Superbă, extraordinară evoluţia minunatelor noastre gimnaste, România cel.de al treilea titlu de campioană mondială. O nouă I şi a gimnasticii feminine ‘dintre'Carpaţi şi Dunăre in .special. A| tiilpi românesc care au urcat_ "duminică pe cea mai înaltă treap 1 (Xadia Ităţăgan, Daniela Alărănţlucâ, Ionela Loaies. Simona A m ; Octavian Belu. Echipa României a urcat pe prima treaptă a podi în ierarhia supremă de SUA 194,645 puncte şi Rusia 194,546 puni tricolorul era înălţat,. *pc\ cel mai înalt catarg, organizatorii au
. care duminică, la Dartmund în Germania, au cucerit pentru filă supremă in cartea de aur a sportului românesc in generai
ipjauze şiovaţii pentru aceste formidabile ambasadoare ah> sporită a podiumului de premiere: Lavinia Miloşevici, Gina Gogea», tânăr-şi Claudîa Presăcan, aplauze pentru reputatul tehnician1 iumului de pr t-mi pre cti un total de 195.817 puncte, urmată fiind icte. Festivitatea de premiere a avut şi un moment inedil: cînd
. . , „ ------------- — încurcat banda cu imnul de stat al României ... Noi, cei de-aca-să, trccem peste gata şi ne înteţim aplauzele pentru minunata p crîormanţâ a fetelor noastre. (Victor MOREA)
Astăzi vremea ' va dovenî predominant frumoasă, —-cu cerul variabil, Vîntul va sufla Sn sp era i slab din V, Minimele vor fi cuprinse între 0—2 grade, cele maxime între 5—7 grade. Ieri, la ora12, la CIuj-Napoca se înregistra 4 - 1 grad, iar presiunea' măsura 739 mm Hg, (Carol Pavai, meteorolog de serviciu).
L
-CONFERINŢA NAŢIONALA A U.Z.P. '
ZIARIŞTII IN OFENSIVĂ.»:• ■■
S îmbătă şi duminică, Ia Poiana Braşov a.avut Ioc cea de a treia Conferinţă naţională a Uniunii Ziariştilor Profe
sionişti la c a r e au participafdelegaţi şi invitaţi din presa scrisă şi audiovizuală, publică şi privată, din întreaga ţară, precum şi invitaţi din Parlament şi de la Preşedinţie. Conferinţa a fost onorată' şi de d-l Adrian Năstase, preşedintele Camerei Deputaţilor, care, după ce şi-a expus anumite păreri despre relaţiile puterilor statului cu presa, a; răspuns întrebărilor incisive ale ziariştilor. ' . .
Conferinţa a adoptat două moţiuni adresate.Parlamentului -una cu privire ia Statutul-lege al ziaristului, pe baza Rezoluţiei 1003, din 1 iulie 1993, adoptată de Consiliul jEurojîei şi, apoi, de Parlamentul României, iar o doua cu privire Ia infracţiunea de informare falsă cu reavoinţă a ,pressL S-au adus unele modificări la statut şi s-a , adoptat o_ rezoluţie in care se cere, printre altele, impulsionarea activităţii Convenţiel*1 Naţionale a tuturor organizaţiilor ziariştilor: elaborarea unui alt regim al taxelor vamale-,pentru importul de hîrtie de ziar; consumabile şi utilaj* necesare presei, pentru difuzarea presei, pentru publicitate, al impozitului pe venituri provenite din mdnea de creaţiei, redresarea, producţiei naţionale de hîrtie pentru ziare şt cărţi; ^redresarea sistemului de difuzare a plasei: alinierea sistemului poştal, feroviar şi aeronautic românesc de-lrnnsiiort al presei şl cărţii'Ia standardele europene;, trecerea profesiunii'de ziarist în grupa a doua de muncă; întărirea legăturilor U.Z.P. cu-organizaţiile sindicalo şi patronale din presă; terearea Ordinului Ziariştilor - _ ■ .
Dezbaterile — deosebit de documentate şi pertinente — au analizat starea actuală a presei scrise şi audiovizuale, obsor- ţîndu-se că esie cel mai „privatizat" sector de activitate ‘ din România şi c ă . legislaţia actuală produce o serie de: piedici dezvoltării libere a funcţiilor sociale ale presei. '
In final. Conferinţa a confirmat : noul Consiliu naţional ş i a ales cei* 23 de membri ai Consiliului director şi membrii comisiilor (de cenzori, a Fondului jurnalistic,< de testare, economică, profesională, juridică, soeial-sindicală, de relaţii' tu Asociaţia Română a Editorilor de Presă) şi Juriul; de onoare. Biroul permanent este alcătuit din: preşedinte — Horia Alexandrcscu („Cronica’ română"), primvicepreşedinte — Mihai Miron (TVR), şapte vicepreşedinţi teritoriali — Octavian Andronld' (Bucureşti), Florin Stama fCraiova), Adi Cristi (laşi), Ilie Călian (Cluj-Na- pocit), Radu Mato vei (Galaţi),' Lucian Jiman (Sibiu), Valentin' Buzlea (Oradea), preşedintele comisiei de atestare^1— _G.lt. Serafim, preşedintele Juriului de onoare — Viorel Popescu, secretar executiv — Dan Lutic, trezorier — Gheorghe. Brăleşeu. Din CIuj- Napoca au mai fost aleşi Ana Huţan (Radio) în Juriul de onoare şi Radu Vida („Adevărul de .Cluj") în Comisia de' atestare. ...
O plăcută surpriză a constituit-o anunţarea instituirii a două premii pentru ziarişti: un milion lei pentru un ziarist sub 28 ani car» a realizat cel mai bun articol pe teme economice — din partea „Curierului naţional? —, şl un premiu de cinci milt- oane lei-pentru cel mai bun ziarist din provincie — din partea „Cronicii române", . ,
D-l prim-minlstru (Sczinlormcază prin omisiuneIntr-un interviu acordat ieri dimineaţă redac
ţ i e i .Actualităţi a Radiodifuziunii Române, d-l prim-ministru Nicolae Văcăroiu a continuat sâ dezinformeze publicul iri legătură cu situaţia hir- tiei de ziar. Cititorii trebuie să ştie că presa — eu excepţia celei subvenţionate de stat — cumpără hîrtie cu plata în avans, cu plata la preluarea hîrtiei sau la date convenite prin contracte D-l prirri-ministru nu a spus' nimic despre restanţele datorate de unele ministere imprimeriilor statului, ceea ce le-a determinat pe acestea să nu poată plăti furnizorului de hîrtie, care, la rîndul
său, are dificultăţi cu furnizorii de materie primă. D-l prim-ministru- nu a spUs nimic despre faptul’ că, prin ordonanţă guvernamentală, s-a majorat descurajator taxa pentru importul de hîrtie de ziar, pentru a încuraja. monopolul producătorului unic autohton —* în condiţiile în-care guvernul trebuie să fie consecvent principiilor economiei de piaţă şi să ducă o politică antimonopolistă. Cît despre taxele pentru difuzare, p'entru publicitate, impozite şi felurite alte biruri (vreo 20) care a- pasă presa scrisă, d-l prim-ministru nu a spus nici un cuvînt ... (I.C.)
în aşteptarea fondurilor,
P T IM ARHEOLOGIC DSht PIAJA I I Iy* Mult contestata săpătură ai>*.
heologică din Piaţa Unirii a ' demarat ,în cursul lunii august, ; iar, rezultatele primului sondaj au relevat1 existenţa ‘ a două
- nivele de construcţii' romane, ultimul dintre acestea proba-
' bil un palat — după bazele de coloană şi capitelurile romane
ir descoperite. De .altfel arheolo- ' gii — bazîndu-se pe o amplă
'documentaţie şi p e ' bunUrile imobile care se găsesc în in-» ventarul muzeului, descoperite pe parcursul a peste 150 de ani — au-elaborat un proiect- de sondare, cercetare sistematică
- şi punere în valoare turistică şi urbanistică a monumentelor romane din capitala Daciei Po- rolisensi.s.
Potrivit d-lui Dorin Alicu, director s al Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei, cer-
. cetările ; arheologice de Piaţa Unirii trebuie continuate şi
> extinse pentru delimitarea clă- . dirilor şi identificarea destina- ' ţiei' acestor efigii şi a clădirilor
de lemn pe care le preced:: „Un astfel de demers poate fi realizat în două moduri;, pură
;■ terlalului . arheologic şi acoperirea şanţului cu pămînt — sau, după demersul ştiinţific, con-' servarea şl valorificarea monumentelor pentru . vizitatori,
Muzeul, prin . vocaţia sâ instruc- | tiv — educativă, optează p e n -5 tru cea ’ de-a doua soluţie, aii- *
: niindu-se astfel programelor in- ternaţionale de cercetare şi va-
- lorificare a monumentelor istorice", -
Insă, dacă: pentru cercetarea ştiinţifică; Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei dispune" de fondurile necesare, această. * cercetare aflîndu-se în planul 1 său de activitate, pentru con- j servarea,, restaurarea şi amenajarea ’ turistică fondurile „trebuie asigurate de instituţiile şi organizaţiile abilitate în a- cest sens“. ■ ,
După cum ne-a informat tot dl. Dorin Alicu, în paralel cu cercetarea este necesară însă şi elaborarea unui proiect de amenajare a zonei - pentru vizitare, ,care de asemeni trebuie finanţat. Şi tot îri paralel -cu cercetarea se execută- lucrări de conservare pentru protejarea monumentelor. în vederea integrării lor în circuitul turistic, care necesită, la fel, fonduri. Dar după cum sublinia domnia sa, „în acest, moment, cu toate că sondajul din Piaţa. Unirii a relevat prezenţa
. monumentelor romane, cu toate că iarna bate la uşă, ’ : nimerii nu a alocat' bani pentru protejarea monumentelor şi - a săpăturii pentru iarnă".
M. TRlPON
i- A avu$ vomuy primar
- 0 Azi: Sf. Ap. Filimon, Onl* , siro, Apfia şi Arhipj/Sf, Ma
Cecilia, Valerian şi Tiburţiu.... 0 Miine: Sf. Cuv.' Antonia 'de la lezeru •— Vîlcea; U t Amfilohie, ep; îconiului; Gri-
; gore, ep. Agrigentului.' Ii felicităm pe.toţi cel care, împărtăşind taina Botezului, poartă umil din numele sacr^ pomenite mal sus.
0 GAZA, Vasser Arafat, tn prima şa intervenţie după confruntările între poliţia palestiniană 'Şl întegrişti din Hamas, soMate cu 15 morţi vinerea trecută în Gaza, n lansat un npcl In „unilnle naţională", în pofida a tot ceea ce s-a-Întîmplat", .şi afu/ă llamas de a fi «planificat". Incidentele, Trimul jminlstru Israelian, Ylt- aliak Itabin n estimat că aceste confruntări constituie „o problemă inlrrnS" palestiniană şl că Israelul nu a- .vea de ce să Intervină. „Este ma? blne.cn noi să t*vl-
să ne amestecăm“ , a adăugat el.0 ANGOLA, Acordul' de Pact» înter-angolez a fost
JîOmnat Ia Lusnka, capitala Zambtel, de călrc generalul QEugenlo Manuvukola, în numele UNITA (Uniune» Naţională pentru Independenţă Tolală o Angolel) şl Ve- ^lacio de Moura, ministrul angolez de externe. Acor
dul semnat în prezenţa preşedintelui angolez. Jose E- duardo idos Santos,- dar în absenţa liderului UNITA,
'-Jonas Savlmbl, urmează să pună capăt la 19 ani de război civil în Angola şi prevede o încelar« a tacului în urmăfoarelo 48 de ore. In Angola, luptele continuă totuşi, in special prin preluarea conttolului de către armata guvernamentală asupra bazei de la Cullo Canavale (sud-est), una din principalele baze millture ale UNITA.
0 BOSNIA. Ministrul francez al afacerilor externe, Alain Juppe, a susţinut că rezoluţia ONU aulori/înd NATO să alace poziţiile sîrbeşll în Croaţia, de unde pleacă atacurile usupra zonei llihaci, „trebuie pusă în aplicare". Cele 18.00!) de căşti albastre ale ONU desfâ- şurato în Bosnia ca ţi ccle 13.00a care se găsesc In
Croaţia au fost puse în stare de alertă maximă duminică după amla/ă. Pe teren, ofensiva sîrbilor, ’care au afirmat tă au recucerit ..ţoale terilorlile" pierdute în octombrie, a contimial cu înaintarea unei coloana do tancuri venifă din Kraina, pînă la 5 km do oraş, II- ■ mila zonei de securitate a ONU,
0ULSTER. Armata republicană irlandeză (IRA), pen>; tru prima oară d<< la decretarea înfelării focului în UI- - ster, la 31 august, n recunoscut că unii din membrii săi sunt implicaţi într-un act de violenţă, un hold-up, care s-a tradus prîn moarlea unul paznic,*la II n"l|,ra* brie. Conducerea IRA arată că nu şl-a dat „aprobarea" la această operaţiune şi că so consideră angajată pentru succesul proccsulul de pace fa Ulster.
ADtVARJi OE Clu j MARŢI, 22 NOIEMBRIE, PAG. 2
1STATISTICA IN . . . FLĂCĂRI
Sub semnătura domnului colonei Ing. Andrei Tcconc2ia, comandantul Grupului de pompieri ni judeţului Cluj a remis redacţiei o amplă statistică, în ceea ■ ce priveşte incendiile pe perioa-' da scursă din acest an. Astfel, pe raza de acti- , Yitate a judeţuluţ nostru au avut loc 142 de incendii (cu 15 la sută mai multe decît în aceeaşi perioadă a anului trecut). De reţinut faptul că II Incendii s-au produs în dauna proprietăţii
. private..în perioada dc referinţă s-au înmulţit acele
dezastre produse de foc care au avut drept cauză folosirea unor instalaţii electrice defecte sau
exploatate defectuos (plus 139 Ia sută faţă de anul trecut). Printre , cele mai frecvente cauze se numără autoaprinderile, defecţiunile^ tehnice,; neatenţia la seînteile mecanice etc. '
înmulţirea alarmantă a incendiilor conduce la înregistrarea unor pagube însemnate. Tocmai din acest motiv,. Grupul de pompieri ai_ judeţului Cluj recomandă, pentru perioada Următoare, verificarea cît mai responsabilă a instalaţiilor d_e gaz şi lumină, executarea ' afumătoriilor după normele stabilite,. Credem că nu mai este nevoie să atragem atenţia asupra nevoii suprave
gherii permanente a surselor de posibile, incendii (cu prccădere a sobelor: de tot felul) şi, nu In ultimul rînd, a copiilor care, în curînd, se vor Juca în jurul bradului împodobit.
:• PREFECTURA, CONSILIUL JUDEŢEAN: 11-64-16 _ ^
• PRIMĂRIA eiu j-N A PO C A vl 9-60-309 p r im ă r ia DEJ: 21-17-90' ă'
' 19-55-22• COMENZIi ’ SPECIALE ' PENTRUi ’Î ’H AN SPORT REZI DUURI: 11-10-12, " INTERIOR 132 ~ \ ■
T
CUhSE INTERNATIONALE:
- din Autogara II:. J V
• CIuj-Nâp6câ * Budapesta, cu flecare din Ciuj-Napoca fii zilele de luni, joi şî vineri, îâ ori 7,00 |i înapoierea clin &udapest? îri Silele ăe tmrţf,'Vineri şf.sîmbătă, fa ora
tMisiune la. Moscova ' — SUA — premieră '• 'CÎMPIA TURZII _ . Muncitoresc — Cîndva Jjh aici .trecea un r i u S U A — premieră; Sommersby' — SUA — premieră ' <
-DEJ • ' :r ' -.1 U 'Arta — Teroare în Boston — SUA — premieră; Lupul — SUA — premieră GHERLA ....Pacea, — Trăsnâile familiei A- ‘ddamş. — SUA — premieră; Direct Hit — S U A .— premi- eră ..
Programul 1: 7,00 TVM. .Tele- matinal; 10,00 Actualităţi; 10,05 Limbi străine: franceză — engleză; 11,05 Film artistic: „Repetiţia de orchestră1!; 12,20 Succesul Ia genul feminin; 12,40 Desene animate; 13,10 —_1001 audiţii; 14,00 Actualităţi; 14,10 — TVR Iaşi; 15,00 TVR Cluj-Na- ' poca; 15,45 Actualităţi; 15,55 Fii. tu însuţi!; 16,45. .Convieţuirii17,45 Liban — o ţară pentru e- ternitate; -18,00 Totul despre muzică; 18,30 Desene animate;19.00 Clio; 19,30, Film serial: „Alergînd pe coridoare"; 20,00 Actualităţi; 20,45; Film artistic: „Desprinderea'1; 22,25 Reflectori22,55 Muzicorama; 23,20 Actualităţi; 23,40 Gong!; 0,10 Studio de dans contemporan.
/ Programul 2: 7,00 La prima oră; 9,00 Ora de muzică; 10,00 Telejurnal Worldnet; 10,30 Magazin satelit; 11,30 Desene' animate; 12,00 Teatru TV: „Vacanţă la munte", de Liviu Timbus;13.40 Videoclipurir 14,00 Actualităţi; 14,10 Tele-documentar;15.00 Limbi străine: franceză — engleză;. 16,00 Desene animate;16.30 - Film serial: „Succesoarea"; 17,00 Măseaua- de mintej17.40 Film serial: „Mala mujer"i18.30 — 23 de milioane; 20,00 — Actualităţi; 20,40 Ritmuri muzicale; 21,00 TVM. Mesager; 21,30 Intre da şi nu; 22,00 TV 5 Europe; 22,30 Credo^23,45 — Eu- rogol. ' .. . ■ -: TVR CLUJ-NAPOCA: Teritorial: 9,00 Panoramic — ştiri din teritoriu. Peregrinul transilvan: Iclod, 1994, toamna.: 9,30 Rubri- .ca Sn limba germană. Naţional:15,05 — 16,00 Actualitatea transilvană — ştiri din teritoriu. Rubrica în limba maghiară : * Intermezzo: baritonul clujean A i- rizer Csaba pe scenele Europei,.
â z n t iFURSECURI CU NUCI
ŞI SM1NTINA .
De ce aveţi” nevoie: 150* g smîntină, ;100 g unt, 150' g zahăr,1 ou, 300 g făinăjrpraf : de copt, rom, zahăr ’vanilinat; pentru deasupra: 150 g nuci, 2—3; linguri lapte, 2—3 linguri zahăr, coajă lămîie rasă., Mod de pregătire: Se ariieste-
că şi se freacă bine smîn- tina, untul, zahărul şi 'oul, f se adaugă praful de copt. dizolvat într-o lingură de rom şi, treptat, făina. S e ' întinde o foaie potrivit de groasă.- într-o tavă unsă cu unt şi tapetată cu făină,-sa aşează foaia,-iar deasupra şe piine compoziţia rezultată d in . micile pisate, zahărul, laptele şi | coaja de îămfie Se coace la foo potrivit 30—35 minute, Iar cînd s-â răcit se taie pătrăţele.
" FARMACII GU SERVICIU P E R M A N E N T :F A R M A C IA . „COR A FA R M1 V 'Str.. Ion -Meşter nr. 4, telefon 17-51-05.
\ GARDA DE NOAPTE-.: FARMACIA nr. 3 „HJGEEA AESCU- LAP“ P-ţa Mihai Viteazul nr. 36, telefon 13-03-64, orar r20—8.
