Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected]Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul V Nr. 993 Marti, 24 Noiembrie 2015 U n bãrbat, care pânã de curând a fost închis pentru cã a atacat personalul medical de la Spitalul de Urgenþã din Petroºani, a atacat, din nou luni dimineaþã, oamenii din unitatea medicalã. Ca sã se rãzbune, a declarat el, celor care s-au luptat cu el ºi care s-au ales cu rãni în urma conflictului. Situaþia pare desprinsã din filme, mai ales cã omul a fost eliberat din puºcãrie pentru bunã purtare. >>> >>> PAGINA AGINA A 3-A 3-A Deºi au fost maxim 5 burse la AJOFM Hunedoara, miercuri, începând cu ora 9,00, va fi o nouã bursã,. Ultimele 3 s-au succedat relativ repede ºi de aceastã datã este puþin probabil ca oamenii sã aibã mai mult succes. Totuºi, ºomerii sunt aºteptaþi la agenþiile din Hunedoara. „Pe zona noastrã, pânã în momentul de faþã, ne-au confirmat parti- ciparea 3 angajatori. Un angajator în confecþii încãlþãminte, unul dintre construcþii, care oferã posturi de muncitori necalificaþi ºi o societate care are ca obiect de activitate comerþul”, a spus Judith Babþan, ºefa ALOFM Petroºani. Nu sunt promiþã- toare ofertele, mai ales cã în aceastã perioadã urmeazã sã fie sistate lucrãrile în domeniul construcþiilor, dar agenþii locali nici nu mizeazã pe o partici- pare consistentã nici din partea ºomerilor. „Mã aºtept la o partici- pare destul de redusã, atât din partea angaja- torilor, cât ºi a ºomeri- lor, având în vedere cã începe perioada de iarnã ºi, în general, oferta acum este redusã. Iar, cât despre interesul ºomerilor, pot spune cã l-am urmãrit pe tot parcursul anu- lui, cât este de mare. Nu putem avea rezul- tate bune, atât timp cât locurile de muncã sunt destul de reduse, dintr-o paletã redusã, iar, probabil, ºi din acest motiv, o parte dintre ºomeri nu ne onoareazã cu prezenþa”, a mai precizat ºefa ALOFM Petroºani. Bursa de miercuri, 25 noeimebrie, are loc în agenþiile din întreg judeþul Hunedoara, iar în Valea Jiului se þine la Petroºani, Vulcan ºi Lupeni. Diana Diana MITRACHE MITRACHE Raziile repetate efectuate în iarna anului trecut au fãcut ca pe raza municipiului Petroºani sã nu se înregistreze nici un caz de deces provocat de ger. Poliþiºtii locali au acelaºi obiectiv ºi în aceastã iarnã, iar planul de acþiune a fost întocmit mai ales cã în Valea Jiului, în zilele urmãtoare, sunt anunþate temperaturi scãzute. Unul dintre ºefii poliþiºtilor locali din Petroºani, Nicolae Stãncioi, spune cã subordonaþii sãi îi vor ridica de pe strãzi pe cei fãrã locuinþe ºi-i vor duce la adãpostul din cadrul Serviciului de Asistenþã Socialã Petroºani, fie ºi pentru câteva ore, cât sã se încãlzeascã. Misiunea poliþiºtilor nu este una uºoarã dat fiind faptul cã mulþi oameni ai strãzii preferã sã stea pe þevile de termoficare. Aceºtia susþin cã se simt mai bine afarã ºi mai liberi decât sã fie îngrãdiþi de un program strict. În Petroºani, circa 20 de persoane se aflã în evidenþele autoritãþilor ca oameni ai strãzii. Maximilian Maximilian GÂNJU GÂNJU Rãzbunare sângeroasã ºi panicã la S.U.P. Poliþiºtii locali din Petroºani, pregãtiþi de intervenþie S erviciul aflat în subordinea municipalitãþii ºi-a fãcut planificarea pentru perioada geroasã, când poliþiºtii vor avea de verificat fiecare loc din Petroºani unde ºtiu cã se adãpostesc persoane fãrã locuinþã. Încã o bursã slabã se anunþã la Petroºani D oar trei firme ºi-au anunþat participarea la ceea ce pare a fi ultima bursã a locurilor de muncã din acest an. Bursa se þine doar în judeþul Hunedoara, dar, ca de obicei, se vor prezenta aceiaºi angajatori ºi aceeaºi oameni care cautã locuri de muncã.
Transcript
Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU
Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul V Nr. 993
Marti, 24 Noiembrie 2015
U n bãrbat, care pânã de curând a fost închis pentru cã a atacat personalul medical de la Spitalul de Urgenþã din Petroºani, a
atacat, din nou luni dimineaþã, oamenii din unitatea medicalã. Ca sã serãzbune, a declarat el, celor care s-au luptat cu el ºi care s-au ales cu rãniîn urma conflictului. Situaþia pare desprinsã din filme, mai ales cã omul afost eliberat din puºcãrie pentru bunã purtare. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A
Deºi au fost maxim5 burse la AJOFMHunedoara, miercuri,începând cu ora9,00, va fi o nouãbursã,. Ultimele 3 s-ausuccedat relativ repedeºi de aceastã datã este
puþin probabil caoamenii sã aibã maimult succes. Totuºi,ºomerii sunt aºteptaþila agenþiile dinHunedoara. „Pe zonanoastrã, pânã înmomentul de faþã,
ne-au confirmat parti-ciparea 3 angajatori.Un angajator în confecþii încãlþãminte,unul dintre construcþii,care oferã posturi demuncitori necalificaþi ºio societate care are ca
obiect de activitatecomerþul”, a spusJudith Babþan, ºefaALOFM Petroºani.
Nu sunt promiþã-toare ofertele, mai alescã în aceastã perioadãurmeazã sã fie sistate
lucrãrile în domeniulconstrucþiilor, daragenþii locali nici numizeazã pe o partici-pare consistentã nicidin partea ºomerilor.„Mã aºtept la o partici-pare destul de redusã,atât din partea angaja-torilor, cât ºi a ºomeri-lor, având în vedere cã începe perioada deiarnã ºi, în general,oferta acum esteredusã. Iar, cât despreinteresul ºomerilor, potspune cã l-am urmãritpe tot parcursul anu-lui, cât este de mare.Nu putem avea rezul-
tate bune, atât timpcât locurile de muncãsunt destul de reduse,dintr-o paletã redusã,iar, probabil, ºi dinacest motiv, o partedintre ºomeri nu neonoareazã cuprezenþa”, a mai precizat ºefa ALOFMPetroºani.
Bursa de miercuri,25 noeimebrie, are locîn agenþiile din întregjudeþul Hunedoara, iarîn Valea Jiului se þinela Petroºani, Vulcan ºiLupeni.
DianaDianaMITRACHEMITRACHE
Raziile repetateefectuate în iarna anului trecut au fãcutca pe raza municipiuluiPetroºani sã nu seînregistreze nici un cazde deces provocat deger. Poliþiºtii locali auacelaºi obiectiv ºi înaceastã iarnã, iar planul de acþiune a fost întocmit mai alescã în Valea Jiului, înzilele urmãtoare, suntanunþate temperaturiscãzute. Unul dintreºefii poliþiºtilor localidin Petroºani, Nicolae Stãncioi,spune cã subordonaþiisãi îi vor ridica de pestrãzi pe cei fãrãlocuinþe ºi-i vor duce la
adãpostul din cadrulServiciului de AsistenþãSocialã Petroºani, fie ºipentru câteva ore, câtsã se încãlzeascã.
Misiunea poliþiºtilornu este una uºoarã datfiind faptul cã mulþioameni ai strãziipreferã sã stea peþevile de termoficare.Aceºtia susþin cã sesimt mai bine afarã ºi mai liberi decât sã fie îngrãdiþi de unprogram strict.
În Petroºani, circa 20 de persoanese aflã în evidenþeleautoritãþilor ca oameni ai strãzii.
MaximilianMaximilianGÂNJU GÂNJU
Rãzbunare sângeroasã ºi panicã la S.U.P.
Poliþiºtii locali din Petroºani,pregãtiþi de intervenþie
S erviciul aflat în subordinea municipalitãþii ºi-a fãcut planificarea
pentru perioada geroasã, când poliþiºtiivor avea de verificat fiecare loc dinPetroºani unde ºtiu cã se adãpostesc persoane fãrã locuinþã.
Încã o bursã slabã se anunþã la PetroºaniD oar trei firme ºi-au anunþat
participarea la ceea ce pare a fiultima bursã a locurilor de muncã dinacest an. Bursa se þine doar în judeþulHunedoara, dar, ca de obicei, se vorprezenta aceiaºi angajatori ºi aceeaºioameni care cautã locuri de muncã.
