Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected]Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul IV Nr. 934 Miercuri, 2 Septembrie 2015 G ospodarii au ajuns sã doarmã cu oile în casã de teama fiarei sãlbatice care a atacat ºi le-a omorât câinii. Animalul nu se teme de zgomot ºi sfâºie tot ce-i iese în cale. Vânãtorii nu pot face nimic pentru cã încã nu au primit autorizaþie de a captura sãlbãticiunea. >>> >>> PAGINA AGINA A 3-A 3-A Un urs face prãpãd în Dâlja ºi Iscroni Haosul s-a instalat de ceva vreme la Complexul Energetic Hunedoara ºi, dupã ce Mintia a luat decizii pe cont propriu, nici Paroºeniul nu e mai prejos. Termocentrala din Valea Jiului a fost pornitã luni ºi asta fãrã vreun aviz de la conducerea CEH. Sindicatele au recaþionat imediat. „Termocentrala Paroºeni, din pãcate, porneºte într-un mod în care, din câte cunosc eu, nu este însuºit ºi de cãtre conducerea CEH. Complexul are, de fapt, o conducere tricefalã: Mintia funcþioneazã dupã bunu-i plac, Paroºeniul la fel ºi minele dupã modul în care au fost organizate în toþi anii de pânã acum. În acest moment este pornitã ºi produce energie elec- tricã, dar funcþioneazã cu un stoc de avarie de 2 -3 mii de tone”, a declarat Petre Nica, lider Sindicatul Muntele din cadrul CEH. Termocentrala de la Paroºeni ar fi trebuit sã primeascã banii din ajutorul de stat promis de Guvern încã din aprilie, pentru a finaliza lucrãrile la instalaþia de desulfurare. Cu toate acestea, conducerea de la Paroºeni a pornit, spun sindicatele, instalaþia. „Problemele în ceea ce priveºte mediul sunt extrem de grave ºi se pare cã le desconsiderã, dar, aºa cum am fost vizitaþi de cãtre cei de la mediu ºi la Mintia ºi la Paroºeni, lucrurile se pot repeta. Desulfurarea de la Paroºeni bate ºi ea pasul pe loc din cauza proble- melor financiare ºi a plãþilor restante, însã, din pãcate, în România, nimeni nu este tras la rãspundere pentru cã cele douã termocentrale au avut posibilitatea de a-ºi asigura pânã acum programele de desulfu- rare”, mai spune Nica. Termocentrala de la Paroºeni a fost opritã, în repetate rânduri, în acest an, din cauzã cã nu a mai fost cãrbune. Minerii nu reuºesc sã îºi facã un stoc pentru aceastã iarnã, iar acum se pare cã va fi consumat ºi cel existent. Diana Diana MITRACHE MITRACHE Se cautã donatori pentru salvatorul ars S alvatorul ars la Paroºeni are nevoie de sânge ºi colegii sãi fac un apel cãtre toþi cei care pot dona. Omul se aflã internat la Spitalul de arºi din Bucureºti ºi la finele acestei sãptãmâni va mai fi supus unei noi inter- venþii chirurgicale. Salvatorul Rafael Câmpeanu, ars în timp ce stingea un incendiu la Paroºeni are acum nevoie de sânge. Colegii sãi, care îi sunt mereu aproape, fac acum un apel cãtre toþi cei care îl pot ajuta, mai ales cã, sâmbãtã, cel mai probabil, acesta va fi supus unei intervenþii chirurgi- cale. „Acum el este stabil, dar urmeazã sã mai sufere câteva intervenþii chirurgicale ºi, dacã suny doritori, pentru cã are o grupã rarã A cu RH Negativ, îi rugãm sã ne sprijine. Nu trebuie decât sã se prezinte la centrul de transfuzie de la Petroºani ºi acolo sã doneze în numele lui. Sã ne sprijine, pentru cã el a avut nevoie de sânge ºi va mai avea nevoie. Medicii sunt profesioniºti, dar având o grupã foarte rarã, oprice donare este binevenitã”, a declarat Gheorghe Mununar, ºeful Staþiei de Salvare Salvamin Petroºani, unitate la care activeazã ºi salvatorul rãnit. Peste 50 de angajaþi ai unitãþilor miniere din Valea Jiului s-au solidarizat sãptãmâ- na trecutã ºi au donat sânge la Petroºani, la centrul de transfuzii sanguine. Rafael Câmpean a suferit arsuri în timp ce stingea un foc în curtea preparaþiei Paroºeni. Starea sa este stabilã, dar încã nu s-a refãcut complet ºi va fi supus unor npoi intervenþii chirurgicale, dupã cele suferite imediat ce a fost transportat cu elicopterul al Bucureºti. Diana Diana MITRACHE MITRACHE HAOS: Au pornit termocentrala Paroºeni T ermocentrala Paroºeni a fost repornitã la începutul acestei sãptãmâni. Asta se întâmplã, spun sindicaliºtii, într-un moment extrem de delicat ºi fãrã prea multe avize necesare. Mai mult, insta- laþia de desulfurare nu a fost finalizatã ºi nici stocul de cãrbune nu ajunge decât de la o zi la alta.
Transcript
Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU
Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 934
Miercuri, 2 Septembrie 2015
G ospodarii au ajuns sã doarmã cu oile în casã de teamafiarei sãlbatice care a atacat ºi le-a omorât câinii.
Animalul nu se teme de zgomot ºi sfâºie tot ce-i iese în cale.Vânãtorii nu pot face nimic pentru cã încã nu au primit autorizaþie de a captura sãlbãticiunea. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A
Un urs face prãpãdîn Dâlja ºi Iscroni
Haosul s-a instalat deceva vreme la ComplexulEnergetic Hunedoara ºi,dupã ce Mintia a luatdecizii pe cont propriu,nici Paroºeniul nu e maiprejos. Termocentrala dinValea Jiului a fost pornitãluni ºi asta fãrã vreun avizde la conducerea CEH.Sindicatele au recaþionatimediat. „TermocentralaParoºeni, din pãcate,porneºte într-un mod în
care, din câte cunosc eu, nu este însuºit ºi decãtre conducerea CEH.Complexul are, de fapt, oconducere tricefalã: Mintiafuncþioneazã dupã bunu-iplac, Paroºeniul la fel ºiminele dupã modul în careau fost organizate în toþianii de pânã acum. Înacest moment este pornitãºi produce energie elec-tricã, dar funcþioneazã cuun stoc de avarie de 2 -3
mii de tone”, a declaratPetre Nica, lider SindicatulMuntele din cadrul CEH.
Termocentrala de laParoºeni ar fi trebuit sã primeascã banii din ajutorul de stat promis deGuvern încã din aprilie,pentru a finaliza lucrãrilela instalaþia de desulfurare.
Cu toate acestea,conducerea de la Paroºenia pornit, spun sindicatele,instalaþia. „Problemele înceea ce priveºte mediulsunt extrem de grave ºi separe cã le desconsiderã,dar, aºa cum am fost vizitaþi de cãtre cei de lamediu ºi la Mintia ºi la
Paroºeni, lucrurile se potrepeta. Desulfurarea de laParoºeni bate ºi ea pasulpe loc din cauza proble-melor financiare ºi aplãþilor restante, însã, dinpãcate, în România,nimeni nu este tras larãspundere pentru cã celedouã termocentrale auavut posibilitatea de a-ºi asigura pânã acumprogramele de desulfu-rare”, mai spune Nica.
Termocentrala de laParoºeni a fost opritã, înrepetate rânduri, în acestan, din cauzã cã nu a maifost cãrbune. Minerii nureuºesc sã îºi facã un stocpentru aceastã iarnã, iaracum se pare cã va fi consumat ºi cel existent.
Diana Diana MITRACHEMITRACHE
Se cautã donatori pentrusalvatorul ars
S alvatorul ars laParoºeni are nevoie
de sânge ºi colegii sãi facun apel cãtre toþi ceicare pot dona.
Omul se aflã internat laSpitalul de arºi din Bucureºti ºila finele acestei sãptãmâni vamai fi supus unei noi inter-venþii chirurgicale.
Salvatorul RafaelCâmpeanu, ars în timp cestingea un incendiu laParoºeni are acum nevoie desânge. Colegii sãi, care îi suntmereu aproape, fac acum unapel cãtre toþi cei care îl potajuta, mai ales cã, sâmbãtã,cel mai probabil, acesta va fisupus unei intervenþii chirurgi-cale. „Acum el este stabil, darurmeazã sã mai sufere câtevaintervenþii chirurgicale ºi, dacãsuny doritori, pentru cã are ogrupã rarã A cu RH Negativ,îi rugãm sã ne sprijine. Nu trebuie decât sã se prezinte lacentrul de transfuzie de laPetroºani ºi acolo sã donezeîn numele lui. Sã ne sprijine,
pentru cã el a avut nevoie desânge ºi va mai avea nevoie.Medicii sunt profesioniºti, daravând o grupã foarte rarã,oprice donare este binevenitã”,a declarat Gheorghe Mununar,ºeful Staþiei de SalvareSalvamin Petroºani, unitate lacare activeazã ºi salvatorulrãnit.
Peste 50 de angajaþi aiunitãþilor miniere din ValeaJiului s-au solidarizat sãptãmâ-na trecutã ºi au donat sânge la Petroºani, la centrul detransfuzii sanguine.
