Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected]Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul IV Nr. 935 Joi, 3 Septembrie 2015 Î n timp ce minerii mor în subteranele din Valea Jiului pentru câþiva lei, ºefii lor de la Complexul Energetic Hunedoara îi sfideazã cu venituri nesimþite de ordinul zecilor de mii de lei, bani, ATENÞIE!, câºtigaþi lunar. Sumele pe care le câºtigã sefii minerilor sunt fabuloase, iar un simplu calcul aratã cã banii pe care îi câºtigã într-o singurã lunã un director de la CEH sunt câºtigaþi de un miner în decurs de 2 ani. >>> >>> PAGINA AGINA A 3-A 3-A REVOL T à T OR! Minerii mor în subteran pentru 2000 de lei, ºefii lor câºtigã zeci de mii de lei pe lunã D acã e sãrãcie, de ce sã nu fie paranghe- lie? Aºa dupã cum bine ºtim deja, în wee-kend au loc zilele oraºului Aninoasa, ediþia cu numãrul I. Fiind prima ediþie, aceasta se anunþã incendiarã, dupã modelul luat de la Uricani, unde manelismul a fost la loc de frunte. Invitaþii vor fi copiii celebrului manelist Nicolae Guþã, nãscut în Aninoasa, dar pentru cã el nu poate veni în persoanã, vin fiica ºi fiul sãu. Nimic rãu în asta, dar Aninoasa a fost prima localitate DIN România în FALIMENT ºi abia ce a scos capul la luminã, dupã ce, în urmã cu un singur an, la Pro Tv am vãzut cum oamenii îºi þineau în frigider papucii, cã mâncare ºi curent electric nu aveau. Dar vin maneliºtii ºi le trece foamea, chiorãiturile din maþe nu se mai aud ºi, fãrã numãr! Vor da din buric pe strada principalã, lângã magazinul alimentar desprins parcã din filmele Comunismului. Se spune despre Aninoasa cã este cea mai saracã zonã, cã oamenii trãiesc din ajutoare sociale ºi din alocaþiile copiilor. Redresarea rãmâne o vorbã goalã în Aninoasa, un ideal imposibil de realizat. ªi, ca în bancurile de pe Facebook, curat ghinion!, tocmai acum i-au sãltat mascaþii pe liderii comunitãþii. S-au luat de la o femeie, dar ce te faci, cã vine Guþã ºi tu ai lanþul de aur la amanet, sau, ºi mai rãu! Cã eºti tu însuþi la mititica. Eu cred cã a greºit primarul Nicolae Dunca ºi a ales o zi nepotrivitã pentru prima ediþie a Zilelor Oraºului Aninoasa. Parol! Pãi cum sã lipseascã tocmai cei care dau tonul la muz- icã, zãu aºa! Mai ales cã Nicolae Guþã are ºi refrenul “atunci când tu te crezi rege vine garda sã te lege”. Sperãm totuºi, cã seara manelelor se va încheia într-o atmosferã euforicã, iar oamenii vor uita pentru moment cã nimeni nu le dã nimic ºi nu îi ajutã iar expresia „Asta înseamnã sã fii mafiot“ va fi sloganul serii. Diana Diana MITRACHE MITRACHE I nspectorii de la Protecþia Copilului Hunedoara cer magistraþilor sã emitã o ordonanþã prin care sã poatã lua în grijã bãieþelul de un an ºi opt luni, din Aninoasa, închis de bunica lui în casã. Femeia plecase dupã bãuturã iar micuþul a plâns pânã aproape de leºin. Incidentul revoltãtor a avut loc marþi dupã amiazã în locali- tatea Aninoasa, iar cei care au intervenit la salvarea micuþului au fost poliþiºtii din localitate, alarmaþi de cãtre vecinii femeii inconºtiente. Micuþul de un an ºi opt luni a rãmas în grija bunicii, mama lui fiind plecatã în Italia, iar marþi a fost încuiat în apartament de cãtre femeie, aceasta plecând la Petroºani. Plânsetele micuþului i-au pus în alertã pe vecini mai ales cã ºtiau cã a rãmas singur ºi ar putea fi în pericol. Inspectorii Primãriei Aninoasa au fãcut o anchetã care a ajuns la Direcþia pentru Protecþia Copilului Hunedoara, iar datele aratã cã micuþul era neglijat constant ºi ar putea fi în pericol. Din acest motiv, inspectorii au cerut, ieri, emiterea unei emitere unei ordonanþe preºedinþiale pentru ca minorul sã poatã fi luat din casa groazei. „Autoritatea tutelarã de pe lângã Primãria Aninoasa împreunã cu Protecþia Copilului au întocmit dosar pentru instituþionalizarea minorului ºi astãzi (n.r. mier- curi) se aºteaptã emiterea unei ordonanþe preºedinþiale pentru ridicarea lui”, spun surse din cadrul anchetei. Vecinii femeii inconºtiente spun cã nu este pentru prima datã când micuþul este neglijat ºi chinuit de foame ori sete. Au sperat cã bunica lui va înþelege cã tre- buie sã se ocupe de el ºi din acest motiv au amânat sã alerteze autoritãþile. Maximilian Maximilian GÂNJU GÂNJU Cer ordonanþã pentru salvarea micuþului închis în casã Sã faci zilele oraºului în faliment! Asta înseamnã sã fii mafiot! ANINOASA DE ZIUA EI, DE LA SÃRÃCIE LA PUªCÃRIE PE MUZICà DE GUÞÃ
Transcript
Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU
Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 935
Joi, 3 Septembrie 2015
Î n timp ce minerii mor în subteranele din Valea Jiului pentrucâþiva lei, ºefii lor de la Complexul Energetic Hunedoara îi
sfideazã cu venituri nesimþite de ordinul zecilor de mii de lei, bani,ATENÞIE!, câºtigaþi lunar. Sumele pe care le câºtigã sefii minerilorsunt fabuloase, iar un simplu calcul aratã cã banii pe care îicâºtigã într-o singurã lunã un director de la CEH sunt câºtigaþi deun miner în decurs de 2 ani. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A
REVOLTÃTOR!Minerii mor în subteran
pentru 2000 de lei, ºefii lorcâºtigã zeci de mii de lei pe lunã
D acã e sãrãcie, de cesã nu fie paranghe-
lie? Aºa dupã cum bineºtim deja, în wee-kendau loc zilele oraºuluiAninoasa, ediþia cunumãrul I. Fiind primaediþie, aceasta se anunþãincendiarã, dupã modelulluat de la Uricani, undemanelismul a fost la locde frunte.
Invitaþii vor fi copiii celebrului manelist NicolaeGuþã, nãscut în Aninoasa,dar pentru cã el nu poate
veni în persoanã, vin fiica ºifiul sãu. Nimic rãu în asta,dar Aninoasa a fost primalocalitate DIN România în
FALIMENT ºi abia ce a scoscapul la luminã, dupã ce, înurmã cu un singur an, laPro Tv am vãzut cum
oamenii îºi þineau în frigiderpapucii, cã mâncare ºicurent electric nu aveau.Dar vin maneliºtii ºi le trecefoamea, chiorãiturile dinmaþe nu se mai aud ºi, fãrãnumãr! Vor da din buric pestrada principalã, lângãmagazinul alimentardesprins parcã din filmeleComunismului. Se spunedespre Aninoasa cã estecea mai saracã zonã, cãoamenii trãiesc din ajutoaresociale ºi din alocaþiile copiilor. Redresarea rãmâneo vorbã goalã în Aninoasa,un ideal imposibil derealizat. ªi, ca în bancurilede pe Facebook, curat ghinion!, tocmai acum i-ausãltat mascaþii pe lideriicomunitãþii. S-au luat de lao femeie, dar ce te faci, cã
vine Guþã ºi tu ai lanþul deaur la amanet, sau, ºi mairãu! Cã eºti tu însuþi la mititica. Eu cred cã a greºitprimarul Nicolae Dunca ºi a ales o zi nepotrivitã pentru prima ediþie a ZilelorOraºului Aninoasa. Parol!Pãi cum sã lipseascã tocmaicei care dau tonul la muz-icã, zãu aºa! Mai ales cãNicolae Guþã are ºi refrenul“atunci când tu te crezi rege vine garda sã te lege”.Sperãm totuºi, cã searamanelelor se va încheiaîntr-o atmosferã euforicã, iar oamenii vor uita pentrumoment cã nimeni nu ledã nimic ºi nu îi ajutã iarexpresia „Asta înseamnã sãfii mafiot“ va fi sloganulserii.