A trecut infor-marea, urmeazã
amendarea. Estevorba de persoanelecare tranziteazãBulevardul 1Decembrie 1918 dinPetroºani în zonaSpitalului de Urgenþãacolo unde a fostmutatã trecerea depietoni.
Timp de o sãp-tãmânã, poliþiºtii localiau stat în zonã pentrua-i informa pe cetãþenicu privire la modificãrileefectuate, iar acumurmeazã amenzile.
“Sãptãmâna trecutãcei doi poliþiºti rutieridin cadrul PoliþieiLocale au stat în zonarespectivã de la ora 7 la 17, iar din aceastãsãptãmânã programullor se va modifica.Urmeazã pe mãsurã celumea va lua act demodificãri sã ridicãm
posturile fixe instituite ºi sã avem acþiuni periodice în aceazonã”, a declarat DorelNeag, comandantulPoliþiei LocalePetroºani.
Trecerea de pietoni
din zona respectivã afost mutatã, la cevatimp dupã realizareasensului giratoriu.Mutarea trecerii depietoni are rolul de afluidiza traficul în zonãpentru a nu mai existaambuteiaje.
Monika BACIU Monika BACIU
Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 Noiembrie 20152 Actualitate
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138
Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
P rimãriile dinValea Jiului
au primit bani prinprogramul naþionalde dezvoltarelocalã. Peste 1,8milioane de lei ausosit în ValeaJiului la cinci dincele ºase primãrii.
Administraþialocalã de la Petroºanieste singura dinValea Jiului care nu abeneficiat de fonduriprin programul dedezvoltare localã.Banii alocaþi deMinisterul Dezvoltãriiºi AdministraþieiPublice în lunaoctombrie se ridicã lasuma de 1.867.886de lei, iar cei maimulþi bani au ajuns laPrimãria Uricani,aceºtia fiind în sumã
de 591.080 lei.Municipiul Lupeni aprimit cea mai micãsumã ºi anume16.714 lei.
În prezent, prinMinisterul DezvoltãriiRegionale ºiAdministraþiei Publiceºi alte autoritãþi publice centrale sederuleazã mai multeprograme de investiþiiîn infrastructuralocalã cu caracteristicidiferite privind eligi-bilitatea, finanþarea,decontarea ºi moni-torizareaacestora.
În cadrulacestor pro-grame deinvestiþii suntîn diferitestadii de exe-cuþie obiec-tive pentrucare nu s-au
asigurat în anii anteriori sursele definanþare pentrufinalizarea acestora,fapt ce nu a con-tribuit la dezvoltareaechilibratã a infra-structurii locale,împiedicând atin-gerea standardelor decalitate a vieþii pentrucomunitãþile locale.
De aceea, pentru revitalizareacomunelor ºi asatelor componenteale municipiilor ºioraºelor, este esenþialsã fie soluþionatãproblema dezvoltãriiinfrastructurii locale.
Monika BACIUMonika BACIU
P rocesual, con-flictul dintre
administraþia localãde la Aninoasa ºicea de la Petroºanicontinuã în privinþazonei industriale dela Livezeni.
În urmã cu aproxi-mativ o lunã, reprezen-tanþii administraþieilocale declarau cã s-auînþeles cu cei de laAninoasa asupra aces-tui litigiu, dar pe rolulinstanþei hunedoreneprocesul continuã, iarpânã în data de 3decembrie, cei de laAninoasa trebuie sãfacã dovadã cã au plãtit raportul de contraexpertizã.
“Amânã cauza pen-tru a se achita diferenþaonorariu contraexper-tizã”, se aratã pe rolul
instanþei hunedorene. Instanþa de la Deva
a dat un nou termen îndosarul în care celedouã localitãþi îºi disputã zona industrialãde la Livezeni ºi anume pentru 3 decembrie 2015.
“Am convenit oînþelegere în proporþiede 95%. Urmazã sã fiedepus procesul verballa instanþã, iar zona varãmâne la noi aºa cumeste vechea graniþã”, adeclarat în urmã cu
aproximativ o lunãDaniel Viºan, directorexecutiv DADPP.
Prefectul judeþuluiHunedoara, în calitatede reclamant cheamãla barã primãriaAninoasa, PrimãriaPetroºani ºi oficiul decadastru ºi publicitateimobiliarã hunedoaraîntr-un dosar care areca obiect reexaminareamendã judiciarã.Prefectura Hunedoaraeste cea care a dat înjudecatã cele douã
primãrii, conform modificãrilor aduse laLegea Cadastrului, carespun cã, acolo undeadministraþiile publicenu se înþeleg pe caleamiabilã, InstituþiaPrefectului introduceacþiune în instanþã pentru rezolvarea situaþiei conflictuale.Procesul dintre celedouã unitãþi teritorialese aflã pe rolulTrbunalului Hunedoara,iar lupta la barã a debu-tat în decembrie 2012.
Terenul de laLivezeni de aproximativ20 de hectare reprezin-tã de fapt o zonã indus-trialã, unde îºi au sediulo serie de societãþicomerciale, ºi se aflã înadministrarea PrimãrieiPetroºani. Din anul2012, administraþialocalã de la Aninoasa adeschis un processpentru revendicareaterenului.
Monika BACIUMonika BACIU
Olimpiadepentru premiiO limpiade
pentru premii.Reprezentanþii ªcoliiGimnaziale IG Ducadin Petroºani auderulat mai multeproiecte, iar acummunca lor va fi rãsplãtitã.
Un lanþ de hyper-marketuri organizeazãolimpiade destinatecelor mai harnici copii ºipune în joc premii înbani.
“Este un proiect generos, care oferãcelor mai harnici elevi din þarã, premiiatractive în bani, premiicare apoi vor putea fifolosite pentru a reutilasau retehnologiza ºcoalanoastrã”, a declaratNicoleta Demeter,
directorul ªcoliiGimnaziale IG Duca dinPetroºani.
Pe parcursul a patruzile, elevii ºcolii vor participa la diferite concursuri, astfel astãziare loc o competiþie dehandbal fete la Sala desport a ºcolii, din sediulpe strada Oituz, întreorele 10-12. Zileleviitoare vor avea loccompetiþii de Karate,sesiune informativã cutema „Pacheþelul meusãnãtos”, competiþie detenis la Clubul Sportivªcolar Petroºani ºi ocompetiþie de fotbal.
În afara acestor competiþii sportive sevor desfãºura ºi altfel deactivitãþi, de ecologizare,de montare a cãsuþelorpentru pãsãrele, cãsuþeconfecþionate de elevi,de reciclare, activitãþiartistice, activitãþi despreun stil de viaþã sãnãtosºi de igienã a dinþilor.
Monika BACIUMonika BACIU
Declarativ rãmân cu zona industrialã, juridic încã se judecã
Dupã informare, amendã1,8 milioane pentrucinci din ºase primãrii
A fost panicã, lunidimineaþã, la Spitalul deUrgenþã din Petroºani,din cauza unui pacientcare abia ce ieºise dinînchisoare. Omul a ºtiutuna ºi bunã ºi dupã mai puþin de un an ºijumãtate de când a fostîncarcerat, tot pentru unscandal, cu lovituri la
secþia de urgenþã aunitãþii medicale, arevenit cu gândul derãbunare. Unul dintrepaznici a fost agresatºi s-a ales cu o loviturãputernicã în cap, iarmedicii au fost nevoiþisã îl coase. Bãrbatul aspart mai multe geamuriºi a fost nevoie de mai
mulþi oameni casã poatã fi imobi-lizat. „Violenþapersoanei încauzã a fost pestemedie, motivpentru care a fostnecesarã inter-venþia poliþiei. Evorba despre unpacient, cu carespitalul a avut de-aface ºi în tre-cut ºi, foarte pro-babil, va avea de-aface ºi în viitor”,a precizat dr. Alin Vasilescu,
manager S.U.P.Dupã ce a semãnat
panicã, a spart geamuriºi a atacat pe oricine i-aieºit în cale, recidivistulrãzbunãtor a fost imobi-lizat de câþiva poliþiºti,dar se pare cã omul aajuns doar la spitalul deboli mintale de la Zam,iar cei din spital seaºteaptã din nou sãatace, mai ales cã ºi dinpuºcãrie a fost lãsat sãplece ceva mai devreme,
cã se purta bine.„Existã o legislaþie în
vigoare, care seaplicã, atât cât sepoate, iar lacapitolul firmede pazã, indife-rent câþi oameniam avea, în
momentul în careomul este foarte
agresiv, e destul degreu sã reacþionezi proporþional. Pentrureþinerea lui de aceastã
datã, a fost nevoie de 4 sau 5 persoane de lapoliþie”, a mai precizatmanagerul unitãþii medi-cale, dr. Alin Vasilescu.
