Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected]Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul IV Nr. 929 Miercuri, 26 August 2015 L ipsa pazei la subunitãþile Complexului Energetic Hunedoara îi încurajeazã pe hoþi. Situaþia chiar dacã este alarmantã nu a ajuns criticã, pentru cã mulþi „magneþi” au încã o sursã foarte bunã de venit din ciupercile care s-au fãcut din abundenþã. >>> >>> PAGINA AGINA A 3-A 3-A 7 din 8 asociaþii de proprietari au fost acþionate în instaþã de furnizorul de apã din Valea Jiului. Aproape toate procesele au fost câºtigate, iar acum datornicii sunt execu- taþi silit. Apa Serv s-a îndreptat împotriva datornicilor care erau asociaþiile de proprie- tari ºi au constatat cã acestea au cheltuit degeaba banii prin instanþe ºi cã mai bine se îndreptau împotriva datornicilor. Numai în centrul municipiului Petroºani sunt 3 asociaþii de proprietari ce au fost acþionate în instanþã pentru datoriile uriaºe acumulate. Situaþia este unicã, dupã ce unul dintre cei care conducea douã dintre aceste asociaþii a murit, iar acum Mircea Petroºca, cel care a rãmas ºef, s-a îndreptat ºi el în instanþã împotriva Apa Serv. Doar cã, deºi se pare cã a chel- tuit cam 10.000 de lei, acum va avea popriri pe conturi. „Au fost promovate acþiuni împotriva a 7 asociaþii de proprie- tari. În 4 avem hotãrâri definitive, 3 sunt pe rol. Din cele 4 definitive, 3 au fost puse în executare, urmînd ca ºi ultima sã fie pusã în executare. Mai este doar o acþiu- ne pe care trebuie sã o promovãm, cea împotriva asociaþiei 2 A Hermes, care este pregãtitã pentru instanþã”, a spus Adriana Dãian, ºef Serviciul Juridic Apa Serv Valea Jiului. În aceste condiþii, o parte dintre încasãrile asociaþiilor de proprie- tari vor intra, prin intermediul executo- rului judiciar, din con- turi, direct în trezore- ria Apa Serv. „În prima fazã, s-au trimis adrese cãtre toate unitãþile bancare, la Trezorerie, de cãtre executor, ca sã fie executate conturile asociaþiilor care au pierdut procesele cu noi. Unele le-am identificat ºi deja s-a înfiinþat porirea. Un al doilea pas este înºtiinþarea celor din asociaþii ca sã ne transmitã listele cu debitorii din cadrul asociaþiei, urmând sã trimitem înºtiinþãri ºi cãtre aceºtia, ca sã ne facã plãþile”, a mai spus ºefa Serviciului Juridic. Miliarde de lei vechi sunt restanþe la plata termoficãrii, roi a apei potabile în toate aso- ciaþiile care au pierdut procesele. Acum aces- tea vor plãti sumele restante ºi vor avea popriri pe conturi, pânã la recuperarea debitelor ºi, dacã vor reuºi sã identifice rãu-platncii, aceºtia vor fi executaþi silit, la rân- dul lor. În total, asocia- þiile de proprietari au o datorie la apa potabilã de 2.677.259,17 lei, iar restul, pânã la 10.774.000 sunt datoriile populaþiei. Diana Diana MITRACHE MITRACHE N u mai puþin de 145 de mii de lei scoate din buge- tul local primarul Buhãescu pentru spec- tacolul cu maneliºti celebri, pe care îl orga- nizeazã la finele lunii. Oraºul nu stã bine, singura unitate minierã care mai funcþioneazã e pe cale sã fie închisã ºi vândutã la fier vechi, dar Dãnuþ Buhãescu dã petrecere. ªi spune cã are ºi de ce. „Anul acesta se împlinesc 50 de ani de la declararea fostei comune Uricani, ca oraº. ªi, într-adevãr, anul acesta mai avem ºi 180 de ani de atestare documen- tarã, 80 de ani de când s-a înfiinþat Parcul Naþional Retezat ºi o parte importan- tã din aceastã arie este pe teritoriul nostru administrativ”, a spus Dãnuþ Buhãescu, primarul oraºului Uricani. ªi atunci, dacã are motive, de ce sã nu fie paranghelie. Cu Florin Salam ºi tot tacâmul, în centrul oraºului, iar finalul va fi apoteotic, cu focuri de artificii. „În zona blocului 13, la intrarea de lângã pod, vineri va fi muzicã popularã, sâmbãtã rock pop ºi uºoarã ºi rock ºi duminicã, Daniela Gyorfi, în loc de Alex de la Orãºtie, dar Daniela Gyorfi vine cu o echipã de dansatoare, în încheiere va fi Florin Salam ºi, într-un final, jocuri de artificii. Sâmbãtã e Zdob ºi Zdup, avem Pact, o parte din vechiul Compact, care s-a rupt în douã, avem Heaven ºi muzicã popularã cu Ansamblul Transilvania”, a mai spus Buhãescu. Audienþa maximã se sperã cã va fi capul de afiº al spectacolului, nimeni altul decât Florin Salam, cel care s-a ºi postat pe un site de socializare, cu un mesaj în care îºi invitã fanii la Uricani. Una peste alta, dacã e motiv ºi aici sunt vreo 3, atunci de ce sã nu fie ºi petrecere? Cã poate aniversarea de 50 de ani ca oraº va fi printre ultimele ºi apoi primarul va cere, ca la Aninoasa, sã redevinã comunã, dupã închiderea ultimei mine. Diana Diana MITRACHE MITRACHE „MAGNEÞII” roiesc în jurul subunitãþilor CEH Paranghelie de 1,45 miliarde la Uricani Asociaþii executate silit pentru apã
Transcript
Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU
Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 929
Miercuri, 26 August 2015
L ipsa pazei la subunitãþile Complexului EnergeticHunedoara îi încurajeazã pe hoþi. Situaþia chiar dacã
este alarmantã nu a ajuns criticã, pentru cã mulþi „magneþi”au încã o sursã foarte bunã de venit din ciupercile care s-aufãcut din abundenþã. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A
7 din 8 asociaþiide proprietari
au fost acþionateîn instaþã defurnizorul de apãdin Valea Jiului.
Aproape toate procesele au fostcâºtigate, iar acumdatornicii sunt execu-taþi silit. Apa Serv s-aîndreptat împotrivadatornicilor care erauasociaþiile de proprie-tari ºi au constatat cã acestea au cheltuitdegeaba banii prininstanþe ºi cã mai bine
se îndreptau împotrivadatornicilor.
Numai în centrulmunicipiului Petroºanisunt 3 asociaþii deproprietari ce au fostacþionate în instanþãpentru datoriile uriaºeacumulate. Situaþiaeste unicã, dupã ceunul dintre cei careconducea douã dintreaceste asociaþii amurit, iar acumMircea Petroºca, cel care a rãmas ºef,s-a îndreptat ºi el îninstanþã împotrivaApa Serv. Doar cã,deºi se pare cã a chel-
tuit cam 10.000 delei, acum va aveapopriri pe conturi.