Diana Diana MITRACHEMITRACHE
I nspectorii de la ProtecþiaCopilului Hunedoara cer
magistraþilor sã emitã oordonanþã prin care sãpoatã lua în grijã bãieþelulde un an ºi opt luni, dinAninoasa, închis de bunicalui în casã. Femeia plecasedupã bãuturã iar micuþul aplâns pânã aproape de leºin.
Incidentul revoltãtor a avutloc marþi dupã amiazã în locali-tatea Aninoasa, iar cei care auintervenit la salvarea micuþuluiau fost poliþiºtii din localitate,alarmaþi de cãtre vecinii femeiiinconºtiente. Micuþul de un anºi opt luni a rãmas în grijabunicii, mama lui fiind plecatãîn Italia, iar marþi a fost încuiatîn apartament de cãtre femeie,aceasta plecând la Petroºani.Plânsetele micuþului i-au pus înalertã pe vecini mai ales cãºtiau cã a rãmas singur ºi arputea fi în pericol.
Inspectorii PrimãrieiAninoasa au fãcut o anchetãcare a ajuns la Direcþia pentruProtecþia Copilului Hunedoara,iar datele aratã cã micuþul eraneglijat constant ºi ar putea fiîn pericol. Din acest motiv,
inspectorii au cerut, ieri,emiterea unei emitere uneiordonanþe preºedinþiale pentruca minorul sã poatã fi luat dincasa groazei.
„Autoritatea tutelarã de pelângã Primãria Aninoasaîmpreunã cu ProtecþiaCopilului au întocmit dosarpentru instituþionalizareaminorului ºi astãzi (n.r. mier-curi) se aºteaptã emiterea uneiordonanþe preºedinþiale pentruridicarea lui”, spun surse dincadrul anchetei. Vecinii femeiiinconºtiente spun cã nu estepentru prima datã cândmicuþul este neglijat ºi chinuitde foame ori sete. Au speratcã bunica lui va înþelege cã tre-buie sã se ocupe de el ºi dinacest motiv au amânat sãalerteze autoritãþile.
Maximilian Maximilian GÂNJU GÂNJU
Cer ordonanþã pentru salvareamicuþului închis în casã
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138
Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
A proape nouã. Ceamai mare medie în
judeþul Hunedoara labacalaureatul de toamã afost 8,65 ºi îi aparþineunui absolvent alCOLEGIUL NATIONAL"IANCU DE HUNE-DOARA" HUNEDOARA.
Marco Antonio Pãcurar areuºit sã obþinã nota 9.2 laLimba ºi Literatura Românã,7.4 la Matematicã ºi 9.35 laAnatomie ºi fiziologie umanã,geneticã ºi ecologie umanã,media generalã fiind de 8.65.
Acesta se aflã la egalitate cuOana Cãtãlina PÎNZARIU de la LICEUL DE ARTE"SIGISMUND TODUTA"DEVA. La examenul de bacaluareat sesiunea august –septembrie 2015, în judeþulHunedoara s-au înscris 1101
candidaþi ºi s-au prezentat doar 894. Dintre aceºtia doar183 de candidaþi au reuºit sãpromoveze examenul, iar 711au fost respinºi, 162 dintreaceºtia având medii cuprinseîntre 5 ºi 5.99. Procentul depromovabilitate la nivel judeþeaneste de 20,47%, cu douã procente mai mic faþã de aceeaºisesiune a anului trecut.
43 de absolvenþi aiînvãþãmântului de SERAL s-au
înscris la aceastã sesiune abacalaureatului însã doar 28 s-au prezentat ºi doar patru aureuºit sã promoveze examenulmaturitãþii. În ceea ce îipriveºte pe cei de la fãrãfrecvenþã, numãrul celor înscriºia fost de 25. Trei au ales sã nuse mai prezinte la aceastãsesiune, astfel cã din cei 22prezenþi au obþinut o medie decel puþin ºase numai 5.
Monika BACIUMonika BACIU
ª coala ºi bodegafac casã bunã
la Câmpu lui Neag,unde de cel puþinun deceniu unitateade învãþãmântfuncþioneazã pereteîn perete cu un bar.
Ziua, localnicii seadunã la o bere, ori lao þuicã în apropiereaºcolii ºi asta fãrã cacineva sã se gândeascãla faptul cã acolo suntîncãlcate legile valabileîn România.
Hotãrârea deGuvern 128/1994,privind unele mãsuripentru asigurareacondiþiilor de dezvoltare fizicã ºimoralã a elevilor,prevede ca: „în incintaºi apropierea unitãþilorde învãþãmânt de toategradele, a cãminelor ºilocurilor de cazarepentru elevi ºi stu-denþi, în curþile acestorimobile, precum ºi petrotuarele sau pe aleilede acces în aceste
unitãþi, se interzicecomercializarea oriexpunerea spre vânzare a bãuturiloralcoolice, a tipãriturilorºi inregistrãrilor audioºi video cu conþinutobscen. În spaþiile prevãzute la alin. 1 – cu excepþia celorafectate învãþãmântuluisuperior – se interzice,de asemenea, ºi comercializarea oriexpunerea spre vânzare a þigãrilor ºi a celorlalte produsedin tutun”.
Asta spune legea,însã, cei de la ºcoalã s-au mulþumit sã facãun gard, dar careoricând poate sã fieocolit de cãtre copii.Mai mult, când vorveni la ºcoalã, aºa cumau fãcut-o de ani dezile, vor trece pe lângãoamenii satului aflaþi laun pahar de vorbã. ªiasta vor vedea ºi cândvor pleca acasã.Nimeni nu a luat vreo-datã vreo mãsurã înacest sens ºi anul aces-ta va începe în acelaºi
fel pentru copiii de laCâmpu lui Neag, într-oclãdire neautorizatã.Conform datelorfurnizate de mediculCecilia Birãu, purtã-torul de cuvânt al DSPHunedoara, din totalulcelor 300 de unitãþi deînvãþãmânt din judeþ,12 nu întrunesccondiþiile sanitare.Nouã dintre ºcoli ºigrãdiniþe sunt în ValeaJiului, mai precis laPetroºani, Lupeni,Vulcan ºi Câmpu luiNeag.
Nimãnui nu i-apãsat de acest lucru înultimii ani ºi, cu sigu-ranþã, nu îi va pãsanici în acest an. Mãsuriau promis toþi de anide zile, dar nimeni nule-a pus în practicã nicipânã acum, aºa cã,dacã e mare plictisealãla ore, copiii pot trecesã ia un suc pe la bar,unde se pot destindealãturi de localnici.
DianaDianaMITRACHEMITRACHE
Anul ºcolarîncepe înparc
A rãmas o sãp-tãmânã pânã
când clopoþelul vasuna începereanoului an ºcolar. ªi deaceastã datã, în parc.
La Petroºani, aºacum ne-au obiºnuitautoritãþile locale, fes-tivitatea de deschiderea noului an ºcolar vaavea loc în parculcentral. “Festivitateade începere a nouluian ºcolar o vom facetot în Parcul CarolSchreter în data de 14 septembrie, la ora10. Toate ºcolile dinPetroºani vom facedeschiderea festivã,dupã care fiecareºcoalã îºi va face ceeace are de fãcut”, a
declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarulmunicipiului Petroºani.Pentru ca anul ºcolarsã înceapã în cele maibune condiþii,autoritãþile vor avea o întâlnire cu directorii unitãþilor deînvãþãmânt.
“ªcolile suntpregãtite, suntlucrãrile care se fac înfiecare an, de igieni-zare, pânã în acestmoment nu avemprobleme. Voi avea oîntâlnire cu directoriide ºcoli sãptãmânaviitoare ºi dacã mai eceva de pus la punctvom rezolva”, a maispus edilul.
În aceastã perioadãºi reprezentanþii DSPverificã dacã unitãþilede învãþãmânt dinjudeþ îndeplinesccondiþiile pentru aputea funcþiona în siguranþã.
Monika BACIUMonika BACIU
ªcoalã ºi bodegã la Câmpu lui Neag
Lipsã de maturitate la examenul maturitãþii
Cronica Vãii Jiului | Joi 3 Septembrie 2015 Actualitate 3
Î n timp ce mineriimor în subtera-
nele din Valea Jiuluipentru câþiva lei,ºefii lor de laComplexul EnergeticHunedoara îisfideazã cu veniturinesimþite de ordinulzecilor de mii de lei,bani, ATENÞIE!,câºtigaþi lunar.
Sumele pe care lecâºtigã sefii minerilorsunt fabuloase, iar unsimplu calcul aratã cãbanii pe care îi câºtigãîntr-o singurã lunã undirector de la CEHsunt câºtigaþi de unminer în decurs de 2ani.