Cristian Vulpe, cãci despre el estevorba, a mai ajuns, dupão noapte de beþie la unclub în 2013, la unitateade primire a urgenþelordin Petroºani, dupã ce,
anterior a spart geamulunei maºini. Acolo s-aiscat un nou scandal, iaromul s-a considerat nevi-novat, dar a fost singurulcare a plãtit cu privareade libertate, deºi a fostbãtut-mãr de unul dintre brancardieri. Luni dimineaþã a venitsã se rãzbune.
Diana Diana MITRACHEMITRACHE
K ilometri destrãzi au
început sã fie asfal-tate în întreaga Valea Jiului, cã doar vinalegerile locale anulviitor, ºi trebuie sãse vadã realizãrileprimarilor.
Aºa se întâmplã ºi laPetrila unde toate strã-duþele de printre blocuriau fost asfaltate, dedragul asfaltãrilor. Nu ospunem noi, ci zecile de cetãþeni, care, deºiapreciazã iniþiativaautoritãþilor locale, suntrevoltaþi de rezultatulfinal al asfaltãrilor, caresunt de mântuialã, doarde dragul de a fi fãcute.Unul dintre exempleeste în zona cartieruluiTudor Vladimirescu, dinPetrila, unde asfaltuleste turnat doar pemijlocul drumului, marginile acestuia fiindlãsate de izbeliºte. “Dane-au asfaltat domnii dela primãrie drumul, însãcred cã au avut asfaltulcu porþia, de le-a ajunsdoar pentru mijloc, iar pentru margini nu.Aratã ca la nebuni, ne-au fãcut doar pentrua fi fãcut. Pe de o parteîi înþelegem cã vor sã îivotãm din nou la anul,însã în aceste condiþiiîºi pot lua gândul de lavoturile noaste”, a spusMarcel, unul dintre ceicare locuieºte în acestcartier.
Nemulþumirea oamenilor este fireascãsusþine viceprimarul
oraºului Petrila carespune cã administraþiapublicã a fãcut eforturipentru a asfalta toatestrãduþele. Mai multdecât atât, edilul vine cu o explicaþieplauzibilã legatã demodul în care s-a fãcut asfaltarea.
“Oamenii trebuie sãºtie cã lucrãrile în aceazonã nu s-au încheiat.Ceea ce am realizatpânã acum sunt dinbani de la bugetul de peanul acesta. În 2016 osã alocãm alþi bani,pentru a finaliza acestelucrãri. Reabilitãrilerealizate, fac partedintr-un program dereparaþii în zona TudorVladimirescu, pentru cãbetonul de pe strãziledin acea zonã era
distrus, ºi trebuie fãcutceva cu el. Am gãsit o soluþie financiarãpentru a face acestereparaþii, ºi am turnatun strat de asfalt. Acumnu am pretenþia careabilitãrile sã satisfacãîn totalitate cerinþeleoamenilor, dar am considerat cã suntnecesare”, a spusviceprimarul oraºuluiPetrila, Vasilicã Jurca.
O situaþie asemãnãtoare este ºi în câteva zone de pestrada Minei, dinPetrila, unde autoritãþileau gãsit pânã la urmã o soluþie. Au umplutmarginile neasfaltate,cu pietriº.
AdinaAdinaPPÃDURARUÃDURARU
Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 Noiembrie 2015 Actualitate 3
De miercuri dupã-amiazã arde în continuu, în ciuda efor-turilor fãcute deautoritãþi.
Mai mult, nici mãcarploaia din week-end nu a reuºit sã îl stingã întotalitate.Vorbim despreincediul de la groapa de gunoi din municipiulVulcan, care din neglijenþa oamenilor cecolecteazã peturi s-a pro-
dus, sãptãmâna trecutã.”Noi am intervenit
încã de atunci sã ilstingem. Am cãratpãmânt pentru a acoperilocurile în care incendiulse manifesta violent, cuflacãrã, am cerut ºi aju-torul pompierilor, ne-afost de folos ºi ploaia dinnopþile trecute, însã nuam reuºit sã lichidãm întotalitate focul. Probabilva mai dura câteva zile,
însã vã asigur cã nu nevom opri pânã ce totfocul nu va fi stins”, aspus primarul municipiu-lui Vulcan, Gheorghe Ile.
Vinovaþii pentru pro-ducerea acestui incendiu,sunt câþiva indivizi careau vrut sã se încãlzeascã,dând foc unor peturi.
”Au fost câþiva indivizicare colectau peturi înzona respectivã, au fãcutun foc sã se încãlzeascãºi sigur neatenþia a fãcutca vântul sã poarte aceaflacãrã în sus pe ºcarpagropii de gunoi, ºi sã seaprindã pe o suprafaþãfoarte mare,” a adãugatGheorghe Ile.
Astfel, acum focul esteþinut sub control, iar încontinuare se acþioneazãpentru lichidarea lui.
La groapa de gunoidin Vulcan cantitatea dereziduri depozitate estefoarte mare, dat fiindfaptul cã aici toatã ValeaJiului dar ºi mai multezone din judeþ aduc resturile menajere.
AdinaAdinaPPÃDURARUÃDURARU
Rãzbunare sângeroasã ºi panicã la S.U.P.U n bãrbat, care pânã de curând a fost închis pentru cã a atacat personalul
medical de la Spitalul de Urgenþã din Petroºani, a atacat, din nou, lunidimineaþã, oamenii din unitatea medicalã. Ca sã se rãzbune, a declarat el, celor care s-au luptat cu el ºi care s-au ales cu rãni în urma conflictului. Situaþia pare desprinsãdin filme, mai ales cã omul a fost eliberat din puºcãrie pentru bunã purtare.
La Petrila asfaltarea se face cu porþia
Incendiul de la groapa de gunoi dinVulcan, sub supraveghereA u fãcut un foc pentru a se încãlzi, iar mai
apoi toatã groapa de gunoi s-a aprins.Aceasta este cauza incendiului din Vulcan produs la groapa de gunoi, sãptãmâna trecutã.Autoritãþile intervin ºi acum la stingerea luiînsã chiar ºi aºa va mai dura câteva zile.
“Da, avem prognozate investiþii laComplexul EnergeticHunedoara. Banii suntdin resursele proprii.Am trei pagini deinvestiþii atât pentrupartea energeticã cât ºipentru partea minierã”,a declarat pentruCronica Vãii Jiului,Emil Floruþ, directorulgeneral al CEH.
Sunt surse care spuncã investiþiile sunt cupreponderenþã în zonaenergeticã ºi foartepuþin în cea minierã.
“Sunt cuprinseinvesiþii, dar pentruenergie, nu pentrupartea minierã”, auspus sursele CroniciiVãii Jiului.
În tot acest timp,minerii sunt solicitaþi sãlucreze normal în lunadecembrie pentru aasigura cãrbunele necesar funcþionãriicelor douã termocen-trale. Sindicatele aucerut de nenumãrateori investiþii în zonaminierã. Din cauza
costurilor de exploatareridicate sunt ºi pierde-rile ComplexuluiEnergetic Hunedoara.Cel mai importantaspect este cã mineriiîºi riscã viaþa în subteran.
“Un alt aspect pecare trebuie sã îl avemîn vedere este dirijareatuturor resurselor finan-ciare ale societãþii cãtreasigurarea materialelor
ºi a pieselor de schimbîn unitãþile miniere”, adeclarat Petre Nica,preºedinteleSindicatului Muntele.
Lipsa investiþilor dinsectorul minier este resimþitã acut de ceicare intrã zilnic în sub-teran pentru a scoatecãrbune. Lipsurile înminele din Valea Jiuluisunt mari ºi cunoscutede ani de zile.
Investiþiile au rãmas lastadiul de intenþie ºicam atât. Anul 2016 îi va prinde penepregãtite pe cei de laComplexul EnergeticHunedoara care nu aufãcut niciun demerspentru a deschide noicapacitãþi de producþie.Pentru lipsurile din sub-
teran s-au dat ºi amenziîn cursul acestui an. 26de mii de lei a plãtitComplexul EnergeticHunedoara pentru faptul cã nu a asiguratcondiþii de siguranþãpentru lucrãtorii celorpatru unitãþi miniere.
Complexul EnergeticHunedoara de la societãþilede termoficare din ValeaJiului. Societatea energeticãvinde energia termicã“gratis”.
Complexul nu ºi-a încasatbanii pentru energia termicãlivratã, iar sumele pe care le arede recuperat ajung la peste 127 de milioane de lei.
“Creanþele restante aleCEH SA Petroºani la datade 30.09.2015 sunt însumã de 173.651 mii lei,din care din vânzarea deenergie termicã 151.982mii lei. Valoarea totalã acreanþelor înregistrate laenergia termicã revânzãto-rilor locali (societãþi de dis-tribuþie al cãror acþionar esteconsiliul municipiilor ºi oraºelor
din Valea Jiului racordate la sis-temul centalizat de termoficare)este de 127.244 mii lei”, searatã în statisticile ComplexuluiEnergetic Hunedoara.