„Au fost promovateacþiuni împotriva a 7 asociaþii de proprie-tari. În 4 avemhotãrâri definitive, 3sunt pe rol. Din cele 4 definitive, 3 au fost
puse în executare,urmînd ca ºi ultima sãfie pusã în executare.Mai este doar o acþiu-ne pe care trebuie são promovãm, ceaîmpotriva asociaþiei 2 A Hermes, careeste pregãtitã pentruinstanþã”, a spusAdriana Dãian, ºefServiciul Juridic ApaServ Valea Jiului.
În aceste condiþii, oparte dintre încasãrileasociaþiilor de proprie-tari vor intra, prinintermediul executo-rului judiciar, din con-turi, direct în trezore-ria Apa Serv. „Înprima fazã, s-au trimis
adrese cãtre toateunitãþile bancare, laTrezorerie, de cãtreexecutor, ca sã fieexecutate conturileasociaþiilor care aupierdut procesele cunoi. Unele le-am identificat ºi deja s-a înfiinþat porirea.Un al doilea pas esteînºtiinþarea celor dinasociaþii ca sã netransmitã listele cudebitorii din cadrulasociaþiei, urmând sãtrimitem înºtiinþãri ºicãtre aceºtia, ca sã nefacã plãþile”, a maispus ºefa ServiciuluiJuridic.
Miliarde de lei vechi
sunt restanþe la platatermoficãrii, roi a apeipotabile în toate aso-ciaþiile care au pierdutprocesele. Acum aces-tea vor plãti sumelerestante ºi vor aveapopriri pe conturi,pânã la recuperareadebitelor ºi, dacã vorreuºi sã identifice rãu-platncii, aceºtia vorfi executaþi silit, la rân-dul lor. În total, asocia-þiile de proprietari au odatorie la apa potabilãde 2.677.259,17 lei,iar restul, pânã la10.774.000 suntdatoriile populaþiei.
DianaDianaMITRACHE MITRACHE
N u mai puþin de145 de mii
de lei scoate din buge-tul local primarulBuhãescu pentru spec-tacolul cu maneliºticelebri, pe care îl orga-nizeazã la finele lunii.
Oraºul nu stã bine, singura unitate minierã caremai funcþioneazã e pe calesã fie închisã ºi vândutã lafier vechi, dar DãnuþBuhãescu dã petrecere. ªi spune cã are ºi de ce.
„Anul acesta se împlinesc50 de ani de la declarareafostei comune Uricani, caoraº. ªi, într-adevãr, anulacesta mai avem ºi 180 de ani de atestare documen-tarã, 80 de ani de când s-a înfiinþat Parcul NaþionalRetezat ºi o parte importan-tã din aceastã arie este pe teritoriul nostru administrativ”, a spus Dãnuþ Buhãescu, primaruloraºului Uricani.
ªi atunci, dacã aremotive, de ce sã nu fieparanghelie. Cu FlorinSalam ºi tot tacâmul, încentrul oraºului, iar finalulva fi apoteotic, cu focuri de
artificii. „În zona blocului13, la intrarea de lângãpod, vineri va fi muzicãpopularã, sâmbãtã rock pop ºi uºoarã ºi rock ºiduminicã, Daniela Gyorfi, înloc de Alex de la Orãºtie,dar Daniela Gyorfi vine cu oechipã de dansatoare, înîncheiere va fi Florin Salamºi, într-un final, jocuri deartificii. Sâmbãtã e Zdob ºiZdup, avem Pact, o partedin vechiul Compact, cares-a rupt în douã, avemHeaven ºi muzicã popularãcu Ansamblul Transilvania”,a mai spus Buhãescu.
Audienþa maximã sesperã cã va fi capul de afiºal spectacolului, nimeni altuldecât Florin Salam, cel cares-a ºi postat pe un site desocializare, cu un mesaj încare îºi invitã fanii laUricani.
Una peste alta, dacã emotiv ºi aici sunt vreo 3,atunci de ce sã nu fie ºipetrecere? Cã poate aniversarea de 50 de ani caoraº va fi printre ultimele ºiapoi primarul va cere, ca la Aninoasa, sã redevinãcomunã, dupã închidereaultimei mine.
Diana Diana MITRACHE MITRACHE
„MAGNEÞII” roiesc în jurul
subunitãþilor CEH
Paranghelie de 1,45 miliarde la Uricani
Asociaþii executate silit pentru apã
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 26 August 20152 Actualitate
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138
Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Aºa se face cã îndecursul a douã luni dezile, TribunalulHunedoara a admis zecide cereri de platã caredepãºesc ordinul mil-ioanelor de lei. Astfel,doar în cursul luniloriunie, iulie ºi august,Complexul EnergeticHunedoara a primitsentinþe nefavorabile încare trebuie sã achitecreditorilor nu maipuþin de 25.019.630de lei.
Cea mai mare sumã ce o are de plãtitComplexul EnergeticHunedoara este cãtreSocietatea Naþionalã aHuilei, aceasta fiind de15.044.734,31 lei.
“Admite cererea deordonanþã de platã formulatã de cãtre creditoarea SocietateaNaþionalã de ÎnchideriMine Valea Jiului,împotriva debitoarei
Complexul EnergeticHunedoara SA ºi înconsecinþã: Ordonãdebitoarei sã plãtescãcreditoarei suma de15.044.734,31 leireprezentând contrava-loare facturi fiscale întermen de 30 de zile dela data comunicãriiprezentei ordonanþe.Obligã debitoarea sãplãtescã creditoareisuma de 200 lei cheltuieli de judecatã”,se aratã în soluþiaTribunalului Hunedoara.
S ute de mii delei la Gerom
Complexul EnergeticHunedoara are de plãtitsume importante debani ºi cãtre firma con-trolatã de fostul prefectAurelian Seraficeanu.Tribunalul Hunedoara adat câºtig de cauze înmai multe dosare
grupului GeromInternaþional care arede recuperat doar depe urma sentinþelor numai puþin de 1,3 mil-ioane de lei. Cererilede platã din parteaconsorþiului Gerom nuse opresc aici, astfel cãexistã toate ºansele cafirma sã îºi mai recu-pereze din datorii.
B ani ºi laColtescu
ªi Marin Coltescuare de recuperat sumeimportante de bani dela Complexul EnergeticHunedoara. Instanþa i-adat câºtig de cauzã într-unul din dosare astfelcã societatea controlatãde consilierul judeþean
are de încasat497.891,29 de lei.
Zeci de firme dinîntrega þarã s-auîndreptat împotrivaComplexului EnergeticHunedoara pentru a-ºirecupera banii. Suntsocietãþi care cer ºiinsolvenþa mamutuluicare se va judeca înluna septembrie.
Monika BACIUMonika BACIU
C onform Ordinului publicat în Monitorul
Oficial în data de 21 August,care va intra în vigoare în 5Octombrie, MinisterulAfacerilor Interne va modifi-ca modul în care cursanþiiºcolilor de ºoferi vor puteaintra în posesia permisuluide conducere.