Veniturile sefilor dinCEH au fost þinute lasecret de parcã erauarhivele Vaticanului.Sumele fabuloase aufost însã deconspiratede deputatul CristianResmeriþã, care înurmã cu trei luni adezvãluit veniturileuriaºe pe care le încasadirectorul general alComplexului EnergeticHunedoara ºi promiteacã va face cunoscutopiniei publice veni-turile încasate de toþi
cei care s-au aflat laconducerea complexu-lui, de la înfiinþareaacestuia.
Totodatã, CristianResmeriþã solicitareducerea drasticã aveniturilor încasate dedirectorii generali aiCEH SA, precum ºi aveniturilor încasate demembrii consiliilor deadministraþie, iareconomiile obþinute dinaceste reduceri sã fieutilizate pentru investiþiiîn sectorul productiv ºiacordarea unor salariimai mari minerilor înfuncþie de productivi-tatea muncii.
Supãrarea deputatu-lui hunedorean a por-nit de la faptul cã, deºicei care s-au perindatdealungul timpului laconducerea colosului
industrial au fost plãtiþiregeºte, aceºtia nu augãsit solutii pentru aasigura continuitateaactivitãþii în minerit.Situaþia economico-financiarã a complexu-lui este foarte gravã,iar locurile de muncã amii de hunedoreni suntpuse în pericol.
Grija directorilor dinCEH a fost dupã cumse poate contasta doaraceea de a-ºi umplebuzunarele cu zeci demii de lei lunar.
De mineri…Dumnezeu cu mila!
F ãrã numãr,fãrã numãr!
Sume cuprinse între19.500 de lei ºi24.300 de lei au luatlunã de lunã, peperioada în care au
condus ComplexulEnergetic Hunedoara,directorii generali.Astfel, în perioadanoiembrie 2012-martie2013, Costel Alic aîncasat lunã de lunã19.500 de lei.
Dupã el, la condu-cerea CEH a venitDaniel Andronache,care din aprilie 2013pânã în martie 2014între 19.500 de lei ºi24.300 de lei. Dinaprilie 2014 pânã înfebruarie 2015, Aurel
Niculescu, a încasat ºiel sume cuprinse între24.300 de lei ºi19.440 de lei, iar dinmartie 2015 pânã îniunie 2015, ConstantinJujan a luat câte24.300 de lei.
ªi nu vorbim desprecomisioanele care sespune cã s-ar fi acordatpentru diverse favoruricomerciale, dar putempresupune cã sumelenu au fost deloc deneglijat.
Iar lista nu se opreºteaici. Indemnizaþiilemembrilor Consiliuluide Administraþie alCEH au fost la fel denesimþite ca ºi cele aledirectorilor. Costel Alic,Angelica Bobe, Luca Alexandru,Mangu Sorin, PurcaruDãnciulesc Cristinel,membrii în CA din2012, au încasat,fiecare, 7.800 de lei.În 2013, Alic Costel,Andronache Daniel,Angelica Bobe, OvidiuDemeter, AlexandruLuca, Mangu Sorin,Mihaela Preda, PurcaruDãnciulescu Cristinel ºiStamin Purcaru, auîncasat în funcþie delunã, sume cuprinseîntre 1.500 de lei ºi7.800 de lei, dar pertotal fiecare mebru alCA de la CEH aobþinut undeva în jurula 30.000 de lei. Anul2014 îi are ca membriîn CA pe Andronache
Daniel, DemeterOvidiu, Mangu Sorin,Popescu Elena, PredaMihaela, PurcaruStamin, UntescuMarius, iar baniiîncasaþi de aceºtia,lunar, au fost între1751 lei ºi 31.388 lei.Veniturile în 2014 ausãrit la toti de 30.000de lei. Acum, în 2015,în CA la CEH membrisunt Untescu Marius,Stamin Purcaru,Popescu Elena, Preda Mihaela, Blaj Alexandru,Ghimpãu Aurelian, iar indemnizaþia lunarãeste de 4.050 lei.
Acestea sunt veniturile încasate dedirectorii generali careau condus CEH de laînfiinþare ºi pânã înprezent, precum ºi demembrii Consiliului deAdmnistraþie ºi, dacãvreþi, ei sunt vinovaþide situaþia actualã aCEH. Pot spune cãvinovatã este clasapoliticã, dar nimic maifals… Compania a fostºi este condusã de opersoanã. Ce a fãcutpersoana respectivãde-a lungul timpuluipentru salariul fabulospe care l-a încasat? Oîntrebare la care am ficurioºi sã aflãm ºirãspunsul lor, al celorcare se dovedesc acumcã nu sunt decâtgroparii mineritului!
MariusMariusMITRACHEMITRACHE
13 s-ar putea sã fie cu ghinion.
Astãzi, TribunalulHunedoara judecãcererile creditorilor pen-tru intrarea în insolvenþãa Complexului EnergeticHunedoara. Nu maipuþin de 13 societãþi cerinsolvenþa ComplexuluiEnergetic Hunedoara.
ReprezentanþiiDepartamentului pentruEnergie ºi cei ai societãþiisunt însã destul de optimiºti.“Nu se falimenteazãComplexul EnergeticHunedoara”, a declaratAurelian Ghimpãu,preºedintele CA al CEH.
“Vom evita insolvenþa. Înmare parte am plãtit datori-ile”, spun surse din rândul
CEH. Creditorii care cer
insolvenþa ComplexuluiEnergetic Hunedoara sutnSC ROMLINK INVESTSRL, SC INSTAL COMIM-PEX 2006 SRL, SC ARTE-CA JILAVA SA, BOSTINASI ASOCIAÞII SPRL, SCDELTA PLUS TRADINGSRL, SC MERIDIAN ELEC-TRO CONSTRUCT SRL,SC BRENNTAG SRL,
URESERV SA CU SEDIU ALES LUWICZCRÎNGUREANU & PARTNERS ,CAMERA DECOMERÞ ªI INDUSTRIE AROMÂNIEI,TRONSON 3E, SC UPSROM INDUS-TRY SRL TG JIU, SCGRUPUL INDUSTRIALELECTROCONTACT SABOTOªANI, SC FORTEXFOOD DISTRIBUTIONSRL (FOSTÃ SC GTSCOMPANY SRL ), SCTELECERNA SRL ºi SCUPSROM SA PETROªANIPRIN LICHIDATORJUD.ART.INSOLV SPRL.
Datele de la AgenþiaNaþionalã de AdministrareFiscalã aratã cã la data de30 iunie datoriileComplexului EnergeticHunedoara cãtre bugetul destat erau cifrate la suma de
176.437.603 lei, din care1.124.994 reprezintãTVA-ul, 3.265.252, impozi-tul pe profit, 58.564 suntaccizele. 78.858.805 leireprezintã alte impozite ºitaxe, iar suma de93.128.988 sunt dobânzileºi penalitãþile.
Statul român a fãcutprimul pas pentru a-ºi recupera creanþele de laComplexul EnergeticHunedoara. A început executarea silitã. Acest pas a fost posibil imediat de Guvernul a ridicatadministrarea specialã de la Complexul EnergeticHunedoara, mãsurã carepânã acum a protejat-o deexecutarea silitã. Procedurade administrare specialã ºide supraveghere financiarãla Complexul Energetic
Hunedoara a fost instituitãprin ordinul ministruluiEconomiei nr. 466/2013,iar prin ordinul ministruluidelegat pentru Energie nr.423/2014 a fost numitadministratorul special.
Ambele ordine au fostanulate prin documentulemisîn luna mai de ministrulAndrei Gerea.
Datele de la AgenþiaNaþionalã de AdministrareFiscalã aratã cã la data de30 iunie datoriileComplexului EnergeticHunedoara cãtre bugetul destat erau cifrate la suma de176.437.603 lei, din care1.124.994 reprezintã TVA-ul, 3.265.252. impozi-tul pe profit, 58.564 suntaccizele. 78.858.805 leireprezintã alte impozite ºitaxe, iar suma de93.128.988 sunt dobânzileºi penalitãþile.
Monika BACIUMonika BACIU
REVOLTÃTOR!Minerii mor în subteran pentru 2000 de lei,ºefii lor câºtigã zeci de mii de lei pe lunã
13 creditori cer astãzi intrarea în insolvenþã a CEH
De câteva nopþi,nimeni în Dâlja Mare numai doarme. Se duc lamuncã ºi acolo dacãpot, trag un pui desomn. Aºa glumesclocalnicii, care, imediatdupã miezul nopþii, audat nas în nas cu un ursuriaº, ce nu s-a temut denimeni. „A venit ursulpe la 3,30 de sus de lavecini. Au alergat ºi ei,am ieºit ºi eu afarã, cãnu ºtiam ce e. Ursul era pe câine ºi eu m-amdus cã am crezut cã sunt câini ºi atunci l-amvãzut. Este uriaº, vãspun sigur. Au venitvecinii, dar nu am maiputut face nimic sã oscoatem pe cãþea dinghearele lui ºi a dus-ospre pârâu”, a spus unadintre femeile care s-atrezit faþã în faþã cuursul. Ursul, însã, nu s-a mulþumit doar cu opradã. „De acolo au
trimis ursul la mine,dezavantajul meu cã staumai jos. Eu l-am trimis lavecina ºi când am vãzutcâinele lãtrând, l-amvãzut pe urs”, spune unalt localnic din Dâlja.
