Inițiativa Uniunii Europene privind Apa Plus
pentru țările Parteneriatului Estic (ENI/2016/372-403)
PLANUL DE GESTIONARE A BAZINULUI HIDROGRAFIC DUNĂREA – PRUT ȘI MAREA NEAGRĂ ÎN REPUBLICA
MOLDOVA pentru următorul ciclu (2021-2027)
AL TREILEA RAPORT TEHNIC PRIVIND ZONELE PROTEJATE
Decembrie – 2019
EUWI+: Al treilea Raport Tehnic
Page | 2
Beneficiari Direcția Politici de Management Integrat al Resurselor de Apă a MADRM (legislație și supraveghere), Agenția „Apele Moldovei” (coordonarea planificării și monitorizarea implementării)
Elaborat de Asociația Obștească OIKUMENA
Autori: Iurii Bejan, Vitalie Dilan, Lucia Căpățînă, Nicolae Boboc, Petru Bacal, Boris Iurciuc, Natalia Zgîrcu
Elaborat pentru Oficiul Internațional al Apei (Franța), ca autoritate contractantă responsabilă pentru planificarea gestionării bazinului hidrografic în consorțiumul statelor membre EUWI+East
Coordonat Radu Cazacu și Dumitru Proca din cadrul Apele Moldovei cu suportul lui
Pierre Henry de Villeneuve (IOWater) și Victor Bujac (Reprezentantul Național al Proiectului EUWI+ în Republica Moldova)
Data Decembrie 2019
Versiunea Draft
Mulțumiri: Apele Române pentru suportul oferit, inclusiv contribuția directă a Irinei Tutunaru de la Administrația Bazinală de Apă Prut-Bârlad, România
Finanțat de: Uniunea Europeană
Co-finanțat de: Agenția Austriacă de Dezvoltare și Agenția de Apă „Artois-Picardie” (Franța) pentru implementare de către Statele Membre
Avertisment:
Programul finanțat de UE Inițiativa Uniunii Europene privind apa pentru țările Parteneriatului Estic (EUWI + 4 Parteneriatul estic) este pusă în aplicare de către UNECE, OECD, responsabil pentru implementarea Rezultatului 1 și un consorțiu a statelor membre UE Austria, condus de coordonatorul principal Umweltbundesamt, și Franța, condus de Oficiul Internațional pentru Apă, responsabile de implementarea Rezultatelor 2 și 3.
Acest document, "AL TREILEA RAPORT TEHNIC PRIVIND ZONELE PROTEJATE", a fost realizat de consorțiumul statelor membre UE cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Opiniile exprimate în acest document nu reflectă opinia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernelor țărilor Parteneriatului estic.
Acest document și orice hartă inclusă în acest document nu instighează la suveranitatea statului sau suveranității asupra oricărui alt teritoriu, delimitării frontierelor și granițelor internaționale, precum și numelui oricărui teritoriu, oraș sau zone.
Imprint Proprietar și Editor: Consorțiumul Statelor Membre UE
Umweltbundesamt GmbH Spittelauer Lände 5 1090 Vienna, AUSTRIA
International Office for Water (IOW) 21/23 rue de Madrid 75008 Paris, FRANCE
Ofițerii pe comunicare responsabili din partea IOW:
Yunona Videnina, [email protected] Chloé Dechelette, [email protected]
EUWI+: Al treilea Raport Tehnic
Page | 3
Cuprins
Acronyms ................................................................................................................................................ 4
Capitolul 3. IDENTIFICAREA ŞI CARTAREA ZONELOR PROTEJATE ........................................................... 5
3.1. Zone de protecție pentru captările de apă destinate potabilizării .............................................. 5
3.2. Zone pentru protecția speciilor acvatice importante din punct de vedere economic ................ 7
3.3. Zone protejate pentru habitate și specii unde apa este un factor important ............................. 9
3.4. Zone sensibile și vulnerabile la nutrienți ................................................................................... 10
3.5. Zone pentru îmbăiere ................................................................................................................ 13
3.6 Bibliografie .................................................................................................................................. 15
Anexe .................................................................................................................................................... 16