Astfel, persoanelor care suntadmise la proba teoreticã, însãsunt respinse la proba practicãnu li se va mai considera anulatconcursul, iar ele vor putea sãsusþinã de mai multe ori probapracticã fãrã a relua testareapentru proba teoreticã. Pentrua relua examinarea pentruproba practicã, acestea vor
trebui sã plãteascã, în schimb,taxa de examinare ºi sã prezin-te parcurgerea a minim ºaseore suplimentare cu instructorulauto. Cu alte cuvinte, odatãluatã sala, poþi încerca probade oraº un an de zile - duratãdupã care îþi expirã dosarul dela ºcoala de ºoferi.
„În cazul depãºirii termenuluide un an de la data absolvirii
cursului de pregãtire teoreticã ºipracticã, examinarea pentruobþinerea permisului de con-ducere este condiþionatã deefectuarea unui nou curs depregãtire”, prevede OrdinulMAI nr. 97/2015. Ca ºi pânãacum, cele douã probe -teoreticã ºi practicã - se susþinîn zile diferite, iar „probele teoretice pentru mai multe
categorii pot fisusþinute înaceeaºi zi,exceptând situaþia în careobþinerea uneicategorii estecondiþionatã dedeþinereaprealabilã a uneialte categorii”.
Ca urmare asesizãrii poliþiºtii audeclanºat o anchetãîn urma cãreia audescoperit faptul cã,atât din pãdureabãtrânei cât ºi din ceaînvecinatã se “servea”un bãrbat, administra-tor al unui gater.
“În data de19.08.2015, poliþiºtiiSecþiei de PoliþieRuralã Hunedoara ºicei ai Postului dePoliþie Lelese, împre-unã cu un reprezen-tant silvic, au efectuatun control pe propri-etatea persoanei vãtã-mate ºi pe o proprie-tate învecinatã ºi austabilit cã de pe pro-prietatea reclamanteiau fost tãiaþi ºi sus-traºi, fãrã drept, 12arbori (din speciilecireº, fag ºi jugastru),iar de pe proprietateaînvecinatã, aparþinândunui bãrbat din locali-tate, au fost tãiaþi,
fãrã drept ºi sustraºi,12 arbori (din speciilefag ºi jugastru)”,spune Bogdan Niþu,purtãtor de cuvânt alIPJ Hunedoara.
Poliþiºtii auîntocmit un dosar decercetare penalã, iarîn urma cercetãrilorefectuate au stabilit cãsuspect de comitereafaptei este un bãrbatîn vârstã de 36 deani, administrator alunei societãþi comer-ciale ce are ca obiecttãierea ºi prelucrareamaterialului lemnos.
MariusMariusMITRACHEMITRACHE
25 de milioane de platã, în douã luniD ouã luni, milioane de lei. Ordonanþele
de platã împotriva ComplexuluiEnergetic Hunedoara curg precum apa larobinet. Nu este zi în care vreo societate cucare CEH are contract sã nu depunã perolul instanþei cereri de platã, iar multedintre acestea sunt admise.
I-a defriºat pãdureaO femeie în vârstã de 64 de ani din
comuna Lelese a sesizat poliþiadin comunã cã în decurs de o lunã i-audispãrut mai mulþi arbori din pãdureaproprietate personalã, situatã înextravilanul satului Lelese.
Examenul auto pentru permis, modificat!
L ipsa pazei lasubunitãþile
ComplexuluiEnergetic Hunedoaraîi încurajeazã pe hoþi.Situaþia chiar dacãeste alarmantã nu aajuns criticã, pentrucã mulþi „magneþi”au încã o sursã foartebunã de venit dinciupercile care s-aufãcut din abundenþã.
Hoþii roiesc în jurulunitãþilor miniere dinlocalitãþile Vãii Jiului,iar singura barierã încalea lor este ceafãcutã de poliþiºti ºijandarmi. Oameniilegii recunosc cã suntnevoiþi în unele situaþii
sã pãzeascã obiec-tivele, deºi nu au înatribuþii acest lucru.Complexul EnergeticHunedoara a rãmasfãrã pazã specializatãdin cauza datoriilorcãtre firma care prestaserviciul, iar în loculpaznicilor au fost puºiangajaþii CEH-ului,însã aceºtia nu sunt
calificaþi ºi nu pot facefaþã hoþilor. În acestecondiþii, oamenii nupot face altceva decâtsã sune la 112 cândvãd un intrus în incintaminei, iar sesizãrilecurg una dupã alta.„La Livezeni a fostnebunie, ieri, (n.r.luni). Au roit în jurulminei în continuu ºi
n-am avut ce face,practic am stat toatãtura prin zonã pentrua-i þine la distanþã pehoþi. Noi nu avematribuþii de pazã, avempe ordine publicã, dartrebuie sã intervenimpentru cã sunt în staresã fure mina cu totul ºiamãrâþii aia nu au ceface, nu se pot lupta
cu hoþii”, explicã unuldintre poliþiºti.
Mai greu este pentru poliþiºtii dinVulcan, aceºtia avândde furcã cu hoþii careroiesc în jurul Uzineide Preparare aCãrbunelui Coroieºti.Prefectura Hunedoaras-a implicat ºi în urmadiscuþiilor dintre conducerea CEH ºi ainstituþiilor de ordinepublicã, s-a ajuns la unacord privind sporireanumãrului de patruleîn jurul obiectivelorcompaniei de stat.
CEH-ul a demaratprocedurile pentru onouã licitaþie pentruserviciile de pazã, iarde la începutul lunii
septembrie sperã sãaibã pazã specializatã.Rãmâne de vãzut dacãsunt firme dispuse sãpresteze pentru CEH,în condiþiile în care totmai mulþi furnizori cerîn instanþã recuperareabanilor.
„Acum este încãbine, sunt mulþi carefac bani frumoºi dinciuperci. Fac ºi câte200-300 de lei pe zi ºinu-i intereseazã cãr-bunele sau fierul de laminã. Dacã CEH-ulnu-ºi va asigura pazadin toamnã, când dãfrigul, atunci o sãînceapã problemele.Când va fi ºi cerere decãrbune se vor înmulþiºi furturile”, mai spunoamenii legii.
MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU
Cronica Vãii Jiului | Miercuri 26 August 2015 Actualitate 3
Reluare în dosarulexploziei de la Uricani
P rocesul ºefilor de la Mina Uricani,puºi sub acuzare de cãtre procurori
pentru explozia din februarie 2011, cândcinci ortaci ºi-au pierdut viaþa, va fi reluatpeste câteva zile cu depoziþia directoruluitehnic al INCD INSEMEX Petroºani,Emilian Ghicioi.
Reprezentantul INSEMEX a luat parte laexpertiza efectuatã în subteranul EM Uricani,are calitate de martor în proces ºi va trebui sãexplice în faþa judecãtorului o serie de aspectecuprinse în raportul efectuat de cercetãtoriiINSEMEX în cazul tragediei.
Nu doar institutului din Petroºani i-a fostcerut un expert de cãtre magistraþi ci ºiServiciului SSM din ITM Hunedoara, o altãinstituþie care a efectuat ancheta tehnicã în privinþa accidentului colectiv de muncã.
