Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected]Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul I Nr. 215 Vineri, 21 septembrie 2012 Sonor da, lumina ba Trecerea de cale feratã de la Petrila, un adevãrat pericol T e loveºte trenul ºi nu ºtii de ce. La Petrila, în urmã cu ceva timp, a fost tãiatã panglica unei investiþii majore. Toatã lumea s-a bucurat în momentul în care administraþia localã a recepþionat proiectul care a prevãzut modernizarea trecerii la nivel cu cale feratã de la intrarea în oraº. >>> P >>> PAGINA AGINA A 4-A 4-A Noi reguli în Parâng dupã accidentul slovacului A dministraþia localã din Petroºani se gândeºte sã elaboreze un ghid pe care turiºtii vor fi obligaþi sã-l respecte. Astfel vrea sã evite ca în golul alpin, turiºtii sã ajungã cu mijloace motorizate... >>> P >>> PAGINILE 8-9 AGINILE 8-9 Universitatea din Petrosani - Admitere licenþã ºi master 2012 -2013 10 - 22 septembrie 2012 (înscrierea candidaþilor) >>> DET >>> DETALII ALII ÎN ÎN PAGINA AGINA 11 Un poliþist din Petrila s-a spânzurat în casã de þeava de gaz U n angajat al Ministerului Administraþiei ºi Internelor de la Petrila ºi-a pus capãt zilelor în locuinþa sa din Cartierul 8 Martie din Localitate. Descoperirea macabrã a fost fãcutã de un coleg de serviciu al bãrbatului de 38 de ani. >>> P >>> PAGINA AGINA A 3-A 3-A M ulþi nemulþumiþi, puþini curajoºi în faþa ºefilor de partid din cadrul USL. Un salvator minier, din Petrila, membru a însumat toate nemulþumirile care mocnesc în interiorul alianþei. Ovidiu Ruset a fost salvator minier la Lonea ºi s-a aflat printre cei premiaþi pentru intervenþiile din iadul de sub pãmânt salvând vieþi ºi locuri de muncã, riscându-ºi propria viaþã. De ceva vreme se implicã în acþiuni politice, din partea PNL Petrila, ºi a candidat chiar pentru funcþia de consilier local considerând cã numai noi românii ne putem salva pentru a începe o evoluþie normalã. >>> P >>> PAGINILE 6-7 AGINILE 6-7 ”Victoraº, întoarce-te la raliuri, la parchet... u u n n d d e e v v r r e e i i t t u u ! ! ” ” Caricaturã de Ioan Bichiº
Transcript
Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
T e loveºte trenul ºi nu ºtiide ce. La Petrila, în urmã
cu ceva timp, a fost tãiatã panglica unei investiþii majore.Toatã lumea s-a bucurat înmomentul în care administraþialocalã a recepþionat proiectulcare a prevãzut modernizareatrecerii la nivel cu cale feratãde la intrarea în oraº.
>>> P>>> PAGINAAGINA AA 4-A4-A
Noi reguli în Parâng dupã
accidentul slovacului
A dministraþia localã dinPetroºani se gândeºte sã
elaboreze un ghid pe careturiºtii vor fi obligaþi sã-lrespecte. Astfel vrea sã evite caîn golul alpin, turiºtii sã ajungãcu mijloace motorizate...
>>> P>>> PAGINILE 8-9AGINILE 8-9
Universitatea dinPetrosani - Admitere
licenþã ºi master 2012 -2013
10 - 22 septembrie 2012
(înscrierea candidaþilor)
>>> DET>>> DETALIIALIIÎNÎN PPAGINAAGINA 1111
Un poliþist din Petrila s-aspânzurat încasã de þeava
de gazU n angajat al Ministerului
Administraþiei ºiInternelor de la Petrila ºi-apus capãt zilelor în locuinþa sadin Cartierul 8 Martie dinLocalitate. Descoperireamacabrã a fost fãcutã de uncoleg de serviciu al bãrbatuluide 38 de ani.
>>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A
M ulþi nemulþumiþi, puþini curajoºi în faþa ºefilor de partid din cadrul USL. Un salvator minier, din Petrila,membru a însumat toate nemulþumirile care mocnesc în interiorul alianþei. Ovidiu Ruset a fost salvator
minier la Lonea ºi s-a aflat printre cei premiaþi pentru intervenþiile din iadul de sub pãmânt salvând vieþi ºilocuri de muncã, riscându-ºi propria viaþã. De ceva vreme se implicã în acþiuni politice, din partea PNL Petrila,ºi a candidat chiar pentru funcþia de consilier local considerând cã numai noi românii ne putem salva pentru aîncepe o evoluþie normalã. >>> P>>> PAGINILE 6-7AGINILE 6-7
Filmul va fiproiectat în perioada24-27 septembrie laMuzeul CastelulCorvinilor dinHunedoara, de laorele 18.00 ºi20.00, în SufrageriaBethlen (preþ bilet –5 lei).
În Despre oameniºi melci spectatoriise vor bucura deprestaþia unor actoriromâni îndrãgiþi,precum AndiVasluianu, DorelVisan, MonicaBîrlãdeanu, AndreeaBibiri, Valeria Seciu,Ovidiu Crisan, IonGrosu, Clara Vodasau Alina
Berzunteanu, dar ºide interpretarea ren-umitului actorfrancez JeanFrançois Stevenin ºia fiului sãu,Robinson Stevenin.Jean FrançoisStevenin a avutroluri importante înfilmele unor regizoriprecum: FrançoisTruffaut, JacquesRivette, BertrandBlier, Jacques Demysau Jean-LucGodard ºi a jucatpentru prima datãîntr-un film româ-nesc.
Dupã o campaniede promovare fãrãprecedent pentru unfilm românesc, rezul-tatele obþinute suntºi ele foarte îmbu-curãtoare: Despreoameni ºi melci aînregistrat, de la datalansãrii filmului laTIFF pânã înprezent, un numãrde 19.612 specta-
tori. Din totalul de19.612 spectatori,avanpremierele ºispectacolele dinprimul weekend alefilmului au însumat ocifrã record de spec-tatori: 13.929 spec-tatori.
Comedia Despreoameni ºi melci aavut premieranaþionalã în data de14 septembrie,ajungând în primasãptãmânã în 19oraºe, pe aproxima-tiv 40 de ecrane.Astfel, în prima sãp-tãmânã filmul poatefi vãzut în: Bucureºti,Bacãu, Arad, Cluj,Timiºoara, Iaºi,Constanþa, Tulcea,Brasov, Piteºti, SatuMare, Slatina,Râmnicu Vâlcea,Baia Mare, TârguMureº, Oradea,Brãila, Ploieºti,Craiova, Sibiu ºiLugoj.
În afarã deproiecþiile din cine-matografetradiþionale, dis-tribuitorii filmului,Transilvania Film ºiRo Image, vor con-tinua sã aducã
aceastã producþie înfaþa publicului dinoraºe ºi zone carenu dispun de sãli decinematograf, prinmetode alternativede proiecþie. Înacest scop s-au for-mat 3 echipemobile care vororganiza proiecþii înregim de spectacolecu bilet, în diferiteoraºe din România,în teatre sau case
de culturã, proiecþiial cãror program vafi pre-anunþat pesiteul filmului despreoamenisimelci.roMiza distribuitoriloreste aceea de a treziîn public dorinþa dea veni cu plãcere ºiinteres sã vadã unfilm românesc lacinematograf sau înaceste locaþii necon-venþionale.
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 21 septembrie 201222 Diverse
� Vând spaþiu comer-cial în zonã centralã str. 1Decembrie 1818 laparterul blocului 124,suprafaþa 25mp. Relaþiila telefon 0722 448 428� Vând casã + teren,
5000 mp, în Vulcan(Valea Ungurului). Relaþiila telefon 0722 448 428
7:00 ªtirile Pro TV10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Lava ucigaºã (r)13:00 ªtirile Pro TV13:45 Tarzan, omulmaimuþã 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Focul din adâncuri 22:45 Înfruntarea 1:15 Focul din adâncuri (r)
9:30 O altã viaþã10:30 Prima zi11:30 Teleshopping 12:30 România lui Gaiþã (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Focus Monden (r)13:45 Teleshopping 14:15 Iubiri secrete (r) 15:30 Iubiri secrete (r) 16:30 Totul despre mame 17:00 Curat, murdar? 18:00 Focus 1819:00 Focus Sport
19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Mi-s bãiatul de la þarã 22:00 Iubiri secrete (r)
9:45 Legendele palatului:concubina regelui 10:30 O datã-n viaþã 11:30 O datã-n viaþã 12:30 Crucea Roºie12:40 Legendele palatului:Prinþesa Ja Myung (r)13:20 Legendele palatului:Prinþesa Ja Myung (r)14:00 Jurnalul TVR 14:45 e-Forum 15:15 Teleshopping 15:30 Tribuna partidelorparlamentare 16:50 Crucea Roºie17:00 Umbra Umbriei 17:35 Legendele palatului:Prinþesa Ja Myung18:15 Legendele palatului:Prinþesa Ja Myung 19:00 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus 21:00 Crucea Roºie21:15 Cu cãrþile pe faþã 23:00 Distractis Show
”Despre oameni ºi melci” ajunge la Hunedoara
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 21 septembrie 2012 Actualitate 3
Poliþistul se numeºteMihaly Opra ºi lucra în mi-nister din 2005. „Bãrbatulera angajat în cadrul IPJHunedoara ºi lucra la Poliþiaoraºului Petrila, din anul2005, la formaþiuneaOrdine Publicã înCompartimentulProximitate”, a declaratAlexandru Scafariu, adjunctal comandatului PoliþieiPetrila.
El a fost gãsit de colegulsãu, joi dimineaþã în jurulorei 8 ºi 15 minute. Acestal-a cãutat acasã, dupã ce nua ajuns la serviciu. Potrivitpurtãtorului de cânt al IPJHunedoara, Bogdan Niþu,poliþistul a fost gãsit spânzu-rat cu o cordelinã de þeavade gaz din holul locuinþeisale din blocul I dinCartierul 8 Martie ºi nu alãsat în urmã nici un bilet.„În data de 20.09.2012, laora 08.15, Poliþia OraºuluiPetrila s-a sesizat din oficiudespre faptul cã Opra
Mihaly., de 38 de ani, agentprincipal de poliþie în cadrulPoliþiei Oraºului Petrila, nu s-aprezentat la serviciu conformplanificãrii în schimbul 1 ºi nicinu rãspunde la apelurile petelefonul mobil. Din acestmotiv, un echipaj de poliþie s-adeplasat la locuinþa acestuia dinPetrila, unde uºa de la aparta-mentul acestuia a fost gãsitãînchisã, dar neasiguratã”,spune Bogdan Niþu,purtãtor decuvânt al IPJ Hunedoara,
Se pare cã este vorba despreprobleme personale ºi nimenidin anturajul omului nu-ºiexplicã gestul. „Îl ºtiam pebãiat. Era un copil bun ºinimeni nu a înþeles ce l-a deter-minat. Am vãzut-o pe mama luiazi dimineaþã aici, tatãl lui amurit acum 2 ani”, spune un
vecin. Alþii povestesc uimiþicum au vãzut doar când a ajunsserviciul de medicinã legalã.„Asearã l-au vãzut niºte vecini.Nu pãrea cã are probleme. Eradivorþat ºi cine ºtie ce s-o fi
gândit”, spune o altãvecinã.
„Era vecin cu mine,locuia mai sus. Era unbãiat jos cu pãlãria! Nuînþeleg ce l-a determinat.Nu am auzit absolutnimic, doar când a venitpoliþia. Ne surprinde ºi penoi cã avea serviciu bun.Era divorþat, dar nu vãdîn asta un motiv sã-ºi iaviaþa. El ºtie”, a declarat
ºi vecinul care locuieºte laparterul blocului.
Bãrbatul de 38 de ani eradivorþat de aproximativ un an ºiapropiaþii sãi cred cã acesta arfi fost motivul principal al ges-tului sãu extrem.
