patru luni i jumfitate de functionare.

Incheierile noastre cu privire la cronica romfineasca, a lui TeodosieRudeanu, care au servit drept izvor de ball Letopisetului brancovicesc,rAmin totusi niste supozitii, atita vreme cit nu vor apare dovezi materialecare s le confirme sau A, le inlfiture.

Revenind asupra Letopisetului in ansamblul sfiu, se pare el alefituito-rul ultim al fortnei care a ajuns in miinile lui Pejakevid a avut là indeminfisi a folosit si unele materiale turcesti ; o dovedeste pasajul cu care seincheie aceastA a doua parte a cronicii.

In cele ce urmeazfi reclam textul latin si traducerea romfineasefi sia acestei pfirti, referitoare la anii 1601-1618, dupg fotocopia textului luiPejaèevid, reprodusg, de Relja Novakovid si dupl lectura acestuia, iarin note deosebirile de lectura' ale lui N. Iorga.

LETOPISETUL BRANCOVICESC (EXTRASE)

Anno 6838 exiit Princeps Scytarum Michaelczar cum magno exercitu et cum eo nationescircumposilae, Tatari, Bassarabi ; et hos illeducebat serum ad occupandum regnum avi-tum beati Stephani Regis. Verum ipse hicczar nulla re effecta, cecidit infeliciter in earnfossam quarn fodebat alteri ; et cum cecidissetin proelio aduxere cum in Zegligovol, ubivitam finivit et sepulchro datus est in Ec-clesia Sancti Georgii, in pago Gorichinaexercitus vero confusus turpiter rediit2.

6903. Movit Pajazet contra Myrcsam.Ungro\ lachlrum Vojvodam, et debellavitMyresa Pajazetum ad Rovinam. Et hocproelio periit generosus ille Marcus KralyevichMins Vukissini Regis et Constantinus

Mins Deani Despotae et2 Dragasis.

690 Pajazet vicit Regem Sigismundumad Nicopolim.

hi anul 6838 a ie5it principele scitilor Mihailtarul, cu mare oaste i cu el multe noroade dinjur, tätari, basarabi ; i i-a dus el pe ace5tia cusine ca si cucereasa regatul strAmorsc alfericitului rege Stefan. Tarul Insu5i Salsa,neindeplinind nici o faptfi, a cdzut nefericitulin acea groapä pe care o sElpa altuia ; 5i indatäce a cAzut in luptà, 1-au adus la Jegligovo,unde sf1r5it viata 5i a fost dat mormintuluiIn biserica sfintului Gheorghe, In satul Gori-cina : iar oastea imprä5tiatä s-a Intors curu5ine.

6903 A plecat Baiazid impotriva lui Mircea,voievodul roinânilor, 5i 1-a biruit Mircea peBaiazid la Rovine. Si In aceastil luptii a pieritacel nobil Marco Cralievici, fiul regelui Vuca5in5i Constantin Jegligovat, fiul despotului Dean5i Draga5.

6904 Baiazid Infringe pe regele Sigismund laNicopole.

1 Cuvint scris cu literc chirilice In textul latin.3 intreg pasajul om. Iorga.3 Cu intul om. Iorga.

VIM

Zegli-gown".

www.dacoromanica.ro

7 $T1R1 DESPRE ROMANI IN DETOPISETUL BRANCOVICESC" 139

6910... Et abiit in Samrovapian (hancvocem correxit Despota4 noster et pro easubstituit Daciam), ubi a inagnatibus cumhonore exceptus est et tamquam caput gentisMyrche Vojvoda cum aliis magno affectueum ad terras suas comitati sunt.

6927 (Anno Christi 1419). Obiit MyrchaVojvoda.

6929. Populatur Sultan Krischia5 Valachos.

6940. Venit Murat sub Brassevo...9.

6949 (Anno Christi 1441). Eodem annoJankul cecidit Mesit Passam ad Jalovnizam,in Valachia.

6951 (Anno Christi 1443). Jankul mactatMesit Passam in Valachia, ad Jalovnizam,paucis effugentibus. Ex quo tempo Ungarigrassari7 resumpsere.

6952. Exiit rex Vladislaus cum despoto9Georgio et Jankulo secundo9 Danubiou inValachiam etu inde in Bulgariam ad Slati-zam, et Passam sub Nissa ceciderunt.

6957. Ilurat 2-do caedit Jankulum adCossovo 18 octombrisu.

6963... Eodem caoepit Jancul Ferisbe-gum in Krussevtzou.

6964. Eodem anno aparet cometa et pestisper omnem regionem. Jancul caedit Mehmetumsub Belgado 22 Junii. Eodem moritur JankulBelgradi et fames erat ubique14.

6970. Procedit czar Mehmet adversusValachiam et fugat Drakulichium Vladumuex Provincia.

6980. Obiit Radul Vajvoda Ungrovlacho-rum. Et Mehmet passa a czaro mittitur cumexercitu contra Stephanum Vajvodam Mol-daviae, nil tamen obtinuit, imo fugatus estcum detrimento et dedecore.

4 descriptor la acelasi.5 Krizas la acelasi.

Intreaga propozitie om. Iorga.7 Cuvintul om. acelasi.

despota la lorga.9 secundum la acelasi.19 Danubium la acelasi.11 ex. la Iorga.12 Intreg pasajul om. Iorga.13 La fel.14 La fel.16 Vladam la lorga.

6910... Si a plecat <despotul StefanLazarevici) In Sauromatia (acest cuvInt 1-acorectat Despotul nostru i I-a Inlocuit prin :Dacia), unde a lost primit cu cinste de boierisi ca pc o cApetenie de neam 1-a Insotit Mirceavoievod lmpreunA cu altii, cu mare dragoste,spre tara sa.

6927 (Anul de la Hristos 1419). A muritMircea voievod.

6929 A prAdat sultanul Criscia pc roman!.

6940 A mers Murad sub Brasov...

6949 (Anul de la Hristos 1441). in acelasi anIancul I-a Mut pe Mezid pasa pe lalomitaIn Tara RomAneascA.

6951 (Anul de Hristos 1443). Iancul 1-animicit pe Mezid pasa In Tara RomAneascA,pe Ialomila, si putini au scApat. Din care vremeungurii au lnceput din nou sA atace.

6952 A iesit regele Vladislav lmpreunA cudespotul George si cu Iancul, <au trecut) adoua oarA Dunarea In Tara RomAneascA si deacolo in Bulgaria, la Zlatita, si 1-au Mut pepasa sub Nis.

6957 Murad 1-a InfrInt a doua oarA pe Ianculla Cossovo, la 18 octombrie.

6963... In acelasi an I-a prins Iancul peFerizbeg la Crusevat.

6964 in acelasi an a apArut o cometA l ciumAprin toatA regiunea. Iancul II Infringe peMehmet sub Belgrad la 22 iunie. In acelasi anmoare lancul la Belgrad si era foamete peste tot.

6970 A mers ImpAratul Mehmet ImpotrivaTarii Romemesti si a alungat pe Vlad al luiDracul din tarA.

6980 A murit Radul, voievodul romAnilor.Si Mehmet pasa a fost trimis de ImpAratul cuoaste Impotriva lui Stefan, voievodul Moldo-vei, totusi nimic nu a izbutit aid, dimpotriva,a fost alungat cu pagub i rusine.

www.dacoromanica.ro

140 DAMASCRIN MIOC 8

6982. Pergit Passa contra Scodrarn...et eodem anno eum Stephanus Moldavu%concussit et occidit. Eodem obiit Radul Ungro-viachorum Vajvoda, fuitque atrox hyems.Et perit Cepes" Vlada per Bessarabatn...

6983. Pergit Hadun Passa contra Cara-Bogdan et coeperunt Turcae Ciephu.

6984. Pergit czar contra Cara-BogdanurnVajvodam et eum profligat, et, rediens,vastavit [Jug iros ad Danubiutn.

6991 (Anno Christi 1183). Bajazet movetadversus Carabogdanas arces Biolograd etKill= supra Danubium sitas et capit easuti et Stephan( Moldavi arcem Vinamor".

7003. Obiit Valachorum Vajvoda Calugieret Radul filius successit.

7016. Moritur Fladul Voivoda Valachus,quo eodem anno occidit Dmitar JaksichMinu Vojvodu u Sibinu.

7021. Mehmet czar occidit Begum VladamVojvodam Valachorutn, Januarii 25,

7022. Exiit. Secula Georgius cum infideli-bus Christi hostibus et multutn Christianipopuli perdiderunt".

7023. Balibeg Joannem Transylva ium pro-fligat ad Havalatn".

7046. Stillman contra Petrum VajvodamMoldaviae, qui fugit ex terra sua.

7051. Redit Petrus Vajvoda Constantino-polim et czar ei restituit Moldaviam.

7063. Coeperunt Turcae Temisvar, Lipovoet Bacskae fines ad Tissam".

6982 A mers pasa linpotriva Scodrei... siIn acelasi an Stefan moldoveanul s-a luptatcu el si 1-a ucis. In acelasi an a rAposat Radul,voievodul romAnilor si a fost o iarnA crIncenA.$i a pierit Vlad Tepes prin Basarab...

6983 A mers Hadun pasa Impotriva Mol-dovei si au luat turcii Caffa.

6984 A mers Inparatul lmpotriva voievo-dului Moldovei, si 1-a bAtut si, reintorclndu-se,a prAdat pe unguri la Dundre.

6991 (Anul de la Hristos 1483). Baiazid s-adus impotriva cetAtilor moldovene CetateaA1b4li Chilia, asezate mai sus de DunAre,le-a cucerit, dupA cum si cetatea Vinamor alui Stefan al Moldovei.

7003 A rAposat CAlugArul, voievodul roma-nilor i i-a urmat fiul, Radul.

7016 A rAposat Radul, voievodul roman, stIn acelasi an a ucis Dimitrie Iacici pe Mihneavoievod la Sibiu.

7021 impAratul Mehmet 1-a ucis pe begulVlad, voievodul romAnilor, In 25 ianuarie.

7022 A iesit Gheorghe secuiul cu necre-dinciosi dusmani ai In! Hristos, iar popoarelecrestine au pierdut mutt.

7023 Balibeg 1-a bAtut pe loan Transilvanulla Havala.

7046 Suliman Impotriva lui Petru, vote-vodul Moldovei, care a fugit din tara sa.

7051 S-a Intors Petru voievod la Constan-tinopol i imparatul i-a lnapoiat Moldova.

7063. Au cucerit turcii Titnisoara, Lipova simarginile BacicAi pinit la Tisa.

16 Capes la Iorga.17 V. Bogrea propunea emendarea oi armorum pentru Vinamor, in care caz ar fi vorba de

Suceava. DacA Vinatnor ascunde totusi un nume propriu, el ar putea fi Uiroman, cetatea nouA aRomanulut", pe care tocnall atunci Stefan cel Mare o ridica (Pagini istorico-filologice, Cluj, 1971,p. 35). Istoricul lugoslav R. NovakovId pune la indoialA ipoteza lul Bogrea ; nu poate fi vorbade o gresealA a copistulul, spune el, cAci nu avea de-a face cu copie, el cu insust originalul lati-nese. E mai degrabA vorba de o eroare de traducere in latineste ; traducAtorul a avut in fatA untext slavo sirb, scris probabil continuu. Din cuvintele slave vAst na moru" (toate la mare

e vorba de Chilli! st Cetatea Alba) s-au pierdut Ilterele As" si a rAmas vi na moru", dincare traducatorul a fAcut topical Vinamor (Vinamor-grad Stefana Moldaoskog, in Zbornik Filozofskog Fakulteta", IV 1, 1957, p. 129-143). ObservAm totusi cA namor", citlt pe dos dA,roman", iar Uj, in texte latinesti poate fi citit si Vi. SA fie o simplA coincidentA? lar cetateaChilia nici nu era la mare".

Intreg pasajul om. Iorga.IS La fel." La fel.

111

Ii

www.dacoromanica.ro

9 DESPRE ROMANI IN LETOPISETUL BRANCOVICESC" 141

7070. Pergit Alexander, Vajvoda Moldaviae,Constantinopolim, et, accepto auxilio a czaro,in suas terras redit..

7070. A mers Alexandru, voievodul Mol-dovei, la Constantinopol si, primind ajutor dela lmpArat, s-a Intors In tara sa.

7111. In Valachia fuere Vajvodae nuncSymeon, nunc Busich cum Scharbano et cum-Radulo et nunc Radul, Mihin filius.

7119. Venit Batori Gabro adversus Valachiamet populatus est Christianos et incendit.Scharban-Radul vero fugit. Veniente autemhadul Mihin, rediit Bathori in Transylvaniamwain. Scharban vero, conducens milites,rediit contra Radul Mihinum et expulit eum,transylvaniam vero saevissime populatusnest, aegreque Batori auffugit Cibinium. PosteaRadul Mihalevici venit cum Turcis, Schar-pan vero et Petrasco fugerunt versus Vien-"Dam et Radul Mihin22 factus est Dominuslin grovlachoru m.

Antea autem, post Jeremiam, VajvodamMoldavicum, nunc Domnya cum filiis, nuncSimeon, frater Jeremiae. Post mortem autemSymeonis, ambae Domnye cum filiis helium

inter se gessere.

Symeon vero multis vicibus Valachiampopulatus est cum Turcis et Tartaris. Tan-dem vero venit Stephanus cum Turcis etkeit se dominum Moldaviae.

Tune Beth len Gabro fugit a sua arce et de-claratus est quasi rebellis et dederunt eiRegnum Transylvaniae. Scender Passa serdarvero et multi begi cum eo, Stephanus veroValachicus, Mihin filius, pergit contra Bato-rium et Batorius fugit ; quem tamen23 depre-hensum24, in porta arcis caput ci amputaruntet Bethlen fit rex in Transylvania.

7124. Veniens Domnya Vajvodae Jeremiaecum filiis suis, Alexandro et Bogdano, adver-sus Stephanum Moldaviae Vajvodam, bisterque ; post hoc, anno sequenti (scilicet7125, Christi 1617), Ibrahim passa Memibe-govich et Scender passa et cum his X begiet Radul Michinich profligant miseram Dom-nyam et aliquam partem ejus exercituscaedunt et spoliant et cum ea ambos filioseripuit, knes Korosizki, filiam vero ejusabstulit Tatarus et omnes abduxere Cons-tantinopolim ; Domnya autem fidem inuta-vit, filius vero unus in arctum carceremcompactus est. Radulo vero Mihino dedereBogdaniam, alicui autem25 Graeco, nomineAlexandro, dedere Valachiam.

21 depopulatus la lorga.25 CuvIntul om. de acelasi.u tune la Iorga.u reprehensum la acelasi.26 vero la acelasi.

7111. in Tara RornAneascA au fost vole-vozi : acum Simeon, acum Buzestii cu Serban sicu Radul si acum Radul, fiul liii Mihnea.

7119. A venit Gabriel Batori Impotriva TAriiRomAnesti si a pradat pe crestini si a plrjolit.Iar Serban-Radul a fugit. Venind lnsA RadulMihnea, Bathori s-a Intors In Transilvania sa.lar Serban, adunIndu-si ostasii s-a tutors Impo-triva lui Radul Mihnea i 1-a izgonit, ba chiarTransilvania a prAdat-o foarte crunt si Bathoria scdpat cu greutate la Sibiu. Dupa aceea,Radul Mihnea a venit cu turcii, iar Serban

Pätrascu au fugit spre Viena i Radul Mih-nea a fost Meld domn al romAnilor.

Mai Inainte Insà, dupA Ieremia, voievodulmoldovean, <domnea> clnd doamna cu fiii,clnd Simeon, fratele lui leremia. Iar dupilmoartea lui Simeon, amIndoud doamnele cufiii au purtat rdzboi intre etc.

lar Simeon, ImpreunA cu turcii si Mull, adevastat In multe rinduri Tara RomAneascd.in sfIrsit, a venit Stefan cu turcii i s-a lilcutdomn al Moldovei.

Atunci Gabriel Bethlen a fugit In cetatea sasi s-a declarat ca si rebel si i-au dat donmiaTransilvaniei. lar Skender pap serdarul simulti begi cu el, Stefan si valahul, fiul luiMihnca, au iners lmpotriva lui Bathori siBathori a fugit ; pe care In cele din urmA 1-auprins, In poarta cetAtii i-au Mat capulBethlen a fost fAcut rege In Transilvania.

7124 A venit doamna voievodului leremiacu fiii sái, Alexandru si Bogdan, lmpotriva luiStefan, voievodul Moldovei, de douA, trei ori ;dui:4 aceasta, In anuI urmAtor (adicA 7125,de la Hristos 1617), Ibrahim pap Memibe-govici si Skender pasa ilO begi ImpreunA cu ei

Radul Mihnea au alungat-o pe nenorocitadoamni si au macelArit o parte din oastea eisi au jefuit-o si, Impreuna cu ea, i-au luat peamindoi fiii, pe cneazul Korosizki <Korecki>iar pe fiica ei a luat-o tAtarul si pe totii-au dus la Constantinopol ; doamna si-a schim-bat credinta, iar un fiu a fost vIrlt In temnitacetatii. Lui Radul Mitimea i-au dat Moldova,iar unui grec oarecare, pe nume Alexandru,i-au dat Tara RomAneascA.

si

si

$11121

si

si

www.dacoromanica.ro

142 DAMASCH1N M1OC 10

7125 finito, et 7126 veniente, perexit Seen-der passa contra Casakos in terram Lechicham,Minorem Russiam et tunc advenit Beth lenGabro et Radul Bogdaniae et AlexanderValachiae : verum non multi cecidere et nonul-lae palankae duntaxat incensae sunt. Pos-tremo venit etiam perfidus Tatarus Cantamuret populatus est Minorem Russiam et 53millia hominurn praeter pecora abduxit.

7126, Octobri mense anni hujus (adeoqueChristi 1618) vere adveniente, rursus perexitScender passa in Casakos. Et veniens circafest tr m Trinitatis, venit Lupul Valachus,quondam Peharnik Scharban Vajvodae. exTransylvania, cum copiis paucis, et expellitAlexandrum et omnes ejus Graecos conscinditet mimes thesauros occupant et faciunt Ga-brielem, filium Symeonis, Valachiae Princi-pem, eique dant terram Valachiae et is ad-venit Tergovistum augusti 14 die.

Reliqua ad hunc annum sunt turcica,quae ad nos nihil ; finitque in hoc anno.

7125 sfIrsit si venind 7126, a mers Skenderpasa In contra cazacilor In Tara Leseasca, InRusia Mica, si atunci au sosit si Gabriel Beth-len si Radul al Moldovei si Alexandru alTArii RomAnesti ; dar n-au cAzut multi sinumai clteva IntArituri au fost arse. In celedin urmA a venit chiar perfidul CantlimurtAtarul si a prAdat Rusia Mica si a dus Inrobie 53 de mii de oameni In afarA de turrnede vite.

7126, venind dar luna octombrie a acestuian (adicA de la Hristos 1618) <sic I>, iarAsi amars Skender pasa Impotriva cazacilor. $1Ivenindj cam pe la sArbatoarea sfintei Treimia venit din Transilvania Lupul rornAnul,odinioarA paharnic al lui $erban voievod, cuputine osti, 1-a alungat pe Alexandru si petoti grecii sAi i-a macelarit si au luat Intregtezaurul si 1-au facut principe al Tarii Roma-nesti pe Gavriil, fiul lui Simeon, si i-au datTara RomAneascA si acesta a venit la Tirgo-viste In ziva de 14 august.

Celelalte din acest an shit turcesti, caredespre noi nu au nimic si se isprAveste In acestan.

INFORMATIONS SUR L'HISTOIRE DES ROUMAINS CONTEN.USDANS LA «CHRONIQUE DE BRANKOVITCH.

(RESUME)

L'analyse du texte concernant l'histoire des Roumains pour la pé-riode 1601-1618 contenu dans la * Chronique de Brankovitch » révelequ'A sa base s'est trouvé une chronique roumaine ; en comparant ce texte4 d'autres sources contemporaines, l'auteur émet Phypothèse que la chro-nique roumaine aurait pu être celle rédigée par Teodosie Rudeanu, grandlogothète de Michel le Brave.

www.dacoromanica.ro

0 COPIE AUTENTIFICATA A LUI SUPPLEXLIBELLUS DIN 1804*

DE

AUREL RADUTIU

Memoriul din martie 1804, adresat imparatului, despre amaritaa neamului rurnamese din Mare le Principat al Ardealului stare", a intratin literatura noastra, istorica, prin editia din 1970 datorata acad. DavidProdan, carel-a insotit de cuvenita lui prezentare si interpretare, menite sasublinieze importanta unui moment de seama al luptei nationale aromamilor din Transilvania, pind atunci prea putin cunoscut 1.

Textul editiei Prodan care reproduce manuscrisul donat BiblioteciiAcademiei in 1893 de I. Droc, protopopul din Miercurea Sibiului, este oversiune romaneasca,' anonima, a carei identitate, din lips/ de probe, edi-torul o pune sub semnele intrebarii : textul e conceput original sau numaitraducere, e copie contemporana sau ceva mai tirzie ? 2 Cit priveste peautorul mernoriului, D. Prodan inclina spre Ion Budai-Deleanu, asociindu-icolaborarea copioasa," a fratelui sau, Aron Budai, dar cu rezervele derigoare ale unei ipoteze, atita vreme cit o dovada directa a acestei pater-nitati n-a putut fi gasità 3.

In cele ce urmeaza vom incerca sa reluarn unele aspecte legate deacest important act, in masura in care ni se ofera ele pe marginea semna-larii de fata a unui nou text al memoriului.

Varianta de care ne ocupam este o copie a memoriului colationata,mndreptat i autentificata dupd original de &are Cristian Fleehtenma-cher, secretarul jurat al Magistratului Brasovului, la 24 mai 1808, asacum rezulta din insemnarea autografa a subscriptiei notariale a secre-tarului magistratual, facuta pe ultima pagina (p. 84), sub textul romanescal actului : Praesentam copiam perlectam, correctarn et vero ac indvbitatooriginali suo per omnia eonformem esse hisce fide mediante ego infrascriptustestor. Coronae, die 24-ta Maji 1808. [Sign inelar in ceara] ChristiannsFlechtenmacher m.p. Jurat. Secret. Magistrat 4.

Textul actului, in chirilica, totalizeaza o fascicula de 84 de pagininumerotate (42 f.r+v), eu unele indreptari de lectura de alta mina decitcea a copistului, Mcute probabil de Chr. Flechtenmacher, cu prilejulcolationarii. Textul prezinta numeroase pasaje subliniate, toate insumindparti al caror continut priveste direct autoritatile sasesti, ceea ce denota

* Textul variantel de fal ne-a fost semnalat de G. Nussbdcher de la Arhivele Statuluidin Brasov, In timpul cercetdrilor noastre la aceastd arhivA din primavara anului 1974 ;mese I pe aceastri cale pentru solicitudinea sa tovdrAseascd.

1 D. Prodan, Inca un Supplex libellus ronulnese. 1804, Cluj, Edit. Dacia, 1970, 89 p.2 Ibidem, p. 7.3 Ibidem, p. 34 38.

Arh. St. Brasov, Material neprelucrat ; actul se gdseste in fondul de arhivd preluat de laArhiva Bisericli Negre din Brasov ; dealtfel, la p. 59, 85 sl 83 s-a imprimat stampila fosteicomunitAll evanghelice de confesiune augustand din Brasov (Evang(elische> Kirche A(ugsburger>B<ekennInisses> Kronstadt. Gemeinde).

11 multu-

O

www.dacoromanica.ro

144 AUREL RADUTIu 2

o lecturA intreprinsl In vederea unei avizAri corespunatoare fall de Magis-tratul orasului Brasov, pentru care a fost autentificat& copia.

Seeretarul jurat al Magistratului din Brasov, Christian Flechten-macher, cel care adevereste actul, indeplinea aceastA functie din anul1806 si va continua sA o exercite IAA in 1809 ; din 24 noiembrie 1808 pin&in 18 iulie 1811 el a indeplinit i functia de arhivar al aceluiasi Magistrat5.El va dobindi apoi o notorietate publicA in Moldova, dup./ stabilirealui acolo, in 1813, unde i s-a incredintat inalta functie de pravilist", pecare a indeplinit-o pin& in 1840, cu o strAlucire care-1 recomandl dreptcel mai de valoare jurisconsult al tArii in primele decenii ale sec. al XIX-lea6.S-a spus despre el, si cu dovezi concludente, cA pregAtirea sa exceptionallca jurist si-o datoreazg in special studiilor de drept fAcute la Viena, precum

frecventArii asidue a unei bogate i variate literaturi juridice de marecirculatie european& Iii epocA. Ar trebui adAugatA acum la temelia aeeleipregAtiri i practica juridieg, in slujba Magistratului din Brasov, experientAcare, dat fiind contactul nemijlocit cu problemele de drept pe care acestasi le disputa de multA vreme impotriva tendintelor romAnesti de emanci-pare, i-a putut oferi un prilej de bung initiere si in terminologia juridicAin limba romAnA, de care avea apoi sA uzeze in calitatea sa de traducAtoral Codului Calimach. Faptul cá lui i s-a incredintat in 1808 colationareaautentificarea copiei unui memoriu de importanta celui din 1804 dove& stecA secretarul jurat al Magistratului stApinea foarte bine limba roman./ siera capabil sä selecteze din textul memoriului acele pArti care priveaunemijlocit raporturile de drept romAno-sgsesti de pe Pamintul CrAiesc.

Copistul actului nu-si semneazA lucrarea. El trebuie sA fie obisnuitulscriitor de limb/ romAnA de pe iIng Magistrat, numit romAneste logo-fat", logofAt al CetAtii", logofat al Cinstitului Sfat", logorat alMagistratului", scriitor romfinesc", care indeplinea i funetia de tra-ducAtor 7, in terminologia oficialA Wallachishcer Schreiber" si Walla-chischer Translator". in 1808 detinea aceastA functie, cu o vechime detrei ani, din 1805, loan Barac 8. 0 confruntare graficA a scrisului actuluide fatl cu alte acte semnate de Barac poate confirma aproape sigur minaacestuia. Scrisul ingrijit al textului cursiv i sigur vAdeste, dealtfel, peomul de meserie, cum a fost Barac, constiincios, de o diligent& remarcatAsi de contemporani 8, slujbl la care el insusi tinea in mod deosebit si decare ii era greu s se despartA in 1817, cind, invitat sA se stabileascl caprofesor la Iasi, Ii scria acolo lui Radu Tempea cA eu mA aflu aice [laBrasov] ea advocat si translator pe ling& cinst. magistrat, inradAcinat in

6 Fr. Stenner, Die Beaulieu der Stadi Brass6, Brasov, 1916, p. 41.Vezl in acest sens : A. Rildulescu, PraoilistulFlechtenmacher, in An. Acad. Rom., Mem.

Sect. Ist.", S. III, t. I, 1922, P. 191-253 ; Karl Kurt Klein, Ein siebenborgisch-sachstscherPraviltst in Moldauischen Diensten, in Korrespondenzblatt des Vereins für siebenburgischeLandeskunde", XLIX (1926), p. 113-121 ; A. RAdulescu, Doud leclit de drept finale in anii 1830si 1836 de C. Flechtenrnacher, Bucuresti, 1930, 23 p. ; G. Ungureanu, Date noud cu prtutre laoiaja 1 activitatea jurisconsullilor Christian Flechtenmacher si Damaschin Bojinca, in Arhiva"

XLI (1934), nr. 1-2, p. 46-55 ; * Codul Calimach, edllie criticfi, Bucurestl, 1958,p. 3-34.

7 Vezi Catalogul documentelor rormine0i din Arhioele statului de la orasul Stalin, I ( 15211799 ), Bucuresti, 1955, p. XXXII.

Stenner, op. cit., p. 7. .r

I. Colon, Via/a si opera lui loan Barac, in Anal. Acad. Rom., Mem. Sect. Ist.", S.t. IV. (1928 1929), p. 8.

6

, ,

III,

si

www.dacoromanica.ro

3 0 COPIE AUTENTIFICATA DIN SUPPLEX LIBELLUS. 1804 145

dregatorie si din zi in zi imi creste cinstea i trecerea pinA si la cele maiinalte locuri" 1°. DacA el este autorul transcrierii memoriului din 1804,este de presupus el lectura i copierea unui asemenea text, avind i uncaracter de tainA, i-au putut insufla convingerea in posibilitAtile sale dea putea fi trebuincios pentru folosul nationului nostru", de care vorbestemai incolo in aceeasi scrisoare 11, in eventualitatea ea' ar deveni profesorla Socola in Iasi.

Avind in fatA o copie autenticA a originalului, sintem acum in maimare mIsmA sA rAspundem la unele intrebAri puse cu prilejul editiei din1970 a memoriului. Intii, se lAmureste problema limbii in care a fostredactat originalul. Actul a fost redactat in limba roman& ; cele citevacuvinte germane din text nu trebuie considerate ca rAmAsite ale uneiredactii in limba respectivg, ci termeni germ ani de care se uzeazA in textulredactiei de limbá ronAnA. In al doilea rind, se Mmureste identitatea tex-tului publicat de D. Prodan. El trebuie BA fie o copie contemporanA amemoriului. Comparatia textului acestei copii cu textul copiei autentifi-cate in 1808 dupA original prezintA unele deosebiri de lecturá care elimingposibilitatea identificárii autorului copiei editate cu autorul memoriului,altfel nu se pot explica acele stingAcii de text pe care le semnaleazA lecturaparalelA a celor doll/ texte. Am retinut mai jos lecturile indreptate, Incopia editatg, dupa, textul autentificat al memoriului (in stinga pagina

rindul textului din editia 1970 ; in dreapta pagina din copia autenti-ficatA) :

p. 41, r. 1 de josp. 42, r. 9 de sus

p. 43, r. 15 de susp. 44, r. 1 de sus

r. 8 de susr. 10-11 de sus

p. 45, r. 12 de susr. 16 de susr. 19 de sus

p. 46, r. 5 de sus

r. 11 de susr. 18-19 de sus

p. 47, r. 7 de susr. 12-13 de josr. 13 de jos

p. 48, r. 10-11 de susr. 15 de sus

r. 16-17 de sus

p. 51, r. 7 de susr. 7-8 de sus

p. 52, r. 15 de josr. 14 de jos

prin parola ddrii rntinit (p. 1).Dupd ce au dal crait i prinfipii Mai donafii 1 armali; rume0lor de ungur (p. 2)dard sd-; capete ;i alt orn in loc (p. 3)Descoperirea despre ldcuitorit din FundoReghio (p. 4)Atli pdstori (p. 5)Supt acest asezamtnt (p. 5)este rdpit (p. 6)cu trupul fi cu carul (p. 6)pe tot anul (p. 6).pe unde au fost rumdnii mai pulint le-aufi stricat (p. 7)cu torrid graba (p. 8)Nu-i sloboade pe bard set cumpere =siede la sasi ; regrutirungul (p. 8)au avut Indllata impdrdfie prilej (p. 9)legea cea mai bund (p. 10)s-au qi inlimplat cd la (p. 10)pe mosie ;i pe allele sale (p. 10)Ardlarea despre starea clerului celor neunift(p. 10)dacd s-au despdrfit neamul inlre unilt fi neunifi,neunifit f iind llpsd de episcopul sdu (p. 11)au fi bdgat In planul lor (p. 15).Benciofscchii (p. 15)mdcar cd au planul (p. 17).au din planul (p. 17)

10 Const. A. Stoide, Legdlarile cullurale dintre Moldova i Transilvania. Date noi, In Re-vista de istorie i teorie literard", 1970, nr. 1, p. 17.

11Ibidem.

10-c. 161 3

::

:::

:

:

:

:

:

:

:

www.dacoromanica.ro

1 16 AuREL RA.DITTLU 4

r. 12 13 de jos

p. 53, r. 20 de sus

p. 54, r. 16 de sus

r.r.

12 de josp. 55, 14 15 de jos

p. 56, r. 17 18 de jos

r. 1 5 de josp. 57. r. 8 de sus

r. 11 12 de sus

p. 59, r. 6 de sus

p.

r. 10 de sus

r. 13 de susr. 20 de susr. 7 8 de jos

60, r. 2 de susr. 3 de susr. 14 de sus

p. 61, r. 4 de susr. 10 de susr. 17 de susr. 4-5 de jos

p. 62, r. 5-6 de susr. 16 17 de sus

p. 63, r. 1 de susr. 6 de sus

p. 63, r. 13 de susr. 15 de susr. 12 13 de jos

P.P.

r. 10-11 de jos61, r. 6 de sus64, r. 18-20 de sus

r.p. 65, r.

r.

r.r.r.

p. 66, r.r.r.r.

p. 67, r.r.r.r.F.

p. 68, r.

11 de jos3 de sus14 15 de sus

16 17 de sus19 de. sus15 de jos2 de sus4 de sus16 de sus12 de jos2 de sus15 de sus21 de sus21-22 de sus12 de jos18 de jos

p. 69, r. 7 de sus

: $i deliberaturile Maghisfraturilor .yl ale Guber-niumului (p. 17)Pentru cd sasii au canaluri asa intocmile careprin politica ce au (prin muierile Mr) pe loftcomendanfii (p. 18)

: numai i-au trimis sd sd plingd la Maghistratullocului (p. 19).

: neintrebindu-se de unit sau neural (p. 20)sint rumanii mestecali cu sa$ii sau sa$ii curumdnii (p. 21)

: au esit cu judecatd din iobdgia celdlii Sibiiuluide 18 ani (p. 23)

: peste pldlirea reslanfii sidoxiei (p. 24)De acuma incolo regrulirungul (p. 24)

: a sd plait cu feciorii rumdnilor pentru fecioriilor (p. 25)

: pentru aceasla cu sldbirea virtutei (p. 28)dezerteruesc (p. 28)

: sd fac multi maladii [eorectat din : maradiil(P. 28)

: A tuturor acestor intimpldri (p. 28): cileodald it trimit la slujba legit lor (p. 28): Cu aces1 prilej dezertirurile (p. 29): regulate (p. 29): hauptspitalurile [...] hauptspitaluri (p. 29): fiind preotul la aceste spitaluri (p. 30): de la aceste doao reghementuri (p. 31): von sport ace$ii oslasi (p. 31): avaneruesc (p. 32)

impotrivrz sistimii l=sistemuluil de granifd(P. 33).

: au strins pe salul (p. 33)i-au pus la fuht (p. 33)la descoperirea a 7, foaia 24 (p. 35)use si aces! grof (p. 35)Si cum s-ar putect (p. 35)de cind au apelddluit (p. 35)Aaron Budai, de la prezidiumul lezaurareplui(P. 38)de a scoate adevdrul din minciuni (p. 36)In anul trecul 1801 (p. 36)comisardsul fiscal Man Baroni din Brasov siAron Budai de la Tezaurarialul din Sibii(P- 37)Ed afla $i romdni familii la 200 (p. 37)satul Neustadt (p. 38)50 R f. lard domnul Beniovschii hofralul (pesemne [. . .1 si nume neinteresal ) (p. 38-39)cu infruntare (p. 39)lard in anal trecut 1803 (p. 39)Oamenii s-au ldudat (p. 39)si care au lost (p. 40)futhauz (p. 40)reghementul lui (p. 40)la biscrica lor aceia doi preofi (p. 41).au deschis pungile $i au fdcut (p. 41)ca sd dobindeascd strdinii (p. 42)in fara turceascd (p. 42)Dovedindu-i anumit cite mii de galbini (p. 42)un comision micsta (p. 43)la 1-ma niaiu 1803 in until trecut. La acea zideodatd (p. 44)asa s-au dal platnici (p. 45)

:

:

::

1

)

:

:

:)

:

::

:

:

:

::

:

::

:

:

:

::

1

www.dacoromanica.ro

5

r.p. 72, r.

r.r.

p. 73, r.p. 74, r.

p. 75, r.r.

p. 76, r.r.

p. 78, r.r.

p. 80, r.p. 81, r.

p. 82,

p. 83,

p. 84,p. 85,

p. 86,p. 87,

0 COPIE AUTENTIFICATA DIN SUPPLEX LIBELLUS. 1804 147

19-20 de sus7 de sus16 de jos4-5 de jos6-7 de jos16-17 de jos

1 de sus16 de jos11 de sus13 de sus17 de sus12-13 de jos

7 de sus11 de sus

r. 13-14 de sus

r. 11 de josr. 18 de susr. 4 de josr. 1-2 de susr. 6 de susr. 18 de susr. 21-22 de susr. 10 de susr. 17-18 de jos

Mitrofschil (p. 46):ac acolo acuma de 4 ani (p. 50)vdduve a celor 2 morri (p. 51)taste Provinilia daloare (p. 52)sd aibd poruncd a spelifiedlui (P. 54)si greuldji intru acest chip domnii celdlitor(P. 55)pind cind voesle cel ce ddrueste (p. 56)( fie in ce caracter) (p. 57)si fac in scris plinsorile tor (p. 58)si cu ceialalti cantalarisi (p. 58)

oamenii care au acolo gauze (p. 62)sint uncle incd de la Preafericila ImpdialcaserMaria Therezia si (p. 62)st cu alla astupata (p. 65)mademuri (p. 67) ; (madem metal, vezi,N. A. Ursu, Formarea terminologiel stiinfi(iceromdnesti, Bueuresti, 1962, p. 236).cea vrednied de plins dard mai mull vrednicade miluil (p. 69)Al Impdratii Tale (p. 70)potrivesc vremea (p. 71)ti sdrdcesc si pdrlinindu-i ii slobod (p. 72)din prilejul acesta (p. 72)oamenii la Bdnat sint sdraci (p. 74)In loc de folos, vdzind cd nu sd pot usura (p. 75)pdminturile: a) cind ard i sanidnd (p. 77)Standrehlului (p. 79)in bani, in dobitoe au intr.-able cele a lua (p. 79)

Sint apoi de semnalat unele forme lexicale literare sau mai aproapede aspectul Mr literar in copia de la Brasov deeit in textul editiei din 1970(in parantez/ forma din ultimul text) : diNrieturi (digripturi), dregeitoria(diregdtoria), arendele (arinzile), seamei (samei), economie (iconomie),intocmite (intomnite), secretari (sicritari), coperta (compeartd), circiumei(cirjmei) v.a., eeea ce da un iz de pronuntat llinbaj popular textului editat ;copistul lui era in orice eaz mai putin exigent in scris, sau de o cultur/literarä sub nivelul autorului originalului. El este ins/ exact in referintelecare se fac la textul psaltirei psalrnul 71, stih. I, 2, 3 (Prodan, p. 80)care s-au reprodus gresit in copia de la Brasov (p. 66), psalmul 70, stih.I, 2, 12 ; (cf. Biblia, Psaltirea , Spre Solomon psalmul lui David, 71, 1, 2, 3 ;editia Saguna, 1858, p. 504).