Patru conducãtori ai minei au fost învinuiþi deprocurori de încãlcarea a nu mai puþin de 26 dereguli în subteran ºi implicit de tragicul accident.În data de 5 februarie 2011, cinci electricienimineri, cu vârste cuprinse între 36 ºi 41 de ani,îºi pierdeau viaþa dupã o explozie la minaUricani. Echipa efectua o revizie la un transformator de la Orizontul 300.
Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU
17.000 de lei. Atâtaeste valoarea
pagubelor produse de profesorul universitarRadu Sorin la centrul deinformare turisticã dinPetroºani.
Raportul evaluatorului a fostîntocmit, iar devizul este unuldestul de scump. Incidentulpetrecut în data de 6 augusteste unul destul de costisitor.
“A fost întocmit devizul ºipagubele au fost evaluate la17.000 de lei. E vorba de uºã,sistem de alarmã, sistem de
incendiu, sistem de supraveghe-re ºi un stâlp de susþinere”, adeclarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.Reparaþiile vor fi fãcute dinbugetul municipalitãþii, urmând
ca banii sã fie recuperaþi de lafirma de asigurãri. “În primafazã vom face noi lucrãrile, iarapoi firma de asigurãri ne va dabanii”, a mai spus sursa citatã.
Profesorul universitar RaduSorin a avut un accident de circulaþie, acesta rãsturnându-secu autoturismul ºi avariind centrul de informare turisticã acãrui valoare a fost de 600.000de lei. Radu Sorin este membruPSD Petroºani, fiindvicepreºedinte al organizaþiei,precum ºi preºedinte alConsiliului de Administraþie alApa Serv Valea Jiului SA ºimembru în Consiliul deAdministraþie al SocietãþiiNaþionale de Închideri MineValea Jiului SA.
Monika BACIUMonika BACIU
Criminal reþinuttemporar. Nu i-aajuns mandatuleuropean dearestareM andatul european de
arestare emis deautoritãþile judiciare italie-ne nu a ajuns la Curtea deApel Alba Iulia, astfel cãmagistraþii au fost nevoiþisã recurgã la arestareaprovizorie a hunedoreanuluiacuzat de crimã în Italia.
Lucian Vâlcelian a reuºit sãevadeze la mijlocul acestei lunidintr-un spital-penitenciar dinItalia, a venit în þarã ºi s-aascuns într-un cãmin de
nefamiliºti din Cãlan. Individula fost ridicat, luni dupã masã,de mascaþi ºi dus la Curtea deApel Alba Iulia pentru confir-marea mandatului european dearestare. Numai cã, actul n-aajuns ieri la instanþã, iar judecã-torii s-au vãzut nevoiþi sã-laresteze provizoriu pe criminal.
„Curtea de Apel Alba Iulia aadmis propunerea Parchetuluide pe lângã Curtea de ApelAlba Iulia ºi a dispus arestareaprovizorie în vederea predãrii apersoanei solicitate V. Lucian,pe o perioadã de 15 zile,începând cu data de 25 august2015 ºi pânã la data de 08septembrie 2015. Cu privire lapunerea în executare a manda-tului european de arestare emisde autoritãþile judiciare italiene,Curtea de Apel Alba Iulia a dispus amânarea soluþionãriicauzei la data de 08 septem-
brie 2015, pentru când puneîn vedere reprezentantuluiMinisterului Public sã depunã ladosar mandatul european dearestare emis pe numele per-soanei solicitate, precum ºi traducerea acestuia în limbaromânã”, a declarat, purtãtorulde cuvânt al Curþii de ApelAlba Iulia, Cosmin Muntean.
Pe numele hunedoreanuluide 29 de ani, a fost emis unmandat european de arestarede cãtre autoritãþile judiciareitaliene care îl suspecteazã cãºi-ar fi omorât soþia în luna februarie a acestui an, în timpce se afla în Italia. LucianVâlcelian a reuºit sã evadezedintr–un spital de psihiatrie dinItalia, unde fusese internat înurma unei expertize medicalecare a arãtat cã suferã de graveprobleme psihice.
Maximilian Maximilian GÂNJU GÂNJU
„Magneþii” roiesc în jurul subunitãþilor CEH
Deviz final: 17.000 pagubelede la centrul turistic
Kroll Cazmer este un refugiat polonez înValea Jiului, nãscut înanul 1885 în Polonia.Venit în România cu aldoilea val al emigraþiei,cel economic - primulfiind pe perioada ocupaþiei austriece aPoloniei – Kroll Kazmers-a stabilit în Petroºani,s-a cãsãtorit cu o localnicã, Ana, iar în1947-1948, când aavut loc marea repatriere a poloneziloracesta a ales sã rãmânãîntre cele douã Jiuri.
Cei care au cunoscutfamilia Kroll, spuneau cãa fost vãr de gradsecund pe linie maternãcu Papa Ioan Paul al II-lea, iar în susþinereaacestei rudenii polonezulde la Petroºani avea
dovezi ºi cunoºtea multeamãnunte din viaþarudei sale devenit maitârziu suveran pontif. Nu s-a lãudat niciodatãcu vãrul sãu, preotºcolit, dar fiind mulþiani clopotarul Bisericiiromano-catolice ”Sfânta
Varvara” din Petroºani,dupã ce Ioan Paul adevenit Papã în 1978 -nãscut Karol Józef
Wojty³a, în mai 1920, laWadowice, Polonia -apropiaþii au vorbit devãrul lui Kroll, Karol,care înainte de a seprãpãdi, vãrul sãu din
Petroºani povestea cãera preot catolicpolonez ce absolvise, laVatican, UniversitateaPapalã Angelicum ºiapoi devenise doctor înteologie.
Kroll Cazmer a fost tâmplar ºi esteînmormântat la Cimitirulcentral din Petroºani. A murit în 1966.
Autorul volumului”Pagini din istoriapolonezilor din ValeaJiului”, Editura EdyroPress, Petrosani, 2008,
Ioan Velica, a confirmatcã polonezul devenintpetroºãnean, KrollCazmer, este un vãr pelinie maternã cu fostulPapã Ioan Paul al II-lea,iar Uniunea Polonezilordin România au fostîncântaþi când au aflatde rudenia celor doiavând în vedere cãpolonezii au un adevãratcult pentru Papa IoanPaul al II-lea.
”Eu am aflat de lamaistrul Borbely, care alucrat la mina Dâlja.Mama lui a fost apropiatã de familiaKroll, de cei de laBiserica romano-catolicãdin Petroºani. El fiindclopotar acolo, ca într-ofamilie, membrii se ºtiuîntre ei. Cei de la ”DomPolski” din Suceavacunosc acest lucru. ÎnValea Jiului au fost mulþipolonezi, au avut ºcoli,bisericã, a existat ”DomPolski” la Lupeni, iar
majoritatea polonezilorlocuiau în cartierulªtefan…” – a spus IoanVelica, scriitorul care ascris despre istoriapolonezilor din Vale ºicare este un apropiat alUniunii Polonezilor dinRomânia.