Corpul neînsufleþit al bãrbatului a fost transportat laserviciul de medicinã legalã dela Spitalul de Urgenþã dinPetroºani, unde i se va facenecropsia. Analize vor stabilicauza exactã a decesul, însã,chiar dacã uºa locuinþei a fostgãsitã deschisã, nu sunt suspiciuni de producere a vreunei fapte antisociale.
Diana Diana MITRACHEMITRACHE
Un poliþist din Petrila s-a spânzurat în casã de þeava de gazU n angajat al Ministerului Administraþiei ºi
Internelor de la Petrila ºi-a pus capãt zilelor înlocuinþa sa din Cartierul 8 Martie din Localitate.Descoperirea macabrã a fost fãcutã de un coleg de serviciu al bãrbatului de 38 de ani.
D acã turismul tot aînregistrat o perioadã
de crizã, la fel ca ºi celelalte domenii de activitate, administratorulunei societãþi comercialedin Petroºani careactiveazã în acest domeniua gãsit o altã cale, e drept,dincolo de limita legii, de aface rost de bani.
Bãrbatul, în vârstã de 51 deani, a uitat sã mai treacã princontabilitate sumele încasate dinvânzarea pachetelor turistice saua biletelor de avion. OfiþeriiServiciului de Investigare aFraudelor, care efectueazãcercetãri în acets caz, au stabilitcã de la începutul acestui anbãrbatul nu a înregistrat delocîncasãrile ce se ridicã la aproxi-mativ 390.000 lei, sustrãgându-
se în acest fel de la plata TVAcu aproximativ 93.600 lei. „Încauzã s-a întocmit un dosarpenal în care se efectueazãcercetãri sub aspectul sãvârºiriiinfracþiunii de evaziune fiscalã,sub supravegherea Parchetuluide pe lângã TribunalulHunedoara”, a declarat BogdanNiþu, purtãtor de cuvânt al IPJHunedoara.
CarCarmen men COSMANCOSMAN
ªi-a omorâtmama ºi apoia mãrturisitfapta unui
vecin
U n bãrbat dinmunicipiul
Hunedoara ºi-a înjunghi-at mama, iar manevrelede resuscitare alemedicilor sosiþi la faþalocului au rãmas, dinpãcate, fãrã rezultat.
Autorul omorului este unbãrbat de 31 de ani, care i-aaplicat femeii, în vârstã de 51de ani, mai multe lovituri decuþit în zone vitale ale corpu-lui. Dupã ce a comis cumplitafaptã, bãrbatul i-a mãrturisittotul unui vecin, iar acesta nu
a stat pe gânduri ºi a sunatimediat la Poliþie.
La faþa locului a sosit ºi oambulanþã, însã medicii nu aumai putut salva viaþa femeii,care ºi-a dat ultima suflare.Ucigaºul a fost condus la sediulPoliþiei MunicipiuluiHunedoara pentru a fi audiatîn vederea stabilirii cauzelor ºia circumstanþelor în care a fostcomisã fapta. El este cercetatpentru comiterea infracþiuniide omor calificat, urmând a fisupus unei expertize psihi-atrice. Ancheta în acest cazeste coordonatã de procurordin cadrul Parchetului de pelângã Tribunalul Hunedoara.
CarCarmen men COSMANCOSMAN
C âte douã pe zi deºi ar fi multmai multe cazuri de prezen-
tat, însã situaþiile alãturate (foto)ni s-au pãrut flagrante.
Un ºofer ºi-a parcat, ieri dimineaþã,autoturismul la care avea legatã ºi oremorcã, exact pe trotuar în zona PieþeiCentrale Petroºani, ocupând în acelaºitimp ºi pista destinatã doar cicliºtiºtilor.Zonã pe care administraþia publicã localãs-a chinuit sã o construiascã pentru a nealinia ºi noi la normele europene, adicã lalumea civilizatã. Puþin mai încolo un altºofer a considerat cã-ºi poate pune maºinatot pe spaþiul destinat bicicliºtilor. Demenþionat ar fi ºi faptul cã ambele situaþiis-au petrecut chiar în faþa sediuluipoliþiºtilor din Petroºani. Admitem cã s-aconvenit ca Poliþia Localã sã se ocupe deparcarea în locuri nepermise cum ar fi trotuarul. Totuºi, pe rutieriºtii „mari” nu-iîmpiedicã nimic sã aplice legea mai ales cãtabloul acesta îi discrediteazã tocmai pe ei.
tatea Petrila a fostrestricþionat pânã lunidimineaþa. Cauzele care audus la impunerea acesteimãsuri o constituie aniver-sarea Zilelor Oraºului.Traficul rutier esterestricþionat de la StradaMinei pânã în zonaCãprioarã.
Astfel, cei care tranziteazã zonapot opta pentru drumurile secun-
dare. Pentru ºoferi, organizareazilelor oraºului nu este tocmai o
bucurie. Ei suntnemulþumiþi derestricþiileimpuse.
“Au experienþaanilor trecuþi ºiºtiu mult preabine cã se circulãfoarte greu pedrumurile lãtural-nice. E haos cândse impun acesterestricþii. În spe-cial la orele devârf e foarte greusã circuli cumaºina prinoraº”, spune unconducãtor autodin Petrila.
Mai mult, unaltul se gândeºteºi la semenii sãi.
“Nu se gânde-sc cã ambulanteletrec în fiecare zi.
Pe strãzile din spate e imposibilacest lucru când e nebunie. Nu auunde sã depãºeascã. Pentru oambulanþã e vital sã ajungã la timp.De câteva minute poate sã depindãviaþa unui om”, a spus un alt ºofer.
Primarul oraºului Petrila, IliePãducel, îi înºtiinþeazã pe cetãþenide restricþiile care s-au impus. Doarcã el uita un lucru. Nu toþi au accesla internet, pentru cã el a fãcutanunþul pe portalul primãriei.
“Având în vedere cã în perioadade 20-23.09.2012 se desfãºoarãmanifestãrile cultural artistice orga-nizate de Primãria oraºului Petrilacu ocazia “Zilelor oraºului Petrila”,vã informãm cã circulaþia pe porþi-unea str. Republicii, (zona Expans)- str. Minei va fii închisã în aceastãperioadã, circulaþia fiind deviatã pestrãzile Tudor vladimirescu - Al.Sahia, iar pentru autovehiculele cugabarit depãºit, prin curtea MineiPetrila sau pe ºoseaua de centurãDaranestizona Penny Market”, searatã în anunþul postat pe site-ulprimãriei Petrila.
Raul IRINOVICI
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 21 septembrie 201244 Actualitate
T e loveºte trenul ºinu ºtii de ce. La
Petrila, în urmã cu cevatimp, a fost tãiatã pan-glica unei investiþiimajore. Toatã lumea s-abucurat în momentul încare administraþialocalã a recepþionatproiectul care a pre-vãzut modernizarea tre-cerii la nivel cu cale fer-atã de la intrarea înoraº.
A trecut ceva timp de atunciºi problemele sunt din ce în cemai dese. Ieri (joi) la oreleamiezii, autoturismele treceaunestingherite prin zonã.Intervine însã o problemã.Semnalele sonore funcþionau,însã cele vizuale nu, lucru careeste extrem de periculos. Poatenu toþi conducãtorii auto audacele semnale acustice ºi se pottrezi loviþi la propriu de tren.
Mergând pe firul periculoaseiprobleme, am aflat cã barierãîn cauzã este precum copilul cudouã moaºe.
Odatã cu refacerea treceriipeste calea feratã ºi instalaþiabarierei a fost reînnoitã laPetrila, în anul 2011. Doar cãde atunci, respectivã instalaþiea dat mai multe rateuri punând
în pericol viaþa ºoferilor ºi chiara pietonilor.
Pisica a fost aruncatã încurtea Companiei Naþionale aHuilei, care are un contract decomodat cu Primãria Petrilapentru preluarea în întreþinereºi exploatare. Pentru cã prob-leme au tot fost, CNH ºi-a pre-cizat poziþia, cum cã beneficia-rul lucrãrii – Primãria – trebuie
sã tragã la rãspundere con-structorul care a garantat insta-laþia pentru 5 ani.
Astfel, am aflat cã bariera afost executatã în baza unui con-tract încheiat de PrimãriaPetrila cu firma SC ConstrucþiiFeroviare Tg. Mureº.
Având în vedere faptul cãbariera deserveºte calea feratãpe care se realizeazã trans-
portul cãrbunelui de la EMPetrila, Primãria a solicitatCompaniei Naþionale a Huileipreluarea acesteia în întreþinereºi exploatare.
În baza acestei solicitãri s-aîncheiatun con-tract decomodatîntre CNH
ºi Primãria Petrila. Clauzelecontractuale nu pun în sarcinãCNH-ului remedierea defectelorapãrute în funcþionarea bari-erei. Acest lucru revine pro-ducãtorului instalaþiei, ºi anumefirmei SC Construcþii FeroviareSA Tg. Mureº, cu atât mai multcu cât lucrarea are o duratã degaranþie de 5 ani (ea a fostpusã în funcþie în 2011).
Companiei i s-a adus lacunoºtinþa nefuncþionarea bari-erei de cãtre operatorul fer-oviar GFR (înainte de 20 iunie2012 –n.n.), drept pentru careCNH a transmis repetate solic-itãri în scris Primãriei Petrila învederea somãrii firmei pro-ducãtoare sã intervinã ºi sãrepare barierã.
Primãria Petrila a solicitatfirmei SC Construcþii FeroviareSA Tg. Mureº remediereaproblemei, dar situaþia serepetã. Hotãrârea Primãriei îna acþiona pentru eliminareapericolului real de la intrarea înPetrila trebuie sã se manifesteavând în vedere cã se aflã laînceputul unui nou mandat,plinã de vigoare ºi elan ca laorice nou început.
Raul IRINOVICI
Sonor da, lumina ba
Trecerea de cale feratã de la Petrila,un adevãrat pericol
R ecord trist în Hunedoara, undeangajatorii nu s-au riscat, pe par-
cursul acestui an, sã ofere locuri demuncã niciunui absolvent „subvenþionat”de liceu sau facultate.
Judeþul Hunedoara se înscrie între cele nouã judeþeale þãrii unde nici mãcar un absolvent de liceu sau fac-ultate nu au fost angajat în acest an prin programulde subvenþionare a locului de muncã, potrivit unei sta-tistici a Agenþiei Naþionale de Ocupare a Forþei deMuncã. Potrivit legislaþiei în vigoare, angajatorii careîncadreazã absolvenþi ai unor instituþii de învãþãmântprimesc lunar minim 500 de lei , respectiv 750 leipentru absolvenþii de studii superioare, þi sunt scutiþide plata contribuþiei datorate la bugetul asigurãrilorpentru þomaj, pe o perioadã de 12 luni. Dar, condiþiaeste ca persoana încadratã sã fie pãstratã de respec-tivul angajator cel puþin doi ani dupã momentul anga-jãrii. Practic, þi dupã terminarea ajutorului oferit destat, firma care a încadrat absolventul trebuie sã-l maipãstreze pe acesta încã un an, pe banii societãþii .
Potrivit ultimei centralizãri, rata þomajului în judeþulHunedoara este de 5,32% cu un numãr de 10.369persoane în cãutare de loc de muncã. Mulþi dintre eisunt absolvenþi care s-au înscris în evidenþele AJOFMHunedoara al finalizarea studiilor.
Petroºani în AulaUniversitãþii în cadrul unuiproiect ce a vizat, în princi-pal, crearea de noi locuiri demuncã. Proiectul denumitSolidar City vizeazã modulîn care se implicãautoritãþile locale în creareade noi locuri de muncã înfiacre comunitate în parte.
Cei prezenþi la Petroºani, dinItalia, Grecia, Anglia, Bulgaria ºiFinlanda ºi-au prezentat timp deaproape 3 ani proiectele, oraºeleºi modul în care vãd, fiecare înparte, crearea de noi locuri demuncã ºi dezvoltarea localã.„Proiectul „Rolul ºi implicareaautoritãþilor locale în crearea denoi locuri de muncã”, este implementat în cadrul programuluitransnaþional în care suntem ºaseþãri partenere.