Cele mai mari datorii le aremunicipiul Petroºani cu cele douãsocietãþi de termoficare ºi anumeGospodãrie Prestcom cu 28 demii de lei ºi Termoficare SA cu
56.205.000 de lei. Pe locul aldoilea se situeazã municipiulVulcan cu Edil Therma de la care CEH are de recuperat 27.846.000 de lei ºiTermoficarea SA cu restanþe însumã de 11.200.000 lei. Nicisituaþia societãþilor de termofi-care din municipiul Lupeni nueste roz. Societatea energeticãare de recuperat de la firma determoficare din Lupeni suma de 30.300.000 de lei. La
Aninoasa, fosta societate determoficare datoreazã
Complexului EnergeticHunedoara 1.665.000de lei.
Potrivit reprezentan-þilor societãþii, datoriilesunt greu de recuperatavând în vedere faptul cã majoritatea societãþilor
de termoficare sunt în insolvenþã sau în faliment.
Monika BACIUMonika BACIU
Comemorareaortacilor care aveausã-ºi piardã viaþa îndata de 29 noiem-brie 1980 este organizatã în curteaExploatãrii MiniereLivezeni dinPetroºani. La troiþadin curtea minei va fi þinutã o slujbãreligioasã, iar maiapoi vor fi depusecoroane de flori.Bilanþul zilei de 29noiembrie 1980 afost urmãtorul: 53 demorþi din care 38 demineri ºi 15 militariîn termen, 27 derãniþi, 35 de vãduveºi 75 de copii rãmaºiorfani de tatã. De-a lungul anilor,
comemorarea victimelor cãrbuneluia adunat tot maipuþini dintre urmaºii miner lor ºi militar-ilor decedaþi. Cauzelecare au stat la bazaproducerii tragiculuiaccident colectiv demuncã au fost legatede unele deficienþe înaeraj, întreþinereaºi exploatareanecorespunzãtoare a instalaþiilorelectromecanice ºi„alte cauze organizatorice”.
Dar tragedia din1980 era doar unadintr-un ºir lung deevenimente tragicece îndoliaserã sute ºisute de destine.
Începând cu anul1972, sute deoameni ºi-au pierdutviaþa în accidente demuncã în mineleRomâniei, fie cã afost vorba de exploziicauzate de acumulãride gaz metan, cãderide la înãlþime în
puþuri subterane, surpãri ale tavanuluiabatajului ºi altele.Dintre aceºtia, 192sunt în epoca luiCeauºescu, între1972 ºi 1989 gãsindu-ºi moartea înminã un numãr de192 de ortaci. Cutoate acestea, ceamai mare tragedie amineritului românescrãmâne cea petre-cutã la 7 iunie 1920,când deflagraþia unorcartuºe de dinamitãla Puþul 1 al mineiAnina s-a soldat cudecesul a 270 demineri.
MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU
P roducþia de cãrbunenet a României a
totalizat, în primele nouãluni ale acestui an, 3,386milioane tone echivalentpetrol, fiind cu 5%(162.700 tep) mai marefaþã de cea din perioadasimilarã din 2014, con-form datelor centralizatede Institutul Naþional deStatisticã (INS).
În perioada menþionatã,România a importat 416.800tep cãrbune net, cu 83.400tep (25%) mai mult compara-tiv cu cantitatea importatã în
ianuarie - septembrie 2014.Anul trecut, producþia de cãrbune net a scãzut cu 5,7%,respectiv 266.700 tep, cifrându-se la 4,445 milioanetep, iar importurile s-au reduscu 15,6% (92.700 tep), totalizând 500.500 tep.
Conform proiectuluiStrategiei Energetice aRomâniei 2015 - 2035, publicat la finele anului trecutpe site-ul Ministerului Energiei,capacitatea totalã de producþiea lignitului se ridicã la circa 33milioane de tone/an, în timpce consumul intern de ligniteste de circa 23 milioanetone/an, ceea ce înseamnã osupracapacitate de producþiede aproximativ 10 milioanede tone/an. În opoziþie, producþia naþionalã de huilãnu acoperã cererea la nivelulpieþei interne, fiind necesarimportul. ((Sursa Agerpres)
În primele 7 luni din 2015,
Consumul degaze naturale ascãzut la 73,563milioane MWh
Consumul de gaze naturaleal clienþilor finali a totalizat73,563 milioane MWh în
primele ºapte luni din 2015,în scãdere cu circa 3% faþã decel din perioada similarã aanului trecut, care s-a ridicatla 75,828 milioane MWh,conform unui raport publicatpe site-ul Autoritãþii Naþionalede Reglementare în domeniulEnergiei (ANRE).
Producþia internã de gazenaturale ce intrã în consum areprezentat, în iulie, 99,96%din totalul surselor, primii doiproducãtori (Romgaz ºi OMV
Petrom) acoperind 92,57%din aceastã sursã.
Importul ce a intrat în con-sum a reprezentat diferenþa,respectiv 0,04%. Primii treiimportatori-furnizori interniau realizat împreunã 100%.
Preþul gazelor de import a variat în primele ºapte luni între 375 dolari/1.000mc (136,58 lei/MWh) ºi 261 dolari/1.000 mc (95,68 lei/MWh).
AGERPRES
Familiile ºi persoanele singure cu venituri reduse pot beneficia de o parte dinsumele necesare întreþineriipentru iarnã de la Primãrie. LaPetroºani, termenul limitã dedepunere al cererilor a fostdepãºit ºi de acum încolo omai pot face, doar pentrulunile urmãtoare.
„Pânã în 20 noiembrie, toþicei care ºi-au depus dosarele,vor fi puºi în platã pe toatãperioada sezonului rece,adicã, noiembrie – 20 martie,timp de 5 luni. Cei care îºidepun dupã 20 noiembrie, vorprimi, începând cu lunadecembrie 4 luni, iar din ianuarie, 3 luni”, a menþionatCristina Mraz, ºefa ServiciuluiPublic de Asoistenþã LocalãSocialã ( SPALS) Petroºani.
Sunt oameni care locuiescla case ºi care primesc lemne,ori care beneficiazã de sub-venþii la termoficare, energieelectricã sau cãrbuni. „Avemajutoare sociale, la începutullunii noimebrie, un numãr de259 de dosare în platã. Ceicare au ajutor social, primescajutoare financiare pentru
încãlzirea locuinþei cu lemne ºicãrbuni. Am avut 146 dedosare de ajutoare de încãlzire,iar legat de comisia care gestioneazã alocarea acestorapentru persoanele care nubeneficiazã de ajutor social, amavut pânã în 20 noiembrieluate ca ºi dosare viabile 368 de dosare, pentru lemne104, curent 63, gaze 134 ºi termoficare 64 de dosare”, amai adãugat Cristina Mraz.
Cei care beneficiazã de ajutoare trebuie sã aibã unvenit net de pânã la 786 de leipe membru de familie, în cazulîn care vor subvenþionareaenergiei termice, de pânã la 1.082 de lei pentru persoanele singure.
Lemne de foc primesc ceicare au venituri mai mici de1.800 de lei, sau 2100 încazul persoanelor singure, iar ca sã primeascã subvenþiipentru gazele naturale, o fami-lie trebuie sã aibã un venit netde pânã la 615 lei. În cazul încare se încãlzesc cu energieelectricã, venitul trebuie sã nudepãºeascã 915 lei.
Diana Diana MITRACHE MITRACHE
Cãrbune furat directde pe bandã, cu duba D oi tineri din Petroºani au intrat în
vizorul organelor de cercetarepenalã dupã ce au fost prinºi în timp cefurau cãrbune din incinta minei Livezeni.
Potrivit poliþiºtilor, în data de 20.11.2015, laora 20:30, ofiþerul de serviciu din cadrul Poliþieimunicipiului Petroºani a fost sesizat de cãtre unagent de securitate ce asigura paza E.M. Livezeni,despre faptul cã, în jurul orei 18.00, în timp ce seafla în zona de patrulare din incinta E.M. Livezeni,a observat o dubã de culoare albã staþionatã lângã banda de steril, din care au coborât maimulte persoane.
“Din declaraþia acestuia a rezultatfaptul cã un suspect l-aameninþat cu acte deviolenþã, dupã care ausustras aproximativ 50saci cu cãrbune, timpîn care una dintre per-soanele implicate a statlângã agentul de pazã,pentru ca acesta sã nupoatã apela numãrul deurgenþã 112 sau sã îºicheme colegii în ajutor”, spune Bogdan Niþu,purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara.
În cauzã s-a întocmit dosar penal pentrusãvârºirea infracþiunii de tâlhãrie, iar înurma cercetãrilor, poliþiºtii petroºãneni aureuºit, la scurt timp de la primirea sesizãriisã îi identifice pe prezumtivii autori ai faptei.