În Valea Jiuluiprezenþa minoritãþiipolone îºi are rãdãcinileîn însãºi istoria mineritului de pe acestemeleaguri, fiind sem-nalatã încã din 1760 pe pârâul Ciort, laînceputurile exploatãriicãrbunelui la suprafaþã,cu roaba ºi trocul. Înperioada 1830-40, ungrup masiv de polonezi,din care cei mai mulþiproveneau din zone carbonifere (Silezia), s-astabilit în zona oraºelorPetrila ºi Lupeni, unde
s-a conturat o comuni-tate compactã, bineorganizatã. Polonezii ºi-au pãstrat caracteruletnic specific, în anul1900 existau douãcartiere ale Lupeniuluicare erau locuite depolonezi: Ileana ºiVictoria (dupã numeleminelor). Mai târziu aapãrut ºi cartierulªtefan. Mulþi poloneziau întemeiat familiimixte cu români,maghiari ºi germani. Au luat parte activã laviaþa cotidianã, au avutreprezentanþi în comerþ ºi primãrie.
Pe placa monumen-tului închinat celor 30de victime ale grevei din1929 de la minaLupeni, figureazã ºi treinume de polonezi.
La finele anului1928, documentelemenþioneazã existenþa acca. 1000 de familii înValea Jiului, care dispuneau de o bisericã,de o ºcoalã cu predareexclusiv în limba polonã,de o bibliotecã ºi de ogrupare artisticã binecotatã.
În perioada 1929-1933, o parte din polonezi s-a reîntorsîn Polonia. În 1947-48a avut loc o repatrieremasivã, dar au fost destui care au preferatsã rãmânã…
IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU
P edaleazã ºidescoperã
frumuseþile zonei.Este vorba despre oacþiune care va avealoc în acest sfârºit desãptãmânã la Petrilaunde sunt aºteptaþi sãia parte toþi doritoriicare sunt dispuºi sãadmire frumuseþilecoloniilor din Petrilape biciclete.
„Traseu de 17 km cupauze la colonii, dificul-tate micã-medie cu bicicleta proprie, sau deîmprumut (gratuit, înlimita numãrului disponi-bil) de la punctul destart, din partea organi-zatorilor veþi primi unpliant cu traseul, un tricou ºi o broºurã informativã”, se aratãpe pagina de facebooka Petrila Biking Tour.
Plecarea în acestmaraton va avea locduminica la ora 9 de laCasa Memorialã I DSîrbu iar sosirea va fi laMuzeul Mamei de pestrada Vulturilor nr. 1.
Dupã cum spun orga-nizatorii traseul va fi ast-
fel: „START la Casamemorialã I.D. Sîrbu,str I.D. Sîrbu, parte aColoniei Ferdinand(fosta Colonia MinaDeak), de la 1850(demolatã în anii 1980)2. Exploatarea MinierãPetrila, din 1869- (cîndîncepe exploatarea oficialã a galeriei Deak,prima din Valea Jiului)3. Colonia Kakasvar,aprox. 1920 4.Colonia Brãtianu, 1860,dupã modelul OraºuluiGrãdinã (fosta Wekerle,Colonia „Lonea”, rede-numitã Brãtianu în anii1920) 5. ExploatareaMinierã Lonea 6. Cvartale în Lonea(strada Muncii, strRepublicii), prima jumã-tate a anilor 1950 7. Cartierul 8 Martie-„urbanism liber”, dupã
1965 8. Cartierul 8Martie- cvartal 1954-1956. 9. Cvartal str 22Decembrie, construitîntre 1952-1956. 10.Casa de Culturã (fostulClub al Sindicatelor)„Ladislau Schmidt”,construitã în 1952, pelocul fostului CazinouMuncitoresc din PetrilaCasa de colonie a artistului Ion Barbu. 11. FINISH! la MUZEULMAMEI / Mother'sMuseum, str. Vulturilor nr.1, ap.4 11:30”, se maiaratã pe site.
Toate aceste lucrurisunt fãcute pentru ca toatã lumea sã poatã vedea istoria ºifrumuseþile acestorlocuri care din pãcate înscurt timp vor rãmânedoar o amintire.
Monika BACIUMonika BACIU
Românii merg învacanþã de obicei timpde douã sãptãmâni,peste 36% dintreRespondenþi petrec înmedie 14 zile de con-cediu pe an ºi jumãtatedintre ei alocã pentrucheltuielile de vacanþãpânã la 500 euro. Maimult decât atât vinevorba de alegerea locu-lui exact pentru petre-cerea vacanþei, cel maiimportant factor con-tinuã sã fie preþul(85%) ºi recomandãrilebune de pe internet(67%). În acelaºi timp,conexiunile Wi-Fi suntcel mai important fac-tor la selectarea loculuide cazare pentru peºte59% dintre români.Internetul este uninstrument importantpentru turiºtii români,38% dintre ei consid-
erându-l de importanþãcrucialã pentru planifi-carea vacanþelor, întimp ce 42% îl folosescºi pe parcursul cãlãto-riei sau vacanþei.Turiºtii români folosescinternetul atât pentrucãutarea de oferte devacanþã la cele maibune preþuri, cât ºipentru informaþii detaliate referitoare ladestinaþia de vacanþã(preþurile medii, caresunt restaurantele recomandate, care suntatracþiile turistice,
reglementãri vamale ºidate privind vizele).Canalele online suntmai populare ca sursade informare decâtcele offline ºi numai18% cautã oferte ºi20% informaþii detali-ate prin intermediulunui consultant în turism sau prin telefon,în timp ce 45% ºi,respectiv, 28% folosescpaginile web aleagenþiilor de turism sau profilurile acestora de pe reþelelede socializare.
Multe persoane audeclarat cã anul acestafata de anii trecuþi aupreferat sã aleagã sta-þiuni care poate un aufost de cinci stele darîn care au avut partede o oazã de liniºte ºiîn care au putut sã îºiîncarce bateriile pentruîncã un an de muncã.Pentru multe astfel depersoane din ValeaJiului destinaþiile aces-tea au fost Bãile Felix,Gioagiu Bai dar ºi sta-þiunea Herculane.Chiar dacã în acestestaþiuni nu au parte decondiþii all-inclusiv ca ºiîn Turcia turiºtii leprefera pentru cã suntfoarte sãnãtoase pentruorganism ºi sunt foarterelaxante dat fiind faptul cã sunt situate înzone foarte pitoreºti.
Monika BACIUMonika BACIUI ubitorii de offroadtrebuie sã
pregãteascã pentrumultã adrenalinã.
