PERSPECTIVELE DEMINUĂRIIINDICILOR
MORTALITĂŢII MATERNE1990-2015.
RAPORT PRELIMINAR
PERSPECTIVELE DEMINUĂRIIINDICILOR
MORTALITĂŢII MATERNE1990-2015.
RAPORT PRELIMINAR
Profesor Valentin G.Friptu
M ortalitatea m aternã în unele þãri ale lum iiTabelul 1
M ortalitatea m aternã în unele þãri ale lum iiTabelul 1
Ţara
Rata mortalilatii materne
Riscul de deces - lla:
Austria
10
1400
Burundi
1300
9
Canada
6
7700
Cehia
15
2900
Finlanda
11
4200
Ungaria
30
1500
Polonia
19
2200
Republica Moldova
60
580
România
130
340
Suedia
7
6000
Elvetia
6
8700
Uganda
1200
10
Rusia
75
620
Cauzele m ortaiitatii m aterne m ondiale (W orld Health Statistîcs, Geneve,1996)
Cauzele m ortaiitatii m aterne m ondiale (W orld Health Statistîcs, Geneve,1996)
Patologii extragenitale
12%
Alte cauze 15%
Hipertensiuneaindusa de sarcina
20%
Coplicatii ale avortului
14%
Sindromul hemoragic
25%
Complicatii septice 14%
În douăsprezece ţări ale lumii au loc 2/3 din decese materne (datele din anul 2000)
01020304050607080
India
N ige
riaP a
kistan
D em .
Rep
. Con
goE t
hiopia
T anz
ania
A fgh
anist
an
B ang
lades
hA n
gola
K eny
aC h
inaU g
anda
Surse WHO/ UNICEF/ UNFPA)
M ortalitatea m aterna în RepublicaM oldova 1990-2002
M ortalitatea m aterna în RepublicaM oldova 1990-2002
0
10
20
30
40
50
60
1990 1992 1994 1996 1998 2000 2002
in d icii
M ortalitatea m aterna prin risc obstetricaldirect si indirect
M ortalitatea m aterna prin risc obstetricaldirect si indirect
P rin risc obstetricalindirect
P rin risc obstetricaldirect
26,3%
73,7%
Evitabilitatea cazurilorEvitabilitatea cazurilor
50%43%
7% Mortalitatea maternaevitabilaConditionat evitabila
Inevitabila
Structura cauzalã a m ortalitãþii m aterne1990-2000
Structura cauzalã a m ortalitãþii m aterne1990-2000
E m bolie cu lich id am n io tic
G esto ze severe
S arcin a ecto p ica
H em o rag ii
C o m p licatii sep tice
C o m p licatia avo rtu lu i
S .A
T ro m b em b o lie
11,2
9
6,4
19,7
18,1
30,3
5,3
Decesele prin risc obstetrical dupã vârstasarcinii luate la evidenþã
Decesele prin risc obstetrical dupã vârstasarcinii luate la evidenþã
Gravide ce nu au fost luate la evidenta
32%
Gravidele luate la evidenta dupa sapt.a 14-a
35%
Gravide luate la evidenta la timp
33%
Repartizarea decedatelor dupã locul dedeces
Repartizarea decedatelor dupã locul dedeces
9,3%27,8%
37,2%25,7%
Spitalele raionale
Institutiile republicane
Alte institutii sanitare
La domiciliu
Ponderea deceselor materne dupãgrupele de vârstã
Ponderea deceselor materne dupãgrupele de vârstã
0,00%
10,00%
20,00%
30,00%
40,00%
50,00%
20-24 de ani 25-29 de ani 30-35 de ani
18,3%
44,5%
27,2%
Ponderea decedatelor dupălocul de trai
Ponderea decedatelor dupălocul de trai
58,3%25%
16,7%
Femeile de la sate
Din centrele raionale
Din orasele republicii
Evolutia ratei m ortalitatii m aterne ºiobiectivul preconizat
Evolutia ratei m ortalitatii m aterne ºiobiectivul preconizat
Masuri antepartumDepistarea perecoce a femeii gravide (optim în saptamânile a 8-10-a desarcina);Asigurarea unui nivel mediu al consultatiilor prenatale prin bilantgeneral al starii de sanatate (cord, pulmon, rinichi etc.)Folosirea consultului medical în caz de boli preexistente sarcinii, cuîngrijire adecvata a oricarei afectiuni oricât de benigna ar parea;Folosirea judicioasa a medicamentelor în sarcina sub control medicalstrict;Folosirea judicioasa a instructiunilor privind avortul terapeutic;Asigurarea ritmicitatii consultatiilor prenatale (6-8 consultatii medicaleîn sarcina fiziologica);Gravida cu risc crescut va fi obligatoriu dispensarizata de catre mediculginecolog-obstetrician;Colaborarea strânsa a medicului de familie cu consultantul centruluimedicilor de familie si stationarul obstetrical ;Spitalizarea fara nici o omisiune a gravidelor cu probleme medico-sociale si cu risc crescut prin teren matern patologic în maternitatilejudetene sau clinici universitare.