Rafael Câmpean a suferitarsuri în timp ce stingea unfoc în curtea preparaþieiParoºeni. Starea sa este stabilã, dar încã nu s-a refãcutcomplet ºi va fi supus unornpoi intervenþii chirurgicale,dupã cele suferite imediat ce afost transportat cu elicopterulal Bucureºti.
Diana Diana MITRACHEMITRACHE
HAOS: Au pornit termocentrala ParoºeniT ermocentrala Paroºeni a fost repornitã la
începutul acestei sãptãmâni. Asta se întâmplã,spun sindicaliºtii, într-un moment extrem de delicatºi fãrã prea multe avize necesare. Mai mult, insta-laþia de desulfurare nu a fost finalizatã ºi nici stoculde cãrbune nu ajunge decât de la o zi la alta.
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 2 Septembrie 20152 Actualitate
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138
Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
DECESE Primarul municipiului Petroºani,
Tiberiu Iacob Ridzi, este alãturi defamilia Naste, în momentele grelepricinuite de trecerea în nefiinþã acelui care a fost un om respectat alcomunitãþii locale din municipiulPetroºani
OCTAVIAN NASTEDumnezeu sã-l odihneascã!
Sincere condoleanþe familiei îndoliate!
* * *Pierderea celui care a fost
OCTAVIAN NASTE este pentru mine un moment de
adâncã durere. Adresez sincere condoleanþe familiei îndoliate ºi mãrog ca Dumnezeu sã-l cãlãuzeascã peOctavian în lumea celor drepþi.
Costel AvramDirector Apa Serv Valea Jiului
A paServ ValeaJiului ºi Primãria
Lupeni, la barã înoctombrie. În data deºase octombrie se vorîntâlni la TribunalulHunedoara cele douãpãrþi.
Reprezentanþii administraþiei locale de laLupeni au acþionat îninstanþã societatea de apãdin Valea Jiului pentru acere despãgubiri pentru un teren care a fost concesionat cãtre RegiaAutonomã a Apei ValeaJiului în anul 1998.
Nu mai puþin de peste200 de mii de lei solicitãcei de la Lupeni de la succesorul fostei societãþi.
“Primãria municipiuluiLupeni ne-a dat în judecatãpentru a le achita o sumãde 233.126 de lei din care7.699 redevenþa ºi225.426 penalitãþi deîntârziere calculate peultimii trei ani. Estevorba de un contract deconcesiune din anul 1998de care noi nu am ºtiutnimic. La acel moment afost concesionat un teren
cãtre RAAVJ pentrurealizarea unei investiþiicare nici mãcar nu a fostînceputã”, a declarat înurmã cu ceva timp AdrianaDãian, ªef Serviciu JuridicApaServ Valea Jiului.
Cei de la societatea deapã nu au fost notificaþipânã acum de existenþaacelui contract de concesiune. Abia dupã maibine de un deceniu, cei dela societatea de apã au fostchemaþi în instanþã.
“Nu am fost notificaþi deexistenþa acelui contract deconcesiune. Ei nu pot ceredaune pe un termen maiîndelungat pentru cã intervine prescripþia”, a mai spus sursa citatã.
Directorul societãþii deapã din Valea Jiului, CostelAvram, spune cã Primãria
municipiului Lupeni nu vaobþine niciun leu de lafirma de apã.
“Ei cred cã adunã bani de la mine pentru osecþie de la Lupeni unde nu existã nicio investiþie.Viceprimarul crede cã facebani la Lupeni cu aceaconcesiune. Incompetenþaunui angajat de la Lupeninu poate fi plãtitã deApaServ Valea Jiului”, adeclarat Costel Avram,directorul general al SCApaServ Valea Jiului.
Reprezentanþii PrimãrieiLupeni nu au putut fi contactaþi pentru a oferiinformaþii cu privire laacest litigiu pe care îl au cu societatea de apã dinValea Jiului.
Monika BACIUMonika BACIU
Bani pentruliceeniB ani de liceu.
ReprezentanþiiInspectoratului ªcolar alJudeþului Hunedoara îiinformeazã pe directoriiunitãþilor de învãþãmântcu privire la modalitateade acordare a sprijinuluifinanciar pentru eleviicare provin din familii cuvenituri reduse.
“Pentru obþinerea ajutoru-lui financiar în cadrul progra-mului naþional de protecþiesocialã bani de liceu, benefi-ciarii întocmesc o cerere pecare o depun la unitatea deînvãþãmânt la care elevul esteînscris. La fiecare unitateºcoalrã se va constitui ocomisie bani de liceu care vaanaliza fiecare dosar depus”,se aratã în comunicatul ISJHunedoara.
Pentru a beneficia deaceºti bani, liceenii trebuie sãîndeplineascã o serie decondiþii. “Sunt în drept de abeneficia de burse bani deliceu elevii care provin dinfamilii a cãror venit brutlunar pe membru de familierealizat în ultimele trei lunirespectiv iunie, iulie, august2015 sã nu depãºeascã 150de lei”, se mai aratã în
comunicat. Depunereadosarelor pentru aceste burse are loc în perioada 15septembrie – 1 octombrie.
Sprijinul financiar se sis-teazã dacã elevul absenteazãnejustificat minimum 20 deore, la diferite discipline deînvãþãmânt, dacã acesta afost eliminat de la cursuri peo perioadã de 3 – 5 zile,dacã elevul a obþinut subnota 7 la purtare sau elevulnu mai frecventeazã cursurileunitãþii de învãþãmânt sau afost exmatriculat. Pentruobþinerea sprijinului financiarîn cadrul Programului naþional de protecþie socialã„Bani de liceu”, beneficiariiîntocmesc o cerere pe care odepun la unitatea de învãþã-mânt la care este înscris ele-vul. Cererea va fi completatãde elev cu autorizareareprezentantului legal. Anul trecut, 1038 de liceenihunedoreni au beneficiat debursa acordatã prin progra-mul naþional “bani de liceu”.
Monika BACIUMonika BACIU
Burse pentru eleviB urse pentru
elevii lupeneni.Consilierii locali de laLupeni au aprobat încadrul ºedinþei lunareacordarea de burse pentru elevi, fie cã evorba de burse sociale,de studiu sau de merit.
În cadrul ºedinþeiConsiliului Local de laLupeni, a fost aprobatãacordarea de burse ºcolarepentru elevii ªcoliiGimnaziale Nr. 3. Potrivitdeciziei adoptate de con-silierii locali din Lupeni, elevii ªcolii nr.3 vor benefi-cia de 41 burse ºcolare de
merit în cuantum de 75 lei/elev /lunã. ªi eleviiLiceului Teoretic Lupeni vorbeneficia de 6 burse deperformanþã, 38 burse demerit, 11 burse de studiu ºi45 burse sociale. La LiceulTehnologic Lupeni vor fiacordate 1 burse de meritºi o bursã socialã.
Monika BACIUMonika BACIU
Primãria Lupeni se judecã cu Apa Serv pentru despãgubiri de peste 200 de mii de lei
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 2 Septembrie 2015 Actualitate 3
G ospodarii au ajunssã doarmã cu oile
în casã de teama fiareisãlbatice care a atacat ºi le-a omorât câinii.Animalul nu se teme dezgomot ºi sfâºie tot ce-iiese în cale. Vânãtoriinu pot face nimic pentrucã încã nu au primitautorizaþie de a capturasãlbãticiunea.
Zeci de câini au fostsfâºiaþi de un urs care s-aaciuat în zona Dâlja dinmunicipiul Petroºani, iar decirca o lunã de zile faceprãpãd în gospodãriile localnicilor.
Ursul atacã mai ales animalele din curþile oamenilor, dat fiind faptulcã gospodarii încã nu aucoborât oile din munte.Dupã ce-i sfâºie, lemãnâncã doar organeleinterne, iar în ciuda încercãrilor disperate aleoamenilor de a-l goni înpãdure, ursul s-a obiºnuit cuprezenþa lor ºi nu se teme.
Ultimul atac a avut locieri noapte, un câine dintr-o gospodãrie din zona Livezeni-Iscroni fiindomorât de sãlbãticiune. Lafinele lunii august, gospo-darii au cerut ajutor prin112, disperaþi de ferocitateaanimalului. Astfel, din datade 28 august, zona estepatrulatã de vânãtori ºi jan-darmii montani din Parâng,
pentru a fi evitatã otragedie. Animalul acoborât zilele trecute înzona intens populatã aPetroºaniului, pânã încurtea unei firme aflatã laieºirea din cel mai marecartier al municipiului.
Autoritãþile se tem cãpânã când un om este atacat de fiarã mai estedoar un pas, mai ales cã înurmã cu doi ani un miner afost sfâºiat de un urs înapropiere. În zona cãtunuluiDâlja, Staþia CFR Livezenidar ºi pe partea cuSlãtinioara, oamenii sunt înalertã ºi fac de pazãnoaptea în speranþa cãlarma lor va speria în celedin urmã animalul sãlbatic.
N u se mai sperie
Efortul lor este în zadarpentru cã fiara sfâºie în faþalor indiferent de ceea ce facpentru a o speria.