EUWI+: Al treilea Raport Tehnic
Page | 4
Acronyms
AGRM Agency for Geology and Mineral Resources
AWB Artificial Water Body
BOD Biological Oxygen Demand
COD Chemical Oxygen Demand
CORINE Coordination of Information on the Environment
DPBS RBD Danube-Prut and Black Sea River Basin District
EHGeoM Moldavian Hydrogeological Expedition
EUWI+ European Union Water Initiative Plus for the Eastern Partnership
GDP Gross Domestic Product
GWB Groundwater Body
HMWB Heavily Modified Water Body
HPP Hydropower Plant
MARDE Ministry of Agriculture, Regional Development and Environment
PoM Program of Measures
RBD River Basin District
RBMP River Basin Management Plan
SHS State Hydrometeorological Service
SWB Surface Water Body
TAU Territorial Administrative Units
WFD Water Framework Directive
EUWI+: Al treilea Raport Tehnic
Page | 5
Capitolul 3. IDENTIFICAREA ŞI CARTAREA ZONELOR PROTEJATE
Directiva Cadru Apă prevede că zonele cu cerințe speciale de protecție stipulate de către alte directive europene sunt identificate ca zone protejate. Aceste zone au propriile obiective, standarde și măsuri de implementare, iar unele din ele pot necesita protecție specială și obiective specifice în conformitate cu legislația europeană relevantă.
Articolul 6 al Directivei Cadru Apă prevede ca Statele Membre să stabilească un registru al acestor protejate care trebuie să includă următoarele categorii:
• zone protejate pentru captările de apă destinate potabilizării; • zone pentru protecția speciilor acvatice importante din punct de vedere economic; • zone protejate pentru habitate și specii unde apa este un factor important; • zone vulnerabile la nitrați și zone sensibile la nutrienţi; • zone pentru îmbăiere.
Menționăm, că la moment, se lucrează asupra registrului zonelor protejate. AO „Oikumena”, în corespundere cu contractul de implementare a proiectului IFSP/CS-25/C-9/C.2./1.9/Loc „Identificarea zonelor protejate conforme cu DCA și crearea bazei de date privind ariile protejate” („Identification of WFD compliant Protected Areas and creation of the Protected Areas Database”), are ca sarcină identificarea și cartarea zonelor protejate în corespundere cu DCA pentru aria pilot – 1 km de-a lungul r. Prut și bazinul r. Cogâlnic. În prezent se negociază extinderea acestui studiu pentru întreg teritoriul național. Astfel, în acest capitol, vor fi incluse numai rezultatele obținute la moment în procesul realizării acestui proiect.
3.1. Zone de protecție pentru captările de apă destinate potabilizării
În cazul captărilor de apă destinate potabilizării se instituie zone de protecție pe corpurile de apă utilizate, dacă captarea apei potabile e destinată consumului uman, și furnizează în medie cel puțin 10 m3/zi sau deservesc cel puțin 50 de persoane.
Zonele de protecție sanitară sunt create în cadrul a trei perimetre:
a) perimetrul I – zona de protecție sanitară cu regim sever, include teritoriul prizei de apă;
b) perimetrul II – zona de protecție sanitară cu regim de restricție; c) perimetrul III – zona de protecție sanitară cu regim de observație, include teritoriile
adiacente, unde se prevăd măsuri de protecție a apei contra poluărilor.
Conform legislației în vigoare (Regulamentul privind zonele de protecție sanitară a prizelor de apă, aprobat prin HG nr. 949 din 25.11.2013), zonele de protecție sanitară se delimitează de către autoritățile administrației publice locale în baza documentației de urbanism și avizelor organelor de specialitate ale administrației publice centrale și locale.
Pentru delimitarea perimetrelor zonelor de protecție sanitară vor fi luate în considerare:
a) parametrii fizico-geografici, hidrogeologici și hidrologici; b) sursele existente/potențiale de poluare și diapazonul zonei de influență negativă
(contaminare) asupra surselor de apă;
EUWI+: Al treilea Raport Tehnic
Page | 6
c) clasa și gradarea poluanților (chimică, biologică, îndeosebi microbiologică); d) nivelul de protecție naturală și potențialul de autoepurare a resurselor de apă (în baza
investigațiilor).