Editind memoriul, D. Prodan indica pe Ion Budai-Deleanu ea autorposibil al actului, asociindu-i colaborarea fratelui sAu, Aron Budai. Inlipsa unei dovezi direete, paternitatea era atribuitá pe baza euprinsuluiinsusi al memoriului i pe baza datelor sale biografice. Rezumind, autorultrebuia s5, fie un bun cunosegtor al istoriei (dar nu neaparat istoriografn.a.A.R.), un bun cunoseAtor al subtilit/tilor judiciare, al stilului deeancelarie, al atmosferei de la curte, al institutiilor de guveramint, alsensului politicii imperiale ; el trebuia sa. fie cu deosebire" un eunoscatorpin5, in detalii al raporturilor locale, cad toate acestea se reflect/ cu priso-sin45, in textul memoriului. E adevArat eg, toate acestea ne pot indreptaspre Ion Budai-Deleanu, ea autor al memoriului, asociindu-i ins/ colabo-rarea lui Aron Budai, dar cel putin in aceeasi masur/, (lac/ nu chiar inmai mare masurA ne indreapt/ spre Aron Budai ca autor al memoriului.Datele biografiei sale, ine/ nu indeajuns de bine eunoseute, dar atitea

z

:

z

;

:

:

) $4:

: =

:

z

::

:

:

si

www.dacoromanica.ro

118 AUREL RADUTIU 6

cite se cunose 12, pot sprijini i ele ipoteza paternitatii lui in ce privesteinemoritil de fata. Avea studii universitare de drept, avea o foarte bogatitpracticil in administratia provincialá, ea secretar al lui LadislauPop, vice-cornitele Hunedoarei i Zdrandului, ea notar al Consistoriului ortodox, capraeticant i apoi ca secretar al tezaurariatului la Sibiu. TrMse eveni-tnentele räscoalei lui Horea i infruntärile patimase dezlántuite de Sup-plex. Ar putea fi ehiar el traduciltorul textului latin al Supplexului, dincare au circulat in epodt mai multe variante românesti 13. Era in relatiipersonale eu fruntasii misearii nationale i culturale din Transilvania, cuSamna Micu, Petru Major, Ignatie Darabant, Joan Para, loan Pivariu-Molnar, Iosif Mehesi s.a. Mai mult, Aron Budai e cunoscut i ea autor saucoautor al unor memorii, unul anterior, din 1798 14, celelalte datind maitirziu, din 1834, 1837, 1842 15 in care se reggsesc mare parte din ideileinemoriului din 1804. RAmine ea cereethri viitoare s stabileaseg printr-oeritica, internä de text filiatia ideilor in miscarea petitionarl romaneaseIdin prima juinAtate a sec. al XIX-lea i s'a arate in ce mAsurg ideile memo-riului din 1804 se regasesc in textele petitiilor care-i urmeazI. Dar, pinlatunci, ceea ce credem cä poate intári ipoteza paternitAtii lui Aron Budaieste argumentul oferit de numeroasele aspecte specifice Pgmintului Craiese,detaliul exact al raporturilor locale referitoare la aceast6 regiune, masivortodox6, prezente in memoriu, pe care el mai cu seamA le are la IndeminAin calitatea sa de notar consistorial. I le dezvaluiau frecvent numeroaseleplingeri adresate consistoriului de preotii satelor romAnesti de acolo.

0 imagine cuprinzAtoare i foarte sugestivA a activitAtii sale inaceastA calitate ne-o oferg chiar protocolul 1;1edintelor consistoriale dinanul 1804 ( Protocolul sessiei consistorialice,yti din anul 1804) 16.

In acel an consistoriul era alcAtuit din Joan Popovici, protopop inHondol, vicarul bisericii ortodoxe i presedintele consistoriului, ThePopovici, protopop in Sibiu, Joan Popovici, protopop in Corbi, NicolaeHutovici, protopop in Hunedoara, Bucur Bobes, preot in Sibiu, IoanPopovici, preot in R6sinari si Stefan Marcu, preot in SAliste, ea asesoriconsistoriali. Aron Budai era notarul consistoriului, avindu-1 ca substitutpe loan Rusu.

12 Lucia Protopopescu, Coniribu(ii la biografia 1W I. Budai-Deleanu. Familia Budai, InLimbA l literaturA", V (1961), p. 163-178 ; idem, Noi coniribufil la biografia liii loan BudaiDeleanu, Bucurestl, 1967, p. 27 34.

13 A. RAdutiu, L. Gyémánt, Supplex libellus Valachorum in varianiele roindnesii de laSchei, Cluj, 1975, p. 56.

14 I. Lupas, 0 incercare de reunire a bisericilor roil-mine din Transilvania la 1798, in Studii,conferinte i comunicAri istorice", I, Bucurestl, 1928, p. 389-405 ; St. Lupsa, Coniribufiuni laisloria incercdrii de reunire a bisericilor romdnesti din Transilvania la 1798, in Omagiu lui loanLupas", Bucuresti, 1913, p. 492 509.

11 Textele celor trel memoril, in ordinea lor, la : L. Gyémant ; Mentoriul romdnilor ardelenidin 1834, in Anuarul Inst. de 1st- L arh. Cluj", XVII (197-1), p. 98-117 ; Foaie pentruminte, inimA 1 literaturA", 1840, nr. 44-45, p. 345-349, 353-358 ; T.V. PAciltianu, Cariea deaur, I, p. 139-148 ; informatia reteritoare la participarea activA" a lui Aron Budai la redacta-rea memoriblor din 1834, 1837 si 1812 apartiue lui G. Barit, in Observatorui", II (1879), p. 304 ;apud L. Protopopescu, Noi contribufii, p. 32 ; despre cuprinsul acestor memorii vezi i : D. Prodan,Supplex Ilbellus l'alachorum, ed. a II-a, Bucuresti, 1967, p. 420-426 ; L. Gydtnant, Acfiunipeiilionare ale ronidnilor din Transilvania in perioada 1834-2838, M Studla Univ. Babes-Bolyai", S. I-Iist., 1971, fuse. 2, p. 31-52.

16 M. Voileanu, Icoane din viafabisericii. Anul 1804, Sibiu, 1926, p. 4.

www.dacoromanica.ro

7 o COPIE AUTENTIFICATA DIN SUPPLEX LIBELLUS. 1801 1 19

In cursul anului, consistoriul s-a intrunit in 91 de sedinte in care aufost dezbatute 1 219 chestiuni sau obiecte", din care in lunile ianuarie,februarie, martie (memoriul din 1804 e datat cu luna martie) s-au tinut24 de sedinte dezbatind 224 de obiecte". Participarile la dintele consib-toriului se repartizeaza astfel : Bucur Bobes (80), Stefan Al...Cell (75), loanPopovici, protopopul din Rasinari (67), Ilie Popovici (29), loan Popovici,protopopul Corbilor (5) si Nicolae Hutovici (1). Notarul Aron Budai aparticipat la 75 de sedinte i loan Rusu la 10 sedinte 17. Din cit se vede,sedintele consistoriului se constituie mai ales cu participarea asesorilor din

Rasinari i Saliste la care o prezenta aproape permanenta si de oimportant/ aparte o face notarul acestuia. Faptul a i fost subliniat, chiarin protocol, intr-o adresa de raspuns catre guberniu, uncle se motiveazalipsa de regularitate cu care uneori protocoalele consistoriale i se inain-teaza spre cercetare, stiut fiMd. ca aceasta trimitere se facea lunar. Printrealte motive se arata i acela : tot lucrul ce se timpla la Consistoriumramine de a se duce de eke/ notaresul, adica, ordinaria, face extractul dincxhibituri si dimpreuna i refereluieste, dupa aceea intru asemanareaintaritului votum a referezii gateste concepturile i despre acelea ce shitrestantie i despre directia cancelariei poarta grija, iara scriitoriul ordinariaduce protocolumul exhibitumurilor, purizaluieste concepturile, multelecirculare i protocolumurile cari se astern la I. K. Gubernium, cauta ante-actele i ar mai fi Inca sa due/ i Indexul i reponaluirea actelor dupacadere, ins./ la acestea nu ajunge pentru gramadirea celorlalte mai susnumkate" 18. Datorita volumului mare de munca pe care il are de inde-plinit secretariatul consistoriulai i caruia notarul sau secretarul impreunacu notarul adjunct sau scriitorul Ii fac cu greu fata, Consistoriul a inter-venit in luna mai pe ling*/ guberniu in vederea sporirii personalului saude cancelarie. Cain exista o asemenea cerere inaintata de Nicolae Popovici,practicant onorar la Tezaurariatul din Sibiu, guberniul aproba in 9 iulieca acesta sa fie numit ea ajutor de notar i sa se prezinte cit mai curindpentru a depune juramintul inaintea Consistoriului 19. Este de retinut dincele de mai sus ca notarul concentra in miinile sale operatiunile principaledesfasurate in consistoriu ; intoemea referatele asupra chestiunilor ce aveaua se dezbate, formula hotkirile luate, se ingrijea de expeditiile necesare,instruia actele cu anteactele, tinea intreaga evidenta birocratica in rapor-tdrile cu guberniul. Fata de aceasta muncl, e drept, in mare parte de rutinl,dar aproape continua, asesorii veneau la Sibiu doar pentru sedinte, ascul-tau referatele, votau si pina la urmatoarea sedinta activitatea lor in con-sistoriu 1nceta. Mai e de retinut i aceea ca lucrkile de cancelarie s-auaglomerat peste masura acum, in primele luni ale anului 1804, cind se sicere si se obtine suplimentarea cu un post de ajutor de notar a perso-nalului, adica tocmai in perioada in care e d.e presupus ea a fost redactat

memoriul nostru 20 . Daca Aron Budai e autorul sau, atunci situatiacreata ar putea fi explicata i prin timpul pe care acesta a trebuit sa-1foloseasca la documentarea i redactarea unui act de dimensiunile aces-tUia.

Datele la M. Voileanu, op. cit., p. 5-8.Ibidem, p. 29.

29 Ibidem, p. 31-33.20 In textul actulul copia autentificatai se precizeazb la p. 39 lard in anul (recut

1803 [I".

si

"

Sibiu,

ca

www.dacoromanica.ro

150 AUREL RADUTIU

In aceste imprejurari, notarul, care detinea functia din 15 martie1791 se gasea in contact permanent cu clerul bisericii românesti din intreagaprovincie ; lua in scris, asa cum se poate constata din cuprinsul protocoluluiconsistorial, cele mai diferite chestiuni ce atingeau competenta acestuiorgan bisericesc, de la problemele marunte de administratie bisericeasca,a parohiilor din subordine, ping, la cele de importanta relatiilor cu guber-niul i curtea din Viena. Nu lipsesc din chestiunile tratate i consemnatein protocol nici aspecte de felul celor cuprinse in memoriu, dezvaluindrealitatile locale ale abuzurilor stapinilor de pamint, nobilime sau orasesasesti, fall de supusii lor. Se inscriu astfel plingerile administratoruluiprotopopiatului Sighisoarei si ale preotului din Albesti (Ferihaz) in legaturacu maltratarile la care a fost supus acesta din urma de catre stapinul satului,groful Haller Janos, sau ale preotilor din Zarnesti, impotriva magistra-tului din Brasov care-i ingreuneaza cu sarcini nedrepte : sa duca cu carulopt stinjeni de lemne pe seama scolilor sasesti, WA le care in ajunul Cra-ciunului si A, le stivuiasca in curtea arendasului, sá plateasca darea pentruvite, de cap cite 20 de creitari desi, ca preoti, ar trebui sa fie scutiti deasemenea dari. Consistoriul hotaraste ca toate aceste plingeri sa fie inaintateguberniului pentru cercetare i luarea masurilor de indreptare cuvenite 21.

asemenea cazuri trebuie sa fi fost mai numeroase. 0 cercetare sistema-tica a protocolului, din care M. Voileanu a reprodus doar unele pozitii alecauzelor dezbatute, intr-o prezentare cu totul generala, ar putea evidentiaprobabil o relatie mai directa intre continutul acestuia i cuprinsul memo-riului 22. Am avea astfel la indemina unul din izvoarele principale alememoriului din 1804. Spre aceasta concluzie ne indreapta si limbajuljuridic al celor doua, texte. Si unul si celalalt uzeaza de o terminologie juri-dica variata i caracterizata de o proprietate a termenilor care dovedeste per-fecto initiere in stilul juridic al epocii. lata seria unor termeni juridici intilnitiin cele doua texte (S=Supplex, editia Prodan ; V = Protocolul [... ],extrase in Voileanu) : administreilui (S, 72, 73), alegdlui (V, 76), aplalididui(S, 68, 75, 81 ; V, 20, 33, 38), apeleilui (S, 63), apliceilui (v, 32), aprobdlui(V, 49), candiddlui (S, 58 ; V, 47), comendeilui (V, 46), confirmeilui (S, 82),confiftceilui (S, 68), declareilui (S, 67 ; V, 31), deliberdlui (S, 57, 62), defen-chilui (S, 78), d4poneclui (V, 124), excuzeilui (S, 50, 82), imputdlui (V, 49),informdlui (S, 52, 85 ; V, 58), investigillui (S, 63), legitimeilui (V, 48, 51, 63),obligdlui (S, 71), prescribálui (S, 56), producdlui (V, 40), promovalui (V, 43),proponedui (V, 47), publiceilui (S, 77, 78 ; V, 49), purizeilui (V, 29, 32),recuireilni (V, 129), recomindeilui (V, 46, 52), refendedvi (S, 81), referelui(S, 70 ; V, 28), referadd (S, 50, 81 ; V, 29), reprezentalui (V, 46), resolvdlui,rezolveilui (S, 57 ; V, 32, 65) ; restaurellui (V, 98), spelificeilni (S, 73), tracteilui(V. 48), transfereilui (S, 61), transcribeclui (V, 75), transpondlui (V, 41),itälvi (V, 40), rotizeilici (V, 34), etc.

Desigur, nu e vorba de o terminologie proprie numai celor doua acte.E o terminologie constituita in practica stilului juridic romanesc din Tran-silvania, intilnita si in alte lucrari cu continut juridic. 0 intilnim la SamuilMicu in traducerea sa Statuta sau legile scaonelor sasesti" (1802) sau Ia

21 NI Voileanu, op. cit., p. 123-125, 112-113.22 Protocolul se pilstreaia astazi la Biblioteca Mitropoliel din Sibiu, Sectia de manuscrise,

nr. 161, dup5. catalogul alciltuit de N. Beju ; manuscris romãnesc, 812 f., 40 x 26 cm.

Si

8

www.dacoromanica.ro

0 COPIE AUTENTIFICATA DIN SUPPLEX LIBELLUS. 1804 151

Vasile Aaron in Praxisul forumurilor bisericesti" (1805) 23. 0 intilnimcu atit mai mult la Aron Budai in actele redactate de el ca notar consisto-rial i e de asteptat sa o regasim si in memoriul politic din 1804. Daca ele autorul memoriului, asemanarile se explica o data mai mult.

Ne mai 'amine acum sa examinam un alt aspect implicat in stabi-lirea paternitatii textului. Se stie, textul a fost semnat doar cu acele initialeconventionale N.N., folosite frecvent in epoca, mai ales in stilionare, ea samarcheze in acest fel numele i prenumele persoanelor in cazurile con-crete de redactare a actelor. Sub aceasta semnhtura anonima', ne-o spuneinui textul, se ascunde un om de taing," al imparatului. 0 asemeneapersoana putea fi si Ion Budai-Deleanu (Prodan, op. cit., p. 36-37). Inserviciul secret al Curtii a putut fi insä si Aron Budai. 0 sugereazil chiarunul dintre contemporanii sai, Sava Popovici, parohul din Rasinari, dinfamilia Popovici, atit de apropiata lui Aron Budai, in dedicatia pe care i-oface cu prilejul tiparirii in 1847 a Epistolarului" 24.

Evocind meritele alese" ale lui Aron Budai catra domnitoriu, catrapatrie si catra natie", Sava Popovici precizeaza &à le-a savirsit mai multin secret, decit Ia vedere". Mai adauga apoi ca dobindind confidentainaltei stapiniri" a savirF,at sau a participat Ia savirsirea multor scumpeoperate cu jertfe de necurmate ostanele in favoarea natiei rornane intregi,precurn in timpul de mainainte si in cel de curind trecut, asa si pentrunemuritoarea memorie a viitorimei ( ) pentru care cu dreptul teadoara genul roman intreg". i, mai departe : Pentru c eine a asudatmai mult acum de o jumatate de secul, sau 54 ani, intru imbunarea stariipolitice a unei natii asuprite de injuria veacurilor, ca Maria Ta ? Cine, graindadevarul, s-a jertfit mai mult pentru soartea unui popor mizer, vrednicde compatimire, singur din acel punct de vedere, ea sa-1 vezi fericit ?"

Sint, credem, marturii concludente pentru prim planul politic incare va trebui sa-1 situana pe Aron Budai. Oricum, in epoca, Aron Budai afost o personalitate mai implicata in evenimentele politice, mai legata decercurile fruntasilor miscarii nationale, cu care colabora nemijlocit, cu unrol pe care fratele sau, Ion Budai, aflat departe de tara, n-ar fi putut sa-Irealizeze in aceeasi masura. Atribuirea paternitatii memoriului din 1804mai degraba, lui Aron Budai decit fratelui sau ne apare, de aceea, mult maiispititoare i, totodata, mai intemeiata.

Totusi, in lipsa acelei dovezi directe, atit de necesare in cazul atri-buirii sigure a textului adevaratului sau autor, problema ramine incadeschisa. Cercetari viitoare, in arhivele din Sibiu si Brasov, pe care inImprejurarile cind redactam lucrarea de fata n-am mai putut sa le reluam,vor putea aduce, eventual, precizarile asteptate.L

23 R. Todoran, Contribulii la studiul lerminologiei juridico-adminislralive romdnesli dinTransilvania de la inceputul secolului al X IX-lea, in Contributil la istoria llmbii rornane lite-rare in secolul al XIX-lea", III (1962), p. 103-136.

24 E. Cioran, Aron de Budai, In Transilvania", XLIII (1912), p. 270-271 ; plecind de laprecizia unor date din Dedicatie", L. Protopopescu afirind cà aceasta a putut fl inspiratáautorului de insusi Aron Budai ; cf. Limtiä si literaturA", V (1961), p. 176.

.

www.dacoromanica.ro

152 AUREL RADUTIU 10

EINE BEGLAUBIGTE ABSCHRIFT DES SUPPLEX LIBELLUS VON 1804

(ZUSAMMENFASSUNG)

Der Verfasser weist in diesem Aufsatz auf eine Abschrift der anony-men Bittschrift an den habsburgischen Kaiser, tiber die Lage des ruma-nischen Volkes aus dem Grol3fiirstentum Transsilvanien hin, die am 24.Mai 1808 von Christian Flechtenrnacher, dem damaligen Ratsschreibervon Braf}ov (Kronstadt), beglaubigt wurde.

Der Vergleich mit einer anderen zeitgenossischen Kopie der Bitt-schrift (die D. Prodan 1970 ediert hat) ermoglichte es nicht nur, die Lektii-re des bereits veröffentlichten Textes stellenweise zu verbessern, son-dern auch festzustellen, daB diese Schrift zunachst in rumanischer SpracheabgefaBt worden ist.

Schlialich nimmt der Verfasser die Diskussion Uber den Autor derBittschrift wieder auf, wobei er der Hypothese einer Paternitat Ion Budai-Deleanus die Annahrne entgegenstellt, es handle sich urn dessen Bruder,Aron Budai, der damals Not-dr des Hermannstadter orthodoxen Kon-sisteriums aus Sibiu war.

www.dacoromanica.ro

IZVOARE SI INSTRUMENrE DE LUCRU

UN PERGAMENT INEDIT DE LA RADU CEL FRUMOS. 1472DE

D. BALASA

In colectia conferentiarului dr. Ion Pktrascu din Craiova am cercetatin 1971 mai multe documente vechi, cele mai multe inedite. Intre acestea amgksit i pergamentul de mai jos. El are o vechime de peste 500 ani si se ada-uga, la cele 24 de documente emise de Radu cel Frumos voievod (1462-1474),cunoscute pink in prezent i publicate in Documenta Romaniae H istorica, B, 1,volum intocrnit de P. P. Panaitescu i Damaschin Mioc, in 1966.

1472 (6980) iulie 8, Bucuroti. Rada, eel Frumos voievod, domnulRomanoli, intdrote slugilor sale, Marq, Stanciul, Albul, Stoica,

Stánil cu fiii lor, ocine Pojiritul, Luturoasa, Mihàileti, BirsegiLama (din judelul Mehedinti).t ilibitIOCTHWA KOHCIWM, .111 PdAlfild KOHKOM H r0C110A9Hb. Ir6CIH 3IMAH XrpoianeXIRCKOH, CHU, ILIdAdIIKI44NK4r0 KOHKOAt. AdKdT FOCNOACTHO MH cif nonentnie roc-IIJACTI3d 44 1 CASIMM l'OCNOACTKA MH WiP1W3 ClL CHHOKE CH H GTAHLISA ClL CHHOKH,

CH H &SSA CHOKE CH N GTOHKd MOM CH H CTJHHT Ck CHHOKI CH, MO'Ad HA (CT S floaCIPHTSA UPI KOAHKO ICT AP1OKI4 tIASSA Ck dINFICNI CH, H IISTspoce

111VIIIIIK II S 1HnLinnup.1 Ana Aina, dM1 WT 110410KHHS wr dinXenntlyn And AIM,S B.Pli3EpH WET I AtA H IISNW/a TOTH OA, NONINCi NM CAT 11(LIKH WLIHIII. lIOTOMta FMK NOK811H1111 WT rocnoArrno MH ad fAHN KOH Aogpt.

Toro pagi ecT 1111 WLIHHX H WLICX. H HH WT KOrOME INHOTi6KHOUNO,no P!,1 rOCNOACTIld MH. H ndpe Ko,a CE HpflitS4HT C1L4911111, flpis,AdAHKd Kk

mir Ad Htvr, ow Ad feT WW1H1 WCT4KWOMS WT NHL

CKIATIAIE : NaNdll Htrof Anopninc, manen/fikparomnp .1:4,pntpe, >KSIMH KdadH

GeLKOK, ac.sn41 fltroi fi)PIEK, ?K$11dH ILaII AWN AROPHHK, BMW CTOANHK, TAH C11ATdP,

ReMaKS4 KHCTHMP, KHNTHAO IkadpIIHK, IlAdAyith KOMHC, H 1{13%CTH414 rrchrropnnum.

H ds, 1i1HAKO, HCANCAK 8 rpaA fiSKSpEipii, toad 11, AtTO, SN,H.

t lw PaAyA MHAGCTTA liomTest rocnoAnnk.

t Din mila lui Dumneze a, To Radul voievod si domn a toatatara Ungrovlahiei, fiul lui Vlad marele voievod. Dii domnia mea aceastaporunck a domniei mele slugilor domniei mele, lui Mares cu fiii ski siStanciul cu fiii sài i Albul cu fiii ski si Stoica cu fiii ski si Stinihii cuflu siii, ca sa, le fie in Pojiritul, oricit a tinut Albul cu nepotii ski, siLuturoasa, partea lui Mares, si in Mihkilesti douk parti, insk din jumk,tate din Mihkilesti cloak pkrti, in Birzesti a treia parte si Lupsa a treiaparte, pentru ck le sint drepte ocine. Dupa, aceea iarksi le-au cumparatde la domnia mea pentru un cal bun.

Pentru aceea, sa le fie de ocink i ohabil si de catre nimeni nea-tins, dupk, zisa domniei mele. Si oricui dintre dinsii i se va intimplamoarte, pridalica la ei sii nu fie, ci sk fie ocinele celor rimasi ai lor.

Tdriiin

rk C12.

Atn

Aa HVi

WT HHX

AWN.,irk

EmiKwAe,

01

www.dacoromanica.ro

151 2

3Iartori : jupan Neagoe vornic, jupan Dragomir trdrite, jupanCazan al lui Sahac, jupan Neagoe al lui Borcea, jupan Nan vornic riderPiper stolnic, Stan spiltar, Vilcul vistier, Vintia paharnic, Vladul comis,.

Cirstian stratornici.Si eu, Milco, am scris in cetatea Bucure§ti, iulie 8, in anul 6980 (1472).t To Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.Original, pergament 290/194 mm, scris cu rosu 1 negru. Pecete micA aplicatA peste cearA

resie, cAzutA. Documentul a fost achizitionat de conferentiar universitar dr. Ion PAtrascu dinCraiova de la familia Sontea din Bala de Aroma.

Toponimele : Pojiritul, Luturoasa (LAturoasa), MihAI1eti, Birzesti (Birzescu) i Lupsafac parte din jude(ul Mehedinli. Documentul publicat atestA vechimea lor.

si

www.dacoromanica.ro

0 SEAMA DE DOCUMENTE MEDIEVALE INEDITEDIN TARA ROMANEASCA (I)

DE

ION I. $UCU

Tincrarea de fa% cuprinde unele documente inedite privitoare laTara Romaneasca intro anii 1497-1600, traduceri integrale dup5, hrisoavedortme§ti in limba slavona, extrase sau rezumate, precum *i de pe zapiseprezentate de diveni impricinati in judecatile ce au avut loc : DivanulDopmese, Divanul Judecatoresc, Velitii Boieri, Departamentul de Sapte,1["Jtepartamentul de Opt, Logofetia Tarii de Sus §i de Jos, Curtea de Apel,sectiile a I-a i a H-a din Bucure§ti, precurn §i din eolectia de DoeumenteMuntene§ti.

Aceste fonduri, aflate in depozitele Directiei generale a ArhivelorStatului i in cele de la Filiala Ilfov, n-au fost depistate cu ocazia publickiieolectiei Documente privind Istoria României", intrucit era nevoie decercetari de amanunt §i de un timp destul de indelungat, dat fiind volumulmare al acestor fonduri. Am gasit necesar sa includ intre aceste documente

pe cele cuprinse in diverse ocolnici" san Suluri" din perioada de maisus, spre o folosire a lor mai devreme.

1.

(1497-1498) 7006.

... i dupa alte doua hrisoave ale Radului vodk unul cu leat 7006§i altul eu leat 7016, prin care s-au adevarat ca an fost cumparat Stoicanvataful aceste parti de mo§ie, care serise intr-insele, au ramas mosia

peste tot hotaru a lui Stoican va'taful, mosul lui Vasile sin Balicacu cetaii lui, adiea RoOuteni".

Idem alt hrisov de la Radu voda en leat 7016 tot in acest sens".Arh. St. Buc., Condica Domneasca nr, 27, f. 709 v.

2.

1510 (7018) aprilie 25.7018 aprilie 25, de sint 335 de ani, hrisov al raposatului Vlad

in copie, talmacit dupa cel slovenesc la leat 1817 martie 5 de raposatulChirita, dascalu slovenesc, dat unui Stanciu pircalabul cu feciorii lui i

Ancai, fata Manii, eu feciorii ei §i Stoicai eu feciorii lui, ea sa le fie lotMina jumatate, fiMd dreaptil, mosia lor".Arh.. St., Filiala Ilfov, Curtea de Apel, sec. a n-a, dos. 137/1840, f. 93.

Rosia,

voda,

la

si

www.dacoromanica.ro

156 ION 1. $1.= 2

3.

1511 (7019) ianuarie 2.

',Hrisovinal raposatului Vlad voda cu leat 7019 ianuarie 2, de sint

ani 265, care scrie c un Albul cu feciorii lui, Stoica i Bogdan, au masiein Dobrita".Arh. St. Buc., Condica Domneascil, nr. 5, 1. 191.

4.

1.520 (7028) iulie 20.

7028 iulie 20, de shit ani 308, copie scoasa dupa hrisovul cel sirbeseal raposatului intru fericire Ioan Basarab voevod de popa Radul ot episco-pia Ritnnicului hi leat 1777 ghenarie 29, prin care da Oprii i Cirstii i luiMalacortu i lui Dragomir cu feciorii lor ca sa le fie mosie Ia Corbi, Corbiitoti, din apa Sascutii pina unde s hota'raste cu Belcestii".Arh. St. Buc., Divanul Judec5toresc, ins. 913, 1. 246.

5.

1534 (7042) ianitarie 19.7042 ghenarie 19, de sint aui 294, hrisov sirbese al raposatu7ui intra

fericire Vlad voevod, talrnacit in limba romaneasca la scoala ot Sf. GheorgheVechiu de Vasile Nenovici, prin care da' lui Dragomir cu fii bi i lui Stancu fratii lui i lui Dragomir cu fratii lui i Oprea ou fratii lui 1 cu fiii lorca sit le fie lor Corbii, care sint pe apa Topolugului, toti eu tot hotarul.

Si hotarul s ii sa stie : den jos, pe hotarale cele vechi, pe apa Bros-cutii pia, in slemnea, asa peste valea Belcestii, de acolea pa piscul Mauls-torului, hotarul Budestilor si de acolea pe slemnea Simnicului pina inobirsia Sascutii si de acolea pe apa Saseutii pina s loveste in Togo logi apa Topolugului, pa matca Trestii, pina in obirsie. Si de acolo pematca Cesorovii ) pina in hotarul Scheilor i peste valea Bunii pina inobirsia Priboiului. Asa matea Priboiului pina in apa Topolugului, inhotarale eele vechi. Si iarasi 0, le fie muntele ce sa nurneste Flore, fiMdvechi si drepte rnosii ale lor de mostenire".Arh. St. Buc., Divanul Judecatoresc, ms. 913, f. 216.

6.

(1545-1546) 7054.7054 (fara luna si zi), hrisov al raposatului intru fericire domn To

Mireea voevod, fiul marelui i prea bunului Radu voevod, de ani 292,coprinzator ca au dat dornnia sa aceasta porunca lui Lomota cu fratiilui Vlad i Lojii cu feciorii lui i Stoichii cu frate-sau Dragomir i cu fecioriilui ca sa le fie lor mosie la Cuca insa sa fie <lui> Lomota cu fratii lui, Vlad

Loja, doo parti, iar <lui> Stoica si Dragomir sa fie a treia parte. Pentru

p(

www.dacoromanica.ro

3 DOCUMENTE MEDIEVALE INEDITE DIN TARA ROMANEASCA 157

Ca' este a lor b,triu i dreapt5, mosie si d bastin5,, cumparatI de la BejestiincA din zilele batrinului si rAposat Radu Vilvoi cel Frumos.

Si hotararele s'a s tie Furcitura Babii din vale pina' in matcaVolijinii, de acolea pin <fin )tina Mitrii si obirsia Bozoestii in apa Chibo-rovitii.

Iar, dupa aceia, acesti mai sus zisi oameni au avut pIr inaintea domniimele cu calugArii de la Cotmeana. Intru aceia, domnia mea am judecatsi am cautat dupa' dreptate si dupa' lege si am dovedit domnia mea cumsau hotIrit c&lugarii cu 12 boieri in zilele Radului voevod Galuggiru..

iarA aceia oameni, ce s-au zis mai sus, s-au plinsu d'a strimbltate iardomnia mea le-am dat 24 de boeri si hotarnic Stoica da an umblat si audescoperit pe ce <i 12 boeri i le-au luat domnia mea lor insusi boii. Si aurarnas cA1ug5xii de lege inaintea domnii mele, cum in veci amestec s n-aiba.

Drept aceia, am dat domnia mea oamenilor, ce s-au zis mai sus, casá le fie lor mosie ohabnic i c.l.t.".Arh. St., Filiala Ilfov, Curtea de Apel, sec. I-a, dos. 31/1838, f. 39.

7.

1548 (70,57), decembrie 12.

7057 dichemvrie 12, de sint ani 293, zapis al lui Lupea ot Dilga,in copia adeverit5, de c5,tre suptcirmuirea plaiului Dimbovita dat la minanepot'l-s'au popa Petre, prin care scrie ea' i-au vindut mosie din Dilga deJos, stinjeni do6zeci".Arh. St., Filiala Ilfov, Curlea de Apel, sec. a II-a dos. 82/1811, f. 35 v.

8.

<1554 It-Janie 1557 decetabrie)

Hrisovul raposatului ntrascu voda' ot leat 7089, de ani 213,ce-1 d la mina lui Stoica vataful si frate-sau Romanu i Udrea si Velicucu frate-s5a Caliian ca s stlpineasc5, mosia Rosia, tot satu cu tot hotaru,iiindeä este a lor btrIn i dreapt'a movie".Arh. St. Buc., Condica DomneascA, nr. 27, f. 709. Datat dupa domn.

9.

1558 (7066) mai 30.

7,7066 maiu 30, de sint ani 277, copie ce s aratA tlmkire de unieromonah Stefan, proegumen al Motrului i dasc5,1 al scoalii domnestidin Cimpulung, dup5, o carte domneasca a Mircii voevod, dat4 unui Rosa

feciorilor lui ca s5,-i fie lui mosie la satul Brätienii de Jos o livade dela Vilcele, ce au cumplrat Rosca de la un Stanciu in aspri optzeci. Siiar FA fie Roscai un Joe de arltura, cumparat de la un Frincul in asprioptzeci din Gruiul Cercaturilor. Si iar 86 fie Roscad o livade de laCringure, cumparat/ de la Gosteaoa in aspri flaptezeci i cinci. Siiar un loc de arAturA la Ahmis, cump&rat de la Tatu Laz'A th

p

gd

:

www.dacoromanica.ro

158 ION L SUCUI 4

aspri una sutá cineizeci. De aceia i s-au lost dat aceasta, carte 'ea fiemo*ie ohabnicA lui i feciorilor lui i celelalte".Arh. St., Filiala Ilfov, Curtea de Apet, sec. 1-a, dos. 15/1835, f. 53 v.

10.

1559 (7067) fulie 7.Cartea Mireii vod6 cu leat 7067 iulie 7, de sint ani 218, in cafe

scrie ca, a cumparat Zamona de la Päduie patru loeuri din G'angti"..Arh. St. Buc. Condica DomneascS, nr. 5, f, 373.

11.

1570 (7078) iulie 3, Buc1Ire0i.7078 iulie 5. Cu mila lui Dumnezeu Io Alexandru voevod domnu

a toata Tara RumâneaseA, feciorul marelui *i preabunului Mircii voda.Dat-am domnia mea aceasta, poruncá a domnii mele satului anume Are-

ca s5, le fie lor mo*ia la Are*ani toata, cu tot hotarul, pe unde autinut mo*ii lor din zilele cele vechi, pentru &A este btrIn i dreaptilmo*ie(la ba*tinL Dupit aceia, satul Are*anii ei au avut cu satul Capatineni ptrinaintea domnii mele pentru o prada ce au fost padat satu Capatinenisatul Are*anii pentru mo*iile lor, inch' din zilele raposatului PAtra*cuTar eind au fost in zilele Mircii voda, satul Are*ani, ei au intorsu tuatitiprada lor iar5.*i la satu Cdpatineni, pentru c Capatineni au fost stricat *ispart mo*ia i hotarille Hare*anilor in sila lor, Mr' de cale.