Mai mult, un alt om a fost atacat chiarîn noaptea de marþi spremiercuri, în coliba dinmunte, iar cel care stãmai jos a rãmas fãrãlaptele pe care îl avea înniºte bidoane pe careursul le-a gãsit ºi le-a dis-trus. Omul chiar l-a zãrit
la 6 dimineaþa la poartã. „Am zis cã e un om
rãu ºi credeam cã vreasã intre în grãdinã. Amstat un pic ºi m-am uitatla el ºi, când m-am dus4 - 5 m am vãzut cã eurs. Se þine cu labele degard. M-am dus ºi amluat un bãþ, dar nu s-asperiat nici când am datîn gard, în poartã. Ausãrit ºi câinii ºi apoi aplecat la vecini”, a spusSimion Prodan, cel carea vãzut cum ursul îi dis-truge bidoanele de lapte
pe care le lãsase în albiaunui pârâiaº, la rece.
Ultima victimã a fostcâinele familiei Nãtângã,din care au rãmas douãbucãþi de carne ºi lanþulcu care era legat. Restula fost mâncat de urs.Acum oamenii se tem ºi pentru ei ºi pentruanimalele dingospodãrie. „Se poateîntâmpla orice. Poate sãne atace, avem copii,animale, prin ogradã.Ne e fricã, a rupt poartacând a fugit, Egroaznic”, susþine ºiAurora Nãtângã, femeiacare miercuri dimineaþãs-a trezit cu ursul încurtea casei.
Oamenii sunt ºocaþi ºicred cã acest animal areun comportament atipic,odatã ce nu se speriedeloc de luminã, gãlãgieºi oamenii, care de oviaþã au stat în munte ºiau mai vãzut sãlbãticii.
„ Nu ºtiu de unde esteursul ãsta, cã nu e sãl-batic, nu fuge, mãnâncãnumai câinii ºi e învãþatcu carnea de câine. Îiadus de undeva. Amsunat la 112 sã ne ajute,dar nu a venit nimeni.Am fost la primãrie sãne ajute sã vedem ce faccu el, sã îl ducã de aici,sã âl împuºte. Nu maiam câine, dacã îmi intrã în casã pe geam?”,spune Petricã Nãtângã,bãrbatul care a mãrtu-risit cã bãnuieºte chiarcã animalul a fost lãsatliber, dupã ce o fi fost
hrãnit cu câini. Oamenii au depus
plângeri la primãrie, daracum se aºteaptã niºteavize, pentru cã birocra-þia împiedicã oameniilegii sã îºi facã treaba.„ªi sãptãmâna trecutãam avut o plângeresemnalatã de mai mulþicetãþeni din zona Saºa,întrucât un urs a mâncato bovinã. Pentru a fi
împuºcat ursul, sau urºiiîn cauzã, este nevoie dea obþine o derogare dela lege, sau de a emite o autorizaþie, sau de a-lcaptura. În momentul de faþã nu am primitrãspunsul de laMinisterul Mediului.Când vom avearãspuns, Asociaþia devânãtoare va luamãsurile de îndatã”, adeclarat Daniel Viºan,director al ServiciuluiPublic de Administrare aDomeniul Public ºiPrivat din PrimãriaPetroºani.
Nu este primul atac al sãlbãticiunilor,însã, pânã acum s-a dato singurã autorizaþie deîmpuºcare a ursului, iarcazurile s-au înmulþitalarmat în ultima vreme.
„Comparativ cu anultrecut, pot sã vã spun cãs-au înmulþit foarte multurºii, sau poate cã auvenit de pe alt teritoriuºi produc multe pagube.Chair azi am înregistratla ghiºeu 6 plângeri”, amai precizat DanielViºan.
Edilii locali au luatlegãtura ºi cu instituþiaPrefectului judeþuluiHunedoara ºi aºteaptã osoluþie legalã, ca sãintervinã. Pânã vine hâr-tia oficialã, însã, oameniidin cãtunele de muntesunt într-un real pericol.
Un snob cu funcþie,care se crede unul dintrealeºii lui Dumnezeu doarpentru cã trãieºte bine încapitala judeþului, Deva,spunea despre locuitoriiVãii Jiului: ”Ce le maitrebuie ºi ãlora? Ei suntrupþi în cur ºi vor turism,staþiuni! Hai sã fimserioºi!”
Mai precis, dacã azieºti sãrac nu ai dreptul laaspiraþii, la dorinþa, lazbaterea de a-þi depãºicondiþia de rupt în dos…La fel ca omul cu funcþiegândesc destui!
Un asemenea caz derupt în… coate esteoraºul Aninoasa, primaadministraþie localã fali-mentarã din România,
care a depãºit momentulcritic, cu ajutor atât cât afost, ºi încearcã sã trãias-cã. Reîncep lucrãrile ladrumul ce strãbate localitatea, la Capela ºiblocul din Iscroni – la fel,fabrica de canapele ainvestitorului italian ºi-arezolvat problemele ºiface noi angajãri…
ªi cum în locul în carenu s-a mai întâmplatnimic care sã bucure ºi sãanime zona ºi oameniiizolaþi de sãrãcia instalatãdupã închiderea minei,administraþia localã a avuto idee. Sã organizeze, lafel ca în restul Vãii Jiului,Zilele oraºului Aninoasa,dar cu ”fiii Aninoasei” ºiprietenii lor, pe bani câtmai puþini, adicã sã le
suporte transportul prietenilor ºi sã fie gazde primitoare cu ocafea, o mãslinã…
”Majoritatea artiºtilorsunt aninoseni, iar ceilalþisunt prieteni de-ai lor ºide-ai noºtri. Vor evoluacântãreþi din familiaGuþã, apoi Leo Cosma,care e de-al nostru, Lukede la Lupeni, apoi de laCaraº Serverin, prietenaAncuþa Timiº, la fel ºiPetre Crãciunescu, unprieten bun, care a lucratla Zimbrul Haþeg. Maisunt ºi bãieþii cu truparock String, din Vulcan,grupurile folclorice de laºcoalã... Am fãcut scena,care va putea fi folositã ºiîn viitor, apoi câteva bannere, care la fel, potfi folosite în viitor, care,sigur, au costat niºte bani.Încet-încet trebuie sã rein-tre ºi oamenii Aninoaseipe un fãgaº normal alvieþii comunitãþii, pentrucã lucrurile cu Primãriamerg spre bine. Am auzitºi eu critici cã: asta le tre-buie oamenilor? Dar sã-iþinem aici ca într-un mor-mânt? Dacã e rãu, spun
cã de ce e rãu, dacãîncerci sã dezmorþeºtilucrurile ºi sã faci ceva,spun de ce faci. Neocupãm ºi de lucrãri în oraº, încercãm sãangajãm oameni. Într-uncuvânt ne miºcãm”- adeclarat Nicolae Dunca,primarul oraºuluiAninoasa.
D unca, supãrat lafel ca Pãducel
Dar primarul are ºi osupãrare la adresa oame-nilor, mai ales a celormai tineri care nu au locde muncã. La fel ca Ilie Pãducel, primarulPetrilei, nici primarulDunca nu înþelege de cenu doresc sã se angajeze,în condiþiile în care oferta, atâta câtã este, e atractivã.
”Firma de canapelede la Iscroni m-a contac-tat sã-mi spunã ca faceangajãri ºi sã trimitoameni din oraº pe care-iºtiu cã au nevoie de un
loc de muncã. Vreau sãvã spun cã la interviul deieri (marþi – n.n.), au fostdoar doi. Nu-i înþeleg. Evorba de unii dintre ei...Sunt deja angajaþi acolo,mai demult, ºi câºtigãcâte 16-18 milioane leivechi pe lunã, sâmbeteleºi duminicile sunt plãtitedublu, dar sigur, pentruasta trebuie sã munceºti,
cã nu-þi dã nimeni banidegeaba. Unii m-auîntrebat ce posturi liberesunt ºi le-am spus cã aleade director sigur suntocupate. Sper sã convingcât mai mulþi sã meargãla interviu pentru cã fabrica are nevoie acumde 10-20 de nou angajaþi” – a declarat pri-marul Dunca.