Masuri intrapartum Supravegherea evolutiei nasterii de catre medic prin partogramă; A organiza conducerea nasterii cu risc crescut de catre medicul ginecolog-
obstetrician de calificare înalta; Conduita activa în nasterea normala si patologica: analgezie si anestezie
obstetricala; Respectarea tehnicii aseptice si a circuitelor functionale; Declansarea contractiilor uterine cu golirea uterului în caz de membrane
rupte prematur sau precoce; A organiza prevenirea sindromului hemoragic (principala cauza de deces),
asigurându-se cateterizarea uneia sau a doua vene, compensarea pierderilorvolemice cu solutii saline fiziologice sau sânge, după indicaţii strictemasurarea diurezei, a presiunii venoase centrale, element esential înurmarirea reechilibrarii functionale; corectarea acidozei, tratarea deficituluide coagulare, chirurgia de hemostaza inclusiv histerectomia care îsi gasesteînca indicatii;
Tehnica obstetricala si chirurgicala corecta; Conduita atenta de recunoastere a rupturilor uterine incomplete, în timp
util pentru tratament.
Masuri postpartum
Supravegherea zilnica a lauzei cu risc major în primele 21 dezile, cu îngrijiri adecvate generale si locale;
Controlul femeii în lauziea fiziologica cel putin o data pesaptamâna, la domiciliu, timp de 42 de zile ;
Patologia puerperala grava se va rezolva numai de catrespecialist cu spitalizarea obligatorie si tratament gratuit.
Masuri generaleAsigurarea unui standard mediu al conduitelor obstetricale
prin reciclarea întregului personal, si în special a medicilor defamilie;
Concentrarea patologiei obstetricale în marile maternitatijudetene si în clinicile universitare;
Evitarea nasterii la domiciliu; Intensificarea actiunii de educare sanitara a maselor în
probleme de reproducere umana; Colaborarea strânsa cu organizatiile de masa pentru
lamurirea populatiei, în special a celei feminine, asupra marilorriscuri ale avortului empiric;
Intensificarea actiunii de asigurare a bazelor tehnico-materiale corespunzatoare.
��������������������������Încheiere��������������������������Încheiere Trecerea treptată spre o economie de piaţă impune necesitateaelaborării unei noi strategii, ce ţine de reorganizarea întregului sistemal ocrotirii sănătăţii, pentru a garanta populaţiei asistenţa medicalăminimală, indiferent de veniturile şi starea socială. Pentru ameliorareastării sănătăţii femeii este necesar de a rezolva multiple probleme, ceau apărut în perioada de tranziţie:
- finanţarea adecvată a ramurii ocrotirii sănătăţii, în special asistenţamedicală mamei şi copilului, conform Legii privind minimul deasistenţă medicală gratuită, garantată de stat din 03.02.1999 nr.267-XIV;
- mărirea accesibilităţii femeilor la toate serviciile medicale, inclusivplanificarea familiei şi utilizarea anticoncepţionalelor, mărireaaccesibilităţii la informaţia referitoare la starea sănătăţii proprii,dreptul la libera alegere a medicului.
- lichidarea oricărei forme de violenţă asupra femeii, şomajului,excluderea descriminării faţă de femeie, inclusiv în salarizare,participarea activă a femeii în soluţionarea problemelor sociale.