Proiectul se deruleazã pe 36 deluni ºi implicã o colaborare cuprimãriile, consiliile locale, ONG-uri, societatea civilã, care pot identifica ºi crea noi locuri demuncã. Promovãm astfel ºi tradiþi-ile ºi locurile natale ºi ne facemcunoscuþi. Este a 6-a întâlnire cese petrece aici la Petroºani. Lideriide proiect sunt cei din Grecia ºicelelalte 5 state suntem parteneri.În luna decembrie va fi închidereaproiectului la Atena, iar studiile
rezultate în urma proiectului vorajunge ºi pe masa celor de laBruxelles”, a declarat MonicaMunteanu, manager de proiect laPrimãria Vulcan.
Parteneri, în cadrul întâlnirii dinValea Jiului, au fost ºi reprezen-tanþii Universitãþii din Petroºani,care au venit cu douã lucrãri ce aufost prezentate asistenþei. „Aceastãîntâlnire internaþionalã e organiza-tã de cãtre Primãria Vulcan, custatele europene partenere. Noisprijinim astfel de iniþiative ºi amprezentat douã lucrãri cu care par-ticipã specialiºtii noºtri. Noi facemºi cercetare ºi,în consecinþã, suntprezentate cele douã lucrãri legatede tematica abordatã”, a spusprof. dr. Aron Poantã, rectorUniversitatea din Petroºani.
Beneficiari ai proiectului au fostcei din municipiul Vulcan, iar primarul Gheorghe Ile spune cãîntreaga comunitate are decâºtigat. „Cu 3 ani în urmã am
intrat în acest pro-gram dedicat forþeide muncã. Am vrutsã vedem ce seîntâmplã cu celelaltestate, cum fac ele caforþa de muncã sã fieactivã, cum au rezol-vat ei problema tine-rilor, care vor sã seangajeze în unitãþileindustriale. În aceastãsãptãmânã, sãptãmâ-na României, mani-festãrile se þin la noi.
Am gãsit soluþii ºi ne-am comparatcu cei din celelalte þãri. Pot spunecã tinerii noºtri care s-au implicat,s-au ridicat la nivelul celor din þãrilepartenere, pentru cã am gãsitsoluþii viabile. Am gândit în viitorpentru tineri ºi comunitate ºisperãm sã putem rezolva proble-ma locurilor de muncã”, a declaratºi Gheorghe Ile, primar Vulcan
Prin acest proiect s-a urmãritpractic îmbunãtãþirea politicilor dedezvoltare regionalã, prin intensifi-carea rolului ºi implicãriiautoritãþilor locale din cele 6 þãripartenere. Solidar City va fi dedi-cat schimbului de experienþã ºi ainiþiativelor locale de creare de noilocuri de muncã.
Diana Diana MITRACHEMITRACHE
F ostul lider alPRM Hunedoara
dat afarã din partidchiar de ºeful suprem,Vadim Tudor, pentrucã nu a participat laSerbãrile Naþionale dela Þebea, susþine cã nuse gândeºte sã intreîntr-un alt partid.
Costel Avram crede totuºicã decizia lui Vadim n-a fost
corectã în condiþiile în care aavut totuºi al treilea rezultatla alegerile locale, la nivel deþarã.
„Oferte sunt destule ºi dela mai multe partide, nu negacest lucru. Nu mã grãbesc,eu n-am vrut sã plec din PRMdar dacã m-au dat afarã, astaeste. Totuºi am fost pe locultrei la alegeri, la nivel dePRM. Oricum, eu nu sunt tra-seist politic ºi nu aº fi plecatdin partid. Acum sunt liniºtitºi îmi vãd de apã (n.r. ApaServ Valea Jiului, societate lacare este director general).Încerc sã fac treabã bunã lafirma asta, sã o repunemacolo unde-i este locul.
Vreau sã vã spun însã unlucru: nu renunþ la politicã,Costel Avram va facepoliticã”, a declarat pentru„Mesagerul Hunedorean”,fostul preºedinte al PRMHunedoara, Costel Avram.Pe de altã parte, chiar dacãacesta neagã, surse politicesusþin cã Avram ar fi interesatde o candidaturã la alegerilegenerale din decembrie.
Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 21 septembrie 2012 Actualitate 5
B logul MonicãiIacob – Ridzi
nu mai funcþioneazã.Spaþiul virtual pecare aceasta îºiîmpãrtãºea gândurileºi ideile cu cei careau propulsat-o înParlamentulRomâniei este suspendat.
Timp de aproape doiani ºi-a împãrtãºit culumea mediului virtualtrãirile personale saupolitice pe un blog pecare ºi l-a deschis.Inclusiv dosarul decorupþie instrumentat deprocurorii DNA ºi ajunspe rolul instanþei de jude-catã a fost aprig dezbãtutîn mediul virtual. Fostulministru al Tineretului ºiSportului a precizat încã
de când ºi-a creat acestblog, în decembrie 2010,cã a vrut sã-ºi poatãexprima public punctelede vedere, fãrã a fidenaturate, iar motto-ulera: “Am învãþat cã viaþaîþi poate fi schimbatã încâteva ore de cãtreoameni care nici nu tecunosc” - Octavian Paler.“Am ezitat mult înaintede a deschide acest blog.Am înþeles, însã, mai ales
în ultimii ani, faptul cã ogreºitã comunicare înspaþiul public poate conduce la denaturareagesturilor, a opiniilor ºi,în final, a personalitãþiimele. Am înþeles cã, dincolo de inabilitãþile dea-mi alege, uneori, prietenii ºi colaboratorii,viciile de a exprima, imediat ºi exact, punctede vedere asupra pro-blemelor þinând de activi-
tatea mea profesionalãori de realizãrile ºieºecurile în plan perso-nal, se pot contabiliza,
într-un târziu, necruþã-tor”, scria la vremearespectivã Monica IacobRidzi. Iar spaþiul virtual agãzduit mai multe postãridespre omul MonicaIacob – Ridzi sau despreactivitatea sa politicã.
Coincidenþã sau nu,dupã ce ºi-a anunþatdemisia din PDL ºi bloguldeputatului hunedorean adispãrut. Pe pagina caregãzduia acest site, laadresa www.moni-caridzi.ro apare urmã-torul anunþ: „site sus-pendat”, semn cã, cel
puþin pentru moment,comunicarea virtualã aMonicãi Ridzi cu alegã-torii sãi s-a întrerupt.
Pe de altã parte,administratorul bloguluisusþine cã nu este vorbade o coincidenþã întredemisie ºi suspendareablogului deputatuluiMonica Iacob-Ridzi ciproblema persistã deaproximativ douã sãp-tãmâni. „Blogul deputatu-lui Monica Iacob-Ridzieste suspendat de aproxi-mativ douã sãptãmânidin cauzã cã firma careasigurã gãzduirea dome-niului se va desfiinþa.Astfel toþi clienþii sãi suntnevoiþi sã îºi transferedomeniul pe un nou server de gãzduire. S-auefectuat toate plãþilenecesare pentru transferul blogului, dardureazã un timp pânãcând acesta va fi din nouactiv”.
Dacia sunt nemulþumiþide faptul cã unul dintrecolegii lor a primit apro-bare pentru a-ºi mãrispaþiul de vânzare.
Mai exact, aceºtia nu sunt deacord cu extinderea cu 4 metri arespectivului chioºc, considerândcã acest lucru le va aduce oscãdere a numãrului decumpãrãtori. Oamenii au fost sãse plângã ºi la primãrie darlucrãrile de extindere continuã ºiurmeazã a fi ºi finalizate. „Prinextinderea magazinului respec-tiv, peste exact calea de accescãtre magazinele noastre, ne vafi tãiat vadul comercial. Dacãacuma, când se lucreazã la mod-ernizarea pieþei am înregistrat oscãdere a numãrului decumpãrãtori, o datã cufinalizarea chioºcului, cei carene vor trece pragul vor fi ºi maipuþini. Am fãcut nenumãratesezizãri cãtre primãrie, am fostºi am vorbit cu edilii locali dar,vãd cã lucrãrile continuã. ªtiu cãpatronul magazinului respectiv,care este din Târgu Jiu, a primito aprobare din parteaConsiliului Local al municipiuluiPetroºani pentru mãrirea spaþiu-lui dar speram cã vom obþine oanulare a acesteia. Din pãcate,acest lucru nu s-a întâmplat”, aspus Victoria Bota, patronulunui magazin din zona respec-tivã.
În acest timp reprezentanþiiprimãriei ºi ai administraþieipieþei au precizat cã lucrãrile deextindere a chioºcului sederuleazã legal. De altfel, existãºi o hotãrâre de consiliu localprin care acestea au fost apro-bate ºi autorizate. „Termeniilegali de extindere a respectivu-lui chioºc existã, deci, sunt
îndeplinite toate condiþiile legalepentru construirea unui nouspaþiu. Ca la orice modificareadusã unui magazin existã pãreripro ºi contra dar nu avem ceface pentru cã lucrãrile sederuleazã legal fiind aprobate decãtre consiliul local”, a declaratIoan Pristavu, administratorulpieþelor din Petroºani.
În prezent, piaþa Dacia dincartierul petroºenean Aeroporttrece printr-un amplu programde modernizare. Piaþa va dis-pune de un acoperiº ºi, în plus,va fi amenajatã ºi o fântânã des-tinatã spãlãrii produselor agri-cole.
Mircea NISTOR
M ulþi nemulþu-miþi, puþini
curajoºi în faþaºefilor de partid dincadrul USL. Un sal-vator minier, dinPetrila, membru aînsumat toatenemulþumirile caremocnesc în interi-orul alianþei.
Ovidiu Ruset a fost sal-vator minier la Lonea ºi s-a aflat printre cei premiaþipentru intervenþiile diniadul de sub pãmântsalvând vieþi ºi locuri demuncã, riscându-ºi pro-
pria viaþã. De ceva vremese implicã în acþiunipolitice, din partea PNLPetrila, ºi a candidat chiarpentru funcþia de consilierlocal considerând cãnumai noi românii neputem salva pentru aîncepe o evoluþie nor-malã. Se considerãextremist pentru cã urãºteproºtii. A participat la maitoate acþinile de pro-movare ale Vãii Jiului ºinu lipseste de la acþiunile
care marcheazã momenteale istoriei românilor.
Un comentariu publicfãcut la o declaraþie a co-preºedintelui USL ºi pre-mier al României, VictorPonta, a însumat toatenemulþumirile auzite, pela colþuri, ale simplilormembri din Uniune laadresa bâlbelor ºi a com-promisurilor fãcute de lid-eri zdruncinându-le astfelcredinþa în propriul par-tid. Declaraþia în cauzã
fãcutã de VictorPonta reduseselupta politicã la ochestiune deantipatie person-alã între el ºipreºedinteleTraian Bãsescu.
”Victoraº, aºa
cum þi-am transmis cu olunã în urmã, politica esteo pãlãrie prea mare pen-tru tine. Întoarce-te la rali-uri, la parchet... unde vreitu! Totuºi vorbim desprecele mai importante insti-tuþii ale statului...Preºedenþia României ºiGuvernul României. Dacãraportul între aceste douãinstituþii se reduce laincompatibilitatea dintrepreºedinte ºi prim-min-istru, nu rãmâne decât sãvã daþi amândoi demisiileºi sã plecaþi, sã nu se maiaudã de voi niciodatã!” –spune Ovidiu Ruset pesite-ul de socializare.
Întrebat de ce estenemulþumit având învedere cât a muncit încampania electoralã pen-
tru USL, Ovidiu Ruset ne-a explicat cã probabilconformaþia sa de salva-tor minier i-a întãrit cred-inþa cã lucrurilor trebuiesã le spui pe nume,hotãrât, dar fãrã derapaje
ºi cã nu agreeazã vorbitulpe la colþuri.
”Cred cã mã ºtiþi nusunt ãla care sã umblu cujumãtãþi de mãsurã. Dar
sunt evidente câtevalucruri… Nu-mi convinecã s-a acceptat introduc-erea pe uºa din dos aunor PDL-iºti. ªtiþi la cinemã refer. La Dorin Pãran,
în primul rând, pe lângãaltele. De atunci a începuttotul. La Þebea am evitatsã dau mâna cu el. Nuîmi este fricã de nimeni,vorbesc deschis despregreºelile politicienilor,indiferent care ar fi ei” –a declarat Ovidiu Ruset.