V ' (AFP) •• ■ ' . ■ : .. Adm inistraţia Clinton a venit în forţă miercurea trecută pe _co-
• lina Capitoliului pentru a pleda in faţa presei în favoarea ratificării,3 încâ incerte, a Rundei Unuguay de către Congresul american, pînă1 la sfîrşitul anului. „Tergiversarea adoptării acordului GATT pînă ' anul viitor ar însemna pur ş i ' simplu distrugerea lui , a atras iv atenţia vicepreşedintele Al Gore. Acest vot, a adăugat Al Gore, j „este esenţial pentru a menţine poziţia de lider al SUA în lumeI şi pentru sănătatea econ om iei mondiale**. Reducerea tarifelor va.\ male care vor rezulta din aplicarea GATT (Acordul General pentruI Tarife si Comerţ) va echivala cu o reducere a impozitului de 740* miliarde de dolari, a afirmat Al. Gore.'El a apreciat, totodată, că1 administraţia a răspuns în mod satisfăcător rezervelor emise de J senatorul Robert Dole, şef al viitoarei majorităţi republicane, cu | privire la salvgardarea suveranităţii SUA în cadrul viitoarei Orga.} nizatii Mondiale a Comerţului. - : 1i La rîndul .său, republicanul Newt Gririgricli, viitor speaker ‘ alI Camerei Reprezentanţilor, a semnat, împreună cu alţi responsa- î bili democraţi, între care Richard Gophardt — (actualul lider alI majorităţii Hemccrate), Thomas Folex (actualul speaker al Camerei) î ş i Robert. Mitchel (liderul minorităţii republicane)'o scrisoare rea.]. firmînd voinţa bipartită de a face să fie votată aplicarea âcordu-4 lui GATT anul acesta. '5 Astfel, senatorul republican Jesse Helms, li ceruse preşedintelui | CHnton o amlnare pentru anul viitor' a votului .asupra _ GATT; In ţ această cerere, formulată intr-o scrisoare dată publicităţii marţea j trecută, J. Helms promitea, in schimb, să fie deosebit de cooperantl eu Casa Albă în domeniul politicii externe. La rîndul său, sena.1 torul Robert Dole a emis unele rezerve cu privire la acordul GATT,3 mai ales în ce priveşte viitoarea Organizaţie Mondială a,Comerţu.| Iui ce trebuie să rezulte din acordul Rundei Uruguay. Declarîn- ldu.se „foarte îngrijorat" de şansele pe care fostul Senat cu majo- ţritate democrată le are de a aproba GATT, republicanul Newt ^Cfvygrich a subliniat că actuala Casă Albă „trebuie să ţină seama1*“ de rezervele exprimate de senatorul Dole.
Felix Rohatvn, un influent bancher din Wall Street, a atras" a- tenţla că o respingere sau chiar o amînare a votului privind ratificarea GATT va afecta pieţele financiare, care nu au exprimat nici o rezervă faţă de ,o liberalizare a comerţului mondial şi a investiţiilor.'4 Ameninţările la adresa cooperării economice: internaţionale aii constituit cauzele instabilităţii pieţelor-’ -financiare din primăvara anului trecut şi ale prăbuşirii Bursei din anul 1987, â amintit ePîn.fat'ucoiTusiei Senatului.. . • . .
îl are de jucat pe plan extern şi intern 9■ ' " ■ îl' : (Reuter).'
Clinton a cîştigat alegerile din 1992 ca Urmare a angajamentului' jsău faţă de un program .de politică 'internăMnenit- a relansa economia americană, -a crea noi locuri., ele muncă «şi un nou sentiment1 -al securităţii financiare. Dar republicanii, proaspăt relansaţi după;
-victoriile covîrşitoare . în alegerile "pentru Congres de la j'urriăjgjs •tea mandatului, au păreri divergenţe în mulţe din cele'făcute de preşedinte pînă acum .şi din cele ce mat doreşte încă Să realizeze.’ Politica faţă de China/. Rusia' şi • operaţiunile’' i e menţinere a păcii/ între altele, ar putea constitui terenuri de confruntare.’ Ji! "
Pe durata .celei mai mari părţi a,mandatului săij de pînă acum; ' “Clinton. a foşt considerat ■ drept uri: preşedinte care preferă să nu tfie deranjat cu chestiuni de politică externă, astfel încît să se fioată conrentra asupra problemelor. interne. Dar în condiţiile în ■>care Sfetele .Unite au rămas singura siiperputere în perioada de <iupă războiul rece,. pe plan extern s-au întîmplat multe lucruri in anul 1994 care au necesitat atenţia" Americii şi a preşedintelui
. De fapt. dacă Clinton. va pleca luna viitoare în Haiti, după "tcu/n se aşteaptă, aceasta va fi cea de.a şaptea călătorie' a sa întreprinsă anul acesta in afara ţării. Este mai* mult decît a efectuat orice preşedinte, inclusiv predecesorul, său George’ Bush,“ care a stă. îiilit recordul anterior - de şase călătorii internaţionale‘ într-un an.'
4 Acest program include;'o călătorie de 24 de ore planificată la »mriiunea la vîrf a Conferinţei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (CSCE) care va avea “loc in luna decembrie lg Budapesta ai care se înscrie Jn dorinţa administraţiei de a accelera extinderea ^ATO.’ „Cred. că^anuL-aceşia am avut o serie 4e ocazii şi răspunderi ^obişnu ite 'care au necesitat mult-dimp" a spus Clinton. El a citat ^acordul Parteneriatului'' pentru Pace dintre NATO ''şi fostele repu. I l ic i comuniste, *un acord ;■ nuclear între Rusia şi Ucraina, eforturile de'pace in Orieiitul Mijlociu $i ceremoniile de comemorare a -50î-de ani de la; încheierea; celui de al doilea război „.mondial. El •3 insistat că „în problemele cu adevărat cruciale not vom putea Realiza acel-spirit bipartizan sau chiar un efinsens nepartizan pentru 55 face,;ceea ce este drept penţru ţară. Acesta va fi ţelul meu“.«-
CHANORtKA KUMARATUNGA. Srl Unita lesder
(1914 «WMS CflBWtoht tARTQQftfâffg WltWtfvTCNAL 6v«lc#U MZ. VISA 1
Personalităţi ale vieţii politice internaţionale Chandrika Kamaratunga, recent aleasă preşedinta al Sri Lanka (stingă) şi Snarck. Mfehel, următorul prim ministru al Haiti (dreapta) în viziunea graîică ' a lui LUKIE. i . -
de opinie® Popularitatea partidelor politice din Ungaria •
- (Nepszabadţag din 31 oct. Î994)1 1 ..: Sondajul de opinie a fost realizat în perioada 1—13 octombrie, pe un eşantion de 1000 de persoane cuprinse în categoria de vîrstă de. peste 18 ani. Marja ,de eroare nu depăşeşte 4 la sută.
în ultimele luni, numărul alegătorilor Partidului Socialist Ungar (PSU) s.a redus cu doi la sută, în schimb a crescut fot cu atît numărul alegătorilor Alianţei Democraţilor Liberi (ADL). Cu toate acestea, tabăra socialiştilor este d e - două ori mai mar£ decît â democraţilor liberi. S.a redus şi numărul celor care sprijină Fo. fumul Democratic Ungar (FDU) (cu trei la sută), dar a scăzut şi numărul celor care au o poziţ'e critică faţă de acest partid ,astfel Că, pentru'prima dată în ultimii ani, nu FDU este în fruntea par-, tidelor celor mai antipatizate, se arată în sondajul de-opinie e- fectuat de Şzonda .Ipsos la începutul lunii octomlîrie. ' -• Majoritatea persoanelor au răfrias. 'fidele partidului pe care, l-au votat la alegerile din mai. Cei mai consecvenţi sînt alegătorii PSU. Dintre aceştia, .80 la sută au declarat-că îh cazul în care s-ar organiza acum alegeri - ar . sprijini tot PSU;'-Urmează, la1 m ică ‘ diferenţă _ între ele, * trei partide parlamentare, 74 la sută dintre a -- legătorii, ADL şi ai PPCD au rămas* fideli partidului pentru care şi-au dat votul: în cazul .ATD cifra este de 73 la sută. Mai puţin fideli au foşt alegătorii PIMP şi ai FDU: 65 respectiv 63 la sută şi.ar repet^ votul în favoarea .respectivelor, partite. Cei care .au renunţaţ lâ partidele lor-se regăsesc,în majoritate, ~ln tabăra, indecişilor. Puţini sînt cei care şi.au îndreptat simpatia : către *:alte partide,şi nici direcţia orientării lor- numeşte semnificativă. Singurul exemplu demn de amintit, aici ’ este. grupul dp şase la şută dare a trecut de la ATD la ADL. Dar ATD nu numai că a reuşit să ?cîştige simpatizanţii, ..ci.... chiar., să - sporească numărul lor, mai ales cu cei care nu au votat in alegerile din măi. PSU .şi, ADL au reuşit, de asemenea, să se întărească, respectiv să-i Jîn.’ locuiască pe infideli. FDU este partidul care a reuşit* cel "mai . puţin să găsească alţi alegători în ...locul celor care l.au părăsit, ’ şsţfel că cercul sprijinitorilor săi este mai mic decît la alegerile ;din majj,
■ v-«DOMNIA MAFIILOR ÎN EUROPA DE EST"
(AFP)| k • ' . V i .
Asasinatele comandate, ? traficul de droguri şl arme, „Tacket“_uî, ■TJrtUrile (de maşini la scară mare, ’j reţelele de prostituţie au deve. « i t surse de venituri nelimitate în ţările care au fost., satelite ale j«chii URSS. Profitînd de o relativă impuritate din cauza-corupt e i şi a faptului că pbliţia şi autorităţile judiciare stnt lipsite de riijioace, lumea interlopă- din Europa de est devine din ce în ce f>ai insolentă. • '-.‘rI In Bulgaria, In cursul ultimilor trei ani, un milion ;de persoane *«ntr-o populaţie de 8,5 milioane de locuitori, au căzut victime,
o formă sau alta, crimei organizate. Aproximativ o mie de de „protecţie", care au angajat foşti poliţişti concediaţi şi
E^ortivi şomeri, stnt In realitate specializate fn „racket**. In 1993 KMia a pus în seama lor trei asasinate, 48 de răpiri ale unor oa .
de afaceri şi sute de acte de intimidare, care merg de la a* cu bombe la incendii criminale. Vînzarea de droguri, tndeo-
p t l heroină, aduce — potrivit poliţiei bulgare. — beneficii de circa p t milioane de dolari pe an. Numărul toxicomanilor a crescut de
U* citeva sute sub regimul comunist la peste 20.000 astăzi. Blseri- «, mănăstirile şl muzeele sînt jefuite. Autorităţile estimează la
numărul Icoanelor şl picturilor furate In cursul ultimilor ani
: '<• ' . : . . t .-i Iri: Bulgaria., Pentru a. încerca să îmbunătăţească acţiunea de combatere a flagelului • criminalităţii, guvernul bulgar i.a .demis re. Cent pe directorul poliţiei naţionale din Sofia' şi aproximativ alţi zece înalţi funcţionari ai poliţiei bănuiţi de corupţie;: In România au, fost descoperite şi anihilate, mal multij reţele de ;,r:tcket“, formate din* cetăţeni moldoveni şi ucrainleni, autori'J de zeci de atacuri cu mîna înarmată Împotriva unor autocare de turişti. In Republica Cehă, turiştii care vin cu miile.să viziteze Praga sînt adesea cel mai expuşi criminalităţii In ascensiune; Furturile prin (efracţie din hoteluri, dispariţia unor maşini înmatriculate în Occident ştnt foarte • frecvente. Acestora li se adaugă răfuielile sîngeroase dintre tinerii „oameni de afaceri** amestecaţi In afaceri de prostituţie şi în transferul fondurilor de provenienţă dubioasă. Anul trecut, poliţia cehă s-a confruntat cu un val de crime co . mandate. Criminalitatea‘ „gulerelor albe** este de asemenea In creştere: marele patron al privatizării, Jaroslav Lizner, a fost a- rostat la Începutul lunii In momentul în care persoane necunoscute tl Inmînau o valljoară conţinînd 8,3 milioane coroane (287.000 dolari). ’
Traficul de droguri, „racket"-ul şl banditismul fac parte de asemenea din viaţa cotidiană din Polonia. Turiştii care c&lStoreso cu maţina sau cu trenul slnt prădaţi de bande Înarmate,
Norii solidarCinci state "nordice^ au conve.
nit, la 16‘ noiembrie, să .şi refor. meze cooperarea confortabilă, dar fără incisivitate diri punct dev vedere politic, Jn acest moment în. care majoritatea dintre ele vor adera Ia Uniunea Eu- ropeană anul viitor., !iî'; -
Consiliul Nordic,. care grupează Danemarca,1 "Suedia, -Fin.* landa, Norvegia şi Islanda, au recomandat, cu ocazia reuniunii bianuale .din oraşul norvegian Tromsoe, să se găsească noi, căi de cooperare Intre ţările nordice care să ţină seama’ de ;,o pers. pectivă. internaţională mal Iar. Să“ . - . . .T ; ’ ,
Suedia, şi -Finlanda au votat ... în cadrul unor referendumuri să se alăture Danemarcei în U- niune anul viitor. In Norvegia va avea loc uri referendum sirni-: Iar, la 26 noiembrie. . .
Consiliul Nordic un, organism consultativ ‘ cr%at In’ 1952 pentru a promova cooperarea în regiune, riscă să devină perimat In acest moment, In care -statele riordice fel îndreaptă a ten. - ţiijSeătre. UE. Delegaţii/ţJa -reu. îiiunel au afirmat c ie la r ' trebui să-^devină un for pentru ^strategii coordonate ‘ pe .probleme .'ca şomajul - şi mediul ambiant, pentru ,a da posibilitate statelor nordice Să acţioneze ca un bloo neoficial la ..convorbirile de-, la Bruxellei;
„Indiferent de ti rezultatul.,re*, ferendumului din Norvegia,„nu
..ii
există nici o îndoială că Unii Europeană va deveni <mai im . portantă pentru întreaga regiune nordică11, a declarat minis'.rul finlandez al transporturilor, Ole Norrback, Ne aşteaptă o sarcină imperioasă în 'prezent •— aceea de a adapta cooperarea nordici la ' integrarea europeană" -f- » mai declarat eL
„Ceea ce nu am reuşit *ă te j alizăm în cadrul .cooperării nor. dlce vom fl> în măsură să • facem pentru noi înşine în calitate de cetăţeni ai uniunii Europene**, tx mal precizat HellstronL ministrul suedez al comerţului exterior, > ^
ADtVARUl DE CLUJ MARŢI, 22 NOIEMBRIE, P A G . 2 |
STATISTICA IN . . . FLĂCĂRI
. Sub semnătura domnului colonei Ing. Andrei Tcconcjia, comandantul Grupului de pompieri ni judeţului Cluj a remis redacţiei o amplă sta* tistică, în ceea ce privejte incendiile pe perioa-' da scursă din acest an. Astfel, pe raza de acti- , vitate a judeţuluţ nostru au avut loc 142 de incendii (cu 15 la sută' mai multe decît în aceeaşi perioadă a anului trecut). De reţinut faptul că 11 incendii s-au produs în dauna proprietăţii private. ../y
In perioada do referinţă s-au înmulţit acele dezastre produse de" foc care au avut drept cauză folosirea unor instalaţii electrice defecte sau
exploatate defectuos (plus 139 Ia sută faţă de anul trecut).\Printre .cele mai frecvente cauze se numără autoaprinderile, defecţiunile- tehnice,> neatenţia la seînteile mecanice etc.
înmulţirea alarmantă a incendiilor conduce la înregistrarea unor pagube însemnate. Tocmai din acest motiv,. Grupul de pompieri ai_ judeţului Cluj recomandă; pentru perioada Următoare, verificarea cît mai responsabilă a instalaţiilor de gaz şi lumină, executarea ' afumătoriilor după normele stabilite.. Credem că nu mal este nevoie să atragem atenţia asupra' nevoii supravegherii permanente a surselor de posibile incendii (cu precădere a sobelor, de fot felul) şl, nu in ultimul rînd, a copiilor care, în curînd, se vor Juca în jurul bradului împodobit.
: * PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60• PRIMĂRIA CÎMPIA TURZII: 36-80-01• PKIMĂRIA HUEDIN: 25-15-48 ;• Pr im ă r ia g h e r l a ? 24-19-26• POLITIA CLUJ-NAPOCA: 955 şi 11-15-10 & POLITIA FEROVIARĂ CLUJ-NAPOCA:
f 53,43; (prin Oradea): 14,45V TlRGUMUREŞ: 16,30; 20,31*# INFORMAŢII GARA: 952 ^ ~ i 4A G E N Til D E V O IA J C . F . f i . i . I:v>-* ' •• INFORMAŢII: 11-22-12 (iiJterriî^^;
- 11-24-75 (internaţional)f ----
PROGRAMUL CANALULUI PROPRIU
Marţi, 22 noiembrie 1091 r,14,35 — Serial — Canale 515.30 — Seriale -7 Rete 4 18,10 — Iartă-mă — Rete 4 , 19,00 — Magazin S — Seltront v . v- '- v.19,15 — Desene animate r21.30 — Proba zdrobitoare.Rete 4 ■ •23.30 — Film Italia
■DEJfArta — Teroare în Boston — SUA — premieră; Lupul — SUA — premierăg h e r l aPacea, — Trăsnăile familiei Â- 'ddams — SUA — premieră; Direct Hit — S U A .— premieră , *
Programul 1: 7,00 TVM. T e le - f matinal; 10,00 Actualităţi; 1 0 ,0 5 1 Limbi străine: franceză — e n - f gleză; 11,05 Film artistic: „R e p e - I tiţia de orchestră11; 12,20 S u c c e - f sul la genul feminin; 12,40 D e- | sene animate; 13,10 — ,1001 au- ş ditii; 14,00 Actualităţi; 14,10 — ' TVR Iaşi; 15,00 TVR C lu j-N a- • poca; 15,45 Actualităţi; 15,55 Fii J tu însuţi!; 16,45' ‘ Convieţuiri;» 17,45 Liban — o, ţară pentru e- : ternitate; -18,00 Totul despre : __ muzică; 18,3o Desene animate; |19.00 Clio; 19,30. Film serial: i „Alergînd pe coridoare",; 20,00 | Actualităţi; 20,45 Film artistic: „Desprinderea'1; 22,25 Reflector; I. 22,55 Muzicorama; 23,20 A ctu a -j lităţi; 23,40 Gong!; 0,10 Studio J de dans contemporan. p
/ Programul 2 :. 7,00 La prima ? oră; 9,00 Ora de muzică; 10,03; Telejurnal Woddnet; 10,30 M a -f- gazin satelit; 11,ăO Desene ani- mate; 12,00 Teatru :TV; „Vacan- f ţă la munte", de Liviu Timbus; f13.40 Videoclipuri p 14,00 Actua- ’ lităţi; 14,10 Tele-documentar; ;15.00 Limbi străine: franceză — î engleză;. 16,00 Desene animate;16.30 • Film seri al: „Succesoa- rea11; 17,00 Măseaua' de minte; E-17.40 Film serial: „Mala mujer^if ■18.30 — 23 de milioane; 20,00—i • Actualităţi; 20,40 Ritmuri muzi-f- j cale; 21,00 TVM. Mesager; 21.3'j 5 Intre da şi nu; 22,00 TV 5 Eu-:- ■* rope; 22,30 Credo; 23,45 — Ed-j ^ T o g o l . : ' -4. • - ;: TVR- CLUJ-NAPOCA: Teritorial: 9,00 Panoramic — ştiri din teritoriu. Peregrinul transilvan: Iclod, 1994, toamna. 9,30 Rubrica în limba germană. Naţional:15,05 — 16,00 Actualitatea transilvană — ştiri din teritoriu Rubrica în limba maghiară: Io* termezzo: baritonul clujean Ai- rizer Csaba pe scenele Europei
r e t e r A . z n € iFURSECURI CU NUCI
ŞI SMINTINA
I)e ce aveţi nevoie: 150 > smîntînă, 100 g unt, 150 g 1 ou,: 300 g JKînăjrpraf: d e co;; rom, zahăr 'vanilinat; ' pentn deasupra: 150 g nuci, 2—3 -- lic - [^ guri lapte, 2—3 linguri z a h â :^ , coajă lămîie rasă. s j - » Mo"d de pregătire: Se a m e s & j .
câ şi se freacă 'bine sml4 tina, untul, zahărul şi ou l, • fjjf—■ adaugă praful tie copt dizolv*;p-5 într-o lingură de rom şi, trepteţ—y, făină. Se-întinde o foaie potr^ . a vit de groasă? Intr-o tavă uns»^^ cu unt şi tapetată cu făină - ' t r asează foaia, iar deasupra pune compoziţia rezultată nucile pisate, zahărul, laptele i e f coaja de'lăm îie Se coace la potrivit 30—35 minute, lartfcfc*a s-a răcit se taie pătrăţele.