Aninoasa a gãzduit,mulþi ani, evenimente denivel naþional, cum a fostFestivalul Naþional demuzicã uºoarã "Voci decopii", care a depãºit 15ediþii având în juriu peAurel Manolache, direc-torul Festivalului MamaiaCopiilor, compozitorulCristian Alineº, scriitoriiEugen Rotaru ºi TiberiuCoconeþ, pe lângã mulþi alþii. Au mai fostconcursurile naþionale laTir cu arcul, pentru cãAninoasa a dat campioninaþionali mult timp.Nedeia Tulipanului, carela un moment dat cãpã-tase o amploare nebãnu-itã, se desfãºura în fiecarean, de Ispas, pãstrândtradiþia unui calendarnescris al nedeilormomârlãneºti. Dar câten-au fost la Aninoasa!
De reamintit cãAninoasa a inspirat ºi peJules Verne, ca urmare adescrierilor unei prietenea scriitorului, cu carepurta o intensã cores-pondenþã ºi care locuiaîn fostul castel din actua-lul oraº mort economic.
IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU
„Cucuruz” nu sebucurã de libertateT ânãrul de 26 de ani, din
Vulcan, acuzat de tentativãde omor dupã ce ºi-a atacat cusabia un amic de pahar, rãmâneîn arest pânã la judecatã.
Cristian Adonis Pobirci (26de ani) s-a rãzboit pestrãzile din municipiulVulcan cu alþi doiamici ºi pentru a-ºiimpune punctul devedere, a scos osabie de sub hainãºi ºi-a lovit rivalulcare îl contrazicea.Magistraþii TribunaluluiHunedoara au decis arestareaatacatorului pentru infracþiunea de tentativã de omor, însã Pobirici zis
„Cucuruz” a încercat sã-i convingãpe magistraþi cã poate fi cercetat ºijudecat în stare de libertate. Toateîncercãrile sale de a ieºi de dupã gratiiau fost sortite eºecului, la fel ºi cea dela termenul de ieri- miercuri.
Scandalul iscat de „Cucuruz” a avut loc în urmã cu circa trei luni, pestrãzile din municipiu. Individul a bãutcu doi amici ºi în drum spre casãspiritele s-au încins, iar cei trei au iscato bãtaie în toatã regula. Pobirci le-a
spus anchetatorilor cã ceilalþi doiprieteni au sãrit pe el ºi pentru a
se apãra a scos arma albã.„Cucuruz” este cunoscut ca unindivid de temut în Vulcan,încã din adolescenþã fiindimplicat în diferite scandaluri.
Astfel, în 2006 el a fost judecatpentru ameninþare, iar în anul
2008, avea sã fie condamnat deJudecãtoria Petroºani, la ºapte ani deînchisoare pentru tâlhãrie.
Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU
CFR plãteºtepentru accidentul dela CãlanD ouã trenuri au fost anu-
late ºi 6 cãlãtori ºi-aucerut banii pe bilete în staþiaCFR Petroºani, din cauzaunui accident feroviar ce aavut loc la Cãlan. Un tren alovit o basculantã, dar acestanu este primul incident încare cãlãtorii sunt implicaþi ºiîºi cer banii înapoi.
Staþia CFR de la Petroºani parea fi blestematã dupã ce, în ultimele3 sãptãmâni, zeci de oameni ºi-aucerut banii înapoi pe bilete. Ultimii 6 au cerut sã fie despãgu-biþi pentru cã s-au urcat în trenulcare a lovit un camion la Cãlan.
„Este adevãrat, din 12.08, treiincidente consecutive, primul s-a
datorat arderii unei locomotive ceaparþine unui operator privat,urmîtorul defectãrii unui trenInterRegio în dreptul staþiei LuncaJiului ºi acum al treilea. Sigur, seresimte în circulaþie, pentru cãmajoritatea cãlãtorilor vãd o nesi-guranþã a transportului, ca sã numai vorbim de regularitatea orelorde sosire. În plus, noi le plãtim dinbanii societãþii acel transport la ofirmã din Petroºani, am închiriat 5 autobuze ºi am plãtit din baniisocietãþii transportul”, a spusIoan Aonofriesei, ºef Staþia CFRCãltori Petroºani.
Marþi dupã amiazã, un ºofercare nu s-a asigurat la trecerea lanivel cu calea feratã a derat untren care circula pe rutaPetroºani – Simeria. Douãcurse au fost anulate ºioamenii au fost duºila destinaþii pecheltuiala CFRCãlãtori.
„Trenul2708 a lovitaccidental la tre-cerea la nivel cu
calea feratã o autobasculantã cupietriº. De menþionat cã trecereaera semnalizatã corespunzãtor, iarºoferul a ignorat semnalele ºi aderaiat trenul. Trenul a fost anulat,ca ºi perechea lui 2711, cãlãtoriiau fost îndrumaþi la staþiile de destinaþie cu mijloace auto ”, a mai adãugat ºeful staþiei de cãlãtori de la Petroºani.
ªoferul camionului a scãpat cuviaþã, însã, toate aceste incidentefac din transportul pe calea feratãun adevãrat coºmar. Oameniinu prea mai au încredre ºi îºi cerperiodic banii pe bilete.
Diana Diana MITRACHEMITRACHE
”Am auzit ºi eu critici cã: asta le trebuie oamenilor?Dar sã-i þinem aici ca într-un mormânt?”O raºul Aninoasa, prima administraþie localã falimentarã din
România, care a depãºit momentul critic, cu ajutor atât cât afost, încearcã sã trãiascã. Reîncep lucrãrile la drumul ce strãbatelocalitatea, la Capela ºi blocul din Iscroni – la fel, fabrica de canapelea investitorului italian ºi-a rezolvat problemele ºi face noi angajãri…ªi cum în locul în care nu s-a mai întâmplat nimic care sã bucure ºisã anime zona ºi oamenii izolaþi de sãrãcia instalatã dupã închidereaminei, administraþia localã a avut o idee. Sã organizeze, la fel ca înrestul Vãii Jiului, Zilele oraºului Aninoasa, dar cu ”fiii Aninoasei” ºiprietenii lor, pe bani cât mai puþini.
Terorizaþi de urs, aºteaptã o hârtieZ eci de oameni sunt în pericol din
cauza unui urs care, de ceva timp, le-amâncat câinii ºi a bãgat frica în tot satul Laprimãria din Petroºani sunt nu mai puþin de6 cereri de la oameni ce au casele în Saºa,ori la Iscroni sau Dâlja, dar autoritãþilelocale aºteaptã un aviz, practic o hârtie ca sãpoatã face ceva. Pânã atunci, oamenii gãsesczilnic doar lanþurile cu care erau legaþi câiniimâncaþi de urs.
De câteva nopþi,nimeni în Dâlja Mare numai doarme. Se duc lamuncã ºi acolo dacãpot, trag un pui desomn. Aºa glumesclocalnicii, care, imediatdupã miezul nopþii, audat nas în nas cu un ursuriaº, ce nu s-a temut denimeni. „A venit ursulpe la 3,30 de sus de lavecini. Au alergat ºi ei,am ieºit ºi eu afarã, cãnu ºtiam ce e. Ursul era pe câine ºi eu m-amdus cã am crezut cã sunt câini ºi atunci l-amvãzut. Este uriaº, vãspun sigur. Au venitvecinii, dar nu am maiputut face nimic sã oscoatem pe cãþea dinghearele lui ºi a dus-ospre pârâu”, a spus unadintre femeile care s-atrezit faþã în faþã cuursul. Ursul, însã, nu s-a mulþumit doar cu opradã. „De acolo au
trimis ursul la mine,dezavantajul meu cã staumai jos. Eu l-am trimis lavecina ºi când am vãzutcâinele lãtrând, l-amvãzut pe urs”, spune unalt localnic din Dâlja.
Mai mult, un alt om a fost atacat chiarîn noaptea de marþi spremiercuri, în coliba dinmunte, iar cel care stãmai jos a rãmas fãrãlaptele pe care îl avea înniºte bidoane pe careursul le-a gãsit ºi le-a dis-trus. Omul chiar l-a zãrit
la 6 dimineaþa la poartã. „Am zis cã e un om
rãu ºi credeam cã vreasã intre în grãdinã. Amstat un pic ºi m-am uitatla el ºi, când m-am dus4 - 5 m am vãzut cã eurs. Se þine cu labele degard. M-am dus ºi amluat un bãþ, dar nu s-asperiat nici când am datîn gard, în poartã. Ausãrit ºi câinii ºi apoi aplecat la vecini”, a spusSimion Prodan, cel carea vãzut cum ursul îi dis-truge bidoanele de lapte
pe care le lãsase în albiaunui pârâiaº, la rece.