„Suntem terorizaþi ºinimeni nu poate face nimicpentru cã nu este autoriza-þie de a-l vâna. A prins gustul cãrnii ºi nu se va mai opri, aproape zilnic neomoarã câte un animal.Acum are de mâncare, suntprune în livezi, mere, estehranã. A intrat în curte, aluat câinele din lanþ ºi a datcu el de l-a rupt în douã. I-amâncat inima ºi ficatul. Amaruncat cu petarde în el, ambãtut în niºte table, amfãcut zgomot de se trezeau
ºi morþii. S-a uitat la noi ºiºi-a vãzut de treabã”, spuneunul dintre gospodarii dinzona Dâlja. Autoritãþile ºtiude pericol ºi vânãtorii caregestioneazã fondul din zonãîncearcã sã þinã animalul ladistanþã de casele oame-nilor. „S-a fãcut tot ce trebuia pânã în momentulacesta, acþiuni de îndepãrtare, patrulãri, însãursul nu pleacã de acolo. A gãsit o sursã de hranã,respectiv câinii oamenilor ºinu pleacã. Nu se teme deprezenþa omului, nu seteme de zgomot, are uncomportament anormal. A atacat în special câini, aintrat în curtea casei ºi aluat câinele din lanþ. Amînþeles cã sunt ºi animaleucise, dar nu avem nici oplângere scrisã de laoameni. Avem doar pentru
câinii din gospodãrii. Zonaeste patrulatã de noi dindata de 28 august, de cânda fost primul apel la 112, ºiacolo este în permanenþãpersonal de vânãtoare ºijandarmi montani”, adeclarat Marian Mustaþã,preºedintele AVPSBãniceana.
Prefectul judeþuluiHunedoara, Sorin Vasilescua informat forurile competente pentru a seevita o tragedie, însã pentruvânarea exemplarului trebuie îndeplinite condiþiilelegale. „Chiar astãzi (n.r.ieri) cei de la Mediu aureacþionat foarte repede ºine-au informat cã s-a trimisdocumentaþia la minister. Înmomentul în care se va da,se vor lua mãsurile care seimpun. Fie se tranchilizeazãºi i se face o relocare, ori îl
împuºcãm, se vedem cedecizie se va lua”, maiexplicat preºedintele asociaþiei care gestioneazãfondul de vânãtoare.
A tacat de urs
În urmã cu circa trei ani,un bãrbat de 41 de ani dinmunicipiul Petroºani, aflat lao stânã de la poaleleParângului, situatã în zonaSaºa, o zonã apropiatã demunicipiul Petroºani, a fostatacat de un urs ºi a scãpatcu viaþã datoritã câinilor,care s-au luptat cu fiara ºiau pus-o pe fugã. Miner demeserie, omul mai aveadoar 10 metri pânã înstânã, însã atacul a fost atâtde violent, încât n-a reuºitsã fugã. Ursul l-a zgâriat pefaþã ºi pe mâini cu gheareleºi aproape i-a smuls buza dejos. Imediat, ciobanii dinapropiere au chemat ajutoare ºi ortacul a fost dusla Spitalul din Petroºani,
unde i s-a acordat primulajutor ºi mai apoi, dupã untratament obligatoriu la clinica de boli infecþioasedin Vulcan, a fost transferatla Deva, unde medicii i-aureconstruit faþa, pentru cãanimalul i-a smuls o bucatãdin buzã, dar ºi o bucatã dinantebraþ. Dupã atac ani-malul a fost capturat. Pe dealtã parte, un recensãmântfãcut în urmã cu circa doiani aratã cã pe fondul devânãtoare ce se întinde dela culmea Maleii la Slima,Polatiºte ºi Dâlja, trãiescîntre 15 ºi 20 de urºi.
Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU
Parcul NaþionalRetezat a lansat unapel cãtre iubitoriimuntelui prin carecere ajutor la dove-direa unei infracþiunicomisã de câþiva aºa-ziºi turiºti. Aceºtiaºi-au întins ceaunele în aria protejatã, înzona Gura Bucurei ºidupã ce au fost prinºiºi amendaþi, în loc sã-ºi recunoascãgreºeala au contestatprocesele verbale.
Totul s-a întâmplatîn data de 16 august2015, susþin reprezen-tanþii APNR care auîntocmit 2 proceseverbale de contra-venþie. Ambele pentruaprinderea focului(pentru prepararemâncare la ceaun, încadrul unei petrecerizgomotoase) în fondforestier.
„Fãptaºii neagãaceastã acþiune ºi contestã proceseleverbale. Pe aceastacale avem nevoie desprijinul iubitorilor demunte, care în data de16 august, între orele10-12, au fost în zonaGura Bucurei ºi deþinfotografii ºi filmãri cufocul aprins ºi
fãptaºii”, se aratã înapelul APNR lansat pesite-ul propriu ºi oreþea socialã.
Probele au apãrut imediat, iarAdministraþia ParculuiNaþional Retezat maiaºteaptã ºi alte probecare sã nu poatã fitãgãduite.
„Pentru probareafaptei respective avem
deja martori credibilicare sã confirme existenþa situaþieidescrise, iar prinrugãmintea noastrãdorim sã gãsim probesuplimentare, dacãcineva are posibilitateaºi amabilitatea sã ni lefurnizeze”, aratãreprezentanþii APNR.
MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU
Un urs face prãpãd în Dâlja ºi Iscroni
Chef în aria protejatãA u intrat cu maºinile pe plaja de pe litoral sau chiar în mare
ºi acum au ajuns ºi pânã în inima celei mai mari rezervaþiia biosferei din þara noastrã, respectiv Parcul Naþional Retezatunde s-au pus pe dat petreceri. Angajaþii APNR au luat mãsuri,însã meltenii nu recunosc ºi se luptã cu cei care protejeazã aria.
Campioana seriei a 2-adin ediþia trecutã a Ligii a V-ahunedorene, CetateRãchitova, a avut mari emoþiila „vecina de peste gard”, peterenul de la Tuºtea, în meci-ul cu Unirea Gen. Berthelot,scor 3 – 3. Rãchitovenii audeschis scorul prin Susan,apoi Dumbravã ºi Feger audus scorul la 2 – 1 pentrugazde, se ajunge la 2 – 2, golEmanuel Bãiconi, Dumbravãridicã scorul la 3 – 2 pentruUnirea, va fi 3 – 3, golMailat pentru CetateRãchitova. „Felicit arbitrajulprestat de Vali Gavrilã dinCriºcior” a declarat la final
Ion Radu, antrenorul celor dela Gen. Berthelot. În schimb,campioana din seria 1 dincampionatul precedent,Mureºul Pricaz, a început înforþã, cu o victorie clarã 9 –1 cu Victoria Dobra.
S tart necorespunzãtor...
... cum ar spune un fostpseudoanalist (!) sportiv localal echipei de la Pui, deºipornea net favoritã. Cu toateastea, nu trece un sfert deorã ºi out – siderul conducecu 2 – 0! A. Turcu dezgheaþãapele pentru Mãgura în min.21 cu un ºut frumos de la30m, dar apãrã Gromea.
Albu dã tonul speranþei pen-tru gazde cu un gol superb,dar tot el va rata în min. 50din 5m ºi în min. 52, cândºutul sãu de la 30m esteapãrat de Gromea.
Gafa lui Albesc de la 2 – 3taie elanul gazdelor, dar puteafi egal în min. 87, când ºutulsenzaþional expediat de A.Turcu spre vinclu va fi apãratformidabil de portarulGromea.
81de ani au împreunã
Veteranii meciului dela Pui, Cãpriþã (40 ani) ºiKutyfalvi (41 ani) care auvenit în teren pe tot parcursul meciului.N u mai puþin de
31 goluri s-aumarcat în etapa destart a Ligii a IV-ahunedorene, fiindcâteva partide cuscoruri mare.
La Lonea, InterPetrila a luat un startlansat, 10 – 0 cu Minerul Uricani, altãdatãun derby pe muchie de cuþit. Echipa lui VuþãMoldovan a jucatdezlãnþuit, punctând prinCozac (4), Kalai (3), Adi
Câmpean ºi Horvath,umilind pur ºi simpluechipa de pe Jiul deVest.
Nici Haþegul nu a avutmilã de vulcãneni,Retezatul aplicând un sec3 – 0 C.S.-ului din ValeaJiului, prin golurile luiCaia (2) ºi Andrei GigãCriºan, fost la HerculesLupeni. Vulcãnenii auscuza cã au jucat cumulþi debutanþi, Liv.Militaru (portar),Hiricoiu, Silip,Bãrcãceanu sau Bãcãranfiind niºte necunoscuþi,în timp ce titulariiMugurel Radu (acciden-tat) ºi Adi Roºian (suspendat) au lipsit.
Jiul Petroºani – AurulCertej 0 – 3 (sub privirilepline de compasiune alelegendei Gigi Mulþescu în tribunã!), având doar satisfacþia victorieijuniorilor, 6 – 0, pringolurile lui M. Bãlãu (2),Pãsãricã, Pârvulescu ºiTotor (2). UniversitateaPetroºani a capotat ºi ea lamentabil acasã, 0 – 2 cu Victoria Cãlan.Hercules Lupeni, cu unlot restrâns, dar omogen,
i-a spulberat pe foºtiidivizionari „A” (e drept,în anii ’40...) de la Aurul Brad cu un clar 4 – 1 (M. Filip 3, M.Dumitrescu resp., R.Filipaº), atacând primaetapã de pe poziþiasecundã, pe care a terminat sezonul trecut.