3•'3«
Q" FARMACII EU SERVICIU PERMANENT:'.3'. FARMACIA. „CORAFARM'S’^str.; Ion -Meşter nr. 4, telefon 17-51-05. !
GABDA DE NOAPTE: FARMACIA nr. 3 „HIGF.EA AESCULAP" Prţa Mihai Viteazul nr. 36, telefon 13-03-64, orar '20—a
' .-;0 0 f e ie 7 . 2 1 'M e d ic d e g a rd i: o r e î e â R e z e rv a re c o n a u t u ‘^ n% *la te l. 1 9 * 3 9 - 3 9 . .........■" 'n i " ——a>-i- ■
..... .... ^
MARŢI, 22 NOIEMBRIE, PAG. 3
j Obiectiv prioritar. . i . S • /; ® Administraţia Cîinton îşi mobilizează forfele pentru 4 a. determina ratificarea Acordului GATT de către
, . Congres • ■ ■ ’. d - .(AFP) - ;■ ;> .. : ■-
i Administraţia Clinton a venit în forţă miercurea trecută pe co- ilina Capitolhilui pentru a pleda in faţa presei Jn favoarea ratificării, .} incă incerte, a Rundei Unuguay de către Congresul american pina ! la sfîrşitul anului. „Tergiversarea adoptării acordului GAŢT pina anul viitor ar însemna pur şi simplu distrugerea lui", a atras atenţia vicepreşedintele Al Gore. Acest vot, a adăugat Al Gore,
. „este esenţial pentru a menţine poziţia de lider al SUA îri lume isi pentru sănătatea economiei mondiale'*. Reducerea tarifelor vă. imale care vor rezulta din aplicarea GATT (Acordul General pentrtl Tarife şi Comerţ) va echivala cit o reducere a impozitului de 740 .miliarde dc dolari, a afirmat Al. Gore. El a apreciat, totodată, câ Administraţia a răspuns în mod satisfăcător rezervelor emise de ‘senatorul Robert Dole, şef al viitoarei majorităţi republicane, cu 'privire la salvgardarea suveranităţii SUA în cadrul viitoarei Orga, 'nizaţii Mondiale a Comerţului. ■ 1i La rîndul său, republicanul Ne-At Gringrich, viitor speaker el "Camerei Reprezentanţilor, a semnat, împreună cu alţi responsabili democraţi, între care Richard Gophardt — (actualul lider al majorităţii Tiemecrate), Thomas Folex (actualul speaker a r Camerei) şi Robert Mitchel (liderul minorităţii republicane) "o scrisoare rea.
Jfirmlnd voinţa bipartită de a face să fie votată aplicarea âcordu- " lui GATT anul acesta. ... • • ' >- | Astfel, senatorul republican Jesse Helms, îi ceruse preşedintelui
Cîinton o amînare pentru anul viitor a votului asupra GATT. In această cerere, formulată intr-o scrisoare dată publicităţii marţea -trecută, J. Helms promitea, în schimb, să fie deosebit de cooperant
;'< u Casa Albă în domeniul politicii externe. La rîndu l său, sena.-ionii RObert Dole a emis unele rezerve cu privire la acordul GATT,
: jn a i ales în ce priveşte viitoarea Organizaţie Mondială arComerţu. •2ui ce trebuie să rezulte din acordul Rundei Uruguay. Declarîn- _<3u_se „foarte îngrijorat" de şansele pe care fostul Senat ,cu major it a te democrată le are de a aproba GATT, republicanul Newt
> u O /5igrich a subliniat că actuala Casă Albă „trebuie să ţină seama" -«de rezervele exprimate de senatorul Dole.
Felix Rohatvn, .un influent bancher din Wall Street, a atras a- '-fcenţia că o respingere sau chiar o amînare a votului privind^ ra-■ îiiiicarea GATT va afecta pieţele- financiare, care nu au exprimat ariici o rezervă faţă de .o liberalizare a comerţului mondial şi a investiţiilor/* Ameninţările la adresa cooperării economice inter-
"xiaţîonâle aii constituit cauzele instabilităţii pieţelor/; financiare <din primăvara anului trecut şi ale ^prăbuşirii Bursei din anul 1987, .â amintit el^în.fat-Kcomi.siei Senatului. .
“1 îl are de jucat pe plan extern şi intern ®' r (Reuter),-/- „
j Clinton a cîştigat alegerile din 1992 ca: urmare a angajamentului' ~s«âu faţă de un program .de politică internă^menit: a relansa eco- araţomia americană,'a crea noi locuri,, de muncă? şi un nou sentiment
securiţăţii financiare. Dar republicanii, proaspăt, relansaţi după, '^^Htoriile covîrşitoare > în alegerile 'pentru Cdngres 'd e îa ju m ă ^ - .
mandatului, au păreri divergente în multe din cele făcutc de Z^Ţeşedinţe pînă acum şi din cele ce mai doreşte încă Să realizeze.' □politica , faţă de China,'.Rusia' şi operaţiunile^de menţinere a -păcii; *-antre altele, ar putea constitui terenuri de confruntare. - - ; jPe durata celei mai mari părţi a,mandatului săli de-pînă acum; CZ^linton a fost considerat ' drept urii preşedinte" care preferă să nu E^îe deranjat cu chestiuni de politică externă, astfel incit sâ se P*«ată concentra asupra ' problemelor . interne. ;D ar .In condiţiile tn Cs-âre Statele .Unite au rămas singura sUperputere în perioada de ^ upă războiul rece,. pe plan extern s-au întîmplat multe lucruri
anul 1994' care au necesitat atenţia" Americii şi a preşedintelui * ^ b t . 'D e fapt. dacă Clinton. va plecă luna viitoare în-; Haiti, după
se aşteaptă, aceasta va fi cea de.a şaptea călătorie a sa în- fc*iBprlnsă anu! acesta în afara ţării. Este mai‘ mult decît a efectuat
preşedinte’, inclusiv predecesorul, său George Bush, care a sta. I^ S it recordul anterior • de. şase călătorii internaţionale * într-un an. r-_ -Acest program include o călătorie de 24. de ore planificată lâ g^nrtlunea la vîrf a Conferinţei pentru Securitate şi Cooperare în ^-•rtropa (CSCE) care va avea’ ;loc în luna decembrie lg. Budapesta
care se înscrie Jn dorinţa administraţiei de a acceleră ■ extinderea „Cred. că anuLaceşia am avut o serie jde ocazii şi răspunderi
j^^obişnuite^care au necesitat mult :iimp“ a spus Clinton. El â citat ^«^ordul Parteneriatuliii ’■ pentru Pace dintre NATO 'şi fostele repu. ^^Eci comuniste, fim acord ■ nuclear intre Rusia şi Ucraina, efortu-
de" pace tn Orieritul ' Mijlociu |i ceremoniile de comemorare ai de ani de lai încheierea „celui de al doilea război ^mondial. El
jinsistat că „în problemele cu adevărat cruciale noi*-vom putea ^^■Wiza acel spirit bipartizan sau chiar un consens nepartizan pentru- :|face, ceea ce este drept pentru tară. Acesta va fi ţelul meu“.
i .... . ‘ • ' - t ■'<■«■» - ' • f r '■T
SMftRtKRCKMJCHEL>eXt Prime Minier
Ol tialtl
.' <P284 «retfras CrawtoM bi tAflTOQJŞV tnTWDNAl. 6vm*o«U HXJ2. USA
Personalităţi ale vieţii politice internaţionale Chandrika Kamaratunga, recent aleasă preşedinta al Sri Lanka (stingă) şi Snarck Michel, următorul prim ministru al Haiti (dreapta) în viziunea grafică a lui LUKIE.
DOMNIA MAFIILOR ÎN EUROPA DE EST"
(AFP)3T-V
.sasinatele comandate, s traficul de droguri şl arme, ,,racket“_tă,' 5 ^ tu r ile jde maşini la scară mare, [ reţelele de prostituţie au deve. ^ ~--j surse de venituri nelimitate in ţările care au fost satelite ale j~ ^ 2hil URSS. Profitînd de o relativă impuritate din cauza corup-
şi a faptului că poliţia şi autorităţile judiciare sînt lipsite de1 _ J ioace, lumea Interlopă din Europa de est devine din ce în ce
insolentă. , ' "*•Bulgaria, tn cursul ultimilor trei ani, un milion ‘de persoane
tr-o populaţie de 8,5 milioane de locuitori, au căzut victime, • Î S ° formă sau alta, crimei organizate. Aproximativ o mie ' de
de „protecţie", care au angajat foşti poliţişti concediaţi ‘ şl “S ^ t iv i şomeri, slnt în realitate specializate tn „racket". In 1993
a pus în seama lor trei asasinate, 48 de răpiri ale unor oa . . S * " 11 de afaceri şl sute de acte de Intimidare, care merg de la a- ;2.^ate cu bombe ia incendii criminale. Vînzarea de droguri, lndeo- . ^ 4 heroină, aduce — potrivit poliţiei bulgare — beneficii de circa
| milioane de dolari pe an. Numărul toxicomanilor a crescut de L^îtteva sute sub regimul comunist ia peste 20.000 astăzi. Blserl» ^ 4 mănăstirile şl muzeele sînt jefuite. Autorităţile estimează la |. | numărul icoanelor şt picturilor furate tn cursul ultimilor ani
- Sondaj de opinie®, Popularitatea partidelor politice din Ungaria •
(Nepszabad^ag din 37 oct. 1994)Sondajul de opinie a fost realizat în perioada 1—13 octombrie.
PŞ un eşantion de 1000 de persoane cuprinse în categoria de vîrstă de. peste 18 ani. M arja, de eroare nu depăşeşte 4 la sută.
In ultimele luni, numărul alegătorilor Partidului Socialist Ungar (PSUJ s.a redus cu doi la sută, în schimb a crescut tot cu atît numărul alegătorilor Alianţei Democraţilor Liberi (ADL). Cu toate acestea, tabăra socialiştilor este de • două ori mai mar^ decît a democraţilor liberi,: S.a redus si numărul celor care sprijină Fo. rumul Democratic Ungar (FDU) (cu trei la sută), dar a scăzut şi iţumărul celor care au o poziţ'e critică faţă de acest partid ,astfel că, pentru: prima dată în ultimii ani,,;nu FDU este în fruntea partidelor celor mai antipatizate, se arată' în sondajul de opinie e- fecluat de Szonda .Ipsos la începutul Junii octomlîrie. ‘ ' -• Majoritatea persoanelor au rămas "fidele partidului pe care^l-au votat la alegerile din mai. Cei mai consecvenţi sînt alegătorii PSU. Dinti-e aceştia, .80 la sută au declarat: că în cazul în care s-ar organiza acum alegeri! ar : sprijini tot PSU;! Urme'ază, la< mică diferenţă. între ele,'trei partide parlamentare, 74 la sută dintre a-- legătorii ADL şi ai PPCD au • rămas* fideli. partidului pentru : care şi-au dat votul: în cazul ATD cifra este de 73 la sută. Mai puţin fideli au foţt alegătorii PIMP şi ai FDU: 65 respectiv 63 la sută şi.ar repet^ votul în favoarea .respectivelor, partite. Cei care atl renunţat lă partidele lor-se regăsescf în majoritate,4în tabăra: indecişilor. Puţini sînt cei care şi.au jndreptat simpatia către .alte partide.şi nici direcţia orientării fbr-nu r este-semnificativă. Singurul exemplu demn de amintit, aici ‘ este, grupul dp şase la şută care a trecut de la ATD la At)L. Dar ATD nu numai că a Jreiişit şă fcîştige simpatizanţii, .,ci, chiar t să . sporească numărul lor, maj ales cu cei care nu au votat în alegerile din mal. PSU.şi ADL au reuşit, de asemenea, să se întărească, respectiv să-i ;Snj‘ locuiască pe infideli. FDU este partidul care a reuşit-cel <mai puţin să găsească alţi alegători în ,locul celor . care l.âu părăsit,"' astfel că cercul sprijinitorilor săi este mal mic decît la alegerile:
'din malî,- . L
"Ini Bulgaria.^ Pentru a. încerca să îmbunătăţească acţiunea de combatere a flagelului ■ criminalităţii, guvernul bulgar l.a .demis re. Cent pe directorul poliţiei naţionale din Sofia" şi aproxjmativ alţi zece înalţi funcţionari ai poliţiei bănuiţi de corupţie; .- . ’*: In România au fost descoperite şi anihilate mai multe reţele de ;,racket“ . formate dinf cetăţeni moldoveni şi ucrainleni, autori'J de zeci de atacuri cu mîna înarmată împotriva unor autocare de turişti. In Republica Cehă, turiştii care vin cu mille_sâ viziteze Praga sînt adesea cei mai ' expuşi criminalităţii tn ascensiune; furturile prin efracţie din hoteluri, dispariţia unor maşini înmatriculate în Occident sînt foarte .frecvente. Acestora li se adaugă răfuielile singeroase dintre tinerii „oameni de afaceri" amestecaţi în afaceri de prostituţie şi în transferul fondurilor de provenienţă dubioasă. Anul trecut, poliţia cehă s-a confruntat cu un val de crime co . mandate. Criminalitatea‘ „gulerelor albe“ este de asemenea tn creştere: marele patron al privatizării, Jaroslav Lizner, a fost a- restat la începutul lunii tn momentul tn care persoane necunoscute ti tnmînaU o valijoarâ conţlnînd 8,3 milioane coroane (287.000 dolari). . ' .
Traficul de droguri, „rackef-ul şl banditismul fac parte die asemenea din viaţa cotidiană din Polonia. Turiştii care călâtoreso cu maşina sau cu trenul slnt prădaţi de bande înarmate,
Horii solidarCinci state' nordice^ au~ conve,
nit, la 16 ‘ noiembrie, să.şi refor. meze cooperarea confortabil^ dar fără incisivitate din punct de vedere politic, Jn acest moment în care majoritatea dintre ele vor adera la Uniunea Europeană anul viitor..». r > .
Consiliul Nordic, . care grupează Danemarca/ "Suedia, -Fin.' landa, Norvegia şi Islanda, au recomandat, cu ocazia reuniunii bianuale .din oraşul norvegian Tromsoe, să se găsească noi. căi de cooperare între ţările nordice care să ţină seama de ;,o perg. , pectivă. internaţională mai Iar." gă“ ;;
. Suedia, şi Finlanda au votat ., în ' cadrul unor referendumurl să se alăture Danemarcei tn U- niune anul viitor. In Norvegia va avea Ioc uri referendum similar, la 26 noiembrie. . _
Consiliul Nordic urj, organism consultativ ‘ creat tn’ 1952 pentru a promova cooperarea tn regiune, riscă să devină perimat în 'acest moment, .tn care -sta' tele nordice îşi îndreaptă aten. ţ l i4Către. UE. Delegaţii^a f^ i . nitine au afirmat ‘ că -elar trebui să,tdevină un for pentrUî jstrategil coordonate' pe .probleme1 .'ca şomajul - şi mediul ambiant, pentru , a da posibilitate statelor nordice iă acţioneze ca un bloo neoficial la; convorbirile desla Bruxelles; iy' ,
'„Indifetent: âe t, rezultatul' ,re* ferendumului din Norvegia,, nu există nici o îndoială că Uniunea Europeană va deveni mai im . portantă pentru tntreaga regiuna nordică1*, a declarat minis’-rul finlandez al transporturilor, Ole Norrback. Ne aşteaptă 0 sarcină imperioasă tn ţirezent •— aceea de. a adapta cooperarea nordică la 1 integrarea europeană" - 7' * mai declarat el.
„Ceea ce nu am reuşit sâ rej alizăm In cadrul cooperării nor. dice vom fi tn măsură să » facem pentru noi înşine în calitate de cetăţeni ai uniunii Eu« ropene", â mal precizat Heltstrom, ministrul suedez al comerţului exterior, ' j
rt:i!'fâ• % -
^ : i i
H
ADEVARUt DE C lU J > MARTI, 22 NOIEMBRIE, PAG. 4
La Opera Română
CAPRICIILE TERPSICHOREI"
e x is t e n ţ ia l e
Prin „Crochiuriie“ 'Liviei Tulbure Gună (convingător debutul d.e doregraf) pătrundem într-un univers existenţial, pronunţat filosofic. Valori clasice dominate de plastică, energie, - precizie şi echilibru, bine puse in evidenţă, într-o formă scurtă şi concentrată, de Codruţa Oan- cea, Gabriela Şerdean, Cristina' Toda, Andreea Bonczos, Eniko Olah şi Ioana Miculaş. Cele
i cinci crochiuri (inspirată coloana, sonoră Bach—Vivaldi şi a- ranjaroentul muzical semnat de Octavian Fodor) definesc un univers, capătă fizionomii distincte, devin pentru spectator prilej de meditaţii, de introspecţie a-firii umane. Ca expresie a armoniei, revoltei şi nesupunerii, 'claustrării, dragostei. Şi e meritul Iui Andrei Şchiopu de a fi găsit, sceno? grafic; cadrul cel mai potrivit. Cfiiar dacă auster, chiar dacă dintr-o recuzită puţină, de; e-
• fort, cu un ro] hotărîtor al l o minii. De comuniune supremă cu Dumnezeu. în gînd şi-n f a p t ă . ;
S-A NĂSCUT O STEA Intr-un cu totul alt registru
se înscrie realizarea Iui Adrian Mureşan, artist aflat la vîrsta deplinei maturităţi (coregraf, scenograf, dansator). Ca de fiecare dată, nou, original, iar prin „Septentrion**, şocant./ Ca idee .ţesătură coregrafică, realizare. Servind şi servit excelent de muzica lui Marius Constant, în care. a găsit. ..surprinzătoare.
; constaţii sociale; de mare ac- "tualitate pent.ru ceea ce este o societate do consum. Un tînăr. Septentrion, puri curat, • naiv, într-o, lume perversă, dură. ne- păsătoare, vulgară (remarcabile cele trei „graţii": Anca Opriş, Livia Tulbure Gtină şi Ligia Crktolovcanu), falsă, păcătoasă şi cinică. Departe de, ea Septentrion. Şi un singur gest de. revojtă, emblematic, sinuciderea prin artă. .
S-a ...născut o sţea nu e o afirmaţie gratuită., Ea îl priveşte' pe Roland Podar, elev în clasa a XT-aL a Liceului de coregrafie Olnj-Nîipoca, sclipitor -în rolul Septentrion. Performanţa sa. ariisticâ ♦rebiiie . văzută, nu privesfită. Ne aflăm in faţa u- nui talent autentic, de mare mobilitate; ; şi inteligenţă coregrafică. Debut fericit al Jînă- ruln', Podar'dacă ne gîndim că el 's-a produs , alături şl' în compania’,Unui careu de aşi ai edenului de balet' — Anca-O- p -iş, • Livia Tulbure Gună. ‘ Ll-
' gia Crf<toJ(?veanti şi Adrian ...Mprefcan. .Debut''sub auspicii,
îa fet d e ‘ pricite şi' bune, al .ansamblului cpnegrafic ;,ŢjIeo-; xhoros“ , cărui produeyiiviitoare re"aşfpi^ăm cu Utere» dere şl .snefanţă. • • ' fjr:w ;,Pemosfene ŞOFRON
începînd de astăzi, Academia de Muzică „Gh. Dima“ din Cluj- Napoca este gazda celei de a treia ediţii a cursurilor de interpretare a muzicii lui Johann Se- bastian Bach,' reunite sub semnul ACADEMIEI BACH — veritabil templu al muzicii, ce-şi pune în valoare menirea eternă: aceea de înnobilare, de angajare
spirituală si sublimare a expresiei în stări nuanţate, altfel de neexprimat. După cum sublinia coordonatorul de program, domnul , prof. dr. Hăns-Peter Tiirk, de la Academia de Muzică „Gh. Dima“ , în cadrul unei discuţii avute.