Faþã de cei doi suspecþi, în vârstã de 19ºi, respectiv 29 de ani, din municipiulPetroºani, a fost dispusã mãsura reþineriipentru 24 de ore, ºi urmau sã fie prezentaþiJudecãtoriei Petroºani cu propunere dearestare preventivã sub aspectul comiteriiinfracþiunii de tâlhãrie. Totodatã, poliþiºtiicontinuã cercetãrile în vederea identificãriicelorlalþi participaþi la comiterea faptei.
Minerii, calul de bãtaie, energeticienii þinta investiþiilorI nvestiþii, dar nu pe partea minierã. Cu
pierderi de peste 400 de milioane de lei,Complexul Energetic Hunedoara are prognozate investiþii de aproape 200 de milioane de lei. 186.801.000 aceastã estevaloarea oficialã a investiþiilor, prognozatã,în bugetul de venituri ºi cheltuieli.
127 milioane de lei, suma de recuperat deCEH de la firmele de termoficare
Cea mai neagrã zi a mineritului din Valea Jiului
Î n aceastã sãptãmânã se împlinesc 35 de ani de la cea mai mare
tragedie produsã în minele de cãrbunedin Valea Jiului. Explozia de metan carea secerat 53 de mineri nu poate fi uitatãde ortaci. În fiecare an pe 29 noiembrie,minerii aprind o lumânare în memoriacelor dispãruþi.
În primele nouã luni, producþia de cãrbune a crescut cu 5%, iar importurile s-au majorat cu 25%
Au pierdut subvenþiile la caldurãD acã nu ºi-au depus cererile pentru subvenþii,
au pierdut o lunã din aceastã iarnã ºi vorachita întreaga contravaloare a facturilor. Vorbimdespre cei care primesc astfel de ajutoare de laPrimãria din Petroºani ºi care au avut ca termenlimitã ziua de 20 noiembrie. De acum, doar pentruluna viitoare mai pot primi.
“Da, avem prognozate investiþii laComplexul EnergeticHunedoara. Banii suntdin resursele proprii.Am trei pagini deinvestiþii atât pentrupartea energeticã cât ºipentru partea minierã”,a declarat pentruCronica Vãii Jiului,Emil Floruþ, directorulgeneral al CEH.
Sunt surse care spuncã investiþiile sunt cupreponderenþã în zonaenergeticã ºi foartepuþin în cea minierã.
“Sunt cuprinseinvesiþii, dar pentruenergie, nu pentrupartea minierã”, auspus sursele CroniciiVãii Jiului.
În tot acest timp,minerii sunt solicitaþi sãlucreze normal în lunadecembrie pentru aasigura cãrbunele necesar funcþionãriicelor douã termocen-trale. Sindicatele aucerut de nenumãrateori investiþii în zonaminierã. Din cauza
costurilor de exploatareridicate sunt ºi pierde-rile ComplexuluiEnergetic Hunedoara.Cel mai importantaspect este cã mineriiîºi riscã viaþa în subteran.
“Un alt aspect pecare trebuie sã îl avemîn vedere este dirijareatuturor resurselor finan-ciare ale societãþii cãtreasigurarea materialelor
ºi a pieselor de schimbîn unitãþile miniere”, adeclarat Petre Nica,preºedinteleSindicatului Muntele.
Lipsa investiþilor dinsectorul minier este resimþitã acut de ceicare intrã zilnic în sub-teran pentru a scoatecãrbune. Lipsurile înminele din Valea Jiuluisunt mari ºi cunoscutede ani de zile.
Investiþiile au rãmas lastadiul de intenþie ºicam atât. Anul 2016 îi va prinde penepregãtite pe cei de laComplexul EnergeticHunedoara care nu aufãcut niciun demerspentru a deschide noicapacitãþi de producþie.Pentru lipsurile din sub-
teran s-au dat ºi amenziîn cursul acestui an. 26de mii de lei a plãtitComplexul EnergeticHunedoara pentru faptul cã nu a asiguratcondiþii de siguranþãpentru lucrãtorii celorpatru unitãþi miniere.
Complexul EnergeticHunedoara de la societãþilede termoficare din ValeaJiului. Societatea energeticãvinde energia termicã“gratis”.
Complexul nu ºi-a încasatbanii pentru energia termicãlivratã, iar sumele pe care le arede recuperat ajung la peste 127 de milioane de lei.
“Creanþele restante aleCEH SA Petroºani la datade 30.09.2015 sunt însumã de 173.651 mii lei,din care din vânzarea deenergie termicã 151.982mii lei. Valoarea totalã acreanþelor înregistrate laenergia termicã revânzãto-rilor locali (societãþi de dis-tribuþie al cãror acþionar esteconsiliul municipiilor ºi oraºelor
din Valea Jiului racordate la sis-temul centalizat de termoficare)este de 127.244 mii lei”, searatã în statisticile ComplexuluiEnergetic Hunedoara.
Cele mai mari datorii le aremunicipiul Petroºani cu cele douãsocietãþi de termoficare ºi anumeGospodãrie Prestcom cu 28 demii de lei ºi Termoficare SA cu
56.205.000 de lei. Pe locul aldoilea se situeazã municipiulVulcan cu Edil Therma de la care CEH are de recuperat 27.846.000 de lei ºiTermoficarea SA cu restanþe însumã de 11.200.000 lei. Nicisituaþia societãþilor de termofi-care din municipiul Lupeni nueste roz. Societatea energeticãare de recuperat de la firma determoficare din Lupeni suma de 30.300.000 de lei. La
Aninoasa, fosta societate determoficare datoreazã
Complexului EnergeticHunedoara 1.665.000de lei.
Potrivit reprezentan-þilor societãþii, datoriilesunt greu de recuperatavând în vedere faptul cã majoritatea societãþilor
de termoficare sunt în insolvenþã sau în faliment.
Monika BACIUMonika BACIU
Comemorareaortacilor care aveausã-ºi piardã viaþa îndata de 29 noiem-brie 1980 este organizatã în curteaExploatãrii MiniereLivezeni dinPetroºani. La troiþadin curtea minei va fi þinutã o slujbãreligioasã, iar maiapoi vor fi depusecoroane de flori.Bilanþul zilei de 29noiembrie 1980 afost urmãtorul: 53 demorþi din care 38 demineri ºi 15 militariîn termen, 27 derãniþi, 35 de vãduveºi 75 de copii rãmaºiorfani de tatã. De-a lungul anilor,
comemorarea victimelor cãrbuneluia adunat tot maipuþini dintre urmaºii miner lor ºi militar-ilor decedaþi. Cauzelecare au stat la bazaproducerii tragiculuiaccident colectiv demuncã au fost legatede unele deficienþe înaeraj, întreþinereaºi exploatareanecorespunzãtoare a instalaþiilorelectromecanice ºi„alte cauze organizatorice”.
Dar tragedia din1980 era doar unadintr-un ºir lung deevenimente tragicece îndoliaserã sute ºisute de destine.
Începând cu anul1972, sute deoameni ºi-au pierdutviaþa în accidente demuncã în mineleRomâniei, fie cã afost vorba de exploziicauzate de acumulãride gaz metan, cãderide la înãlþime în
puþuri subterane, surpãri ale tavanuluiabatajului ºi altele.Dintre aceºtia, 192sunt în epoca luiCeauºescu, între1972 ºi 1989 gãsindu-ºi moartea înminã un numãr de192 de ortaci. Cutoate acestea, ceamai mare tragedie amineritului românescrãmâne cea petre-cutã la 7 iunie 1920,când deflagraþia unorcartuºe de dinamitãla Puþul 1 al mineiAnina s-a soldat cudecesul a 270 demineri.
MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU
P roducþia de cãrbunenet a României a
totalizat, în primele nouãluni ale acestui an, 3,386milioane tone echivalentpetrol, fiind cu 5%(162.700 tep) mai marefaþã de cea din perioadasimilarã din 2014, con-form datelor centralizatede Institutul Naþional deStatisticã (INS).
În perioada menþionatã,România a importat 416.800tep cãrbune net, cu 83.400tep (25%) mai mult compara-tiv cu cantitatea importatã în
ianuarie - septembrie 2014.Anul trecut, producþia de cãrbune net a scãzut cu 5,7%,respectiv 266.700 tep, cifrându-se la 4,445 milioanetep, iar importurile s-au reduscu 15,6% (92.700 tep), totalizând 500.500 tep.
Conform proiectuluiStrategiei Energetice aRomâniei 2015 - 2035, publicat la finele anului trecutpe site-ul Ministerului Energiei,capacitatea totalã de producþiea lignitului se ridicã la circa 33milioane de tone/an, în timpce consumul intern de ligniteste de circa 23 milioanetone/an, ceea ce înseamnã osupracapacitate de producþiede aproximativ 10 milioanede tone/an. În opoziþie, producþia naþionalã de huilãnu acoperã cererea la nivelulpieþei interne, fiind necesarimportul. ((Sursa Agerpres)
În primele 7 luni din 2015,
Consumul degaze naturale ascãzut la 73,563milioane MWh
Consumul de gaze naturaleal clienþilor finali a totalizat73,563 milioane MWh în
primele ºapte luni din 2015,în scãdere cu circa 3% faþã decel din perioada similarã aanului trecut, care s-a ridicatla 75,828 milioane MWh,conform unui raport publicatpe site-ul Autoritãþii Naþionalede Reglementare în domeniulEnergiei (ANRE).