Senatorul Dorin Pãrana anunþat, în 20 aprilie, laDeva, cã a demisioant dinPDL ºi cã s-a înscris înPNL, afirmând cã gestulsãu a fost determinat demai mulþi factori, printrecare se numãrã cerinþelealegãtorilor sãi dinColegiul Brad-Orãºtie-Valea Mureºului, dar ºi o”pierdere a identitãþiiPDL”, dupã ce la nivellocal democrat-liberalii auformat împreunã cuUNPR ºi PNÞCD alianþaelectoralã Uniunea SocialPopularã (USP), în per-spectiva alegerilor localedin iunie. Referindu-se la
demisia din PDL, sena-torul Dorin Pãran a spuscã nu i-a fost uºor sã ia oasemenea decizie ºi a pre-cizat cã nu se aºteaptã lafavoruri din partea liber-alilor.
Motivaþia liderilor PNLºi apoi PSD nu a plãcutmultor membri de partid,chiar dacã în particular,ca om, senatorul DorinPãran este de apreciat, afost totuºi alãturi de PDLla ”grozaviile sãvârºite”.Nemulþumirile nu s-auatenuat, ci dimpotrivã.Dar cine sã-i asculte pecei mulþi atunci când estenevoie de voturi înParlament pentru aînvinge adversarul politic?La finalul acestei bãtãlii,cu atât de multe compro-misuri, USL ar puteadeveni precum pãstorulfãrã oi.
erilor înfundatedeverseazã înapartamente.Serviciul Urbanismdin cadrul PrimãrieiPetroºani nu poateda avizul pentru”nemaiauzitele”branºamente sepa-rate la conducta descurgere, iarlocatarii se ceartãcã înfundã instalaþi-ile ºi nu permitaccesul în aparta-mente pentrulucrãri de înlocuire.
Datoritã problemelorapãrute la instalaþia descurgere a apei uzate dela douã blocuri, unul pestada Unirii, celãlalt pePãcii, din Petroºani,locatarii sunt periodicinundaþi de zoaie dis-trugându-le agoniseala ºichiar degradând imobilele.S-a încercat o înþelegereîntre vecini pentru a folosicorect instalaþia, cerându-li-se sã nu mai arunce totfelul de lucruri pentru aevita înfundarea con-ductei, apoi o refacere ainstalaþiei pe coloanarespectivã, ceea ce pre-supunea lucrãri în fiecareapartament. Dar, o partea locatarilor au refuzat sãli se spargã pereþii saupodeaua pentru a efectuaschimbarea conductelor.Cert este cã s-au iscat cer-turi, dar fãrã a se ajungela un rezultat care sã-iscape de mizerie.
Ca urmare, unul dintrelocatari s-a hotãrât sã-ºi
rezolve problema fãcând,în premierã, unbranºament separat pen-tru scurgere, fãrã avizelede urbanism necesare laasemenea modificãri deconstrucþie. Serviciul deUrbanism din cadrulPrimãriei Petroºani l-asomat pe locatar sã stricetot ce a fãcut ºi sã aducãinstalaþia la forma iniþialã.
Un alt locatar, de pestrada Pãcii, a avutaceeaºi problemã, dar avrut sã-ºi rezolve proble-ma legal ºi a rãmas sur-prins când acelaºi Serviciude Urbanism i-a refuzatbranºamentul separat.
”Doamna de la partereste o femeie în vârstã ºimereu era inundatã deapa murdarã, atunci cândse înfunda scurgerea.Blocul e vechi de vreo 60de ani ºi are un sistem descurgere prin podea, prinsubsol. Dumneaei, pentru
a scãpa denecaz, apus undop la chi-uveta de labucãtãrieºi îºi spalãvasele înbaie. Fiindastupat laea, a ieºitmizeria laetajul 1.Dacãînfundãmºi noi vaieºi maisus ºi totaºa.Serviciul
Urbanism de la primãrierefuzã sã ne dea avizulpentru o conductã, carepe o porþiune micã arveni pe dinafara blocului.Am cerut sã ne dea osoluþie sã ne rezolvãm ºinoi problema ºi ne-a spuscã pânã la uºã, noi sun-tem proprietari ºi esteproblema noastrã. Aºaeste, dar avem nevoie deavize ºi de serviciile despecialitate ºi ei ne refuzã.Am depus cerere ºi laApa Serv Petroºani. Ei auspus cã ne schimbã insta-laþia pe interior, darbãtrânica nu vrea sã i sesape ºanþ în casã ºi oînþeleg, cã abia de se des-curcã, de aceea am încer-cat ºi am cerut alte soluþii,dar degeaba. Urbanismulnu vrea ºi pace, de parcãnoi nu am plãti taxe ºiimpozite. Mãcar sã nespunã care ar fi soluþia,pentru cã sigur existã ºi
altele” – a declaratlocatarul de pe stradaPãcii.
”Nu avem cum sã dãmacest aviz. Reþeaua tre-buie sã fie funcþionalã caun tot unitar, scurgerea sãse facã pe aceeaºi con-ductã, pentru cã nu estebranºament la apã ca sãse facã separat. Cunoscbine cazul de pe stradaUnirii. Acolo, locatarul dela etajul 1 ºi-a scos con-ducta separat ceea ce nueste permis, fãrã autoriza-þie. E greu sã revinã la cea fost, dar nu avem ceface. Soluþia este sã fiebuni vecini, sã utilizezecorect istalaþiile de scurg-ere, pentru cã ei sereclamã ºi se ceartã cãînfundã instalaþiaaruncând tot felul de res-turi, sau sã cadã de acordîn privinþa accesului înapartamente pentru a-ºiînnoi instalaþia” – adeclarat Aurora Puiu, ºefServiciu Urbanism dincadrul PrimãrieiPetroºani.
Deci, unde-i lege, nu-itocmealã. Legislaþia înurbanism în acest cazpare clarã. Oamenii, noitoþi, când vom înþelege cãtrebuie sã învãþãm sã con-vieþuim în comun, fãrã aleza vecinii ºi vecinii penoi, problemele se vorînjumãtãþi, cel puþin. Pede altã parte comunicareaîntre autoritãþi/servicii ºicetãþeni ºi invers trebuiesã fie cât mai clarã ºideschisã.
Ileana FIRÞULESCU
”Victoraº, întoarce-te la raliuri, laparchet... unde vrei tu!”
Cu zoaiele în casã, dau vina pe Primãrie
M oda foiºoareloramenajate în par-
curile din Petroºani aajuns ºi în parcul delângã Piaþa Agro-alimentarã Centralã.
Deºi lucrãrile abia aufost demarate au apãrutdeja ºi primele vociîmpotriva construcþiei.Totuºi, administratorulpieþei, cel care a luatdecizia de demarare alucrãrilor, a precizat cã aînceput ridicarea foiºoruluila cererea a câtorva zecide oameni, în marea lormajoritate pensionari.„Am luat decizia de ridi-
care a acestui foiºor carãspuns la numeroaselesolicitãri venite din parteapensionarilor care locuiescîn zonã. Unii s-au plânsdeja cã stricãm parcul ºizona verde dar dacã sunt50 de cereri pentru a con-strui acest foiºor ºi doar 3opuneri, am decis sã nesupunem majoritãþii”, adeclarat Ioan Pristavu,administratorul pieþelor dinPetroºani. Lucrãrile pentrurealizarea foiºorului sunt„sponsorizate” integral dinbugetul AdministraþieiPieþelor.
În timp ce celebra trupã englezã Led Zeppelin a compuspiesa „Stairway to heaven” (în traducere - „Scarã spre Rai”sau „Drum spre Rai”), la primãria din Petrila este valabilã
„zicala” „Stairway to nowhere” (în traducere – „Scarã spre nicãieri”).
O parte a comer-cianþilor din Piaþa
Dacia sunt nemulþumiþide faptul cã unul dintrecolegii lor a primit apro-bare pentru a-ºi mãrispaþiul de vânzare.
Mai exact, aceºtia nu sunt deacord cu extinderea cu 4 metri arespectivului chioºc, considerândcã acest lucru le va aduce oscãdere a numãrului decumpãrãtori. Oamenii au fost sãse plângã ºi la primãrie darlucrãrile de extindere continuã ºiurmeazã a fi ºi finalizate. „Prinextinderea magazinului respec-tiv, peste exact calea de accescãtre magazinele noastre, ne vafi tãiat vadul comercial. Dacãacuma, când se lucreazã la mod-ernizarea pieþei am înregistrat oscãdere a numãrului decumpãrãtori, o datã cufinalizarea chioºcului, cei carene vor trece pragul vor fi ºi maipuþini. Am fãcut nenumãratesezizãri cãtre primãrie, am fostºi am vorbit cu edilii locali dar,vãd cã lucrãrile continuã. ªtiu cãpatronul magazinului respectiv,care este din Târgu Jiu, a primito aprobare din parteaConsiliului Local al municipiuluiPetroºani pentru mãrirea spaþiu-lui dar speram cã vom obþine oanulare a acesteia. Din pãcate,acest lucru nu s-a întâmplat”, aspus Victoria Bota, patronulunui magazin din zona respec-tivã.
În acest timp reprezentanþiiprimãriei ºi ai administraþieipieþei au precizat cã lucrãrile deextindere a chioºcului sederuleazã legal. De altfel, existãºi o hotãrâre de consiliu localprin care acestea au fost apro-bate ºi autorizate. „Termeniilegali de extindere a respectivu-lui chioºc existã, deci, sunt
îndeplinite toate condiþiile legalepentru construirea unui nouspaþiu. Ca la orice modificareadusã unui magazin existã pãreripro ºi contra dar nu avem ceface pentru cã lucrãrile sederuleazã legal fiind aprobate decãtre consiliul local”, a declaratIoan Pristavu, administratorulpieþelor din Petroºani.
În prezent, piaþa Dacia dincartierul petroºenean Aeroporttrece printr-un amplu programde modernizare. Piaþa va dis-pune de un acoperiº ºi, în plus,va fi amenajatã ºi o fântânã des-tinatã spãlãrii produselor agri-cole.
Mircea NISTOR
M ulþi nemulþu-miþi, puþini
curajoºi în faþaºefilor de partid dincadrul USL. Un sal-vator minier, dinPetrila, membru aînsumat toatenemulþumirile caremocnesc în interi-orul alianþei.
Ovidiu Ruset a fost sal-vator minier la Lonea ºi s-a aflat printre cei premiaþipentru intervenþiile diniadul de sub pãmântsalvând vieþi ºi locuri demuncã, riscându-ºi pro-
pria viaþã. De ceva vremese implicã în acþiunipolitice, din partea PNLPetrila, ºi a candidat chiarpentru funcþia de consilierlocal considerând cãnumai noi românii neputem salva pentru aîncepe o evoluþie nor-malã. Se considerãextremist pentru cã urãºteproºtii. A participat la maitoate acþinile de pro-movare ale Vãii Jiului ºinu lipseste de la acþiunile
care marcheazã momenteale istoriei românilor.
Un comentariu publicfãcut la o declaraþie a co-preºedintelui USL ºi pre-mier al României, VictorPonta, a însumat toatenemulþumirile auzite, pela colþuri, ale simplilormembri din Uniune laadresa bâlbelor ºi a com-promisurilor fãcute de lid-eri zdruncinându-le astfelcredinþa în propriul par-tid. Declaraþia în cauzã
fãcutã de VictorPonta reduseselupta politicã la ochestiune deantipatie person-alã între el ºipreºedinteleTraian Bãsescu.
”Victoraº, aºa
cum þi-am transmis cu olunã în urmã, politica esteo pãlãrie prea mare pen-tru tine. Întoarce-te la rali-uri, la parchet... unde vreitu! Totuºi vorbim desprecele mai importante insti-tuþii ale statului...Preºedenþia României ºiGuvernul României. Dacãraportul între aceste douãinstituþii se reduce laincompatibilitatea dintrepreºedinte ºi prim-min-istru, nu rãmâne decât sãvã daþi amândoi demisiileºi sã plecaþi, sã nu se maiaudã de voi niciodatã!” –spune Ovidiu Ruset pesite-ul de socializare.