. ieri, actuala ediţie propune cursanţilor — tineri muzicieni din România — partituri instrumentale . şi vocale de mare .varietate: o misă, o cantată (inclusiv solo) şi un motet, o noutate constituind-o includerea în programul de studiu 3 unei piese în limba latină.
Programul cursurilor de interpretare cuprinde următoarele lucrări de J. -S. Bach: Cantata „Wer nur den lieben GottJasst walten“, BWV 93, Motetul „Der Geist hilft' unserer Schwachheit auf“, BWV 226 şi Misa în Sol major, BWV 236.' Acestui pro-, gram i se adaugă, în interpretarea oaspeţilor din Germania, docenţii: dr. Christfried Brodel
Materialul de orchestră, partiturile şi extrasele pentru, pian au fost puse ia dispoziţia cursanţilor de către Neue Bachgesell- schaft e.V. Leipzig şi de către Academia 'Internaţională Bach din Stuttgart, la aceasta din urmă 'cu colaborarea domnului Dieter Bernhardt. Cele trei lucrări înscrise în programul
cursurilor de interpretare vor fi realizate de către cursanţii activi," sub îndrumarea docenţilor din Germania,-urmînd să fie prezentate în concerte publice: sîmbătă, 26 noiembrie a.c., ora19, la Biserica reformată de pe str. M. Kogălniceanu din Cluj-
; Napoca, duminică27 noiembrie la Satu Mare şi luni, 28 noiembrie, la Baia Mare. La încheierea cursurilor, tuturor cursanţilor activi le vor fi înmînate diplome de participare. Docenţii
germani vor . desemna trei participanţi activi, care s-au evidenţiat la-cursiţri şi concerte prin realizări : artistice' deosebite. A- ceştia vor beneficia de cîte o bursă, care le va, permite' participarea gratuită la Academia de vară de la Stuttgart, în august
1995: : ,înscrierea Clujului în rîndul
celor 25- de oraşe europene în care Aacdemia Internaţională Bach din Stuttgart îşi ■ face simţită prezenţa prin organizarea unor manifestări muzicale de, cel mai înalt nivel reconfirmă aprecierea că tot ceea ce vom auzi începînd de astăzi şi culrni- mind cu concertul de sîmbătă, 26 noiembrie, înseamnă alf_ă stare decît- neantul, înseanjnă, cu alte cuvinte, adevărata muzică.
Michaela BOCU
SIMPOZION
„240 de ani de la înfiinţarea şcolilor române din Blaj”Ieri, în organizarea Bibliotecii Filialei Cluj.
Napoca a Academiei Române, Arhivele Statului — Filiala Judeţeană C luj,, A.G.R.U. şi Centrul. de Studii „Timotei' Cipariu**, a avut loc simpozionul înscris sub genericul de mai sus. în prezenţa domnului acad. Ştefan Pascu, preşedintele ~Filiaţiei Cluj-Napoca a : Academiei Române, a P. S. George Guţiu — Arhiepiscop al Diecezei de Cluj —Gherla a Bisericii Române Unite cu Roma şi Vicarul general Tertulian /Langa, a unor distinse personalităţi ale vieţii: .universitare clujene ■ — prof. dr. Camil Mureşan, dr. loan; ţjhindriş. prof. dr..'„Viorica Lascu, prof. dr. Viorica Pam^il s.a. —, a directorului - Arhivelor Statului — Filiala Judeţeană Cluj, domnul prof. Toan Dregan, a u- nor oameni de cultură, profesori şi cercetători din ClujrNapocâ, Blaj, Tg. Mureş a fost vernisată
o expoziţie foto-documentară cu privire la înfiinţarea şi activitatea şcolilor din Blaj. î1 ^
In expoziţia p'rezentată d & acad. Ştefan Pascu sînt expuse documente originale, 'fotocopii, cărţi care întregesc imaginea acestor şcoli şi însemnătatea lor pentru cultura română,. întemeierea lor însemnînd i momentul dezlegării unor oprelişti pentru românii din Transilvania acelor timpurii
Vizitările expoziţiei foto-documenfare de la parterul: Bibliotecii Academiei i-au urmat vizitarea celei organizate la etaj, marrînd împlinirea a 240 de ani de la naşterea lui ‘Gheorghe Şincai; şi sesiunea de comunicări, care a reunit lucrări1 ale unor apreciaţi' istorici, cercetători: sau profesori din Clu j-Napoca,-Blaj, Tg.c Mureş. >
% ..... M. BOCU
Aşa cum mărturiseam în cronici anterioare, prezentul artistic la
‘ Cluj, ca de altfel în întreaga ţară. înregistrează fertila contri. buţie şi afirmare a tinerei ge-
. iteraţii.' Scutită de tirania candâ- neld- ea se va Orienta dezinvolt către tărîmurile ademenitoare'şi generoasei; ale, liberei manifes-
. ţări - v , ■ .. : •Dar calea către 'fecunda pro.
nunţnre sedeziee de fada ' perpe. . tliare a experimentului simplist.
• Numai ce-şe,.animă: de semnificaţie, are sar.să la durată'
Un artist Ccare pe parcursul ultimului deceniu şiTa mărturisit edificator adeziunea la un ex i.
;;genţ< şi elevat, statut estetic este maramureşanul (stabilit. ?' diipă
.absolvirea .în... 1991 a Academiei "de jspecialitate , la - Clnj-Nanoca). VALENTIN TlNC. .Particularita- i;teaj viziunii .sale îjţ-e ca suport » o admirabilă »' pledoarie pentru . sacra cultivare a tradiţiei şi; 0 -
Semn şi simbol în creaţia lui
" VALENTIN iTlN C- ,. ■ . .»>!•
bîrşiilor. întreg materialul in. tegrat în revelatoarea expoziţie
/ deschisă Ia sala, mare a Corn.• plexului expozitionaK din “ strada
Iuliu Maniu 2—4 dezvoltă acel superb sentiment al apartenenţei
- îa o vatra spirituală.Tmpresia p'rirriă ce se declan
şează pătnunzînd în, ambianţa expoziţională ,e§te abeea de con-; tact cu o 'lume • şi o atmosferă:
' situate* sub' zodia ' prîradisiacului. •; Pe albul imaculat al hîrlioi peste T'care se aştern -incisive traiecte
în tuş sau'!pe »Jfundalur tot alb >'al, panourilor şi. obiectelor des. ,.făsu|-ate în sugestive frize. vorţ\ Jntîlnl desenate' fizionomii, iww> ’ tive anim/jliere, eleganter-orna- menie ori expresive'simbolizări în măsură.,să recbmppnă un uni
vers tainic în care te simţi spontan integrat, implinindu_.se acea imperioasă i nevoie -de tihnă şi, reculegere.- Valentin, Tine a de- săvîrşit, în fapt, o amplă suită
;de obiecte-imagini oflf’ iihd.un a., devărgt ritual cu simplitatea şi/ graţia; gestului eşenţializat.. . Pe suporturi a 1 rcăror configuraţie trimite către tezaurul de forme aparţinînd fondului etnic ancestral din Maramureştţl natal car ligrafiază aspmenea miniaturiştl-; lor medievali semne purtătoare de har şi semnificaţii. Prin _inr , genioase stilizări şi un admirabil simţ al ritmului imortal!zea_.,
Cu o oarecare întîrziere datorată turneului întreprins -"în Japonia, celebra Wiener P hil- harmoniker şi-a reînceput -activitatea concertistică. Intr-o
• atmosferă Sărbătorească, în căre luxul şi eleganţa sofistica-
. tă a renumitei Groser' Musik- yereinssaal . constituiau îărâ doar şi poate elemeriţe de puternică atracţie vizuală asupra umilului ascultător confruntat pentru' prima dată cu aceste splendori arhitecturale, în ro-
. potul aplauzelor unei săli ce-şi vînduse locurile cu multe luni înainte, maestrul Claildio Abba- do a marcat debutul noii stagiuni de concerte. /
Sub plOaia de lumini a candelabrelor de cristal (uriaşe dar zvelte în acelaşi timp), uvertura la „Rosamunda1*- de Schubert a căpătat străluciri metalice,
- seînteieri de oţel ce însă erau lipsite de căldura pe care, poate, am fi aşteptat-o. Căci A- bbando este tipul dirijorului- sportiv, extrem de precis, cal-| culat, cu o gestică ireproşabilă, ce se fereşte de efuziunile sentimentale într-atît, îneît îţi» lasă impresia unei perfecţiunii reci, lipsite de căldura uma-1
‘ nului. . . Dar, incontestabil, A-I bbado este un mare muzician!
, un spirit ales, o remarcabilăl : inteligenţă. Aceasta s - a ' - d a s p dit cu precădere îh cele douâj piese contemporane;-suita sim-l fonică din opera „Lulu“ d e Al-I
. ban Fierg şi simfonii „IvTatbi| der Mahler“ de Hindemith. li| suita simfonică, din; „Luiu“ ani avut plăcerea să o ascultăm ps tînăra şi îneîntătoarea sopranâl germana Juliane Bănse: o voceg !sunerbă.. ., ■ ; ' ■ ■ ■ 11 Nu putem să nu ne expril
- mărrt admiraţia faţă de sonorii ;tatea orchestrei, înwmire m ajol ritate, tînără,: ale cărei instrui ' .mente proprii îi .conferă a l timbru inrcnfundabil. Sentil mentul audierii unei imprimări de disc era atît de puternici îneît de multe ori: simţeam nel voia' să : mă apjefe' peste bal lustrada lojii, ca. să ma corj
'ving că atacul perfect împreurJ■: al trombonilor sau cornilor est
o . realitate, şi nu Un rezults datorat tehnicii avansate a îs registrării-. . . ”,
Răsfoind programul de sal; iată doar cîteva din prezenţei
•’ce. vrr face deliciile public: jui''!vienez în această stâgiure James Levine" (invitat a-1 îi
' 'locui1. ■ Carlrt .'.MS?ia Giulir grav bolnavi Simon Rattle (: un an investit cu titlul d e ş t -w Daniel 3i4renboim-(în du b /a ? ’
"''calitate, "de pianist -şi dirijo: Berrt ird Haitink (tîfia din pn zenţele rele mai frecvente : pupit.rul , orchî strei) - vienezf Cbrisfo*1)!) von Dobnanyi, Hi ’<>nrdA Muti, Seiji Ozawa (înv iat an He an incepînd cu ÎS? va prezenta 6 primă aud::
! vienf>7ă 'a, „Grande Ouvertr• de. W av^ley1* de Berlioz), G'
%epp ' Sinopoll (invitat pent prima oară în acest ăn),Lorirf Maazel -(revenind dupâ|
' pauză de-S ini). 'Cristina Monlca BC
itiAOEVĂRULDECLUJ
)tl‘: . :'V— Dr/Alha'rt, sînteţi pentru
- prima nară îrt (ara noastră,' ce ştiţi despre România, ' despre tnulifi'fiţ el iriUTiVnfe?
■ — Muzical nit avpţi nfmlc re- pre/Hnf.ntiv pe plnn internaţional, In rilv»*! dc.'nfhnmp sau r..P.. U-il Ca ţară, ştiu ,8 vreţi să vă srbTnbnţi reyiinul, să o doceţi mal .bine. Multe lucruri despre
.ţara" d>'s,'Ie ştir de la fratele meu ;care studiază stomalnlngia la Tin iŞ'iara, Âm dorit să cunosc România. •
No regrelaţi faplui că nu ,vă practicaţi (ni‘s“ riit?
— Nu, deloc, Da<-fl ar fl să iau de Ir, începui t.nt la muzică m=nş .opri..-Prii mu/îcă sînt.. eu, e îelol m w dş «t fii-M.iuj putea orlcînd întoarce Ia profesia mea,
Dr.AlKah: "„Rasismul este ignoranţă (a
cel mai inaii nxvcipe care am ,şi,/ praciicat-o
f i
ddli r,ani de zil.v Dar cînt, im) olace
c^ea'.ce: fac acum. Crrd că am n,fă''Ut o alegere bună. Călătoresc
mult, văd ţările pe. care mi Ie d^r^sc, cunosc o mulţime de oâ-' meni. '' ' , .
— Ca sţomrtolog ..recomandaţi pas(a de -lînţi „Colgato"? .•
— Fniospsp sşj. recomand - orice pistă de dinţi care rorţine flour. Sînt- cele mai bune şl cu proiecţia cea mai bună a din-
: ţiIor.’ — I>:ioă aţt fi crlllc, cum l-aţi
car'tc(«>rl/ii pe Dr. All’ an? Co crrdeţf că jj caracterizcr->ă pe Dr. Alban?-
— Dr. AIKan o un om obişnuit, ,cn orii arc altul, cpmun, fără ceva deosebit.
— O . lillimă întrebare: consi» dera(i mu/ica o cale supremă spre pace, spra' linişte, prietenie'?
— Da, e modul cei; mai direct; Şi dară oamenii îţi Iubesc mu. zică alunei’, drumui ;şe parcurge mai uşor şi mai reperle. Am mai spus-o: 'rasismul este ignorinţă la c e l .mal înalt, nivel, prostie, neştiinţă. Trebuie să fim fraţi, indiferent d" culoarea pielii, indiferent d« unde vpniin. de apar. tenenţn noastră, de religie, sex. Oamenii sînt oameni 5 Africa, dar şi în Tucoslnvia, Mă d are să-’mi văd fraţii urisl din motive rasiale. Consider mtizlca o cale directă spre inima oame- nilorf ,(Bucureşti. 11 ne|«>mhrie)
Demosieno ŞOFRON
rt? OMUL INSEAIVINA ARTA,; NU'!UN SIMPLU'-.
EXPERIMENT ' ,-.i' ' ; - 'Ki;
Expoziţia>; deschisă la ' Muzeul de Artă de' cîţiva ‘artişti ger-' mani nu -confirmă decît o ne. linişte pe;care Occidentul o posedă din plin, ^lu [doresc, sâ-' aduc nici o acivă artiştilor care, s-a\i încumetat să încerce „ma. nul" răsărtvil, ci vreau să aduc aminte că CI./'SlCUI, PlCnjUAf.-' pil era o modă, ei elevaţia unei structuri eniblt malice. Expcri. meniul construit d*» DOROTMEA EMUAŢER.jiouă eufere şi patru, falusuri, rare vor să repie/inte- destinul unu! om (primul) şi e- xistenta precară a unor oameni singuri, nu spun decît eă artistul . esle marcat, de şansa , de a se reda pe sine. N;mi<> comun/ totul la locui lui, Arta poate fi' mereu un sMpi i'ntian, dar îicl- odală o Indiscreţie. RECH A L.
FREiy'ai'e o frumoa^I copie co a propriilor sale picioare. Pri e un ..sentimental întîrziat, i plastica fotografică .^neagă t-- acest o lucru. El este un ar' fidel împlinirii: unui crez: Creează Omul printr-un fc ment,;da‘r nu se depărtează el. Este ex'nct. con(r;irtitl a r ce face RFSCH At FRF.D structurile ,sale picturale, ce prezintă o;,.turmă'* de linii r am nulea spune o sjmplă re? zentare a nimîfului. O ad'V aminte1 n'um .nului o facp PI •DF. SîTT1AT)F‘* a ‘ lui K r /
Rf? un friirbos oseu CUt asunra' In^alHălii
M 7C A . .<' i ’” n'l<-> fo to g ra fii- cepul ido i i ^ n n i s m , i\ tare asunr? sîţiialiel laflată a
Arta Omului nu s.a născr Est — aJci in“helem propo? Nu este o laudă, numai n cor: tare. -
1 Catilennr SERC-
MARJ1, 22 NOIEMBRIE, PAG. 5 *«"«»« wt bk
s x v - G & M - ■ \ l M ? £ X ş rR x
tel/fax 064/153081 Vă oferă EN-GROS şi EN-DETAIL
la cele mai avantajoase preturi:
B întreaga gaisa dc uleiuri CAIÎRihîi cu adaos comcrcial 0%
B piese şi accesorii auto penlru autoturisme DACIA
S anvelope pentru autoturisme 81 acumulatori RGMBAT de 45, 55,66 şi 88 Ah El chituri şi vopsele auto din import şi indigene
Desfacere ERM3RQS 'prin depozitul din • Calea Mănăştur nr. 33. orar 9 - 1 8
Vînzare EN-DETAIL prin magazinele din Calea Mănăştur nr.33, orar 9-18
' Calea Floreşti nr.56, IUOIU STOP Str. Paris nr.125, orar 9 -1 7
O VIATĂ RSOUĂ PEWTRU MAŞIIUA DVS.!!!
| lnMii ■■■HM'H" i— n ■ ■ 1 ' i ■» n '
s.c. CGHSTBUCpi FEROVIARE CLUJ s.a.v v cu sediul în *
. CIuj-Napoca, Piaţa A. lancu nr. 17, •*.'telefon 11.80.80, fax 11,13.69, ^
organizează concurs de selecţie pentru ocuparea postului de
' M A N A G E R Vîn conform itate cu prevederile L eg ii nr. 00/1093 ş i N orm ele m e to d o lo g ice nr. 1/1994.O Ofertele s c depun în p lic sigilat la sediul societăţii, în term en de 3 0 d e zile de la ultima apariţie In presa a prezentului anunţ. -
Relaţii suplim entare la scd iu l societăţii şi la te le fon 0G4 * 1 1 .20.23 . (2907â9)
EN-GROS. b u c â r i i - V
p a p e t A r ies.c. B i m m m m s r s a l .
DEPOZIT: Str. Einstein nr.9/A, teî. 135113.
S.C. TU R N Ă TO R IA "M E T A L U L " S .R .LCIuj-Napoca
. cu sediu! în CIuj-Napoca str. Maxim Gorki- nr.167. tel: 187777, int. 115, 245 . fax:.186437, execută‘şi.comercializează la
preturi deosebit de avantajoase:
23 rame şi capace. 'ds csnnl carosabil şi r.searaaebi!
M toate tipurile de pkss S ibadt din fontă diverse piese turnata din ferită, aluminiu,
bronz şi ofceîS î calecteexă de. la agsnti economici da sta t
sau pmafci deşeuri de fontă la pret de 40 lei/kg. > , J
' (762354}
FILIALA SILVICA c lu j
a ROMSILWĂ - bafiu sediul în CIuj-Napoca, str. Horea fir,7,
organizează tieifcaŞja deschisă în data de: 2 0 no iem brie 1 9 9 4 ora ; 12 , pentru
valorificarea masei lemnoase pe picior destinată' agenţilor economici, din cota de tăiere a anului1995, RĂŞINOASE, FAQ, STEJAR şi
alte foioase, de cea mai bună calitate, la Ocoalele silvice Beliş, Cluj, Dej, Gilău,
Huedin, Someşul FSsce şi Turda, în condiţiile Ord. 594/1994 al Ministerului Apelor. Pădurilor şi
• Protecţiei Mediului, în volum total de 140 mii mc, defalcat pe parcheto de exploatare (partizi) şi
bazinete hidrografice.Pot participa agenţii economici de profil în al căror
statut de funcţionare este prevăzută activitatea de exploatare, transport tehnologic, prelucrare primară a lemnului sl caro fac dousdă că au MIJLOACE MATERIALE (utilaja, stotoje etc.) şi FINANCIARE şi de FORŢĂ DE MUNCĂ SPECIALIZATĂ, necesare pentru recoltarea masei in condiţiile respectării regulilor sihnee do exploatară.
- Termenul pînă ia care se pot face înscrieri la”. secretariatul firmei este de 25 nov.* 1994.
—Taxa de participare: 23.600 |ei - -^Garanţie de licitaţie: 2-10% din valoarea de
începere a licitaţiei, funcţie de volumul de masă lemnoasă din parchete. 'Consultarea catalogului licitaţiei şj alte informaţii pot fi obţinute de la Biroul FOND FORESTIER al Filialei, tel. 0 6 4 -1 3 2 3 *1 8 , in£. 1 2 3 ; ’ 0 S 4 - 1 3 S 4 4 5 sau fax: OB^I.