F ilipRedivivus
Cu siguranþã plecãrilelui D. Ursachi, Soare ºiBrânduºa din atacul lupeniului au lãsat goluriserioase în abordareaofensivã a vicecampi-onilor de ediþia trecutã,dar totul s-a rezolvat, separe, din prima etapã.Cele douã vârfuri, RereMoldovan ºi Marian Filipau dovedit o mare poftãde joc, mai ales Filip,care nu încheiase ediþiatrecutã cu prea multelaude... În schimb laacest joc, el a fost tottimpul o ameninþarerealã pentru poarta brãdenilor, reuºind sã o„ciuruie” de trei ori!
La scorul de 1 – 0, M. Filip (min. 30) are omare ocazie, dar ºutulsãu din 8m nimereºteportarul! Rere Moldovanputea ºi el înscrie (min.40), dar splendidul sãuºut de la 18m trecerezant pe lângã poartalui Zmãu.
La reluare, acelaºi M.Filip (min. 50) puteaînscrie, dar trage în portardin 5 m, pentru ca Andrei„Deiu” Harangozo II sãrateze o ultimã ocazie înmin. 67, la o loviturãliberã de la 24 m, trimisãrazant pe lângã poartã.
Un început bun allupenenilor, care nu ºi-au pus nici o clipã laîndoialã obþinerea celortrei puncte în acest meci.
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 2 Septembrie 20154 Sport Sport 5
Fotbalul la sate triumfã. Mãcar aici...
Am vãzut în week-end-ul trecut, la 14 ani de lalansarea unui campionatîntre satele comunei Pui,din nou multã lume încea mai btinorã „aglomeraþie” ruralã dinÞara Haþegului.
Au fost finale la fotbal într-o competiþiedemaratã la mijloc deiulie, cu meciuri pasio-nante, scoruri strânse saudiferenþe mari, goluri frumoase, bare ºi inter-venþii, spectaculoase, darmai ales mulþi oameni.Semn cã ºi la sat fotbalulse mãnâncã pe pâine ºitrãirile pot fi la fel deintense ca la orice rândînalt.â
Toatã suflarea comunei
Pui a fost prezentã lafinalele pentru locurile 3 ºi 1, unde s-a jucat lamare ambiþie. Au fostacolo ºi copii preºcolari ºi bãieþi octogonari, fete ºi femei, conducãtoriicomunitãþii locale, bachiar ºi o mare vedetã a fotbalului românesc,numindu-l aici pe Gigi Mulþescu.
Sunt detalii pe care levom trata pe larg înediþia de mâine. Sã
vedeþi cum se poate trãi o mare bucurie ºi lafotbalul mic.
Henþ cu mâna Micul fotbal,marea bucurie
T atãl ºi fiul
În componenþaechipei Aurul Brad aujucat timp de 35 deminute în meciul de laLupeni, Radu ºi IonuþFilipaº, respectiv tatã(40 ani) ºi fiu (18 ani).Tatãl Radu a fost unuldintre cei mai bunijucãtori ai Bradului,reuºind sã marchezeunicul gol al echipeisale.
P unctul slab.
Nu toate au funcþion-at bine la Lupeni. Omare problemã o ridicãpostul de radio, acolounde Kiorean, noulvenit de la Univ.Petroºani, a gafat învreo 3 – 4 intervenþii. Separe însã cã din aceastãsãptãmânã la echipa luiDan Voicu va reveni por-tarul Adi Farcaº, dupãun periplu prin UniuneaEuropeanã...
K alai ºi
„rãzbunãtorii”
Inter Petrila ºi-atocat adversarul de laUricani, la mijloc fiindºi douã motive... moti-vate! „Veteranul” IosifKalai (35 ani), revine laechipa mamã dupãvreo 15 ani depereglinãri, cu poftã dejoc ºi de gol, marcândtrei goluri, iar ceilalþijucãtori n-au uitat oumilinþã de acum câþivaani, când o echipã de
juniori petrileanã a fost„mãrunþitã” la scor deo echipã MinerulUricani mult maidotatã.
N u i-au iertat nici
pe ãia mici!
Inter Petrila aînceput încã dedimineaþã cu „mãcelul”la poarta Uricaniului.Juniorii au deschis balulcu 9 – 0 (goluri Ciort3, Csaholchi 3,Marioane, Diaconu,
Anghel), apoi a urmatacel 10 – 0 al senior-ilor, per total, producþiebunã la hectar, InterPetrila – MinerulUricani 19 – 0!!!
R atangii de lainstitut
Surprinzãtoareaînfrângerea universitar-ilor petroºeneni peteren propriu cu
Victoria Cãlan, darprincipala cauzã esteineficacitatea celor dinatac. Rând pe rând, înacest meci, IonuþGavriluþ, Ov. Popesc,Rareº Popa sau Fãuricãs-au întrecut care maide care în a rata situaþiibune de gol. Cãlanul ajucat mai eficient, s-adus de douã ori în atacºi a marcat... douãgoluri!
F ostul mare jucã-tor ºi antrenor al
Jiului, Gigi Mulþescu (63 ani), aflat în concediu...
...în Þara Haþegului, a dat ofugã ºi pânã la Petroºani, sãvadã la lucru echipa lui de suflet,Jiul. Din pãcate a rãmas foartedezamãgit de starea actualã de
lucruri: „Nu credeam cã se vaajunge aici! Nici mãcar în Liga aIV-a, un fel de ceas al 12-lea înfotbal, nimeni nu încearcã sãîntindã o mânã de ajutor.Admirabil efortul lui Militaru,Tudorache, Kanduth, ºi ei foºti jucãtori ai Jiului, pentru cãîncearcã sã menþinã în viaþã un nume care se apropie desuta de ani, dar numai aºa nuvor putea sã reziste.
Am vãzut la meciul cuCertejul câþiva tineri talentaþi,dar ei vor fi doar sacrificaþi pealtarul indiferenþei celor care artrebui sã se implice în fotbal.Cred cã e vorba doar de voinþã,resurse s-ar mai gãsi” a spusGigi Mulþescu.
Ciorâia (min. 78 Bertea), M. Dumitrescu, Curtean, D. Savu– Harangozo II, Ciocârlan, Harangozo I, M. Pop – M. Filip(min. 83 Ifrim), R. Moldovan.
Aurul Brad (antr. Alin Gomoi): Zmãu – A. Lup, M.Bãnãrescu, R. Filipaº, Miclean – Rucãreanu (min. 65Strãuþ), I. Lazãr, Raþ (min. 46 Rostaº), Leaha – Vurnea(min. 62 Dion, Rus), Stoicoiu (min. 55 I. Filipaº).Arbitru: Petre Voica – Deva. Obs. AJF: Stan Hanzi – Deva.
Spectatori: 300.Golurile: 1 – 0: M. Dumitrescu (min. 5) cu capul din
5m. 2 – 0: M. Filip (min. 43) din 7m în urma unei loviturilibere executate de R. Moldovan. 3 – 0: M. Filip (min.55)din acþiune. 3 – 1: R. Filipaº (min. 65) cu capul. 4 – 1:M. Filip (min. 80) din 5m.
Arbitru: Cristian Lazãr – Petrila. Spectatori: 40.Golurile: 0 – 1: R. Moþ (min. 9) din loviturã liberã de la 30m.
0 – 2: Kutyfalvi (min. 12) cu boltã de la 20m. 1 – 2: Albu (min. 47)ºut de la 40m. 2 – 2: Albu (min. 62), preluare pe piept, ºut dinîntoarcere de la 6m sub barã. 2 – 3: Cojocar (min. 71) a speculat ogafã a lui Albescu.
Din etape adunate...
Intervenþie spectaculoasã a lui Doru Turcu (nr 17 de la Mãgura Pui)
Caia (Retezatul Haþeg) areuºit dubla cu CS Vulcan
Iosif Kalai, revine laInter Petrila cu trei goluri
M. Filip a reuºit hat-trickul pentru Hercules Lupeni
Campioana seriei a 2-adin ediþia trecutã a Ligii a V-ahunedorene, CetateRãchitova, a avut mari emoþiila „vecina de peste gard”, peterenul de la Tuºtea, în meci-ul cu Unirea Gen. Berthelot,scor 3 – 3. Rãchitovenii audeschis scorul prin Susan,apoi Dumbravã ºi Feger audus scorul la 2 – 1 pentrugazde, se ajunge la 2 – 2, golEmanuel Bãiconi, Dumbravãridicã scorul la 3 – 2 pentruUnirea, va fi 3 – 3, golMailat pentru CetateRãchitova. „Felicit arbitrajulprestat de Vali Gavrilã dinCriºcior” a declarat la final
Ion Radu, antrenorul celor dela Gen. Berthelot. În schimb,campioana din seria 1 dincampionatul precedent,Mureºul Pricaz, a început înforþã, cu o victorie clarã 9 –1 cu Victoria Dobra.
S tart necorespunzãtor...