În cadrul Districtului Hidrografic Dunărea-Prut și Marea Neagră există 12 puncte de captare a apei (conform datelor oferite de Centrul Național de Sănătate Publică), dintre care la moment au fost identificate și cartate 6 puncte – toate amplasate pe albia r. Prut (fig. 3.1). Debitul mediu de captare este de 3809,5 l/s, iar populația deservită este reprezentată de 704,3 mii locuitori. Puncte de control al calității există doar în două secțiuni (Ungheni și Cahul).
Conform datelor oferite de Centrul Național de Sănătate Publică Și Agenția pentru Geologie și Resurse Minerale, în cadrul Districtului Hidrografic Dunărea-Prut și Marea Neagră există 137 de sonde ce captează ape subterane, dintre care la moment au fost identificate și cartate 26 de puncte (sonde), inclusiv 14 sonde în bazinul r. Cogâlnic și 12 sonde în bazinul r. Prut (fig. 3.1). Debitul mediu de captare este de 1351,4 l/s, iar populația deservită constituie de 625 mii locuitori.
Rețeaua Națională de monitorizare a apelor subterane în bazinul hidrografic Dunărea-Prut și Marea Neagră din Republica Moldova este formată din 61 de stații de monitorizare, instalate în acviferele arteziene neizolate și care sunt folosite pentru observațiile obișnuite cu privire la cantitatea și calitatea acviferelor afectate de captări. Parametrii și frecvența de monitorizare se efectuează în conformitate cu Legea apelor și Hotărârea de Guvern nr. 932 din 11/20/2013.
EUWI+: Al treilea Raport Tehnic
Page | 7
Figura 3.1. Punctele de captare a apei potabile
3.2. Zone pentru protecția speciilor acvatice importante din punct de vedere economic
Definirea zonelor pentru protecția speciilor acvatice importante din punct de vedere economic s-a realizat prin identificarea cursurilor de apă cu specii de pești, care au potențial economic. Zone în care se practică pescuitul comercial în Republica Moldova nu există.
De asemenea, în scopul protejării sau îmbunătățirii calității apelor care întrețin sau ar putea întreține viața speciilor de pești indigene cu o diversitate naturală, au fost identificate:
- ape/zone ciprinicole – definite ca fiind acele ape care permit sau ar putea permite dezvoltarea populațiilor de pești aparținând speciilor de ciprinide (Cyprinidae) sau altor specii, cum ar fi știuca (Esoxlucius), bibanul (Perca fluviatilis).
Zonele cu specii de pești cu potențial economic s-au considerat cursurile de apă aparținând zonei ciprinicole, definite de Serviciul Piscicol și Institutul de Zoologie.
Conform Directivei Cadru al Apelor, în baza stării structural-funcționale a faunei piscicole se pot evidenția 5 categorii a calității eco-sistemice: stare foarte bună, stare bună, stare moderată, stare nesatisfăcătoare și stare rea. În prezent indicele, care se utilizează pentru vertebratele acvatice la apreciere calității apei este „indicele biotic al integrității piscicole“,
EUWI+: Al treilea Raport Tehnic
Page | 8
introdus pentru prima dată în SUA, cu multiple modificări ulterioare atât în țara de origine cât și în Europa. Criterii pentru determinarea indicelui de integritate biologică (IBI) sunt: compoziția și diversitatea de specii, compoziția trofică, abundența individuală și starea populațiilor (toate măsurate în % și divizate în clase de bonitate). Delimitarea zonelor protejate cu specii acvatice importante din punct de vedere economic s-a efectuat conform criteriilor enumerate, în baza datelor pescuitului de control (2016-2017), efectuat de către Serviciul Piscicol, în colaborare cu Institutul de Zoologie.
În cadrul DH DPMN, au fost identificate cu specii de pești, valoroase din punct de vedere economic – lacul de acumulare Costești-Stânca și cursul inferior al r. Prut (de la latitudinea or. Cahul) (fig. 3.2).
În structura pescuitului de control pentru anul 2017, speciile din familia Cyprinidae constituiau circa 60%, inclusiv carasul – 20,3%, crapul – 12,2%, plătica – 11,5%, babușca – 7,6%, etc.