Întrebat de ce estenemulþumit având învedere cât a muncit încampania electoralã pen-
tru USL, Ovidiu Ruset ne-a explicat cã probabilconformaþia sa de salva-tor minier i-a întãrit cred-inþa cã lucrurilor trebuiesã le spui pe nume,hotãrât, dar fãrã derapaje
ºi cã nu agreeazã vorbitulpe la colþuri.
”Cred cã mã ºtiþi nusunt ãla care sã umblu cujumãtãþi de mãsurã. Dar
sunt evidente câtevalucruri… Nu-mi convinecã s-a acceptat introduc-erea pe uºa din dos aunor PDL-iºti. ªtiþi la cinemã refer. La Dorin Pãran,
în primul rând, pe lângãaltele. De atunci a începuttotul. La Þebea am evitatsã dau mâna cu el. Nuîmi este fricã de nimeni,vorbesc deschis despregreºelile politicienilor,indiferent care ar fi ei” –a declarat Ovidiu Ruset.
Senatorul Dorin Pãrana anunþat, în 20 aprilie, laDeva, cã a demisioant dinPDL ºi cã s-a înscris înPNL, afirmând cã gestulsãu a fost determinat demai mulþi factori, printrecare se numãrã cerinþelealegãtorilor sãi dinColegiul Brad-Orãºtie-Valea Mureºului, dar ºi o”pierdere a identitãþiiPDL”, dupã ce la nivellocal democrat-liberalii auformat împreunã cuUNPR ºi PNÞCD alianþaelectoralã Uniunea SocialPopularã (USP), în per-spectiva alegerilor localedin iunie. Referindu-se la
demisia din PDL, sena-torul Dorin Pãran a spuscã nu i-a fost uºor sã ia oasemenea decizie ºi a pre-cizat cã nu se aºteaptã lafavoruri din partea liber-alilor.
Motivaþia liderilor PNLºi apoi PSD nu a plãcutmultor membri de partid,chiar dacã în particular,ca om, senatorul DorinPãran este de apreciat, afost totuºi alãturi de PDLla ”grozaviile sãvârºite”.Nemulþumirile nu s-auatenuat, ci dimpotrivã.Dar cine sã-i asculte pecei mulþi atunci când estenevoie de voturi înParlament pentru aînvinge adversarul politic?La finalul acestei bãtãlii,cu atât de multe compro-misuri, USL ar puteadeveni precum pãstorulfãrã oi.
erilor înfundatedeverseazã înapartamente.Serviciul Urbanismdin cadrul PrimãrieiPetroºani nu poateda avizul pentru”nemaiauzitele”branºamente sepa-rate la conducta descurgere, iarlocatarii se ceartãcã înfundã instalaþi-ile ºi nu permitaccesul în aparta-mente pentrulucrãri de înlocuire.
Datoritã problemelorapãrute la instalaþia descurgere a apei uzate dela douã blocuri, unul pestada Unirii, celãlalt pePãcii, din Petroºani,locatarii sunt periodicinundaþi de zoaie dis-trugându-le agoniseala ºichiar degradând imobilele.S-a încercat o înþelegereîntre vecini pentru a folosicorect instalaþia, cerându-li-se sã nu mai arunce totfelul de lucruri pentru aevita înfundarea con-ductei, apoi o refacere ainstalaþiei pe coloanarespectivã, ceea ce pre-supunea lucrãri în fiecareapartament. Dar, o partea locatarilor au refuzat sãli se spargã pereþii saupodeaua pentru a efectuaschimbarea conductelor.Cert este cã s-au iscat cer-turi, dar fãrã a se ajungela un rezultat care sã-iscape de mizerie.
Ca urmare, unul dintrelocatari s-a hotãrât sã-ºi
rezolve problema fãcând,în premierã, unbranºament separat pen-tru scurgere, fãrã avizelede urbanism necesare laasemenea modificãri deconstrucþie. Serviciul deUrbanism din cadrulPrimãriei Petroºani l-asomat pe locatar sã stricetot ce a fãcut ºi sã aducãinstalaþia la forma iniþialã.
Un alt locatar, de pestrada Pãcii, a avutaceeaºi problemã, dar avrut sã-ºi rezolve proble-ma legal ºi a rãmas sur-prins când acelaºi Serviciude Urbanism i-a refuzatbranºamentul separat.
”Doamna de la partereste o femeie în vârstã ºimereu era inundatã deapa murdarã, atunci cândse înfunda scurgerea.Blocul e vechi de vreo 60de ani ºi are un sistem descurgere prin podea, prinsubsol. Dumneaei, pentru
a scãpa denecaz, apus undop la chi-uveta de labucãtãrieºi îºi spalãvasele înbaie. Fiindastupat laea, a ieºitmizeria laetajul 1.Dacãînfundãmºi noi vaieºi maisus ºi totaºa.Serviciul
Urbanism de la primãrierefuzã sã ne dea avizulpentru o conductã, carepe o porþiune micã arveni pe dinafara blocului.Am cerut sã ne dea osoluþie sã ne rezolvãm ºinoi problema ºi ne-a spuscã pânã la uºã, noi sun-tem proprietari ºi esteproblema noastrã. Aºaeste, dar avem nevoie deavize ºi de serviciile despecialitate ºi ei ne refuzã.Am depus cerere ºi laApa Serv Petroºani. Ei auspus cã ne schimbã insta-laþia pe interior, darbãtrânica nu vrea sã i sesape ºanþ în casã ºi oînþeleg, cã abia de se des-curcã, de aceea am încer-cat ºi am cerut alte soluþii,dar degeaba. Urbanismulnu vrea ºi pace, de parcãnoi nu am plãti taxe ºiimpozite. Mãcar sã nespunã care ar fi soluþia,pentru cã sigur existã ºi
altele” – a declaratlocatarul de pe stradaPãcii.
”Nu avem cum sã dãmacest aviz. Reþeaua tre-buie sã fie funcþionalã caun tot unitar, scurgerea sãse facã pe aceeaºi con-ductã, pentru cã nu estebranºament la apã ca sãse facã separat. Cunoscbine cazul de pe stradaUnirii. Acolo, locatarul dela etajul 1 ºi-a scos con-ducta separat ceea ce nueste permis, fãrã autoriza-þie. E greu sã revinã la cea fost, dar nu avem ceface. Soluþia este sã fiebuni vecini, sã utilizezecorect istalaþiile de scurg-ere, pentru cã ei sereclamã ºi se ceartã cãînfundã instalaþiaaruncând tot felul de res-turi, sau sã cadã de acordîn privinþa accesului înapartamente pentru a-ºiînnoi instalaþia” – adeclarat Aurora Puiu, ºefServiciu Urbanism dincadrul PrimãrieiPetroºani.
Deci, unde-i lege, nu-itocmealã. Legislaþia înurbanism în acest cazpare clarã. Oamenii, noitoþi, când vom înþelege cãtrebuie sã învãþãm sã con-vieþuim în comun, fãrã aleza vecinii ºi vecinii penoi, problemele se vorînjumãtãþi, cel puþin. Pede altã parte comunicareaîntre autoritãþi/servicii ºicetãþeni ºi invers trebuiesã fie cât mai clarã ºideschisã.
Ileana FIRÞULESCU
”Victoraº, întoarce-te la raliuri, laparchet... unde vrei tu!”
Cu zoaiele în casã, dau vina pe Primãrie
M oda foiºoareloramenajate în par-
curile din Petroºani aajuns ºi în parcul delângã Piaþa Agro-alimentarã Centralã.
Deºi lucrãrile abia aufost demarate au apãrutdeja ºi primele vociîmpotriva construcþiei.Totuºi, administratorulpieþei, cel care a luatdecizia de demarare alucrãrilor, a precizat cã aînceput ridicarea foiºoruluila cererea a câtorva zecide oameni, în marea lormajoritate pensionari.„Am luat decizia de ridi-
care a acestui foiºor carãspuns la numeroaselesolicitãri venite din parteapensionarilor care locuiescîn zonã. Unii s-au plânsdeja cã stricãm parcul ºizona verde dar dacã sunt50 de cereri pentru a con-strui acest foiºor ºi doar 3opuneri, am decis sã nesupunem majoritãþii”, adeclarat Ioan Pristavu,administratorul pieþelor dinPetroºani. Lucrãrile pentrurealizarea foiºorului sunt„sponsorizate” integral dinbugetul AdministraþieiPieþelor.
În timp ce celebra trupã englezã Led Zeppelin a compuspiesa „Stairway to heaven” (în traducere - „Scarã spre Rai”sau „Drum spre Rai”), la primãria din Petrila este valabilã
„zicala” „Stairway to nowhere” (în traducere – „Scarã spre nicãieri”).
Intenþia vine ca urmarea accidentului suferit de unmotociclist slovac care s-aaventurat cu motorul pecreasta munþilor, a cãzutîntr-o râpã ºi a fost nevoiede dislocarea unor echipeimportante de salvare pen-
tru a-l þine în viaþã dar ºide un elicopter al SMURDpentru a-l recupera dinmunte.
MunicipalitateaPetroºani vrea sã gân-deascã un ghid prin caresã stabileascã reguli clarepentru turiºtii care urcã înmasiv.
Pentru cã intenþioneazãsã-ºi atragã turiºti, ediliivor sã facã trasee pentrupasionaþii de motoare câtºi pentru alte activitãþi tur-istice însã cei care vor ieºidin acel sector, vor riscasancþiuni drastice.
„Am discutat cu domnulprimar acest aspect ºi dân-sul face precizarea cã seare în vedere, pe viitor,întocmirea unui ghid debunã purtare care sã seaplice în Parâng”, a pre-cizat, Nicolae Taºcã,purtãtor de cuvânt
Primãria MunicipiuluiPetroºani.
A dmirã capraneagrã de pe
motorNu de puþine ori în
Parâng, în zone preferatede animale pe cale de dis-pariþie, întâlneºti motoci-cliºti. Nimeni nu le poateinterzice accesul dat fiind
faptul cã respectivele zonenu sunt declarate rezervaþiinaturale ºi nu existã temeilegal pentru ca jandarmiimontani sã-i poatã amen-da.
„Numai la noi se poateîntâmpla aºa ceva. Înmijlocul muntelui cu moto-cicleta, în alte pãrþi suntimediat amendaþi. Cinevatrebuie sã gãseascã osoluþie, sã elaboreze o lege
pentru a interzice astfel delucruri. Strãinii spun cã lanoi este paradisul pentrucã nimeni nu îi întreabã desãnãtate ºi pot ajunge cumotoarele pânã peParângul Mare, undesperie caprele negre,vânatul în general”, spuneºi ºeful SalvamontPetroºani, DumitruBârlida.
Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU
Noi reguli în Parâng dupã accidentul sslloovvaaccuulluuiiA dministraþia localã din Petroºani se
gândeºte sã elaboreze un ghid pe careturiºtii vor fi obligaþi sã-l respecte. Astfelvrea sã evite ca în golul alpin, turiºtii sãajungã cu mijloace motorizate, sã sperievânatul pe cale de dispariþie ori sã afectezeecosistemul.
C abanele înParâng, vândute
cu zeci de mii de euro.Pe mãsurã ce staþiunilemontane se dezvolataºa cresc ºi preþurilecabanelor.
Astfel, pe internet sunttot felul de anunþuri de vân-zare a unor cabane din staþi-unile montane. În Parâng, ocabanã se vinde cu 38 demii de euro. Cabana, carepoate fi consideratã ca unapartament, datoritãdotãrilor se vinde mai binedecât un apartament într-ozonã centralã din localitate.Drept este cã nu se poatecompara aerul de munte cucel din oraº. Cabana are 3
camere, mansardã, beci,baie cu gresie ºi faianþã. ªicum la altitudine se poartãºemineele ºi aceasta cabanãeste dotatã cu sobe de tera-cota. Cireaºã de pe tort oconstituie terasele de pecare se poate oberva cuuºurinþã întreaga Vale aJiului ºi zonele montane
care tãie rãsuflarea oricãruiturist. Acesta nu este un cazsingular. Zeci de proprietaride cabane îºi vând imobileledin munþi contra unor sumepe mãsurã. Am putea spunecã preþurile concureazã cualtitudinea la care se aflaamplasate cabanele.
Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI
CCCCaaaabbbbaaaannnneeee llllaaaa mmmmiiiiiiii ddddeeee mmmmeeeettttrrrriiii,,,,preþuri la “altitudine”
M icroferma deprepeliþe, o
afacere profitabilãpe timp de crizã.Sunt investitori careîºi pun afacerile laclocit, în incubator,ºi în cel mult 20 dezile scot ‘’pui’’ deafaceri profitabile.
Este cazul crescãtorilorde prepeliþe care, spredeosebire de alþi investitori,nu se plâng de lipsaclienþilor. Spre exemplu,unul dintre ziarele de micãpublicitate din judeþulHunedoara conþine unanunþ interesant. Unlocuitor din oraºul Petrila ºi-a deschis propria saafacere.
El deþine o microfermã
de prepeliþe de ceva timp.Acum a ajuns sã aibã profitde pe urmã orãtaniilor.Astfel, o caserolã cu 24 deouã de prepeliþã o vinde lapreþul de 8 lei, asta însem-nând cã un ou valoreazã0,33 de bani, mai puþindecât un ou de gãinã.
Pentru a atrage cât maimulþi client, proprietariimicrofermei ºi-au fãcut ºiun site.
“Pentru o viaþã sãnã-toasã, ouãle de Prepeliþãsunt soluþia. Microfermanoastrã va pune la dispozi-þie prepeliþe ºi ouã de pre-peliþã pentru tratament,con-sum ºi incubat. Prepeliþelesunt hrãnite corespunzãtorcu furaje NATURALEaduse de la InstitutulNaþional pt. Animale IBNABaloteºti. La noi gãsiþi curacu ouã de prepeliþã pentru
copii ºi adulþi, cuºti pentruprepeliþe, furaje naturale,adãpãtori automate pentruprepeliþe, cofraje ouãPrepeliþa”, se aratã peprima paginã a site-ului.
Totul a început din pasi-une pentru oul de prepeliþãºi interesul pentru sãnãtate.
Au început cu 20 de prepeliþe pentru consumpropriu ºi tratamente înfamilie iar la scurt timprudele ºi prietenii ºi-au arãtat interesul faþã de oulde prepeliþã.
Acum ne bucurãm deMicroferma noastrã de prepeliþe ºi de o mulþime declienþi fideli care ne-aucâºtigat respectul prin
încrederea lor faþã de pro-dusele noastre.
Interesul nostru este cali-tatea produsului de aceeaprepeliþele noastre suntcrescute la un standard ridi-cat, ne lãudãm cu o clãdireconstruitã de la zero, cu uºiºi ferestre termopan ,gresie,apã curentã/canalizare, sis-teme de ventilaþie pe timpde varã ºi o adevãratã reþeapentru cãldurã pe timpuliernii.
Prepeliþele sunt þinute încuºti profesionale ºi alimen-tate cu apã printr-o reþea deadãpãtoare automatã astfelîncât conditile de igienãsunt cele mai bune.
Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI
Cura pentru sãnãtate
Afaceri profitabilepe timp de crizã
R ecord tristîn
Hunedoara,unde angaja-torii nu s-auriscat, pe par-cursul acestuian, sã oferelocuri de muncã niciunui absol-vent „sub-venþionat” de liceu sau facultate.
Judeþul Hunedoara seînscrie între cele nouãjudeþe ale þãrii unde nicimãcar un absolvent deliceu sau facultate nu aufost angajat în acest anprin programul de sub-venþionare a locului demuncã, potrivit unei statis-tici a Agenþiei Naþionalede Ocupare a Forþei deMuncã. Potrivit legislaþieiîn vigoare, angajatorii careîncadreazã absolvenþi aiunor instituþii de
învãþãmânt primesc lunarminim 500 de lei, respec-tiv 750 lei pentru absol-venþii de studii superioare,ºi sunt scutiþi de plata con-tribuþiei datorate la bugetulasigurãrilor pentru ºomaj,pe o perioadã de 12 luni.Dar, condiþia este ca per-soana încadratã sã fie pãs-tratã de respectivul angaja-tor cel puþin doi ani dupãmomentul angajãrii.Practic, ºi dupã terminareaajutorului oferit de stat,
firma care a încadratabsolventul trebuie sã-lmai pãstreze pe acestaîncã un an, pe banii societãþii .
Potrivit ultimei centrali-zãri, rata ºomajului înjudeþul Hunedoara este de5,32% cu un numãrde 10.369 persoane încãutare de loc de muncã.Mulþi dintre ei sunt absolvenþi care s-au înscrisîn evidenþele AJOFMHunedoara al finalizareastudiilor.
CarCarmen men COSMANCOSMAN
Angajatorii hunedoreni, speriaþi de absolvenþii „subvenþionaþi”
U na dintrevictimele
exploziei de metande la Lupeni a fostexternatã ºiurmeazã sã fieaudiatã de inspec-torii de muncã. ªicel de-al doileamuncitor rãnit îndeflagraþie se simtemult mai bine ºieste în afarã deorice pericol.
Veºti bune în cazulaccidentului de muncãde la Lupeni, de lasfârºitul lunii august,când doi muncitori aufost surprinºi ºi rãniþigrav în urma uneiexplozii de metan.Unul dintre bãrbaþiirãniþi, în vârstã de 28de ani, a fost dejaexternat, dar se res-imte încã psihic dupãacel incident, iarcolegul sãu, de 25 deani, se simte mult maibine. Cei doi bãrbaþilucrau la montareacontoarelor de gazmetan când au fost
grav rãniþi în urmaunei explozii, urmatede un incendiu, pro-dusã la un bloc delocuinþe de pe stradaParângului din Lupeni.Cele douã victime aufost preluate de laSpitalul de UrgenþãPetroºani cu douã eli-coptere ºi transportatela Spitalul de Arºi dinBucureºti, dupã ce ausuferit ºi arsuri alecãilor respiratorii ºierau în stare gravã.
Pentru inspectorii demuncã ce efectueazãancheta a fost extremde greu sã afle pentrucine lucrau cei doi,care nu aveau formelegale la momentulproducerii accidentu-lui, dar în cele dinurmã angajatorul i-arecunoscut ºi chiar le-aîntocmit retroactivcontracte de muncã.Acum, se poate faceluminã, pentru cã celpuþin una dintre vic-
time va fi audiatã.„Unul dintre bãrbaþiiaccidentaþi a fostexternat ºi urmeazãsã-l audiem. Deasemenea, ºi cel de-aldoilea, în vârstã de 25de ani, se simte multmai bine. Ne bucurãmcã am reuºit sã-lîncadrãm ca accidentde muncã, pentru cãLegea asigurãrii laaccidente le conferãanumite drepturi”, adeclarat Ileana Bodea,
ºeful Serviciului deSãnãtate ºi Securitateîn Muncã din cadrulITM Hunedoara.Ancheta este una difi-cilã, care a trebuitluatã de la zero, inclu-siv cu declaraþiile demartori, în momentulîn care persoana fizicãautorizatã a recunos-cut cã ambele victimeerau angajate aici.„Primele declaraþii numai sunt valabile.Practic, ei încercauatunci sã ascundã cãcele douã victimelucrau pentru ei.Nimeni nu a dat odeclaraþie realã ºicorectã. Începemreaudierile, pentru astabili exact ce s-aîntâmplat în acea zi,ce operaþii s-au fãcutºi sã încercãm sã sta-bilim cauza evenimen-tului, persoaneleresponsabile ºi, celmai important,mãsurile de evitare peviitor a acestor eveni-mente”, a precizat lamomentul respectivIleana Bodea.
CarCarmenmenCOSMAN COSMAN
Încet – încet, vine ºi ajutorul
alimentar europeanL a fel ca în anii trecuþi, ºi în 2012,
categoriile sociale defavorizate dinPetroºani vor primi pânã la sfârºitulanului alimente oferite de cãtreUniunea Europeanã.
Deocamdatã, însã, nu se cunoaºte data lacare va demara distribuirea alimentelor ºi niciîn ce vor consta acestea. Sigur este doarnumãrul celor îndreptãþiþi a intra în posesiaajutorului european. Este vorba despre 3.100de persoane – pensionari cu pensii mici,ºomeri, beneficiari ai venitului minim garantatºi persoane cu dizabilitãþi. În principiu, printrealimentele ce urmeazã a fi oferite s-ar aflafãinã, mãlai, biscuiþi sau paste fãinoase.Alimentele vor fi distribuite tot de cãtre servi-ciul Public Local de Asistenþã Socialã dincadrul primãriei municipiului Petroºani.
Intenþia vine ca urmarea accidentului suferit de unmotociclist slovac care s-aaventurat cu motorul pecreasta munþilor, a cãzutîntr-o râpã ºi a fost nevoiede dislocarea unor echipeimportante de salvare pen-
tru a-l þine în viaþã dar ºide un elicopter al SMURDpentru a-l recupera dinmunte.
MunicipalitateaPetroºani vrea sã gân-deascã un ghid prin caresã stabileascã reguli clarepentru turiºtii care urcã înmasiv.
Pentru cã intenþioneazãsã-ºi atragã turiºti, ediliivor sã facã trasee pentrupasionaþii de motoare câtºi pentru alte activitãþi tur-istice însã cei care vor ieºidin acel sector, vor riscasancþiuni drastice.
„Am discutat cu domnulprimar acest aspect ºi dân-sul face precizarea cã seare în vedere, pe viitor,întocmirea unui ghid debunã purtare care sã seaplice în Parâng”, a pre-cizat, Nicolae Taºcã,purtãtor de cuvânt
Primãria MunicipiuluiPetroºani.
A dmirã capraneagrã de pe
motorNu de puþine ori în
Parâng, în zone preferatede animale pe cale de dis-pariþie, întâlneºti motoci-cliºti. Nimeni nu le poateinterzice accesul dat fiind
faptul cã respectivele zonenu sunt declarate rezervaþiinaturale ºi nu existã temeilegal pentru ca jandarmiimontani sã-i poatã amen-da.
„Numai la noi se poateîntâmpla aºa ceva. Înmijlocul muntelui cu moto-cicleta, în alte pãrþi suntimediat amendaþi. Cinevatrebuie sã gãseascã osoluþie, sã elaboreze o lege
pentru a interzice astfel delucruri. Strãinii spun cã lanoi este paradisul pentrucã nimeni nu îi întreabã desãnãtate ºi pot ajunge cumotoarele pânã peParângul Mare, undesperie caprele negre,vânatul în general”, spuneºi ºeful SalvamontPetroºani, DumitruBârlida.
Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU
Noi reguli în Parâng dupã accidentul sslloovvaaccuulluuiiA dministraþia localã din Petroºani se
gândeºte sã elaboreze un ghid pe careturiºtii vor fi obligaþi sã-l respecte. Astfelvrea sã evite ca în golul alpin, turiºtii sãajungã cu mijloace motorizate, sã sperievânatul pe cale de dispariþie ori sã afectezeecosistemul.
C abanele înParâng, vândute
cu zeci de mii de euro.Pe mãsurã ce staþiunilemontane se dezvolataºa cresc ºi preþurilecabanelor.
Astfel, pe internet sunttot felul de anunþuri de vân-zare a unor cabane din staþi-unile montane. În Parâng, ocabanã se vinde cu 38 demii de euro. Cabana, carepoate fi consideratã ca unapartament, datoritãdotãrilor se vinde mai binedecât un apartament într-ozonã centralã din localitate.Drept este cã nu se poatecompara aerul de munte cucel din oraº. Cabana are 3
camere, mansardã, beci,baie cu gresie ºi faianþã. ªicum la altitudine se poartãºemineele ºi aceasta cabanãeste dotatã cu sobe de tera-cota. Cireaºã de pe tort oconstituie terasele de pecare se poate oberva cuuºurinþã întreaga Vale aJiului ºi zonele montane
care tãie rãsuflarea oricãruiturist. Acesta nu este un cazsingular. Zeci de proprietaride cabane îºi vând imobileledin munþi contra unor sumepe mãsurã. Am putea spunecã preþurile concureazã cualtitudinea la care se aflaamplasate cabanele.
Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI
CCCCaaaabbbbaaaannnneeee llllaaaa mmmmiiiiiiii ddddeeee mmmmeeeettttrrrriiii,,,,preþuri la “altitudine”
M icroferma deprepeliþe, o
afacere profitabilãpe timp de crizã.Sunt investitori careîºi pun afacerile laclocit, în incubator,ºi în cel mult 20 dezile scot ‘’pui’’ deafaceri profitabile.
Este cazul crescãtorilorde prepeliþe care, spredeosebire de alþi investitori,nu se plâng de lipsaclienþilor. Spre exemplu,unul dintre ziarele de micãpublicitate din judeþulHunedoara conþine unanunþ interesant. Unlocuitor din oraºul Petrila ºi-a deschis propria saafacere.
El deþine o microfermã
de prepeliþe de ceva timp.Acum a ajuns sã aibã profitde pe urmã orãtaniilor.Astfel, o caserolã cu 24 deouã de prepeliþã o vinde lapreþul de 8 lei, asta însem-nând cã un ou valoreazã0,33 de bani, mai puþindecât un ou de gãinã.
Pentru a atrage cât maimulþi client, proprietariimicrofermei ºi-au fãcut ºiun site.
“Pentru o viaþã sãnã-toasã, ouãle de Prepeliþãsunt soluþia. Microfermanoastrã va pune la dispozi-þie prepeliþe ºi ouã de pre-peliþã pentru tratament,con-sum ºi incubat. Prepeliþelesunt hrãnite corespunzãtorcu furaje NATURALEaduse de la InstitutulNaþional pt. Animale IBNABaloteºti. La noi gãsiþi curacu ouã de prepeliþã pentru
copii ºi adulþi, cuºti pentruprepeliþe, furaje naturale,adãpãtori automate pentruprepeliþe, cofraje ouãPrepeliþa”, se aratã peprima paginã a site-ului.
Totul a început din pasi-une pentru oul de prepeliþãºi interesul pentru sãnãtate.
Au început cu 20 de prepeliþe pentru consumpropriu ºi tratamente înfamilie iar la scurt timprudele ºi prietenii ºi-au arãtat interesul faþã de oulde prepeliþã.
Acum ne bucurãm deMicroferma noastrã de prepeliþe ºi de o mulþime declienþi fideli care ne-aucâºtigat respectul prin
încrederea lor faþã de pro-dusele noastre.
Interesul nostru este cali-tatea produsului de aceeaprepeliþele noastre suntcrescute la un standard ridi-cat, ne lãudãm cu o clãdireconstruitã de la zero, cu uºiºi ferestre termopan ,gresie,apã curentã/canalizare, sis-teme de ventilaþie pe timpde varã ºi o adevãratã reþeapentru cãldurã pe timpuliernii.
Prepeliþele sunt þinute încuºti profesionale ºi alimen-tate cu apã printr-o reþea deadãpãtoare automatã astfelîncât conditile de igienãsunt cele mai bune.
Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI
Cura pentru sãnãtate
Afaceri profitabilepe timp de crizã
R ecord tristîn
Hunedoara,unde angaja-torii nu s-auriscat, pe par-cursul acestuian, sã oferelocuri de muncã niciunui absol-vent „sub-venþionat” de liceu sau facultate.
Judeþul Hunedoara seînscrie între cele nouãjudeþe ale þãrii unde nicimãcar un absolvent deliceu sau facultate nu aufost angajat în acest anprin programul de sub-venþionare a locului demuncã, potrivit unei statis-tici a Agenþiei Naþionalede Ocupare a Forþei deMuncã. Potrivit legislaþieiîn vigoare, angajatorii careîncadreazã absolvenþi aiunor instituþii de
învãþãmânt primesc lunarminim 500 de lei, respec-tiv 750 lei pentru absol-venþii de studii superioare,ºi sunt scutiþi de plata con-tribuþiei datorate la bugetulasigurãrilor pentru ºomaj,pe o perioadã de 12 luni.Dar, condiþia este ca per-soana încadratã sã fie pãs-tratã de respectivul angaja-tor cel puþin doi ani dupãmomentul angajãrii.Practic, ºi dupã terminareaajutorului oferit de stat,
firma care a încadratabsolventul trebuie sã-lmai pãstreze pe acestaîncã un an, pe banii societãþii .
Potrivit ultimei centrali-zãri, rata ºomajului înjudeþul Hunedoara este de5,32% cu un numãrde 10.369 persoane încãutare de loc de muncã.Mulþi dintre ei sunt absolvenþi care s-au înscrisîn evidenþele AJOFMHunedoara al finalizareastudiilor.
CarCarmen men COSMANCOSMAN
Angajatorii hunedoreni, speriaþi de absolvenþii „subvenþionaþi”
U na dintrevictimele
exploziei de metande la Lupeni a fostexternatã ºiurmeazã sã fieaudiatã de inspec-torii de muncã. ªicel de-al doileamuncitor rãnit îndeflagraþie se simtemult mai bine ºieste în afarã deorice pericol.
Veºti bune în cazulaccidentului de muncãde la Lupeni, de lasfârºitul lunii august,când doi muncitori aufost surprinºi ºi rãniþigrav în urma uneiexplozii de metan.Unul dintre bãrbaþiirãniþi, în vârstã de 28de ani, a fost dejaexternat, dar se res-imte încã psihic dupãacel incident, iarcolegul sãu, de 25 deani, se simte mult maibine. Cei doi bãrbaþilucrau la montareacontoarelor de gazmetan când au fost
grav rãniþi în urmaunei explozii, urmatede un incendiu, pro-dusã la un bloc delocuinþe de pe stradaParângului din Lupeni.Cele douã victime aufost preluate de laSpitalul de UrgenþãPetroºani cu douã eli-coptere ºi transportatela Spitalul de Arºi dinBucureºti, dupã ce ausuferit ºi arsuri alecãilor respiratorii ºierau în stare gravã.
Pentru inspectorii demuncã ce efectueazãancheta a fost extremde greu sã afle pentrucine lucrau cei doi,care nu aveau formelegale la momentulproducerii accidentu-lui, dar în cele dinurmã angajatorul i-arecunoscut ºi chiar le-aîntocmit retroactivcontracte de muncã.Acum, se poate faceluminã, pentru cã celpuþin una dintre vic-
time va fi audiatã.„Unul dintre bãrbaþiiaccidentaþi a fostexternat ºi urmeazãsã-l audiem. Deasemenea, ºi cel de-aldoilea, în vârstã de 25de ani, se simte multmai bine. Ne bucurãmcã am reuºit sã-lîncadrãm ca accidentde muncã, pentru cãLegea asigurãrii laaccidente le conferãanumite drepturi”, adeclarat Ileana Bodea,
ºeful Serviciului deSãnãtate ºi Securitateîn Muncã din cadrulITM Hunedoara.Ancheta este una difi-cilã, care a trebuitluatã de la zero, inclu-siv cu declaraþiile demartori, în momentulîn care persoana fizicãautorizatã a recunos-cut cã ambele victimeerau angajate aici.„Primele declaraþii numai sunt valabile.Practic, ei încercauatunci sã ascundã cãcele douã victimelucrau pentru ei.Nimeni nu a dat odeclaraþie realã ºicorectã. Începemreaudierile, pentru astabili exact ce s-aîntâmplat în acea zi,ce operaþii s-au fãcutºi sã încercãm sã sta-bilim cauza evenimen-tului, persoaneleresponsabile ºi, celmai important,mãsurile de evitare peviitor a acestor eveni-mente”, a precizat lamomentul respectivIleana Bodea.
CarCarmenmenCOSMAN COSMAN
Încet – încet, vine ºi ajutorul
alimentar europeanL a fel ca în anii trecuþi, ºi în 2012,
categoriile sociale defavorizate dinPetroºani vor primi pânã la sfârºitulanului alimente oferite de cãtreUniunea Europeanã.
Deocamdatã, însã, nu se cunoaºte data lacare va demara distribuirea alimentelor ºi niciîn ce vor consta acestea. Sigur este doarnumãrul celor îndreptãþiþi a intra în posesiaajutorului european. Este vorba despre 3.100de persoane – pensionari cu pensii mici,ºomeri, beneficiari ai venitului minim garantatºi persoane cu dizabilitãþi. În principiu, printrealimentele ce urmeazã a fi oferite s-ar aflafãinã, mãlai, biscuiþi sau paste fãinoase.Alimentele vor fi distribuite tot de cãtre servi-ciul Public Local de Asistenþã Socialã dincadrul primãriei municipiului Petroºani.
MirMircea cea NISTORNISTOR
Una dintre victimele de la Lupeni a ajuns acasã
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 21 septembrie 20121100 Diverse
H O R O S C O P 2 1 s e p t e m b r i e 2 0 1 2
Drumurile îþi vor consuma omare parte a zilei, dar vei aveamãcar satisfacþia de a fi pututrezolva o problemã importantã.Energia de care dispui îþi permitesã faci chiar mai multe decât þi-aipropus. Un prieten are o prob-lemã de sãnãtate.
Relaþia cu pãrinþii este ceva maitensionatã ºi nu reuºeºti sã ajun-gi cu ei la un numitor comun. Aide alergat mult pentru a-þi rezol-va probleme gospodãreºti. Vei fibucuros însã, cãci vei face chiarmai multe decât þi-ai propus.
Activitãþile sociale vor fi prior-itare pentru tine în aceastã zi; te-ai putea întâlni cu prietenii sau aiputea ieºi la un club. Discuþiile cucei din jur te relaxeazã; atenþietotuºi sã nu fii prea pisãlog,deoarece ai putea deranja pecineva.
Mintea îþi este împrãºtiatã, ºichiar dacã ideile tale sunt exce-lente, n-ar fi de dorit sã te ocupide lucruri ce necesitã o preamare concentrare. La serviciu tepoþi ocupa de activitãþile de ruti-nã. În schimb, intuiþia îþi poate fide un real folos.
Din discuþiile cu prietenii afli totfelul de informaþii interesante,cãrora nu ºtii dacã sã le daicrezare. Ar fi mai bine sã le veri-fici, înainte de a le folosi.Interesul pentru chestiunilelegate de familie este mare, darnu vei reuºi sã faci mai nimic.
Energia ta este maximã, iarideile par sã îþi scape de subcontrol. Colaborarea cu cei dinjur te avantajeazã din toatepunctele de vedere. Un prietenîþi va face o propunere ce pareinteresantã, dar ai nevoie detimp sã o studiezi.
Relaþiile cu cei din jur evolueazãcel puþin mulþumitor. Ai putea sãîþi faci un nou prieten sau sã îþiconsolidezi vechile prietenii.Cunoºtinþele pe care le ai suntcam împrãºtiate, de aceea, dinpunct de vedere intelectual nudai randamentul scontat.
Energia ta fizicã este la limitasuperioarã, aºa cã ai putea faceun sport sau ai putea face omicã excursie împreunã cu per-soana iubitã. Ar fi un bun prilejºi pentru a pune la punct unelelucruri care vã nemulþumesc.
Pentru orice nimic trebuie sã faciun efort mare, ceea ce teoboseºte ºi te iritã. Existã cinevacare încearcã sã-þi punã piedici,dar nu va reuºi mare lucru. Eºtiprofund nemulþumit ºi de faptulcã în anturajul tãu apropiat suntunele tensiuni.
Eºti cam obosit ºi nu reuºeºti sãte concentrezi decât cu foartemare greutate. N-ar fi exclus sãpierzi sau sã rãtãceºti niºte acte.În familie vor fi discuþii legate demodul de utilizare a fondurilorcomune. Unul dintre pãrinþi arputea avea o nemulþumire.
Relaþiile cu persoanele mai tinereîþi sunt avantajoase, cu condiþiasã nu încerci sã îþi impuipunctele de vedere. Nu încercanici un fel de schimbare încãmin, cãci nu vei reuºi nimic cete-ar putea satisface.