... cum ar spune un fostpseudoanalist (!) sportiv localal echipei de la Pui, deºipornea net favoritã. Cu toateastea, nu trece un sfert deorã ºi out – siderul conducecu 2 – 0! A. Turcu dezgheaþãapele pentru Mãgura în min.21 cu un ºut frumos de la30m, dar apãrã Gromea.
Albu dã tonul speranþei pen-tru gazde cu un gol superb,dar tot el va rata în min. 50din 5m ºi în min. 52, cândºutul sãu de la 30m esteapãrat de Gromea.
Gafa lui Albesc de la 2 – 3taie elanul gazdelor, dar puteafi egal în min. 87, când ºutulsenzaþional expediat de A.Turcu spre vinclu va fi apãratformidabil de portarulGromea.
81de ani au împreunã
Veteranii meciului dela Pui, Cãpriþã (40 ani) ºiKutyfalvi (41 ani) care auvenit în teren pe tot parcursul meciului.N u mai puþin de
31 goluri s-aumarcat în etapa destart a Ligii a IV-ahunedorene, fiindcâteva partide cuscoruri mare.
La Lonea, InterPetrila a luat un startlansat, 10 – 0 cu Minerul Uricani, altãdatãun derby pe muchie de cuþit. Echipa lui VuþãMoldovan a jucatdezlãnþuit, punctând prinCozac (4), Kalai (3), Adi
Câmpean ºi Horvath,umilind pur ºi simpluechipa de pe Jiul deVest.
Nici Haþegul nu a avutmilã de vulcãneni,Retezatul aplicând un sec3 – 0 C.S.-ului din ValeaJiului, prin golurile luiCaia (2) ºi Andrei GigãCriºan, fost la HerculesLupeni. Vulcãnenii auscuza cã au jucat cumulþi debutanþi, Liv.Militaru (portar),Hiricoiu, Silip,Bãrcãceanu sau Bãcãranfiind niºte necunoscuþi,în timp ce titulariiMugurel Radu (acciden-tat) ºi Adi Roºian (suspendat) au lipsit.
Jiul Petroºani – AurulCertej 0 – 3 (sub privirilepline de compasiune alelegendei Gigi Mulþescu în tribunã!), având doar satisfacþia victorieijuniorilor, 6 – 0, pringolurile lui M. Bãlãu (2),Pãsãricã, Pârvulescu ºiTotor (2). UniversitateaPetroºani a capotat ºi ea lamentabil acasã, 0 – 2 cu Victoria Cãlan.Hercules Lupeni, cu unlot restrâns, dar omogen,
i-a spulberat pe foºtiidivizionari „A” (e drept,în anii ’40...) de la Aurul Brad cu un clar 4 – 1 (M. Filip 3, M.Dumitrescu resp., R.Filipaº), atacând primaetapã de pe poziþiasecundã, pe care a terminat sezonul trecut.
F ilipRedivivus
Cu siguranþã plecãrilelui D. Ursachi, Soare ºiBrânduºa din atacul lupeniului au lãsat goluriserioase în abordareaofensivã a vicecampi-onilor de ediþia trecutã,dar totul s-a rezolvat, separe, din prima etapã.Cele douã vârfuri, RereMoldovan ºi Marian Filipau dovedit o mare poftãde joc, mai ales Filip,care nu încheiase ediþiatrecutã cu prea multelaude... În schimb laacest joc, el a fost tottimpul o ameninþarerealã pentru poarta brãdenilor, reuºind sã o„ciuruie” de trei ori!
La scorul de 1 – 0, M. Filip (min. 30) are omare ocazie, dar ºutulsãu din 8m nimereºteportarul! Rere Moldovanputea ºi el înscrie (min.40), dar splendidul sãuºut de la 18m trecerezant pe lângã poartalui Zmãu.
La reluare, acelaºi M.Filip (min. 50) puteaînscrie, dar trage în portardin 5 m, pentru ca Andrei„Deiu” Harangozo II sãrateze o ultimã ocazie înmin. 67, la o loviturãliberã de la 24 m, trimisãrazant pe lângã poartã.
Un început bun allupenenilor, care nu ºi-au pus nici o clipã laîndoialã obþinerea celortrei puncte în acest meci.
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 2 Septembrie 20154 Sport Sport 5
Fotbalul la sate triumfã. Mãcar aici...
Am vãzut în week-end-ul trecut, la 14 ani de lalansarea unui campionatîntre satele comunei Pui,din nou multã lume încea mai btinorã „aglomeraþie” ruralã dinÞara Haþegului.
Au fost finale la fotbal într-o competiþiedemaratã la mijloc deiulie, cu meciuri pasio-nante, scoruri strânse saudiferenþe mari, goluri frumoase, bare ºi inter-venþii, spectaculoase, darmai ales mulþi oameni.Semn cã ºi la sat fotbalulse mãnâncã pe pâine ºitrãirile pot fi la fel deintense ca la orice rândînalt.â
Toatã suflarea comunei
Pui a fost prezentã lafinalele pentru locurile 3 ºi 1, unde s-a jucat lamare ambiþie. Au fostacolo ºi copii preºcolari ºi bãieþi octogonari, fete ºi femei, conducãtoriicomunitãþii locale, bachiar ºi o mare vedetã a fotbalului românesc,numindu-l aici pe Gigi Mulþescu.
Sunt detalii pe care levom trata pe larg înediþia de mâine. Sã
vedeþi cum se poate trãi o mare bucurie ºi lafotbalul mic.
Henþ cu mâna Micul fotbal,marea bucurie
T atãl ºi fiul
În componenþaechipei Aurul Brad aujucat timp de 35 deminute în meciul de laLupeni, Radu ºi IonuþFilipaº, respectiv tatã(40 ani) ºi fiu (18 ani).Tatãl Radu a fost unuldintre cei mai bunijucãtori ai Bradului,reuºind sã marchezeunicul gol al echipeisale.
P unctul slab.
Nu toate au funcþion-at bine la Lupeni. Omare problemã o ridicãpostul de radio, acolounde Kiorean, noulvenit de la Univ.Petroºani, a gafat învreo 3 – 4 intervenþii. Separe însã cã din aceastãsãptãmânã la echipa luiDan Voicu va reveni por-tarul Adi Farcaº, dupãun periplu prin UniuneaEuropeanã...
K alai ºi
„rãzbunãtorii”
Inter Petrila ºi-atocat adversarul de laUricani, la mijloc fiindºi douã motive... moti-vate! „Veteranul” IosifKalai (35 ani), revine laechipa mamã dupãvreo 15 ani depereglinãri, cu poftã dejoc ºi de gol, marcândtrei goluri, iar ceilalþijucãtori n-au uitat oumilinþã de acum câþivaani, când o echipã de
juniori petrileanã a fost„mãrunþitã” la scor deo echipã MinerulUricani mult maidotatã.
N u i-au iertat nici
pe ãia mici!
Inter Petrila aînceput încã dedimineaþã cu „mãcelul”la poarta Uricaniului.Juniorii au deschis balulcu 9 – 0 (goluri Ciort3, Csaholchi 3,Marioane, Diaconu,
Anghel), apoi a urmatacel 10 – 0 al senior-ilor, per total, producþiebunã la hectar, InterPetrila – MinerulUricani 19 – 0!!!
R atangii de lainstitut
Surprinzãtoareaînfrângerea universitar-ilor petroºeneni peteren propriu cu
Victoria Cãlan, darprincipala cauzã esteineficacitatea celor dinatac. Rând pe rând, înacest meci, IonuþGavriluþ, Ov. Popesc,Rareº Popa sau Fãuricãs-au întrecut care maide care în a rata situaþiibune de gol. Cãlanul ajucat mai eficient, s-adus de douã ori în atacºi a marcat... douãgoluri!
F ostul mare jucã-tor ºi antrenor al
Jiului, Gigi Mulþescu (63 ani), aflat în concediu...
...în Þara Haþegului, a dat ofugã ºi pânã la Petroºani, sãvadã la lucru echipa lui de suflet,Jiul. Din pãcate a rãmas foartedezamãgit de starea actualã de
lucruri: „Nu credeam cã se vaajunge aici! Nici mãcar în Liga aIV-a, un fel de ceas al 12-lea înfotbal, nimeni nu încearcã sãîntindã o mânã de ajutor.Admirabil efortul lui Militaru,Tudorache, Kanduth, ºi ei foºti jucãtori ai Jiului, pentru cãîncearcã sã menþinã în viaþã un nume care se apropie desuta de ani, dar numai aºa nuvor putea sã reziste.
Am vãzut la meciul cuCertejul câþiva tineri talentaþi,dar ei vor fi doar sacrificaþi pealtarul indiferenþei celor care artrebui sã se implice în fotbal.Cred cã e vorba doar de voinþã,resurse s-ar mai gãsi” a spusGigi Mulþescu.
Ciorâia (min. 78 Bertea), M. Dumitrescu, Curtean, D. Savu– Harangozo II, Ciocârlan, Harangozo I, M. Pop – M. Filip(min. 83 Ifrim), R. Moldovan.
Aurul Brad (antr. Alin Gomoi): Zmãu – A. Lup, M.Bãnãrescu, R. Filipaº, Miclean – Rucãreanu (min. 65Strãuþ), I. Lazãr, Raþ (min. 46 Rostaº), Leaha – Vurnea(min. 62 Dion, Rus), Stoicoiu (min. 55 I. Filipaº).Arbitru: Petre Voica – Deva. Obs. AJF: Stan Hanzi – Deva.