Discovering TransylvaniaMotorSport, în parteneriat cu ConsiliulJudeþean Hunedoara,Primãria municipiuluiHunedoara ºi ConsiliulLocal Hunedoara, îiinvitã la o nouã provocare de offroadadevãrat sub numele“DiscoveringTransylvania Trophy”,competiþie care sedesfãºoarã sub egidaC.N.O.R. ºi F.R.A.S. ºila startul cãreia ºi-auanunþat prezenþa peste90 de echipaje din nouãþãri, inclusiv Romania.Potrivit organizatorilor“DiscoveringTransylvania Trophy”este cea mai importantãcompetiþie offroad orga-nizatã în România în
ultimii ani. "Între 28-30 august
2015, concurenþii suntaºteptaþi pe meleagurilehunedorene pentru a-ºidemonstra talentul ºiîndemânarea în pilotajpe teren accidentat. Înzilele de 28 ºi 29 august,participanþii au de parcurs traseele deoffroad din zoneleCiulpaz, Ulm,Cerbãl, PoianaRãchiþelii. Ziua de30 august esterezervatã “probeide trial”, probã cese va desfãºura înincinta StadionuluiMichael Klein dinmunicipiulHunedoara ºiunde publiculprezent poatevedea un specta-col oferit de ceimai buni sportividin Romania, cât
ºi din strãinãtate",anunþã organizatorii.
Traseul competiþiei afost pregãtit cu atenþiede membrii DiscoveringTransylvania Trophy2015, astfel încât acestea sã fie practica-bile pentru toate cele trei clase de concurs: Extrem,Standard ºi Hobby.
Vor fi douã zile de traseu offroad deaproximativ 170 km,desfãºurat în zona mon-tanã din împrejurimileHunedoarei ºi ÞinutulPãdurenilor. Într-unpeisaj pitoresc, con-curenþii îºi vor demon-stra talentul ºi abilitãþileîn offroad prin parcur-gerea unui traseu complex: râuri, dealuri siteren accidentat.
DiscoveringTransylvania Trophy (DT Trophy) este o competiþie sportivã,înscrisã în CalendarulFederaþiei Române deAutomobilism Sportiv,organizatã cu scopul dea promova offroad-ul înrândul tinerilor ºi de a-iîndruma spre perfor-manþã într-un cadruorganizat.
Tabãra de bazã estesituata la PensiuneaCasiana, sat Ciulpaz,Hunedoara.
MariusMariusMITRACHEMITRACHE
Vãrul Papei Ioan Paul al II-lea a trãit la PetroºaniL a sesiunile de comunicãri de la Dom
Polski (Casa Polonezã) din Suceava, s-avorbit despre un polonez din Valea Jiului,respectiv din Petroºani, Kroll Cazmer, care afost vãr pe linie maternã cu Papa Ioan Paulal II-lea. Refugiat în Vale, Kroll a fostclopotarul Bisericii romano-catolice SfântaVarvara din Petroºani ºi este înmormântatîn Cimitirul Central al municpiului.
Cu bicicleta prin Petrila Relaxarea nu þine contde stele sau margareteI au locul luxului. Este vorba despre
preferinþele pe care încep sã le aibãoamenii în ceea ce priveºte petrecera conce-diului sau a unor vacante scurte. În acestsens o bunã parte dintre cei care doresc sã-ºifacã un concediu se gândesc la locuri în caresã stea relaxaþi sau sã poatã avea parte deanumite tratamente medicale.
Discovering Transylvania Trophy
Acesta va fi atribuitcelor de la ColegiulNaþional de MihaiEminescu din Petroºani.
“Da, am primit unautobuz nou pe care îl
vom preda liceuluiTeoretic”, a declaratTiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiuluiPetroºani.
Ministerul Dezvoltãrii
Regionale ºiAdministraþiei Publice aatribuit unui numãr dezece localitãþi din judeþ câte un microbuzpentru transportulelevilor. În urmã cu unan, Executivul a alocatJudeþului Hunedoara26 de microbuzeºcolare. În primatranºã, în luna septem-brie 2014, au fost dis-tribuite zece autove-hicule, în luna mai aumai venit 6 microbuze,iar recent au sosit ºirestul de 10. OficialiiISJ spun cã necesarulde microbuze ºcolare,destinate transportuluielevilor, a fost acoperit,iar din anul ºcolar 2015– 2016 elevii navetiºtivor putea ajunge fãrãprobleme la ºcoalã.
Monika BACIUMonika BACIU
Microbuz ºcolar pentruelevii din Petroºani
U n nou autobuz ºcolar la Petroºani.Administraþia localã de la Petroºani a
primit de la Ministerul Educaþiei încã unautobuz destinat transportului elevilor.
Kroll Cazmer este un refugiat polonez înValea Jiului, nãscut înanul 1885 în Polonia.Venit în România cu aldoilea val al emigraþiei,cel economic - primulfiind pe perioada ocupaþiei austriece aPoloniei – Kroll Kazmers-a stabilit în Petroºani,s-a cãsãtorit cu o localnicã, Ana, iar în1947-1948, când aavut loc marea repatriere a poloneziloracesta a ales sã rãmânãîntre cele douã Jiuri.
Cei care au cunoscutfamilia Kroll, spuneau cãa fost vãr de gradsecund pe linie maternãcu Papa Ioan Paul al II-lea, iar în susþinereaacestei rudenii polonezulde la Petroºani avea
dovezi ºi cunoºtea multeamãnunte din viaþarudei sale devenit maitârziu suveran pontif. Nu s-a lãudat niciodatãcu vãrul sãu, preotºcolit, dar fiind mulþiani clopotarul Bisericiiromano-catolice ”Sfânta
Varvara” din Petroºani,dupã ce Ioan Paul adevenit Papã în 1978 -nãscut Karol Józef
Wojty³a, în mai 1920, laWadowice, Polonia -apropiaþii au vorbit devãrul lui Kroll, Karol,care înainte de a seprãpãdi, vãrul sãu din
Petroºani povestea cãera preot catolicpolonez ce absolvise, laVatican, UniversitateaPapalã Angelicum ºiapoi devenise doctor înteologie.
Kroll Cazmer a fost tâmplar ºi esteînmormântat la Cimitirulcentral din Petroºani. A murit în 1966.
Autorul volumului”Pagini din istoriapolonezilor din ValeaJiului”, Editura EdyroPress, Petrosani, 2008,
Ioan Velica, a confirmatcã polonezul devenintpetroºãnean, KrollCazmer, este un vãr pelinie maternã cu fostulPapã Ioan Paul al II-lea,iar Uniunea Polonezilordin România au fostîncântaþi când au aflatde rudenia celor doiavând în vedere cãpolonezii au un adevãratcult pentru Papa IoanPaul al II-lea.
”Eu am aflat de lamaistrul Borbely, care alucrat la mina Dâlja.Mama lui a fost apropiatã de familiaKroll, de cei de laBiserica romano-catolicãdin Petroºani. El fiindclopotar acolo, ca într-ofamilie, membrii se ºtiuîntre ei. Cei de la ”DomPolski” din Suceavacunosc acest lucru. ÎnValea Jiului au fost mulþipolonezi, au avut ºcoli,bisericã, a existat ”DomPolski” la Lupeni, iar
majoritatea polonezilorlocuiau în cartierulªtefan…” – a spus IoanVelica, scriitorul care ascris despre istoriapolonezilor din Vale ºicare este un apropiat alUniunii Polonezilor dinRomânia.