Si ma s-au plinsu satu Cap54inenii d strimbátate i inaintea domniintele. Intru aeeia, domnia mea am cAutat *i am judecat pe dreptate idupa, lege *i err toti cinstil1ii boerii domnii mele. Apoi, domnia mea amdat CApittinenilor lege 12 boeri, ca s'a jure cum n-au stricat ei hotarulmo*ii Hare*anilor. Deci, satul Capatinenii n-au putut ca a jure cu acei12 boeri la zi *i la soroc, ci au famas Cap54inenii de lege dinaintea domniimele. Si am inteles domnia mea cum au ramas CapAtinenii de lege dinzilele rilposatului Mircii voevod. Mijderea au ramas satu CApatineni (15,lege d doao ori *i dinaintea domnii mele ca sa fie prAdati pentru viralor pin'a, in veci.

Dupá aceia Nan au cumparat de<n> sat de la Radul Scurtul otSAMtrue, lIngä plaiu, pAdure intreag5, Mlci opt, drept un cal bun.

Dupà aeeia, am dat *i domnia mea satului Hare*anilor, ce s-au scrismai sus, a lor mo*ie, ce s-au numit mai sus, s'a le fie lor intru mo*tenire

ohabnica. ion i feciorilor lor, nepotilor i strAnepotilor i dgi nimineaisa 'nu sa clilteasa dupe zisa domnii mele.

Iat i narturii am pus domnia mea : pe jupan Neagoe vel (bromici jupan Joan vel logofitt i Stan spAtar i Bratul vistier i Badea stolnic.iMitrea comis i Gontea paharnic i jupan Stoichita vel postelnic. Si ispravnic,Joan vel logofitt.

Eu Stan grilmatie am seris in eetatea Bucure*tilor.Arh. St, Rue., Sultiri, nr. 37.

OA

*anii,

fl

pavoda.

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE MEDIEVALE INEDITE DIN TARA ROMANEASCA 159

12.

<1569-1570> 7078.

Leat 7078, de sint ani 257, hrisov al raposatului domn AlexandraMircea voevod, in copie adeverita de dascalul Chirita la leat 1805, coprin-zator ca au cumparat un popa Mica i altii (din care sa trag Dorobantii)de la Oprea si de la alti partasi trei funii de mosie in hotarul Dirmoxinudrept 7606 aspri gata, aratindu i semnile acestor trei funii de jur im-prejur, zicindu pentru semnile de prigonire, adeca p matea Butoiului injos pina in gura Rogojinii, la Simceaoa Dirmoxinului, la drum, drept invizuina in matca Puturoasii. deosebit au mai cumparat popa Micacu ceilalti, tot din Dirmoxin, din care sa trag Danestii, alte doo funii, insauna de la un Bdi1 i frate-sau Oprea alta de la Oprea Gunoiu, drept230 aspri gata".Arh. St. Buc., Deparlarnentul de Sapte, ms. 887, penultima anafora.

13.

<1570-1571> 7079.

... 0 copie d hrisov al raposatului domn Alexandra voda, feciorulMircei voda, scris cu leat 7079, de sint ani 226, prin care a unui Mirciidin Valea Lunga sa stapineasca prin semnile prin care pe anurne arata".Arh. St. Buc., Condica Donmeasck nr. 53, 1. 250v 251.

14.

1572 (7080) mai 9.Leat 7080 mai 9, de sint ani 248, hrisov al raposatului Alecsaudru

voevod sin Mihnea (sic) voevod, in copie adeverita de Chirita, dasealuslovenesc, de judecata ce au avut feciorii unui Oanii (din care zie jaluitoriica se trag ei) eu un Manea i Dan pentru mosie de la Turbureni i s-auhotarit ca din mosia Oanii sa stapineasca Manea i Dan i Cordelea i Cazannumai jurnatate, iar ceilalta jurnatate S o tie feciorii Oanii, Stan si Lupu".Arh. St. Buc., Condica Velitilor Boieri, nr. 1120, f. 88.

15.

1576 (7084) aprilie 28.

7084 apriie 28, de sint ani..., copie de hrisov (al) raposatuluidomn Alexandra voda, feciorul Mircii voda, prin care da, maria sa Vladului

fratini-sau Milii ot Vaideei (din care zic Vaideestii ca se trag) ca sa tiein Priseci o jumatate de mos, ce au cumparat-o de la Cernica si Be leadrept apri 1500", hrisov confirmat si de Constantin Brincoveanu in 1697<7206> oet. 12.Arh. St. Buc., Condica Domneasck nr. 113, 1. 177.

5

i

gi

gi

www.dacoromanica.ro

160 ION I. $TICIT 6

16.

1580 (7088) iunie 12.Leat 7088 iunie 12, de sint ani 240, hrisov al raposatului domn

Mihnea von, ce-1 da Radului i feciorilor lui i lui Stepan cu fratii lui Dobrei Oprea i popa Drilgan si Neagoie ca s aiba, mosiie la Zeletin prin semnelece sa arata anume".Arh. St. Buc., Departamentul de Sapte, ms. 878, f. 704 v.

17.

1581 (7089) aprilie 9.Alta, copie de hrisov al raposatului Mihnii voda cu leat 7089 aprilie

9, de sint ani 195, in care scrie pentru un popa Ion i feciorii lui ca auvie la Runcul i vad de moara".Arh. St. Buc., Condica Domneascd, nr. 5, f. 1 91.

18.

1582 (7090) februarie 3.7090 fevruarie 3, de sint ani 253, copie dupà o carte domneascil

a Mihnii voevod, talmacita de pre limba sloveneasca, la leat 7251, de unLupu, dascalu slovenesc de la Scoala Dornneasea din Bucuresti, data,adeca, unui Sarbu i fratine-sau Tudor si coprinzatoare ca sa, le fie lorrnosie la Bratieni un pamint la Stejarul, pe care il cumparase de la unOancea din sat drept 200 aspri gata. Si iar zice ca au cumparat Sarbulsi Tudor doao parninturi, unul la Miitci, iar altul la Colnic, drept aceiaspri doao Bute, ce s-au scris mai sus. Si inca, iar au cumparat nurnitiifrati un piimint tot la Mlaci de la Oancea drept doao sute aspri i unpamint la sat iar de la Oancea drept saizeci aspri i un pamint de la Navrapdin Bratienii de Jos, drept cineizeci aspri i alt pamint de la Vitan, feciorullui Bratianu, drept cincizeci i cinci aspri gata i alt pamint supt Colibide la Oancea si de la Stoica drept una suta si cincizeci aspri si alt pamintla sat. Si mai la vale zice sa le fie lor aceasta mosie de cumparatoare sta,-tatoare i ohabnica, i celelalte".Arh. St. Ilfov, Curtea de Apel, sec. I-a, dos, 15/1835, f. 54.

19.

<1583-1584> 7092.Copie de pe un hrisov al marii sale Petru voevod, fecior Patrascului

voevod, din leat 7092, scoasa de Chirita, dascalul slovenesc ot ScoalaDomneasca, prin care da sa stapineasca Stan al Calchii i Stanciu logofati Calm i Radu cu unchii lor, Neagoe i Stoica, mosia de la Bumbuestii Clocoticiu, ce le-au tinut Radul i Ioan din Cepari, cu silitiie i rumanii,din sat, din padure, din cimpu, din apa si du peste toate hotarale, pentrucit sint ale lor batrine si drepte mosii de mostenire".Arh. St. Buc., Departamentul de Opt, ins., 894, f. 57.

www.dacoromanica.ro

7 DOCUMENTE MEDIEVALE INEDrrE D.I.N TARA RomAwEASCA 161

20.

1586 (7094) mai 1.917094 mai 1, de ani 241, copie dupg hrisovul rgposatului Mihnea

Alecsandru voevod, tglmácia de un loan, dascglul slovenese de la manas-tirea Coltea, dat acest hrisov Vladului cu feciorii lui, ca sg-i fie mosiela satul Mocestii, in partea Birii si a Rimbului si a fratini-sgu, toata, oricitgs-ar alege de peste tot hotarul. Pentru aceste mosii sint cumpgratede mosul Vladului. Si iar au cumpgrat Vladul i Radul i Stan moviela Putul Babii de la Lupul i de la feciorii Gortei".Arh. St. Buc., Condica DomneascA, nr. 123, f. 10 §i Logofetia Tarii de Jos, ms. 1 065, f. 70.

21.

<1586-1587> 7095.Leat 7095, hrisovul raposatului Mihnea voevod ce-I dg la mina

lui Alecse Grecul ot Buzgu i feciorii lui, ca AA fie mosie Ia Vernestidin partea lui Toader a treia parte i din partea lui Stoian sin Vladuluisi a sorg-sii Dobra iarási a treia parte, du preste toatl mosia Odin podgorie,talmacit dupg uric in limba sirbeascg de Chiritg, dasalul slovenesc".Arh. St., Filiala Ilfov, Curtea de Apel, sec. a II-a, dos. 22/1840, f. 3.

22.

<1588-1589> 7097.7097, hrisov al domnului Mihnea voevod prin care d'a in Lepldat

fratii si multe cumpgrAturi de movie in Gontati si in Blejoi, din Telea-jam si ping, in Nemulesti si din Dimbu ping in Braniciov FA ping in drumulSocetului". (Tálmäcit la 1794 de dascglul slovenesc Constantin.)Arh. St. Buc., Departamentul de Sapte, ms. 885, p. 98.

23.

1589 (7098) octombrie 12.. arltindu-ne un hrisov cu leat 7980<sic>octomvrie 12, de sintani 225, al rgposatului domn Mihai (sic) vodg, fecior lui Alixandru vodg, princare a lui Gheorghe vornic sg tie satul Prisicenii din Vale, pgrtile cele-au cumpgrat din cimp, din pgdize i cu apa Argesului si din WO".Arh. St. Buc., Condica Velitilor Boeri, nr. 1 114, f. 275.

24.

1592 februarie 4.O carte boereascg, scrisg eu leat 1592 fevruarie 4, de ani 205, neis-

cglitg de nimeni, Mrg, numai o pecete micg (fgrg slove de vreun nume)pusg in ciarg, a cgruia coprindere este ca din partea a doi boeri, 17driste

11 - C. 1613

cet

si

www.dacoromanica.ro

162 ION I. Suct.s 8

banul F}i Toma postelnic, data la mina orkanilor rijnoveni, anume Gheor-ghe judetul, Cirstea pircMabul, Toma din Bravov vi Negulet din Rijnov,ca Ed stapineasca un munte, ce se chiming Baiul, precum 1-au stapinit viin zilele stramovilor vi a parintilor dumnealor. i sa le fie lor vi feciorilorvi nepotilor vi a tot neamul lor ca A pasca caii bor. i poruncevte Tatáreni-lor sa sa fereasca de aceasta, movie a dumnealor vi A nu mai vie la stinadupe movia dumnealor, ci sa aiba treaba numai acevti numiti oameni cuacest munte 8i cu aceasta stina din Valea Cerbului".Arh. St. Buc., Condica Domneascá, nr. 25, f. 207 V.

25.

1596 (7104) iunie 24.7104 iunie 24, hrisovul al domnului Mihai voda ce-1 da manastirii

<Mihai voda> ea sa-i fie satul Bacevtii cu tot hotarul prin semnele coprinseintr-insul, precum o au cumparat maria sa".Arh. St. Ilfov, Curtea de Apel, sec. a II-a, condica de anaforale nr. 67, f. 124 v.

www.dacoromanica.ro

DOUA DOCUMENTE SLAVE NECUNOSCUTEDIN TARA ROMANEASCA DIN PRIMUL SFERT

AL VEACULUI AL XVI-LEADE

I. BIDIAN

Aparitia in anul 1972 a volumului al doilea din Documenta RomaniaeHistorica, seria B. Tara Româneascg, (1501-1525), in urma stratlanieiunor specialisti cunoscuti in editarea de izvoare, Olimpia Diaconescu sitefan *teranescu, a marcat, in acea perioadg, momentul inmänuchierii

intr-un tom a tuturor actelor interne muntene emise de cancelaria dom-neascg, in primul sfert al secolului al XVI-lea, pgstrate in diferite arhivedin targ. Noile achiziii precum (F;4 i inventarierea unor noi fonduri de arhivgau scos la 1umin i acte necunoscute din aceastg, vreme. De aceea, inscopul intregirii muncii celor doi specialiti, cit si a largirii bazei docu4mentare, publicgm doug documente inedite pastrate in fondurile Biblio-tecii Academiei. Documentul cel mai vechi a fost emis in timpul lui Raducel Mare, iar celglalt dateazg din vremea lui Neagoe Basarab.

Primul hrisov datat 12 iunie 1503, prin continutul sgu, vine sgcompleteze lista acelor situatii prin care unii boieri care aveau descendentinumai pe linie femeiascg incearcg sg asigure acestora deja din timpulvietii lor bunurile ce urmau sg, le fie testate. In scopul realizgrii acestuideziderat ei apeleazg, la domn care le intgreste averile atit ale lor cit siale viitorilor urmasi. Aceastg mgsurg, de precautie avea drept tel eludareade la o practicg in domeniul succesoral, adica de la privilegiul masculini-talii care era in vigoare in Tara Romameasca. De asemenea in acest docu-ment glsira informatii in leggturg, cu modul de manifestare a dominium-ului eminens cu cele doug institutii specifice prAdalica domneascldarea calului.

Al doilea document emis la 13 august 1521 in cancelaria lui NeagoeBasarab este, ping in prezent, ultimul hrisov cunoscut de la acest domn,adlugindunele precizgri atit referitoare 1a componenta sfatului domnesc,cit i cronologice, din ultimo, lung a vietii domnului. Din studierea luine putem da searaa cg, el ne oferg noi elemente pentru urmgrirea procesuluide polarizare a proprietItii, adic, pe de o parte, minarea i dirainuareagospodariei tgrgnesti, sub povara (ardor, iar pe de alta, cresterea proprie-tg,tilor marilor boieri i in special a acelora care ocupau dreggtorii impor-tante in sfatul domnesc, cum e cazul in hrisovul de fatg cu Hamza marespätar.

Datele cuprinse in cele doug, docuraente care le publicgm mai jos,atit in original, in limba sbav, cit si in traducere romaneascg, vor cora-pleta imaginea societAtii românesti mai ales in domeniul relatiilor sociale..

§i

www.dacoromanica.ro

164 I. BIDIAN 2

1503 (7011) iunie 12, Tirgovige.

t MHAOCTHIO 60Hilff10, lw PeAvrn K01110Ad H rocnoAnwl KILCON BMW Xrrpoustalli-CKOI, CHIlk Aosparo gm,s, KOMIOAd. AdKAT rocnoAerso MN CTE nouintiefo sontputt8 POCI10A-CTKA MH MSILIIIS HMI H Ck Akunpi 1MS Hd HMI lieHRAi H 1313Cd H Cla F114 MOM, 1dKO Ad NM OCT8 II8AtCK/1 WT Xpnino TP1TH AM H WHAHIllt WT Chprra TOTH AM, dAH WT (ISAtC/Id.H 1141CH Ad KM ICT 13 fipowtHH WT AM 11141)0T8 41TE1pkT11 AM, AIA HANS, 11011fTKE TH1d311II liCA CST NCSIldHS HMI H AkgifpfM EMS Ilpdgf H C'Tdpf MIMI AfAHHI.

ft 110TOM, nilnAi MSnim HAN npiA rOCIRFACTad MF1 Td CH riptmAi T1113I1 WHIM1110 CS KM llf HHC1111 Aktnipom 1448, Hemp H PSC( H Mg HM FIK MIA witmn H WTAkHH SHKS rOCHOACTIld MN NAVA sonuoA8. IT 110TOM, WH Cf ripluil, acSriati ILK HAkwipi nA8, rho CHHOgi HIMMTOIlf, CILC giant H C'k PdAVA ; TAKO AOHICE Nalldll HallH Aktpfpf MS KT Kontm Tip( niefrr8piicawi DNA r0CHOACTK4 MN H KMIllf KdKO CAT,KSI1d11 HMI H Amnipim (MS limo n CTAPI WHIM AIAN111. H HeIKH TINSH a nontini,WW1 8siwi CIO Ng ABM PC1 MIMI WT Als141fPf NCSIMHS HdH TA la MOW( CHHOKOMHIKWITOM H 8TAKMHW1 FIX KdKO 110 nworo Ad Cf M npiT, KS m HcHKSET. H roc-110ACTBS MH AdA0W1 fAHH KM KOH.

Giro pee, HM AdAOK H l'OCIIOACTKO mu muo m NM (CT WEI11118 H WLIGS, HUMH CHHOKOM HAI, 11111341TOM H 1113tRH8qITo1 Iint. H Kdpf KOMS WT Mir CASIIHT Cf C1LA4P11Topt*" A Kl% Ma W91111S nirkmAnum m utrr, HS m (CT WCTIKWHM, K KtKH. H NH

WT KOIWKI 111110TAKHOKIHH0 , no 13141 r0CHOACTIL1 MN.

CIIIMTMH CAT : ,x8nem EdPESA H Hp-kgS4 KpdAIKCKHI, NISIldll BdAt WT HO,K4H,WUHAN Givot KIAFIKH AKOMIK, )KSIldH BOrkIH A14TW*IT, A 4H410A OldTdP, 11irkii84KOMHC, KdAOTA KFICTHIap, &At latipHIIK, Apdronwp CTOAFIFIKK, taro( 110CTEMINK.

HNC Rh Hd CTOAFIN ['Po, Tirkromptl, Mtaire LOWE KI AkHk, K AtT KUL

t IVO PdASA KWIKWAA, MHAOCTTA EMU, rocnomuk.

f Din mila lui Dumnezeu, To Radul voievod si domn a toata taraUngrovlahiei, fiul bunului Vlad voievod. Da domnia mea aceasta porund,boierului domniei mele jupan Nan si cu fiicele lui, anume Nail-a si Rusa,si cu fiii lor ca sa" le fie in Ludeasca din Urlati a treia parte si jilistea dela Sarata a treia parte, insa din Ludeasca. Si iar sa le fie in Brosteni dinpartea lui Magiota a patra parte, partea lui Nan, pentru ca, acestea toateau fost jupanului Nan si fiicelor lui drepte si vechi ocine decline.

Tar apoi, a venit jupan Nan inaintea domniei mele de a dat acesteocine care sint mai sus-scrise fiicelor lui, Naitei si Rusei, asa cum au fostdate si din zilele unchiului domniei mele Radul voievod. Tar apoi, el s-a,pirit, jupan Nan si fiicele lui, cu fiii lui Necsetoane, cu Manea si en Radu ;astfel au adus jupan Nan si fiicele lui 12 boieri de au marturisit inainteadomniei mele si au jurat ea sint ale jupanului si fiicelor lui drepte si vechiocine dedine. Si iarasi acei 12 boieri i-au luat cu sufletele lor 25 stupi de la,fiicele jupanului Nan si le-au dat fiilor lui Necsetoane si i-au intocmit camai mult sa, nu pirasca, ci 0, traiasca. Si domniei mele i-au dat un cal alb.

Pentru aceasta, le-am dat si domnia mea ca sä le fie ocing, si ohaba)lui si fiilor lui nepotilor si stranepotilor lui. Si oricaruia dintre ei i seva intimpla moarte mai inainte, iar la ei sa nu fie ocina pradalica ci safie celor ramasi in veci. Si de nimeni neatins, dupa zisa domniei mele.

Martori sint : jupan Barbul si Pirvul Craiovescul, jupan Badea dinCojesti, jupan Stroe mare vornic, jupan Bogdan logofat, Danciul spatar,

www.dacoromanica.ro

3 DOCUMENTE SLAVE INEDITE DIN TARA ROMANEASCA (SEC. AL XVI-LEA) 165

Pirvul comis, Ca lota vistier, Badea paharnic, Dragomir stolnic, Neagoepostelnic.

Scris in cetatea de scaun Tirgovi§te, luna iunie 12 zile, in anul 7011(1503 >.

f Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu domn.Bibl. Acad. MCLVII/78 Orig., perg. (22,5 x 25), pecete timbratd.

1521 (7029) august 13, Tirgovige.

f 11111140CTHt0 RONCH110, TW Raceme 110EKOM H FOCHOAHHIs VI%CON SEMM4 Xrpoane-

KFICKOH. dK4T rOCEIOACTE0 MH CUE 110HEAtHtle rocnoAcT8A MN ROLITEHHOMS flp4KEITIA10rocnoArru Auf, >8811r918 X4MB4 KIAHKOMS crwro8 H C11 CHHOKH CH, MIMI MS Bork

H 1lErpE C CF1HCZN CH, MO Ad HM Err NA4-1HW PkTIOXILI,11, E43l KOMIKO CE

KTET 1136134TH AEA IlErpl Riad, WHENCE ICT CT apH, npann winnt; MAINS ilfrpf.fl NOTOM npThAf Ebro npiA rOCHOACTE4 4411 WT HIr0110 AMC. HOAHW, TEpI

SAONtH Ni8n4ne LIAM% CFILIT44 II4A NEMO MAO WT UWE PENEHHH IlArIHHNS H4A 0040-11FINS, <4AH>1 Ad CST AErl sperwa HEPASAEMHH g <11t>KH.

Cfro NW, HM AMOK H rocnoAcTao MH AA HM ECT EVIL W4HHS H KiL 111146$HHM H CHHOHEM HM, ENSKOM H 1113tEHSKOM HAI H Nil WT Koromf HENOKOAt6HMOM, no%/pi-mug; rocnoACTKA MH.

CEIAETIAHE : NCSAJH Timm 64H H )88neu X81364T noro2isrr H )8Snen XApt Aeop-MK, 4n.turiv8 Immo, Aparm HEXAMHK, HANKA KOMHC, IICHTHI4H CTOAHHIC, IltrofH A4IfISA II4HUH CTp4TOPHHU,H.

IINC 8 Tcrkrounpf, mtcno etrrSvr r7fr AkHk.

HC11134KHHK) Moroni Crl4T413 WT THX84611111. GDT f1A4444 TEKSWHX, C AtT ymef Iw &wage EWEEWA4, MHAOCTDA 60>KTA, rocnoAnnk.

f Din mila lui Dumnezeu, Io Basaraba voievod i domn a toatatara Ungrovlahiei. DI domnia mea aceasta porunca a domniei mele cinsti-tului dregator al domniei mele, jupan Hamza marele ban *i cu fiiieiti Dumnezeu Ii va da si Negre en fiii sad, ea a le fie muntele Tatáritea,oriclt se va alege partea lui Negre toata, pentru ca este veche i dreaptaocina, dedina a lui Negre.

Iar apoi, a venit Negre inaintea domniei mele de a lui bunavoie, de1-a a*ezat pe jupan Hamza spatarul peste partea lui din muntele mai sus-zis,peste jumatate, (ins5.)1 sa fie doi frati, nedespartiti in veci.

De aceea, le-am dat i domnia mea, ca sa le fie de mina si de ohabalor §i fiilor lor, nepotilor §i stranepotilor lor §i de nimeni neelintit, dupaporunca domniei mele.

Martori : jupan Preda ban §1 jupan Harvat logofat si jupan Udreavornic, Dimitru vistier, Draghici paharnic, Badiea comis, Jitian stolnic,Neagoe §i Danciul mari stratornici.

Scris in Tirgovi§te, luna august 13 zile.Ispravnic, Mogo* spatar din Tihule§ti.De la Adam curgator, in anul 7029 <1521 ).f Io Basaraba voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.

Bibl. Acad., MCLXXXVII/1. Orig., hirtie (21 x 31), pecete aplicata.

Loc rupt.

MCT

sli,

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

DOUA DOCUMENTE INEDITE DIN TARA ROMANEASCADIN SECOLUL AL XVILEA

DE

ANDREI BUSUIOCEANU

Cele dou5, documente pe care le publicam provin din Arhivele Sta-tului din Sremski Karlovci (R.S.F. Iugoslavia). Sint de fapt doua copiiMute de cronicarul banatean Nicolae Stoica de Hateg qi trimise mitropo-litului din Karlovci la 24 iunie 1831 ; In scrisoarea care le Insotea, croni-carul roman precizeaza termenii prin care erau desemnate asemenea actela noi : hristoave (sic) sau diplome. In general, actele au fost copiate fidel,dar se observa pe alocurea influenta limbii slavo-sirbe din aceasta vreme,pe care Nicolae Stoica o cuno§tea bine.

Documentele sint importante pentru topicele pe care le pomene§te,ca §i pentru continut1.

1549 (7057) mai 3, Bucurepti

Mircea Ciobanul inttirepte mai multora satele Hiripepti, Pobdriipti,ocine in Poiana, Galicea p.a., precum pi munti.

MHAOCTDO 60,010, IWAH1% 111Iupwk HOHBOAli 14 rOcnoMfril iictri. XrpOandrfAPIL,CHH-11 PAAVA011% KOHBOA1%. Aga% rOCHOACTRA MOM Cf noKenoffe rocnomrsHiwk MONK'',chi sontpfiwk Hmoirm-h Aperiiimis% H TOAAtplirk H GTAHOICK H &HOB% H G1%111401E%H CHHOKI Focyk, InliKo Bork AA1381a Hmh, MKO AA R8,A,ITI. HArk AOCTOMHTI Ce SWAMBILIMOrk XirpHfilfrilOSEM% 11CM H HA SWIM% cTAPIH H npdick : HAA-k Wpm% AptICO, HaLIIMFIA H HOTOM1s. HAAls. KOCTOK'k MAI% 11040HA4HIlle KO ICAMEWk rim% KO CTAperWkIlaY6KKH H MN WT TAM% HMS% HO 2KHAOpT'K H IlAIVIL HO SHAMEHl% HA AcHHO H WTTAM% H HpiAtAlk IIOCOpHIIIHAVIL KM.

H IldKvk AM% rocriOACTKA mid, MK* AA COAT% HM1b. H Bosomy,' 13CM H CILopach HA 8yril OTI3ai KM, HA cTAPIAl% SHAMEHd, SAM 01111fick ApAr1411,HS% CI

n plAtivu H Toon% HAA'k ..a. KIWI H K0411 wpm% H welch WT GOKOAlk <WT>MAISH% IIAM H WT 11141'1%, KHMS'IL 110KOp1CK% H CEAMH AOKI UNAHCKH CO [WW1.]

acniat,wk rOTORIk.

H MK% Minn% ANIHIA,Halk CO Hctrl. 14,14111, ropi% ESKTik 1104% co AcliplAVL14 AK KOHN AOSPH HS CTAHLI8 Comapt WT rp&O.

H HAIM MX-IL rocrioACTRA MM MHO AA WAOMHTIL 11 HHHH ropito growl minerCla TIHTErk H HH% rpOS-1% H HHIL EfilAIIH 110Alairk N %Mark H CIAdlita H Mope,SAIII KHAtriL l'OcrIOACTKA Mra H pSicomicwk two moire* P4A8 KOHKoKk H Writ OW11HCH'k Ihrptint KOHKOA% CTAPEIch HIICH1%.

H Mick floKSHHAlk AparrilVic% H WT CHTt WT GHT111111 H twr IhTini INTan% AHlr,E1 WT MICK% Clk KHIMIJI AO rIPEAtAlk 110M140 H HA IlOcTOKIL AO KOAA...1

1 Documentele le-am lucrat In cadrul seminaruluf de paleografle slavA de la Inst. deistorie N. Iorga" si ml-au fost puse la dispozitie de Damaschin Mioc, conducAtorul seminarulul,cAruia 11 multumesc.

xi;

I

www.dacoromanica.ro

168 ANDREI BUSUIOCEANU 2

11040ganuwe . . .1 rpoum roTog% acnpu.. H PA,OKAS 1 Aparemusil H TOMIPIrk CKKANSHHM% CKONM% H OTillINS H HS 111101,4H1 H HS &WSW CHOW NACTH WT

npeAtne 110110K&UNIII rk 1110WHAA1 rOTOrk . . .1 H 1,4NWk KOIlk AOKINI H AKA K06110.

11 mg% A4 mogul.% AperHums% H TOdAfirk H CO EINISIIHM% CKOHM% H KOF4AN44 1104% H llilsrrHurrra [11 TpITIN 4CTh H KO IKOp0441.. .1 H thICT% &Holm110110M% 114,4% Kra .1 rOTOKO ACI1P1M-6 H gpdge Aogpe.

H Hark 110K8fIlirk Aparieuteg% H TOriAlpik CI% 84113IIHAVIN COMM& H 4.1CT6 AOC-Tomai DONA WT HHKSAH H WT cDp84tOWIN H WT CKPAil Krk WT UN ripeAtim11111HOK% HONOR% N peTork ero 4011111 BAH! npomg-ix ni W11111I 114101HW4 CI Ha

rpOWTH rOTOrk acnpe H lid 11- W1314%.

H 110TOMis AAK% r OCII0AcTgd MIA IJKO ,411 wage C1111 goguapIu HHWI HMOINT4clii AOCTOMNY1 H IJHrAHII IIMOCTHANH 114Als, MOHAN% nogeneuTe.

Ge 11040NCHX% H HCHOKEAFINKH KCH GOAlaPH rOCIIOACTHOW6 MOHArk : )K8flaHltGTellfh KM UN% If NC8114111% &149811% KM KOpHHrk H NC8114Wk B.11,44411%. KM 4Or4ET%H XAp* nen cnaTacrk ii Htrot KM WICTTIPIO H NCSEMN% TIITSA KM KOMFIrkNC8IMH-6 HIAMKO Kla CT0411Hrk H NC8111Wk CTANHCILIK% KM neLpmegit H NaN11111(141.14114% KM ROCTMNFIrk.

HcnHcaXk 431kg Aparomp% 40r021S1sTSA, KO rpaA% fikSpIWOK11, MtCEI4d 11A41.

F, x airs.f Itv &vim KWHKW" 441140CTDO KONCYI0 rOCHOAHrk.

Din mila lui Dumnezeu, Ioan Mircea voievod i domn a toata Ungro-vlahia, fiul lui Radul voievod. D domnia mea aceasta porunca a domnieimele acestor boieri, anume lui Draghitiba i mi Toader i lui Stan si luiLupu i lui Stanciu si fiilor lor citi Dumnezeu le-a daruit, ca sa le fie moste-n ire acest pamint numit al Hirisestilor tot si pe semnele vechi i drepte :la copacul rosu, la Cemna i apoi spre rasarit, pe Pociovaliste, la Piatr5drept la biserica veche i iarki de acolo drept la Gilort i iar la semn,la copac si de acolo i hotarul Poborktilor tot.

iar am dat domnia mea ca 0, le fie si Poborktii toti i cu totimuntii de la gura Steziei, pe vechile semne, pentru ca a cumparat Draghi-tiba ii Toader acest hotar pe 30 de vaci i boi cornorati i rosii de laSocol <din > Baia de Fier si de la Neag, cneazul Poborasc i apte salasede tigani cu [sapteJ 7 000 aspri gata.

iar a cumparat Draghitiba cu toti un munte, Bufta jumatate cu3 000 de aspri si 32 de cai buni de la Stanciu, boierul din Gruiu.

iar am dat domnia mea ca s stapineasca i alti munti ai lor carese numesc Teiteg i altul Groapa i altul Poiana Muierii i CiobanulSelanele si Capra, pentru ca am vazut domnia mea si carte de la mina tataluidomniei mole si alta carte de la mina lui Negru voievod cel Batrin.

iar a cumparat Draghitiba si de la Sitea din Sitesti si de la Petredin satul to, de la Piscu in sus pina in hotarul Poianei i spre rasaritpia, in apa...1 Pociovaliste...1 grosi aspri gata . . .1 si Dobru...1lui Draghiib i lui Toader cu rudele lor de la Stanciu si de la Matansi de la rudele lor patru parti din hotarul Pociovalistei cu grosi gata...1

un cal bun si doi

(HTHIJIH

x4 ARI

H

si

si

pi

poimi.

www.dacoromanica.ro

3 DOCUMENTE INEDITE DIN TARA ROMANE.ASCA (SEC. AL XVI-LEA) 169

Si iar s5, st6pineascl Draghitibá §i Toader §Si cu rudele lor §i in GaliceajunAtate §i Mosti§tea a treia parte §,i in Joroace...1 i partea lui Lupu alpopii peste tot ...1 aspri gata 1 700 §i dou5, vaci bune.

Si iar a cumparat Draghitib6, i Toader cu rudele lor de la Nieula §ipartea de mo§tenire a popii §i din Frumovi §i din Scrada, toate, din toatehotarele lui Ivan al popii f;ti ale fratelui lui, Dan, pentru cg, au vindut eicele mai sus-numite pe gro§i gata 2 000 aspri §i pe 50 de oi.

Si apoi am dat domnia mea ca 0, st5,pinease6 ace§ti boieri mai sus-numiti aceste mqteniri §i tigani neclintit, dupl porunca domniei mele.

Iat'a am pus §.i martori toti boierii domniei mele : jupan Stan mareban §1 jupan Belciu mare vornic fi jupan Vilcean mare logoMt §i Udreamare spátar §i Neagoe mare vistier §i jupan Tatul mare comis §i jupanNedelco mare stolnic §i jupan Stanislav mare paharnic fi jupan Fratilg,mare postelnic.

Am scris eu, Dragomir logofAtul, in cetatea Bucure§tilor, luna mai3, 7057 <1549t).

t Io Mircea voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.Arhivele Statului din Sremski-Karlovci (R.S.F. Iugoslavia), fondul Patriarhiei. Copie fAcutAde cronicarul banalean Nicolae Stoica de Hateg in 1831.

1 Loc alb.

1565 (7073) iunie 6, Bueurepti

Petru eel Tineir intarepte lui Cindea pi altora aatul Cernddiia, precurapi nipte munti.

111HAOCTTIO CoNCTIO, !WAN% Ilrrp% KOHKOAIL H rOCNOMp% actri, Xrposnerfeni,CM% IIIH1710111L KolIKOA91. AA-% rocn0AcTiu Mia CH MUNN% CHM% MOMAVIL HMI-Wilk 11"kHATO1k H 16.8A011% w'r KM qfpWIATlii wT C8A% roil,KH, MO M sSArriHAM AOCTOMFal H CfrifFITI KO IfisfiLATH NO40Kfirk H ropS flArk H 1011% rop% ni1HH4HACM, 34tif DAATHIrk KILHAt H ESA'S KHpCTLI Fl AMU WT Aemilla csosnk nptA spg-MOLL 110t1ICOMII RHAIIKIL rOVIOACTU Mla tANO 138K011HCHIL npmute Moro PeAS KOHKOA-k. H Adis. 11/1K% H H Hick rpOlirk KflirTfCDH SO Pkii CKOHMH 1114CTOIld Ft

Adlitiou Els Adlilfla CK013.H MK% FlOK8F1HIrk KikHAlil H BSAla HS GOKOM WT 2KFAI3Frk RAM H Milk

rop% filOcT% npiAtivk HenSwe prm Xonerk EpdAOHA AO ir A04% sem& asps roTowkxrtirs <H> OAHU% BOA% LifpnAWk. H SHAMIHTI KM% IllICTISAWIL CTdpi/Wk pr,K011HCFrk Ftilf InIAHM Cf.

H HAKI% A4X1% l'OCHOACT SA MM, laK0 M WAtinKHT% KINA4 H EOM (MurkIVO& sosrr CU IlaprOK4 HOCHirk OCTA GTISIM AO liptAtilli hmirL4cK0Arli Vrpark114" 21010 H FklAIL KOCTOrk IIHT% G4H54 AO KOK% IldirkHrdp ItAtNtt HSHAE IffItAlrirkGTORIFILI,H H rork IbilfFitT Clii USTI:Tim AO OT011110lNi ; cErw rope um air vrantaWK(Wii. BAIN 110K8I1HIck Kl&FIAAI II R8M HS GTOHicil H HS rpItilitie N tH Mirk iCT'lb.SA RCM CMA H SeinatiTHFrk H DM rk FT &FAH Llephork H FMK% MA% ICTli H KO pmcsosX.B. -i- ecripem-k rows% H VANN% KOMI AOSPH KOSMirk UT% KO EfSttfAlk SAcilOrlitri& rAtum, SANE SitlIpTRHIM KT% lip0MIKHHK1, BOCIliallH. H SOTtAil, HIM Hoc-AAOUsliff virr gtHrfpCKTH CTpAWI. 110T*4111 roCIFOACTad MIA 110CMX% Apmeuirti Silo-suivia f cT GToliKel H fpftiltlia. H XOTtirk FIX% C5031% rildfldni Scl CfloHnt AtildKilliAa H RUA Aclivk KT% cm 11- KOnOrk H cfAM% KOHk AOCIal xi- ecnpidwk, laso

www.dacoromanica.ro

170 ANDREI BUSITIOCEANU 4

Ad WAIPMHT% CON rivpik ECU HO HMI PIKWH CO maim HOAKH, &On HSHIAOWA rAdglx11011% HWIL mtivralfn.

CfrO PdAH AAX16 H rOCIIOACTII4 MIA, MO Ad 6SAITlx HM1% AOCTOGINTE HM1., HCHHOftif HXb, fAHKH fiork A4AI Ao [AKA. 110 CEN11% AdK% H r0C110ACTRA MIA, MO A4wAIPCHT11 HIROCTH)KIHIx, MA% rOCHOACKH MOHAV1 HOHIMHIE.