Spectatori: 300.Golurile: 1 – 0: M. Dumitrescu (min. 5) cu capul din
5m. 2 – 0: M. Filip (min. 43) din 7m în urma unei loviturilibere executate de R. Moldovan. 3 – 0: M. Filip (min.55)din acþiune. 3 – 1: R. Filipaº (min. 65) cu capul. 4 – 1:M. Filip (min. 80) din 5m.
Arbitru: Cristian Lazãr – Petrila. Spectatori: 40.Golurile: 0 – 1: R. Moþ (min. 9) din loviturã liberã de la 30m.
0 – 2: Kutyfalvi (min. 12) cu boltã de la 20m. 1 – 2: Albu (min. 47)ºut de la 40m. 2 – 2: Albu (min. 62), preluare pe piept, ºut dinîntoarcere de la 6m sub barã. 2 – 3: Cojocar (min. 71) a speculat ogafã a lui Albescu.
Din etape adunate...
Intervenþie spectaculoasã a lui Doru Turcu (nr 17 de la Mãgura Pui)
Caia (Retezatul Haþeg) areuºit dubla cu CS Vulcan
Iosif Kalai, revine laInter Petrila cu trei goluri
M. Filip a reuºit hat-trickul pentru Hercules Lupeni
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 2 Septembrie 20156 Actualitate
“În România s-a reintrodus
pedeapsa cu moartea.Cer public legalizareaei. Pentru toþi deþinu-þii bolnavi”. În specialpentru cei cu infrac-þiuni economice, carenu reprezintã pericolpentru societate ºi nuau antecedente penale,dar care au primitpedepse mai maridecât violatorii ºi criminalii recidiviºti.
De ce sã mai cheltuiestatul bani cu deþinuþii bolnavi, care au nevoiede tratamente, transport,spital, analize, investigaþii,regim alimentar, etc.,dacã sfârºitul, în funcþiede cât rezista fiecare, eacelaºi: moartea?
Deþinuþii bolnavi nupot fi nici mãcar reedu-caþi, pentru cã, bolnavifiind, nu pot participa laactivitãþile socio-educative.Prin urmare, scopulpedepsei privative de libertate, anume reedu-carea, nu poate fi atins.
Deþinuþii bolnavi nu pot fi nici eliberaþicondiþionat, mai repede,pentru cã fiind inapþimedical, nu pot munci,prin urmare nu potobþine nici zile câºtig. Mairepede sunt eliberaþi dinpenitenciare criminalii ºiviolatorii sãnãtoºi, caremuncesc. Duminicã, 16august 2015, o ºtire latelevizor anunþa cã un
deþinut bolnav din penitenciarul din Craiovaa murit. Pe noi, cei din penitenciare, acesteinformaþii nu ne surprind,pentru ca deþinuþi bolnavi mor, în fiecaresãptãmânã, sau chiar mai des, în anumite penitenciare.
Noi, cei care suntembolnavi, ne întrebãm:“Oare voi fi eu urmãtorul? Cât voi mai rezista?“.
Am aflat, de la televi-zor, cã deþinutul care amurit era un om deafaceri din Craiova.Fusese condamnat pentruo infracþiune economicã,în februarie 2014 ºi urmasã fie eliberat peste olunã. Era în evidenþa penitenciarului ca suferindde mai multe afecþiunicronice. Din pãcate,organismul lui a cedat,dupã un an ºi jumãtate dedetenþie. Dumnezeu sã-lodihneascã!
În esenþã, dacã suferide boli cronice, în peni-tenciar este imposibil sãrespecþi recomandãrilemedicilor, pentru a nu îþiagrava afecþiunile.Sfârºitul este acelaºi, pen-tru toþi cei care suferã deboli cronice: moartea.
Dacã ar fi fost acasã ºi ar fi putut respectarecomandãrile medicilor,omul de afaceri dinCraiova ar fi fost în viaþãîn acest moment.
Dupã un an ºi jumã-tate de detenþie, de chin
ºi suferinþã, acest om amurit. Copiii lui au rãmasfãrã tatã, soþia fãrã sprijin,familia în suferinþãcumplitã. Era condamnatpentru o infracþiune economicã ºi nu avea niciantecedente penale. Stauºi mã întreb, cei care l-aucondamnat la o pedeapsãprivativã de libertate,ºtiind ce afecþiuni are,dorm liniºtiþi acum? Oarecâþi oameni trebuie sãmai moarã în penitencia-rele din România ca sã-ºiîndrepte cineva privirea ºispre acest sistem? Câteprocese trebuie sã maipiardã România laCEDO, câþi bani trebuiesã mai plãtescã româniidespãgubiri deþinuþilor, ca sã aibã curaj oameniipolitici sã iasã din zonadiscursului populist ºi sã iao decizie ºi sã deconges-tioneze penitenciarele dinRomânia, sã facã locpentru violatori ºi criminali ºi sã-i lase acasãpe cei bolnavi, care nureprezintã un pericol pentru societate, ca sã-ºi trãiascã ultimelezile, luni sau cât le mai dã Dumnezeu, alãturi decopii, de familie?
Vi se pare cã româniitrãiesc mai bine dacãdeþinuþii bolnavi mor înpenitenciare? Cã justiþiaeste mai credibilã? Cãstatul de drept este maiputernic? Dacã statulcheltuie bani sã þinã înpenitenciare oameni bolnavi, fãrã antecedente
penale, care nu reprezin-tã un pericol pentru societate? De ce sã nu-ilãsãm, ca în alte þãri dinUE, sã ispãºeascãpedeapsa la domiciliu, sã-iîngrijeascã familia? De cesã le plãtim noi, din banipublici, transportul de lapenitenciar la spital, une-ori zilnic pentru chimiote-rapie, proceduri medicale,investigaþii ºi tratamente?
ªtiþi cã sunt deþinuþicare sãvârºesc infracþiuni,intenþionat, pentru aajunge într-un penitenciarºi a fi duºi cu maºina laspital pentru investigaþii ºitratamente, care se fac cuprioritate pentru deþinuþi,în timp ce ceilalþi bolnavi aºteaptã peholurile spitalelor?
Cele mai mari sumede bani se cheltuie înpenitenciare cu pazã,transportul, cazarea,investigaþiile ºi tratamentele miilor dedeþinuþi bolnavi.
Nu ar fi mai bine sãcontribuim la creºtereapensiilor, salariilor saualocaþiilor copiilor noºtricu aceºti bani? Sau sãrenovãm câteva spitale?Sau penitenciarele?Pentru cã, în acestmoment, ºi deþinuþii sãnãtoºi se îmbolnãvescdin cauza condiþiilor dedetenþie.
Mã întreb când ºi cinesau dacã va avea cinevacurajul sã facã ceva ºipentru sistemul peniten-ciar din România. Pentru
cã, de exemplu, nu suntsuficienþi bani pentru aplãti orele suplimentareale angajaþilor penitencia-relor, dar se cheltuiefoarte mulþi bani cudeþinuþii bolnavi. Care arputea fi lãsaþi acasã, dacãnu au sãvârºit fapte cuviolenþã ºi nu reprezintãun pericol concret pentrusocietate. Astfel, nu armai fi nevoie de supli-mentarea fondurilor pentru penitenciare. Cueconomiile fãcute se potsuplini lipsurile actuale.
AdministraþiaNaþionalã aPenitenciarelor esteaproape de colaps.Sistemul penitenciareloreste subfinantat, peniten-ciarele suprapopulate.Deþinuþii stau, de multeori, câte 2 în pat.Condiþiile sunt greu desuportat, atât pentrudeþinuþi cât ºi pentruangajaþii penitenciarelor.Angajaþii sunt insuficienþi,faþã de nevoile sistemului,iar bani pentru plataorelor suplimentare nusunt. Departamentelesocio-educative din peni-tenciare, cele care ar tre-bui sã se ocupe de reedu-carea tuturor deþinuþilor,funcþioneazã în regim deavarie. Personalul angajatîn aceste departamenteeste insuficient ºi, oricâteore suplimentare ar lucra,le este imposibil sã facãfaþã. Întreg sistemul penitenciar funcþioneazãîn regim de avarie.
De exemplu, laSpitalul Penitenciar Jilavaeste un singur psiholog ºi sunt aproximativ 350de bolnavi, internaþi permanent.
Fiecare zi în peniten-ciar este o luptã pentrusupravieþuire, este unchin, o suferinþã greu dedescris, pe care, cei careau puterea, se tem sã ocurme. Pentru un omcare suferã de boli cronice grave, condamnarea cu executare înseamnã condamnarea la moarte.