În Valea Jiuluiprezenþa minoritãþiipolone îºi are rãdãcinileîn însãºi istoria mineritului de pe acestemeleaguri, fiind sem-nalatã încã din 1760 pe pârâul Ciort, laînceputurile exploatãriicãrbunelui la suprafaþã,cu roaba ºi trocul. Înperioada 1830-40, ungrup masiv de polonezi,din care cei mai mulþiproveneau din zone carbonifere (Silezia), s-astabilit în zona oraºelorPetrila ºi Lupeni, unde
s-a conturat o comuni-tate compactã, bineorganizatã. Polonezii ºi-au pãstrat caracteruletnic specific, în anul1900 existau douãcartiere ale Lupeniuluicare erau locuite depolonezi: Ileana ºiVictoria (dupã numeleminelor). Mai târziu aapãrut ºi cartierulªtefan. Mulþi poloneziau întemeiat familiimixte cu români,maghiari ºi germani. Au luat parte activã laviaþa cotidianã, au avutreprezentanþi în comerþ ºi primãrie.
Pe placa monumen-tului închinat celor 30de victime ale grevei din1929 de la minaLupeni, figureazã ºi treinume de polonezi.
La finele anului1928, documentelemenþioneazã existenþa acca. 1000 de familii înValea Jiului, care dispuneau de o bisericã,de o ºcoalã cu predareexclusiv în limba polonã,de o bibliotecã ºi de ogrupare artisticã binecotatã.
În perioada 1929-1933, o parte din polonezi s-a reîntorsîn Polonia. În 1947-48a avut loc o repatrieremasivã, dar au fost destui care au preferatsã rãmânã…
IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU
P edaleazã ºidescoperã
frumuseþile zonei.Este vorba despre oacþiune care va avealoc în acest sfârºit desãptãmânã la Petrilaunde sunt aºteptaþi sãia parte toþi doritoriicare sunt dispuºi sãadmire frumuseþilecoloniilor din Petrilape biciclete.
„Traseu de 17 km cupauze la colonii, dificul-tate micã-medie cu bicicleta proprie, sau deîmprumut (gratuit, înlimita numãrului disponi-bil) de la punctul destart, din partea organi-zatorilor veþi primi unpliant cu traseul, un tricou ºi o broºurã informativã”, se aratãpe pagina de facebooka Petrila Biking Tour.
Plecarea în acestmaraton va avea locduminica la ora 9 de laCasa Memorialã I DSîrbu iar sosirea va fi laMuzeul Mamei de pestrada Vulturilor nr. 1.
Dupã cum spun orga-nizatorii traseul va fi ast-
fel: „START la Casamemorialã I.D. Sîrbu,str I.D. Sîrbu, parte aColoniei Ferdinand(fosta Colonia MinaDeak), de la 1850(demolatã în anii 1980)2. Exploatarea MinierãPetrila, din 1869- (cîndîncepe exploatarea oficialã a galeriei Deak,prima din Valea Jiului)3. Colonia Kakasvar,aprox. 1920 4.Colonia Brãtianu, 1860,dupã modelul OraºuluiGrãdinã (fosta Wekerle,Colonia „Lonea”, rede-numitã Brãtianu în anii1920) 5. ExploatareaMinierã Lonea 6. Cvartale în Lonea(strada Muncii, strRepublicii), prima jumã-tate a anilor 1950 7. Cartierul 8 Martie-„urbanism liber”, dupã
1965 8. Cartierul 8Martie- cvartal 1954-1956. 9. Cvartal str 22Decembrie, construitîntre 1952-1956. 10.Casa de Culturã (fostulClub al Sindicatelor)„Ladislau Schmidt”,construitã în 1952, pelocul fostului CazinouMuncitoresc din PetrilaCasa de colonie a artistului Ion Barbu. 11. FINISH! la MUZEULMAMEI / Mother'sMuseum, str. Vulturilor nr.1, ap.4 11:30”, se maiaratã pe site.
Toate aceste lucrurisunt fãcute pentru ca toatã lumea sã poatã vedea istoria ºifrumuseþile acestorlocuri care din pãcate înscurt timp vor rãmânedoar o amintire.
Monika BACIUMonika BACIU
Românii merg învacanþã de obicei timpde douã sãptãmâni,peste 36% dintreRespondenþi petrec înmedie 14 zile de con-cediu pe an ºi jumãtatedintre ei alocã pentrucheltuielile de vacanþãpânã la 500 euro. Maimult decât atât vinevorba de alegerea locu-lui exact pentru petre-cerea vacanþei, cel maiimportant factor con-tinuã sã fie preþul(85%) ºi recomandãrilebune de pe internet(67%). În acelaºi timp,conexiunile Wi-Fi suntcel mai important fac-tor la selectarea loculuide cazare pentru peºte59% dintre români.Internetul este uninstrument importantpentru turiºtii români,38% dintre ei consid-
erându-l de importanþãcrucialã pentru planifi-carea vacanþelor, întimp ce 42% îl folosescºi pe parcursul cãlãto-riei sau vacanþei.Turiºtii români folosescinternetul atât pentrucãutarea de oferte devacanþã la cele maibune preþuri, cât ºipentru informaþii detaliate referitoare ladestinaþia de vacanþã(preþurile medii, caresunt restaurantele recomandate, care suntatracþiile turistice,
reglementãri vamale ºidate privind vizele).Canalele online suntmai populare ca sursade informare decâtcele offline ºi numai18% cautã oferte ºi20% informaþii detali-ate prin intermediulunui consultant în turism sau prin telefon,în timp ce 45% ºi,respectiv, 28% folosescpaginile web aleagenþiilor de turism sau profilurile acestora de pe reþelelede socializare.
Multe persoane audeclarat cã anul acestafata de anii trecuþi aupreferat sã aleagã sta-þiuni care poate un aufost de cinci stele darîn care au avut partede o oazã de liniºte ºiîn care au putut sã îºiîncarce bateriile pentruîncã un an de muncã.Pentru multe astfel depersoane din ValeaJiului destinaþiile aces-tea au fost Bãile Felix,Gioagiu Bai dar ºi sta-þiunea Herculane.Chiar dacã în acestestaþiuni nu au parte decondiþii all-inclusiv ca ºiîn Turcia turiºtii leprefera pentru cã suntfoarte sãnãtoase pentruorganism ºi sunt foarterelaxante dat fiind faptul cã sunt situate înzone foarte pitoreºti.
Monika BACIUMonika BACIUI ubitorii de offroadtrebuie sã
pregãteascã pentrumultã adrenalinã.
Discovering TransylvaniaMotorSport, în parteneriat cu ConsiliulJudeþean Hunedoara,Primãria municipiuluiHunedoara ºi ConsiliulLocal Hunedoara, îiinvitã la o nouã provocare de offroadadevãrat sub numele“DiscoveringTransylvania Trophy”,competiþie care sedesfãºoarã sub egidaC.N.O.R. ºi F.R.A.S. ºila startul cãreia ºi-auanunþat prezenþa peste90 de echipaje din nouãþãri, inclusiv Romania.Potrivit organizatorilor“DiscoveringTransylvania Trophy”este cea mai importantãcompetiþie offroad orga-nizatã în România în
ultimii ani. "Între 28-30 august
2015, concurenþii suntaºteptaþi pe meleagurilehunedorene pentru a-ºidemonstra talentul ºiîndemânarea în pilotajpe teren accidentat. Înzilele de 28 ºi 29 august,participanþii au de parcurs traseele deoffroad din zoneleCiulpaz, Ulm,Cerbãl, PoianaRãchiþelii. Ziua de30 august esterezervatã “probeide trial”, probã cese va desfãºura înincinta StadionuluiMichael Klein dinmunicipiulHunedoara ºiunde publiculprezent poatevedea un specta-col oferit de ceimai buni sportividin Romania, cât
ºi din strãinãtate",anunþã organizatorii.