1 3 2 3 7 3 , sau Ia Ocoalele silvice din subordine- ZILNIC între orele: 7,30 - 15,30.
;■ (290717)
.'CQNsmaciOiiui.' sccsi; . a w j - ^ a p o e î i
Sf". Avram lancu 19, EXECUTA urgent ia . - comandă:- lucrări de tencuieli-zidărie-şapă -
- zugrăveli-vopsitorie -mozaicuri-faianţări -
■ - lucrări de instalaţii apă, electrice, sanitara
- lucrări de confecţii metalice Informaţii zilnice la telefonul 19.52.56, la
%T g . M u re ş , s t r , G e n , ' A v m m e sc tk ş ir , 7
" / T e L Q 6 5 -Î S.70 .93 ,'Ţ s !/F aa s\ . / 1 0 6 5 -1 6 .2 2 .4 2 ' Y \|'.. .Anunţăm .stim aţii n oştr i'j V; J | cu m p ă ră tor i,'că 'v in d em .u p V. ( j sortim ent larg d p j m i s f ş r u & 's i t i i . I | ş u r u b u r i c u căp.hexag& stia lf p i u i iţe , \ l fa ib e , ş u r u b m l d e h ib lă , ş u r u h u i 'c u ţ
| ’ lo c a ş h e x a g o n a l is ite t io r ''( lb u â ji şi | falte org a n e d e asam blare, prin c e a i ,\ n a i m are reţea d e 'cp m ercia l.iaa r^ /
din TRANSILVANIA.TG. Mi;itivŞiijr. Bevnluiici nr. 43
Tel. 0^[2.ra.47 Dr.sdiisînlro()r(:îeoo - IR.30
iţ'.ni:.mziii:LMAr^k
■' To \!l.,!U5's;r .30'Dcst'liiS zilnit’ îijtf'o.-flf ■ 7.00 - 15.00 I
SOCIETATE DE GQNSTRUCTII ITALIANA CONSTRUZIQNICALLISTO PONTELLOsjl
Caută pentru propriul şantier Cluj-Nlapoca * Sibiu următorul personal: '
âJTQPQGRAFI b) ŞOFERI CAMION cj CONDUCĂTORI ÎNCĂRCĂTOR FRONTAL d) EXCAVATORIŞTIe) CONDUCĂTORI GREBE&f) MECANICIg) ELECTRICIENIh) TÎMPLARIIJ MUNCITORI CU EXPERIENŢĂ M CONSTRUCŢIA DRUMURILOR ASFALTATE.
Pentru relaţii telefonaţi în ziua de 23 nov. 1394 , între orele 3 - 1G. la numărul de telefon
din CIuj-Napoca 190430. domnul Gabriel Ciurea. (290820) J
N oi ştim de ce anume are zilnic nevoie O tipografie modernă !
Ee lângă, a ltele nu.numaL de; ;O plăci offset presensibilizate şî chimicale aferente0 cerneluri offset cu uscare rapidă şi normală,
V • - ■ flexo de înaltă calitate "• lacuri offset .- e aşternuturi cauciucatc.în role sau tăiate la format• ciorapi de untezire• folii de montai• hârtie calc ' :•> creioane de corectură film ţi placâ V•- cuţite de montaj® rastere! de contact \ :-%>■. ‘• pudră tipografică ^o termoclei hot-mclt .... jî• bureţi tipografici■' produse ale firmelor de renume:
: s .c . G 0 I 1 P P 1 L - s.a'.;i .................!! CIuj-Napoca, str. Fabricii de zahăr nr.156,j ţel.'1 4 6 3 8 8 , 1 5 2 8 2 7 ': organizează concurs în data de 28.11.1994 | , orele B la sediul unităţii j ■'$<: pentru ocuparea unui post de
i Condiţiile de participare sînt următoarele: v i' . - tŞoîTttciSiu! atabîi în oraşul Gherla | - fitâgiu! m ilitar catisîăcut
>să pocsde carnaî de conducer-c categoria □ ,C ,E ; - să îndsplsnească condsţiilo cerute de Legea 22/19 39 privind angajarea gestionarilor.
' Cererile se pot depune )a sediu! unităţii pînă la1 • data de,25 .1 1 .1SS4 orele 15. .
(290801)
ADEVARUL DE CLUJ MĂRFI, 22 NCIEMBRIE, PAG. 6
Cu
i v
doar _desprinse de pe
sticlele de l litru de Coca Cola sau Fanta,
puteţi cîşfsga £aaitastleepremii:
J&> un set complet de aparate electro- casnice BOSCH pentru premiul I
SO combine frigorifice BOSCHV'
reprezentând tot atîtea premii II şi nu mai puţin de 1Q0Q de cărucioare de bagaje pentru cei 1000 de ciştigători ai premiilor III.
Dppurieti deci phcul cu trei etichete G ocs-C ala sa u FANTA de la sticlele de 7 litru. în urnele amenajate îh ’ , următoarele magazine-CENTRAL - Ch.Doja; FLORA • P-ţa Flora; SATURN - Republicii; FORTUNA - Mirăstău; ROM ALIMENT - P-ţa Cipariu; PAL ACE ATHENA » Moţilor; DIERA- Memorandumului; ALIMENTARA nr.6 * P-ţa Păcii; ROCADIS - P-ţa M.Viteazul; ELVIRA - Universităţii; TRIX-B-dul Eroilor; SZA LAZURI - Ch.Doja; CABRIO• Fintinele; AURORA - Calea Dorobanţilor; FiESTA - B-dul N.Titulescu; SIMINA - Calea Floreşti; UNICO- Aurel Vlaicu; CONDOR - Dunării; UNIVERSAL HORA• Horea; ALCOM-P-ţa Gării. c ’
[ i u n S A T M R Î S Î L V A R S Ă s - A .c i ^ p o c a !
şi C A S A A F A C E R I L O R s .a . Piatra Rlaamţanunţă . -': ]y ■■
5; lilcitatia de închiriere a standurilor dib j
;: 'PAVILIONUL E M O S ' ■ ■ ■;cu vînzare eu csrccZsr permanent-
Sînt invitată să participe producători»' şi comercianţii en-gros şi en-detail care doresc să-şi deschidă noi puncte de vînzare.
Pavilionul este situat în Cluj-Napoca.str.Dîmbaviţei nr.45 (pe drumul către Expo-Transilvania);
Licitaţia va avea : loc în data de 24 noiembrie 1994, ora 11 ia sediul Bursei Transilvana din Ciuj-Napoca, B-dul N.Titulescu nr.4. Preţul de pornire al licitaţiei este echivalentul a 25 USD/rrip pe iună ,
Cererile de înscriere se primesc pînă miercuri 23 noiembrie 1S34, era 1S.
Relaţii suplimentara la M:193247* 394303, 194310, între orele 11 -17. *
A l j l i i n t i i ?ăsExistă o singură skîuţie: DHL
Singura companie care operează în nume propriu în 219 ţări ale iumii, printre care şi România,
expediază documente ş! cotele spre 70.000 de destinaţii în îume, petilru peşte 900.bQ0 clienţi.
F acilităf iu r t ic e p e p ia ţa ide Curferat d in R om ânia o ferite d e DHL partenerilor Săi d e a fa ce r i:
Sigura cwţiariie de eurierat prezentă aici în nume propriu, car<S>
propriiln 18 oraşe aie ţârii. ^ y .... i :• Cel mai rapid iSnerar între preluarea personală a coletului sau corespondenţei astăzi şi predarea personală a acestora la destinaţie mâine. y ..- / ;;V .;
Certitu<a?ea fă documentele sau coletefe dvs. vorflpredaîQ partenerului de afaceri, la timp şi în siguranţă. De fiecare dată. /• Confortul de a putea permanent verifica stadiul expedierii, graţi® avantajului unic pe Care fl oferă reţeaua globală de computere la care' suntem conectaţi. ; ■ ' , ■; : .
A van ta je le obţinu te m erită in vestiţia dvs. F o losin dserv ic iile d e curierat DHL, Investiţi în propria a fa c e r e .
PRfM MAGAZINELE DE PREZEKfTARS DIN: Str. MAXIM GOBKI nr.4 fi Str. FABRICII nr.12 O MATERIALE DE CONSTRUCŢII OPROD. METALO-CHIR/3ICE OPROD TEHNICO-SAîtfITARE
MARII, 22 NOIEMBRIE, PAG. 7 J j
s.c. ARCTIC GAEŞTIa deschis un magazin de prezentare şidesfacere
: * cu amănuntul a produselor societăţii la următoarele preţuri - în str. Pasteur nr 77
cartier Zorilor, tel. 1 2 .4 5 .6 S .:A Frigider 1 4 0 1. “ 246 .620 lei inclusiv TVA A Frigider 1 8 0 1 = 298 .540 lei inclusiv TVA •Frigider 2 4 0 1 = 350 .460 lei inclusiv TVA • ♦Congelator 120 U 324 .500 lei inclusiv TVA ♦Congelator 160 I = 402 .380 lei inclusiv TVA ; ♦Combine frigorifice 260 l » 610 .06 0 leiinclusiv TVA H♦şi alte produse ale societăţii p^cum şîreparaţii postgaranţie.
V J290792) :
«an.
3400CUJJNAP0CA Str. PaMnrr. &0/1 Tat: (064) 132-538
Fax.: 1064) 132-536
tf»TB p<aasaMjgki34i334 novJim
r^y TRECEŢIPESTE
a c e st m u m s.
Vă oferim produse de tehnică psrasolară:;/Sv-JALUZELE'-'RELOME- /
PERDELE RAiysycĂdin cea maî frumoasă şi diversificată
/ l ■ ’ gamă a Italiei ; .Prezentare gratuită la biroul sau locuinţa d vs..
Asigurăm garanţie: 1 AN. ,
y Vă aşteptam: str: Pavlov nr 6 /1 tel/fax 19.25.36
- ; 1290831) .
S £ lF E ţÂ R s .A . ciutorganizează licitaţia pentru următoarei0-
□citaţia va avea toc în data de 2 d ec . 1 9 9 4 ora 10. la sediul societăţii din str. Sobarilor
':.!-i.:-hR-3B/A şilh continuate._ în fiecare zi de la ora 10.
Lista se poate consulta zilnic la sediul societăţii. Informaţii la telefon 1 3 0 1 7 S
V I2S0317)
( S â
U N IV E fU IX & T £ &
BABEf-BOLYÂIDIN CLUJ NAPOCA
Organizează concurs pentru ocuparea unui post de CONSILIER JURIDIC II ce va avea loc în data de 28 noiembrie 1994.Condici: studii juridice superioare
- ; ; vechime minimă fi) spbdalitafe;3 ani',
Informaţii suplimentare ja BiroulPersonal, sfc Emahuelde^ărtonennl, telefon 19.32.31,
^ ::: (762410)
REGÎA AUTOmDMĂe s f ^ E N i u u i i Pu b l i c
Cluj-Mapoc8,
V
anunţă:
Asociaţiile de locatari, care au depus !a termen cereri pentru obţinerea de vegetaţie gratuită,
sînt invitate a o ridica, în cep înd cu d a ta de a z i, 2 2 n a v .1 9 9 4 .
. Materialul se preia din Pepiniera Becaş, fihgă hipodromul Armatei, zilnic Intre orala a -1 2 .
Atragem atenţia că recapţionarea plantărilor
se va face decăEra inspectării R.A.D.P,iar materialul primit şi neplantat va fi imputat
Jn acest scop delegatul se va prezenta cu ştampila asociaţiei de locatari şi
Buletinul de identitate. . , ( (290833} . ■ i
VA OFERĂ PRIN DEPOZITUL OtN CAtEA TURZJI iv. ' H ' y
u c A * * 1 C E A S U R I
PRODUSE ELECTRICE Ş l ELECTRONICEtUfil - VINERI 10-18 SlMBAîA 10-13
M a g M i i î n i S I L ¥ â
Piu m percep® dskîndă Iss suma rămmă mmhîtată.
-Adresa: P-ţa Mihai Viteazul nr.8 program: 8 ,3 0 -18
B n u c p o s i s nSUC. JUD. CLUJ ~y; v
vinde ia îl citaţie publică în data de 24* nov. 1994: ■ST autoturism PEUGEOT 309 GL P ro fil, nr. circu laţie C j - 0 2 - TWGt capacitate; - /. cilind rică 1294j la cra 1S.39 .
\£ autoturism OLTCIT an fabricaţie 1993, nr. circîtîaţie C j - 02 - DDŢ, la ora 16.69. Licitaţia se va organiza iasedlui băncii din strada Gh. Sfoja, nr. SSC hîţr^a^ca.1-/: ;
Q Vlrw) moMlă.rie bucătărie,’ pret 220 00(1 Ici, dulap de cameră cu vitrina, preţ 200,000 )iei şl
vană albă r)#* l.fio’ m, tont? la \3ri preţ negociabil, Tel. 11-40-93, (3(r4f>2;
• Vînd urgent şi ieftin O- pel Ascona.1,3 S. Telefon 17- 23 69. (279020) V
9 Cumpăr certificate de proprietate. Telefon 17-88-8&.
(278906)• Cumpăr chiuloasă, pen
tru Mazda 323 capacitatea 1405. Telefon 15-55-16. (10578)
« Vinii maşină de tricotat Brother cu cartelă, nouă. Telefon 18-18-91. (10576)
8 Vînd Fiat Ritmo înmatriculat stare bună, 2369. DM. Telefon 16-27-06. (10572)
O Vînd , gheretă ^metalică demontabilă, 32 mp. Informa^ ţii la telefon .13-71-33. 007292)■i- • V'înd- vilă în construcţie 1080. mp teren, utilităţi, 380V, locuibilă, 2 camere, dependinţe, 120 mp spaţiu de : producţie, plata şi în rate. Telefan 19-43-87; 12-34-57. (307360)
O Vînd - dozator Siemens 1100 DM. Asigur garanţie. Vînd convenabil Aro 1989, Dacia 1987. Tel: 18-84-76. (307323)
& Urgent! Vînd Ford Sier- ra 85, telescoâpe, frîhă noi, garanţie la motor. ; Telefon:12-00-02 orele 14—21. (307362)
• Vînd . 1 Ii. i teren împădurit in Beliş. Informaţii 13" tel.13-12 90 sau 17-70-07 fam. To- dea. Preţ convenabil, (302438)
® Vînd urgent apartament trei camere confort doi, bloc cărămidă, parter str. C. Brîn- coveanu nr. 54 ap. ,42 bl, T3. Informaţii Ia adresa dc mai sus între orele 16-18. (302421)
® Vind gheretă 21 mp. cu sau fără stoc de marfă amplasată legal- în faţa Complexului llermes. Tel. 12-19-71 sau 12-15-20 seara după 19.
albe, negre, natur sau vişinii, pentru cărţi sau expunere marfă. Suna» ja tel. 14-08-61; 14 89-72. (302170) . _ -
O V'înd certificate. Tel. 17--15-69..' (302-101)
c Cumpăr frigorifică de l r1.5 t. Telefon 051 A, Agbiras.
. (307167’)• O- Cumpăr talon Mercedes
2071». Tel. 13-«7-02 între orele 8-17. (30245.1).
® VîîiiI apartament 2 ,camere confort 2 , finisat, imediat oinp.dvi1, vizibil . între orele V) ?0, Glie rgîieni, str. Buşteni nr. 16. etaj 1, ap. 7. (30607)
■9 Vinci două Dacii numai împreună, una alta ’77,Pret informativ 3,5 r»iilioano. Telefon 17-16-81. (106031' O Vînd brutărie .şi t-iren a- ferent 40U0 mp pe str. Oaşului 123. Telefon 13-33-16. (1060)
® Cumpăr-Dai-îa 1300 după anul 1977. Ofer 1,6 milioane. Tel,.fon 13-51-64. • (10593)
o Vînd casă 2 camere, bucătărie, grădină 1300 mp, 26 milioane negociabil sau schimb cu
" apartament 2-3' camcre plus diferenţă; vind Saab 900 accidentat în stare de funcţionare, înmatriculat 1200 DM. Str. Qrăş- tiei nr. 9, Someşeni. (279071)
$ De vînzare chiuvetă inox dublă in . stare nouă 120—45 aus-
'triac, aspirator Hoover englez reglabil de la 1Q0 W — 1000 W, nou, maşină de- scris portabilă, electronică, marca Olympia Ca- rrera, model 1993, Preţ negociabil. Fam. Biro, str. Gh. Bariţiu nr. 18, la etaj. (307393) ■
@ Vînd ieftin maşină de spălat cu centrifugă, aparat electric de tăiat, clăpari. italieneşti nr. 34, 38, 43, palton de damă, salopete de fîs. Tel. 14-92-77. (307403) ■ ' V
626 Pioneer CT-S 410 amplifica- >tor Tehnics; SU-VZ 220, stare - perfectă, sub preţ. Informaţii str. Plopilor nr. 73, bl. P 11, et. IV, ap. 26. (307426)
@ Cumpăr vobuloscop şi generator de înaltă frccvcntă. Tel.18-90-37 după ora 19 (307444)
® . Vînd urgent tractor şi batoză. Tel. '24-16-42 sau 24-21-07. (307453)
O Mulţumim tuturor celor care prin prezenţă, flori şi telegrame au fost alături de noi ■ în marea durere pricinuită da decesul dragului nostru soţ şi tată PRIPON MI- KON. Irina şi Rareş. (302397)
O Aducem un ultim şi respectuos < magiu celui care a fost maestrul ROMAN IULIAN, Transmitem sincere con- dolranţo şi întreaga noastră compasiune familiei îndoliate. Conducerca SC Armătura SA Ctiij-Napoca.) (302429)
o Suntem alaiuri de Moşu şi de familia Sărmăîan în a- ci ste clipt* grole. Familia Che- rechoşiu. (302410)
O Sincere condoleanţe şi întreaga noastră c:ntpasitine familiei greu încercate prin pi;'ide.ea - solului şi tatâiui dtr.g ing. V'ASII.I?Mona ţi Sandu. (t(!582)
n Sîntem allănri de tine. Carmen, în marea durere pricinuită de moartea tatălui tău. Diriginta şi- colcctivul clasei XII A, Grupul şcolar trans- -p,iruri căi fn ate. (lOjlil)
<» Suntem alături de d^uă bibliotef.fră Incou Klvira in aceste clipe triste. Colectivul Liceului Economic. (307427)
e Cu adincă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă, la numai 61 de ani, a tatălui nostru drag ANDR/VŞ TRAIAN. înmormîntarea va avea Ioc in dată de 23<fnoiej)]- brie 1994,. ora 12 lă cimiti-ul din str. Crişan. Dumnezeu să-l odihnească în pace. - Copiii Cristina, . Cristian, Ciprian, Traian şi Gicu. (10561)
me, bunici si străbunici SOMEŞFAI.EAN ANA din Pata, după o scurtă şi grea suferinţă. înmormîntarea va ă- vea loc la Pata în ziua de 22 noiembrie 1994, ora i2,30. Familia îndurerată. (105C0)
» Colectivul de salariaţi din, cadrul S.C. Sodem SRL Cluj este alături de d-1 Someşfă- lean Nicolae, patronul' firmei, în marea durere pricinuită de de decesul mamei dragi. Dumnezeu să o odihnească în pa- ce. (10560/A) . ...
O Dragă Nicule, sint cti a- Iături de . tine în ' marea durere pricinuită da pierderea mamei dragi. SinCere condoleanţe. Familia Mărincean.