Îmi amintesc acumcuvintele pãrinteluiArsenie Boca carespunea cã: “Omul carepoate sã facã binele ºi nu-l face, este o fiinþã josnicã.” Constat cã suntmulte “fiinþe josnice” înRomânia, pentru cã nuau curajul sã ia decizii. Se tem. Normal ar fi sãne temem doar deDumnezeu. Aceasta ar fio Românie normalã încare cu toþii ne-am dorisã trãim. O Românie cu mai puþini oameninevinovaþi în penitencia-re, dupã grave erori judiciare sau abuzuri, oRomânie în care oameniipolitici nu se întrec în discursuri populiste,despre independenþajustiþiei, întãrirea statuluide drept sau luptaîmpotriva corupþiei, dândexemple de luptã împotri-va corupþiei oameni carenici nu au fost acuzaþi defapte de corupþie, oRomânie în care drepturile oamenilor sãfie respectate, o Românieîn care oamenii sã aibãcuraj sã vorbeascã, curajsã ia decizii.
www.monicaridzi.ro
Monica Iacob-Ridzi:
“În România s-a reintrodus pedeapsa cu moartea. Cer public legalizarea ei. Pentru toþi deþinutii bolnavi”
S indicaliºtii sperã înamânarea termenului
de închidere a minelor viabile din Valea Jiului.
Dacã la sfârºitul sãptãmâniitrecute, preºedintele CA al CEH,Aurelian Ghimpãu a declarat cãdin Valea Jiului se va scoate ultima lopatã de cãrbune în anul2018, sindicaliºtii sperã ca acesttermen sã fie prelungit pânã dupã anii 2020.
“Este doar afirmaþia lui(Aurelian Ghimpãu-n.r.). NU arecum sã facã treaba asta”, adeclarat preºedintele SindicatuluiMuntele, Petre Nica.
“Decembrie 2018 este ultimatonã de cãrbune care se va scoatedin Valea Jiului", a declaratAurelian Ghimpãu, preºedintele
CA CEH.În luna mai a acestui an,
dupã o grevã a minerilor,Andrei Gerea a arãtat cã a fostsemnat un protocol cureprezentanþii sindicatelor princare se aratã angajamentulpãrþilor de a face toate demer-surile necesare la ComisiaEuropeanã pentru extinderea termenului de închidere a minelorde huilã pânã în anul 2024, faþãde 2018 cât este prevãzut acum.
"Protocolul conþine un angajament ca împreunã sãfacem demersurile la toate organismele abilitate, atât în þarã,cât ºi la nivelul UE, care sã per-mitã prorogarea termenului deînchidere a minelor de huilã de laanul 2018, la anul 2024, sã per-mitã vânzarea pe piaþa reglemen-tatã a unei cantitãþi corespunzã-
toare unei puteri de 200 MW -aferente puterii electrice minimepentru cele douã termocentrale,demararea procedurilor de sepa-rare a Sucursalei Paroºeni, caprimã etapã a restructurãrii, dacãprogramul de restructurare careurmeazã sã fie elaborat în perioa-da urmãtoare va stipula necesi-tatea divizãrii, separarea legalã aactivitãþii miniere de cea energeti-cã sã se producã doar dacã pro-gramul de restructurare întocmitajunge la aceastã concluzie", aspus ministrul Energiei la momentul mai 2015.
Monika BACIUMonika BACIU
Început de anfãrã dascãli
O ultimãîncercare
pentru ocupareaposturilor.
Mai multe posturiîncã sunt vacante lanivelul unitãþilor deînvãþãmânt din judeþulHunedoara.
Pentru a reuºi sãocupe toate catedrele,reprezentanþii inspec-toratului ªcolar alJudeþului Hunedoaraorganizeazã încã unultim examen pentrudascãli. Astfel, latestarea organizatã pen-tru ocuparea posturilor
didactice/catedrelorrãmase/vacante se potprezenta persoane careau absolvit cel puþinliceul, cu diplomã debacalaureat.
Mâine va avea locorganizarea ºi desfã-ºurarea probelor prac-tice/orale în profilul postului, iar în data de 4 septembrie va avealoc desfãºurarea probeiscrise. Afiºarea rezul-tatelor finale va avea locîn data de 9 septembrie.La nivelul unitãþilor deînvãþãmânt din judeþulHunedoara mai suntdisponibile aproape 200de posturi, mai exact196. Cele mai multe pos-turi neocupate sunt celede învãþãtor ºi educator.
Monika BACIUMonika BACIU
Sperã la amânarea termenului de închidere a minelor
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 2 Septembrie 2015 Actualitate 7
Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtireprofesionalã Petroºani cu sediul în
Petroºani, la Casa de Culturã aSindicatelor organizeazã cursuri deNoþiuni Fundamentale de Igienã.
RELAÞII LA TELEFON: 0722448428
0735.183175
vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINESORTIMENTE
DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 9.80 lei- Fleicã porc - 12.50 lei- Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei- Carne tocatã - 12.80 lei- Cotlet porc cu os - 14.20 lei- Cotlet porc fãrã os -18.50 lei- Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei- Costiþã porc cu os - 9.90 lei- Ciolane porc - 5 lei- Grãsime pentru topit - 5 lei
NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!
Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!
- VÂNZÃRI -Vând Dacia Logan an fabricaþie 2011 cu
autorizaþie valabilã pânã în 2025 (10 ani). Taxi Alpin Petroºani.Relaþii la telefon: 0724157808
C ostel Avramtrebuie sã vinã
cu lãmuriri în ceeace priveºte creºtereapreþului apei înValea Jiului.
PreºedinteleConsiliului JudeþeanHunedoara AdrianDavid l-a convocat peCostel Avram la discuþiiîn ceea ce priveºteindexarea preþului apei.
„Afirmaþia corectãeste cã Programul nu s-a respectat. Toateetapele de actualizareprevedeau majorãri de preþ ºi în 2012, ºi în 2013 ºi nu s-aurespectat aceste planuri. Pe mine mãintereseazã o expli-caþie, din acest motivam solicitat celui careconduce activitatea SCApaserv SA sã vinã înplen pentru cã, în oriceaplicaþie de finanþare,respectarea unor indicatori este o þintã.Cum ajungem la þintarespectivã este alegereanoastrã. Se vehicula cãe necesarã creºterea depreþ pentru cã Apaservse aflã în dificultate.Vreau sã vã spun cã
firma nu s-a aflat îndificultate, ba chiar aînregistrat profit. Vreau sã mi se expliceclar de ce este nevoiede aceastã majorare.Nu acuz pe nimeni denimic, dar vreau oexplicaþie”, a declaratpreºedintele ConsiliuluiJudeþean, Adrian Davidîn cadrul unei conferinþe de presã.
Acþionarii din ADIApa Valea Jiului, austabilit noile tarife de operare pe caresocietatea trebuie sã le aplice de la datade 1 septembrie suntde 4,22 lei pentru un metru cub de apãpotabilã, respectiv 2,18 lei/mc pentrucanalizare, tarife la care
se adaugã cota legalãde TVA. Hotãrârea afost comunicatã conducerii Apa Servprin adresa nr.5/23.07.2015 sem-natã de preºedinteleacestei asociaþii,Gheorghe Simion.
Directorul general alSC Apa Serv ValeaJiului, Costel Avram,susþine cã decizia deajustare a tarifelor nueste generatã de situa-þia financiarã a opera-torului, cu vine dupã ce organismele de gestionare a investiþiilordin fondurile europenedin cadrul GuvernuluiRomâniei au atenþionatacþionarii Apa Serv cã”nerespecarea planuluitarifar asumat în con-
tractul de finanþare aproiectului privindextinderea ºi moderni-zarea reþelelor de apãºi canalizare atragedupã sine pierdereaintegralã a finanþãrii ºiobligativitatea returnãriibanilor europeni utili-zaþi în implementareaacestui proiect.”
Refuzul de a aplicamajorãrile anuale detarif atrage dupã sinepierderea finanþãrilornerambursabile de 40de milioane de euro decare a beneficiat pânãacum SC Apa Serv ºiriscul declarãrii dreptneeligibile a viitoarelorproiecte depuse deacest operator eco-nomic. Acest risc a fostreiterat de altfel, chiarºi de cãtre ministrulFondurilor Europene,Marius Nica, la întâlnirea acestuia cu reprezentanþii comunitãþilor locale din Valea Jiului de laAninoasa, în urmã cu câteva sãptãmâni.Acesta avertiza cã,dacã primãriile ºiConsiliul judeþean nuaplicã planul tarifarasumat pentru serviciilefurnizate de Apa Serv,vor trebui sã returnezebanii europeni primiþipentru realizareaproiectului amintit.
Monika BACIUMonika BACIU
Oferta mare delocuri de muncãnu se regãseºte înrândul ºomerilorN ici rãu, nici bine. Þara
noastrã nu înregistreazãde la an la an schimbãri înbine în ceea ce priveºte rataºomajului pentru cã acesta nus-a modificat faþã de aceeaºiperioadã a anului trecut.
Numãrul ºomerilor cu vârstecuprinse între 15-74 ani, esti-mat pentru luna iulie din anulcurent, este de 630.000 per-soane, în creºtere faþã de lunaprecedentã cînd au fost înregis-trate 627.000 persoane, darneschimbat faþã de aceeaºi lunãa anului anterior adicã tot630.000 persoane. Pentru per-soanele adulte cu vîrsta între25 ºi 74 ani , rata ºomajului a
fost estimatã la 5,6% pentruluna iulie 2015 (6,5% în cazulbãrbaþilor ºi 4,4% în cel alfemeilor). Mai mult decît atîtbãrbaþii sînt cei care au avut maimult de suferit din acesta cauzapentru cã la ei au fost înregis-trate cu 2,2 puncte procentualemai mult faþã de femei. Toateaceste lucruri vin în contextul încare sunt din ce în ce mai multeoraºe din þarã unde rata ºomaju-lui este zero sau aproape dezero. Exista mari centre industri-ale care importã forþa de muncadin alte zone ºi din alte judeþepentru a putea face faþã ofer-telor mari de locuri de muncã.