Ultima victimã a fostcâinele familiei Nãtângã,din care au rãmas douãbucãþi de carne ºi lanþulcu care era legat. Restula fost mâncat de urs.Acum oamenii se tem ºi pentru ei ºi pentruanimalele dingospodãrie. „Se poateîntâmpla orice. Poate sãne atace, avem copii,animale, prin ogradã.Ne e fricã, a rupt poartacând a fugit, Egroaznic”, susþine ºiAurora Nãtângã, femeiacare miercuri dimineaþãs-a trezit cu ursul încurtea casei.
Oamenii sunt ºocaþi ºicred cã acest animal areun comportament atipic,odatã ce nu se speriedeloc de luminã, gãlãgieºi oamenii, care de oviaþã au stat în munte ºiau mai vãzut sãlbãticii.
„ Nu ºtiu de unde esteursul ãsta, cã nu e sãl-batic, nu fuge, mãnâncãnumai câinii ºi e învãþatcu carnea de câine. Îiadus de undeva. Amsunat la 112 sã ne ajute,dar nu a venit nimeni.Am fost la primãrie sãne ajute sã vedem ce faccu el, sã îl ducã de aici,sã âl împuºte. Nu maiam câine, dacã îmi intrã în casã pe geam?”,spune Petricã Nãtângã,bãrbatul care a mãrtu-risit cã bãnuieºte chiarcã animalul a fost lãsatliber, dupã ce o fi fost
hrãnit cu câini. Oamenii au depus
plângeri la primãrie, daracum se aºteaptã niºteavize, pentru cã birocra-þia împiedicã oameniilegii sã îºi facã treaba.„ªi sãptãmâna trecutãam avut o plângeresemnalatã de mai mulþicetãþeni din zona Saºa,întrucât un urs a mâncato bovinã. Pentru a fi
împuºcat ursul, sau urºiiîn cauzã, este nevoie dea obþine o derogare dela lege, sau de a emite o autorizaþie, sau de a-lcaptura. În momentul de faþã nu am primitrãspunsul de laMinisterul Mediului.Când vom avearãspuns, Asociaþia devânãtoare va luamãsurile de îndatã”, adeclarat Daniel Viºan,director al ServiciuluiPublic de Administrare aDomeniul Public ºiPrivat din PrimãriaPetroºani.
Nu este primul atac al sãlbãticiunilor,însã, pânã acum s-a dato singurã autorizaþie deîmpuºcare a ursului, iarcazurile s-au înmulþitalarmat în ultima vreme.
„Comparativ cu anultrecut, pot sã vã spun cãs-au înmulþit foarte multurºii, sau poate cã auvenit de pe alt teritoriuºi produc multe pagube.Chair azi am înregistratla ghiºeu 6 plângeri”, amai precizat DanielViºan.
Edilii locali au luatlegãtura ºi cu instituþiaPrefectului judeþuluiHunedoara ºi aºteaptã osoluþie legalã, ca sãintervinã. Pânã vine hâr-tia oficialã, însã, oameniidin cãtunele de muntesunt într-un real pericol.
Un snob cu funcþie,care se crede unul dintrealeºii lui Dumnezeu doarpentru cã trãieºte bine încapitala judeþului, Deva,spunea despre locuitoriiVãii Jiului: ”Ce le maitrebuie ºi ãlora? Ei suntrupþi în cur ºi vor turism,staþiuni! Hai sã fimserioºi!”
Mai precis, dacã azieºti sãrac nu ai dreptul laaspiraþii, la dorinþa, lazbaterea de a-þi depãºicondiþia de rupt în dos…La fel ca omul cu funcþiegândesc destui!
Un asemenea caz derupt în… coate esteoraºul Aninoasa, primaadministraþie localã fali-mentarã din România,
care a depãºit momentulcritic, cu ajutor atât cât afost, ºi încearcã sã trãias-cã. Reîncep lucrãrile ladrumul ce strãbate localitatea, la Capela ºiblocul din Iscroni – la fel,fabrica de canapele ainvestitorului italian ºi-arezolvat problemele ºiface noi angajãri…
ªi cum în locul în carenu s-a mai întâmplatnimic care sã bucure ºi sãanime zona ºi oameniiizolaþi de sãrãcia instalatãdupã închiderea minei,administraþia localã a avuto idee. Sã organizeze, lafel ca în restul Vãii Jiului,Zilele oraºului Aninoasa,dar cu ”fiii Aninoasei” ºiprietenii lor, pe bani câtmai puþini, adicã sã le
suporte transportul prietenilor ºi sã fie gazde primitoare cu ocafea, o mãslinã…
”Majoritatea artiºtilorsunt aninoseni, iar ceilalþisunt prieteni de-ai lor ºide-ai noºtri. Vor evoluacântãreþi din familiaGuþã, apoi Leo Cosma,care e de-al nostru, Lukede la Lupeni, apoi de laCaraº Serverin, prietenaAncuþa Timiº, la fel ºiPetre Crãciunescu, unprieten bun, care a lucratla Zimbrul Haþeg. Maisunt ºi bãieþii cu truparock String, din Vulcan,grupurile folclorice de laºcoalã... Am fãcut scena,care va putea fi folositã ºiîn viitor, apoi câteva bannere, care la fel, potfi folosite în viitor, care,sigur, au costat niºte bani.Încet-încet trebuie sã rein-tre ºi oamenii Aninoaseipe un fãgaº normal alvieþii comunitãþii, pentrucã lucrurile cu Primãriamerg spre bine. Am auzitºi eu critici cã: asta le tre-buie oamenilor? Dar sã-iþinem aici ca într-un mor-mânt? Dacã e rãu, spun
cã de ce e rãu, dacãîncerci sã dezmorþeºtilucrurile ºi sã faci ceva,spun de ce faci. Neocupãm ºi de lucrãri în oraº, încercãm sãangajãm oameni. Într-uncuvânt ne miºcãm”- adeclarat Nicolae Dunca,primarul oraºuluiAninoasa.
D unca, supãrat lafel ca Pãducel
Dar primarul are ºi osupãrare la adresa oame-nilor, mai ales a celormai tineri care nu au locde muncã. La fel ca Ilie Pãducel, primarulPetrilei, nici primarulDunca nu înþelege de cenu doresc sã se angajeze,în condiþiile în care oferta, atâta câtã este, e atractivã.
”Firma de canapelede la Iscroni m-a contac-tat sã-mi spunã ca faceangajãri ºi sã trimitoameni din oraº pe care-iºtiu cã au nevoie de un
loc de muncã. Vreau sãvã spun cã la interviul deieri (marþi – n.n.), au fostdoar doi. Nu-i înþeleg. Evorba de unii dintre ei...Sunt deja angajaþi acolo,mai demult, ºi câºtigãcâte 16-18 milioane leivechi pe lunã, sâmbeteleºi duminicile sunt plãtitedublu, dar sigur, pentruasta trebuie sã munceºti,
cã nu-þi dã nimeni banidegeaba. Unii m-auîntrebat ce posturi liberesunt ºi le-am spus cã aleade director sigur suntocupate. Sper sã convingcât mai mulþi sã meargãla interviu pentru cã fabrica are nevoie acumde 10-20 de nou angajaþi” – a declarat pri-marul Dunca.
Aninoasa a gãzduit,mulþi ani, evenimente denivel naþional, cum a fostFestivalul Naþional demuzicã uºoarã "Voci decopii", care a depãºit 15ediþii având în juriu peAurel Manolache, direc-torul Festivalului MamaiaCopiilor, compozitorulCristian Alineº, scriitoriiEugen Rotaru ºi TiberiuCoconeþ, pe lângã mulþi alþii. Au mai fostconcursurile naþionale laTir cu arcul, pentru cãAninoasa a dat campioninaþionali mult timp.Nedeia Tulipanului, carela un moment dat cãpã-tase o amploare nebãnu-itã, se desfãºura în fiecarean, de Ispas, pãstrândtradiþia unui calendarnescris al nedeilormomârlãneºti. Dar câten-au fost la Aninoasa!
De reamintit cãAninoasa a inspirat ºi peJules Verne, ca urmare adescrierilor unei prietenea scriitorului, cu carepurta o intensã cores-pondenþã ºi care locuiaîn fostul castel din actua-lul oraº mort economic.
IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU
„Cucuruz” nu sebucurã de libertateT ânãrul de 26 de ani, din
Vulcan, acuzat de tentativãde omor dupã ce ºi-a atacat cusabia un amic de pahar, rãmâneîn arest pânã la judecatã.