CI H HCHOKIAHHK11 11040)KHX1x r0C110ACTE4 Mid : NORM% IffAIAKO KEA KOPHHIMH 3031141-1% HUH% KM norozisiT% H MHM 11114 KECTIMpl0 H M8114H11 GT4111s, KEA CIWrdpis.,

fIMSdll KM ICOMHC H "kWh CTOMIHrk H MH4Wk KM Hdreptoirk H NOUN% rispil KMBOCTMHHK1k. H HCHILIKHHICh, KM noro4syrk.

H HdHPICdAll Cid HO rpm% E8K8pf1p0f111, MtC114A 1004 Rk IttT xsor.t Itv IhmS 11WHIIWAlt, MHAOCTTIO MOO rOCHOAHHit.Din mila lui Dumnezeu, loan Petru voievod i domn a toatg, Ungro-

vlahia, fiul lui Mircea voievod. D domnia mea acestg, poruncg, acestoroameni anurne lui Cindea *i lui Budea din Cerngcliia Mare, din judetulGorj, Ca sg le fie mo*tenire i vatrg, in Cerngdiia jumgtate *i muntele iarkijumgtate i alt munte, pe care 1-au schimbat, pentru ca au plgtit CindeaBudea pe Cirstea *i pe Dancea de dgrile lor mai multg, vreme. Pentru cg,am vgzut domnia mea o carte de la mina sträbunicului meu Radu voievod.

iargsi au dat i alti gro*-i ungure*ti in miinile lui Cirstea §i Danciu, inafarg de dgrile lor.

iar au cumpg,rat Cindea i Budea de la Socol din Baia de Fier, *ijumiltate de munte pustiu in hotarul Pgrou*ei, numit Culmea Braduluiping' in vale pentru 3 750 aspri gata *i un bou negru. i semnele au fostrase din vechea carte *i nu s-au vgzut.

iar am dat domnia mea ca s st'apineascg Cinda *i Buda un muntecare se nume*te Carul Pirgarului la gura Steziei ping in hotarul pgrtilorungure*ti, pe Jiu i la rgsgrit curge Sliva ping in virful Paringului, undeiese hotarul Stoenitei i muntele numit Scutul ping in Stocniuti ; totiace*ti munti au 273 staule de oi. Pentru cg au cumpgrat Cinda *i Budade la Stoica *i de la Grecul *i au dat pentru tot satul *i au plgtit *i Budacu 8 boi negri i iar a dat *i in mina lor 7 000 de aspri gata i un cal bun ;*i au dat pentru capetele lor, pentru el au omorit un negustor bosneac.

apoi ei au trecut in pgrtile ungure*ti. Apoi domnia mea am trimis arma*iide i-au prins pe Stoica *i pe Grecu. i au vrut scoatg, capetele pentrupArtile lor ; Cinda *i Buda au dat ace*ti 8 boi *i 7 cai buni, <de> 7 000 deaspri, ca s stlpineascg, toti acei munti mai sus-zi*i cu bung, pace, pentrucg, au scos capetele lor de la moarte.

Pentru aceasta am dat i domnia mea ca sg le fie mo*tenire lorfiilor lor, citi Dumnezeu le va da, ping, in veac. Dup'g' aceea am datdomnia mea ca sg, stgpineascg neclintit dupg, porunca domniei mele.

Iatg, i martori am pus domnia mea jupan Nedelco mare vornicjupan Ivan mare logofgt i Jane mare vistier i jupan Stan mare spgtar,Amza mare comis i Pang, stolnic i lank mare paharnic *i jupan Ghiuramare postelnic. i ispravnic, marele logofg,t.

s-a scris In cetatea Bucure*tilor, luna iunie 6, in anul 7073 <1565 >.f Io PAtru voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.

Arhivele Statului din Sremski-Karlovci (R.S.F. Iugoslavia), fondul Patriarhiei. Copia Meta&de cronicarul btuditean Nicolae Stoica de Hateg In 1831.

g,

sA-si

:

si

5i

sisi

si

Si

www.dacoromanica.ro

ACTE DE CANCELARIE DOMNEASCA INEDITE DIN PRIMAJUMATATE A SECOLULUI AL XVII-LEA

DE

TR. IONESCU-NISCOV

1603 (7115) aprilie 9, Tirgovige

Radu $erban voievod inttirefte lui Marzea mare spätar, stapinireapeste satele Flocefti f i Clenceani.

t Illneocmiero Romano Ivo PdA0yA KOEICOAd rOCROAHIrk KlICOE BMW XrrciptVEM-XIECKOE, stniK noKoenero iw fi'hrkPAR KOIKOA$ . Adlidill rocnoAcmKo MH CTE ROKMIHTIE

rocnommuu MH 1101011EHOM$ nperthmeero rocnoAcmKe MH )1051114H Iliptstmel Kendenow° H ClIC C111HOKE fAl$ EAELI,t)KE EOrt. Ada!' j taKom AA mt; ecm ceeo (Deotreq,iret

H KADV-IdHIH, Kl&C rk KI.COM XOFTWOM H MC EckCHX. EVIHHTH H rist 1116C AOKOAWK,

ROHM CTE CEM KURE [MC WHI CPR SHAH 2 110K$RHAFI torn ROKOf NAPO TW 11/1 !JANA KOE

BOAS . MAME flOWOM irm mpoKee EC M rocnoKk sort HO rocnoAcrnao MH MC roc-noAcmKS H Ci6C cKenmpS AplaNCMHTE 3IMAI4 d morm WM ECM MUUMUU %MAE K-k ethoro3404EC Mal H rHtK RO)E1110 34 noposenfre npoKeemir SA nitmapcmi H nrSpcur. ill FAME-rocnoAcmso MN raKONCI CliM 11X KeAtXwm no IIIPHdr0 [yammer° rocnommrca MHKIWI ptX, )E$F14H iiip%st roman manor°, Imo siw morA4 me rkBHMAH npeK rktrk-PdlIM, KdKO HMO/Waft! MC ritc4X CirliAll,d csoero, etc npam H KPH,' CM5)E6N. H MCMH0r0 Epillt ilcOAHEdIM, PdAH rocnoAcmK4 MH H PAT 3IMCKOE, H f WOKE H no ApSremtimAT 3f MAE, rhC MHOr I EWEN, NV 1110KKO H HIKOAHCdffil SIMMK rOCROAC MEd MH .111EMME rocnoAcmKo MH raKome rile% FIX KnAtXtvei moneK4 Krim H 11PARA4 CM:5)ERM

WY 111 Ell npasememo rocnommu MH , MO EC M KIWE ptX, A rocnoAcmgo MH MHAOCMHZEKOM H il0MHM:5114X01Vt flO KIP HOMS flpdEH MEMO rOCROACII1Kd MH EMI ptX, etenmeKtAa s'ity IMRE Mdfl ClxC MIX WA Ilmotatifig H KAHNLIAHIE KURE ptX, ClaC KlICOM

IOMAPOM H ClaC KI&CHX KELIMITE H ClaC IrliC AOKOAOK EMS j MKNEE Ad fall EMS CEMAtATHS wXas EMS Irk KEKli H ChIlHOKH 6M$ H KHSKOM H lytmaNtAom H HE WM KOKOKEHEOOKOMEHM$ no [w]pi[3m8 nocnoAcmK4 MH . H fllinfa 34KMHdifff : no wwicm[al roe-noAcm[14 eme ; Koro KtpStiniver rocno,At Bert KRIM' rocnompt seem seeree, Hal WMcptAtauaro FILIOAd rocnomms4 NH, HAH wm ctpoAnnK Willa HIM RO rpictX H4 W [H]XHAH W ID ENO neretennK, m ape MAME 111 I ROHORHMH I SKpennum CIE KIM' rocnoAcmgaAin, rnoro rocnoAt Rork AA norimem i ctXpArrnm f SKPMHIM1 K% rOC !NAOMI ire.,AWE rk g$AEWE Klt FIER,* AmweEiro]; 41410,1MM HMO Llifli IR f Hi SMEXhATMI CIE KHEr

rocnoAcmge M11, moro rocnoAt sort AA NE notimem i A4 Hi SmKptAime irk roe-noAcmst fro, A NI Kla K$AEWT K11 RILI,IC Aminx ero e Koro lifirkflf Irk noKScitinT pa-Apame cire mar rocnoAcmK4 MH, HMI Kis SEMI' CIF C FM IMO ECM Re WE ptX, more Aa

ecm npoiceem wm Erna . catma WMU,11 WEE C8N1 KI. HEKtE 0 Ad FIX [N]MAI MT WanMC 10Ad I MC flpIra E rkC HHE HEKEPHH HSAIIIH 1 WEE RI& B'kflHWE Hd roc11oA4 soreXpricma csoiro : KliBMH, frk&HF1 I pdCEIEHH Ire, Hd HHX a HA 41 Ad EX, 1)Ei RabAf Hi

Irk EIKE, AMHN. GE)Ef EX HOCMAKAtIM eX' rocnoAcmKo MU CHEAEMEATE : Masi. PapornKMOIIIP fi$31CK$4 I KPdfild Iwo mtfteen IIpem KiiiHRIE BAH KPAMIICKH H Hi$11411 TionencaKM AROPHEK H )E$11,111 CITIOHEd HEA ewrozisim I &KA KM KiCillHlaP i eytst me cne-

www.dacoromanica.ro

172 TR. IONESCU-NI$COV 2

mot fivicali KIa CMOAHHIC I ralfrOpirg KEA KOMIC I Grild14410A 11ILINHK E N<S11111

IINKa girl nocmIHHK. licnpammic 8nui GIROHISel BM nwrozisim. ash litroi noro4sem11411HC4X 8 Tifirkrategie Mfetto aripent II Wm flAtIMA AO Mil Irk, Hi 11.AtIll spa.

ilV PdAVI BOIKOM, MHAOCMTIO EONCTio rOCIIOAMik.

t Din mila lui Dumnezeu, To Radul voievod si domn a toata taxaUngrovlahiei, nepotul raposatului 10 Basarab voievod. DI domnia meaaceastit porunca a domniei mele cinstitului dregator al domniei mele,jupan Marzea, mare spatar si cu fiii lui, citi Dumnezeu ii va da, ca sa-ifie satul Flocestii i Clenceanii, tot, cu tot hotarul si cu toti vecinii i cutot venitul. Pentru c aceste sate, mai sus scrise, ele au fost2 cumparate,de raposatul, To Mihail voievod. Astfel, dupa aceea, cind a ditruit domnulDumnezeu pe domnia mea cu. domnia si cu scheptru, pentru stapinirea

iar atunci a fost napadita taxa de multe rautati si minia lui Dumnezeu,de robia blestematilor de tatari si turci. Intru aceasta, domnia mea, cumam vazut pe credinciosul dregator al domniei mele, mai sus zis, jupanMarzea mare spatar, care a fost atunci mare capitan peste calarasi, ca s-anevoit cu. toata inima lui, cu dreapt i credincioasa s1ujb i cu multavarsare de singe, pentru domnia mea si pentru tara si Inca prin alte tanstraine, cu multe osti, pentru greutatile i nevoile Ord domniei mele, astfel,domnia mea, cum am vazut atita credincioasa si dreapta' slujba, din parteadregatoralui domniei mele, care este mai sus zis, iar domnia mea rn-ammilostivit si am miluit pe credinciosul dregator al domniei mele, mai suszis, Inca pe cind era capitan, cii aceste sate : Flocestii i Clenceanii, maisus zise, cu tot hotarul si cu toti vecinii i cu tot venitul lor, ca sari fie luisatele, dedina, ohaba, lui, in veci i fiilor lui i nepotilor i stranepotilorsi de nimeni neclintit, dupa porunca domniei mele.

Inca i blestem : dupa savirsirea domniei mele, pe eine va akge3domnul Dumnezeu sa fie domn i stapin al Orli sau din rodul inimii dom-niei mele dau dintre rudele noastre sau dupa pacatele noastre sau din altneam ; daca va cinsti i va innoi i va intari aceasta carte a domniei mele,pe acela domnul Dumnezeu sa-1 cinsteasca pazeasca sag intareascain domnia lui, Inca si in veacurile viitoare sufletul lui. Si daca nu va cinstisi nu va intari aceasta carte a dornniei mole, pe acela dornnul Dumnezeusa nu-1 cinsteasca i sa nu-1 intareasca in domnia lui si nici in veacurileviitoare sufletulguir. Si care om va incerca sa strice aceasta carte a dom-niei mele sau sa ia aceste sate, care sint mai sus zise, acela sa fie bleste-mat de 318 sfinti parinti, care slut in Nicheia i s aiba parte cu Iuda sicu Arie i cu alti necredinciosi iudei ; care au strigat la domnul HristosDumnezeul nostru : luati, luati i rastigniti-1, singele lui asupra lor si asupracopiilor, care va fi in veci, amin.

Iata, le-am pus martori domnia mea : jupan Radu. clucer Buzesculfratele lui, jupan Preda, mare ban al Craiovei si jupan Cernica mare vornicsi jupan Stoica mare logof at si Nica mare vistier si Marzea mare spatar

Borcan mare stolnic i Glegorie mare comis i Stanciul mare paharnicLeca mare postelnic.

fn text.2 Cuvint serfs fntre rinduri.a in text a Incredinfa".

Loc rupt.

Kilt

4 Ahliff

Orli,

i i

Asa

G

y

pipi

3

O

www.dacoromanica.ro

3 ACTE DE CANCESARIE DOMNEASCA INEDITE (SEC. AL XVII-LEA) 173

Ispravnic, jupan Stoica mare logoflt.*i. eu, Neagoe logoMt, am scris la Tirgoviste, luna aprilie 9 zile si de

la, Adam pinl acum, in anul 7115 (1603).Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu domn.

Atli. St. Buc., col. Documente muntene§ti", Orig. slay, hlrtie, pecete aplicatä.

1603 (7111 ) nov. 26, Tirgov4teRadu $erban voievod intärefte lui Barbul din Turde0i steipinirea

peste mai ?mate ocine, la Alde0i fi Guzeni.

t IHHAOC111.110 603(60 Iw P4A01ril EOEROAd H F0CR0AH111% FrlICON SEMAI XrppwanaricKon,men[cm B.-Kch]pas 1 KOIKOM H rocnowk. 4dK41111 rocnoAcmu MH CTIO 110131A/11E

rOCROMIlltid MH fidjlESAOK WM 111$13At14111 11 MC CI:1M4KH FAMIX Kork ADCM]l j MONOAd inns [im]2 twinnS WM lid POMOli H W111 lid EMIL! H W111 CIAO-Th.11H -K- SNCE SA

WiliNS H rile spoA sa s0A1HH[148] 34 irl 34 dClifiN. H FMK ROKSIIHA RAMA wtimit; WIllild 11011 fii0K41.1 'X, 8,K1 Sd WNHH1s, H rh.0 EPOA [sdP KOAHHHU, ad iT, se &aim. H UMflOKS1111 Bdpstln wm Ha TWI4 W9/111% H MC Rpm 34 KOAHHH11, 71, SW 3d vn, animromosti. H 114K flOKSRH &4p18A wm Nd GM:1114104 1. SNCE 34 WIHNS N MC Spo, 34KOAHHHIll, ad Tr. [3d] 1 =pH. H MIK noKtinn &MA WM HA dil -I. $ms ad WLINIIS HMC gpo,A, 34 KOAHHH14 SI Tr ACI1PH. [ll 114K noKewi]2 Roan wginiS WM lid fi'kAtWM I'Sstnii, MA HM KitcaK EANK4 XOKER1 H3KIIIM WM HO whoa Kon4p8n ad K. ono'.H 114K ROKSI1H fidpsSn Ain ad W4H118 AospowiLK ri.caX MHK4 KOKEIR 113KpdM 34 K.&NM. H 114K ROK8I1H BAIIRSA AEA 3/1 MIMS CRId140K, IrliCAX 34 1. BOA. H 114K noKSmi&VESA AEA 3d Wt/HRS KH111413 W111 rsstiiii Irked' Sd 'F. dcnpii. H 114K noKSmi fidclKSAWIIHRS 11,111 lid NM EOM% 34 -F. ticnpn. 11 OAK noKSnii wginiS WIT1 im IIPIN*, Ain(LOP KvhceX ad W. ecnpii. H 11,111 HOKSElli BdiIKSA WilHliS W111 lid Ewa 34 el._ KOA H3d P. 4C11pH. H 114K 110K811H fidpKSA W41111$ WM HA Ap-hrSui ...1 irkedX Sd a. ecnpn.H 114K [noKSnin] BepsSn ion C[la]Ad[111] Sd wireun, RO HMI : ifilpEdli MC 11,HrdHKdW H

MC CIIIHOKH HAI, WR1 H4 fiorA411 WM flAtMEIlli 3.1 ;ie.A

dellpli H 34 -if. KOKHM. H 114K

ROKS11H WM Fid HHKSAd nwrozisern wm Ihunwop 4. 11,HrAH 3d xi E. anon. H npoAdAOK

aro BIM pENEHH MATH inrogi MA ad W,IIIHS Sd WOK A06PHKO4t H MC 3HdHHE IrkCIKminimum H Wm rOP ii win Aon limit wm no nptsKAi aptn% Irlx A[kli]li &dirkItOEKOAd. ki ECM BHA HAW 11 KlillrH tl...1 KHAN S3HAH LIHASLIHH. Giro peAT AAArocnoAcingo MH ...1 MOM Ad [EM]' HM W411118, tad& Ck111611H [EMS N KHSKOM 1112nptanStomont 11 HER0K0A0KIIKH0M3 H 111110R1HKHOKIH0M RO [W]pFISMS rocnoAcuma MH.Com Sao cilimmtncmgoi flOCITIMHA HAI rocnoAcmga MH : ?KUM 11411111Kd REA AKOININKH G111011Kd KEA awro*Em H IIIK4 KM crimp H 11HK4 KIA KIICRIHrdp H C111p01 Illa C1110A-1111K H IPRIS KEA KOMH: 11 KOCRIdliAHN KEA Hadj3NHK H AEKd KEANKH ROCIREANI1K. HC1113MililiK

CAM pH rocno,Acmu MH. H Cf1HCAK A311 CIIIII1411 AWrO4S1111 irk /UMW rpeAT iffirkroKinni,

mictu,d noinmpi Ks. AMIN, IANN ilAdAid A1MOM Irk At111 spatIw Popo% KWIKWA4 AINAOCIlli10 KoKTIo rocnoAinan.

t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod si domn a toatl taraUngrovlahiei, nepo[tul lui Rasa]1rab voievod si domn.

www.dacoromanica.ro

174 TR. IONESCU-N1.500V 4

Da domnia mea aceasta porunca a domniei mele lui Barbul, dinTurdeasti si cu fiii, citi Dumnezeu[ii va da]2, ca sa-i [fie]' ocina de laRoman Ei de la Visa si din Aldeasti 2 funii de ocina si cu vad de moardpentru 800 de aspri.

i iarasi a cumpdrat Barbul ocina de la popa Bajan 1 funie de ocindsi cu vad. [del] moara, pentru 400 de aspri.

*i. iarki a cumparat Barbul de la Joan ocind si cu vad de moard,1 funie, pentru 430 aspri gata.

5i iarasi a cumparat Barbul de la Stanciul 1 funie de ocind, si cuvad de moara, pentru 400 [dell' aspri. .

i iai*i a cumparat Barbul de la Dan 1 funie de ocind si cu vad demoara pentru 400 aspri. .

[i iarasi a cumparat]2 Barbul ocing de la Ba lea din Guzeani, partealor, toata, oricit se va alege de peste tot hotarul, pentru 600 aspri.

*i. iarki a cumparat Barbul partea de ocina a lui Dobrora, toataoricit se va alege, pentru 600 de aspri.

*i iarki a cumparat Barbul partea de ocina a lui Stan, toata, pentru,1 bou.

§i iarki a cumparat Barbul partea de ocina a Visei din Guzeani,toata pentru 200 aspri.

§i iarasi a cumparat Barbul ocina de la popa Barbul, pentru 200aspri.

*i iarki a cumparat ocina de la Tinea, partea [lui]', toata, pentru700 aspri.

*i iar a cumparat Barbul ocina de la Buia, pentru un bon si pentru100 aspri.

i iarasi a cumparat Barbul d.e la Dragus...1 toata, pentru 60 aspri.i iarasi [a cumparat12 Barbul un salas de tigani, pe nume :

*erban, Cu tiganca si cu fiii lor, de la Bogdan din Adeamesti, pentru 1 200aspri si pentru 1 iapa.

i iarki a cumparat de la Nicula logorat, din Camsor, 1 tigan pentru1 200 aspri.

i au vindut acesti mai sus zisi oameni partea lor de ocina, de a Mrbunavoie si cu. stirea tuturor megiasilor si din sus si din jos, Inca de maiinainte vreme, in zilele lui Mihnea voievod. *i. a avut si carti.. .1- le-a luathaiducii.

De aceea, am dat si domnia mea . . .1. ca sdri [fie]1 ocina, ohaba, fiilorlui si nepotilor si2 stranepotilor si neclintit [si neclintit]3 dupa porunca.domniei mele.

Iata, deci, martori le-am pus domnia mea : jupan Cernica mare vor-nic si Stoica mare logofat si Leca mare spatar si Nica mare vistier si Stroemare stolnic si Giurgiu mare comis si Costandin mare paharnic si Len;mare postelnic.

Ispravnic, inski spusa domniei mele.*i. am scris eu, Stepan logofdt, in cetatea de scaun, Tirgoviste, hina

noiembrie 26 zile, de la Adam anul, in anul 7111 (1603).

1 Loc rupt.2 Athiugat de fol.3 Avi In text.

www.dacoromanica.ro

5 ACTE DE CANCELARIE DOMNEASCA INEDITE (SEC. AL XVII-LEA) 175

t Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.Arh. St. Buc., col. Documente muntenesti".Orig. slay, !Artie, pecete aplicatA, bine pastratA, Invocatia simbolicA si monograma cu

miniaturi arborescente.

1616 (7124) iunie 17. Tirgovige.Radu Mihnea voievod intiire?te NI: Maznea vornic stlikinirea peste

satele : Grecii din jud. Vlafca, .Poenari Fi Bratia din jud. Mused. BerileFtidin jud. Ialotnita, Bolentinul, Flocefti $i Clinceani din jud. Ilfov.

t Inimocmho &Nam Tw P4A01rA KOMOM H VOCHOANNII. Adadfil FOCHOACHIRO MHClr10 flOgf4tHYI0 rocnommitd MN 1041111111.10M8 HpdlIHMEMO 11.1W !KUM Aip-hst Agopnific,ca s'a fie volnic cu cartea domnii meale &Ali tie toate satele si tiganii siruminii, ati va avea in Teara RumlneascA si sate de cumpAr'atoare, ce-aucumOrat pre banii lui si sate ce-i vor fi miluite d,e *erban voda', ins5, sateleanume : de in judetul Vthiseei, Grecii, toti, cu tot hotarul si cu toti ruminiisi de in seliste partea lui, toatA, de preste tot si de in judetul Mus[cel] H

Padu[ret] de in Poenari, partea lui, toat5i, de preste tot si Bratia, parteaIui, toatA, de preste tot si de in Elh[ov] de in Bolentinul, partea lui, toat5,,de preste tot si de in judetul Ialom[ita], de in Berilesti, partea lui, toatil,de preste tot si casele lui de in Trágoviste, pentru c5, aceaste sate, toatesnt ale lui, cumpg,rate, pre ale lui dereapte bucate.

iaräsi s-i fie satele de in judetul Elh[ovj, anume : Flocesti siClinceanii, toti, cu, tot hotarul si en toti rumAnii si cu tot venitul, pentru cA,aceaste sate au fost cumpArate de rAposatul Mihaiu vocra si i le-au fostmiluite de *erban voa," pentru slujbl dereaptI si credincioas'a, ce i-auslujit. Asisderea i le-am dat si domnia mea, aceaste sate, toate, si de cum-farltoare si de miluiturA, sl-i fie la /ulna lui, s'5,' le tie si sa,le obraduiascá.

Derept aceaia toti oamenii sl se veaghe de aceaste sate, nemenea sänu aibl meteahl cu iale, cb; le-am dat domnia cistitului, dereg5,toriu1uinostru, ce iaste mai sus scris, sI si le tie eumu i slut cumparltoare similuite.

H miXino Ae Hiciwkgm simptnim ripiA cii Kw rocnommuh MH.HU'S Ad fltaTI HO pf4 rOCHOACHMA MN.HCI1p4131-1HK CAM pot! rocrioAcmge MH.

11HC. IIdfMCKFIRd WHOM norollsim 8 ifipkrounpe, mictu,a Nag SI. A6N11 Atm spict.t Ey PAA0y/1 EttlfEtwAd MNAOCHITIO CONCTIO l'OCHOAH116.

Arh. St. Buc., Col. Document e muntenesti".Orig, rom, ; htrtie, pecete aplicatA cAzutA.SemnAtura domnului (m.p.)

1635 (7143) aprilie 25, Bucuregi.Matei Basarab voievod inteirqte lui Calotti clucer sltele Clinceanii

fi Mtiiccinegi, din jud. Ilfov.

t ilinnocmTno RowTelo Iw MOW' Becepst 110fROA4 H rOCHOAHWk WILCO( BiminiXrrppwrineniicen. Amen rocnoAcmgo MH CTI HOHEANT1 rOCHOACHNId MH ROAPHN

www.dacoromanica.ro

176 TR. IONESCU-NIWOV 6

POCHOACII1Hd MN KAMM% KM040 H CI% ebiuw tro, Imo cork Ad1301141111H ; KiK0SK1 Ad

1CM EMS CIAO K1HH44tiTH H ctio akHK101111.1TH wm CtlACRIKO 6/11 Ket Cla KC% /Coma-pom H CK KCH Kt9HHTH N CIL Krk KOAOKOM, will HOAK H WIT1 MUM 11 WM BOA 11 WMc1AdM1M1 CMOM, 110 Cilldpf Komape H 110 Kfiltilsi, dAH cli CM§ Han HO Gaup; HONENCECl1 CIA1 KM111111 HNC KHAN am 11CH MATH KHSW k W4H111 HAM wm npt,RM gptm.PI WHOA§ ir&a SkIC111 1411111t AMIN rocno,a,cmila MH, 4 Cli CMI KAHUq4HTH H

COKJAH 1CM11 Wril Cif CIAI, H pasApami AHAparma II npom roc-110,AcKkl, 13K0 ['tett 41011EliKKILI BAH H 60E4M1Filkkl. fild,K1 irk MOM POCIloAcilIKO MNAdX 11 00MH41OK4r CIL WHHMII HO sontpomS roctioAcmita MH, K4410H111 KAPOLIgp, paAT

npage II KtpRaa CilkOKES Limo fern 110CAKHCHnl WH HA HS>KAA rOCHOACIHHA AAH. H A,01 HAI41111K4410111% KmoRip AA ClasHp41111 MAN 11C11 144 Cif CEA1 1111WW1 Mit, Will P41 rOK1111EHM11 KOK4A11; LiK0 Al 1CITI 1MS WM AtAINS H KILIHNH WHN H MINH 11X HMC111110KoM H MISKOM H ilptK118,11A0M, H-11 litK1111 H HE WM Koromm HIHOKOAKHMOM, 110pigniTa rocnoAcuma mR. Gtro paAY H HO wnunicmeto rocnommica Aw mom* Kid KM-PO4HCMHKHX H KorOKtHt-idm rocnomo, Him ESA$M R11 CAtA HAM A4 noRnlini H Adnotional§ CL1 MUM KIIHK4 H Ad tirilKOLAH1111 cia HAIM ASHAOHataf, woro sork rocnoAk

noRmim HI H AA clapaithm int rOCHOACIllick 1P0 ; 4 KO1 411410KtKik innoRmon HHtmicpiHm ei'd HAMA MHAOKANYIA, WK msApan H nompism IA H Hlk WEIKENTO

Moro Ad ESASH1 ITIpikKM111 If 41149HA4 ti 4thniceif wm miii. cittmil WF1114k1 isici CSillRb /1111011 H Ad R8A8111 1MS Cilt11111 TWall Kpumfonin canonic HI cmpawirkm CSAI-wHM, 14K0 1CM H 646111 1111 KtKIJ JAM. Go twat; CorkAtmodo nocmawir r0C1104CMH0MH : 11411 XpH34 KM Ktiti KPS1A(KCKTH 1141) TILIWKO KM AKOPMIK, HAN rANPOpit K1Anwrwitstm, 11411 ,IA,8MHP1138 EtA 1311cMM0p, 1141441 4511X411 REA encamp. HAN HIMAK0 KMKMOtlfp, HAN RAMA BM Cal0d1HliK, flJll fitiSHHKA EM KOMHC, 114111184MM EtA ilfLiptiHK,nau KOtintillinilli KM flCffltAHHK. H 11C11p4KIMIS CdM pt rocnommga MU. II AS%mtlAopS Gn8Am HAMASAr Kk rpm ileum JIItIKWI E8KUpill1H, nnectuoi Aunt, KI. rw_adz rocnoAcmRic ?Km. ITAam Auifi ripmr.

Iw Md111110 KWIEWAT MHAWCITITIO gnaw rocnomiuk.

f Din mila lui Dumnezeu, Io Matei Basarab voievod i domn atoatI tara Ungrovlahiei. D5, domnia mea aceast5 porunc5, a domniei meleboierului domniei mele, Ca1ot5 clucer, i cu fiii lui, citi Dumnezeu ii vadlrui ; ca OA fie lui satul Clinceanii i satul Máianestii, din judetul Ilfov,tot, cu tot hotarul i cu toti vecinii I cu tot venitul, din cimp si din pAduresi din ap i din vatra satului, pe vechile hotare i pe semne, ins5, acelesate de pe Sabar. Pentru c5, aceste sate mai sus scrise au fost toti cnezicu ocinele lor, de mai inainte vreme.

Iar dup5, aceia, cind a fost acum, in zilele domniei mele, iar acestesate, Clinceanii ei au fugit din aceste sate si au spart didrahmasi birul domnesc, ca niste oameni ri si fugari.

Astfel, intru aceasta, domnia mea am dat si am miluit en acesteape boierul domniei mele, Ca1ot5 clucer, pentru dreaptI si credincioasIs1ujb5, ce a slujit el la nevoia domniei mele. Si 0, aib5, Ca1ot5 cluceradune oamenii, toti, in aceste sate, mai sus scrise, de pe unde vor fi fugit ;s5-i fie lui de dedin5 si vecini, ei i fiii lor, cu ocinele lor, fiilor i nepotilorsi strAnepotilor, in veci. Si de nimeni neclintit, dup5 spusa domniei mele.

De aceea si dupl sIvirsirea domniei mele, rog pe bine cinstitoriiincununatii de Dumnezeu domni, care vor veni in urma noastr5,, s cin-

11%

1lAkHK'kHltIJi, W1411

CIA W911111

MWCITIMIHM,

i MAcànetii,

s5,

§i

www.dacoromanica.ro

7 ACTE IDE CANCELARIE DOMNEASCA 1NEDITE (SEC. AL Xvii-LEA) 177

steasc i s Innoiasca aceasta carte a n@astra si s intareasca aceasta mi-luire a noastra, pe acela domnul Dumnezeu s5,-1 cinsteasc i s5,-1 pazeascain domnia lui, iar care om nu va cinsti i nu va int5xi aceast5, miluire anoastra, ci o va strica si calca i o va rasa in uitare, acela 0, fie detrei ori blestemat i anatema i afurisit de 318 sfinti p5xin1i, care sint inNicheea i sa-i fie lui Sfintul Ioan botezatorul potrivnic, la cumplita jude-cata, care este si va fi in veci, amin.

Iata, deci, martori am pus domnia mea : pan Hriza mare ban alCraiovei, pan Ivasco mare vornic, pan Gligorie mare logofát, pan Dumitrumare vistier, pan Mihai mare spatar, pan Nedelco mare clucer, pan Vasiliemare stolnic, pan Buzinca mare comis, pan Vucina mare paharnic, panCostantin mare postelnic.

Si ispravnic, Insasi spusa domniei mele.Si eu, Tudor spudei, am mizgalit in cetatea noastra zisa Bucuresti,

luna aprilie 25. In domnia mea 1635 anul de la Adam 7143.t Io Matei voievod, din mils, lui Dumnezeu domn.

Arh. St. Buc. Col. Documente muntenqti, Orig. slay. pergament. Pecete aplicatii bineconservabl. Invocatis shnbolicA, initiala i monograma Impodobite cu motive florale.

SemnAtura domnului (m,p.).

In afara de actul din 26.XL1603 (II), al carui continut se reduce lao enumerare de achizitii, facute de un oarecare Barbul din Turdesti, cele-lalte acte de cancelarie de mai sus (I, III, IV) au acelasi obiect, sateleClenceanii i .Flocegii. De aceea, le vom include intr-un singur comentariu.

La 9 aprilie 1603, Radu Serban miluieste pe dregatorul sau, Marzea,mare spa-tar, cu dou'a sate, Clenceanii i Flocestii, care faceau parte dinnumeroasele sate cumparate i ruminite de Mihai Viteazul, pentruIntri baza economica a actiunilor lui militare. Ele apartineau deci dom-niei. Lucrul cel mai important este faptul ca actul ne informeaz5, despreevenimentele istorice, petrecute in Tara Romaneasca la Inceputul sec.al X-VII-lea.

Emitentul actului vorbeste despre faptul c tara a fost napaditade multe rautati... de robia blestematilor de tatari i turci", in anulcind Dumnezeu 1-a daruit pe Serban Radu cu domnia i scheptru pentru

stapinirea tarii". E vorba de evenimentele din toamna anului 1602 si dinprimávara anului urmator, cind Radu Serban Ii face cu greu drum sprescaunul Tarii Romanesti, luptind impotriva turcilor i tatarilor, care sus-tineau pe Radu Mihnea. Refugiindu-se in Ardeal, Radu Serban e insotitpretutindeni de boierul Marzea1 care in luptele cu vrasmasii s-a nevoitcu multa v5xsare de singe, pentru domnia lui si pentru tara". De aceea,domnul 11 milueste cu cele dou5, sate, amintite mai sus. Actul precizeaza caMarzea a fost miluit cu satele Clenceanii i Flocestii Inca pe cind era capitanpeste calarasi. Deci, actul nu face decit s5, intáreasca stapinirea pesteaceste sate, pe care Radu Serban i le claruise, foarte probabil, in toamnaanului 1602.

Vezi 0 N. Iorga, Istorta Románilor, V. p. 371 si urm. l Istoria Romdritet, III, p. 145.

12 - 0. 1613

If

a-si

1

www.dacoromanica.ro

178 TR. IONESCU-NISCOV

tnsa la scurta vreme dup5, suirea in scaun a lui Radu Serban, Marzeadecinea in acelasi timp i dregatoria de spatar in divanul Orli. Pentru intiiaoara e intilnit ocupind aceasta delimitate, la 15 sept. 16022.

Dapa aceea, el apare printre martorii din divan alternind cu Lucaspatarul ping, in sept. 16043, pentru ca apoi 85, ocupe aceasta dregatoriepe tot timpul domniei lui Radu Serban. Prin 1629 Marzea spätar dinGreci" era inc5, in viat5,4.

Dintre cele data topice, Flocegii an disparut foarte probabil cadenumire, iar Clinceanii se afla si astazi in jud. Ilfov. Acesta din urnia eatestat pentra intiia oara in a doua jumatate a sec. al XVI-lea, sub formaCliunceaaii5 §i, dupa cit se pare, pina la data acestui act (I) n-a formatobiectul nici unei tranzactii.

In schimb, Flocestii e m3ntionat Inca din 15323 si abia in 1600 MihaiViteazul ii intareste liii Antonie Grama, printre altele, i Flocestii de peSabar", cu bani drepti din visteria domneasca"7. Foarte probabil c5 intretimp, Flocegii au devenit iarasi sat domnesc, deoarece la 1.11.1602 SimionMovila 11 intareste lu.i Pan5, mare vistier pentru dreapt i credincioasaslujba, pe care a slujit-o domniei mele"8.

Ararat in contextul actului de mai sus (I), alaturi de Clenceani,satul Flocestii continua sa rrntn impreuna cu celalalt in proprietatea luiMkzea spatar pia, in 1616, cind Rada Mihnea i le confirma din nou de-oarece i-au fost miluite de Serban voda pentru slujba dreapta si credin-cioas5," (actul III).