Producþia internã de gazenaturale ce intrã în consum areprezentat, în iulie, 99,96%din totalul surselor, primii doiproducãtori (Romgaz ºi OMV
Petrom) acoperind 92,57%din aceastã sursã.
Importul ce a intrat în con-sum a reprezentat diferenþa,respectiv 0,04%. Primii treiimportatori-furnizori interniau realizat împreunã 100%.
Preþul gazelor de import a variat în primele ºapte luni între 375 dolari/1.000mc (136,58 lei/MWh) ºi 261 dolari/1.000 mc (95,68 lei/MWh).
AGERPRES
Familiile ºi persoanele singure cu venituri reduse pot beneficia de o parte dinsumele necesare întreþineriipentru iarnã de la Primãrie. LaPetroºani, termenul limitã dedepunere al cererilor a fostdepãºit ºi de acum încolo omai pot face, doar pentrulunile urmãtoare.
„Pânã în 20 noiembrie, toþicei care ºi-au depus dosarele,vor fi puºi în platã pe toatãperioada sezonului rece,adicã, noiembrie – 20 martie,timp de 5 luni. Cei care îºidepun dupã 20 noiembrie, vorprimi, începând cu lunadecembrie 4 luni, iar din ianuarie, 3 luni”, a menþionatCristina Mraz, ºefa ServiciuluiPublic de Asoistenþã LocalãSocialã ( SPALS) Petroºani.
Sunt oameni care locuiescla case ºi care primesc lemne,ori care beneficiazã de sub-venþii la termoficare, energieelectricã sau cãrbuni. „Avemajutoare sociale, la începutullunii noimebrie, un numãr de259 de dosare în platã. Ceicare au ajutor social, primescajutoare financiare pentru
încãlzirea locuinþei cu lemne ºicãrbuni. Am avut 146 dedosare de ajutoare de încãlzire,iar legat de comisia care gestioneazã alocarea acestorapentru persoanele care nubeneficiazã de ajutor social, amavut pânã în 20 noiembrieluate ca ºi dosare viabile 368 de dosare, pentru lemne104, curent 63, gaze 134 ºi termoficare 64 de dosare”, amai adãugat Cristina Mraz.
Cei care beneficiazã de ajutoare trebuie sã aibã unvenit net de pânã la 786 de leipe membru de familie, în cazulîn care vor subvenþionareaenergiei termice, de pânã la 1.082 de lei pentru persoanele singure.
Lemne de foc primesc ceicare au venituri mai mici de1.800 de lei, sau 2100 încazul persoanelor singure, iar ca sã primeascã subvenþiipentru gazele naturale, o fami-lie trebuie sã aibã un venit netde pânã la 615 lei. În cazul încare se încãlzesc cu energieelectricã, venitul trebuie sã nudepãºeascã 915 lei.
Diana Diana MITRACHE MITRACHE
Cãrbune furat directde pe bandã, cu duba D oi tineri din Petroºani au intrat în
vizorul organelor de cercetarepenalã dupã ce au fost prinºi în timp cefurau cãrbune din incinta minei Livezeni.
Potrivit poliþiºtilor, în data de 20.11.2015, laora 20:30, ofiþerul de serviciu din cadrul Poliþieimunicipiului Petroºani a fost sesizat de cãtre unagent de securitate ce asigura paza E.M. Livezeni,despre faptul cã, în jurul orei 18.00, în timp ce seafla în zona de patrulare din incinta E.M. Livezeni,a observat o dubã de culoare albã staþionatã lângã banda de steril, din care au coborât maimulte persoane.
“Din declaraþia acestuia a rezultatfaptul cã un suspect l-aameninþat cu acte deviolenþã, dupã care ausustras aproximativ 50saci cu cãrbune, timpîn care una dintre per-soanele implicate a statlângã agentul de pazã,pentru ca acesta sã nupoatã apela numãrul deurgenþã 112 sau sã îºicheme colegii în ajutor”, spune Bogdan Niþu,purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara.
În cauzã s-a întocmit dosar penal pentrusãvârºirea infracþiunii de tâlhãrie, iar înurma cercetãrilor, poliþiºtii petroºãneni aureuºit, la scurt timp de la primirea sesizãriisã îi identifice pe prezumtivii autori ai faptei.
Faþã de cei doi suspecþi, în vârstã de 19ºi, respectiv 29 de ani, din municipiulPetroºani, a fost dispusã mãsura reþineriipentru 24 de ore, ºi urmau sã fie prezentaþiJudecãtoriei Petroºani cu propunere dearestare preventivã sub aspectul comiteriiinfracþiunii de tâlhãrie. Totodatã, poliþiºtiicontinuã cercetãrile în vederea identificãriicelorlalþi participaþi la comiterea faptei.
Minerii, calul de bãtaie, energeticienii þinta investiþiilorI nvestiþii, dar nu pe partea minierã. Cu
pierderi de peste 400 de milioane de lei,Complexul Energetic Hunedoara are prognozate investiþii de aproape 200 de milioane de lei. 186.801.000 aceastã estevaloarea oficialã a investiþiilor, prognozatã,în bugetul de venituri ºi cheltuieli.
127 milioane de lei, suma de recuperat deCEH de la firmele de termoficare
Cea mai neagrã zi a mineritului din Valea Jiului
Î n aceastã sãptãmânã se împlinesc 35 de ani de la cea mai mare
tragedie produsã în minele de cãrbunedin Valea Jiului. Explozia de metan carea secerat 53 de mineri nu poate fi uitatãde ortaci. În fiecare an pe 29 noiembrie,minerii aprind o lumânare în memoriacelor dispãruþi.
În primele nouã luni, producþia de cãrbune a crescut cu 5%, iar importurile s-au majorat cu 25%
Au pierdut subvenþiile la caldurãD acã nu ºi-au depus cererile pentru subvenþii,
au pierdut o lunã din aceastã iarnã ºi vorachita întreaga contravaloare a facturilor. Vorbimdespre cei care primesc astfel de ajutoare de laPrimãria din Petroºani ºi care au avut ca termenlimitã ziua de 20 noiembrie. De acum, doar pentruluna viitoare mai pot primi.
Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 Noiembrie 20156 Actualitate
Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani,la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazãcursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.
RELAÞII LA TELEFON: 0722448428
0735.183175
vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINESORTIMENTE
DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 9.80 lei- Fleicã porc - 12.50 lei- Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei- Carne tocatã - 12.80 lei- Cotlet porc cu os - 13.80 lei- Cotlet porc fãrã os -18.50 lei- Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei- Ceafã porc cu os - 13.80 lei- Costiþã porc cu os - 9.80 lei- Ciolane porc - 5,00 lei- Slãninã crudã - 3,90 lei
NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!
Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!
Devenimmedici ºipompieri fãrãvoia noastrãT ragediile nu ne
învaþã minte.
Chiar dacã nu este vorbade norme de securitate capentru baruri, cluburi sau altelocaþii în care cei de la ISUau impus reguli noi, aleºii dinparlament pe care noi i-amvotat ca sã ne asigure unviitor mai bun ºi o siguranþãsporitã, vin cu propuneri delegi care mai de care maitrãsnite dar care pun în pericol viaþa oamenilor.
Astfel parlamentarii vor caºoferii sã nu-ºi mai dotezemaºinile cu truse medicale ºiextinctoare. Aleºii susþin cãtrusele medicale nu pot fifolosite de conducãturii auto pentru cã aceºtia nu au
cunoºtinþe în domeniu. Maimult decât ata aceºtia suþincã extinctorul nu poate fi folosit pentru stigereaincendiilor pentru cã are ocapacitate foarte micã. Înaceste condiþii, dacã ne iamaºina foc, parlamentariiºusþin cã este mai bine sã neîndepãrtãm cât mai repedede foc ºi sã chemãm pom-pierii. Situaþia este aceeaºi ºiîn cazul trusei medicale.Aceasta nu poate fi folositãdeoarece ºoferii nu aucunoºþinte medicale ºi potface mai mult rãu, spun iniþiatorii legii. Cel mai bineeste sã se sune la 112 ºi sãse cearã intervenþia medicilor.
Toate aceste lucruri pecare mai marii þãrii vor sã levoteze nu ar face decât sãsporeascã numãrul tragediilorcare ºi aºa în iltima vreme audus la un numãr foarte marede victime mai ales cã lacapitolul accidente rutieresuntem fruntaºi pentru cãviteza ºi neatenþia la volandistrug vieþi în fiecare zi.