Cristian Adonis Pobirci (26de ani) s-a rãzboit pestrãzile din municipiulVulcan cu alþi doiamici ºi pentru a-ºiimpune punctul devedere, a scos osabie de sub hainãºi ºi-a lovit rivalulcare îl contrazicea.Magistraþii TribunaluluiHunedoara au decis arestareaatacatorului pentru infracþiunea de tentativã de omor, însã Pobirici zis
„Cucuruz” a încercat sã-i convingãpe magistraþi cã poate fi cercetat ºijudecat în stare de libertate. Toateîncercãrile sale de a ieºi de dupã gratiiau fost sortite eºecului, la fel ºi cea dela termenul de ieri- miercuri.
Scandalul iscat de „Cucuruz” a avut loc în urmã cu circa trei luni, pestrãzile din municipiu. Individul a bãutcu doi amici ºi în drum spre casãspiritele s-au încins, iar cei trei au iscato bãtaie în toatã regula. Pobirci le-a
spus anchetatorilor cã ceilalþi doiprieteni au sãrit pe el ºi pentru a
se apãra a scos arma albã.„Cucuruz” este cunoscut ca unindivid de temut în Vulcan,încã din adolescenþã fiindimplicat în diferite scandaluri.
Astfel, în 2006 el a fost judecatpentru ameninþare, iar în anul
2008, avea sã fie condamnat deJudecãtoria Petroºani, la ºapte ani deînchisoare pentru tâlhãrie.
Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU
CFR plãteºtepentru accidentul dela CãlanD ouã trenuri au fost anu-
late ºi 6 cãlãtori ºi-aucerut banii pe bilete în staþiaCFR Petroºani, din cauzaunui accident feroviar ce aavut loc la Cãlan. Un tren alovit o basculantã, dar acestanu este primul incident încare cãlãtorii sunt implicaþi ºiîºi cer banii înapoi.
Staþia CFR de la Petroºani parea fi blestematã dupã ce, în ultimele3 sãptãmâni, zeci de oameni ºi-aucerut banii înapoi pe bilete. Ultimii 6 au cerut sã fie despãgu-biþi pentru cã s-au urcat în trenulcare a lovit un camion la Cãlan.
„Este adevãrat, din 12.08, treiincidente consecutive, primul s-a
datorat arderii unei locomotive ceaparþine unui operator privat,urmîtorul defectãrii unui trenInterRegio în dreptul staþiei LuncaJiului ºi acum al treilea. Sigur, seresimte în circulaþie, pentru cãmajoritatea cãlãtorilor vãd o nesi-guranþã a transportului, ca sã numai vorbim de regularitatea orelorde sosire. În plus, noi le plãtim dinbanii societãþii acel transport la ofirmã din Petroºani, am închiriat 5 autobuze ºi am plãtit din baniisocietãþii transportul”, a spusIoan Aonofriesei, ºef Staþia CFRCãltori Petroºani.
Marþi dupã amiazã, un ºofercare nu s-a asigurat la trecerea lanivel cu calea feratã a derat untren care circula pe rutaPetroºani – Simeria. Douãcurse au fost anulate ºioamenii au fost duºila destinaþii pecheltuiala CFRCãlãtori.
„Trenul2708 a lovitaccidental la tre-cerea la nivel cu
calea feratã o autobasculantã cupietriº. De menþionat cã trecereaera semnalizatã corespunzãtor, iarºoferul a ignorat semnalele ºi aderaiat trenul. Trenul a fost anulat,ca ºi perechea lui 2711, cãlãtoriiau fost îndrumaþi la staþiile de destinaþie cu mijloace auto ”, a mai adãugat ºeful staþiei de cãlãtori de la Petroºani.
ªoferul camionului a scãpat cuviaþã, însã, toate aceste incidentefac din transportul pe calea feratãun adevãrat coºmar. Oameniinu prea mai au încredre ºi îºi cerperiodic banii pe bilete.
Diana Diana MITRACHEMITRACHE
”Am auzit ºi eu critici cã: asta le trebuie oamenilor?Dar sã-i þinem aici ca într-un mormânt?”O raºul Aninoasa, prima administraþie localã falimentarã din
România, care a depãºit momentul critic, cu ajutor atât cât afost, încearcã sã trãiascã. Reîncep lucrãrile la drumul ce strãbatelocalitatea, la Capela ºi blocul din Iscroni – la fel, fabrica de canapelea investitorului italian ºi-a rezolvat problemele ºi face noi angajãri…ªi cum în locul în care nu s-a mai întâmplat nimic care sã bucure ºisã anime zona ºi oamenii izolaþi de sãrãcia instalatã dupã închidereaminei, administraþia localã a avut o idee. Sã organizeze, la fel ca înrestul Vãii Jiului, Zilele oraºului Aninoasa, dar cu ”fiii Aninoasei” ºiprietenii lor, pe bani cât mai puþini.
Terorizaþi de urs, aºteaptã o hârtieZ eci de oameni sunt în pericol din
cauza unui urs care, de ceva timp, le-amâncat câinii ºi a bãgat frica în tot satul Laprimãria din Petroºani sunt nu mai puþin de6 cereri de la oameni ce au casele în Saºa,ori la Iscroni sau Dâlja, dar autoritãþilelocale aºteaptã un aviz, practic o hârtie ca sãpoatã face ceva. Pânã atunci, oamenii gãsesczilnic doar lanþurile cu care erau legaþi câiniimâncaþi de urs.
Cronica Vãii Jiului | Joi, 3 Septembrie 20156 Invatamant
Cronica Vãii Jiului | Joi, 3 Septembrie 2015 Actualitate 7
Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtireprofesionalã Petroºani cu sediul în
Petroºani, la Casa de Culturã aSindicatelor organizeazã cursuri deNoþiuni Fundamentale de Igienã.
RELAÞII LA TELEFON: 0722448428
0735.183175
vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINESORTIMENTE
DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 9.80 lei- Fleicã porc - 12.50 lei- Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei- Carne tocatã - 12.80 lei- Cotlet porc cu os - 14.20 lei- Cotlet porc fãrã os -18.50 lei- Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei- Costiþã porc cu os - 9.90 lei- Ciolane porc - 5 lei- Grãsime pentru topit - 5 lei
NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!
Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!
VÂNZÃRIVând Dacia Logan an fabricaþie 2011 cu
autorizaþie valabilã pânã în 2025 (10 ani). Taxi Alpin Petroºani. Relaþii la telefon: 0724157808
PIERDERIPierdut certificat constatator
Valeriana Farm SRL Petroºani,strada 1 decembrie 1918,numãrul 137, numãr certificat20460/06.04.2009. Îl declar nul.
Fãrã TVA laapa potabilã?E liminarea TVA la apã
potabilã. Hunedoreniise plâng de preþul ridicat alapei potabile, astfel cã par-lamentarul Carmen Hãrãuvrea sã afle dacã existãposibilitatea ca taxa pe va-loarea adãugatã sã fie elimi-natã de la acest serviciu.
ªi în Valea Jiului preþul apeipotabile a crescut, independentde voinþa conducerii societãþii deapã. Acþionarii din ADI ApaValea Jiului, au stabilit noile tarifede operare pe care societateatrebuie sã le aplice de la data de1 septembrie sunt de 4,22 leipentru un metru cub de apãpotabilã, respectiv 2,18 lei/mcpentru canalizare, tarife la carese adaugã cota legalã de TVA.Hotãrârea a fost comunicatãconducerii Apa Serv prin adresanr. 5/23.07.2015 semnatã depreºedintele acestei asociaþii,Gheorghe Simion. Directorul
general al SC Apa Serv ValeaJiului, Costel Avram, susþine cãdecizia de ajustare a tarifelor nueste generatã de situaþia financia-rã a operatorului, cu vine dupãce organismele de gestionare ainvestiþiilor din fondurileeuropene din cadrul GuvernuluiRomâniei au atenþionat acþionariiApa Serv cã ”nerespecarea plan-ului tarifar asumat în contractulde finanþare a proiectului privindextinderea ºi modernizareareþelelor de apã ºi canalizareatrage dupã sine pierderea integralã a finanþãrii ºi obligativi-tatea returnãrii banilor europeniutilizaþi în implementarea acestui proiect.”
Refuzul de a aplica majorãrileanuale de tarif atrage dupã sinepierderea finanþãrilor neram-bursabile de 40 de milioane deeuro de care a beneficiat pânãacum SC Apa Serv ºi risculdeclarãrii drept neeligibile aviitoarelor proiecte depuse deacest operator economic.
Acest risc a fost reiterat de altfel, chiar ºi de cãtre ministrulFondurilor Europene, MariusNica, la întâlnirea acestuia cureprezentanþii comunitãþilorlocale din Valea Jiului de laAninoasa, în urmã cu câtevasãptãmâni. Acesta avertiza cã,dacã primãriile ºi Consiliuljudeþean nu aplicã planul tarifarasumat pentru serviciile furnizatede Apa Serv, vor trebui sãreturneze banii europeni primiþipentru realizarea proiectuluiamintit.