Figura 3.2. Zonele cu specii de pești economic valoroase
EUWI+: Al treilea Raport Tehnic
Page | 9
3.3. Zone protejate pentru habitate și specii unde apa este un factor important
Pentru identificarea zonele protejate pentru habitate și specii unde apa este un factor important s-au luat în considerare ariile naturale protejate care au legătură cu corpurile de apă, respectiv adăpostesc specii și habitate naturale dependente de resursele de apă de suprafață și subterane și unde menținerea sau îmbunătățirea stării apei este un factor important pentru protecția lor.
Ariile de importanță avifaunistică în cadrul DH DPMN au fost identificate în baza habitatelor (siturilor), unde au fost inventariate speciile de păsări, care se regăsesc în Anexa I al Directivei Păsări prezente în acest sit. Speciile menționate în anexa I constituie obiectul unor măsuri speciale de conservare a habitatelor acestora, pentru a li se asigura supraviețuirea și reproducerea în aria de răspândire.
În urma inventarierii în teren au fost identificate 3 situri de-a lungul r. Prut, care necesită astfel de statut (fig. 3.3):
1. Lacul de acumulare Costești-Stânca – 7 specii conform Anexei I al Directivei Păsări; 2. Rezervația Științifică „Pădurea Domnească” – 22 specii; 3. Prutul de Jos (complexul lacurilor naturale Manta și Beleu) – 23 specii.
Lista speciilor identificate sunt indicate în Anexele 1-3.
La identificarea zonelor protejate pentru habitatele dependente de apă se ține cont de prezența speciilor de plante hidrofile, gradul de reprezentativitate a habitatului (gradul de păstrare a vegetației naturale), prezența solurilor hidromorfice, nivelul pânzei freatice, etc.
În prezent, în cadrul DH DPMN au fost identificate 2 habitate dependente de apă – zonă umedă de importanță internațională – Lacurile Prutului de Jos, 19 152 ha (Zona Ramsar Nr. 1029), care recent a primit statut de rezervație biosferică UNESCO, și o zonă umedă „potențială” – Rezervația științifică „Pădurea Domnească”.
EUWI+: Al treilea Raport Tehnic
Page | 10
Figura 3.3. Zonele de importanță acvafaunistică
3.4. Zone sensibile și vulnerabile la nutrienți
În conformitate cu Directiva Consiliului 91/271/CEE din 21 mai 1991 privind tratarea apelor urbane reziduale, Zone sensibile sunt (i) mase de ape care riscă să se eutrofizeze, (ii) ape de suprafață potabile care conțin peste 50 mg de nitrați/litru și (iii) zone în care este necesară o tratare complementară pentru a respecta legislația privind, de exemplu, apa ca resursă potabilă, apa pentru scăldat, apele conchilicole, precum și conservarea habitatelor și a păsărilor.
În „Metodologia pentru identificarea zonelor sensibile”, aprobată prin ordinul Ministrului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, sunt stipulate criteriile pentru determinarea zonelor sensibile în conformitate cu cerințele Directivei 91/271/CEE:
• lacuri naturale cu apă dulce, alte mase de apă dulce, despre care s-a stabilit că sunt eutrofice sau ar putea deveni în curând eutrofice, dacă nu se iau măsuri de protecție;
EUWI+: Al treilea Raport Tehnic
Page | 11
• ape dulci de suprafață destinate captării apei potabile și care ar putea conține o concentrație de nitrați superioară celei prevăzute de legislația în vigoare (Anexa nr.2 la „Regulamentul privind cerințele de colectare, epurare și deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare și/sau în corpuri de apă pentru localitățile urbane și rurale”, prevede că concentrația maxim admisibilă pentru nitrați este 25 mg/dm3).