Monika BACIUMonika BACIU
Bani maimulþi pentrumame
V eºti bune pen-tru tinerele
mame. Acestea arputea primi oindemnizaþie maimare pentrucreºterea copiluluifata de cea pe care oprimesc în prezent.
Acest lucru arputea deveni realitatedacã proiectul de legecare a fost depuscãtre Guvern va fiaprobat. Acesta iniþia-tivã legislativã pentrustimularea natalitãþii,care oferã posibili-tatea unitãþilor admi-nistrativ-teritoriale sãacorde pãrinþilor oindemnizaþie lunarãpentru creºtereacopilului în vîrstã depînã la doi ani, pelîngã cea asiguratã dinbugetul de stat. Maimult decît atît primãri-ile care au înregistrat
un spor natural nega-tiv în cursul ultimilortrei ani calendaristicipot acorda pentruanul urmãtor, prinintermediul serviciilorde asistenþã socialã ºiîn limitele bugetelorlocale, indemnizaþiipentru a promovadezvoltarea familiei.Toate aceste lucruri arfi bine venite pentruca ºi aºa natalitatea înultimii ani a scãzutdrastic mai ales dincauza situaþiei finan-ciare care nu estefoarte bunã mai alesla noi în Valea Jiuluiacest lucru fiindaccentuat ºi de pro-blemele cu care seconfrunta mineritul.
Monika BACIUMonika BACIU
Costel Avram convocat de Adrian David
Directorul ApaServ trebuie sã ofereexplicaþii pentru majorarea tarifului apei
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 2 Septembrie 20158 Actualitate
“Se aprobã închiri-erea pe termen decinci ani prin licitaþiepublicã a unui contractde servicii pentruînchirierea personaluluinecesar în vedereapunerii în funcþiune adomeniului schiabilStraja-Lupeni.Personalul deserventtrebuie sã deþinãlicenþele, autorizaþiile ºicertificatele impuse delegislaþia în domeniupentru a asigurafuncþionarea corespun-zãtoare a instalaþiilor”,se aratã în docu-mentele de ºedinþã.
Suma totalã anualãalocatã pentru acestcontract este de 720de mii de lei, iar pen-tru anul în curs a fostrepartizatã suma de240 de mii de lei.
“Potrivit estimãrilorfãcute de ServiciulPublic de Administrarea Domeniului Schiabil
Straja Lupeni în cursulunui an este nevoie dealocarea unei sume decirca 720 de mii de leiasigurându-sefuncþionarea instalaþi-ilor integral pe timpulsezonului de iarnã ºicirca 60 de zile în timpul primãverii, veriiºi toamnei cu ocaziaunor evenimente speciale. În vedereaîncheierii contractuluide servicii pentruînchirierea personaluluinecesar în vederea
punerii în funcþiune adomeniului schiabilStraja Lupeni se alocãdin bugetul local sumade 720 de mii delei/an, din care pentruanul 2015, suma de240 de mii de lei”, se mai aratã în documente.
Serviciul Public deAdministrare aDomeniului SchiabilStraja Lupeni- care artrebui sã se ocupe decele necesare pentruca Straja sã fie
funcþionalã atât însezonul de iarnã cât ºivara- vrea sã închiezepersonal pentrutelegondolã, telescaun,pompe, ratrak, dar ºipaznici. Astfel, seestimeazã cã e nevoiede circa 30 de persoane care sãdeserveascã domeniulschiabil din Straja.
“Este vorba de personal calificat cuatestãri specificefiecãrui domeniu motivpentru care acest personal nu poate fiangajat de pe piaþaforþei de muncã nefi-ind disponibil în acets
moment. Menþionezde asemeneea cãsalarizarea oferitã deunitãþile administrativ-teritoriale, totalneatractivã, faceimposibilã angajarealor direct de cãtreprimãria municipiuluiLupeni”, mai aratãiniþiatorii proiectului.
Turismul ar fi trebuitsã devinã o alternativãviabilã la mineritul dinVAlea Jiului. În acestsens au fost demarcatemai multe proiecte dedezvoltare a celor treistaþiuni montane.Straja a fost una dintreproiectele MinisteruluiTurismului. Datelefinanciare aratã cãsocoteala de acasã nus-a potrivit cu cea dintârg. Pierderile dinexploatarea staþiuniimontane nu aduc niciunserviciu. Turismul nueste profitabil, înStraja. Un raport aladministraþiei localearatã cã exploatareapotenþialului turisticdin staþiunea montanãaduce deservicii ºi nuprofit. Potrivit raportu-lui, în sezonul de iarnã2014-2015 pierderileau fost de 125 de miide lei. Cea mai bunãlunã din sezonul deschi a fost luna ianua-rie a acestui an când
s-au înregistrat venituride 134 de mii de lei,însã ºi cheltuielile aufost pe mãsurã: 143de mii de lei. Chiardacã încasãrile dinacest sezon au fostcele mai ridicate înluna ianurie pierderileau fost de 9.394 delei.
Luna cu cele maipuþine încasãri a fostaprilie când veniturileau fost de puþin peste3000 de lei ºi cheltu-ielile de 156 de mii delei. Per total, sezonulde iarnã din Straja afost unul pe minuspentru administraþialocalã de la Lupenicare a realizat pierderide 125.072 lei.
De când telegondoladin Straja a fost pusãîn funcþiune, costurilede exploatare ale acesteia au costatmunicipalitatea dinLupeni. În cei trei ani de funcþionare,telegondola din Strajaa avut pierderi în sumãde 1.257.264 lei.
Anul cu cele maimari pierderi a fost2014 când acestea aufost în cuantum de743.792 de lei.Veniturile în anii 2013,2014 ºi 2015 au fostde 1.732.661 lei.
Monika BACIUMonika BACIU
Astfel, 1,3 milioanede lei vor ajunge înlocalitãþile din ValeaJiului, cea mai maresumã de 800.000 delei fiind alocatãmunicipiului Vulcan ºicâte 300 de mii de leimunicipiului Petroºaniºi oraºului Petrila.Niciun leu nu a fostalocat municipalitãþiide la Lupeni pentrudrumul ce duce sprestaþiunea montanãStraja.
Guvernul a aprobatalocarea sumei depeste 8 milioane de leijudeþului Hunedoara.Banii vor fi folosiþipentru modernizareadrumurilor judeþene ºi
comunale. În repartizarea
fondurilor, primul criteriu urmãreºterepartizarea directproporþionalã a banilor, în funcþie delungimea drumurilordin judeþul respectiv.Criteriul privind capacitatea financiarãse aplicã invers pro-
porþional: s-au alocatsume de bani maimari pentru judeþelecu o capacitate finan-ciarã redusã. Celedouã principii asigurãrepartizarea echilibratãa banilor pe judeþe,ceea ce va contribui lareducerea discrepan-þelor dintre ele.
Monika BACIUMonika BACIU
Aninoasa, dela insolvenþãla circÞ ara arde ºi baba se
piaptãnã. Numai ce auscãpat de insolvenþã cu abniipompaþi de Guvern ºi organizeazã zilele oraºului.
Administraþia localã de laAninoasa organizeazã zileleoraºului cu muzicã lãutãreascã ºimanele. Numai invitaþi de seamãvor fi la prima ediþie a zilelororaºului Aninoasa.
Nicu ºi Nicoleta Guþã vor urcape scena de la Aninoasa în primazi de paranghelie. Ceilalþi invitaþiprobabil nu vor prezenta atâtainteres pentru publicul din ce în cemai larg al maneliºtilor. În a doua zide petrecere pe scenã vor urcaRobert Târnãveanu, Luke,Formaþia Ad-Hoc, Leo Cosma ºi
Ancuþa Timiº. Prima ediþie a zilelor oraºului
Aninoasa se va încheia cu un focde artificii.
De precizat este faptul cã majoritatea locuitorilor din oraºulAninoasa sunt pensionari, iarpuþinii tineri care mai locuiesc înaceastã localitate nu au loc demuncã. Primarul oraºului Aninoasanu a putut fi contactat pentru aoferi informaþii cu privire la sumelealocate din bugetul local pentruorganizarea acestui eveniment.
Monika BACIU Monika BACIU
Pregãtiri pentru sezonul albSute de mii de lei pentru personalul din StrajaS e cautã personal calificat. Pentru buna funcþionare a telegondolei din Straja, pe
perioada iernii, autoritãþile locale de la Lupeni cautã sã închirieze personal calificat. Astfel, municipalitatea a alocat nu mai puþin de 720 de mii de lei pentruînchirirea personalului ce va deservi staþiunea montanã.
300 de mii de lei pentru drumul spre Parâng 1,3 milioane de lei pentru drumurile judeþene din
Valea Jiului. În urmã cu douã sãptãmâniGuvernul a alocat peste 8 milioane de lei ConsiliuluiJudeþean Hunedoara pentru drumurile judeþene.