' ■ ' ' (10560/11)® Senatul, cadrele didactice
şi studenţii Universităţii tehnice din Cluj-Napoca sînt a- lături de prof. dr. ing. Gheorghe Achimaş în marea durere pricinuită de moartea mamei dragi. Transmitem sincere condoleanţe familiei îndj- liate. (10557)
® Sîntem alături, de prietenul nostru, prot. dr. ing. Gheorghe Achimaş în aceste momente grele. Sincere condoleanţe. Familia Liviu ‘Morar. (307428)
® împărtăşim durerea fam. Somoşl' ean Nicolae din Cluj şi fam. Casian Auguştin din Pata, Ia decesul mamei lor, SOMEŞFALEAN ANA. Sincere condoleanţe. Fam. S.meşfă- lean Viorel. (100)
• Pioasă aducere aminte dragului nostru soţ, tată, bunic PRECUP TEODOR ia un an de la. trecerea în nefiinţă. Odihnească-se în pace! Familia. (307348)
-® Se împlinesc 3 ani de cînd a trecut în eternitate cea care. a fost draga şi neuita
ta noastră mamă; MARIA PETRESCU. Slujba de comemorare va avea loc miercuri, 23 noiembrie, ora12, Ia Catedrala Ortodoxă. Fiul nemîngîiat, Liviu. (307411). 9 Profund îndureraţi adu
cem la cunoştinţa tuturor celor care l-au cunoscut, încetarea din viaţă a bunului nos
tru tată. si bunic TRAMBIŢAŞ ROMULUS.
înmormîntarea va avea loc miercuri 2;l noiembrie 1994' o- ra 14 Ia Cimitirul Cordoş. Familia îndurerată. (302479)
.• Cu sufletele srdrobite de durere anunţăm încetarea din Viaţă, după o- lungă şi grea suferinţă a scumpului nostru
sot. tată. socru şi bunic CALIAN OCTAVIAN 70 de ani, în data de 2 1 . noiembrie 1991. Nu te vom uită niciodată suflet bun şi blînd şi cît vom trăi mormîntul îţi va fi presărat cu fl ri. Ceremonia inmor- miniării va avea Ioc în tina de 23 noiembrie 1994 In Capela Bisericii Ortodoxe <ijn Cimitirul Mănăştur (Capefa Ve- citf) Soţia S iiS 'in a , fiica /luciii cu soţul Traian. şi eonii Rianca şi Cl.'iarliu, fiul Alin cu ,soţia' I.ucia şi ftica lor. Alina. (M'JI'JO)
® Profund îndurerate de trecere:', in netiinţă a celui care a fost cumnat şi unchi CALIAN OCTAVIAN. Suntem alături de sora, măluşn şi verii noştri tliagi, in aceste'clipe grele. Lola sl Liana.
e > Cu adîncă durere în suflet anunţăm. încetarea fulgerătoare din viaţă a celfli care' ă fost nepreţuitul soţ, tată şi socru, ing. VASILE RET1ŞAN, în vîrstă de 65 ani înmormântarea va avea loc miercuri, 23 noiembrie, orele 13, de la capela cimitirului Cordoş. . Familia îndoliată. (307455)
soacră şi. bunică BRĂFTALEAN MARIA, de 71 ani. O vom conduce pe ultimul drum în 23 noiembrie, o- ra 12, de la Capela Cimitirului Central. Familia îndurerată. (307481)
® Zdrobiţi de durere, anunţăm .încetarea din viaţă a iu
bitului nostru TODEA SAMSON, din Beliş. înmormîntarea marţi, orele13. Soţia Anişoara şi copiii Angela, Mihai şi Sorin.
^ (307492)• Suntem alături de naşi
noştri Uuiu şi Rodica Sărmă- şan în marea durere pricinuită de moartea mamei lor. Familia Moidovan. (10465)
e Suntem alături de colegul nostru ing. Retişan Sorin în marea durere pricinuită de m artea tatălui diag. Colectiv 233 şi Oficiul de calcul — ICP1AF. (307462) .
Suntem • alături de familia Todea în momentele grele ale despărţirii de, iubitul lor SAMSON. Fam. dr. Pop Cezari (307493)
• Profund îndureraţi de trecerea în eternitate a scumpului nostru frate, cumnat şi unchi. CALIAN OCTAVIAN, sîntem altăuri de voi, dragă Bobita, Anda şi Alin şi vă transmitem sincerele noastre condoleanţe. Liviu, Măriuca, Elly, Luigi, Neluţu, Mirel şi Horaţiu. (307503)
O Colectivul Clinicii Chirurgie IV, Spitalul CFR este a- lături de dr. ‘ Secaş Nicolae în aceste zile de grea încercare datorate de .decesul mamei sa- le. (10617)
« Sincere condoleanţe colegei noastre Anda Giiîrgiu Ia treSerea în nefiinţă a tatălui drag. Serviciul Plan ,.1’crmo- rom“ Cluj. (10613)
® Cii mai'e durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă, după o lungă şi grea suferin
ţă, a celei care a fost SILAGHI ANA, iubirea vieţii noastre, în vîrstă de 69 ani. Funeraliile vor avea loc în ziua de 23 noi -mbrie 1994, de Ia cupola I.a cimitirului Central. Copiii Nelu şi Mariana cu familiile. (lOfiUU)
POÎ’TlK F!{;V\!CISC, tosl an- ^rtjat atei. „16 , Fi bruărie". înmormîntarea joi, 24 noiembrie Ia cimitirul Central. Familia îndurerată. (10605)
o Azi se împ'ini'ştp un nn de la trecerea în .nefiiniă a celui caro a fost soţ, tată; bunic si socru ll.E.V AUREL- Odihnească-se în pnee. Familia îndurerată. (10591)
& Sincerc contloleante colegului i nostru, dr. ing. Arhimn?^ .Ghoorgiw», în durpn'a pri'-im-i'-iV. de pii’ idprea mamei dragi Co-f leptivul Ali'lipniltii Mecanic a-T U.TC.N. (307454)
® Ur> ' ultim omagiu frateluil nostru drag, IlETIţSAN’ .'VASII.S» Nu te vom uita, Ion şi Vicfor.
-t30745o?|\
MARTI, 22 NOIEMBRIE, PAG. 9 »<>*
m m m■ • 'î*iA ..‘i-i iiA* ?>*»>.•£:?■*• . «'î'r- •
• Vînd-Dacia 1310 TLX cu 17.000. km. .Telefon-rl6-43-73. (10595) ; (i:;-' O Vînd-cameră video VHS Grundig profesional;-line. Alba 'I'ul ia,1 telefon 058 82-16-70. (10594)1 • [r-. ?
9 Vînd urgent dormitor Tsa- bela. Telefon 17-90-89. (10590)
• Vînd Dnt in 1310 şi 1304 papuc, an 1989 şi l'W . Telefon: ; 19 83 89, între' orele 14—18, (10589)
• 9 Vînd casă.trei foctiri gaze curte 292 ,,mp,; str. Livezii 39, z o -• na Clujana. Preţ convenabil.:. (20446P) ;. ,
• Angajăm absolventă de Jiceu pentru evidenţă primară. Informaţii'la tel. 16-02*64 sau 19-19-50. (307476)
O Brutăria Lcnamar SRL str. Baladei nr. 28,(colţ cu str. Bistriţei şi Venus) vinde zilnic PUNE ALBA Ia preţ de lii'rare de 700 lei/kg. Comenzi Ia tel. 15-56-06. (279089)
• Studentă, meditez geografie pentru bacalaureat şi ad- mitere. Tel. 14-24-90. (307413)
O Angajăm fete pentru cu sut Ia maşină şi croit. Informaţii str. Bucureşti nr. 15, tel. 19-41-01. (307230)
O Societate comercială cu capital privat, vinde carcase de vită, mînzat şi porc.' Tel. Oradea 11-87-16 după orele 19.
• Societate comercială ^anga-_ jează.- cu normă întreagă iarma- cist sau medic, c;:n3îţii: vorbitor frarjeeză sau englezăjQ3ose^« sor maşină, i,foarte dinamic.'"Tel. ♦ 19-75-36. (302452)
• Şlefuim, lâcuim parchet:-; 2500 mp. Str. Dîmboviţei nr. 15, ap. 43. (302457)' ', • ! Vînd ’ 'centrală termică4 gan , ze, pFogra'nîare “! automată, i,:.35 C00 lîcnl .-încălzeşte 000 mc, apă cal-, dă 50 grnd:> C. 80’ 1/min. r> J88 000~lei. O instalaţi completă*.satelit, parabolă aluminiu 1.8 m, receptor" Sntex, t'NR cu polaro- tor 0,9 nfV; sistem mecanic de orientare,** 800 000' lei. Tel. -19-, 92 97.' (302459)
• Student la matematică, meditez matematică la domiciliul elevului. Tel. 16-54-40 sau 18- 16-88. (307486)
• Vindem lambriuri cu zece mii lei pe metru pătrat, camion Robur 3,5 tone, magazin 150 mo,. Mănăştur, sicrie fag şi stejar cu 55 000 lei pe bucată str. Avram Iancu nr. 52, transport gratuit.
(302478)■ O Magazinul Roxy str. Napoca angajează vînzătoare ora 19. (302484)
O Călătoriţi cu Er-Rom Tours la Budapesta sj retur. Informaţii tel. 13-44-90. (307395)
• Angajăm măcelar. Informaţii la tel 12-32-40. (307437)
• „ATLASSIB" . efectuează transporturi de persoane în Germania şi retur zilnic, cu plecarea din Cluj, Informaţii şi înscrieri la magazinul ’.Marilia", în Piaţa Mihni Viteazul nr. 30. Tel. 19-42-10. (307450) ' ■
• Economist tin evidenţă contabilă pe calculator; Tel. 19-02- 07. (302125) -
p Ţin evidentă contabilitate. Orele 10—16,. tel.' 16-96-83.; ■ (302419)
• , Spălătorie,', curăţătorie şi ‘casă de amanet, str. Fierului nr. 8. ,orar zilnic 9-17 si sîmbătă ^10-1+. (301808) .
• . Cumpăr hală . producţie suprafaţă minimă 2500 mp. înălţime 6-8 ;Yn., utilităţi pentru prelucrare metal, pod rulant J 0 tone, corp administrativ. Relaţii la tel. 14-67-45 între orele 17-22 si-,1a tel. 19-41-40 între- orele 9—16. (302354)
9 Vîţid vulcanizare în stare de funcţionare. Informaţii str.
i Someşului nrl ,3 între orele 9— 16. (302393) ' • / - i
• Angajăm urgent muncitor^ necalificaţi seriosj, depozit en gros str. Someşuliti nr, 19.
(302396)• Angajez urgent vînzătoare
la -ghereta Vio-Teo din Piaţa 1 Mai Clujana,; vîrstă 20-30 ani, să fie serioase, drăguţe şi prezentabile. Salar negociabil. Relaţii la,,}ocul"de muncă.'(302409) ■
• Meditez biologie pentru admitere îri învătămîntul superior. Teleforţ.* 15-52-85; „ (10580)- *•!. FamilişM.ţîn,ără, credincioasă, îngrijim 'persoană în vîrstă contra fămînere în locuinţă. Telefon 17-97-60 sau 18-53-98.- (10559)
• Pierdut bară protecţie î (plastic ) Volksaagen PassatT
Recompensă. Tel.*. 19-51-71. v : y , (307422)
• Pierdut foxterier neted maron cu Uilh, de 3 luni, zona maga/inului Central. Recompensă. T(4. 11-13-22. (10571)
- • Rog persoana 'care în data de 11 noiembri?, vineri, între orele 15-16, h magazinul Agro- Picoti din Hala , Agro-ilimentarft, -P-ta Mihai Vitea/ul din Cluj, a piimp'ftrat. 2 pui în loc de pulpe- ■ le pe rare 'intenţiona să-le eum» pero înainte .-şi a pierdut ceva, să sune la Iflelonul 14 39 65, zilnic după. orele 17. (307405)
• Pierdui;- cod' fiscal cu nr. 8556 '(fin ; 07.03.1991. 11 declar nul. (302115)
ADEVARUl DF CIUJ / MARŢI, 22 NOIEMBRIE, PAG. 10
IN PREGĂTIRE
Săptămîna trecută ia hotelul Transilvania din CIuj-Napoca a avut loc o conferinţă de presă prilejuită de rrganizarea; în Complexul Expo Transilvania; In perioada 24—29 mai 1.995, a Tirgului internaţional • specializat pentru agricultură, industria, alimentară şi ambalaje specifice „Agraria". Organizatorii celui mai important tîrg specializat din ţara noastră (cu excepţia Bucureştiului), cu o masivă participare străină şi din ţară, sînt Export Consult reprezentantă oficială tn România a Mes- se Wien {Tîrgul Viena), unui din cei mai' cunoscuţi şi experimentaţi organizatori de tlrguri internaţionale din Europa şi Expo Transilvaria în colaborare • cu Camera de Comerţ şi Industrie Cluj. ;
Alături de ziarişti din presa scrisă, vorbită şi televiziune, au participat reprezentanţi ai Direcţiei judeţene pentru agricultură şi Industria alimentară, ai Băncii Agricole, cddre didactico universitare din ' învăţămîntul agronomic, conducătorii unor firme particulare cil / profil v agro-all- mentar.. /'
O prezenţă' de asemenea anvergură a transformat conferin- ' ţa de presă .într-o largă consul- , tare ă organizatorilor cu specialiştii clujeni privitoare la desfăşurarea acestei importante manifestări.',
• *D1. Helmut Schott, preşedinte-, Ie Export Consult, menţiona că . încă de acum 3 ani a început o bună - colaborare a firmei pe
care o copduce cu Camera ’ de Comerţ si Industrie Cluj şi Ex-, po-Transilvania. Această colaborare poate fi mult extinsă în viitor, cu rezultate remarcabile pentru agricultura Transilvaniei. Ar fi foarte important dacă pî-
; nă la deschiderea Tirgului internaţional „Agraria" s-ar putea stabili necesităţile producătorilor agricoli, precum şi posibilităţile de finanţare, în 'vederea cumpărării unor utilaje agricole performante, precum şi a dotărilor de care este nevoie." Domnii Radu Condor, directorul Expo Transilvania şi Mircea Costin, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Cluj s-au ..referit la performanţele şi condiţiile pe care Ie oferă Complexul expoziţional din CIuj- Napoca, precum şi la planul de structurare a tîrgului.
Anticipăm intenţiile organizatorilor dezvăluind tematica ex» : poziţiei, care va fi deschisă în perioada amintită. Vor fi orga-, nizate 3 sectoare importante :fa - gricultură (maşini şi utilaje a- gricole) tehnologii pentru producerea, tratarea şi depozitarea seminţelor,- cerealelor, nutreţurilor şi a ’ furajelor; sisteme de irigaţii, ingineria mediului, silvicultură, zootehnie, vinificaţie, maşini, echipamente şi tehnolo- gii pentru industria alimentară şi fluxuri: tehnologice’ şi materiale de ambalat. „
Cei prezenţi au făcut numeroase şi judicioase sugestii pentru organizarea cît mai eficientă a acestui tîrg internaţional pe care: îl va găzdui Complexul expoziţional din CIuj-Napoca. j
:: v • » Ion RUS
PREŢURILE». PIEŢEI (P-ţa M. Viteazu) ^
Pentru cei ce nu şi-au făcut încă aprovizionarea pentru iarnă, ..preţurile din- piaţă descurajează, din -start, orice iniţiativă.' Totuşi, persoanelor. mai .curajoase le semnalăm, in continuare, preţurile la. următoarele produse.. agro-alimentare, din - P-ţa Mihai Viteazul: hrean 100— 300/legătura; pere 500—1000/ kg; usturoi 2500—3000/kg; mere 600—800/kg; ceapă 900/kg; cartofi 400—500/kg; roşii 3000/ kg; gulii 500/kg; conopidă 1000—1800/kg; varză ,600/kg; varză roşie 1000/kg; morcovi 600/kg; spanac 700—1200/kg; ridichi 300/legătura şl salată 500/căpăţîna.
D.P. BULMAC
SPECTACOL SUSPENDAT
Teatrul Naţional Cluj anunţă suspendarea spectacolului „Vizita butrînei doamne", de joi. 24 noiembrie, d in ' motive obiective.
FESTIVITATEA SĂRBĂTORII DE JIANUKA 5755
- Comunitatea Evreilor, din CIuj- Napoca vă invită să luaţi parte la Festivitatea Sărbătorii , deţ HANUKA 5755 (1994), ce : va â- vea loc' luni, 28 noiembrie, ora..11, la .Templul Memorial al Deportaţilor din CIuj-Napoca, stra-
»»Comunicate ale
„Vetrei RornâneştiIn zilele de 12-13 noiembrie
1994 s-au desfăşurat la Tg. Mureş, lucrările Comitetului Naţional Director al Uniunii Vatră Românească. La. ordinea de zi au fost'i abordate - probleme curente. Printre, altele, S:3._ propus ş i ' s-a adoptat un plan concret de măsuri menitJsă impună cu pregnanţă , organizaţia '! In sfera activităţilor culturale şî_.ştiinţifice din ’ România; să-i confere acesteia' locul şi rolul pe, care şi le-a asumat şi care i se . cuvin în societatea românească/ Au iost discutate, de 'asemenea, punctul de vedere exprimat, de reprezentanţii uniunii' . referitorla proiectele de legi ale minorităţilor, asupra Legii Învăţămîntului,-.poziţia Uniunii Vatra Românească faţă de i starea actuală a ecopo- miei naţionale şi a reformei. A fost dezbătută problema s$rii moralităţif Naţiunii — fiind condamnat vehement flagelul corupţiei la scară naţională — • şi s-a reafirmat Ideea’ necesităţii '^sprijinirii comunităţilor româneşti
: din statele riverane. A fost vali-; ridată propunerea aderării, uniunii ’ Ha Forumul Organizaţiilor Cultu-
':-rarT—i- Ştiinţifice, si Sociale Româneşti şi s-a hotăfit demararea unor—acţiuni de' anvergură
■ cu scopul marcării, in 1995, a împlinirii celor cinci ani de la înfiinţarea. Uniunii ~şî' de la insurecţia antiromâriească din martie 19.90, de la -Tg. Mureş; . -
PREŞEDINTE dr. Zeno OPRIŞ
In 'zilele de ,19—20 noiembrie a.c., la sediul’ U.V.R.'-CluJ, a a- vut loc întrunirea Comisiei Naţionale pe .Probleme de învăţă-,
. mînt a U.V.R., Au participat reprezentanţi ai' filialelor judeţene şl ai/ Comitetului Director de la •: Tîrgu Mureş. Au onorat, de ase-
. menea, invitaţia parlamentari ş t . 'reprezentanţi ai autorităţilor lo cale. Pe baza discuţiilor purtate s-au propus următoarele:
— îmbunătăţirea legăturii UVR cu Inspectoratele şcolare;
— iniţierea programelor de patronare a unor şcoli de către instituţii de învăţămînt supe-' riorj"‘ - 1'.j; '■ _
. — ^promovarea- unor demer-- suri spre Senatul României Jn
vederea introducerii '-unor/ prevederi în Legea Invăţămîntuluij care*să consfinţească inte’rzice- rep separatismului şcolar pe principii e t n ic e ; / ’ '.
— în localităţile cu populaţie majoritar maghiară să se asigure condiţii egale; de instruire şi pentru-elevii'români;
— examenul^ de admitere în’ învăţămîntul de toate gradele să se susţină în lim ba,în care urmează să se facă studiile; / '
—• analiza necesarului de cadre didactice instruite numai îh limba maghiară arată că actuala, situaţie» creează un excedent de; cadre , care ocupă/ şi vor ocupa locuri ■ de muncă i în .. detrimentul specialiştilor pregătiţi în limba
: română;, ' 1~ Comisia ,â -insistat asupra:
unor: măsuri suplimentare ,ce se Impun luate de Executiv,: In regim - de urgenţă, în vederea susţinerii învăţămîntului în lim-. ba maternă' a românilor aflaţi" în afara graniţelor actuale.
.... . u n i u n e a "VATRA ROMANEASCA COMISIA NAŢIONALA
DE- INVAŢAMINT
prof. dr. lustinian Petrescu
da Horea 21. Cuvîntul festiv va. fi rostit ‘ de domnul acad. prof. dr. Nicolae Cajal, preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din. România..
CLUJ — XANTES
Asociaţia de prietenie Cluj — Nantes convoacă adunarea generală festivă a asociaţiei, marţi, 22 noiembrie, ora 18. la Facultatea de Litere, strada Horea 3i.