Monika BACIUMonika BACIU
A genþia Naþionalãde Administrare
Fiscalã (ANAF) a identificat venituri nede-clarate de peste 86,948milioane de lei, la 10persoane fizice cu averimari din grupul celor336 asupra cãrora se facanalize ºi verificãriprivind riscurile fiscale.
Verificãrile fiscaleprealabile documentare, din cadrul programului deasigurare a conformãrii fiscale a persoanelor fizicecu averi mari (PFAM —peste 20 milioane deeuro/persoanã), au fostdeclanºate efectiv în anul2013.
În anul 2014 au fostdemarate verificãri fiscale lapersoanele fizice pentrucare s-a constatat o dife-renþã semnificativã întreveniturile estimate pe bazasituaþiei fiscale personale ºicele declarate organelor fis-cale. În anul 2015 au fostfinalizate verificãrile fiscaleîn cazul primelor 10 per-soane din grupul celor cuaveri mari care este format
din 336 persoane, asupracãrora se fac analize ºi veri-ficãri privind riscurile fiscaleºi se aplicã programe deconformare. Rezultateleverificãrilor primelor 10persoane din grupul PFAM(pentru veniturile din anul2011) aratã cã din totalulde peste 86,948 milioanede lei, mai mult de 23,771milioane de lei sunt veniturinedeclarate cu sursã nei-dentificatã, 3,803 milioanede lei sunt impozite pe ve-nituri suplimentare ºi peste2,437 milioane de lei suntpenalitãþi de întârziere ºidobânzi. “Aceste verificãriau prezentat un grad ridicatde complexitate, generat
de urmãtoarele aspecte: aufost analizate operaþiuniledesfãºurate prin peste 480de conturi bancare (peste100.000 de tranzacþii)transmise de instituþiile decredit, au fost verificateoperaþiuni desfãºurate depersoanele fizice cu peste120 de societãþi comerciale(peste 10.000 de operaþiu-ni), au fost prelucrate infor-maþii privind deþinerile pat-rimoniale primite de lapeste 100 de autoritãþi aleadministraþiei publice locale(servicii de impozite ºi taxelocale)”, se precizeazã într-un comunicatul alANAF fãcut public ieri.Potrivit sursei citate, mareparte dintre activitãþile ºitranzacþiile verificate pre-supun analize complexe —activitãþi investiþionalediverse, tranzacþii cu instru-mente financiare pe pieþeleinterne ºi internaþionale,tranzacþii disimulate sauartificiale, multiple operaþi-uni cu numerar, inclusiv devalori semnificative, pentrucare au fost prezentateinformaþii neclare, insufi-ciente sau contradictorii.
AGERPRESAGERPRES
C orneliu BirtokBãneasã câºtigat
medalia de aur ºi premiulspecial al delegaþieiThailandei la Salonulinternaþional de inven-ticã Innova Bruxelles,desfãºurat în perioada19-21 noiembrie.
Hunedoreanul a prezentatun dispozitiv care permite ocreºtere a puterii motorului la maºini cu pânã la 5%, înparalel cu o reducere aconsumului de carburant ºi a noxelor cu 7%.
Denumit "deflector ter-mic", dispozitivul se aplicã petraseul de admisie a aerului lamotor, el dovedindu-ºi efi-cienþa pe timp de varã, cândmotoarele pierd circa 20%din putere din cauza cãlduriide afarã.
În opinia inventatorului,juriul a apreciat perfor-manþele invenþiei sale, dar ºifaptul cã prin reducerea con-sumului de carburant dispozi-tivul contribuie la o dimi-nuare a noxelor emise înatmosferã de autovehiculelepe care ar putea fi aplicat.„Românii au idei sclipitoare,materia cenuºie româneascãeste foarte apreciatã în exte-riorul þãrii ºi este pãcat ca
aceste idei sã nu fie prezen-tate, în numãr cât mai mare,la saloane de inventicã,expoziþii, târguri, care potaduce un plus României, celpuþin pe partea de imagine.Continuând cercetarea,multe dintre acest idei potajunge sã se concretizeze înproduse de larg consum ºi sãaibã o aplicaþie realã îneconomie, sã genereze veni-turi”, spune inventatorul dinDeva. Invenþia prezentatã deCorneliu Birtok Bãneasã laSalonul Innova Bruxelles afost testatã în practicã încãdin anul 2010, când a fostimplementatã pentru primadatã pe autoturisme ºi peautobuzele unei companii detransport local din Alba Iulia.
Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU
Venituri nedeclarate de peste 86,94 milioanelei la 10 persoane fizice cu averi mari
Medalie de aur pentru uninventator hunedorean
A fost scoasã apadin baraj ºi schimbateo serie de piese. Dupãcum spun specialiºtiicare lucreazã acolo,deja a fost încheiatã oprimã etapã. Ce s-afãcut pânã acum, pentru pãrima datã din 1973 de când afost datã în folosinþãacumularea de apã, ne spun chiar ei.
„Lucrãrile sunt îngrafic. Constructorul areuºit sã scoatã vanelede la acaumularea defund, de asemenea,compensatorul, vineria dezafectat conductade aerisire, a betonat-o.Am profitat de faptulcã barajul a fost golit ºiam executat o serie de lucrãri auxiliare,printre care aº aminti:
vopsirea ºi curãþireagrãtarelor de la golireade fund, de la turnulde prizã. De asemena,s-au vopsit mirele,care sunt de laadâncimea de 50m însus, s-a curãþit masca,s-au fãcut mãsurãtorilela masa asfalticã ºi s-au fãcut mãsurãtoriletopo, ca sã ºtim exact gradul de col-
Practic, din aceastãsãptãmânã, se intrãîntr-o nouã etapã, unaîn care încep sã fiemontate piese noi labarajul ce deserveºtepeste 100.000 delocuitori ai Vãii Jiului.Dar specialiºtii, înurma mãsurãtorilortopo, estimeazã cãbarajul este umplut cualuviuni, care nu vor fiscoase niciodatã deacolo, deoarece aceasta este proce-dura standard.
„Acum intrãm, cuconstructorii pe parteade montare. Au venitvanele noi. Sunt îngrafic. Din mãsurãto-rile anterioare, care s-au fãcut în 1997, de la 4,5 milioane demetri cubi cât aveabarajul iniþial, a ajunsîn 1998, la 3,7 mili-oane de metri cubi.
Sã sperãm cã nu s-acolmatat foarte multdin 1998, pânã azi ”,a mai spus SorinCorici.
Din 1973 de cânds-a dat în folosinþã,barajul de la Valea dePeºti nu a fost nicio-datã reparat, niciodatãgolit ºi nici curãþat,
aceasta fiind primaprocedurã de o asemenea anvergurã.
Lucãrãrile au o valoare de 350.000de euro ºi erau absolutnecesare, în condiþiileîn care de schimbareavanelor respectivedepindea siguranþaacumulãrii de apã.
DianaDianaMITRACHEMITRACHE
Maraton de spectacole la Petroºani
„La mulþi ani,România!”...
...este festivalul de teatru dedicat ZileiNaþionale a României. Patru zile în care iubitoriide teatru sunt aºteptaþi în sala Teatrului Dramatic„Ion D. Sîrbu” din Petroºani, pentru a urmãrispectacolele din cadrul Festivalului „La mulþi ani,România!”.
În debutul acestuia, sâmbãtã 28 noiembrie,Teatrul Artemotion aduce pe scena teatrului de laPetroºani spectacolul „Ca la noi... la nimenea”,cu Sebastian Lupu ºi Tomi Margittai, iar duminicã29 noiembrie, Dan Puric va fi prezent cu oneman show-ul „Suflet românesc”.
Luni 30 noiembrie „Prãvãlia cu sentimente”,regia Andrei Mihalache, scenografia Cristian Gatina, iar în final, marþi 1 decembrie,spectacolul „Pragul albastru” de I.D. Sîrbu, regiaartisticã Cristian Ioan, scenografia AlexandruRadu.
Toate spectacolele vor începe la orele 18:00,iar preþul unui bilet este de 20 lei/ spectacol.Abonamentele sunt valabile.
Oana Oana TUÞUTUÞU
Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 Noiembrie 2015 Actualitate 7
D upã Petroºani un altcentru de promovare
ºi informare turisticã este aproape de finalizare.Vorbim despre centrul dela Uricani, cea mai Vesticã localitate a Vãii,care anul acesta va aveaun astfel de ghid, pentruturismul din acea zonã.
Zonele turistice din VestulVãii Jiului ºi în mod specialParcul Naþional Retezat, dinzona oraºului Uricani vor fimult mai cunoscute de cãtreturiºti, graþie unui proiect pefonduri europene, finalizatdeja la Petroºani. Dupã modelul centrului de infor-mare ºi promovare turisticãdin Petroºani, ºi la Uricani s-a realizat o astfel deinvestiþie care deja se apropiede finalizare.