Dapa aproape doug decenii, mai exact la 25.IV.1635, Clenceanii for-mc.aza din nou obiectul unui act de miluire de asta data araturi deMcliceineVi din partea liii Matei Basarab (actul IV). Domnul milueste cuaceste sate pe Calota dicer, pentru dreapt i credincioasa slujba ce aslujit el, la nevoia domniei mele". Insa, desigur nu de prea mult bine oame-nii parasesc satele si fug in alte paqi, spargind astfel didrahma i birddomnesc". Da aceea, Matei Basarab ii imputerniceste pe Calota clue&,,s adune oamenii tov . . . de pe uncle vor fi fugit".

a intra in detaliile altor probleme, pe care le pune acest gimpde acte de cancelarie de-a lunge a trei decenii, am vrea s subliniem uti-litatea si irnportanta unor atari cercetari, care, exploatind. textul la maxi-mum, pe baza materialului diplomatic de cancelarie (acte domnesti, zapiseetc.) sa urmareasca evolutia si destinul social ale unui grup de sate, hotare,ocine, inlauntrul unei perioade de timp bine determinata.

2 DIR, sec. XVII, T. RomâneascA, I, p. 60.Vezi actul din 12.IX.1604 DIR, sec. XVII. B.I, p. 142.

4 Actul din 10.11.1629 DRH, B., XXII, p. 440.3 Actul din 6.11.1580 DIR, sec. XVI, B, IV, p. 452.6 Actul din 16.VIII.1532 DIR., sec. XVI, B, II, p. 108.7 Actul din 26. IX.1600 D IR, sec. XVI, B., VI, p. 390-391.3 DIR, sec. XVII, T. Rom. I, p. 31.

IncepInd de prin 1628, Calotá din PopestI apare cu functia de armas (vezi DRH, XXIII,p. 200) si numai din 1631 semneazá clucer (ibidem, p. 416, 425, 477, 534).

Fka

8

.

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE INEDITE PRIVIND MOSIA TIMBURESTIDE

PAUL-EMANOIL BARBU

Intre achizitiile efectuate in ultima vreme de Filiala Arhivelor Sta-tului judetul Do lj, meritg, a fi semnalate 21 documente din secolele XVIIXVIII, care se refera la mosia Timburesti, judetul Do lj. Dintre acesteapublicm un num'ar de sase documente, emise intre anii 1655-1667,considerindu-le mai importante, atit prin vechime cit i prin informatiilede ordin social-economic si juridic. Cu exceptia documentului nr. 2, careeste o carte de hotarnicie, celelalte sint zapise de vinzare ale unor partidin aceasta mosie impreuna cu rumanii.

Demne de remarcat sint stirile care atesta cresterea proprietatilorunor boieri olteni, cum erau Vasilie postelnicul din Apele Vii (judetulRomanati) i fiii sai Dan logofatul si Radu, prin cumparare de parti demosie cu rumani in hotarul Timburestilor de la posesori saraciti in urmacresterii birului. Aceste documente contin desigur si date despre preturilede vinzare ale pa'rtilor de mosie respective.

1

1655 (7164) octombrie 20. Ghinea Denerion i sofia sa Catalinafata lui .Neacsu din Timburesti, And frafilor Dan logoftltulRadu, fii lui Vasile .Postelnicul din Apele Vii, partea lor demosie din Timburesti, numita, .Prisaca, cu bolta Fometea, pentrua-si putea achita birul.

Adeca en Ghinea innpr (e)una cu fAmeia mea Catalina, fata Neac-sulni dint Timburesti, nepoata lui Dan logofatul, scriemt si marturisimiicu acesta al nostru zapisii ca sa fie de buna credinta la mina dumncaluiDann logofatul i brat ego Radul, feciorii lui Vasilie postelnicul ot ApeleVii, cumii s sa stie vindut tot partea de mosie dent Timburesti,ce s cheama Priseaca, cu balta ce sa cheama Fometea. C aceasta mosiePriseaca i cu balta ei ce sà cheama Fomete n-au fostü vindut mai denaintevreme de tata-mieu Neacsul si de unchiult nostru Radu, care au fostilvindut ei amindoi cealalta movie intii la dumnealui raposatul Vasile pas-telnicul ; apoi murindil tata-mieu Neacsul i unchiu-mieu nostru Radu

neramiindu nimenea din ei, numai ce am rarnas noi dint ei i trebuindu-ne la pas i birul bani, amt venit la dumnealor, la acesti beeri ce mai sus<nn>rniti, de amt.fi vindut i aceasta <mo)sie Priseaca i cu bal (ta) Fcme-tea, den hotar pi(na in hotar, pes)te tot locu si... int bani gata ughi31 si amii luat acesti ba toigatainü miinile nostre i le-amii datsi cart Ole > céle de mosie la mina dumnealor ca sa o tie dumnealor de acumInnti nainte cu buna pace, pentru vindut de a nostra bunavoefar denici o sila, ca &a le fie dumnealor movie ohabnica, dumnealor i coco-nilor dumnealor citi Dumnezeu le va darui.

Si. cindt arat facut acestt zapist, am fost multi boeari din prejurmarturii, anume care vor pune iscaliturile mai jos. Si noi pentru mai

(ni)...ca o-mt

CS le-amil

www.dacoromanica.ro

180 PAUL-EMANOIL BARBU 2

adevarata, credinta, ne-am pus digetile i iscaliturile mai jos cacreaza.

Si am scris <e>u Preda dasca,lu cu zisa dumnealor. Octombrie 20dni, leat 7164 <1655).

Eu Ghinea Denerion cu fameia mea CatalinaEu Danu martorEu Gavril ceau* martor ot Ape le ViiEu Craciun Arici <ot Apel >e Vii martor.

Aril. St. Craiova, Documente A.N., nr. 1.Orig., hirtie (30, 5 x 21,3), rupt.

2

1656 (7164) iunie 20. Hotarnicia moyiei Timbure0i efeetuateide 12 boieri luali de .Thdu stolnieul FarecivInu fi Plitru logo-feitul din Timbure0i.Adeca, noi 12 bo <eri ho >tarnici care amu fost lua <lii pr >e ravarle

ratii sale domnul nostril. b Constandin *mban voivod de dumnealuiRadul stolnicul Far <c)Manul *i de Patru logoratul din Timbure*ti ea sa,hotarim mo*iia din Tirnbure*ti. Deci viindu-ne porunca math sale, inpreunaeu sluga marii sale Ispas vtori portar, ne-am strinsil toti depreuna la mo*ia,Timbure*ti i atnii. cautat toate crile *i zapisele eine ce au avut de cum-paratoare *i de mo*tenire *i amil ales partea dumnealui Radului stolniculdin Timbure*ti pre jumatate de peste tot hotarul i o am lipit pre 1ing5,Roji*te *i wail pus pietri dins <p >re Pram logoratul i an ramas lu Patrulogofat iar jumatate din pietri in jos pina in hotaru Sca,e*tilor. Deci amMout aceasta scrisoare a noastra la mina lui Patru logofatul *i la a nepoti-lor lui s aiba a i-o tinen, mo*ia precum s-a hotrit in des... sa, sa *tiesemnile : din apa, Jiiului din jos de girla...lui fiiu... in piscul... din josdin piscul... Maleini ... pre mal la dumbrava, pre la ga'rnita, de acidercpai la deal pre durnbrava, in. lacul cu nainte In hotarul ApelorViiului, care s'a,' cheaml, Rovani, *iin sus pina in piatra, in hotarul Farca,-*ani, s aib5, a o tinea pre <c >urn s-au hotarit prin pietri *i prin sémne.

Aceasta scriem, iunie 20 dni, leat 7164 <1656 >.

Stan iuzba*a ot Vadi*aniDoia ot Apele Viipopa Staico ot tamPirvul ot ArmancaCraciun ot CaracalStoica iuzba*a ot MarotinTudor vornicul ot TihaCirstea ot IsbiceaniVoico ot StudinaStoica iuzba*a, ot CaracalBarbul <ot... >reca

Ghinea <ot >tam

Arh. St. Craiova, Documente A.N., nr. 2.Orig., hirtle (27 x 20 cm.), rupt.

prt,

s6, sO

www.dacoromanica.ro

3 DOCUMENTE INEDITE PRIVIND MOSIA TIMBURE5T/ 181

3

1661 (7169) august 2<9> Neac§u i fratele situ Radu, fiii luiDan logofdtul, vind partea lor din Timburesti lui Vasile postel-nicul.

AdecA' eu, N (eac>sul si cu frate-meu Ra (dul, f )eciorii lui Dan logo-fatul ot Ti<m)buresti, scris-am acesta al nostru zapis ca sl fie de marecredintA la mina unchiu-meu lu Vasilie postelnicul ot Apele Vii, cum sA sAstie c ne-am tocmit de i-am vindut o mosie ot Timburesti, insA de inpartea noastr a. pre jurnAtate, fArA partea unchiu-meu lu PAtru, cumstie cA i-amil vindut citA mosie s va adevAra, pre jumAtate de in parteanoastrA de in sAliste, de in pdure in ci<m>pil, de in grinduri, de in bAlti, deIn apa Jiiului pre jurnatate, de in otar pin& in otar de ocolul satului peste tototarul, cit s'A va adevAra. Irish; dna amü fAcut aceastA tocmeahl,mai vindut rumAni trei, anume : Barbul cu ficiorul lui Pirvul ot Ti(m)bu-resti si PAtru, ficiorul lu Tudor ot tam. Insl cind am fAcut aceastltocmealA . . . si de . . . cu acesti omeni . . . am vindut in b <ani ga )ta ughi58. Ins& cA o-rn vindut de a noastrA bunAvoe I cu sti<rea> verilornostrii I cu stirea unchilor nostril I Cu tirea tutulor rudeniilor nostrii,pentru c& vindutil dumnealui c ni s-au I cAzut ca. ne-au fost unchi,ca sA-i fie lui mosie ohamnicA, lui i ficiorilor lui I nepotilor lui I eine O.va trage de in dumnealui.

eind am facut aceastA tocmeal'a, fost-au multi boeari rnArturiepreoti : popa DrAghici ot Apele Vii, Radul comisul ot Gioroc, Andea ot

Putu lu Mirsà, Zaharia aprodul ot Bucsani.Si pintru credinta pusu-ne-am pecetile i iscAliturile.IIHC Mtalkd MrSCT AIIHH KO>) KIL AtT spa9'.Eu popa Staico mArturieZahariaEu Harnza logofAtulRadul comisulNeacsul

. 2 mArturieEu VladulArh. St. Craiova, Documente A.N., nr. 11. Orig., hirtie (29,5 x 21 cm), rupt, patru pecell

aplicate. Cifra unitàf ilor de la data zilei, dupa documentul urmAtor.

1 Scris luna august 29 zile, in anul 7169 (1661).2 IliZth

4

1661 (7169) <august> 29. 11eaefu i Radu, flu lui Dan logofd-tul, vind partea lor din Tirnburesti lui Vasile postelnieul.t Adec& eu, Neacsul, Ompreung cu fr >ate-meu, Radul, ficiorii lui

D (an> logogAtul din Timburesti, scris-am acesta al nostru zapis, ca s'afie de mare credintA la mina lu Vasile postelnicul ot Apele Vii, cum

stie c i-am vindut partea nostrA de mosie ot Timburesti pre jumA-tate, cit s va adevAra, de otar pinl in otar, preste tot otarul de ocolulsatului. InsA cind am fAcut aceastA tocrnealA, ne-am tocmit de i-am

sit s&

...o-mir

X

s'a

Sigi

al

www.dacoromanica.ro

182 PAUL-EMANOIL BARBI/ 4

vindut i trei rumâni de in sat de in Timburesti, IRO, in bani gata ughi 58.Deci acesti rumani ce scriem mai sus, ficiorul Barbului au fost cu ochibolnavi noi nu 1-am stiut. Deci, daca au aflat Vasilie postelnicul, elau zis dau runAnii altul, ca. pre acela nu-1 va lua. Deci noi i-am dataltul, anume Stoian, ficiorul lui Stan ot Timburesti, pintru ficiorul Bar-bului, anume Pirvul.

Deci am Mut acestil zapis pintru acestirruman, anume Stoian, pintrucredinta, la mina lu Vasilie postelnicul.

pintru credinta, ne-am pus degetele.<elgr8CT>, AUDI KO, Ell AT xsp<8>e1.

Neacsul.(Ra, )dul.

Arh. St. Craiova, Documente A.N., nr. 9. Orig., hirtie (13,5 x 21,5 cm), rupt. Cifra zecilor de lavAleat I luna, dup4 documentul anterior.

1 Scris luna <august> 29 zile, In anul 71<6>9 <1661>.

5

1662 (7170) aprilie 5. Barbu, feciorul lui Peitru logofäiul, vindelui Vasile postelnieul din Apele Vii junititate din partea sa demo,yie din Timburelsti en trei rumtini.

Adecil eu Barbul, ficiorul lui PAtru logofaul, nepotul Mi Kr >cei logo-filtul, scris-am acesta al nostru zapis ca sa', fie de mare credint5; la mina,unchiu-meu lu Vasilie postelnicul ot Apele Vii, cum s'a, ssa stie c rn-amtocrnit de vindut mosie de in Ti Km >buresti de in sat, ins5, de parte%mea pre jumiltate, f5r5, partea verilor mei, citg, s va adev-ara, preste tototarul, de in ci )pKm de seliste, de in pa."dure de crindurile, de in balti, delivezi, de in apa Jiiului pre jumgate. ins'a dna rn-am tocmit de i-amvindut aceasfa ocin'a de mosie, io-m vindut si cu rumâni de in Ti Km >bu-rest, anume : lAudatil sin ego Radul, ficiorul lui Amza i cu Gavril fratelelui Tatomir, ficiorul lu Stan ot Ti Km )buresti. Lisa, cind in-am tocmit dei-am vindut, in-am tocmit de a mea bun'a; voe l cu stirea tutulor orninilornostril iI cu stirea unchilor mei si cu <st)irea verilor mei si cu stirea tutulorrudeniilor meM. Ins mi ... de me-au dat bani gata ughi 58, pintru ca.

sit-i fie lui rnosie ohabnicI, lui I ficiorilor lui, nepotilor lui, eine s'a va .trage de in dumnealui.

Insit cind am. Mcut aceastA toemeard, fost-au multi boiari m'arturiesi preoti i megiiai, anume : Hamza logofatul ot Popi Ku >zalesti, Paras-chiva iuzbasa ot Puturi, popa DrAghici ot Apele Vii, Neacsul, ficiorul luiDan logofatul ot Timburesti, Papa Capitanul, Stoica rosul ot GhizdA-vesti, Nedelco rosul ot tam, Dabul rosul ot Pirscov, Aldea rosul ot Tim-buresti, megiasii : DrAgan ot Apele Vii, Mica rosul ot tam, Zaria egpitanulot tam. *i pintru credintI, ne-am pus si degetul in Mc de pecete.

ITHC Aitceu,d ifilpHitHE AkHH I, ftk AT X Sped-.

Neacsul sin Dan logofatulArh. St. Craiova, Documente A.N., nr. 4.Orig., hirtie (29,5 x 21,5), rupt.

1 Scris luna aprille, 5 zile, In anul 7170 <1662>.

Hic Mteilit4

s.-i

www.dacoromanica.ro

5DOCUMENTE INEDITE PRIVIND MO$IA T/MBUREVTI

6

183

1676 (7184) martie 15. Barbu, feciorul lui 134tru logofatulvinde lui Vasilie postelnicul din Ape le Vii ii cealaltd jumatatedin partea sa de movie din rimburevti.

Adeca eu Barbul, ficiorul lu Patru, nepotul Mircei logofatul ot Ape leVii, scris-am acest al mieu zapis ca 0, fie de mare credinta la mina váruluipr lui da... rau lu Vasilie . Apele Vii, cum ... c i-am maivindut si ceialalta parte m . mosie din Timbur (esti> cit n-am fostvindut intii. I-au vindut toti, in Oa> nici un mes mosia,oit se va adevara, partea mea toata din cimpil, din grinduri, din pAdure, dinsalistea satului, din livezi cu fin, din balti cu peste, din apa Jiiului jumatedin hotar <pina> in hotar, cit sa va alége partea mea toata. insa . o-rn. . .

ni s-au . caci sintu veri na-am tocmit i o-rn vindutdu <mnealui>. Am tocmit de a mea buna voe, far de nici o sila si cu stireatutulor omenilor miei i a rudenielor rnele, ca sa le fie lor mosie hoabnica,lor i ficiorilor i nepotior si stranepotilor citi Dumnezeu le va darui.

Si cindil am facut aceasta tocmea1 i acest zapis, fost-au multioarneni buni i meegiasi marturii, anume : Lupul rosul ot Apele Vii, popaStaico ot tam, .. . un rosul ot tam, Barbul birnicul ot na, Petresirbi . <al>tii care vor iscali mai jos. Si pentru credinta, pusu-ne-am sipecetiile mai jos, ca sa s creaza.

IIHC wkciia M413THE MINH if, AT X spriAl.

si mart. . .

Radulu bo 1 ...Arh. St. Craiova, Documente A.N., nr. 3.Orig., }Artie (26,6 x 21,3 cm.), rupt.

1 Scrls luna martle, 15 zlle, in anul 7184 (1676).

f6,r6,

R

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

LISTA UNOR DREGATORI DE CATEGORIA A DOUA,IN SECOLELE XV-XVII (TARA ROMANEASCA)

DE

MARIETA ADAM

Din motive amintite cu alt prilej de alcatuitorii unei liste mai impor-tante 1, am considerat utila istoricilor medievisti i publicarea celei ceurmeaza, cuprinzind dregatori de mai mica insemnatate, care apar numairareori in sfatul domnesc.

Datele inscrise alaturi de numele dregatorilor sint cele ale aparitiei sidisparitiei lor din documente, ele evident, nereprezentind perioadele intregiale dregatoriei.

La alcatuirea listei am folosit materialele existente in arhiva Insti-tutului de istorie Nicolae Iorga" (documente, indici) precum si lucrarea luiN. Stoicescu, Diclionar al marilor dregeltori din Tara RonaineascOi Moldova,sec. XIV XVII, Bucuresti, 1971.

MARELE AGA

Oxotie 1567 dec. 10 1568 mai 23What <Viteazul> <1592> lui. 10Stroe Buzescu 1594 mart. 26Leca 1599 sept. 5 1600 iul. 6Ion Mogildea <1600> dec. 4Jivco 1603 iun. 25 ante 1613 mai 12Gherghe ante 1617 mai 20Dumitralco 1618 mai 10Stamatie 1619 apr. 21Vasile 1622 sept. 6Preda ante 1623 apr. 30Neagu din Strimba 1624 mart. 10 1628 mart.Matei Basarab 1628 mart. 18 tun. 3Neagu din Strimba 1629 ian. 2 1630 aug. 12Nedelco Boteanu 1630 nov. 10Neagu din Strimba 1631 aug. 12Gherghe din DrAghine§ti 1631 dec. 1632 mai 5Oprea din Bucu 1633 apr. 10 1637 fun. 26NitA 1638 febr. 16 ante 1639 mai 28Diicu Buicescu 1639 lui. 3 1644 dec. 1Radu Popescu 1645 Ian. 9 1653 mart. 10Buliga 1653 nov. 10 ante 1654 apr. 25Radu FArcA§anu 1654 dec. 10Viad Birsescu 1658 iul. 12 25St oica Berilescu 1660 aug. 1 1662 Ian. 25Badea BMAceanu 1665 apr. 30 dec. 1Iani 1666 ian. 12IvaKo BAleanu 1669 iul. 16 sept. 8Matei Cantacuzino 1669 sept. 29Tudoran din Aninoasa 1669 nov. 14 1671 nov. 28

1 Lista dregälorilor din sfatul domnesc al PIM RomdneWin secolele XV X VII, fn Studils1 materiale de istorie medie", IV (1960), p. 565-583.

. . . . . . ..... . . . . . . . , . .

. . . . ... ....... . . . . . .

. . . . . .

....... . . .

. . .

www.dacoromanica.ro

186

Dumitrasco StirbeiMatei CantacuzinoConstantin BrincoveanuMatei FilipescuConstantin BAlAceanuCornea BrAi loinRadu Golesculanache VAcArescu

MARIETA ADAM 2

1672 iun. 6 1673 mart. 71677 mart. 8 1678 mai 201679 Ian. 11 dec. 151679 dec. 28 1681 fun. 51682 ian. 21 1688 oct. 21689 mart. 20 1690 febr. 81690 mai 28 1694 sept. 251695 mart. 12 dupA 1700

MARELE ARNIM

Badea 1478 lun. 3Stoian (Stoica) Carman 1482 mart. 23 1492 oct. 9Danciu Craiovescu 1508 tun. 16 dec. 23Brata 1509 iul. 9Udrea 1512 <mai 26-aug. 31> 1515 mai 23Radu al lui Vasie 1523 sept. 12Gontea 1525 apr. 19 aug. 18 (al lui Vladislav allII-lea)Manea 1525 iul. 24 (al lui Radu de la Afumati)Detco din Brincoveni 1541 febr. 10 1545 febr. 28Tintea <1545>Vlaicu 1546 ian. 29 1566 Ian. 9Ivasco din Golesti 1568 iun. 21Radu Scurtul ante 1573 oct. 23Danciu din Brincoveni 1583 mai 21Radu al lui Buzea 1583 oct. 22 1585 apr. 19Nica 1586 iul. 18 ante 1588 iun. 13Radu Buzescu 1588 apr. 1 1589 iun. 13Filip 1589 iul. 5 1590 apr. 25Necula din Smirdestet 1594 inn. aug. 17Udrea din Mani 1596 mai 4 ante 1598 aug. 21Sava <1599 1600>Jlvco 1603 inn. 25Gherghe din Blagodestl 1614 iul. 20Ivasco BAleanu 1615 sept. 20 ante 1617 ian. 17Dumitrasco din BogdAnei 1618 mai 20 sept. 3Goga 1624 mart. 10Vasilie 1625 jun. 10 nov. 18Goga 1626 apr. 6 sept. 12CalotA din Popesti ante 1627 aug. 1Gonda din Obedin 1627 aug. 1 1629 oct. 6Gherghe din DrAghinesti 1630 mart. 3 iun. 23Nedelco Boteanu ante 1631 febr. 6lorgache 1631 dec.Ghiorma 1632 febr. 14Dragomir din PlAvIcenl 1633 apr. 10 1640 Ian. 14Dumitru Filiesanu 1640 iun. 29 sept. 2DrAgusin Deleanu 1641 ian. 13 1643 nov. 3Marco Danovici 1644 mai 1 1651 int. 1Radu VArzaru 1652 apr. 26 1653 mart. 10Vasile 1653 iun. 23 nov. 28Ivasco din Cepari 1654 apr. 23 1657 act. 1Toma ante 1660 oct. 10$tef an 1662 ian. 25Neculai 1662 nov. 9Alexandru 1665 sept. 13PanA PArdescu 1666 febr. 3 mai 30Ilie 1667 sept. 5 1669 sept. 29VintilA Corbeanu 1670 febr. 20 ante 1672 mai 10Nica GrAdisteanu 1674 febr. 11 1675 mart. 16Scarlat 1676 mai 27

. ..... . .

..... . .

. . . . . .

. . .

www.dacoromanica.ro

3 LISTA DE DREGATORI DIN TARA. ROMANEASCA (SEC. AL XV-LEA) 187

Me 1678 mai 26Dumitrasco Stirbei 1679 nov. 16Barbu BAdeanu 1679 dec. 28 1680 dec. 11Tanasie SarAcinescu 1681 ian. 26 1682 dec. 16Trifan 1683 febr. 22 mai 25Serban VlAdescu 1684 ian. 9 1685 iul. 16Danciu Comgneanu 1686 ian. 31 1688 lul . 28Bunea Grgdisteanu 1688 oct. 20Cernica Stirbei 1689 mart. 10 1692 inn. 16Bunea GrAdisteanu 1692 iun. 26 1700 mai 25

MARELE CLUCER

FurcA 1469 aug. 25 oct. 29Jitian 1473 sept. 16Pardos 1480 ian. 18Radu al lui Furcg 1492 sept. 8 1493 sept. 2Manea Persanul 1512 mai 26 1520 sept. 2Virjoghe din Voevodestl 1525 apr. 19 aug. 18Vintilg din CornAteni 1530 nov. 27 1531 ian. 27Lgudat din Leurdeni 1533 febr. 7 apr. 16Coadg 1537 iun. 18 1541 febr. 10Draghia 1542 mart. 20 1544 febr. 9StAniig din Pietrosani 1547 <sept.> 21Badea din Bucsani 1554 apr. 26 ante 1556 apr. 3Radul Furcg din Golesti 1556 mai 4 1557 nov. 20Stanciu 1563 apr. 13 1568 apr. 14Stefan ante 1571 iunle 1Albu Golescu 1570 nov. 10 1574 apr. 24Dumitru din Cepturi 1574 dec. 18 1579 apr. 4Pirvu din Cioroiasi 1579 dec. 4 1583 Ian. 3Radu din Bgleni 1585 ian. 28Pirvu din Cioroiasi 1586 lui. 18 1587 apr. 9.Vintilg din Corbi 1589 apr. 20 1590 febr. 8Dimola? 1591 oct. 23Stanciu 1593 <mai aug. >Hasanache 1593 nov. 17Radu Buzescu 1595 febr. 14 1600 tun. 1

1602 sept. 2Radu Florescu 1603 apr. 19 dec. 28Vintilg Corbeanu 1605 aug. 6Mihalache 1613 apr. 24Nicola 1613 nov. 20 1615 Ian. 22Dumitrasco din BogdAnei 1619 mart. 1Constantin Celebiul 1624 iul. 8 1626 sept. 12Vasilie Paindur 1631 aug. 12 dec.Gherghe 1632 febr. 13 apr. 20Nedelco Boteanu 1632 sept. 4 1637 mart. 15

(In continuare, ping la sfirsitul sec. al XVII-lea, vezi lista mentionatii mai sus, loc. cif.p. 582)

MAREEE NIEDELMCER

Ctrstian din StAncesti 1473 sept. 16Stan 1523 sept. 12Oprea 1545 mai 28Dara 1549 apr. 26Ivan din Ruda 1555 nov. 12 1577 dec. 16

....... . . . . . .. . . . . . . . . .

. . . . . . . . .. . . .

. . . . . . . . . .

......... . . .

.

. ..

. . ....... .

. . . . . . . . .

www.dacoromanica.ro

188 MARIETA ADAM 4

ArsenieStroeDutnitra$coIvwo din CepariMateiDumitraKoCuruiaStroe ParepaRadu CocorAscuDumitra§coRadu §tirbeiDumitra§colifeStroetheDiicu RudeanuIgnatieDumitrwo §tirbeiSocolPreda Pir§coveanu

1625 nov. 1816441653 apr. 251663 jun. 17 1664 Ian. 81664 aug. 26 sept. 81665 mart. 17 nov. 301666 ian. 14 1669 febr. 91669 iul. 14 1671 iul. 281672 mai 14 1673 mai 111673 mai 31 1674 tut. 41674 iul. 71675 Ian. 20 apr. 71676 ian. 29 1678 ian. 151678 apr. 5 181679 mai 13 dec. 151680 ian. 13 1681 apr. 171682 iun. 261683 apr. 27 mai 11685 febr. 8 ante 1692 ian. 201700 mai 25 dupá 1700

MARELE PITAR

GhineaRadu BughenescuBolu§inTudoran din AninoasaDragomir din BAje§tiDumitru DudescuCosteaNeculaDumitra§co din BogdAneiMitreaGramaDumitru FiliepnuMitreaGhiorma AlexeanuNecula din CornatelColtea Doicescu

continuare, In lista amintitá, /cc. cit., p. 583)

<1392> ian. 81523 sept. 121544 iul. 71600 mai 161604 apr. 19 1605 iul. 6ante 1616 iun. 221616 tun. 221619 iunie 281621 nov. 1 1626 mart. 261628 mai 8 1629 nov. 51630 mart. 3 1632 iun. 21633 apr. 10 1639 oct. 201640 apr. 15 1641 oct. 201641 sept. 8 1643 iun. 241644 mai 1 1654 iul. 271655 ian. 5

MARELE PORTAR

Dimitru 1494 fun. 5Stanciu din Dobru§a 1514 dec. 14Pirvu 1520 iun. 11Pravát 1523 sept. 12Stanilã <1525 apr. 19 jun.>Hamza din Obislav 1525 iun. 10 iul.Peia 1526 febr. 6Cirstian 1527 sept. 24Radovan 1528 oct. 29Rädicj 1531 nov. 5

1539 oct. 21 1545 mai 27Draghici 1547 apr. 30 1550 iun. 5Virjoghe 1549 apr. 26 1550 iun. 20Bira 1551 apr. 18Ganea ante 1557 sept. 7

(In

. . . .

........ . . .

. . . . . . .

. . . . .

. . . . . . . .

........

www.dacoromanica.ro

5 LISTA DE DREGATORI DIN TARA ROMANEASCA (SEC. AL XV-LEA) 189

Vlisan (1554 febr. 28-1557 dec. 26>Stepan 1558 iul. 19 1562 nov. 29Micul <1563-1568> mai 31Harvat din Izvor 1573 aug. 12 1576 ian. 9Dragomir 1577 iul. 7 1581. ante mai 4Necula din Smiirdestet 1582 nov. 17 ante 1589 apr. 2Jipa 1589 iunie 5Anghelache <1593 1597>Mihul 1597 oct. 6 <1600 aug.>Apostol 1610 ian. 21Tanasie 16141111. 13 1616 tun. 22Dumitru Zemtea 1619 iul. 28 ante 1620 mai 6Ianache ante 1623 dec. 14Gonda din Obedin 1623 mai 27 1625 iul. 16Nedelco Boteanu 1626 sept. 6 dec. 22lane 1627 oct. 10 1630 <Wile>Calciu 1631 dec. 1634 ian. 14Necula 1634 dec. 10 <1635>Cernat 1635 nov. 25 1637 dec. 8the 1638 iul. 22Cernat 1640 iun. 17 1644 mai 2Nicoara 1645 mai 24 1651 sept. 23Neagu 1652 nov. 27 1654 mai 20Constandin Galateanu 1654 iun. 11 1657 iun. 14PanA Pardescu 1658 apr. 15 1659 oct. 29Dima Goga 1660 aug. 28Scarlet 1664 inn. 8 aug. 31Nedelco 1665 mai 3 mai 30Mares 1666 ian. 13Constandin 1666 ian. 14Tanase 1666 mai 5 dec. 12Dumitrache 1668 febr. 7Ghinea 1669 iul. 14 1671 oct. 7Dumitru Caramanllu 1672 tun. 11Radu 1673 febr. 26Vasilache 1676 mai 23Vergo 1692 iun. 2 1694 nov. 27Iamandi 1695 iul. 28 dec. 14Mate! Sacazliu 1696 mai 8 dupa 1700

MARELE SERDAR

Constantin erbanBadeaDumitrascoIvascoAlexandru AlexeanuTanasieMatei RudeanuBadea BalAceanuDumitrasco StirbeiRadu Toma NasturelAlexandru AlexeanuStaico MerisanuRadu tirbeiAlexandru AlexeanuMihal DrosuBarbu FiliesanuGrigore GradisteanuDiicu RudeanuTanasie SAracinescu

1646 iul. 271655 apr.1660 oct. 271661 nov. 291662 oct. 161664 nov. 41665 febr. 281667 ian. 191669 mai 271672 apr. 271673 dec. 271675 ian. 221676 ian. 29 16771677 mart. 11677 mai 151679 apr. 181679 dec. 281682 febr. 101683 mart. 22

1648 dec. 10

1662 apr. 191664 sept. 8

1666 sept. 201668 dec. 261671 nov. 241673 iun. 221674 jun. 28sept. 22

ian. 10ante mai 151678 mai 31iun. 111681 dec. 3dec. 16

1684 ian. 8

. . .

. . ... . .

. . . . .

. . . .

. . . .

.

. .

.... .

..

.

. .

: . .

. . . . . .. . . .

. .

. . ..

www.dacoromanica.ro

190 MARIETA ADAM 6

DumItraro Stirbel 1684 apr. 1 1685 apr. 15Mihalcea 1686 mart. 31 dec. 15Sto fan din Buz Au 1687 apr. 25 1688 iul. 21Stefan Cioranu 1690 febr. 17Stoian din Buz Au 1691 aug. 15Stefan Cioranu 1692 ian. 25 1696 mai 18PanA Negoescu 1698 oct. 15 dupA 1700

111ARELE SUL GER

Stroe Bugheanu 1480 nov. 7Dragomir din Suici 1519 <ian.-aug.> 10 1525 <apr.-aug.>PAtru 1529 apr. 14Steful 1545 mai 28Oprea 1547 Ian. 20DrlighilA 1560 mart. 10Dumitru 1573 oct. 23 1579 apr. 16Tudor din Goleqti 1585 sept. 2CalotA din Lipov 1587 nov. 18Tudor din Gole§ti 1589 iun. 13Apostol 1591 oct. 23Tudori 1593 nov. 17StAnilA ante 1597 oct. 5Staico 1597 apr. 5 1598 iul. 5Zaharia 1600 iun. 20Stanciu 1605 Ian. 14 <1610>Preda BrAdescu 1611 febr. 27 1612 mai 20 'Stanciu 1611 sept. 1614 iul. 20 (al lui Radu Serban)Preda din Greci 1618 oct. 13 1619 nov. 18Tudor Rudeanu 1620 iun. 1 23Tudoran din Aninoasa 1620 oct. 3 11Grama 1625 nov. 18Costea 1625 dec. 31 1626 aug. 1Mu§at din Pietrosanl 1626 aug. 23 1629 oct. 2Dumitru Dudescu 1631 dec. 1632 iunie 2Zaharia 1634 aug. 10 sept. 12CalotA din Pope§ti <1635> nov. 10 1636 oct. 21Loft 1638 Ian. 29DrAgusin Deleanu 1639 febr. 8 1640 nov. 29Buzinca 1640 dec. 3 1641 mai 12Dumitra§co 1641 aug. 12 sept. 8Dumitru Filie§anu 1642 mart. 6 1643 febr. 4Ghiorma 1643 dec. 8 1645 nov. 12Dumitru Filiesanu 1646 mai 21 1647 oct. 18Bunea GrAdi§teanu 1648 iun. 6 1652 sept. 22Socol CornAteanu 1653 ian. 26 mai 10Udrea Doicescu 1653 oct. 12 1654 mai 30Danclu Pirilanu 1654 iun. 11 aug. 4Mlinea Popescu 1655 ian. 5

(In continuare, lista amintitA, loc. cit., p. 582).

IIARELE ETRAR

Vialcul 1512 mart. 15Mihnea 1520 nov. 3 13Radu al lui Mitila 1523 sept. 12Stoica 1526 iul. 25Cirstian 1527 sept. 24

6

. . . . . .

. . . . .. . . . .

. . . . .... . .

www.dacoromanica.ro

7 LISTA DE DREGATORI DIN TARA ROMANEASCA (SEC. AL XV-LEA) 191

Borcea <1541-1544> apr. 29Dumitru 1612 iul. 15Stoica 1620 mai 5 1626 iul. 25Sava 1626 dupA iul. 25 1631 Jul. 5 ; 1638 maiAndrei din Ainesti 1643 apr. 25 1649 apr. 5Ghioca Ciorogirleanu 1652 nov. 10 1656 fut. 16Strimbeanu 1659 sept. 6Matei Rudeanu 1664 ian. 8 apr. 14Stoia 1664 mart. 9 ?Jipa din Mirsa 1665 iul. 18 dec. 1Costantin 1666 apr. 14PAtrasco BAlAceanu 1668 iun. 18 1669 ian. 8Stroe din Drägesti 1670 apr. 28 oct. 9Ilie din Lazuri 1671 apr. 18 1673 iun. 22Ignatie 1674 febr. 11 1676 apr. 9Grigore GrAdisteanu 1677 febr. 11 fun. 12Tudor Greceanu 1679 mart. 16 dec. 15Mihu BrAtAsanu 1680 febr. 20Ignatie 1680 nov. 2 dec. 30Mihalcea 1681 apr. 17Danciu ComAneanu 1683 ian. 8 1684 mart. 3Trif an 1684 oct. 14Oprea 1693 febr. 28 1696 sept. 5PAtrasco Brezoianu 1697 mai 23 dupA 1700

.. . ........ . . .

. . . ........ .. . . . . .

. . .

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

ADDENDA ET CORRIGENDA

CU PRIVIRE LA 0 HARTA PARTIALA A SUD-ESTULUIEUROPE! DATIND DIN PREAJMA BATALIEI DE

LA NICOPOLEDE

OCTAVIAN ILIESCU

Cunoscuta de aproape un veac in istoriografia rornaneasca, sub formaunei schite sumare, publicata de V.A. Urechia 1, harta unei parti din sud-estul Europei, inclusa intr-un manuscris latin pastrat la Biblioteca Natio-nala din Paris 2, a fost examinata de curind cu o deosebita atentie decatre cercetatorul Ion Dumitriu-Snagov, care i-a dedicat un studiu temei-nic 3. Cu acest prilej, autorul citat a inregistrat *i intreaga bibliografie pri-vitoare la acest monument cartografic, din 1797 pina astazi 4. In legatura cuacela*i document cartografic, dorim s aducem, in rindurile ce urmeaza,eiteva precizari i completari, dupa parerea noastra, nu lipsite de interes.