„BRAŞOVUL GOTIC"
Astăzi, 22 noiembrie, de la o- ra 19,30, In sala Club „A“ a Casei de cultură a studenţilor. în cadrul cursului de istoria artei, Claudia Astănoaei va vorbi despre „Braşovul gotic".
JAZZ: HOLIDAY — FITZGERALD
Miercuri, 23 noiembrie, ora 20, prof. Iosif Viehmann prezintă în sala -Club „A“ , Casa de cultură-a . studenţilor, în cadrul cursului
-de „Istoria jazzului", Jazz vocal. Billie Holiday — Ella Fitzgerald".
CURS DE CULTURA; CINEMATOGRAFICA
Casa de cultură, a studenţilor organizează prin Studioul studenţesc „Studia", cursul de cul-
. tură cinematografică, în cadrul cinematecii studenţeşti.' Astăzi,22 noiembrie, programul este următorul: ora 15 — „t)eşertul ro-, şu“ (Italia, 1964, regiar’ Miche- langelo ' Antonioni); ora 17.30 —/ „Intoleranţă" (SUA, 1916, regia” David Griffith); ora 20 — „Acci-/ dentul" (Marea Britanie,, 1967, regia Joseph Losey), '.- Dem. ŞOFRON
ACCESORII TIPOGRAFICE >,
Astăzi, 22 noiembrie. ,ora 12, pe Str.cFintînele nr. 6,’ se va i-' naugura magazinul: de accesorii! auxiliare industriei tipografice,, la sediul firmei Roll-Gum Prod. jS.R.L.; cu participarea producă-’ torilor de auxiliare tipografice.
CENTRUL DE CONSULTANŢA' ŞI PLASAMENT AL .
STUDENTILOR ŞI 'ABSOLVENŢILOR
Exprimată în diverse ocazii ş l ' făcută publică de către domnul prof. univ. dr. Andrei Marga —• rectorul Universităţii ,',Babeş-Bo- lyai",, în contextul comuatibili- zării învăţămîntului romanesc cu' standaredele europene — iată câ ' o . mai, veche dorinţă -a Rectora- - tului instituţiei a prins viaţă. Este vorba despre înfiinţarea: Centrului de consultanţă şi plasament al studenţilor şl absol-f venţilor, avînd următoarele a-
. tribuţii: a) iniţiază' şi întreţine legături cu firme, bănci sau'aN te instituţii, cu oficiile forţelor de muncă din diferite judeţe, cu Ministerul Muncii şi Protectiei sociale şi organisme subordonate acestuia, cu fundaţii internaţionale ce promovează programe în domeniu;, b) identifică liste de posturi; pentru studenţi ş i ' absolvenţi şi le afişează Ia a- fişierul propriu; c) sprijină cu consultanţă studenţi şi absolvenţi pentru obţinerea de posturi; d) elaborează anunţurile şi recla-'. mele necesare atingerii scopului propus;''e) preia şi face cunoscută experienţa internaţională în materie. In această etapă, : serviciile ' oferite de Centru sint gratuite. ,
Centrul este condus de un, directorat? alcătuit din membri al Catedrei de asistenţă socială a Universităţii (doarnnele Maria Roth şi, Livia Popescu* domnul Dan Stegăroiu) 'ş i dispune de, personal^ d e ' specialitate (domnul Marius 7Sacaloş^,, asistat de_ studenţi i. angajaţi), instituţia nou înfiinţată este amplasată iri clădirea fostei Poşte din Complexul stddenţesc „Haşdeu“. Universitatea invită agenţii economici interesaţi- să intre în contact cu C.C.P.S.A. şi să acorde sprijin acţiunilor centrului.
' M i eh a ela BOCU
Şl-AU „ÎNSUSIT"... FTNTÎNA* De la o fîntbiă din satul Vad, se alimentau cu apă potabilă 8 familii. Fîntîna şi locul din jur erau ale satului, dar se învecinau cu grădina familiei Ştan Pavel. Susnumitul şi-a îndrep-, tat grădina ocupînd terenul diri jurul fintînii. A îngrădit totul,; fapt care i-â deranjat pe săteni Ei au cerut un drum de: acces Ia ffntînă, dar Stan Pavel a refuzat, In 'cele d in : urmă, s-a găsit . şi proprietara . terenului din jurul - fintînii. Aceasta a ţjărt- ■
:'mat gardul intenţionînd să intre în posesia terenului care îi a- partin§ de drept. Intîmplările se leagă. Deci, în 2 noiembrie s-a-
' dărîmat gaţdul. In 3 noiembrie'fapa din fîntînă a "fost infectată,, prin deversarea unei cantităţi de motorină. Opt familii au râr'i mas fără apă potabilă In apropiere. Acum o transportă de la distanţe mari. Cei tn'cauză bănuiesc cine este autorul acestui act iresponsabil dar, deocamdată, nu au nici o dovadă.- Poate îl ajută poliţia din localitate. A r : fi păcat ca un asemenea act să rămînă nepedepsit. (I.R.) ... t;—. ..
CE ESTE „ELTA UNIVERSITATE"
Curioz}tateaf lie-ai fost stîrnifâ mai mull de.’ afişfe1 ale., acestei „Universităţi" (?),' care.^ariunţau j-că, la Univer- sltatea Tehnici, se vor’ 'ţine 'cxpuneri ale „dascăliloru . ei, de altfel putorii unei reviste „Elta", , intitulată foar-.. t6 pretenţios „Revistă def Metafizică". Pentru a ne du-1 miri mal bine ce i este : „EUa-Universitate,‘ răsfoim "un, număr al acesiei rîeWste (nr. 10). , " ,
Noi ştiam câ la Universitate se învaţă. Rămkiem însă,, stupefiaţi‘ cînd la pag. 2, aliniatul Ultim, prima, coloană, aflăm ca..Aceste fenomene folosite prin tradiţie la nivel mental, - de a Judeca, de a gîndi . . . au determinata haosul şi^llstrilgerea". că ori de cîte ori. im lucru este Judecat, cel care o face «se exclude din realitate"' şl că „trebuie, să evităm' limbajul abstract, spectaculos".
Pe coloana a '2-a a aceleoaşi pagini găsim că: „cu- ; noaşterea nu trebuie dobindită, ci trebuie'date la o parte acele elemente false care o blochează".
Gontinuâm lectura: „elementele mentale concrete pot fl descoperite numai priri( practică". Prin practică, se ajurtge Ia telepatie, clnd vom" „putea comunica* cu oricine diri Univers". Prin practică „ne cresc vibraţiile" sl ne armonWlm cu Cosmosul. Dar cum? Desfiinţăm-toate universităţii* tn care se învaţă şi se foloseşte gîndirea. Nu trebuie dedt s3 ne creştem vibraţiile prin Introducerea noii Alimentaţii. (De fapt, eursurile la Universi
tatea Elta încep cu lecţiile „Despre Sex“. E o altă modalitate de a-ţi. creşte vibraţiile.. Dacă practica'este totul, vă daţi seama ce interesant trebule să fie pentru cursanţi). > _ _
Alimentaţia obişirnită numită de grad zero, trebuie înlocuită, prin alimentaţia de gr. I şi mai 'a les; II ~ alimentaţie compusă din crudităţi,'adică alimentaţie vb- getariană, nepreparată •— şl apoi'prin alimentaţia do gradul III. Alimentele de gr., II sînt alimentfele de gradul I care se mărunţesc într-un mixer şi se transformă într-un lichid. Urmează o explicaţie profundă, universitară; „se subînţelege câ se suprapune cu evenimentele . din organism; unde toate aceste relaţii sînt la nivel lichid1*. Dar ţelul eltlştilor este alimentaţia de gr, III, ce implică „detaşarea de orice asimilare din exterior a substanţelor fizice. Adevărata gură devine orificiile nazale prin care se absoarbe energia etherică— prin nara dreaptă energia Yang şt prin cea stingă energia'Ynu. Alimentaţia obişnuită este denaturată, ea produce bolile, bătrtneţea, moartea. Oamenii prin ea / se intoxică „Universitatea Elta tl poate ajuta pe cel care au bunul simţ şi sînt lucizi pentru a înţeleg*» pro-
. cesul energetic al vieţii al unor asemenea relaţii la .. nivel cosmic şi nu la nivel gastronomic, aşa ceva nict ku există în realitatea divină".
Eltiştii organizează tabere — tn care se plăteşte „gras" şl cel ce stnt acolo sînt hrăniţi cu alimentaţie de gradul II, Incit „relaţiile” dintre el devin de ordin cosmic^'
astrologie. La p. 13: „Ceea ce spunem noi’ (aici şt la cursurile Elta sînt comunicări pentru cei lucizi, care pur şi simplu au chef de sănătate, ■ de a trăi sute de'* ani fără să arate ca vai de capul lor". ^ ..
Atacul Eltel la adresa religiei creştine este puternic, întrucît „aceasta induce fn eroare şi Înjugă omul“. Dacă cei tn sutane'stnt.„slujitorii totali" a! Domnului, a- tunci de ce4majoritatea dintre el sînt bolnavi; urîţi . . v stipuşl morţii? (p.15).
Atacul El tei la adresa moralei (p. 28): .„Omul bolnav, estr cel care se conduce după morală şi după legile sociale". O temă preferată, ca a, oricăror , filosofi Insem-. naţi, este cea a libertăţii. Vorbesc de libera alegere, de decizia personală" „Pentru aceasta e nevoie^ de autodeterminarea cosmică a entităţii mele". Nu e-nevoie de- ctt sâ cunoşti poziţia -astrelor şl horoscoapele Eltlştilor (care ccstă, costă, costă .).
Desigur, oamenilor maturi, lucizi şl de bun simţ Ie va veni să zîmbească - , . . Dar părinţii şi medicii cunoso cazul adolescenţilor creduli, epuizaţi fizic’ şl psihic prin subalimentaţie, aproape Incapabili să facă faţă sarcinilor şcolare — fiindcă ei nu doresc să fie niciodată bolnavi, bătrtni s^u urtţl *.. şi soluţia dată de yoghlnl sau eltiştl le apare'Ia îndemtnă. . . .
Ce „ecologişti" îşi vor asuma, oare, lupta împotriva poluării morale a tineretului?
Vasilo DANIELESCU
MARJI, 22 NOIEMBRIE, PAG. 11
Alianţa Civica şi Asociaţia Dialog Inferefnic organizează mîine o adunare publică anfi-Funar
Partidul Unităţii Naţionale Române, filiala Cluj;* va _ da curs invitaţiei şi va participa îa adunârea ce va avea loc miercuri, 23! noiembrie a.c. ' în sala Casei Universitarilor de la ora 16. Va fi un bun prilej pentru a aduce la cunoştinţa participanţilor ceea ce a făcut ţi face Primăria municipiului Cluj-Napoca, cu bună credinţă, pentru binele locuitorilor din această' străveche vatră românească.
Organizatorii adunării, deşi fac parte din cadrul Convenţiei Democratice din RoiYiânia nil se arată a fi dispuşi dialogului, ci doar unui monolog pe o temă _ unică: culpabilizarea şi acuzarea primarului Gheorghe Funar şi a preşedintelui PUNR pentru pretinse abuzuri care au condus, chipurile la incitare socială şi' interetnică la” Cluj-Napoca.
Se impun totuşi cîteva precizări: . _
1. Cine sînt organizatorii declaraţi al adunării?
a.' Domnul Octavian Buracu, cel care la începutul anului1990 a dispus în municipiul Cluj-Napoca să fie daţi., afară din şcoli elevii şi profesorii români, instituind astfel, în colaborare cii UDMR, separatismul pe criterii etnice, provocînd adevărate conflicte interetnice. •
â'va fiPrin susţinerea pretenţiilor UDMR la autoguvernare, la separatism şi pentru drepturi colective, domnul Buracu se situează împotriva spiritului e- uropean. Autopropus şef al A- sociaţiei de Dialog Interetnic ' (în realitate de monolog în consens cu toate pretenţiile şi acţiunile UDMR) va căuta — probabil — să susţină semnarea Convenţiei — cadru .pentru protecţia minorităţilor n a -, ţionale adoptată recent- la Strasbourg şi care interzice o- rice formă de separatism.
Domnul Buracu pozează şi în dizident ’ deoarece pînă în 1989 - a beneficiat de o grădină de peste 2.000 m p. de la autorităţile comuniste, unde şi-a construit o casă ^e- odihnă, fără a avea Vreo aprobare legală. Acum a dat în ' judecată Primăria -pentru că a repartizat acea grădină la % alţi, cetăţeni conform hotărîrii. cu nr. 37/1993 . a Consiliului' Local. De la 1 ianuarie 1995 acea suprafaţă va deveni proprietatea unor veterani de război, conform Legii nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor -ş i văduvelor de răzb o i., ,
Mai trebuie . subliniat «faptul că, la toate alegerile la care. a participat domnul Buracit, a reuşit să obţină doar ■ voturile
; fam iliei: şi ale membrilor Asociaţiei sale. Participanţii la .-a -'
' dunăre aşteaptă cu interes ’ ca . dl. Buracu să-i informeze asupra sumelor primite, de Asociaţia de „Dialog" - din partea Budapestei şi a UDMR,- precum şi asupra modului de cheltuire a fondurilor.
b- Alianţa civică — filiala Cluj, neavind nici un. reprezentant în Consiliu) local, ne- cunoscînd activitatea acestuia şi nefăcînd — în doi ani şl jumătate — nici. un proiect de hotărîre pentru a rezolva măcar o problemă a administraţiei locale, va „dezvălui şi dezaproba" ceea ce nu cunoaşte, preocupîndu-se însă, în permanenţă, i pentru. stoparea acţiunilor primarului.
Alianţa Civică se erijează în mod fais în reprezentant unic ai societăţii civile; fără a fi legitimată prin alegeri şi fără a fi împuternicită de către _ ma- ; joritatea cetăţenilor. In realitate, Alianţa 'Civică^reprezintă un grup minoritar, din categoria celor de diversiune, incitare şi presiune. • . .
. 7 /Participanţilor la adunare le
: va fi pusă întrebarea: cum să facem şi ce să facem pentru 6a in Cluj-Napoca să nu se facă nimic '/cit. timp este prim ar' Gheorghe Funar? Aşa înţelege Alianţa Civică să facă opoziţie. Pînă în prezent, din iniţiativa primarului municipiului Cluj- Napaeâ au fost adoptate în Consiliul local un număr de 316 hotărîri cu sprijinul consilierilor PUNR, PDSR, PRM,
’ MER... PD şi independenţi.Consilierii din partea. _ CDR
şi UDMR au iniţiat doar două ’ proiecte de hotărîre, dintre ca
re unul (autor; domnul- Eckstein Peter) solicită să nu fie respectată legea. Cele două proiecte nu au fost. adoptate, de către Consiliul local./ 2. Scopul adunării nu ~ este deloc constructiv, pentru- a solicita să fie rezolvate şl alte probleme ale municipiului- şi ale locuitorilor săi, ci - este de a găsi modalităţile de acţiune' anti-Funar, deci împotriva primarului ales de către, clujeni. Primarul este obligat să îndeplinească' atribuţiile înscrise in Legea nr. 69/1991, privind administraţia publică locală, precum şi hotărîrile Consiliului . local. Prin acţiuni anti-Funar
se urmăreşte, de fapt, să nu fie aplicate în municipiul Cluj- Napoca prevederile legale, in-
- clusiv hotărîrile Consiliului local. . , , .
3. Organizatorii adunării ca-*' ută să creeze un paravan după care să se ascundă consilierii „din opoziţie" cate. sînt vizaţi pentru suspendarea şi, • ulterior, demiterea din această funcţie,' ca urmare a încălcării Legii administraţiei publice locale., PUNR, filiala Cluj, apreciază că adunarea de miercuri va ', putea fi folosită de către consilierii vizaţi pentru â anunţa public că vor demisiona din această funcţie, lăsind locul u- nor colegi de partid care să; lupte pentru şi nu împotriva intereselor municipiului Cluj- , Napoca şi , a locuitorilor săi.
Fiind -în apropierea. Zilei Naţionale a României, cei care se pretind că, reprezintă „soci-, etatea civilă din Cluj" vor folosi prilejul pentru a' " relata : clujenilor de ce nu au depus flori la monumentele eroilor neamului începînd de la 1 Decembrie 1990 şi dacă în acest an UDMR le va permite să se manifeste ca adevăraţi români.
BIROUL DE PRESA Afc FILIALEI CLUJ A
PARTIDULUI UNITĂŢII NAŢIONALE ROMANE ,
Duminică, în cadrul unei întîlniri cu alegătorii clujeni, Nicolae Manolescu s-a autoprezentat: .
Un discurs strălucitor, ■ de o înaltă ţinută intelectuală, dar - care, înainte de toate; relevă neajunsurile unui spirit ‘sceptic obligat să adopte o atitudine ^politică. Frumuseţea frazei lui Nicolae Manolescu, preşedintele PAC, a ’încîntat pe cci aproape 1.000 de oameni care l-au ascultat duminică vorbind în sala mare a Casei
, Universitarilor din Cluj-Napoca. E greu însă de spus in ce -măsură dl. Majjolescu a şi convins. •
.Doamna Doina Cornea şi un bărbat care trăda sentimente legionare au protestat dini sală atunci cind preşedintele PAC a încercat' să explice că nu trebuie puşi îa zid foştii securişti convertiţi în ultimii ani în prosperi oameni de afaceri.'.^,Moral, ‘este greu de acceptat», această "Situaţie. Dar copiii celor în -cauză vor deveni, probabil, capitalişti . cinstiţi A-i Iovi în clipa
de faţă înseamnă să dărîmăm şi firava construcţie a privatizării de pînă acum41, spune Nicolae. Manolescu. O formulare justă, dar _care este. greu de digerat de toţi acei oameni pe care îi atrage politica lipsită de 4 compromisuri a Convenţiei Democratice.
„Sint un naiv în politică. Eu .cred câ. nil e greşit să-i amăgim pe alegători ca să obţinem votul, lor. E preferabil chiar să pierdem viitoarele alegeri, dar să ne formăm un electorat autentic", spune Nicolae' Manolescu. In aserţiunea sa, preşedintele PAC a inclus numeroase referiri la „Purgatoriul" pe care-1. străbate societatea româneascăşi îndoiala că acestuia îi • ur-v mează cu necesitate „Raiul". „Nu ştiu dacă ne îndreptăm spre capitalismul de tip occidental sau spre o dictatură de dreapta, ca' în ţările Americii .de Sud". Domnul Manolescu este convins că voinţa politică ,a. opoziţiei este corectă, dar şi că „este incorect să afirmăm că deţinem soluţiile definitive, care vor aduce prosperitatea". Luciditatea liderului PAC a părut să impresioneze pozitiv auditoriul^, care l-a aplaudat repetat. Rămîne însă întrebarea dacă francheţea face casă bună cu interesul electoral., Pentru ’ a , răspunde întrebărilor din sală, Nicoiae Manolescu a fost obligat să fie mai explicit. El s»a
pronunţat neaşteptat de ferm in favoarea menţinerii Convenţiei Democratice şi a unităţii opoziţiei,, don- damntnd totodată, „jocul murdar" al liderilor PL -93, care s-au opus .reintrării PNL în Convenţie. Preşedintele PAG a refuzat să intre în polemică cu Corneliu Coposu, care,, recent; 11 acuzase de veleitarisfn. „ îl respect prea mult pe dl.; Coposu pentru a îndrăzni să-i . cenzurez afirmaţiile", a declarat Nicolae Manolescu. E l-a folosit însă un ton mai puţin conciliant într-o problemă care ii implică-pe Emil Constantinescu, preşedintele Convenţiei Democratice. „Sint şi printre noi foşti secretari de partid care au devenit lideri de par-: tid. Mă întreb ce să facem cu ei. Eu zic să le dăm, o dată in viaţă,. şansa-.să se convertească**.'a afirmat Nicolae Manolsscu, atunci cînd a respins o propunere din sală care cerea intrciducerea punctului - opt din Proclamaţia de la Timişoara ca o ’ Condiţie anteelecto-
; rală. Totuşi, preşedintele PAC nu l-a nominalizat pa Emil Constantinescu între respectivii „foşti secretari de partid'V ci s-a limitai la exemplul A lexandru ’Po- povicl, fost deputat' PAC, in ,clipa de fată, membru PNI.CD. .■ ,. ■ .v --
.. ~, , Caius CHIOREAN
Consilierii Opoziţiei ripostează:- 7 CINE VOTEAZĂ TM POTRIVA- INTERESELOR
MUNICIPIULUI, DOMNULE PRMAR?In , „Adevărul’ de Cluj" nr.