Zonele sensibile sunt corpuri de apă de suprafață la care calitatea este înrăutățită sau potențial amenințată din cauza depășirii CMA la parametrii 𝑃𝑃𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡 = 2,0 𝑚𝑚𝑚𝑚/𝑑𝑑𝑚𝑚3 Pşi 𝑁𝑁𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡 =11,0 mg/dm3. Un principiu important în identificarea zonelor sensibile este, că bazinul hidrografic întreg este delimitat ca o zonă sensibilă pentru a limita transportul nutrienţilor spre secțiunile din aval ale râurilor, lacurilor sau rezervoarelor, deoarece acestea se datorează caracterului de flux mai predispus la dezvoltarea proceselor de eutrofizare. Delimitarea zonelor sensibile include următorii pași:
1) Delimitarea corpurilor de apă de suprafață influențate de deversarea apelor uzate urbane;
2) Delimitarea zonelor eutrofizate a apelor de suprafață (corpurile de apă din categoria lacuri, râuri), în baza datelor de monitoring chimic oferite de către Serviciul Hidrometeorologic de Stat;
3) Delimitarea zonelor ale apelor de suprafață (corpurile de apă din categoria lacuri, râuri) susceptibile la eutrofizare, în baza datelor de monitoring biologic oferite de către Serviciul Hidrometeorologic de Stat;
4) Delimitarea zonelor sensibile.
Determinarea zonelor sensibile se face în baza următorilor criterii: - Calitate/starea apelor de suprafață; - Nivelul de eutrofizare a apelor de suprafață; - Impactul apelor urbane asupra calității apelor. Este posibil să se declare problematice lacuri, rezervoare (corpuri de apă) ca zone sensibile - ca zona eutrofică sau potențial eutrofă, în cazul în care eutrofizarea se poate dezvolta dacă nu sunt adoptate măsuri relevante. Zone sensibile sunt acele ape de suprafață unde este posibil să se dovedească impactul apelor uzate urbane asupra conținutului crescut de nitrați în corpurile de apă de suprafață. O secțiune de râu, sau corpurile de apă într-un bazin hidrografic devine sensibilă, în cazul în care se produce un impact sporit al apelor uzate urbane asupra calității/stării apelor de suprafață sau cu alte cuvinte, în cazul în care concentrația de nitrați, respectiv efectele eutrofizării în apele de suprafață datorită descărcării apelor uzate urbane crește în mod semnificativ. Zonele sensibile pot fi extinse și pentru alte corpuri de apă, în corespundere cu prioritățile definite, pentru a atinge obiectivele de mediu stabilite (stare bună a corpului de apă de suprafață). Este necesar să ne amintim că zona sensibilă se referă la întreg bazinul hidrografic.
EUWI+: Al treilea Raport Tehnic
Page | 12
În cazul în care nu sunt măsurate datele disponibile, acestea trebuie să fie estimate din punct de vedere tehnic, prin utilizarea modelelor sau a avizului experților cu un nivel suficient de justificare. Reieșind din cele menționate, la moment este optimal de a declara întreg DH DPMN în calitate de zonă sensibilă la nutrienți. Varianta aceasta reiese, în esență, din dispozițiile articolului 5 alineat 8 al Directivei Europene 91/271/CEE privind tratarea apelor urbane reziduale și presupune că cerințele privind eliminarea intensificată a azotului și fosforului se vor referi la toate aglomerările mai mari de 10 000 l.e. (fig. 3.4.). Ea corespunde abordării pe care au ales-o, de exemplu, Republica Cehă, Slovacia sau România.
Figura 3.4. Zone propuse pentru desemnarea ca zone sensibile la nutrienți
Avantajul acestei soluții este introducerea unui standard mai ridicat al tratării apelor reziduale în toate stațiile mari de epurare a apelor uzate, prin aceasta fiind asigurată o protecție mai
EUWI+: Al treilea Raport Tehnic
Page | 13
ridicată a apelor pe teritoriul statului. Aceasta nu exclude faptul că în unele localități în care apele uzate dintr-o localitate sunt evacuate într-un curs de apă mic va fi necesară, pentru atingerea scopurilor directivei cadru, alegerea unor limite de emisie încă mai stricte decât cele care corespund tabelului 2 din anexa I a directivei 91/271/CEE. Desemnarea, în calitate de zonă sensibilă, a întregului bazin al râului Prut este în concordanță cu aceeași soluție adoptată pe partea românească, ceea ce previne eventualele dispute privind poluarea acestui curs de apă transfrontalier. Soluția va fi cel mai ușor acceptabilă pentru Comisia Europeană, întrucât este vorba de cel mai ridicat nivel de management al apelor urbane reziduale luat în considerare de Directivă. Dezavantajul constă, în primul rând, înainte de toate în cele mai ridicate costuri investiționale și de operare pentru tratarea apelor uzate. Având în vedere necesitatea eliminării azotului total, este necesară introducerea epurării avansate (treapta a 3-a și a 4-a) la stațiile existente, ceea ce de fapt presupune modernizarea lor totală. În unele cazuri, când raportul diluării în cursul de apă este mare (evacuarea directă în r. Prut) nu trebuie să apară niciun fel de impact major asupra îmbunătățirii calității apei în avalul evacuării după intensificarea epurării. 3.5. Zone pentru îmbăiere
Zonele pentru îmbăiere sunt desemnate acolo unde îmbăierea este reglementată de către Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP), în baza calității resurselor de apă, a infrastructurii și serviciilor asigurate și a altor măsuri luate pentru a încuraja scăldatul, inclusiv a măsurilor de promovare în scop turistic a zonei de îmbăiere. La stabilirea listei apelor de îmbăiere se ține cont, în primul rând, de informațiile privind calitatea apelor de suprafață, primite de la ANSP și SHS (anexa 4).