Nu vom intra in amanunte, examinind harta ce face obiectul acestorpreocupari ; datele cunoscute au fost expuse pe larg de catre autorul stu-diului mai sus amintit 5. Este destul s reamintim aici Ca avem de-a face cu ohartl desenata in culori, pe pergament 6, adusa de la Constantinopol de catreambasadorul Frantei la Poarta otomana, Pierre de Girardin, i intrata inBiblioteca Nationala in 1688 7. Harta reprezinta o parte din Europa desud-est si anume, pornind de la nord spre sud, o parte din Banat, arculCarpatilor Meridionali, Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Cetatea Alba (Mon-.chastro), plasata gre*it in Delta Dunarii ; Dunarea , de la Belgrad ping,aproape de varsarea in mare a deltei formate din *apte brate ; o parte dinSerbia, apoi Bulgaria, cu muntii Balcani, Macedonia, Turcia europeana de

insulele Samothrace *i Imbros, precum *i o parte din coasta Anatoliei.Orasele mai importante sint reprezentate sub forma unor cetati, mai mari,sau castele, mai mici. Unele au arborat drapelul cu cruce, semn ca apartinunei stapiniri cre*tine ; altele au drapelul cu semiluna, deci au fost cuceritede turci ; altele nu au nici un drapel sau drapelul arborat nu are nici unsemn distinctiv, ca de exemplu, Severin, Moncastro, pentru prima categorie,

Rusciuk-Russe (Zorzanelo), Caliacra (Chalachar), pentru a doua categorie.Daca forma acestor cetati sau castele este de buna seama fantezista, se

7 V.A. Urechia, Cartografia romdnii, in Analele Academiei RomAne", seria al I-a, 2 (1881)sect. a II-a, p. 421 (datatA 1453 ; reproducere partialA l eronatA).

2 Codex Lalinus Parisinus 7239, f. 113, v. 114 r.3 Ion Dumitriu-Snagov, Codex Latinus Parisinus 7239, in Revista arhivelor",

52/37 (1975) P. 201-210 -F o plansA (reproducere in culori a hartii de mai sus) ; v. si idem,Dobrogea in arhivele lumii, in Tomis", 9 (1974) nr. 3 (113), p. 6 7.

4 Ion Dumitriu-Snagov, Codex Latinus Parisinus.. ., loc. cit., p. 204 n. 13. La bibliogra-fia indicatA acolo, se adauga : Constantin C. Giurescu, Istoria pddurii romdnesti din cele rnai vechitimpuri pina astäzi, Edit. Ceres", Bucuresti, 1975, p. 135 si fig. 29-30 ; Adrian Marino, Jurnalparizian II, in Tribuna", 17 (1973), nr. 44/880 din 1 noiembrie, p. 8 (ambnunte cu privire la opretinsA localizare a Posadel pe aceastA hartA i unele date fanteziste despre istorlcul acestui'document cartografic).

6 Ion Dumitriu-Snagov, op. cit., passim.6 lbidem, p. 202.7 Ibidem.

'111 C. 1618

azi,

www.dacoromanica.ro

194 ADDENDA ET CORRIGENDA 2

poate totusi admite ca, desenatorul cartograf a cautat sa, respecte marimealor relativa. Muntii sint redati sub forma unor masive stincoase, cu indi-carea trecatorilor. Dupa cum observa autorul citat mai sus 9, Carpatiiprecizam noi : Bucegii, muntii Birsei si muntii Buzului sint repre-zentati deplasati mult spre Dunare, atingind chiar malul fluviului. Autorulstudiului citat dovedeste in mod cit se poate de convingator ca, ne aflamin fata unei harti militare, redactath in preajma pregatirii cruciadei careavea sa se incheie cu batalia de la Nicopole (25 sept. 1396) 9. Aceasta datarerezulta clar din felul cum este reprezentath cetatea Vidinului (Ahandin),avind deasupra drapelul cu cruce, dovada a faptului ca, era Inca, sub sta-pinire cresting', in vreme ce Adrianopol, Skoplje, Sofia si Filipopoli-Plovdivpoarta, toate drapelul cu semiluna imperiului otoman. Cu privire la iden-tificarea autorului hartii, ea este Inca, obiect al unor eercetari in curs'''.

Acestea fiind datele esentiale pe care ni le ofeth monumental carto-grafic in discutie, 0, trecem acum la expunerea precizarilor si completariloranuntate, ce se vor margini numai la portiunea infatisind Oltenia, Mun-tenia si Dobrogea. Constatam de la inceput ca, Oltenia se bucura de repre-zentarea cea mai corecta. Pe teritoriul ei, strabatut in mijloc de Jiu de-altfel impreuna cu Oltul singurii afluenti ai Dunarii desenati pe harta11,apar trei cetati. Una, la vest de Jiu, este cetatea Severinului (Schierino);are cinci turnuri, fail nici un drapel, si in dreptul ei, eartograful noteaza :prinzipio della Vlachia, inceputul Tarii Romanesti. In spatiuldintre Jiu,Olt Eji Dunare, alte doua orase. Unul, destul de aproape de malul fluviuluie reprezentat ca o cetate trapezoidala, cu o poarta, pe latura mare (de Sud),strajuita de doua turnuri inalte, pe eel din dreapta fluturg drapelul cu cruce.Pe aceeasi latura, se mai vad alte trei turnuri, mai mici : unul la vest,celelalte la est. Nici un nume nu figureaza pe hartl, in dreptul acesteicetati ; autorul studiului citat erede ca ar fi vorba de Sueidava de la,Celeiu Corabia12. Patin mai la nord, doi arbori desenati pe hart& repre-zinta, probabil o padure 13, desi ar putea servi numai ca element decorativ,pentru umplerea unui spatiu alb. Mult mai la nord, la poalele muntilor, e oalta cetate, cu incinta ovala si sase turnuri, patru mai inalte, doug maimici ; pe cel mai inalt, pe latura de nord, e arborat drapelul cu cruce. Ceta-tea are o poarta cu turn la vest, in dreptul unui pod peste Jiu, cu indicatiaelm& ponte de zicho, podul Jiului ; o alta poarta pare a fi la est, catre Olt.Deasupra acestei cetäti, cartograful i-a mentionat numele : Ponssiona.Autorul studiului citat are certitudinea ca reprezinta Craiova 14. Am aveadeci cea mai veche atestare din evul mediu, pe baza unui document cartogra-fic, a existentei orasului Craiova, mentionat intr-un izvor scris abia dinanul 1475 15. Aceasta identificare, desi se intemeiaza in mod evident pe

8 Ibidem, p. 206.9 Ibidem, p. 208.19 Ibidem, p. 202 n. 4.11 ...un al treilea afluent are prezentA numai o gurA de vArsare pe meridianul Predealu-

lul" (ibidern, p. 206). DupA pArerea noastrA, este vorba de gura Ialomitel.29 Ibidem, p. 207 (identificare pusa de autor sub semnul IntrebArii).13 Constantin C. Giurescu, op. cit., p. 155.14 Ion DumItriu-Snagov, op. cit., p. 207.18 Act. din 1475 (6983) iunie 1, emis de Basarab LalotA ; Intre martori, jupan Neagoe de la

Craiova ; publicat In Documenta Romaniae Ilistorica B. Tara RomAneascA, vol. I (1247-1500),editla P.P. Panaitescu si Damaschin Mioc, Bucuresti, 1966, sub nr. 148, P. 243 246.

www.dacoromanica.ro


prezenta in apropiere a podului de peste Jiu, nu ni se pare totusi atit desigurA. Dac'a; Ponssiona ar fi Craiova, asezarea ei, strinsá intre Jiu i Olt,la poalele muntilor, poate fi imaginat'a cu foarte mare dificultate. Chiardacl desenatorul cartograf din evul mediu putea face localizari incorecte,in raport cu coordonatele geografice, era mai greu sA, nu respecte macardirectiile fat'a de un punct bine cunoscut, in cazul nostru, Severinul. Ces-ar fi intimplat cu regele Sigismund k;i armata sa, clack intrind in TaraRomaneasca pe la cetatea Severinului i urmarind, in drum spre Nicopole,sa facA o etapa la Craiova, s-ar fi indreptat spre nord-est, in loc sä meargáspre sud-est, asa cum se afla Craiova, fata de Severin Ar fi ajuns la Rim-nicu Vilcea, localitate amintita in documente de la 1388 18, dar de bung,seama mult mai veche 17.

Dupa parerea noastra, in lumina acestor consideratii, Ponssiona arreprezenta Rimnicu Vilcea, iar Craiova ar fi cetatea Ma% nume de la sud,pentru care s-a propus identificarea cu Sucidava Celeiu, azi in razaorasului Corabia. Dar Sucidava pierduse orice importanta strategica Incadin sec. al VII-lea ; urmele ulterioare sint modeste i sporadice 18. Credemdeci cii autorul hiirii, desenind cetatea cu cinci turnuri, a inteles sii repre-zinte Craiova, oras al carui nume nu 1-a retinut. Astfel, am avea intr-adev6rde a face cu cea mai veche atestare a capitalei banilor, marcatI de unmonument cartografic, ca si strivechea Pelendava, mentionatA, dup'0, cumse stie, de un document similar, tabula Peutingeriana 19. In ce privestepodul de peste Jiu, ne lipsesc datele pentru o localizare plauzibihii; arputea fi In zona RIcari Filiasi.

Trecind Oltul (H Oa), ne apare pe hartI o cetate cu douI turnuri, unulpurtind steagul cu cruce ; alituri, denumirea Zorio i indica0a compli-mentari locho deserto. Autorul studiului citat o identifia cu Giurgiuobservg, amplasarea incorectg, pe locul uncle ar trebui s'a fie Turnu 3/15,gu-rele20. La nord, sus, pe crestele muntilor, o cetate cu o incintii ovali i treiturnuri, dintre care unul central, fara steag i fan nume ; autorul crede cg.reprezintl cetatea Poenari 21. Pare mai probabil sg fie cetatea Dimboviteidin sus de RucAr, pe drumul Bran Cimpulung, loc al unei celebrecistigatI la 1368 de catre pirCilabul Dragomir al lui Vlaicu Vodg, impotrivaunei armate unguresti sub comanda voievodului Transilvaniei22.

La est de Giurgiu, munti cu povirnisuri abrupte coboarg, ping, inmalul Dunarii, asa cum s-a observat anterior 23 . Ultima trecgtoare a

16 Act din 1388 (6896) mai 20, emis de Mircea cel Bdtrin, intdrind rn-ril Cozia, printrealtele, o moard la Rimnic, pe care a ddruit-o Dan voievod i o vie, tot acolo, ddrultd de jupanBudu, dui:4 voia lui Radu voievod ; ibidem, doc. nr. 9, p. 25-28.

17 Unii autori presupun cgt la Rimnicu Vilcea avut resedinta cneazul Farcas, amintitla 1247 in diploma Ioanitilor ; Constantin C. Giurescu i Dinu C. Giurescu, Istoria ronuintlor,Edit. stlintificd, I, Bucuresti, 1974, p. 244.

19 Cf. D. Tudor, Sucidaua, Edit. Scrisul românesc", Craiova, 1974, p. 147 149.19 Vladimir Iliescu, in Izooare prioind istoria Romaniei, I, Edit. Academiei, Bucuresti,

1964, p. 741 (text), 776 (identificare) ; Union Académique Internationale. Tabula Imperil Romani'L 34, Budapesta, 1968, p. 88, s.v. PELENDAVA ; Constantin C. Giurescu i Dinu C. Giurescu,op. cit., p. 80, 87.

29 Ion Dumitriu-Snagov, Dobrogea in arhiuele lung I, loc. cit.21 Idem. Codex Latinus Parisinus..., loc. cit., p. 207.22 B. Cimpina D. Mioc, in Istoria Romdniet, I, Bucuresti, 1960, p. 349.23 V. supra, n. 8.

batalii,

si-a

si

www.dacoromanica.ro


Carpatilor Meridionali, marcata de cartograf, nu poate fi Predealul, cum seafirma 24. Se stie intr-adevar c pasul Predeal a fost inaccesibil ping, tirziu,in sec. al XIX-lea, primii locuitori stabilindu-se in Predeal abia la 1830 25.In mod cert, este vorba de pasul Buzaului, folosit inca din antichitate i pecare il strabateau de la 1358 negustorii brasoveni, pentru a ajunge laDunare la Cetatea de Floci (Gura Ialomitei) si la Braila 26. La nord de cotulCarpatilor, o alta trecatoare, deasupra careia scrie Vlachia, pare a indicapasul Oituz, catre Moldova, desemnata cu acelasi nume ca i Tara Roma-neasca.

Un interes deosebit Ii prezinta siragul de cetati de-a lungul maluluidrept al Dunarii, incepind cu Silistra ( Tristarj), pina aproape de varsare,unde rasare in mijlocul fluviului un castel cu o incinta circulara i un turnin centru ; pe zidul de vest e arborat un drapel cu cruce. Autorul pare alocaliza aici Vicina27. E, fr Indoial, Licostomo, castrum Licostomi, uncastel situat pe o insula stincoasa', acolo unde in eval media bratul Chilia sevarsa direct in mare, formind numeroase insule, din care avea sa se dez-volte mai tirziu actuala delta secundara, a aceluiasi brat ; amintim ca Licos-tomo a fost localizat in ultima vreme la Periprava de astazi 28.

Intre Silistra si Licostomo sint marcate alte doua cetati. Primapornind de la Silistra , mai mica, are o incinta patrata cu cinci turnuri,fara nici un drapel ; i se da numele Malvexin; autorul propane identificareaHirsova, cu semn de intrebare 23. Terminatia vexin Vexina Vecimane ingaduie, totusi, sa identificarn aici Vicina, pentru a earei localizare vamai curge, en siguranta, Inca' multa cerneala Cealalta cetate, cea maimare din spatial cercetat in aceasta nota, nu are nici un nume ; cu o incintapoligonala masiva, prevazuta cu doua porti pe latura de est si cinci turnuride ma'rimi si forme diferite, pe cel din coltul de sud-vest flutura un drapelcu simple hasuri. Alaturi, inscriptia urmatoare baradigo locho dexerto i(n)cid gu,al Abita solarne(n)te peschadori31. Autorul, explicind. termenul bara-digo ca desernnind un prag la local de intrare din Marea Neagra in Dunare,considera c aceasta inscriptie se refer./ la cetatea nenumita de la intrareain Delta Dunarii si pe care o socoteste a fi Isaccea (Vicina)32. Dar oricarear fi localizarea Vicinei, din toate cele propuse pina acum, ea nu ar puteafi la intrarea in Delta Dunarii ; cu atit mai putin in cazul cind se acceptaidentificarea ei cu Isaceea. Asa cum am aratat mai sus, cetatea nenumitade fapt, un castel, castrum, dupa modal cum este reprezentata de la intrarea

24 Ion Duinitriu-Snagov, op. cit., p. 206.25 Cf. George Ion Lahovari, g-1 C.I. BrAtianu, Grigore Tocilescu, Mamie dicfionar

geografic al Romdniei, vol. V, fasc. I, Bucuresti, 1902, s.v. Predeal, p. 88.26 Actul tut Ludovic I, emis in 28 iunie 1358 la Buda Veche i adresat brasovenilor, la

Franz Zimmermann, Carl Werner, Georg Miiller, Urkundenbuch zur Geschichte der Deutschen inSiebenbiirgen, II, Hermannstadt (Sibiu), 1897, nr. 736, p. 152-153 ; cf. Al [aria] Holban, Contri-built la studiul raporturilor dintre Tara Romdneascd i Ungaria angevind ( Problema stdpiniriielective a Severinului st a suzeranild(ii in legdturd cu drumul ), in Studii", 15 (1962),p. 338-344.

27 Ion Dumitriu-Snagov, op. cit., p. 207-208.28 Octavian Illescu. Localizarea vechiului Licostomo, In Studii" , 25 (1972), p. 435-462.22 Ion Dumitriu-Snagov, op. cit., p. 207.30 Cu privire la localizarea Vicinei, v. mai nou Petre Diaconu. Pdcuiul lui Soare Vicina,

In Byzantina" 8 (1976), p. 407-447 + pl. 47-58.31 Ion Dumitriu-Snagov, op. cit., p. 207.32 Ibidem, p. 208.

3°.

o

www.dacoromanica.ro


in Dunare nu poate fi decit Licostomo. tn ce prive*te cea de-a doua cetatefará nume, cu incinta poligonala *i drapel cu hawri, aceasta desemneazafr indoiala Chilia, a carei importanta strategic*/ *i comerciala, in secoleleXIVXV pina la caderea ei in miinile otornanilor, la 1484 nu maieste necesar sa fie amintita 33.

tn sudul Dobrogei, identificarea Caliacrei (Chalachar) pe virful capuluicu acela*i nume, nu prezinta nici o dificultate. Catre nord-est pe tarmulmarii Negre se vede, pe o faleza Inalt, o alta cetate, mai mica, fitr nume ;ar putea fi Enisala, denumita Grossea in izvoarele cartografice aleevului mediu34.

0 ultima observatie , cu privire la alternanta numelui de tari. Dea-supra arcului carpatic apar urmatoarele mentiuni : Transivana (sic) intreJiu *i Olt ; Vlachia transivana, de ambele parti ale trecerii Oltului prinmunti ; Vlachia, in dreptul Fagaraplui ; Vlachia, deasupra unei trecatoricare duce in Moldova pasul Oituz. Numele Valchia (sic) mai aparein zona unde ar putea fi localizata Curtea de Arge*, iar la vest de Severinsta scris, ma cum s-a artat, Prinzipio della Vlachia. Credem caVlachiatransilvana *i Vlachia de la nord de Carpati indica feudele de peste muntiale domnilor Tarii Române*ti, Amlawl i Fagarawl, iar Vlachia dindreptul trecatorii de la nord-est reprezinta in realitate Moldova. Am aveaprin urmare *i infati*area configuratiei politice de la finele secolului alXIV-lea, in cele trei tari rorrane.

Incheiem aici aceste contributii, subseriind intru totul la opiniileexprimate de dare autorul studiului citat mai slls, cu privire la deosebitaimportanta a manuscrisului de la Biblioteca Nationala *i a hartii pe care ocuprinde, pentru istoria noastra.

33 Cf. Octavian Iliescu, op. cit., p. 443-445, 454-456; 5erban Papacostea, Killa et krpolitigue orientate de Sigisrnond de Luxembourg, in Revue roumaine d'histoire" 15 (1976), P. 421436 ; Octavian Iliescu, Contribujii numismatice la localizarea Chatet bizantine, in Stucliicercetbri de istorie veche i arheologie", 29 (1978), p. 202-213.

34 Aceastä identificare va face obiectul unei cercetriri viitoare.

§1

-

www.dacoromanica.ro

Mama I. Harta partialà a Europei de sud-est (Cod. lat. Paris. 7239 f. 113 v.). Reproducere partiald (clip»Biblioteca Nationald, Paris).

4

.IC ).1, ;-'' .

tt.,41t

74;I ..0.

X.itr'Arn

1 1`.`

,-..t-

,

......,...,-;.; , I.

....., -

.-_-,P-.1- ,_.' .1 ::: .4.,.' N. __,,ir-u-'-''-. ,-1;e-,- ,.

- '''' ' Z,..' e-`'''S4,..**--,-t.........t. , -... , , ..._

- :. ' 7).'""' tl.-.9, ,.....4

t. _. .

Ir-I

I

(1.* fdig-Aakrt5 4.a' '" 4. -- . . , . 111.1.klaer i p ......ztj .± , : n ii ;_tt

www.dacoromanica.ro

Plan§a a II-a. Aceeai hartd (Cod. lal. Paris, 7239, f. 114 r.). Reproducere partialA (acela§( cl4eu).

..........

r; .4 F

' ± > 1 stS.A

-1..

1

-

"

,

.. 174112

I

..,...LT--

. 'a _-

-..-"*"-0 *1ter'

41... ,n .-,----,--

l',rr -°

P qi--4-64A

1 14,te%

, =0.,

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

RECENZII SI PREZENTARI

DOCUMENTA ROMANIAE HISTORICA, A., Moldova, vol. I (1384 1118) Intocmit deC. Cihodaru, I. Capron si L. Simanschi, Bucuresti, Edit. Acad., 197a, 604 p. ; vol. II(1449-1486), intocmit de L, Simanschi, Georgeta Ignat si D. Agache Bucuresti, Edit.Acad., 1976, 648 p.

Primul volum contine 290 documente autentice si 10 false, iar cel de-al doilea, 265 docu-mente autentice si 24 false. In prefete, alcatuitorii aduc omagiul lor inaintasilor, care au ma ieditat in cea mai mare parte aceste documente, In special lui Mihai CostAchescu si liii loan Bogdan.Urmeaza bibliografia si lista rezumatelor documentelor In limba romana si in limba trance/a.Voluinele se Incheie cu indici analitici de nume si de materii.

Si aceste volume, ca Intreaga colectie, reproduc actele atit In Ihnba originala, slava, cltsi In traducere romaneasca, mod cu adevarat stiintific de editare a izvoarelor. Pe baza actelorastfel publicate, oamenii de stiinta pot face importante studii privind istoria statului feudal, abisericii, studii de toponimie etc.

Volumul I este important si prin cele 20 de documente autentice inedite, cuprinzlnd dateinteresante din istoria Moldovei. Relevant astfel doc. nr. 3, dat de Roman voievod, publicat Inrezumat, aflat In fondul in-rii Pobrata ; este vorba desigur de satele Bodesti si TAtarusi, pe careautorii, din prea mare scrupulozitate nu le-au completat, localitati1e InsA aparind, In acelasi fond,Intr-un act urmator, din '2 iulie 1398. Dintre documentele emise din cancelaria lui Alexandru celBun merita seinnalata importanta celui din 1 august 1403 (nr. 18), prin care i se dAruiesc lui Bali taMudricica cloud sate in jinutul BacAu, unul la Cobile" i altul pe Slava, clnd la Suceava se aflacneazul Fedor Coriat de la Muncaci ; de asemenea actul din 15 mai 1418 (nr. 44), de IntArire asatului SArbesti, la Dumbravd, lui Vascan si altora. Din domnia lui Bias voievod, volumul s-aImbogatit cu un act din anii 1432-1433, prin care acesta daruieste lui Staia satul Tuzara, undeeste cneaz Nicoara i altul unde este cneaz OnicA, daruite mai tirziu cnea7ului Nicoara (nr. 203).Din prima domnie a lui Stefan stilt de retinut actele de sub nr. 136 si 138, din 3 ianuarie 1435,prin care se Intareste satul Suhodol lui Neagoie Micu si lui Raspop, respectiv din 4 aprilie acelasian, prin care se dAruieste lui Cindea i altora selistea lui Dragoi. Inedit este si continutul actuluidin 6 iunie 1436, dat In rezumat, pentru selistele Poroseci si Berez din tinutul Orhei. Nounecunoscut este actul emis In 12 martie 1437, prin care voievozii JOe si Stefan dAruiesc lin IonTolici Varatecul lui Giurgiu, unde au fost viile sasilor (nr. 169) ; la fel actul din 22 mai 1443(nr. 231), dat de Ilie voievod In Buceaci pentru vinderea curtii i ocolului din Volhovet, Sucevita

Satul Mare cu 500 de zloti lui Didrih de la Buceaci, apoi actul prin care se Intareste satul de laIezer, pe Tutova, lui Baicu i Sima, la 18 decembrie 1446 (nr. 270), pe care I-au cumparat de laPetru Iezereanu, sat pe care autorii, din aceeasi excesivd prudenta, nu 1-au identificat geograficIn indice. In sfirsit, din acelasi prim volum merita relevat continutul actului din 22 septeinbrie1448 (nr. 287), prin care Petru voievod clA m-rii Moldovita jumAtate din lacul Cuhul, de lIngaDunAre.

Din vol. al II-lea subliniem importanta celor 11 acte, inedite si necunoscute cercet Atori-lor, toate emise din cancelaria lui Stefan cel Mare (nr. 62, pentru satele Miresti si Gaureni ; nr. 72,pentru Ciulinesti i Verejeni ; nr. 88, pentru satul Hruba ; nr. 105, pentru satul Benesti ; nr. 116,pentru satul Liesti ; nr. 125, pentru satul HirtAnesti ; nr. 126, pentru satul Slrbi ; nr. 171, pentrusatul Dersca ; nr. 180, pentru satul TAbacesti ; nr. 263, pentru satul Peletiucesti i nr. 265, pentrusatul Duhtana).

E de remarcat i bibliografia exacta i completA ce insoteste fiecare act. Pe baza criticiiinterne si externe a documentelor, alcatuitorii celor douA volume au reusit sS depisteze un numarapreciabil de documente false.

Volumele constituie o Incununare a unei munci deosebit de dificile.

lAlexandru I. Gonfa

GH. CRONT, AL. CONSTANTINESCU, ANICUTA POPESCU, THEODORA RADULESCU,C. TEGANEANU, Acte judiciare din Tara Romaneascd. 177.5 1781, Bucuroti, Edit.Acad., 1973, 1 064 p.

In volumul pe care 11 prezentAm stilt adunate 930 de documente culese din condicilejudecAtoresti ale Tarii Romanesti pe anii 1775-1781, aflate In manuscris la Arhivele Statului dinBucuresti. Documentele publicate shit, In cea mai mare parte, anaforale ale divanului domnesc

si

www.dacoromanica.ro

202 RECENZH $1 PREZENTARI 2

si ale departamentelor, cu intAririle domnesti respective, la care se adaugA clteva asezAmintecu caracter normally si porunci domnesti.

Lucrarea se Inscrie ca al 9-lea volum din colectia Adunarea izvoarelor vechiului dreptromanesc scris", publicatie InceputA de colectivul de vechi institutii românesti, condus de acad.Andrei Radulescu. Colectia constituie o opera de incontestabild utilitate pentru cercetAtorulcontemporan al vechiului drept si al institutiilor vechi românesti, ea prezentind pentru primadata o culegere criticA i sistematicA a bogatului material juridic din trecutul nostru.

Adele judiciare debuteazA cu o scurtA introducere. UrmeazA documentele asezate In ordirecronologicA, precedate de regeste succinte dar cuprinzAtoare ; apoi un sistematic si amanuntitindice de materii, care usureazA cercetarea materialului documentar, i un glosar al termenilorde origine strAinA IntlIniti In documente.

In aceste documente se reflecth, pe de o parte, aspectele cele mai variate ale societatiiconsecutive pAcii de la Kuciuk-Kainargi (1774) societate care Incepe sh prospere ca urmarea limitarii exploatdrii economice a Portii, a reintroducerii de cAtre Al. Ipsilanti a termenelorfixe de platA a birului si a unor consecinte pe care le-a avut pentru tara noastrA rAzboiul ruso-turc din 1768 1774.

Dezvoltarea vietii economice si structura economich a societAtii apar atit din numeroaseleprocese ce se poartA asupra unor felurite fapte de comer i bunuri, sau in care figureaza cambiiemise pentru usurarea cIrculatiei capitalurilor i pentru intArirea creditului, din chemAri in jude-catli pentru fallment (mofluzie), din judecAti in care se solutioneazil conflictele decurgind dinvariate activitati mestesugArestl, eft si din acele procese fara caracter profesional mai numeroaseInca In care, printre impricinati, figureazh negustori sau mestesugari, ceea ce ajuta, inacelasi timp, la cunoasterea structurti societAtit sub aspectul categoriilor sociale care o compun.

Negustorii, realizind clstiguri marl din comert, ImprumutA cu doblnzi uzuare pe boierii careau nevoie de bani pentru lux sau pe debitorit lipsill de resurse financiare si impoyarati de greutAti.pentru Ca, de cele mai multe ori, situatia acestora din urmh sA se inrauthteasca Inca, prin asemeneaimprumuturi. Vedem astfel pe un egumen, fost protopop, Imprumutindu-se cu dobinzi marl dela mai multi negustori, spre a achita dajdia ajutorintei preolllor din protopopia sa i pe careacestia nu erau in stare sh o plateasch, ajuns In situatia de a nu mai putea face fatá obligatiilorasum a te.

Boierit apar l ei In procese In legAturA cu circulatia capitalurilor, ca I negustorii, Bindtentati de cistigurile realizate de acestia prin camAtil. Dar el mai apar i ca stApini de mosii,opunindu-se cu toata energia luptei dirze si perseverente a tAranilor pentru libertate. Acestora, decele mai multe ori, in cel mai bun caz li se recunostea starea de oameni liberi, dar deposedati depAmint, continuind sA ramina astfel exploatati de feudalul laic sau ecleziastic. In afarh de boieri,apar adesea in documente mainAstiri acaparatoare ; un egumen mincinos care nu se sfieste sA sefach singur judecAtor si sh confiste färà drept vite ale unui pastor, spre a-si acoperi o pagubAnecauzata de acesta. Intilnim numeroase porunci domnesti de supunere a taranilor ; domnul,desi animat de Wel iluministe, nu putea face abstractie de interesele clasei cAreia II apartinea.Se ref teeth astfel in documente un aspect al luptei dintre exploatati si exploatatori.

In procesele relatate se mai pun in discutie numeroase probleme penale, fiscale, de dijme,prestatii, vinzAri, succesiunl, hothrnicii, inchirieri, arendari, chezAsil, zAlogirl, zestre, prescrip-tie, embatic etc.

La judecarea proceselor se folosesc probele In curs si astAzi (actele scrise, martorii, exper-tiza, cercetarea la fata locului), dar se face Inca aplicarea pe scarA intinsA a juramintului cublestem. Domnul trece insA uneori peste anaforaua divanului si rejudecind procesul II solutio-neazA In spirit progresist, pe baza hrisoavelor prezentate de parti, inlAturind jurAmintul cublestem pe care una dintre pArti 11 deferlse celeilalte i pentru admiterea cAruia opinase divanul.

In procesele penale bAtaia cu toiagul la thlpi e practicatA frecvent, dindu-i-se un caracterdezonorant ; clAcasii care pierdeau procesul erau astfel bAtuti la scara divanului" ; un rAufAcA-tor, ca sanctiune, este mutat obligatorlu din localitate si, acolo unde i se fIxeazA domiciliul, estebiltut cu toiagul la talpi, in public.

Inceputul timid al IncercArii lui Ipsilanti de a separa puterea judeattoreasch de cea admi-nistrativA apare In aceste documente. In 1771 domnul orinduieste in fiecare judet doiun judecator i un ispravnic, care Insd pinA la nizamul cel desAvirsit." sl caute trebile judecA-toril si trebile ispravnicii de-a valma".

In sfirsit, rezultrt din documente tendinta crescindA de aplicare a dreptului seri% desiobiceitil piimintului" este invocat uneori aldturi de pravilA". Ipsilanti ajunge dealtfel sh con-sacre preponderenta dreptului scris prin punerea in vigoare a Pravilniceaschii condici (1780) siprin elaborarea unui cod penal (1775), al cArui manuscris a fost identificat rec ent de prof.Valentin AL Georgescu In Biblioteca Academiei.

Din scurta prezentare fAcuta se poate vedea ca Adele judiciare nu se adreseazA numai isto-ricilor dreptului sau at institullilor, ci si istoricilor evenimentelor, sociologilor, economistilor

tooled,

...

si

www.dacoromanica.ro

3 RECEINZII I PREZENTARI 203

chiar lingvistilor, ultimil putind urmAri aici stilul judiclar al epoch I circulatla termenilor deorigine straina.

Lucrarea find de mare utilitate, recomanddin cu toata convingerea publicarea In conti-nuare a celorlalte documente aflate In condictle judiclare de la Arhivele Statulul Bucuresti.

Data fiind importanta pe care o prezinta materialut publicat In volumul de fao credeinlnsä cA ar fi fost bine ca introducerea sA cuprindd o analiza, oricit de succintit, a ceca ce estemai relevant. Observatiile fugare, pline de interes totusi, pe care le citim In scurta introducere,ne autorizeaza sa presupunem ca unele dezvoltari ar fi contabutt esential la ridicarea valorlilucrarii.

Nu ne ocupam de transcriere, Wind aprecierile asupra el in seama specialistilor. Dar gAsimnecesar sa spunern aid cA absenta indicelui onomastic, obisnuit lucrarilor ca cea de fattt, este re-gretabila i ca glosarul ar fi fost util sit indice si cuvintul strain (grecesc, slay, turcesc) din carederiva cel romanesc sa-I explice mai temelnic pe acesta din urmA, lamurirt vagi ca aceea cAzapciul este un agent" sau slujbas" nefiind de nici un folos.

Nu putem Incheia aceastA prezentare fArA o remarcA : in introducere se arata contributiafiecarula dintre colaboratorii care figureaza pe coperta st se mal mentioneaza st altti cu o partici-pare mai redusa. Printre acestia din urma figureaza si prof. George Fotino, care se precinazA cAa colaborat la intocmirea fiselor pentru indicti de materli si la redactarea regestelor. Ca carecunosc istoricul acestei Incrari stiu cA prof. George Fottno a revAzut peste 900 de regeste si la celemai multe a intervenit cu o redactie noua. 0 asemenea contributie substantiala a regretatuluiprofesor de istoria dreptulut de la Universitatea din Bucurestl justifica incontestabilasezarea lui intre principalii autori ai lucrarii.

Mai observAm, cu aceasta ocazie, cit intrucit la selectionarea materIalului sI redactarearegestelor in prima lor forma au mai lucrat i altt membri al colectivului de vechi instant roma-nesti, firesc era ca numele acestora sa fie mentionate la finele Introducerii.

Ovid Sachelarie

DOCUMENTE TURCESTI PRIV IND ISTORIA ROMANIEI, vol. I, 1455 1774, intoc-mit de Mustafa A. Mehmed, Bucuresti, Edit. Acad., 1976, 413 p. (Colectia Izvoareorientate privind istoria Romania", III).

Recent a vAzut lumina tiparului, datortta stradaniilor tut Mustafa A. Mehined, primulvolum de Documente turcesti privind istoria Romdniei, care face parte din colectia Izvoare orientale privind istoria Romania". Aceste izvoare documentare sint mentte sa intregeasca cele douavolume de traducer! ale unor fragmente din cronicile turcesti privitoare la trecutul poporuluiroman 1, si ele cuprinse in colectia de Izvoare orientate ...".

Acest prim volum de documente cuprinde 292 de piese din perioada 1455-1774. Llmitainferioara marcheaza anul prima cereri de tribut adresate de sultanul Mehmet al II lea luiPetru Aron, domnul Moldovei, iar 1774 este anul in care Poarta emite hatisertfurile de privilegiipentru Moldova i Tara Romaneasca prin care se crea un nou cadru raporturilor romano-otomane.

Continutul acestor documente priveste o serie de realitati de prima importanta ale trecu-tului romanesc : statutul de autonomie politica a tArilor romAne in cadrul Imperiului otoman,regimul obligatillor materiale fata de Poarta (harac, cizyc, lucru la cetatile turcestl etc.), relatiilecomerciale, statutul supusilor otomani pe teritortut romanesc, evolutia raporturilor politice aletarilor romane nu numai cu Poarta, dar L cu ceilalti vecini etc.

Ca provenienta, o bunA parte din documentele acestui volum apartin Bibliotecit AcademiaR.S.R., Arhivelor Statului, arhivei Bibliotecii Centrale de Stat si arhivei Muzeulul de istorie aorasului Bucuresti, la care se adauga o serie de acte aflate in fondurtle din R.P. Polona, R.P. Bul-garia si Turcia. Cele mai multe dintre aceste documente sint inedite.

Marea majoritate a actelor cuprinse in acest volum au fost emise din dispozitia auto ritatilorcentrale ale Portii : sultani, mari viziri si altt demnitari. 0 parte din documente provine de ladregatorli otomani din provincil, de la hanii din Crimeea sau de la mirzacii din Bugeac. Cores-pondent% redactata in limba turco-otomanA, a domnilor tarilor romAne, a mitropolitilor si aboierilor cu Poarta, completeaza acest volum. Ca destinatie, cele mai multe scrisori shit adresatedomnilor i boierilor roman!. Selectia documentelor cuprinse in volum nu presupune neaparatca emitent sari destinatar o autoritate romAneasca, dar indiferent clue emite sau cut sint adresatescrisorile, ele contin stiri referitoare la Moldova, Tara RomAneascA, Transilvania, Dobrogea sau

1 M. Guboglu, M. Mehmet, Cronici turcesti privind färfle romdne. Extrase, I. Sec. XVmijlocul sec. XVII, Bucuresti, Edit. Acad., 1966 ; vol. II, 1974 (ed. M. Guboglu).

ri

lifi

www.dacoromanica.ro

204 RECENZII I PREZENTARI 4

Banat. Asadar, criteriul de selectie al documentelor este limba turco-osmand i continutul tiri-!or care privesc in chip necesar istorla romAneascA. Pe de altA parte, dacd se are in vedere cA sco-pul declarat al colectiel de Izvoare orientale..." este sA introducA in circuital stiintific,intr-o formA unitarA, totalitatea materialelor documentare i narative turco-osmane referitoarela trecutul poporulul roman" (p. XXII), ne intrebAm dacA in acest volum nu si-ar fi aflat locul

scrlsoarea circularA prin care sultanul Bayezit al II-lea anunta cucerirea Chi lief si Cet AtiiAbbe (1481)2. Este adevArat cA editorul specificA in Introducere a a lAsat pentru volumeleurmatoare ale seriei unele documente turcesti din secolele XVI XV III, deoarece ele sint accesi-bile cercetAtorilor romAni prin traducerile oficiale in limba francezA care le insol.esc3, iar cele maiImportante dintre ele au fost regestate de N. Iorga4 sau chiar editate in romAneste5. Rezumatulacestora se gaseste dealtfel si in Catalogul documentelor turce$1i 6. Buletinul de victorie" al lulBayezit al II-lea este omis si din exceptiile mai sus enuntate ale volumului I.