De cheltuieli nu vei scãpa; n-ar fiexclus sã ai ocazia sã faci oinvestiþie de mai mari dimensiu-ni. Ar fi de dorit ca înainte de ascoate banii din buzunar sã cerisfatul unui prieten. La slujbã aide fãcut o mulþime de mã-runþiºuri, care îþi iau mult timp.
Petroºani - ServiciulPublic AdministrareaDomeniului Public ºiPrivat cu sediul înPetroºani, str.1Decembrie 1918,nr.93, telefon0254/541220,0254/541221, fax0254/545903, cod fis-cal RO16982459,adresa de [email protected]
organizeazã: 1. licitaþie publicã cu
strigare în vederea vân-zarii terenului în suprafaþãde 317 mp, situat în
municipiul Petroºani, str.Cuza Vodã, nr. 47/1;
2. licitaþie publicã custrigare în vederea vân-zarii imobilului de tip,,spaþiu administrativ” însuprafaþã de 187,57mpsituat în municipiulPetroºani, str. 1Decembrie 1918, nr. 90.
Ofertele se depun pânãîn ziua de 22.10.2012,ora 9 ºi se vor deschide înºedinþa publicã din datade 22.10.2012, orele 11ºi 13, în sala de sedinte,la sediul instituþiei.
Ofertele se depun lasediul instituþiei, biroul deregistraturã, camera 5 sau
7. Relaþii, detalii, clari-ficãri, cât ºi documentaþiade atribuire, se potobþine, pânã la data de19.10.2012 de laServiciul PublicAdministrarea DomeniuluiPublic ºi Privat din cadrulPrimãriei municipiuluiPetroºani, camera 41,telefon 0254-541220(1),int. 114.
Anunþ de licitaþie
RererentS.P.A.D.P.P.,
Florina SFETCU
Director Executiv,Lucian Octavian
DRAGOMIR
...pânã la specta-colul „Insula
Femeilor”. Piesa deteatru, pusã înscenã de regizorulIoan Cristian, aavut un real succesla Petroºani, înstagiunea trecutã(2011-2012).
„Camil Petrescu,marele nostru romancierºi dramaturg spunea în“Ultima noapte dedragoste, întâia noaptede rãzboi”, cã inteligenþaeste un instrument deadaptare la mediu.Contemporanul nostru,Valeriu Butulescu, scrie înprimul deceniu al mileniu-lui III o piesã de teatrucare se intituleazã “Insulafemeilor”, lucrare ce iapremiu la FESTCO 2009pentru cea mai bunãcomedie a acelui an.Piesa devoaleazã istoria„secretã” a patru femeicare au eºuat împreunã
cu nava lor pe o insulãpustie din ocean. Amrecurs la citatul din CamilPetrescu pentru a demon-stra inteligenþa - deci
adaptabilitatea - aces-tor doamne, careaidoma sirenelor dinperipeþiile lui Ulisse,îºi pun farmecele ºiglasurile duioase înslujba cuceririioricãror bãrbaþi carear avea nenorocul sãtreacã pe lângãregatul lor.Bineînþeles cã acesteîntâlniri au loc (ca ºi înviaþã!) iar cei care pierdîn aceste situaþii extreme,vor fi întotdeaunareprezentanþii sexuluitare... Dialogurilespumoase, umorul debor-dant ºi firul poveºtii binetrasat au condus larealizarea unei formule de
spectacol cu multe sur-prize ºi rãsturnãri de situ-aþie, pe care sper sã leguste din plin generosulpublic petroºenean. Înprimãvara acestui an amavut ºansa ºi am lucrat cumare plãcere aceastãpiesã la Teatrul “Ion D.Sîrbu” din Petroºani,având la dispoziþie o
trupã foarte talentatã deactori ºi actriþe care tra-verseazã toate situaþiilepline de umor ale pieseicu mult har - nu ar ficorect sã omit vreunnume, aºa cã îi voi amintipe toti: Izabela Badovics,Irina Bodea-Radu, IoanaFlorescu, Bianca Holobuþ,Mihai Sima ºi DorinCeagoreanu. De aseme-nea a fost extrem deinspiratã scenografia luiAlexandru Radu”, spuneregizorul Ioan Cristian.
Pe de altã parte,Valeriu Butulescu, autorulºi creatorul personajelor,confirmã aprecierile laadresa spectacolului„Insula femeilor”: „Piesas-a nãscut în urmã cupatru ani, chiar în TeatrulDramatic „Ion D. Sîrbu”,ideea fiind susþinutã ºiîncurajatã de cãtre direc-torul insti-tuþiei,experimen-tata actriþãNicoletaBolcã.Spectacolul„Insulafemeilor”prezentat deactoriiteatrului dinPetroºani acrescut subo zodiefericitã. Lavaloareaunui textatât de“titrat” se
adaugã viziunea necon-venþionalã, avangardistã,a unui regizor valoros(Cristian Ioan, de laTeatrul Naþional din TîrguMureº). Plus excepþionalaprestaþie a celor ºaseactori, care au intrat per-fect în pielea person-ajelor. Spectacolul benefi-ciazã ºi de costume ºi deo coloanã sonorã pemãsurã. Piesa place multpublicului. În primul rânddatoritã ritmului alert ºiacþiunii dinamice. Darproblematica tratatã ºiintriga în sine atragatenþia”.
Nu ne rãmâne decât sãfim prezenþi în salaTeatrului Dramatic „IonD. Sîrbu” Petroºani, pen-tru a ne lãmuri.Duminicã, 23 septem-brie, orele 18.
Oana TUÞU,secretar literar laTeatrul Dramatic
„Ion D. Sîrbu”
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 21 septembrie 2012 Cultura 11
Italia de sud poatedeveni o destinaþiade vis pentru ceicare încã mai aucâteva zile de con-cediu ºi vor sãevadeze dinpeisajul gri-tomna-tic de la noi. Însã,dacã acest lucru nuse poate, foartebine poate fii ºi operspectivã intere-santã de vacanþãpentru anul viitor.
Pitoreascã, plinã detradiþii, sub soarele încãarzãtor, în Calabria,aflatã la sud de Napoli,trãiesc foarte mulþiromâni care muncesc înagriculturã, construcþii ºiîn turism. Deºi aceastãregiunea este cunoscutãca fiind una mai slabã dinpunct de vedere econom-ic, este însã încãrcatã cutradiþii ºi la orice pas,aproape în fiecare locali-tate calabrezã, poþi vizitamonumente, ruine alefortificaþiilor vechi ºicastele. Limitatã în nordde regiunea Basilicata,Calabria întâlneºte Siciliade-alungul StrâmtoriiMessina. Regiunea ocupã15.079 km pãtraþi ºi are
o populaþie de 2,09 mi-lioane. Capitalã sã esteCatanzaro. Coastele aces-tei regiuni se întind întreMarea Ionicã ºi MareaTirenianã ºi mãsoarãpeste 800 km. MunþiiApenini au mai multegrupãri muntoaseîntinzându-se de-a lungulîntregii regiuni con-tinuând apoi spreSicilia. 90% dinsuprafaþa Calabrieiconstituie munþi ºicoline, aici aflându-se ºi câteva staþiunide schi printre careCamigliatello ºiLorica. Zona are unrelief plin de vege-taþie, râuri ºi munþiacoperiþi de pãdurimagnifice. Climatuleste moderat, faptcare permite cultivareafructelor citrice. Demenþionat este cãlocuitorii întregi regiunivorbesc în dialetul cal-abrez, iar uneori, chiarºi italienilor din alte pãrþiale þãri au unele pro-bleme în a se faceînþeleºi de localnici.
Primul oraº de cumintri în aceastã regiune ºicare neapãrat trebuievãzut, este Cosenza, unoraº modern ºi foarteîntins, ce înconjoarãoraºul vechi de pe deal,în mijlocul cãruia se aflaCatedrala Goticã, o fru-
moasã construcþie ce ve-gheazã parcã oraºulvechi, împreunã cucastelul din vârful dealu-lui, de unde priveliºteaeste una deosebitã asupraîntregii aºezãri calabreze.Traversând Calabria spreMarea Ionica, drumulduce la San
Giovanni în Fiore ºi laSanta Severina, douãaºezãri vechi, vestite pen-tru tradiþii ce se maipãstreazã aici ºi astãzi:costumele negre ºi violetale femeilor ºi ºcoalamedievalã. ªi dacã dejav-am stârnit curiozitatea,vã spunem cã cea maifrumoasã parte aCalabrieie de-abia acumîncepe. Drumul ne ducespre Oraºul Crotone,care merita vizitat pentruamintirea locuitorilor sãianteriori, grecii, carefondeazã aºezarea în anul710 înainte de Hristos.Legenda spune cã laCrotone matematicianulmistic Pitagora a enunþatteoreme ºi a formulatdoctrina reîncarnãrii.Crotone are deschidere laMarea Ionicã, iar în anul
1994 a devenit capitalaprovinciei cu acelaºinume. La ultimul recen-sãmânt efectuat în anul2007, populaþia era înnumãr de 61.853 delocuitori dintre care ita-lieni, romani, marocani ºipolonezi. Aici, este
imposibil sãnu ai parte decâteva zile deneuitat, pen-tru cine aretimp dezãbovit, pen-tru cã oraºuleste loculideal penrucei îndrã-gostiþi deartã, fru-mos,tradiþii ºinou, toatela un loc.Aici sepoatevizia o ca-tedralãcaredateazãdin se-
colul IX, dar recon-struitã ºi recondiþionatãulterior în stil baroc.Oraºul Crotone are unaeroport, Sant’Anna, ºiun port pentru yacht-urile localnicilor , dar ºipentru pentru cele careacosteazã cu turiºtii aflaþiîn croaziere. De aseme-nea, oraºul Crotone gãz-duieºte un muzeu naþio-nal de arhelogie, unulmunicipal, o galerie deartã ºi un muzeu regionalde artã contemporanã.Una peste alta, pentru avizita toate frumuseþile decare oraºul dispune, unturist are nevoie de câte-va zile. Atmosfera aicieste una boemã, propiceunei vacanþe pentru ceiîndrãgostiþi de viaþã.Pãrãsim Crotone ºimersem spre sud, peºosea, iar dupã ce trecem
de aeroport intrãm încomunã Isolã di CapoRizzuto, o aºezare la fel,veche ºi plinã de magie.Aici, din cei aproximativ15.000 de locuitori circa2000 sunt români, caremuncesc în agriculturã,turism ºi construcþii. Ceamai importantã parte aacestei aºezãri este LaCastella, o superbã fortifi-caþie construitã în secolulXVI pe o prelungire aþãrmului. Anual, loculeste vizitat de mii deturiºti care pleacã încân-taþi de priveliºtea superbãºi atmosfera de vis. Aici,în anul 1977 arheologulDomenico Marino adescoperit ºi escavat înapropiere un sit arheolo-gic care a fost datat dinepoca timpurie a bronzu-lui. Aici s-au descoperit ºiimportante artefacte deorigine greceascã, caredemonstreazã legãturadintre locuitorii de pe þãr-mul mediteranean cu ceide aici, de pe malul mãriiIonice. Artefactele istorice
descoperite aici pot fivãzute la Muzeul Naþionalde Arheologie de laCrotone. ªi, deºi cu greuparcã ne vine sã plecãmde aici, dacã ne conti-nuãm intinerariul spresud, ajungem laCatanzaro, acolo undehoteluri simple, dar primi-toare, cu gazdele lor ospi-taliere îºi aºteaptã turiºtii.Aici, alt oraº, alte monu-mente, alte sentimente ºisimþiri, la fel de încãrcatede emoþie. Gândindu-nela locurile în care neaflãm, încercãm sã gãsimo descriere punctualã aCalabriei, cu oraºele salevechi greceºti, cu liniacoastei parcã pictatãîntr-un tablou renascen-tist. Însã, ne trezim cupicioarele în nisip, privindun rãsãrit de soare spec-taculos înconjuraþi deminunata savoare aro-matã al unui espressoitalian la rãsãritul soareluicalabrez.
LuizaANDRONACHE
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 21 septembrie 201212 Turism