”Suntem în grafic cu acestproiect ºi cred cã îl vom finaliza la timp dupã cum estestipulat în contract. Lucrãrilelegate de construcþie sunt pefinalizare, urmeazã dotarea cuaparatarã ºi mobilier, însã cusiguranþã îl vom finaliza în
termen”, a spus primaruloraºului Uricani, DãnutBuhãescu.
Mai mult, ideea de pro-movare a turismului din zonaoraºului Uricani a fost imple-mentatã cu câþiva ani în urmã.În acest sens administraþialocalã de aici, pregãtise ohartã interactivã a oraºului, ba chiar ºi o aplicaþie pentrutelefoanele mobile.
”Harta interactivã este pefinalizare ºi ea, iar aplicaþiapentru telefoane la fel”, a maiadãugat primarul DãnuþBuhãescu.
În ceea ce priveºte persona-lul care va lucra la centrul deinfomare turisticã din Uricani,primarul susþine cã acesta va fi
din cadrul primãriei, ºi se varula, deoarece legea nu per-mite angajarea de personal.
”Având în vedere restricþiilecare au fost în perioadarestructurãrilor din 2010,când practic s-a limitat angajarea numãrului defunþionari în funcþie denumãrul populaþiei, nu vomangaja personal specializat.Astfel, de comun acord ºi printure, angajaþii primãriei vordeservi centrul de informareturisticã, cu rândul”, amenþionat primarul.
Proiectul de înfiinþare aunui centru de informare ºipromovare turisticã la Uricani,cu toate beneficiile aferente afost prezentat în vara acestuian, ºi iatã cã acum la aproximativ ºase luni, acestase pregãteºte de finalizare.
Adina Adina PPÃDURARUÃDURARU
Începe montarea pieselor la barajul Valea de PeºtiS pecialiºtii care lucreazã la cea mai mare acumulare de
apã din zona Vãii Jiului, Barajul de la Valea de Peºti,încep o nouã etapã. Pânã în martie, aceºtia estimeazã cã vorumple barajul cu apã, bazându-se atunci ºi pe topireazãpezilor, care sã aducã un plus de cantitate în acumulare.Acum începe deja montarea pieselor noi.
Centrul de Informare turisticã dinUricani, aproape de finalizare
Fãrã a face vreo aluzierãutãcioasã la defunctelecompetiþii comuniste,„Spartachiadã” sau„Daciadã”, trebuie selectatã
reînceperea unui nou sezon laacest nivel al sportului ºcolar,în plan naþional.
Iatã cã în etapele pemunicipii ºi oraºe s-au
desfãºurat deja primele com-petiþii, la nivel de Valea Jiului.
Fotbalul ºi bachetul au fostprimele competiþii care auintrat în grila de start.
La fotbal, bãieþi ºi fete, s-a jucat în sistemul „Berger”,fiecare cu fiecare, dupã urmãtorul program: la fete,„Eminescu” Petroºani –„Hermes” Petroºani 1-3,„Brâncuºi” Petrila –„Eminescu” Petroºani 2-0 ºi „Hermes” Petroºani –
„Brâncuºi” Petrila 0-2, echipadin Petrila (antrenor AvramMoldovan) încheind pe locul1. La bãieþi, s-au disputat ºasemeciuri, poziþia 1 revenindColegiului Tehnic „Leonida”Petroºani (antrenor VictorTanca), 3-0 cu Lic. TehnologicLupeni ºi 4-1 cu Liceul„Retezat” Uricani.
La baschet fete, ColegiulTehnic „Mihai Viteazul”Vulcan (30-2 cu „Hermes”Petroºani ºi 15-11 cu
„Eminescu” Petroºani), echipãantrenatã de prof. Cornelªtefan, a încheiat pe primapoziþie, iar la bãieþi, ColegiulEconomic „Hermes”Petroºani (antrenor prof.Doina Þopescu), dupã 30-22cu „M. Viteazul” Vulcan ºi 24-13 cu „Eminescu”Petroºani, a încheiat competiþia pe primul loc.
Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 Noiembrie 20158 Sport
Paginã realizatã de Genu TUÞU
Fotbalul în domniaRãzvan Burleanu numai impune niciunrespect. Bãºcãlie generalã, mai ales laprimul eºalon, acolounde nimeni nu mai
înþelege nimic. La oraactualã, patru echipejoacã în alte localitãþidecât în cele debaºtinã.
Ultima mutatã,Steaua Bucureºti (sau
FCSB), care va evoluaîncepând de sãptãmâ-na aceasta pe stadionul „NicolaeDobrin” din Ploieºti! Eacontinuã un ºir de nebunii, dupã ce FCVoluntari joacã înCapitalã, Pandurii Tg.Jiu s-a mutat la DrobetaTr. Severin, ViitorulConstanþa joacã laOvidiu, iar mai nou,
I.S.V. a interzis echipaA.S.A. Tg. Mureº sãmai joace acasã, trimiþând-o la Cluj!
Aºadar, o bulibãºealãtotalã, în contextul încare stadioane cochete, precum ArenaNaþionalã, Ghencea sauTransil (Tg. Mureº), numai pot fi folosite, elefiind socotite cu maregrad de pericol pentru
siguranþa spectatorilor.Bine cã la Petroºani
nu mai este echipã deLiga I, cã la halul încare aratã stadionul dinLuncã, nu te-ar lãsa„organele” sã te apropiinici la 100 de metri deel. În schimb, acolojoacã la matineuechipele de secondhand. Duminica, peterenul 3.
Henþ cu mâna
STRUÞO-CÃMILANUMITÃ LIGA I
Turul de campionats-a încheiat în Liga a IV-a Hunedoara, cuechipa ªoimul Bãiþa (4-4 la Aurul Certej)neînvinsã în cele 13etape, cu un avans decinci puncte faþã de ocupantele locurilor 2 ºi 3.
Decimatã de oserie de absenþe din varii motive (M.Dumitrescu, Curtean,Konicika, R. Moldovan,Al. Harangozo I, A.Harangozo II), HerculesLupeni încheie cu fruntea sus, 1-0 (gol Alex. Gârda I) la Victoria Cãlan,pãstrându-ºi locul 2.
Inter Petrila, o revelaþie a turului, 13-0la Cetate II Deva (goluriDuma 4, D. Alexandru4, Ad. Dolha 3, Bocu2), încheie pe locul 3.
Minerul Uricani,
0-3 acasã cu RetezatulHaþeg (autori Caia,Bãescu, A. Criºan),încheie unul dintre celemai slabe sezoane detoamnã din ultimii 25 de ani.
Jiul Petroºani 2-3la Gloria Geoagiu (goluriRoºianu 2) încheie îngenunchi un campionatde toamnã în care nu aavut nimic: lot prea
tânãr, lipsã de apã ºicurent electric la stadion,dezinteres total dinpartea celor care ar fitrebuit sã aibe grijã debunul mers al echipei.
C.S. Vulcan – Univ. Petroºani2-1 (1-1)
Trei goluri ºitrei ocazii...
Început în forþã aechipei gazdã, cu un golde generic TV realizatde cãpitanul gazdelor,Ionuþ Roºian, urmatla scurt timp deocazia aceluiaºiRoºian (min. 13),când a expediatun ºut milimetricpe lângã poartãde la 14 metri.
Oaspeþii echili-breazã jocul, egali-zând în minutul 15,
dupã care dominã primareprizã pânã la finalul ei,cu douã mari situaþii dea rupe echilibrul, în min.24 prin lovitura de cap alui Doroftei ºi în min. 35când Chiruþã trimiterazant, la firul ierbii, din5-6 metri.
La reluare, dupãocazia lui I. Gavriluþi(min. 47, ºut respins deCimporescu)petroºenenii fac pasulînapoi, meciul devinetern, dar gazdele mutãmai mult jocul în careuladvers, punctând decisivîn minutul 69 un golcare le aduce o victoriemuncitã ºi meritatã.
C.S. VULCAN – UNIV.PETROªANI 2-1
C.S. Vulcan (antr. MariusSzoradi): Cimporescu – Ad. Roºian,Stângã, R. Pantilimon, Ionaºc – G.Rãdulescu (min. 80 Drãghici), A.Miclãuº, D. Florea, I. Roºian – Fl. Rus(min. 65 Pârvulesc), Filip
Golurile: 1-0: I. Roºian (min. 4), ºut la vinclu de la 30 m; 1-1: Chiruþã(min. 15), cap de la 3 m în transversalãºi gol; 2-1: Adr. Roºian (min. 69), cap din 2 m.
SPORT ªCOLAR
O nouã ediþie a OlimpiadeiNaþionale a Sportuluiªcolar (O.N.S.ª.)
Fotbal, Liga a IV-a Hunedoara
Lider fãrã înfrângere
Duma ºi Dolha au marcat ºapte goluri pentruInter Petrila în jocul de la Deva