Seria de documente turcesti este astfel conceputA Melt viitoarele volume suplimentare sApoatä tine pasta descoperirilor de arhivA care se intrezAresc extrem de promitAtoare : este deasteptat ea pentru perioada 1455-1774 sA iasA la ivealA Inca un numAr insemnat de acte otomane,stint fiind eA doar o parte din cele 90 de milioane aflate in fondurile din Turcia au fost inventa-riate i catalogate, iar prospectiile arhivistice intreprinse de cercetAtorii romAni n-au fost extinsein majoritatea tarilor occidentale sau din Orient.

Introducerea editorului aduce o serie de lAmuriri privitoare la tipulsi autenticitatea docu-men telor, la grafia i starea lor de conservare, precum si la alte aspecte de ordin diplomatic.Din pacate acest volum cuprinde numai traducerile romAnesti ale documentelor, precedate descurle rezumate, iar cele aproximativ 60 de facsimile care le insotesc sint, din cauza reproduceriidefectuoase, in parte ilizibile. Volumul este completat de un glosar si de un indice de persoane si delocuri. Poate n ar fi fost de prisos o listA cu rezumatele documentelor, care ar fi usurat consultareaacestora.

ceea ce priveste transcrierea cuvintelor de origine turcA-arabA-persanA, cele ce s-auincetAtenit In limba romana au fost folosite in forma lor romAneascA (de ex. cadiu, cadii, vilaietsi nu kadi, Widget etc.). in cazul cuvintelor mai putin uzitate In limba romAnA s-a adoptat o tran-scriere combinatS (tura romAnA t internationald), pentru a Inlesni cititorului roman lecturacit mai corectA a terinenilor de acest fel, iar In Glosar au fost date si formele lor din limba turcAmodernA (de ex. medjlis meclis, muhurdar milhardar)" (p. XXI). Griteriul de transcriereadoptat este, In principiu, la discretia editorului. Ge InseamnA InsA, In cazul de fata transcrierecombinatA"? Ne marginim doar la exemplele In urmA citate care shit concludente : medjlis ar fitranscrierea internationalA, fonetic identick cu meths din scrierea turcA contemporanA ; muhdr-dar apare sub aceastA formA In turca modernA si in transliteratia internationala, In schimbmuhurdar varianta romAnizatA" care completeazA transcrierea combinatA" riscA saintroducA corupt In circuitul stiintific romAnesc un cuvint care n-a fost niciodatA pronuntatastfel. Acest volum inaugural, apArut sub egidA academia, se cere normativ nu numai pentrucelelalte volume care li vor urma, dar i pentru toti istoricii neturcologi care 11 vor folosi.

N-am subliniat clt s-ar fi cuvenit importanta acestei aparitii editoriale datorate deosebiteipriceperi i hArnicii a lui Mustafa A. Mehmet, intrucit ea tine de domeniul evidentei elementare.

Virgil Ciociltan

Cronica anonimd a Moldovei 1661 1729 ( Pseudo-Amiras). Studiu i editie criticA de Dan Shno-nescu, Bucuresti, Edit. Acad., 1975, 170 p. (Cronicile medievale ale Romdniei, IX).

Activitatea profesorului Dan Simonescu In domeniul editArii izvoarelor narative estebinecunoscutA 1. DupA publicarea cronicii lui Baltasar Walther (In 1959), a Letopisefului Canter-

1 A. Antalffy, Doud docuznente din Biblioteca Egipleand de la Cairo despre cucerireaChiliei st Celdlii-Albe, in Revista istoricA", XX (1934), nr. 1-3, p. 33-42.

2 Biblioteca Academiei R.S.R., Sectia mss., pachet DLXXIXDLXXXI s.a.3 N. lorga, Documente ;i cercetdri asupra istoriei financiare $i economice a Principatelor

.Rom6ne, Bucuresti, 1902, p. 173-183.4 D. FurnicA, Documente priuiloare la comerful romdnesc 1473 1868, Bucuresti, 1931,

p. 1 14.6 M. Guboglu, Catalogul documentelor turce;li, vol. I, Bucuresti, 1960, 685 p. ; vol. II.

Bucurestl, 1965, 655 p.6 V. vol. omagial Dan Simonesen. Bibliografie. Guvint inaInte de Dan Zamfirescu,

Bucurestl, Biblioteca GentralA Universitara, 1972.

si

In

www.dacoromanica.ro

5 RECENZII $1 PREZENTARI 20a

euzinesc (Impreuna cu profesorul C. Grecescu, In 1960), a Cronicilor si pouestirilor romdnestiversiricate (sec. XVII XVIII) (in 1967), un nou volum este pus la Indemlna specialistilor Inistorie medic din tam noastrA. Este vorba de una din cele sapte cronici moldovenesti care con-tinua pe Miron Costin (1661), duclnd povestirea evenimentelor pinA la 1729. Ea a fost cunoscutapind acum sub numele de Cronica lui Amiras.

CercetArile in arhivA au stabilit cA textul cronicii a fost transrnis prin 11 manuscrise,dintre care opt slut In limba romand. Studierea lor a stat la baza editiei de care ne ocupAm. (Denotat cd Mihail KogAlniceanu cunoscuse numai douA manuscrise In 1846 chid dadea prima stsingura dealtfel editie a acestei cronici, reeditatA tot de el In 1874).

Textul cronicii i aparatul critic sint precedate de un documentat studiu introductiN . Inel, editorul 1st propune sA studieze, Intre altele, care au fost izvoarele folosite, eine a fost autorul,la ce data a fost alcatuita cronica.

Analiza temeinicd a cuprinsului i raportarea lui la celetalte izvoare care privesc aceeasiepocA (In special la Neculce) duc la concluzia ca prima parte cam o treime (anii 1661 1716)este opera de compilatie, de prelucrare a izvoarelor scrise si a mArturiilor orate. Gasim, totusi,

informatii noi, cum ar fi date ce privesc desfasurarea rascoalei condusA de HIncu i Duracatitudinea lui Hincu dupa Inabusirea rascoalei sau aducerea tatarilor de catre Dumitrascu Can-tacuzino In tinuturile Moldovei dinspre Polonia i pustiirile ce an urmat retragerii. Partea a dotiaa cronicii (anii 1716-1729) este contributta originala a autorului. Consacrata unei perioade maiscurte, ea ofera o relatare amanuntita a evenimentelor istorice i culturale, precum si date notprivitoare la fiscalitate, relatiile cu Poarta, pretul alimentelor In timp de foamete, viata tirgurilorsi a iarmaroacelor etc. Pentru ultimii trei ani (1726-1729) cronicarul a scris paralel cu desfAsura-rea evenimentelor. Cronica este, In aceasta ultima parte, un panegiric al fainiliei Ghica si in spe-cial al domnului Grigore al II-lea Ghica, din ordinul caruia a fost scrisa.

Analizind continutul cronicii sub aspectul evenimentelor povestite, precum si din punct devedere lingvistic, In comparatie cu opera certA a lui Alexandru Amiras, profesorul Dan Simo-nescu ajunge la concluzia ca Amiras nu este autorul. Sitnpatia cronicarului fatA de domniipAminteni i boierimea moldoveana ca i rezerva manifestata NO de greci (In special In partea decompilatie) duc la concluzia cit autorul nu poate fi un grec, ci roman, si anume un roman dintreboierii Invatati. Alexandru Amiras, interpretul pentru litnbi orientate de la curtea lui Grigoreal II-lea Ghica, i-a furnizat, numai, materiale turcesti si tatArästi care au fost incluse Incronica spre a ilustra personalitatea domnitorului.

Volumul se Incheie cu un glosar I cu un indice analitic de locuri si persoane.Ca si editiile precedente datorate profesorului Dan Simonescu si Cronica anonitnd a

Moldovei 1661 1729 se distinge prin Inaltul nivel stiintific la care slut publicate textul croniciiaparatul critic, precum i studiul istorico-filologic care o insoteste.

Olimpia Diaconescu

NICOLAE STOICESCU, Vlad Tepes, Bucuresti, Edit. Acad., 1976, 238 p.STEFAN ANDREESCU, V lad Tepes ( Dracula). Intre legendd si adevar istoric,Bucuresti,Edit.

Minerva," 1976, 297 p.Aparitia practic simultana prilejuita de Implinirea unei jumdtati de miteniu de la

moartea lui Vlad Tepes a douA lucrAri consacrate marelui voievod oferA cititorului posibili-tatea sa compare douA unghiuri de vedere asupra unui moment de Insemnatate exceptionalA

istoria romaneasca.Efortul de documentare al ambilor autori este remarcabil : stApinirea izvoarelor si a

literaturii privind personalitatea domnului roman i vremea In care si-a desfasurat activitateaanaliza lor criticA conferA celor douA lucrAri, In ciuda caracterului lor deosebit, calitatea de

adevarate bilanturi a cltorva decenii de investigatie laborioasa a specialistitor romanistrAini.

Demersul autorilor este diferit : Nicolae Stoicescu si-a propus sa Intocmeasca o mono-grafie care prin valorificarea exhaustiva a informatiei sa urmAreasca sistematic politicainterna externa a lui Vlad Tepes ; Stefan Andreescu si-a conceput cartea, asa cum aratA

subtitlul, ca un diptic In care fatA In fatA stau omul de actiune i celebritatea lui literara.Concluziile principale ale ambilor autori stint identice. Scos din lumea legendei si mat

ales din aceea a unei literaturi In care viziunea romantica s-a conjugat, In ultimul timp, pestehotare, cu scopuri de publicitate lucrativa, Vlad epe§ si-a recApatat adevaratele sale dimen-siuni istorice de om politic si conducator militar.

Inscaunat pentru a doua oara (o primA domnie In 1448 durase doar clteva saptamlni)ln Tara RomaneascA, In cadrul marelui efort lntreprins de lancu de Hunedoara pentru a stAvill

din

si

si

si

sisi

si

www.dacoromanica.ro

206 RECENZII $1 PREZENTARI 6

ofensiva otomanii In directia Belgradului, Viad Tepes s-a integrat cruciadei antiotomanedesfasurata dupti moartea lui Iancu, cu zel mult scazut, de fiul sAu Matias. Declansarea lupteiantiotomane a fost precedata de un ansamblu de mäsuri interne destinat sa consolideze putereadomnului In cadrul unui larg efort de centralizare i sa-i clstige sprijinul unor categoriisociale la care domnii anteriori nu facusera apel. Asa cum subliniazii Stefan Andreescu, lacele douli formule politice cunoscute pinä atunci colaborarea domnului cu boierii i tutelaboierilor asupra domnului Vied Tepes a adaugat una noua, aceea a unei domnii autoritareIn detrimentul puterii marii boierimi. Aceasta politica este minutios reconstituita de N. Stoi-cescu, care, In ciuda bazei inguste de informatie interna si a caracterului imprecis al izvoarelorexterne, a izbutit sa degajeze liniile de ansamblu ale actiunii interne a domnului.

in chip firesc atentia ambilor autori s-a Indreptat asupra marelui razboi din 14611462 dintre Tara Româneasca i Imperiul otoman ; daca desfasurarea campaniei Intreprinsade Mehmet al II-lea In nordul Dunarii e mai usor de urmarit, ambii autori au fost confruntaticu mari dificultati clnd a fost vorba de situatia care a urmat dup. retragerea sultanului si deImprejurarile In care Vlad Tepes a ajuns In captivitatea regelui Ungariei. Si de asta dataIncheierile celor doi autori slut asenninatoare : Mehmet al II-lea a fost incapabil sä-1 Inláturepe Vlad din domnie cu mijloace militare ; In luptele care au urmat dupa retragerea sultanului,Vlad Tepes a obtinut un sir de victorii care au culminat cu marea biruinta de la inceputul luiseptembrie ; In sfirsit Incheierea celei de-a doua domnii a lui Vlad Tepes sta in legaturi cucriza raporturilor dintre domn boieri, cistigati programului de reconcilieri cu Poarta pro-movat de Radu cel Frumos ostili, fireste, politicii de centralizare a domnului. Arestarea luiTepes de catre Matta* Corvin a fost provocata de o pretinsa scrisoare de tradare adresata dedomn sultanului, al care! caracter apocrif este relevat de ambii autori. Aceiasi similitudineIn lncheieri se constata si in ceea ce priveste ultima domnie a lui Tepes. Inscaunat la initiativasi cu concursul lui Stefan cel Mare, Vlad Tepes a fost iniaturat ucis in urma unei conspiratiiboieresti, nascutd evident din acelasi refuz al marii boierimi de a se pleca in fata unei politicicare li limita mijioacele de putere si a unui program de politica externa care se Intetneia peconfruntarea cu Imperiul otoman.

Cele douã lucrari acorda, fireste, un spatiu larg faimei lui Vlad Tepes, treclnd In revistamärturiile contemporane i posterioare. 0 zona de incertitudine subzista in ceea ce privestepaternitatea versiunii slave a povestirii despre Dracula. Ceea ce este Irma sigur e ca naratiuniledespre cruzimile voievodului roman, nascute In medille ostile acestuia, au gasit In curtea de laBuda un centru de difuzare In intreaga Europa, cu finalitatea evidenta a justificarii politiciilui Matias Corvin de abandonare a proiectatei campaniei antiotomane.

Rod al unei cercetari sistematice, cele doua cart! se Intregesc In chip fericit i aduc ser-vicii mari atit specialistilor clt i marelui public : celor dintli ele le pun la dispozitie o baza deinformatie sigura pentru orice viitoare investigatie, celor din urma o lectura pe clt de utilape atit de captivanta despre istoria unui mare domn. i una si cealaltd sInt semnul seriozitatiicu care a fost privita comemorarea celor cinci secole de la moartea lui Tepes : ocazionale Inaparitie, cele dotia cart! marcheaza o etapa In studiul atit de dificil al istoriei lui Vlad Tepes.

Florin Conslanliniu i $erban Papacoslea

DOUX MONOGRAFII RECENT APARUTE DESPRE MIHAI VITEAZUL*

In 1975 istoricii din tara noastra au Intimpinat prin numeroase manifestari stiintificeo mareata aniversare seumpa poporului nostru : 375 ani de la prima unire a tarilor rornaneintr-un singur stat sub conducerea lui Mihai Viteazul, domnul Tarii Romanesti (1600), care si-aInchinat Intreaga sa \data luptei pentru libertate independenta. Cum era si firesc, cu acestprilej au fost publicate noi studii i articole In diferite periodice de specialitate, In culegeri speclaleEau In anuarele unor muzee si institute ; a aparut chiar un volum de documente interne incolectia Documenta Romaniae Histories (sub redactia lui St. Stefanescu si D. Mioc, rod almunch unui larg colectiv de specialist* Totodata istoricii medievisti au dat la iveald si lucrarimonografice, una apartinind lui St. Olteanu, intitulata : Les pays roumains a l'epoque de Michelle Brave (L'Union de 1600) Bucuresti, 1975, Edit. Acad., 159 p., alta a lui Manole Neagoe, cutitlul : Mihal VUeazul, Craiova, Edit. Scrisul rominesc", 1976, 317 p., carora le vom acorda

Recenzia de fatti a fost predata la tipar Inainte de aparitia recenziei lui N. Stoicescu,relativ la aceleasi !tier/id, din Revista de istorie", 1/1977.

sisi

i

i

l

*

www.dacoromanica.ro

RECEINZII SI PREZENTARI 207

o deosebitA atentie in recenzia de falfi, tinind seamA cA astfel de lucrari monografice privindpe Mihai Viteazul n-au mai aparut de multA vreme.

FatA de alte lucrAri monografice despre Mihai Viteazul aceea pe care a scrls-oSt. Olteanu se deosebeste prin structura ei, in sensul cä autorul a inteles sA dea un cadru mailarg investigallei sale si anume sub pretext cA se referA la Unirea din 1600 sä prezinte nu numaidomnia 1 viala fiului lui PAtrascu cel Bun, ci I cadrul istoric pe care s-a sprijinit politica dom-nului Tarn Romemesti din anii 1593 1601.De aceea, primeie capitole ale lucrarii, ceea ce inseamnA1/2 din economia acesteia, prezintA rind pe rind I Arne romAne in contextul relatiilor Internationaleeuropene spre sfirsitul secolului al XV I-lea, stadiul de dezvoltare a %tenor romane precumregimul suzeranitalii otomane in aceeasi epocA. Fara a sublinla faptul cA acest material careintroduce pe cititor in climatul politic din sud-estul european in care Mihai Viteazul a 1nfAptuitactul istoric al Unirii din 1600 este mult prea mare ca numar de pagini in comparatie cu ceeace-i urmeazA, ne permitem totusi sA facem observatia generalA cA tabloul pe care autorul 11promite cititorului sAu nu este complet l nici concludent.

Desigur cA pentru prezentarea acestui cadru istoric era de presupus ca autorul posedAcunostinte temeinice asupra situatiei tArilor romane luate separat dar privite si In ansamblu,cu multiplele lor legAturi care dovedesc continuitatea i unitatea poporului roman. CautindinsA aceastA imagine a cadrului istoric in care se desfAsoarA activitatea lui Mihai Viteazul foartecurind cititorul va fi dezamAgit pentru cA mai frith informatiile nu sint noi, apoi sint unilaterale,majoritatea lor cuprinzind referiri In special la Tara RomaneascA, mai putin la Moldova si maideloc la Transilvania ; despre situatia din Transilvania pe parcursul a 50 de pagini nu sint decit5 simple referiri I Lipsa materialului documentar privind Transilvania ar fi putut fi suplinitA.cu putin efort de cAtre autor, dacA ar fi folosit numeroasele studil i articole, monografii i sintezesemnalate in recenta Bibliografie istoricA a Romanier, apArutA plat acum in douA volume,cu realizArile istoriografiei romanesti din ultimele trei decenii. Dar nu numai atit. In acelastscop s-ar fi putut utilize materialul existent in sInteza Din isioria Transilavaniel, vol. I (apiirutla a 3-a edilie), realizatA de un larg colectiv de istorici, sau In sinteza Istoria Romdniei, vol. alII-lea (Bucuresti, 1962) ; de asemenea ii puteau sta la dispozitie monografia lui St. Pascu despremestesugurile din Transilvania pita in secolul al XV I-lea, studiul lui E. Lazea despre agriculturadin Transilvania, studiile ha S. Goldenberg si M. Dan despre comertul Transilvaniei in evulmediu l multe altele, fãrã sA mai amintim lucrArile istorice maghiare consecrate istoriei Tran-silvaniei in evul mediu. Nimic din toate acestea nu se gaseste in lucrarea lui St. Olteanu si estepAcat CA acesta dit unui cititor strkin o imagine deformata, necompleta asupra tArilorromAne la sfirsitul secolului al XVI-lea.

in celelalte capitole ale lucrarii autorul prezintA viata si domnia lui Mihal Viteazul ca repre-zentant al aspiratiilor de libertate i independentA ale poporului roman care a luptat cu eroisinpentru a infaptui prima unire a t Arilor romane sub o singura conducere. in general materia-lele documentare utilizate sint cunoscute, nu avem asadar posibllitatea de a lua cunostinta si dedate inedite. Totusi, cum era si de asteptat, In expunerea sa autorul vede in fostul domn al celor-trei Ian romane din 1600 o personalitate politica si militarA de nivel european ; chlar se afirmACA a fost de valoare exceptionalA", uimind pe contemporanii sal prin actiunile intreprinse.Unele aprecieri relative la gindirea sa politica sint acceptate si de alti istorici, dar faptul cA MihaiViteazul a conceput actul unirii lArilor romane din 1600 Inca din momentul oblineril tronululTAril Romanesti considerAm cA este o exagerare. Nu o spunem numai not ci I ali istorici carerecent au consacrat studii speciale acestui aspect din gindirea politica a domnului. Credem, ca

dinaintea noastrA, cA ideea unirii din 1600 s-a nAscut pe masura ce se desfasurau cu succesluptele antiotornane, cind Tara RomAneascA Incepuse sA se desprindA treptat de Imperiul oto-man prin recistigarea independenlei. Dealtfel, numai un domn independent se poate gindi lao actiune de unire a celorlalte tAri romanesti intr-un singur stat. Cum era si flresc, expunerea cucaracter biografic se incheie cu acel capitol in care este evocatA personalitatea lui Mihai ViteazulIn constiinta contemporanilor i tuturor generatillor care s-au succedat In lara noastra i pecontinentul european de atunci l pina In zilele noastre. Procedeul este meritoriu mai ales cindne gindim cA astfel de lucrAri contribuie la educarea patriotismului In rindurile tineretului darsi la sublinierea contribuliei unor personalitAti istorice romanesti la dezvoltarea civilizatielde pe continentul nostru.

Lucrarea de fata ridicA o problema delicata i anume modul cum a inteles, autorul sapuni In valoare, In paginile cartii sale, rodul muncii predecesorilor sal preocupati de asemeneasA prezinte viala l domnia lui Mihai Viteazul. In munca istorlografica, si In alte activitati, sestie cA sintem tributari muncii i cuceririlor rezultate din investigatia migaloasA In arhivebiblioteci fAcutà de alti specialisti ce ne-au precedat i ea norme de eticA impun utilizarea aces-tora In mod onest i ridicarea cercetaril noastre pe o treaptA superioarA. Teoretic este recunoscutfaptul si de autor In prefala luerArli, In care promite cititorului 0 lucrare menitA sA aduca not

altii

si

et

www.dacoromanica.ro


puncte de vedere asupra temei alese. in practicA insa lucrurile se petrec altfel. Se stie cA epocalui Mihai Viteazul este unul din subiectele de istorie preferate de multi istorici de mai bine de uns ecol, incepind cu Nicolae BAlceseu l incheind cu recentele sinteze de istoria patriei. Printreaceste lucrAri s au impus specialistilor monografiile lui I. Sirbu (reeditatä recent, dupA 70 de anide la aparitia sa), N. lorga si P. P. Panaitescu. Autorul a cunoscut aproape tot acest material,1 a folosit din abundentA, inclusiv documentele publicate, interne si externe, dar in ceea ccpriveste lucrarile de interpretare a inteles sA reproduca din ele texte, WA a cita lucrarea respec-tivA. Pentru a 1 convinge mai usor pe cititorul acestei recenzii ar trebui ca fragmentele reproduseaidoma sA fie, pe douA coloane, confruntate cu textul din opera lui St. Olteanu. N-o facem dinlipsA de spatiu dar credem cA este suficient sA le semnalAm in alt fel. Astfel, cele scrise la p. 24par. 1 despre aprecierile calAtorilor strAini privind fertilitatea solului tArilor romAne sint luatedin Isloria Romdniet, vol. al II-lea, Bucuresti, 1962, p. 826 ; despre felul cum fi puneau in valoaremarii proprietari produsele domenillor lor in aceiasi lucrare la p. 827 ; la p. 26 par. 3 in lucrarealui St. Olteanu sint mentionate zonele din Tara RomAneascA unde s-au facut defrisAri, acelasilucru vezi in Istoria Romdniei, vol. al II-lea, p. 627-628 ; la p. 29 § 2 se aralamasurile pentru fertilizarea solului ; acelasl text in lucrarea mentionatd la p. 828 ; la p. 31§ 4 si 5 despre viticulturA, acelasi lucru in Istoria Romdnici, vol. al II-lea p. 830 ; la p. 44 § 2despre durata clAcii, acelasi lueru in Istoria Romdniei, vol. al II-lea, p. 854 ; la p. 43 § 2despe amestecul autoritAilor otomane in ridicarea impozitelor, veil si Istoria Romdniei, vol.al 11-lea, p. 855 ; la p. 54 § 5 despre aservirea maselor de tarani, vezi aidoma in Istoria Ro-mdniei, vol. al Il-lea, p. 856 ; la p. 58 despre continutul tratatului de la Alba lulia la fel si inIstoria Romdniei, vol. al II-lea, p. 961 ; la p. 75 despre organizarea militarA a Tarii RomAnestivezi la tel in Istoria Romdniei, vol. al 1I-lea 794, 795, 706 ; la p. 77 § 2 despre haraci, lafel in Istoria Romdniei, vol. al II-lea p. 782 ; la aceiasi p. 78 despre peschesuri, la fel si in Is-loria Romdniei, vol. al II-lea, p. 785. Astfel de texte imprumutate" din Istoria Romdniei,vol. al II-lea mai sint in lucrarea lui $t. Olteanu la p. 03 § 2, 3, 4 ; p. 97 § 3 ; p. 99, 103 § 6,7 ; p. 108 § 1, 4 ; p. 109, § 5 ; p. 110 § 1, 3 ; p. 112 § 1 ,3 ; p. 116 subtitlul ; p. 118 § 1 ;p. 126 subtitlul ; p. 131 § 2 ; p. 134 § 1, 3 ; p.135, § 1 ; p. 136 § 1, 3.

Dar Istoria Ronuiniei, vol. al II-lea nu este singura lucrare din care autorul a reprodustexte aidoma, ci mai sint si altele si anume studiul lui D. Mioc, Despre modul de impunere sipercepere a birului in Tara Romdneascd pind la 1632, vezi St. Olteanu p. 46, § 1 ; din lucrarealui N. Stoicescu, Curtent si slujitori. Contribufii la istoriaarmalei romdnoti, vezi la St. Olteanup. 65 § 1 ; din lucrarea lui I. Donat, Satele lui Mihat Viteazul, vezi la St. Olteanu p. 84, § 1, 2,4 chiar cu unele gresell, p. 85 § 1, 86 § 1, 2 ; lucrarea lui St. StefAnescu, Michel le BraveRestilutor Daciae", vezi la St. Olteanu p. 107 titlul capitolului, p. 113 § 4 ; p. 124 § 2 ; p. 139§ 2 ; p. 140 § 1, 2, 3 ; din lucrarea lui P. P. Panaitescu, Mihai Vileazul, la St. Olteanu p.120 § 5 ; p. 121 § 1 ; p. 123 § 2, 4 ; in fine din lucrarea lui A. Gonta, Campania lut MiltaiVileazul ln Moldova, la St. Olteanu, p. 128, § 2 ; p. 129 § 1.

In lucrarea lui St. Olteanu mai existA i unele inadvertente pe care specialistii trebuie sãle cunoascA, si anume in mai multe locuri (vezi p. 12 § 1 ; p. 14 § 4 ; p. 18 § 3 ; p. 20 § 2 ;p. 143 § 1) se vorbeste despre Liga SfintA in loc de Liga CrestinA. Apoi la p. 13 § 2 se afirmAca in 1579 a fost creatA Compania tura a negustorilor englezi cind de fapt abia la 1581 a fostinfiintatA Compania negustorilor din Turcia (The Company of Turkey Merchants). La p. 20§ 2 se mentioneazA tarile sud-balcanice in loc de t Arile balcanice ; la p. 27 § 2 se afirmä el in

romAne la sfirsitul secolului al XV I-lea era tendinta pentru o culturà cerealierA inten-siva, ceea ce este o absurditate.

Nu vom insista asupra unor greseli de traducere (lien" pentru legAtura" lui MihaiViteazul in loc de attachement a la glebe" sau .,lien A la glebe", san thouth" pentru tui",sau percu leur solde" in Inc de recu leur solde" (p. 67 § 2), greseli de transcriere a unortexte latine (p. 58 § 3 ; p. 59 § 1 si nota 175).

Cert este cA specialistul se afld in fata unei lucräri deficitare cum nu merita Mihai Viteazulnici istoriografia romAneascA. Cert este a St. Olteanu s-a grabit 01 fie prompt cu o monografie

despre domnul Tarii RomAnesti cu prilejul unei mari aniversAri, dar ceea ce a publicatface cinste si nu stim dacA in earl de autor mai beneficiazA cineva de aparitia ei.

in comparatie cu cea a lui St. Olteanu, monografia consacrata lui Mihai Viteazul de M. Nea-goe are un alt caracter. Mai intii ca autorul a elaborat o lucrare de popularizare, rnotiv pentrucare n-are pretentia CA a intocmit o opera cu caracter stiintific adresatA specialistilor, cum aintentionat eolegul sAu. Dealtfel, eine cunoaste activitatea publicistica a lui M. Neagoe si-a datseama pin& acum de nivelul la care acesta a abordat I abordeazil diferitele teme istorice, de pre-lerintA biografiile unor importante personalitati romAnesti i strdine : unele din ele sint accep-

si

www.dacoromanica.ro

9 RECEINZII SI PREZENTARI 209

tabile, altele Irma nu servesc muncii de popularizare. Totusl in lucrarea de 1%0, autorul cauta separe a se depaseasca pe sine In sensul ca de data aceasta este ceva mal sigur pe materialul docu-mentar folosit. Mai intii ca In structura lucrarii se observa, spre deosebire de 5t. Olteanu, ca aacordat cel putin 2/3 expunerii vietil I domniei lui Mihai Viteazul, ceea ce este bine, ultima partefiind consacrata unor probleme legate de epoca acestuia. Expunerea autorului imbraca formaunei povestiri, stilul fiind deseori alert, presarat ici i colo cu unele intrebarl pe marginea fap-telor istorice prezentate cu lux de amanunte, intrebArI pe care si le pune insusi autorul pentrua-si explica uncle aspecte ale problemelor ridicate, asadar o istorie narativa si explicativa totodata. Procedeul utilizat impune destul de des naratiunii istorice o accentuata forma literara,ccea ce face ca cititorul sa se intrebe daca lucrarea lui M. Neagoe este o lucrare de istorle sau deliteratura istorica. Stilul alert totusi lincezeste uneori deoarece textul este presarat cu numeroasecitate chiar prea lungi, care apar pe masurä ce snit prezentate faptele care au dus la Unireadin 1600 (p. 144 § 1 ; 148 § 1 ; 152 §1 ; 160 §3 ; 210 §2 ; 216 § 2 ; 286 §3 ; 288 § 1). Si dacaIn partea din lucrare care are un caracter biografic prezentarea faptelor istorice nu ridica preamulte probleme de fond, epoca lui Mihai Viteazul fiind bine cunoscuta speclalistilor din altelucrari aparute pina acum, totusi de cele mai multe ort folosirea diferitelor izvoare se face inmod defectuos, in sensul ca citarea lor se confunda atit de mult cu parafrazarea textului, Incitnu-li poti da seama daca cele afirmate de autor apartin acestuia sau sint de fapt mArturiileistorice ale vremii.

Lectura ultimei parti a lucrarii, consacrata unor probleme ale domniel lul Mihai Viteazul,ne lasa in unele privinte aceeasi impresie pe care o avem dupa ce parcurgem monografia luiP. P. Panaitescu aparuta in 1936, pentru ca i acolo unele capitole au aproape aceeasi formulareca de exemplu, armata lui Mihai Viteazul", Mihai Viteazul i boierir, Mihai Viteaiultaranir. Nimeni nu respinge ideea eh aceste probleme este bine sa fie reluate pentu a fi elucidatepe baza unor documente noi, dar obligatia autorului era sd previna cititorul ca mai mainte deel s-au mai ocupat i altii de aceste problerne ; indiferent ca M. Neagoe s a aflat sau nu subinfluenta istoricului, disparut in urma cu un deceniu, totusi constatam ca in accasta parte alucrarii sale (cap. XIV XV III) sint uncle luari de pozitli noi fala de cele ale lui P. P. Panai-tescu, desi concluziile la care ajunge autorul nu sint intotdeauna oiginale si mai ales durabile.Asa de exempla in privinta institutiei domniei, desi se arata cã feudalismul romanesc a avutparticularitatile sale, fapt recunoscut de multi istorici din zilele noastre, totusi nu sintemde acord ea gindirea lui Mihai Viteazul a avut un caracter modern, Unirea din 1600 hind dovaddperemptorie. Exagerata credem cd este si afirmatia categorica ca la sfirsitul secolului al XV I leanu a existat rezerva feudala afirmatie care se repeta si la alt capitol. Specialistii au aratatpina acum in lucrarile lor ca se Meuse un inceput in aceasta directie, dar ca fenomenul nu c u-prinsese intregul teritoriu al tarii. In ceea ce priveste relaliile lui Mihai Viteazul cu taranil (cap.al XV-lea) este discutata pe larg problema legarii de glie din vremea lui Mihal Viteazul, caproblema rascumpdrarii satelor de run-rani de care boicri i domnie. $i pentru cd in multe pri-vinte lucrurlle shit latnurite, autorul lanseazd uncle ipoteze noi, care din pacate nu rezistacriticii istorice, i anume cà asa numita legare de glie a taranimii pe timpul lui Mihai Vitea zuleste o actiune a domnului motivata de ratiuni politice, pe aceasta cale urmarindu se Intarireainstitutiei supreme in star si cá pe timpul lui Mihai Viteazul nu s a inrdutatit brusc situatiataranimii" si ca dimpotriva aceasta a sprijinit intru totul politica domniel.

Discutabile sint i concluziile pe care M. Neagoe le trage privind relatiile lui Mihai Vitea-zul cu boierii. Sintem de acord cá In aceasta vreme boierii din tarile rot/lane reprezinta o fortdpolitica ce nu trebuie neglijata in actiunile interne si externe ale domniei, numai ca trebuie aratatfaptul ca boierimea ca clash' sociala dominanta era In acelasi timp o forta centrifuga In procesulde centralizare a statului, proces care dealtfel tot din cauza ei nu s-a hicheiat niciodata In evulmediu. Si daca se recunoaste Ca la sfirsitul secolului al XVI-lea boierimea munteana tsi fauriseun program politic propriu de guvernamint, caruia a incercat sa-i dea viata opunindu-se planu-rilor lui Mihai Viteazul, in schimb M. Neagoe, respinge, fàrã temei, i fail a convinge pc cititor,tendinta de a se instaura un regim politic boieresc care de fapt a existat. Fenomenul este aproapegeneralizat in aceeasi epocd in Virile romane si se pare Ca s-a nascut din Incercarea instaurariiunui regim politic absolutist, existent In secolul al XVII-Iea In multe tari europene. De aceeanu poate fi admisa, nici afirmatia autorului potrivit careia tradarea" boierilor munteni, rezul-tata din scrisoarea mult comentatd din 5 septembrie 1599 s-a facut cu stirea Jul Mihai Viteazul ;ea ramine numai o ipoteza neverificatd deocamdata de documente si de realitatea istoricd.

0 analiza ampla face autorul i organizarii militare a tarilor romine pe timpul lui MihaiViteazul si mai ales asupra ostirii pe care acesta a condus-o In bat:Mille duse contra otomanilorsi a aliatilor lor. Pe lingá faptul ca se insista prea mult asupra efectivelor, nu numai aici dar siIn alte capitole, dar se afirmd cd Mihai Viteazul a cdutat sá modernizeze armata prin utilizareaunui corp mai numeros de mercenari calareti i pedestri. Ca militari de profesie, mercenarii au

14 C. 1013

si

Ii

9

www.dacoromanica.ro


fost prezenti In multe state europene cu mult Inainte ca ei sA fi patruns 0 In Wile romane, numaicA modernizarea cu elemente umane a unei armate nu consta In utilizarea acestor trupe specia-lizate In ducerea razboiului, clt mai curind In dotarea lor cu armament modern 0 mai ales cu,arme de foc, cu o tactica §i o strategie moderna, Intllnite In alte state de pe continentul nostru.in evul media lima elemental de bazd nu 1-au reprezentat trupele strAine, ci osta0i autohtonicare pe parcurs au favorizat formarea armatei nationale. La vremea respectivA, Mihai Viteazulera Inca un feudal, o recunoafle 0 autorul, iar In gindirea sa politica 0 militarA Inca nu-si Meuseloc ideea creArii armatei nationale. Acela0 lucru este valabil 0 pentru actiunea sa prin care In1600 a unit cele trei tari romanWi Intr-o singura tara. Fapta lui Mihai Viteazul, trebuie s-orecunoa§tem, dep4e§te toate actiunile militare 0 politic§ ale predecesorilor sai, inclusiv alelui tefan cel Mare, 0 a constituit o pildA pentru succesorii sai pe tronul Tarn Romane*ti, caun ideal pentru afirmarea poporului roman In contextul celorlalte popoare europene. Dar ideeaaceasta nu s-a ndscut In primavara anului 1595, cum afirmA autorul, dupA o lucrare a istoriculuiN. Iorga, ci pe masura ce lupta antiotomana lnregistra succese tot mai numeroase. Credemcri dacA glndirea politica a lui Mihai Viteazul ar fi ImbrAcat la vremea aceea o hainA moderna,poate ca atunci domnul celor trei tari romane§ti ar fi mers mai departe decit sa IntruneascaIn sigilinl sail stemele tarilor pe care le conducea ca un singur stapinitor i le-ar fi dat un numenou, de exempla Dada sau Romania, punlnd astfel bazele unui stat modern.