Legislația națională specifică este reprezentată doar de „Metodologia de desemnare a tipurilor de zone/arii protejate conform DCA”. Ea trebuie să ia în considerare procedura de instituire a regimului de arie naturală protejată conform Regulamentului aprobat prin HG nr. 803 din 19.06.2002. Propunerile se examinează de către autoritatea centrală pentru mediu și se prezintă Guvernului și Parlamentului spre aprobare.
Documentația necesară în vederea instituirii regimului de arie naturală protejată trebuie să cuprindă:
a) studiul de fundamentare științifică, b) harta topografică, cu limitele ariei naturale protejate; c) statutul juridic al terenurilor, cu precizarea proprietarilor acestora; d) avizul Academiei de Științe a Moldovei și a Agenției Naționale pentru Sănătate
Publică; e) decizia autorității APL și acordul localnicilor și deținătorului funciar.
Un criteriu important privind desemnarea zonelor de îmbăiere este în baza evaluării stării calității apelor pentru scăldat. Monitorizarea și evaluarea apelor de îmbăiere se realizează pentru următorii parametri microbiologici (E. coli, enterococi, streptococi, paraziți, viruși), iar informarea publicului despre calitatea apei de îmbăiere și managementul plajelor se face prin intermediul pofilelor de îmbăiere (conform Regulamentului zonelor de recreere aferente
EUWI+: Al treilea Raport Tehnic
Page | 14
bazinelor acvatice – HG nr. 737 din 11.06.2002, Anexa 1), pe baza cărora se afișează simboluri pentru clasificarea calității apelor de îmbăiere (excelentă, bună, satisfăcătoare sau nesatisfăcătoare) și pentru interzicerea scăldatului.
Parametrii cantitativi a apelor pentru scăldat, ce se i-au în calcul la desemnarea acestor zone, sunt: viteza cursului de apă (<0,5 m/sec), adâncimi de până la 2 m, suprafață optimă a plajei (minim 4 m2/pers.).
Reieșind din criterii enumerați, în cadrul DH DPMN, există o singură zonă ce corespunde cerințelor înaintate pentru zonele de îmbăiere – lacul de acumulare Costești-Stânca (fig. 3.5.).
Figura 3.5. Zona de îmbăiere – lacul de acumulare Costești-Stânca
Conform datelor de monitoring, efectuate pe parcursul anilor 2013-2017 de către SHS, valoarea medie a indicelui saprobic în fitoplancton este de 1,81 (ceea ce corespunde clasei a II de calitate), iar cel din macrozoobentos – 1,79 (clasa I de calitate). Clasa finală de calitate conform elementului biologic este II (fiind cea mai bună valoarea înregistrată în cadrul DH DPMN.
După parametrii fizico-chimici monitorizați (în total 23), clasa finală de calitate este III. La 15 parametri monitorizați (inclusiv, azot, fosfor, cloruri, sulfați, etc.) clasa de calitate este I (fiind una din cele mai bune valori nu numai din cadrul districtului, dar și pe republică. Valorile tuturor parametrilor fizico-chimici monitorizați sunt redați în Anexa 4.