1268 /18. 11. 1994, d l primar Gheorghe Funar, in stilul .său binecunoscut, face un * proces de intenţie consilierilor PNŢCD şi AFDPR; prin afirmaţii de-a dreptul calomnioase. Faţă ■ de acestea prezentăm, pentru opinia publică următoarele: :
1- jConcesionarea terenului- de l'a intersecţia : istrăzilor Tineretului,, şi Slănic (Cartierul Gheorgheni), ' pentru construirea unei;: biserici greco-catoHce, s-a făcut şi cu votul unanim al consilierilor PNŢCD şi AFDPR, care de altfel a u ; avut rolul hotărîtor in introducerea proiectului de hotărîre pe ordinea de zi-şi în adoptarea iui. .Ceea
; ce vrea să -facă d l ; primar acum .este schimbarea ’ locului- iniţial,
- hotărît şi „ascunderea" bisericii sîntre blocuri; cu aceasta nu sîntem noi de acord, «e-?/
- • 2: Niciodată- consilierii PNŢCD şi AFDPR nu au votat împotriva ; intereselor municipiului şi nici nu o vor face.
3. în schimb d-lui primar Gh Funar i se pot imputa, prin trea lte le , următoarele:* — ...-;.,a. refuzat să ^susţină memoriul
• Consiliului Local pentru .. suplimentarea "bugetului .. local -
pe anul 1993? la întîlnirea .”*" cu premierul Văcăroiu, bazîndu-se pe banii păcăliţilor de, la „Că
ii rJtas“-u r.lu i.;:!. Stoica* — , , ; a•; susţinut şi a,- determinat . (.vo
tarea distrugerii locului . de joacă pentru ‘copii: din Parcul
"Central, afectînd, prin aceasta, însăşi sănătatea • şi destinaţia
, parcului.4. In ciuda naţionalismului şi
. patriotismului pe care îl afişează, dl. primar G.F. a sfi-
, dat comemorarea semicentenă- ' rului; eliberării Clujului de / către armata română, permi- ’ ţîndu-şi să întirzie o jumătate ; de zi de la manifestări, pe mo-1
tivul întîlnirii de lâ Bucureşti cu partidul-şef PDSR.
; Acestea sînt numai cîteva -f elemente care demonstrează; tn
ce măsură primează pentru dl.• primar interesele de partid, în
■Kghezan, Mircea Gavrilă, ' Frcd.. .--v : ; Nădăban
Vreau şi eu la închisoare..;Năbădăioasa. ex-peceristă? Szocs ludit, este
din nou pe „metereze". Duduia (avînd aproape şaizeci , de toamne în - spate) cu sprinteneală' u- luitoare pentru talia ei, s-a călărat" Iarăşi pe estrada unei politici de bîlcl. Obsedată de plăcerile autoadulării şi autoreclamei, -i' „artista"- ratată revine - în atenţie ca- autoare a -.iinlil' kitsch politic intitulat „Am fost împreună!" -—o tabletă» de aproximativ 90 de cuvinte,'publicată cu .citeva zile în urmă în cotidianul clujean „Szabadsag1;. Elucubraţia melodramatică del duzină este însplrală ’ de cazul "lui 'Hfolnos LA- Jos , (unul dj.ntre, maj mării peste îidemerişti),' care a fosl eondnmnat la; o lună de Închisoare pentru' încălcarea l^ îi în timpul manifestaţiilor din iuliS» 1994. Afectată de această 'hotărîre, cu
■Un, spirit de oirientâre mult exersat, duduia Şz; J. se cere şi ea ia pîmaie. Dacă. —- scrie Sz. J- — „pe. Molnos Lajos îl obligă ,1a o lună de închisoare, mă dua şi eu cu el>“. „Doar am fost' împreună" Lovitură de, teatru, inventată cu.-ţrudă şi transpiraţie, tntr-o societate in care se vinde , şi sş cumpără totul, reclama înlocu- •ieşte şi sufletul. Dulcea cabotină, cu ochii daţi ,peste cap, exclamă: „Sper să nu fiu singură". Figură de-îStilf Ea^cu certitudine'ştie, că nu! Demagogia e i , despre solidaritate, .este 'profitabilă,'’ deci • este: şi contagioasă. Vor fi destui care să înţeleagă, fă sintagma „Şă mă închideţi" este .VdoaV- o farsă,^care,.,nu te arigajează
■efertiv, care insă^sîţi permile să te tmpopoţo- nezi,£cu aiireola de.‘.ernui .sau ,de .eroină! Sini', şi
-destui- creduli, caret-,oricînd pot, fi' imbrobodiţi. Infantilismul lor. politic, este terenul- de manipulare al escrocilor politici.
Art 10.1, Părţile şe angajea- . iză să recunoască oricărei persoane.. aparţinînd unei m inori-, tăii naţionale dreptul, de, a utiliza în mod liber ş,i fără ■ piedici limba sa minoritară atît în particular, cît şi în public, atit oral, cît şi în sctis.
63. (• ,.) „tn public" semnifică, de exemplu, îri piaţa publică, în exterior, în prezenţa altor persoane, dar nu vizează în nici un caz relaţiile cu autorităţile publice, obiectual paragrafului 2 al acestei dispoxi-- ţlL.,.' * -1’
Arţ. 10.i : In spaţiile ,geogra- fi.ee cu , Implantări ,s<şubst3‘nţiareL şi tradiţionale de persoane care aparţin minorităţilor-7,/na(iă- nale, atunfcl . cînd aceste; • per-, soane o cer şi cînd Verinţele lor răspund unei n e c e s ită ţ ir e a le 1 Părţile se. vor strădui să. asigure, în-măsura ^posibilului, condiţii care să permită;'*, Utilizarea Umbli minoritare în'
.raporlurile dintre acestea şi autorităţile administrative..- fii. Această dispO/iţie-.nu vizează ţoale rel:ltille între. ' I n dividul aparţinînd unei minorităţi naţionale ţ i , auliirîlăţile pnMlce. Nu <înţ. în fapt, vizate dccît . autorităţile admint»- trative. Tolodală, n*-**stea;. ire- luile să fie înţelese ,îti sens liir<; Snglobînd, de exemplu, media
torul. Ţinînd eoni dc eventu- ale dificultăţi de ortlîn financiar, administrativ, îndeosebi în. domeniul militar; şi tehnic1 re-' '■!" lativ ia utilizarea unei lim bi - minoritare în rsiporturlfe între 1 persoane* aparţinînd minorităţilor naţionale; ş i , aulorjiăţite ad- ’ ministrative, această dispoziţie a fost elaborată înfr-o manieră foarte suplă, lăsînd - o marj3 de apreciere- importantă,. Păr- ţilor. ••• , 'v ; .; 65. revine Şialului să
se asigure de realitatea anei ^necesităţi reale?/ pe bază de. criterii obiective. Chiar dacă Stalele trebuie - să .facă totul pentru a realiza c acest prin d - ' p iu ,. formula. ^îh măsura . .. po-' *' sibilul|iiM i arată că diferiţi fac- • tbri, : îndeosebi mlilnacele fl* nanciare nle P ăitîlor,;p ot fi luŞ aţi în considerare,, . 1 ,J
fifi,' Angainmpnlul ;; Părţilor ;’ ’ relativ laţ folosirea timbil m i i ’ ' noi Ita’re nu va nfprtf, co nimic
, statutul limbii v iu . limbilor b- v ; fir ia le : ale ţărilor respective, altfel, in mocl..dclir>erat Convenţia — cadru nu - doflhi>5te „ariile geografirn <!e Iniplnn- ,
.ta re .şubslţinţinlâ S3ţ| trarlltio- nnlă n persoanelor, apartînîml -minorităUlor nNtlonîile"- tn v'ipt, 1 a păr-uf /p re fer?!'!1 să se ‘nleag.1 o formulnre son'ă, permitiofl-' să ' se ţină. eoni situaţii' par- . titulare nle Părţilor.’ ^
'3000 de spectatori. prezenţi sîmbătă în tribunele ■ stadionului „Ion Moiha“. Sub bagheta lui Florin
- \Hal-igian, robuştii fotbalişti^sibiepi/au venit la Cluj-Napo'ca’ aureolaţi de victoria de miercurea trecută în, faţa campionilor şi cu gîndul de recidivă. Elevii lui Ion Andone abordau partida sub povara înfrîngerii „cu cîntec“ din partida cu Rapidul şi şocaţi de arbitrajele foarte aspre de
• care au avut parte (acasă cu-Farul. în deplasare cu Rapidul). A rezultat o partidă de mare luptă,' impresia artistică fiind mai rară, un meci Sn care cursivitatea a fost întreruptă de cele 68. de re-, puneri în joc a balonului de la tuşă. (de ,35 de ori fiind expediat în aut de clujeni, respectiv de
'33 de ori de sibieni), de cele 47 lovituri libero (acordate pentru fauturi de joc, obsti’ucţii, hen- ţuri, „scorul fiind 24-23) şi de cele 13 lovituri libere datorate poziţiilor de-ofside („scor" 8-5)- Adăugind la cele 68 de aruncări de la margine secundele scurse qu . aducerea. balonului şi'repunerea lui în joc putem avea o imagine aproximativă cît timp balonul a stat în teren.
Iri ciuda cursivifăţii întrerupte destul de des, meciul a plăcut pentru lupta deosebită dusă din
; primul şi pînă în ultimul minut, de joc, pcin ambiţia protagoniştilor de pe gazon. Sibienii au avut un început în "forţă, cu 10 minute de presing agasant pe tot terenul^ patru din acţiunile lor de atac soldîndu-se cu tot atîtea lovituri de colţ,'acordate de clujeni ei au repetat presingul în .ultimele 10 minute ale partidei, dar. degeaba). Fotbaliştii clujenii ţu ştiut să iasă mai bine din „clînciurile" partidei, să preia frinele disputei, au etalat un plus de acurateţe tehnico-tacticâ, au avut un mijloc, mai laborios şi un atac mai incisiv. Cît despre defensivă ea şi-a făcut cil
'b r io daforia prin promptitudinea şi siguranţa, iri intervenţii. , ' ..• Gît de. „ascuţit11 a fost jocul din primele minute rezultă din două faze: „cap" Glăvan după corner şi intervenţie sigură a lui Ritli, respectiv _ şut-centrare Bănceu (excelent sîmbătă pe întreg parcursul partidei) şi interveriţie promptă a lui
Blid (faze petrecute în min. 3 şi 4). După ce R. Niculescu a şutat' din interiorul careului - de puţin pe lîngă (a fost de altfel singura Iui reuşită, în rest dispărînd treptat' în ' anonimat da-
, torită străşnicie! cu care a fost păzit de Voica),' acţiunile de atac clujene devin tot' mai percii- tante dar cu un grad de periculozitate'mai scăzut în ce-1 priveşte pe portarul sibian. Asta în pjrima repriză. în secunda parte a întâlnirii superioritatea clujenilor a 'devenit tot mai evidentă în acţiunile de atac şi Blid intervine în extremis (min. 52) la un voie superb al lui Marius Popescu. Primai modificare' a ;tabelei de marcaj în min. 55: o-frumoasă .acţiune colectivă por-, nită pe' -flancul /sting . de bătăiosul Marius Pre-
■ datu (imbatabil' la duelurile aeriene) s-a încheiat cu o Centrare-prin faţa careului mic, defensiv^ sibiană nu reuşeşte în tentativa de degajare
t a balonului care' ajuris la- -Radu Sâbo este ' catapultat in ' plasa - porţii lui Blid îri colţul lung (în dreapta /portarului). Jocul se; ascute în continuare/ Se acţionează cu garda deschisă în cău-
. tarea loviturii decisive. Bănceu expediază balonul peste şi apoi' şutează din careu dar -.preri slab şi Blid reţine (în* min. 61 ş i ' 64); Zotincă .. reia cu capul pe lîngă şi apoi şutează din careu peste, irosind două bune ocazii de egalare (în min. 74 şi 75). Cortina cade definitiv peste, tabela d e marcaj în min; -76: pătrundere , p e dreapta a lui’ Marius Popescu, la modul irezistibil, pasă de pe linia de fund, prezent la întîlnire Dican, şi balon liftat în acelaşi colţ ca « la primul gol. Sibienii sînt KO în ciuda revenirii din ultimele 10 minute.' Ba, dimpotrivă, tabela putea fi modificată pentru a treia oară în min. 88, cînd Necula a luat o acţiune • pe cont • propriu şi după un „slalom uriaş" ajuns în careul lui Blid ă şutat pe lîngă portar şi la 10 centimetri de verticala’ dreaptă."Brigada/alcătuită din' arbitrii M. I.ică (Cons
tanţa), la centru. Al. Rolea (Bucureşti) şi Gh. Biziniche (Ploieşti) a Qondus bine . un meci greu. Iată şi formaţiiie care' au evoluat: ,,U“ : Ritli — Voica, Faltib, Necula, O rtelecan /— Sabo (Şandru, 70), Jula (Gherman, .80), Dican, Bănceu N — M. Popescu, Predatu; FC INTER: Blid — Baciu, Glăvan, Cr. Lazăr, Tîlvan (M. Seghedi, 67) — Cr./Sava/ C. Seghedi (C.' Moldovan, 46), Mărgărit, Toboşaru — Zotincă, R. Niculescu.
Cutremur in Ghensea• Marea surpriză a etapei cu numărul 13, (cifră cu ghinion) s-a nurriit „cutremurul" din ’Ghencea, provocat de „Bătrîna doamnă", la un „pas" de a pleca victorioasă în f|ţa campionilor. Scorul etapei la Craiova, unde mateloţii lui Gheorghe Constantin ş-au înecat „la mâl", adică în ultimele 8 rninute. Surpriză, într-un fel la Piteşti, unde trupa lui Marian Bondrea, cu fotbalul „înr. linie" practicat,' n-a mai reuşit-să adaugevo-mărgea lâ şiragul celor trei victorii - anterioare; obţinute Sn fâţa^ bucureştenelor Steaua, Dinamo şi Rapid. ,;-v. - .
<0 GLORIA — CEAHLĂUL \ cu 5 minute înainţe de final, re- 3-1. La pauză 2-6" “ pentru bis- Uşită'"'de ,M- Popa. triteni prin golurile* marcate de Ilie Lazăr (m iri.20) şi Misz- ti (min. 36). Relansare ă jocului prin golu l, nemţean sem-
,nat de Murariu (min- 70) şi victorie a. Gloriei parafată prin golul marcat de D. Matei (min 80). ' "-
UNIVERSITATEA ; CIJA-fiind ia un pas de q ruşinoasă,, IOVA — FC .FARUL 4-0. Di-Snfrîngerer „Rătrîna doamnă" gul/coristănţean a rezistat ero-s-ii apărat eroic şi organizat în i c 'o repriză/ pentru ca fn se--faţa unei ofensive .. - dezordo- cunda să cedeze treptat, mate-nate. Pe contra atac, in min. loţii Iui Gheorghe ' Constantin.75, scor 1-0 pento.1 arădani'prin nereuşind sâ salveze corabia 'golul reuşit de Tîrtău. Egalarea de la - o eşuare care a însemnat
scorul etapei. Golurile studenţilor din Bănie au fost înscrise de Stingă (min. 47 şi 85), Gane ’ (min. \82) şi Vase (min. 87). ’
ETAPA . A 14-A (sîmbătă - 26noiembrie): Gloria — Sportul
'Studenţesc, UTA — „U‘\ FC Inter — FC Braşov, Electro- putere — Steaua, FC Naţional- — FC Maramureş, Ceahlăul —- FC Argeş, FC Farul — Dinamo şi Oţelul — Petrolul. Partida Rapid — Universitatea Craiova se va disputa duminică 27 noiembrie şi va fi transmisă pe micul ecran.
Victor ROMAN
Dublă victorieEtapa' cu nr. 11, ultima a turului Campionatelor Naţionale de
baschet, a. programat, sîmbătă, în Sala sporturilor „Horia Demian", un cuplaj baschet balistic de maximă atractivitatei în care echipele clujene au îneîntat asistenţa, obtinind victorii conforf-îhiio
-.tricourile de campioane, ne-a fost frică mai mult de repriza se- .cundă/a acestui meci, Dozînd cu exactitate de farmacist capacitatea _ de efârt a echipei, ântrenoul emerit Horea Pop, a ales o parti- tură pe care clujencele au iriterpretat-o cu precizie şi virtuozitate atacînd în forţă îri v prima parte a disputei. Cu o apărare activă* „om Ia om", 'de. o agresivitate care le-a scos din ^joc pe Dianâ Ciupe şi Monica Bro.şovschi,'piesele de rezistenţă ale oaspetelor pe rînd Simoria Muşat, Romana Pop şi Delia Diacenko, au stat la’ originea unei suite de contraatacuri, sau la finalizarea lor. Alături de ele, mereu excelenta şi productiva Aurora Dragoş, inspira-, ta (de .adastă dată) extremă .Svetlana Simion, şi revelaţia'acestui tur pivotul Iudita Kaminska au răspuns, în principal, de eficacitatea fazei de; atac, de acumularea în prima repriză a unei zestre de puncte cît mai consistentă. Asigurîndu-şi pînă la pauză avantajul decisiv dorit, scor 47-32) ,,U“ preferă în repriza secundă un alt ritm de joc, mai relaxant, mai economic, care să le asigure conservarea diferenţei <scorul reprizei, de 22-23, fiind edificator în acest sens).. Scor final 69-55 (47-32), realizat de: Simion 21, D ra-. goş 19, Muşat 13, Kaminska 13, Pop 3 — pentru „U", respectiv- Ciupe 21 (14 în repriza secundă), Broşovschi 14, Nastor 7, Nitu- lescu 6, Dupceag 2, Drăguş 2, Buruz 2, lenea 1. Arbitrii: *C. Dunii- . trache şi M. Marinescu. : / - -
-a. doua, 'ţu Tiberiu Sebestyep în prim plan, cu Geomolean şi/Boian alături- de cei menţionaţi, tăvălugul clu jean nu poate fi oprit de eforturile disperate ale lui Gorşkov, Toyin şi Moscalu în final con- semnînd- o victorie fără dubii: 82-49 (46-21). Marcatori: Ţenter 21, Sebestven 15, Rotaru 12, Săftescu 12, Pintea 9, Corui 7, Boian 4,
-Geomolean 2 — pentru „U", Moscalii 15, Toyin 11, Gorşcoy 11, Moldoveanu .4, Florea 3, Ibrahim 3, Mătăsaru 2, Arbitrii: O. Ves- tinian şi M. Martiş (Bucureşti)./ V ;
(Irimuş de . două ori, Mureşan' şi - Somkerechi fiind '■ > autorii golurilor), CSM Reşiţa — FO Bihor Oradea 3-1 (Păunescu de două ori şi Doană mareînd
. pentru reşiţeni, Borza pentru orădeni), ASA Tg. Mureş — Unirea Dej 4-3 ( j o c palpitant, mureşenii mareînd prin Kallo, Stanciu, Nan şi Pişlaru, deje- nii prin Aibu de două ori ş i . Pîrvu), ICIM Braşov — „Poli“
... Timişoara 1-1 (gazdele au îns- ' cris prin Petruş în min. 18,
studenţii de pe Bega egalînd- prin Băban în min. :71), Tractorul Braşov — IELIF Craiova. 2-0 (au marcat G. Marian din penalty îri prima repriză şi Cu- rigan după pauză). ^
CLASAMENTUL-
1. Poli ■ 2. Tractorul
3. Corvinul . 4. ASA
5. Gloria6.' G, Metan7. CFR T.8. Metrom9. Unir. AI