In privinta faimei lui Mihai Viteazul shit meritorii eforturile fAcute de autor de a prezentaizvoarele de bazA pentru ilustrarea naratiunii sale, numai cA acesta nu face un discernamintIntre izvoarele istorice 0 creatiile literare din epocA 0 de mai tlrziu, nu cautd sa ne prezintemodul cum personalitatea acestuia s-a reflectat In con0iinta generatiilor urmatoare pitna Inzilele noastre, cum se face In lucrarea lui $t. Olteanu. Credem ca In acest capitol final era loculsA fie prezentate §i portretele plastice ale lui Mihai Viteazul lasate de contemporanii sal, maiales cA In istoria poporului nostru pIna la el putini domni romani se bucura de acest privi-legiu. Relativ la aceasta problemA semnalAm, ca o eroare, ca gravura publicata de M. Neagoedupa Le grand theatre historique", (Leida, 1703), nu este o reproducere dupa aceasta, cidupa o copie realizata de D. Pappazoglu.

In lucrare 0-au fAcut InsA loc §i alte inadvertente regretabile, ca de exemplu reproducereade 18 ori a numelui de Liga sfinta" In loc de Liga CrWina" (p. 10, 29, 32, 33 de doull ori,35, 38, 52, 65, 87, 89, 101, 102, 123, 130, 145, 197, 278) depa0ndu-I cu mult pe $t. Olteanu ;tot a§a este mentionat Petru Aron In loc de Aron voda (p. 31). Exista apoi unele exagerariprivind aprecierile asupra personalitatii lui Mihai Viteazul. *tim bine ce a Insemnat acestapentru poporul roman la sfIr0tul secolului al XVI-lea 0 Inceputul secolului al XVII-lea, ca a fosto personalitate politica, militara 0 diplomatica de nivel european. Totu0 credem ca autorulface risipA de superlative In prezentarea calitatilor personale ale marelui domn.

Exagerari se Intllnesc 0 In acele pagini consacrate raportului lui Mihai Viteazul ennobilimea din Transilvania In anii 1599-1601, caracterizate de autor prin ura nelmpacatape care nobilimea a manifestat-o fatA de acela care In 1600 a unit cele trei tari romAne§ti. Inlucrare i-au fAcut loc 0 unele contraziceri ale autorului privind de exemplu modul cum s-adesfa§urat bAtalia de la Calugareni.

in privinta bibliografiei din anexa lucrarii consideram a cititorul era mai cl§tigat dacaar fi urmArit un comentariu al autorului pe marginea studiilor, articolelor, monografiilor etc.In care sa fi fost prezentata nu numai valoarea fiecAruia In parte dar 0 aportul la cunoa§tereaIn ansamblu a vietii §i domniei fostului domn al Tarii Romane§ti.

in concluzie, tinInd seama de cele numai citeva observatii Vacate pe marginea lecturiicelor douA monografii consacrate lui Mihai Viteazul, consideram di ele trebuiesc consultate despeciali§ti In mod circumspect 0 ca istoricii din tam noastra, cei de azi §i cei de mline, li rAmlndatori lui Mihai Viteazul o monografie In care izvoarele istorice sa fie prezentae 0 utilizate Inmod serios.

Constantin Serban

VASILE CARABIS, Sate de mosneni din Valea Jalesului. Contribufii islorice, Craiova, Edit.3,Scrisul romanesc", 1976, 184 p.

CercetArile de istorie localA, ca forma a aa-numitei microistorii, foarte In yoga astAzi,cunosc un avint deosebit de fecund pentru progresul anchetei istoriografice In diversele ci va-

www.dacoromanica.ro

11 RECENzu I PREZENTARI 211

riante. Restringerea investigatiei la o IngustA arie geografica aduce la iveald fapte i aspectevag conturate sau de-a dreptul ignorate de macroistorie. Observatie cu atit mai valabilA cindeste vorba de studiile de istorie socialA, mai ales de cele consacrate tArAnimii libere (mosneni

rAzesi), domeniu in care sint IncA de asteptat contributii majore.AbordatA de Iorga, din ale cArui scrieri sint de amintit Mosnenti" din Cremenarl. 0

contribulte la vechea viala a satelor muntene In Acad. Rom. Mem. Sect. Ist", s. III, t. XII(1931), mem. 11 si Mosnenii de pe Vdrbildu si de pe Valea Buzdulut, ibtdem, mem. 14, tema afAcut obiectul unor solide cercetAri din partea lui H. H. Stahl sl I. Donat, fArA InsA ca ea sA fieepuizatA. Lucrarea lui V. CArAbis este, asadar, o contributie binevenitA la cunoasterea uneimicrozone de viatA mosneneascA ; mai exact, a satelor Runcu, SAnAtesti, Arcani, Cimpul Fomil(Cimpofeni), Stolojani si Stroesti de pe Valea Jalesului. DupA o succintA introducere geo-graficA rnunti, dealuri, cimpii, clima l apele si de istorie strAveche, autorul prezinticomenteazA datele furnizate de sursele edite si inedite multe pAstrate In colectia sa des-pre satele amintite ca i despre altele dispArute (Spineni, SlAtioara, BogdAnesti, Sarapaturl, Co-vlestii). n cea de a doua parte a lucrArii el urmAreste succesiv miscdrile demografice, viticul-tura si vinAriciul, morile Si pivele, olAria din Arcani l Stroesti, rAzmerite" si rAzbolul din anil1916-1918, monumente de arhitecturA (bisericile din Runc, SAnAtesti, Arcani, Cimpofeni,Stolojani, Stroesti), InsemnAri de pe cArtile de cult, invAtAmintul, miscarea culturalA L ceacooperatistA, in sfirsit viata de astAzi a satelor de pa Jales. 0 anexA de 182 de regeste dedocumente din anii 1639-1849 precum i tabele i grafice privind modificarile de proprietatesurvenite In anii 1469-1850, procesele din aceeasi perioadd, urmArite pe sate mosnenesti(Arcani, Cimpofeni, Stolojani, Stroestl) si boieresti (Runcu l SAnAtesti), morile I piveleIncheie lucrarea.,

Pentru medievist cartea lui V. CArAbis e o adevAratA minA de informatii de cea matvariatA naturA si care lumineazA diverse aspecte ale vietil medievale. Rinduielile obstil sAtesti,incercArile boieresti de a pAtrunde I aservi obstea sAteascA, eforturile mosnenilor de a eliminaacest corp strAin" i a-si pAstra libertatea, date despre regimul fiscal sau evenimente istorice.mid biografii ale unor personalitAtl locale etc. se imbinA intr-un adevArat caleidoscop din carefiecare cercetAtor al societAtil feudale rornfinesti va avea cu sigurantA ceva de retinut. Dintreaceste date, sernnalAm spre exemplificare jurAmintul cu pAmintul in poaie". mentionat Intr-undocument din 1743 (p. 57).

Ici 1 colo sint de fAcut unele observatii mArunte. Ce InseamnA, de pildA, afirmatiasatul Arcani este mentionat docurnentar de pe timpul lui Negru VodA", din secolul al X IV-lea,(p. 131). Chiar dacA sAtenil vor fi afirmat cl au cArti" de la legendarul descAlecAtor"informatia trebuie acceptatA ca atare ? Este drept cA I.C. Filitti In Banatul 011entl ;1 Cralo-vestit, Arhivele Olteniel", XI(1932) nr. 59 60, p. 15 scrie despre existenta judetului Jales fittimpul lui Dan I, dar prima mentiune documentarA a satului rAmine cea din 28 octombrie 1428.(Documenta Romaniae Historica, seria B, vol. I, p. 121). Popor" (pl. popoare) nu este popu-latia unui sat" (p. 105), ci grupul de sate care aveau vii In aceeasi podgorie, forrnind un fetde unitate viticolA.

Dincolo de aceste observatii si de altele ce s-ar mai putea face, cartea lui V. CArAbisinzestreazA bibliografia cercetArilor de istorie localA cu o contributie de valoare, care va servi,incontestabil viitoarelor cercetiiri de istorie ruralA.

Fl. Constantintu

TAPIE VICTOR-L. L'EUROPE DE MARIE-THERESE, DU BAROQUE AUX LUMI-PRES. L'histoire sans frontière, Fayard, 1973, Paris, 400 p.

L'Europe de Marie Therese..., editatA in anu11973, a fost salutatA de criticA unanim,Inca de la aparitie, ca una din ludArile importante, dedicate Europa centraleinainte Insi de ao prezenta este necesar sA amintim citeva date despre autorul ei, V. L. Tapié, mort la 24 sep-tembrie 1974. NAscut la Nantes in 1900 la 24 lune, erninentul istoric si om de culturA franceza lAsat in urma sa o operA considerabilA care cuprinde pentru perioada anilor 1922-1974peste 100 de titluri. Pasionat cercetAtor al Europe! centrale l cunoscAtor al mai multor limbislave, V. L. Tapie s-a aplecat cu deosebitA atentie asupra acestor probleme, In primul rindasupra celor legate de Boemia. Dublind cercetArile de arhivA l bibliotecA cu numeroase cAlii-torii in Odle Europei centrale, a lAsat un important numAr de lucrAri In aceastA directie cumsint : Du Baroque au Classicisme", Pion, Paris ed. I-a 1957, ed. a II-a 1972, 384 p. ; Le XVIIsiecle. Monarchie centralisee (1610 1715), Paris, Presses Universitaires de France, 1943,

si

cA

www.dacoromanica.ro

212 RECEINZII 51 PREZENTARI 12

779 p. ; Monarchies et peuples du Danube, Paris Fayard, 1969, 493 p. etc. Totodatá opera sa esteun pelerinaj printre diversele civilizatil ale omeniril : L'Amerigue Latine au XIX siecle, Paris,Ambrier, 1945, 298 p., lucrare care din multe puncte de vedere este de neinlocuit. In acelasitimp, o parte din lucrArile sale au fost cursuri universitare deosebit de valoroase, ca : LaFrance de Louis XIII et de Richelieu, Parts, Flamarion, 1952, 600 p. Foarte receptiv la noilecercetAri istorice, Victor Louis Tapié a fost primul om de stiinta din Franta care a atrasatentia asupra importantei studiilor lui B.F. Porsnev. Ansamblul activitAtii sale stiintificepermite sii se contureze figura unui mare savant, deosebit de profund si spiritual.

Poate nu intimplAtor problemele asupra cArora s-a aplecat din nou in lucrarea pusa indiscutie sint cele ale Europei centrale, ca un corolar al intregli sale activitAti de cercetare.ApArutA in colectia L'histoire sans fontiéres", care incearcä sA acopere prin operele publicategolul existent intre jurnalismul istoric fondat pe anecdotic i tezele inedite sau greu accesi-bile, intre curiozitatea deceniilor anterioare limitaté la trecutul national si cea de azi lArgitdasupra lumil, L'Europe de Marie Therese . ImbinA in mod fericit documentarea si explica-rea evenimentelor epocil cu amAnunte care dau culoare cArtii, fAcind-o accesibilA si plAcutA decitit WA a stirbi cu nimic seriozitatea discutArii problemelor.

Autorul porneste de la constatarea cA majoritatea lucrArilor dedicate Mariei Theresa s-auocupat mai ales de dificultAtile politicii ei externe i In primul rind de conflictul cu Frederic alII-lea si mat putin de progresele efectuate in diplomatie, economie, situatie militará, careformele intreprinse, desigur destul de greu de prezentat dacA sint rupte din cadrul fiecAreiadin %Arne mostenite de Maria Theresa.

Nefilnd vorba de o nouA biografie a implrätesei ci de o incercare de a reincadra inconditiile generale ale epocii si in problemele specifice ale statelor i popoarelor imperiuluifigura acestei suverane, V.L. Tapie a dedicat primele capitole ale lucrArii tocmai drepturilorei asupra acestora, obtinute Ca sef al casei Habsburg si ca prima persoanA in imperil' (cap. ISes Etats et ses peuples", Cap. II Ses droils"). Autorul explicA amänuntit motivele si factoriicare au determinat gresita interpretare a Pragmaticei Sanctiuni, interpretare acceptatA demajoritatea istoricilor secolelor XV III si XIX, de unde impresia cA acest act politic estelegat direct de Maria Theresa si de numirea ei (ca mostenitoare a lui Carol al V I lea) in frunteaimperiului. Pragmatica Sanctiune anuntatá la 19 aprilie 1713 (deci 4 ani inainte de nastereaviitoarei imparAtese I), prin care Carol revendica transmiterea ereditard si IndivizibilA a tutu-ror statelor sale in familia lui, a implicat crearea i desfacerea a numeroase aliante intre sta-tele mal marl sau mai mid ale Europei ; iar cAsAtoria Marlei Theresa cu ducele Lorenci, $tefanFrancisc, care, pentru necesitAti politice, a acceptat schimbarea ducatului sAu cu cel al Toscaneia mArit si mai mult imbroglio"-ul aliantelor si al conflictului diplomatic a culminat cu cere-rea formulata de Frederic al II-lea al Prusiei ca, in schimbul acordAril votului sAu de electornoului duce al Toscanei pentru titlul de impArat, sA obtinA Sileziei, una din dele mai bogatedezvoltate teritorii apartinind easel de Habsburg. RAzboiul de succesiune izbucnit cu aceastAocazie a arbtat Europel progresele militare si economice realizate intr-un timp relativ scurtde Prusia, in comparatie cu anchilozarea sl incapacitatea manifestaté de Austria si respectivcasa de Habsburg in teritoriile ei ereditare si imperiu. (Cap . III La grande epreuve"). RAz-boiul de succesiune a lost insé i punctul de plecare al unei interesante experiente intreprinsesi realizate de Maria Theresa : ruperea de vechiul ideal al monarhiilor traditionale in cAutare deglorie si putere, pentru a nu mentine decit apArarea patrimoniului, unitatea statului i imbu-nAtAtirea situatiei supusilor . V.L. Tapie demonstreazA cä tocmai din aceste insuccese mili-tare evidente, din cauza imposibilitatii stringerii de trupe intr-un timp scurt, a lipsei fonduri-lor bAnesti sau a incapacitiltii unora dintre ministrii, au devenit l reformele, imbunatätirile,noile aliante mai favorabile Austriei. Existenta unei forte militare elective, siguranta uneimai bune gestiuni a finantelor, a realizArii veniturilor banesti regulate prin incasarea impozite-lor, existenta unei administratii este drept mai greoaie dar eficace i subordonaté intereselorstatului i binelui public sint tot atitea succese obtinute, la care trebuie adaugaté alianta enFranta, care oferea Austriei garantii mai solide decit cea din 1740 cu Anglia. Acest succesdiplomatic este cu atit mai important cu cit, pe de o parte stingea rivalitatea secularA franco-austriacA, iar pe de alta scotea Franta din alianta cu Prusia. (Gap. IV Le redressement",Cap. V Le progres sur des voies nouvelles: Diplomatic et Economie", Cap. V I, L'allianceavec la France et la guerre de sept ans"v).

Prin toll acesti factori, activitatea Mariei Theresa se apropie de despotismul luminat,dar ea nu a adoptat nici spiritul l nici practica acestuia. Cad toate Innoirile incepute desuveranA, die Landes mutter" cum era cunoscutA de majoritatea supusilor ei, au un caracterempiric, de multe ori intreprinse contra vointei i convingerilor ei personale (mai ales inprobleme religioase, prima Impartire a Poloniei, anexiunea Bucovinei etc.) dar care au reusitsA transforme un ansamblu de posesiuni medievale intr-un stat relativ modern, solid, pentru

si

ci

www.dacoromanica.ro

13 RECENZII I PREZENTARI 213

a mai rezista Inca 150 de ani. Departe de a minimaliza lipsurile sau caracterul destul de labllal acestor incercdri, de a nu sublinia insuccesele sau de a scuza anumite actiuni Intreprinse deMaria Theresa, V. L. Tapié atrage atentia asupra faptului CA monarhia terezianA este una dinoperele pozitive ale secolului al XV II I-lea i acesta este de fapt cel mai concludent rezultatcare se degaja din intreaga lucrare.

Predilectia istoricului francez pentru Europa centralA propriu-zisa se vAdeste in cloudcapitole dedicate raporturilor Mariei Theresa cu Ungaria l Boemia (Cap. V III Marie- Thereseet la Ilongrte", Cap. X I La rivolleagraire de Boheme el la question tcheque"), situatia acestoradin punct de vedere economic, politic, social si in raport cu restul imperiului, evolutia lorcultural religioasa, miscarlle sociale, ajutorul militar pecuniar acordat de Ungarla MarieiTheresa in rAzboiul de succesiune etc. in aceste capitole, ca i in cap. XII L'extension ler-ritoriale de la monarchie ( 1770 1779)", V. L. Tapie stttruie mai mult asupra problemelorsocial-economice ale popoarelor apartinind ease! de Habsburg : evolutia lor lentá intr o luinecare trecea de la economia preponderent agrarA artizanalA la una de mare productie pentrucomert transformAri industriale, incercarea depAsirii decalajului existent intre Europacentrala i cea apuseand. Dar ocupindu-se de aceste probleme autorul subliniazA de faptsituatia economicA si social-politica dificilA in care se gAseau aceste popoare, InegalitAtile foartepronuntate si care s-au vddit aproape de netrecut in conditiile conglomeratului politic pe careii constituia imperiul.

Evolutia generala cunoscutA de Austria si de imperiu in cei 40 de ani al domniei 'WarfelTheresa au determinat pe multi istorici sA aplice reformelor intreprinse de ea si in generalintregii perioade epitetul de epoca terezianA". Autorul se intreabA dacA se poate vorbi Inacest caz si de o tereziand" (Cap. IX La civilisation au temps de Marie Therese").Desigur, existenta a numeroase monumente, case, gradini baroce la Viena, Budapesta, Bratislava sau in alte orase vechi , dezvoltarea muzicalA $ i artistica cunoscutà etc. duc nemijlocit la concluzia cA si in aceastA directie Maria Theresa si-a lAsat amprenta. Dar V.L. Tapieatrage atentia asupra faptului cO absorbitA de numeroasele obligatii ale misiunil sale politice,suverana nu a putut da un impuls personal vietii artIstice asa dupA cum nu a dispus de fondurile necesare unui mecenat. Dar cum idealul de marelie nu a fost niciodatA abandonat de aristocratia laicA i clericalã s-a continuat construirea si impodobirea (de multe orl exageratA) acastelelor, abatiilor, bisericilor si a altor clAdiri de interes general sau particular, la caretrebuie adaugat i interesul suveranei de a participa la spectacolele de teatru $i opera foartefrecvente, tinute la Viena, ceea ce a mArit impresia aportului personal al acesteia pentru dez-voltarea artelor. TotodatO progresele industriale comerciale au dus la dezvoltarea uneiburghezii ordsenesti cu alte idei i idealuri de culturA si arta, de unde concluzia cA epocatereziana" este mai degraba din punct de vedere cultural una de tranzitie intre o societateagrara, seniorialA i barocA spre una capitalist comercialA i industrialA, cu un alt climat spiritual, sentimente j moravuri, care poartA numele de Roccoco sau timpul luminilor"(A ufkldrung).

V-L.Tapié mai consacrA un capitol rolului dinastiei in serviciul monarhiei (Cap.X.La dynastic au service de la monarchie"), importanta aliantelor politice incercate sau reusiteprin cAsatorii ; dintre cei 16 copii ai suveranei, opt fiice si cinci fii au trecut de virsta copilariei iar cu o parte din ei s-au putut realiza aliante importante cu casele domnitoare din Europa, cu precizarea ca desi mama Mariei Theresa, dintr-o familie protestantA, dar trecutOla catolicism prin cAsAtorie, lar insAsi impardteasa a intretinut cele mai cordiale rela tit cuverii ei din familia Braunscbweig-Wolfenbuttel, totusi in problema cAsAtoriilor acestea au fostrealizate numai cu familii catolice.

Tinind seama de faptul ca lucrarea discutatA, L'Europe de Marie Therese". .. esteo sintez6 asupra unei epoci si a unei situatii, autorul nu s-a putut apleca asupra tuturor pro-blemelor cu egalA atentie, acest lucru fiind valabil in primul rind pentru problemele care inte-reseazA direct istoria noastrA, raporturile dintre populatia romAneascA din Transilvaniaadministratia habsburgicO, dintre Moldova, Tara RomAneascA $1 Imperiul Habsburgic etc.,pArerile autorului in aceasta directie Hind destul de rapid expediate i permitind de fapt ocontraargumentare pe baza diverselor materiale documentare. Astfel despre româniidin Transilvania $i situatia generala a acestei provincii nu se vorbeste decit in treacAt(p. 61, 201, 321) ; pentru Maria Theresa, Bucovina era ...un teritoire peuplé par de paysansroumains, mais surtout mal defriché, laissé a l'abandon et a une exploitation empirique"......(p. 325), caracterizare acceptata de autor care in acest caz nu citeazd decit lucrarea luiL. Makkai Histoire de Transylvanie", p. 280. De asemenea, suveranei, Moldova si TaraRomâneascd i se pAreau des pays malsains, devastés, sans aucune place" (p. 319) Werede asemenea acceptati de V. L. Tapié fàrá alte comentarii, desi chiar din materialele austriacedin aceastA epocA se poate constata contrariul asupra situatiei celor doud asupra importante! tor in politica dundreand a Habsburgilor.

i

ii

civilizatie

i

tart i

si

www.dacoromanica.ro

214 RECENZII *I PREZENTARI 14

Trecind peste aceste scapari, trebuie subliniata Inca o data importanta acestei lucrari ;autorul incheie expunerea facutd In cele 12 capitole cu unul consacrat concluziilor generale ;de asemenea adauga note pentru fiecare capitol, o lista bibliografica ce cuprinde numai lucrarilemat de seamii publicate asupra fiecarei problerne discutate, un indice de nume proprii siunul de localitati.

.5 lefana Simionescu

Dr. NIKOLA GAVRILOVIC, Istortja dirilskih Ramparija u Habzburgkoj Monarhiji u XVIIIveku (Istoria tipografiei chirilice in Imperiul Habsburgic in secolul al XVIII-lea), Novi Sad,1974, 246 p.

In cadrul Institutului de studiere a istoriei Voivodinei a aparut cea de-a opta monografie,de data aceasta consacrata unei teme de istorie a culturii, scrisä de unul din bunii cunoscatoriai istoriei provinciei autonome Voivodina din Republica Socialista Federativa Iugoslavia.

Problema asupra carela si-a indreptat atentia istoricul Nikola Gavrilovid, anume istoriatipografiel, a fost mai putin studiata atit In istoriografia iugoslava, cit si In cea romaneasca,malales a celei chirilice, In acest secol al luminilor.

In introducere se fac interesante consideratii demografice asupra situatiei romardlor,sirbilor si rutenilor din Imperlul Habsburgic, ca si asupra apartenentei lor religioase. Se faceapoi o scurtii trecere In revistä a tipografiilor care au tiparit carti cu caracter chirilic, indeosebipe teritoriul Ardealului si Tarii Românesti, dar si in alte parti. Tot aci se fac si citeva consideratiigenerale asupra incercarilor unor prelati de a obtine aprobarea autoritatilor imperiale pentruInflintarea unel tipografii necesare clerului ortodox, sirb, roman si rutean.

Un important capitol este consacrat importului de carte chirilica in Ungaria. In primeletrei decenii ale secolului, cartile, In special cele bisericesti, se aduceau din Rusia si din Polonia sise comercializau de catre negustori ; le foloseau sirbli si rutenii. Cu toata interzicerea acestulimport, In 1727, comertul cu cartea, adusa clandestin, prin contrabanda, continua. Treizeci deani mai tirziu, in 1757, Maria Tereza anuleaza decretul de interzicere, ingaduind , pentru orto-docsi, importul de carte din Wile amintite ; numai In acel an in depozitele vamale se aflau oprite1 146 de volume, carti rusesti in special, aduse spre vinzare sau donatie sirbilor si rutenilor.Pretul lor era foarte ridicat ; bunaoara, o Psaltire costa 12 florini, iar o Biblie 40 de florini, intr-ovreme in care pretul unui vitel era de 3 florini.

Pentru români cartile se importau mai ales de la Rlmnic si erau ceva mai putin scumpe,dar adaugindu-li-se vama pretul li se ridica cu aproape 50 %. Romanii din Imperiu mai primeaucart! si din Tirgoviste, Buzau, Iasi si Blaj. Pentru sirbi Inca se mai tipareau carti chirilice si laVenetia.

Intr-un capitol urmator, se redau stradaniile mitropolitului Pavel Nenadovici de a infiintao tipografie strbo-romana la manastirea Rakovac. Ca argument principal pentru autoritatise invoca scurgerea peste granita a unor Insemnate sume de bani pentru achizitionarea cartilorde cult sau scolare necesare populatiei romanesti si sirbesti. Curtea din Viena, in principiu, este deacord cu inflintarea unei tipografil chirilice, Irma nu unde voia mitropolitul, ci la Osijek, pentru a11 sub supravegherea colegiului iezuit de aci. Mitropolitul obiecteazd ca locul preferat de Curteeste mult prea departat de resedinta mitropolitana si ca, din acest motiv, nu poate controlaactivitatea viitoarei tipografil. Dupa multe alte tratative, Curtea admite infiintarea tipografiei inchiar sediul metropolitan, la Karlovci ; nici de data aceasta ea nu se intemeiazd, atit din cauzaunor lipsuri materiale, cit si a opoziliel si intrigilor unitilor din Imperiu. Toate stradaniile dinaceasta prima etapa rAmin fail finalizare.

Intr-o a doua etapa, insasl Curtea din Viena, in momentul In care incepe sa se interesezede problemele Invatamintului nationalitatilor conlocuitoare din Imperiu, ia in propriile miinisi Inflintarea unei tipografil.

Foarte interesant este capitolul care se ocupa de Incercarile de a infiinta o tipografie laTimisoara, a carel dezvoltare luase un avint deosebit in urma eliberarii de sub turd. CapitalaBanatului devenise principalul centru economic, administrativ, militar, cultural si religios alromanilor, sirbilor st germanilor din Banat. Aci se incearca in mai multe rinduri, mai ales de catretipografi germani, Infiintarea unei tipografii chirilice ; astfel de Incercari au loc In 1746, 1758,1766, 1767. Aceasta din urma era a popii Constantin de la Minnie, despre care, martor ocularal discutillor purtate intre tipograf si episcopul Vichentie Ioanovici Vidac, cronicarul bana-tean Nicolae Stoica de Hateg ne da pretioase amanunte. Episcopul se opune fondarli tipografiei.

www.dacoromanica.ro


Noua politicA internA austriacA, Irfurma rAzbolului de sapte ard, Ca i cererile Insistente aleortodocsilor din Imperiu, mai ales airbi si roman!, la sinodul de la Sremsld Karlovci din 1769,au creat conditii mai favorablle pentru aceastA actiune de culturA de mare Insemnatate, Int lin-tarea unei tipografil. Dintre citeva oferte care se fac este preferatA cea a lid Kurzbtick din Viena,ca fiind cea mai avantajoasA. Acestuia, In februarie 1770 , I se sI incredinteaza privilegiul Imperialde fondare a tipografiel de carti bisericesti §colare in limba slavA bisericeascA, In slavo-sirbAsi In romAnA, atit pentru ortodocsi, eft i pentru uniti . Autorul dá In continuare amAnunte despreactivitatea acestel tipografil, care, In cei 22 de ani de existentA, a tipArit 151 de lucrArl, biseri-cesti i laice, In limbile amintite.

Din diferite cauze, Intre care mai ales concurenta pe care 1-0 Mean Intre roman! tipogra-fine de la Blaj, Sibiu si Minnie, din teascurile carora ieseau cArti mai bune i ca grafie i ca limbA,Kurzb6ck, in prag de faliment, Is! vinde Intreprinderea unul sirb, anume *tefan Novakovid.Sub conducerea acestula tipografia lucreazA numai patru ant, pina In 1796, and, din aceleasimotive ca l cele ale Inaintasului sAu german, noul proprietar o revInde Universitettii din Pesta,unde tipografia va functiona IncA multA vreme.

DouA capitole mai scurte privesc direct istoria romAneascA, ele referindu-se la activitateadin aceastA vreme a tipografiei unite din Blaj si a celei ortodoxe din Sibiu.

Lucrarea pe care o prezentAm cititorilor roman! beneficiazA atlt de o bogatA bibliografiedin literatura de specialitate slrbA, romAnA, germanA, maghlarA, rusA, cit si de un material inedit,cules de autor din arhivele din Viena, Budapesta, Tirnisoara, Sibiu, Sremski Karlovci i Belgrad.Ea se Inchele cu un rezumat In limbile francezA i rusA l cu un indice de nume.

D. Mioc

i

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

REVISTA REVISTELOR DE MEDIEVISTICA

ZBORNIK RADOVA VIZANTOLOSKOG INSTITUTA, 1976, vol. 17, 432 p.

Ajunsd la al 17-lea volum publicatia Institutulul de studil bizantine al Academiel sirbede stiirrte arte, condusA de una dintre cele mai proeminente figuri ale bizantinologiel, G. Ostro-gorsky, se numArA astAzi printre cele mai pretuite reviste dedicate Istoriel Bizantului. 0 echipA

bizantinistl iugoslavi, formatA la scoala acestui strAlucit magistru, a asiguratbeneficlind slde colaborAri de peste hotare o maltA tinutA stlintificA acestui Zbornik", prin ale cAruipagini, mileniul de existentA al Bizantului imperial inregistreaza contributil de pret.

Aceeasi noutate de idei l informatif, aceea5i minutie in investigatie, aceleasl excelenteconditii grafice cu care ne-am obisnuit se reintilnesc si in ultimul volum apArut.

Intr-un amplu studiu, cunoscutul bizantinist sovietic A.P. Kajdan supune unel minutloaseanalize Conceplille sociale ale lui Mihail Attaliates (p. 1-53) pentru a conchide cl opera luireflectA preistoria" aliantei dintre fortele feudale l orAsenimea provincialA, incapab ilA de oactiune politicA independentd, Impotriva fiscalismului birocratic. Un interes deosebit prezintAcontributia Mirjanei Zivojinovid privind Muntele Athos in timpul Imperiulut latin (77-92) ;cuprins in regatul de Salonic al lui Bonifaciu de Monferrat, Athosul care cu exceptia m-riiIvironrefuzase sA se supund papei a reshntlt dureros apasarea cuceritorilor latini. Pentrua se pune la adApost, cAlugarii au solicitat protectia Imparatului latin din Constantinopole, apoia papa Inocentiu al III-lea care i-a luat, In lanuarie 1214, sub protectia sa, ceea ce ar implicaacceptarea uniril cu Roma. Reveniti, curind, in obedienta patriarhului de Nlceea, cAlugArii auvAzut intintindu-se asupra muntelui lor, pentru scurt tImp, autoritatea lui Ioan al II-lea Asan.DetinAtori din 1235 a independentel ecleziastice, ei au pecetluit un adevArat pact cu Mihail alVIII -lea Paleologul, in beneficiul ambilor partenerl.

ConsacratA Sistemului fiscal in provinciile grecesti ale Imperiului sirb (p. 101-125), cer-cetarea lui Ljubomir Maksimovid pune in luminA efortul de unificare a structurllor fiscale dinregiunile sirbesti i cele grecesti ale imperiulul lui Stefan Dusan, efort care nu puteareusi integral din pricina decalajelor economice dintre aceste regiuni sl a timpului scurtin care el a fost intreprins. Bunurile funciare ale fiilor, fratilor l altor rude ale ImpAra tiler Paleologsint inventariate" de Boiidar Ferjanèid in Posesiunile membrilor familiel Paleolog (p. 127 164),care stAruie asupra functiei lor politice si a vicisitudinilor soartei lor in agitata perloadA din primajumAtate a secolului al XIV-lea. Cu totul remarcabil este amplul studiu al lui Ivan DjuriéFamilia Phocas (p. 191-296), care depaseste istoria acestei puternice familii pentru a lAmuri unsir de aspecte esentiale ale raporturilor dintre autoritatea imperlalA i aristocratia provincialA.HiclicatA prin protectia impAratulul Vasile I, familia Phocas a cunoscut o ascensiune spectacu-loasA, care a InAltat-o pinA la tronul imperial prin Nicephor al II-lea Phocas (963 969). Asasi-narea lui marcheazA inceputul declinului. Ioan Tzimisches si Vaslle al II-lea Bulgaroctonul,ingrijorati de forta acestei familii, Ii submineazA progresiv puterea (pedepse, sechestrarea bunu-rilor, incurajarea unei familii rivale Scleros mAsurile agrare ale lul Vasile al II lea,lichidarea fizicA) pinA la disparitia ei In jurul anului 1030. Autorul largeste, In final, sfera deinvestigatie l urmareste Intr-un larg context istoric consecintele politice ale epuizArii aristo-cratiei bizantine In Asia MicA, subliniind rolul acestui factor In expliearea catastrofei de laManzikert (1071). MlAturind vechile concluzii, Barila Krekié lAmureste Care au lost cauzelerdzbolului dintre Serbia st Dubrovnik ( Ragusa) din anit 1301 1302 si cind a lual el slirsit(p. 417-423) ; el dovedeste cA la originea conflictului s-a aflat vechea dorintA a regilor sirbide a cuceri Dubrovnik-ul si de a dobindi astfel un important port la Marea AdriaticA. Infrin-gerea Venetiei la Curzola (1298) 1-a Incurajat pc Stefan Uros al II-lea Milutin sA ataceDubrovnik-ul In 1301. Autorul stabileste eA la 5 august 1302 pacea era IncheiatA (pina acurn, secredea cA ea se Incbeiase la 14 septembrie 1302).

Volumul care InmAnunchiazA i alte studii privind geografia istoricA, institutii 5i artSconstituie o excelentA mArturie a lnaltului nivel al scolii bizantinologice iugoslave.

Pl. Constanttniu

1

de

www.dacoromanica.ro

R edact or : GEORGETA POPTehno redactor : FELICIA BO L OCAN

Bun de tipar : 31.05. 1978. Tiraj 1030 ex. Format16/70 X 100. Coli de tipar 13,75.C.Z. pentru bibliotecimari : 9(498) 13 :18" (00.12)(082).C.Z. pentru biblioteci mici : 9(498), 13".

Intreprinderea poligraficA InformatiaMr. Brezoianu nr. 23-25, Bucure0

REPUBLICA socIALISTA ROMANIA

www.dacoromanica.ro

In Edifura Academlel R.S. Románia aumal ap5ruf:

Independenta Romfiniei, 1977, 527 p.,39 lei.

Independenta Romfiniei, Documente, I,Documente i pres6 internA, 1977, 420 p.,33 lei ; IT, Corespondentà diplomaticA str5inä,partea I-a 1853-1877 mai, 1977, 428 p.,34 lei ; partea a IT-a. 1877 mai 1878 decem-brie, 1977, 381 p., 30 lei ; III, Pres6 strait*338 p., 29 lei.

Documenta Romaniae Historica, C. Tran-silvania, vol. X (1351-1355), 1977, 461 p.,381 lei ; D. Re latii intre raffle romfine, vol. I(1222-1456), 1977, 532 p.. 30 lei.

Documente privind marea r5scoal5 a ta-ranilor din 1907, 1977, p., 36 lei.

Valeriu otropa, Proiecte de constitutie,programele de reforme Si petitiile de drepturidin Wile romfine in secolul al XVII-lea $iprima jumatate a secolului al XIX-lea, 1976,307 p., 251 lei.

Andrei Otetea, Patrunderea comertuluiromfinesc in circuitul international (in perioadade trecete de la feudalism la capitalism), 1977,168 p., 11 lei.

Gh. Cristea, Contributii la istoria proble-mei agrare in România. Invoielile agricole.Legislatia i aplicarea ei (1866-1882), 1977,199 p., 11 lei.

I. I. Russu, Inscriptiile Daciei romane,III, Dacia Superior, 1, Zona de sud-est, 1977,288 p., 2 pl., 26 lei.

Gr. Florescu §i Constantin C. Petolescu,Inscriptiile Daciei romane, II, Oltenia §i Mun-tenia, 276 p., 23 pl., 27 lei.

Revolutia din 1848-1849 din Transil-vania, vol. I (2 martie 12 aprilie 1848),1977, 512 p., 38 lei.

Petru Rare$, 1978, 336 p., 24,50 lei.Studii i material,e de istorie contempo-

rank III, 1978, 182 p., 10,50 lei.Rfiscoala secuilor din 1595-1596, 1978,

336 p., 18 lei. Lei 13

.

www.dacoromanica.ro

Date post:	27-Oct-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	61 times
Download:	4 times