EUWI+: Al treilea Raport Tehnic
Page | 15
3.6 Bibliografie
1. DIRECTIVA 2009/147/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice;
2. Directiva Consiliului 91/271/CEE din 21 mai 1991 privind tratarea apelor urbane reziduale;
3. Hotărârea Guvernului nr. nr. 737 din 11.06.2002 privind aprobarea „Regulamentului zonelor de recreere aferente bazinelor acvatice”;
4. Hotărârea Guvernului nr. 803 din 19.06.2002 pentru aprobarea „Regulamentului privind procedura de instituire a regimului de arie naturală protejată”, MO nr. 95 din 01.07.2002, art. nr. 935 http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=304836 ;
5. Hotărârea Guvernului nr. 890 din 12.11.2013 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la cerințele de calitate a mediului pentru apele de suprafață. MO nr. 262-267 din 22.11.2013, art. nr. 1006, http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=350355 ;
6. Legea nr. 149 din 08.06.2006 privind fondul piscicol, pescuitul și piscicultura; 7. Legea apelor nr.272 din 23 decembrie 2011; 8. „Metodologia pentru identificarea zonelor sensibile”, aprobată prin ordinul
Ministrului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului; 9. Regulamentul privind cerințele de colectare, epurare și deversare a apelor uzate în
sistemul de canalizare și /sau în corpurile de apă pentru localitățile urbane și rurale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.950 din 25 noiembrie 2013;
10. Regulamentul privind zonele de protecție sanitară a prizelor de apă, aprobat prin HG nr. 949 din 25.11.2013;
11. Strategia de alimentare cu apă și sanitație (2014-2028), aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 199 din 20 martie 2014;
12. http://sp.gov.md/doc/rapoarte/Raport%20pescuit%20de%20control%202017.pdf .
EUWI+: Al treilea Raport Tehnic
Page | 16
Anexe
Anexa 1. Speciile de păsări identificate conform Anexei I al Directivei Păsări în situl Costești-Stânca
Nr. Nume științific English Name Statut Nume popular
1 Haliaeetus albicilla White-tailed eagle Cuibăritor Codalb
2 Mergellus albellus Smew Iernare Ferestraș mic
3 Mivlus migrans Black kite Cuibăritor Gaie neagră
4 Aquila pennata Booted eagle Cuibăritor Acvilă pitică
5 Cygnus cygnus Whooper swan Iernare Lebădă de iană
6 Bucephala clangula Common goldeney Iernare Rață sunătoare
7 Pluvialis apricaria European golden plover Migrație Ploier auriu
Anexa 2. Speciile de păsări identificate conform Anexei I al Directivei Păsări în situl Pădurea Domnească
Nr. Nume științific English Name Statut Nume popular
1 Picus canus Grey-headed woodpecker Rezident Ghionoaie sură
2 Haliaeetus albicilla White-tailed eagle Cuibăritor Codalb
3 Milvus migras Black kite Cuibăritor Gaie neagră
4 Crex crex Corn crake Cuibăritor Cristel de câmp
5 Alcedo atthis Common kingfisher Cuibăritor Pescăraș albastru
6 Anthus campestris Tawny pepit Cuibăritor Fâsă de câmp
7 Aquila pomarina Lesser spotted eagle Cuibăritor Acvilă țipătoare mică
8 Ciconia ciconia White stork Cuibăritor Barză albă
9 Ficedula albicollis Collared flycatcher Cuibăritor Muscar gulerat
10 Casmerodius albus Great egret Cuibăritor Egretă mare
11 Egretta garzetta Little egret Cuibăritor Egretă mică
12 Platalea leucorodia Eurasian spoonbill Cuibăritor Lopătar
13 Circus aeruginosus Western marsh harrier Cuibăritor Erete de stuf