Monika BACIUMonika BACIU
Expertul INSEMEX, audiatde instanþãU n nou termen în procesul
de la mina Uricani, pen-tru uciderea a 3 electricieni, aavut loc, la Petroºani.Inculpaþii au venit în faþainstanþei, iar la acest nou ter-men unul dintre experþii de laINSEMEX a fost audiat timpde mai multe ore. La finelelunii, vin sã rãspundã la între-bãri ºefii din ITM.
Procesul în care mai mulþi foºtiºefi ai minei Uricani sunt cercetaþipenal pentru ucidere din culpã s-areluat la Petroºani. În faþa instanþeiau fost chemaþi sã depunã mãr-turie cei care au lucrat la elabo-rarea concluziilor, iar la termenuldin aceastã sãptãmânã fost audiatunul dintre experþii care au stabilitce s-a petrecut în acea zi îngalerie. „A continuat audiereamartorului Emilian Ghicioi, expert
de la INSEMEX. Audierea s-a ºifinalizat ºi Instanþa a acordat unnou termen de judecatã pentru 29septembrie, datã la care urmeazãsã fie audiatã ºi doamna IleanaBodea (n.r ºefa Serviciului deSãnãtate ºi Securitate în Muncãdin ITM Petroºani)”, a spus Daniel Tomescu, unul dintre avocaþii apãrãrii.
În luna februarie 2011, treielectricieni ºi-au pierdut viaþa pegaleria principalã a minei Uricani,în timp ce au lucrat la un transfor-mator. Dosarul a ajuns pe rolulinstamþei ºi acum sunt cercetaþipentru ucidere din culpã AurelianDragoº Ciucã, Lucian Butari,Florin Moga ºi Florinel Moldovan.
Diana Diana MITRACHEMITRACHE
Drumarii au tras oparte din covorul asfalticde de Jiul de Est, în zonaJieþ, dar acum începderocãrile în defileul depe DN 7A.
Sunt necesare lucrãriample, motiv pentru caredrumarii au închis circu-
laþia rutierã temporar. „DN 7A, drumul
naþional de la Jieþ, intrat în reabilitare de laPetroºani, pânã la limitacu judeþul Vâlcea nece-sitã câteva activitãþispecifice, care nu se potface decât cu închiderea
pe o perioadã limitatã acirculaþiei. Este vorbadespre derocãrile ce sevor face, sunt zone undestânca este peste drumºi, ca sã se poatã facederocarea în siguranþã, s-a solicitat închidereadrumului, de la intrareaîn chei, pânã la limita cu judeþul Vâlcea”, adeclarat Ion Tudor, ºefCNADR Târgu Jiu.
Potrivit CNADR, drumul DN7A întreBrezoiu, în judeþul Vâlceaºi Petroºani, în judeþulHunedoara, este închisîntre km 90 ºi 101. Seînchide circulaþia rutierãpânã în 15.11.2015 peDN 7A, pânã la inter-secþia cu DN 67C - Jieþ,în fiecare zi de luni pânãvineri între orele 08:00 -12:00 ºi 14:00 - 18:00.
În ziua de Sâmbatã ºiDuminica , precum ºi inafara intervalelor oraremenþionate, circulaþia seva desfãºura în condiþiinormale.
Diana Diana MITRACHEMITRACHE
S-a închis drumul spre VoineasaA u început lucrãrile pe drumul din
Defileul Jieþului spre Voineasa ºi înaceste zile nu se mai circulã pe DN 7A.Motivul este legat de derocãrile ce au loc pen-tru lãrgirea drumului ºi, pentru cã va fi dislo-catã o cantitate importantã de rocã, pe drumnu se va mai circula deloc o perioadã de timp.
Cronica Vãii Jiului | Joi, 3 Septembrie 20158 Actualitate
Am auzit sideratzilele acestea declara-þiile marþafoiului dePipera, George – Gigi– Gheorghe Becali,fost biºniþar ºipuºcãriaº, care a ziscã-ºi bagã picioarele înceea ce noi ºtiam cã-izice Steaua Bucureºti,
mã rog, FCSB de2015. Vrea sã deaafarã tot, el scriitorulde celulã, ba mai mult,cicã pãrãseºte Steauaºi trece la AstraGiurgiu, sã refacãacolo vreun nouimperiu pe ruinele fotbalului românesc.
Nea Gigi s-a jucat de-afotbalul o viaþãîntreagã, în realitate afost un farsor. S-afolosit de numele Steleidoar pentru a intra înlumea bunã (mã rog...)a unor cercuri deinterese, tratândfenomenul ca pe pro-pria-i moºie, încercândsã facã pe prietenosulºi pe religiosul, el fiindde fapt mereu cu
înjurãtura de-a dreaptatatãlui ºi a Fiului ºi aSfântului Duh.
Când n-a mai pututprofita de nimic de peurma echipei Steaua,a dat-o dracului, la felcum a procedatpatronul Jiului dinperioada 1999 –2009, mulþumitã luifiind acum unde esteechipa simbol a VãiiJiului. ªi exemplele ar
putea continua ºi prinvestul Vãii Jiului...
Cert este cã a ajunspe mâna impostorilorceea ce se poate numiplãcerea supremã afotbalului ºi cu sigu-ranþã, lucrurile nu sevor opri aici. Aºtep-tãm ca Gigi – George– Gheorghe Becali,ciobanul parvenit, sãomoare de tot ceea cea mai rãmas din fala
Stelei. Hai Gigi, nu-iaºa greu, ce dracu!
Henþ cu mâna
Un etern farsor...
L a fel ca ºi anultrecut ºi acum,
la cea de-a 14-aediþie a CupeiMãgura Pui la fotbal, competiþiadintre sateleaparþinãtoarecomunei Pui s-abucurat pe parcursul a ºasesãptãmâni (19 iulie– 30 august 2015)de un real succes.
Ultimele partide (dincele 14 în total) s-audisputat duminicã 30august, pe o cãldurãinfernalã, începând cuorele 15:00, când aavut loc finala micã(jocul pentru locurile 3 – 4), urmatã apoi definala mare (locurile 1 – 2).
F inalista deanul trecut
s-a mulþumit cubronzul...
Primii 100 – 200de spectatori auînfruntat cãldura toridã(34 grade la umbrã!) ºiau venit la cocheta
arenã din Pui sã vadãjocul pentru locul 3,dintre echipele din Puiºi Fizeºti. Echipa din
Pui, finalista de anultrecut, joacã dinorgoliu ºi reuºeºte victoria fãrã prea mariemoþii, cu 3 – 1, pringolurile marcate de I.Bãluºe (2) ºi Mariþa,acesta din urmã... portar, dar folosit caatacant în acest joc! A fost o victorie deorgoliu, evident cu
nostalgia celor de laPui care anul acesta n-au mai prins finala,dar care s-au strãduit
sã-ºi facã datoria,obþinând chiar ºi acestloc 3.
F inalã cu... Gigi Mulþescu!
Aproape 500 despectatori s-au strânsla ora finalei, meciuldintre câºtigãtoareatrofeului din 2014,echipa din Ponorºi sur-
priza acestui an,echipa din satul Serel.La momentul startului,spre surprinderea generalã, la meci îºiface apariþia cunoscu-tul fost internaþional ºiactualul antrenor Gigi Mulþescu (63 ani),aflat în vacanþã înzonã, sã asiste la meci.Campionii en titre pornesc cu motoarelela maxim ºi conduc laun moment dat cu 4 –1, va fi 4 – 3, meciulse pãrea cã se echili-breazã, dar vin golurile„gemenilor” Daniel ºi Cristi ºi totul seîncheie cu 6 – 3 pentru Ponor.
ª ampanie ºibucurie
La finalul partidei,toate echipele au fostpremiate, iar campio-nii au primit o fru-
moasã cupã ºi tricourile galbene decampioni. PrimarulVictor Stoica ºiantrenorul GigiMulþescu au fost ceicare au înmânat premiile, jucãtorii campioni stropindu-secu ºampania învingãtorilor.
„Cred cã a fost una dintre cele maifrumoase finale de-alungul celor 14 ediþii”a precizat primarulcomunei Pui, Victor Stoica.
„Mã bucur cã amasistat la aceastãfinalã, unde a vãzutplãcerea sincerã, chiar ºi la acest nivel,de a juca fotbal. Tot respectul pentrucei care se ocupã derealizarea unor astfel de manifestãri,fapt ce dovedeºtedragostea lor pentrufotbal” a spus invitatulde onoare, GigiMulþescu.