14 Vanellus vanellus Northern lapwing Cuibăritor Nagâț
EUWI+: Al treilea Raport Tehnic
Page | 17
15 Lullula arborea Woodlark Cuibăritor Ciocârlie de pădure
16 Lanius minor Lesser grey shrike Cuibăritor Sfrțncioc cu fruntea neagră
17 Lanius collurio Red-backed shrike Cuibăritor Sfrâncioc roșiatic
18 Philomachus pugnax Ruff Migrație Bătăuș
19 Himantopus himantopus Black-winged stilt Cuibăritor Piciorong
20 Dendrocopus medius Middle spotted woodpecker Rezident Ciocănitoare de stejar
21 Dryocopus martius Black woodpecker Rezident Ciocănitoare neagră
22 Ciconia nigra Black stork Migrație Barză neagră
Anexa 3. Speciile de păsări identificate conform Anexei I al Directivei Păsări în situl Lunca Prutului de Jos și lacurile Manta – Beleu
Nr. Nume științific English Name Statut Nume popular
1 Aythya nyroca Ferruginous duck Breeding Rață roșie
2 Branta ruficollis Red-breasted Goose Migration Gâscă cu gât roșu
3 Alcedo atthis Kingfisher Breeding Pescăraș albastru
4 Crex crex Corn crake Breeding Cristel de câmp
5 Haliaeetus albicilla White-tailed eagle Breeding Codalb
6 Aquila clanga Greater spotted eagle Wintering Acvilă țipătoare mare
7 Circus aeruginosus Western marsh harrier Breeding Erete de stuf
8 Circus cyaneus Hen harrier Migration Erete vânăt
9 Picus canus Grey-headed woodpecker Rezident Ghionoaies sură
10 Lanius collurio Red-backed shrike Breeding Sfrâncioc roșiatic
11 Lanius minor Lesser grey shrike Breeding Sfrâncioc cu fruntea neagră
12 Recurvirostra avosetta Pied avocet Migration Ciocîntors
13 Himantopus himantopus Black-winged stilt Migration Piciorong
14 Falco peregrinus Peregrine falcon Wintering Șoim călător
18 Coracias garrulus European roller Breeding Dumbrăveancă
19 Tadorna ferruginea Ruddy shelduck Migration Călifar roșu
20 Cygnus cygnus Whooper swan Wintering Lebădă de iarnă
EUWI+: Al treilea Raport Tehnic
Page | 18
21 Pandion haliaetus Osprey Migration Uligan pescar
22 Ciconia nigra Black stork Migration Barză neagră
23 Philomachus pugnax Ruff Migration Bătăuș
Anexa 4. Parametrii fizico-chimici monitorizați în lacul de acumulare Costești-Stânca
Stația monitorizată
Parametrii fizico-chimici monitorizați
Concentrația Percentila 90/10
Clasa de calitate
Clasa finală de calitate Minimă Maximă Medie
baz. Costești - or. Costești
Azot de amoniu, mgN/l <LOD 0,26 0,05 0,10 I
III
CBO5, mgO2/l 1,61 2,90 2,36 2,66 I CCO-Cr, mgO/l 8,20 30,40 13,53 18,96 III CCO-Mn, mgO2/l 1,42 5,01 2,55 2,99 I Cloruri, mg/l 3,8 42,5 26,0 32,7 I Colorație, grade 4 16 9 12 I Duritate totală, mg·ech/l 1,40 5,20 3,69 4,36 I Fenoli, mg/l <LOD 0,010 0,001 0,002 III Fier total, mg/l <LOD 0,14 0,03 0,05 III Fosfor mineral, mgP/l <LOD 0,035 0,014 0,024 I Fosfor total, mgP/l 0,008 0,083 0,032 0,050 I Ioni de magneziu, mg/l 3,65 24,30 11,14 16,04 I Ioni de sodiu și potasiu, mg/l 5,8 44,5 28,5 36,2 I Mineralizare totală, mg/l 124 451 352 423 I Miros, puncte 0 0 0 0 I Nitraţi, mgN/l <LOD 3,30 0,59 0,89 I Nitriţi, mgN/l <LOD 0,055 0,013 0,023 II Oxigen dizolvat, mgO2/l
7,34 13,19 10,35 8,11 I
pH, unități de pH 7,97 8,74 8,38 8,57 II
EUWI+: Al treilea Raport Tehnic
Page | 19
Produse petroliere, mg/l <LOD 0,57 0,07 0,11 III Saturaţia oxigenului, % 84,0 123,0 97,0 88,8 II Sulfaţi, mg/l 13,7 99,2 66,4 86,6 I Suspensii solide, mg/l 0 1195,0 54,6 92,2 V