Traseul competiþiei afost pregãtit cu atenþiede membrii DiscoveringTransylvania Trophy2015, astfel încât acestea sã fie practica-bile pentru toate cele trei clase de concurs: Extrem,Standard ºi Hobby.
Vor fi douã zile de traseu offroad deaproximativ 170 km,desfãºurat în zona mon-tanã din împrejurimileHunedoarei ºi ÞinutulPãdurenilor. Într-unpeisaj pitoresc, con-curenþii îºi vor demon-stra talentul ºi abilitãþileîn offroad prin parcur-gerea unui traseu complex: râuri, dealuri siteren accidentat.
DiscoveringTransylvania Trophy (DT Trophy) este o competiþie sportivã,înscrisã în CalendarulFederaþiei Române deAutomobilism Sportiv,organizatã cu scopul dea promova offroad-ul înrândul tinerilor ºi de a-iîndruma spre perfor-manþã într-un cadruorganizat.
Tabãra de bazã estesituata la PensiuneaCasiana, sat Ciulpaz,Hunedoara.
MariusMariusMITRACHEMITRACHE
Vãrul Papei Ioan Paul al II-lea a trãit la PetroºaniL a sesiunile de comunicãri de la Dom
Polski (Casa Polonezã) din Suceava, s-avorbit despre un polonez din Valea Jiului,respectiv din Petroºani, Kroll Cazmer, care afost vãr pe linie maternã cu Papa Ioan Paulal II-lea. Refugiat în Vale, Kroll a fostclopotarul Bisericii romano-catolice SfântaVarvara din Petroºani ºi este înmormântatîn Cimitirul Central al municpiului.
Cu bicicleta prin Petrila Relaxarea nu þine contde stele sau margareteI au locul luxului. Este vorba despre
preferinþele pe care încep sã le aibãoamenii în ceea ce priveºte petrecera conce-diului sau a unor vacante scurte. În acestsens o bunã parte dintre cei care doresc sã-ºifacã un concediu se gândesc la locuri în caresã stea relaxaþi sau sã poatã avea parte deanumite tratamente medicale.
Discovering Transylvania Trophy
Acesta va fi atribuitcelor de la ColegiulNaþional de MihaiEminescu din Petroºani.
“Da, am primit unautobuz nou pe care îl
vom preda liceuluiTeoretic”, a declaratTiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiuluiPetroºani.
Ministerul Dezvoltãrii
Regionale ºiAdministraþiei Publice aatribuit unui numãr dezece localitãþi din judeþ câte un microbuzpentru transportulelevilor. În urmã cu unan, Executivul a alocatJudeþului Hunedoara26 de microbuzeºcolare. În primatranºã, în luna septem-brie 2014, au fost dis-tribuite zece autove-hicule, în luna mai aumai venit 6 microbuze,iar recent au sosit ºirestul de 10. OficialiiISJ spun cã necesarulde microbuze ºcolare,destinate transportuluielevilor, a fost acoperit,iar din anul ºcolar 2015– 2016 elevii navetiºtivor putea ajunge fãrãprobleme la ºcoalã.
Monika BACIUMonika BACIU
Microbuz ºcolar pentruelevii din Petroºani
U n nou autobuz ºcolar la Petroºani.Administraþia localã de la Petroºani a
primit de la Ministerul Educaþiei încã unautobuz destinat transportului elevilor.
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 26 August 20156 Actualitate
D octorul RaedArafat va fi
premiat de hune-doreni la sfârºitulacestei sãptãmâniîn cadrul campaniei“ Premianþii fãrãpremii”.
Ajunsã la ediþia cunumãrul 75, campania„Premianþii fãrã premii”se reia la finele acesteisãptãmâni. “Nebucurãm, dragi prieteni,sã anunþãm reluareacampaniei prin inter-mediul cãreia încercãmsã redescoperim spaþiulpublic ca liant în jurulvalorilor româneºti.„Premianþii fãrã premii”este modul nostru sim-plu de a mulþumi aceloroameni remarcabili carereprezintã modele pentru societatearomâneascã. Încercãmprin aceastã manifestaresã arãtãm lumii ºi nouãcã putem sã ne
strângem laolaltã pentrua ne respecta, pentru aîntinde mâinile în semn de preþuire cãtreoameni, felicitându-ipentru ceea ce reprezin-tã ei pentru noi. Pentrusâmbãta aceasta aacceptat sã vinã sã seîntâlneascã la Deva cunoi un om care a scrisistorie în serviciile medi-cale de urgenþã, e vorbadespre doctorul RaedArafat”, anunþã iniþiatoriicampaniei.
Unor oameni le estedat sã scrie istorii.Aceasta este opinianoastrã ºi în ceea ce-lpriveºte pe mediculRaed Arafat, a scris isto-rie, o istorie modernã ºicontemporanã a servici-ilor medicale de urgenþã.Anvergura profesionalãa acestui om este dedeparte foarte grãitoareºi notorie, cee ace faceca orice încercare de a-lrecomanda pe acest om
sã fie redundantã.Serviciul Medical deUrgenþã, Reanimare ºiDescarcerare – SMURD– este o prezenþãobiºnuitã acum pe terito-riul þãrii ºi este asimilat,alãturi de ceilalþi colabo-ratori din sistemul caregestioneazã situaþiile deurgenþã, cu speranþa, cusalvarea de vieþi, cudevotamentul oamenilorcare sunt gata sã sarã înajutorul semenilor lor.Înainte de asta, deaceastã realitate,SMURD a fost doar unvis, visul unui studentpalestinian care a studiatmedicina în þara noastrãºi care a ales sã rãmânãaici. A dovedit prin activitatea sa cã estededicat nu numaimeseriei de medic, desalvator de vieþi, ci ºiþãrii sale adoptive.
În momentul de faþã,datoritã profesionalismu-lui, devotamentului sãuºi tenacitãþii în munca
depusã pentru salvareade vieþi, este ºefulDepartamentului pentruSituaþii de Urgenþã dincadrul MinisteruluiAfacerilor Interne. Arãmas în afara politicilorde partid, preferând sãdedice permanent acti-vitãþilor care presupuneintervenþia pentru sal-varea de vieþi ºi bunuriale populaþiei. Pentruprimele 6 luni ale anului2015 statisticile aratãcã, la nivel naþional,
au fost înregistrate193.169 de situaþii deurgenþã - în medie1.067 pe zi -, în creºterecu 15% faþã de perioadasimilarã a anului trecut,în special ca urmare acreºterii solicitãrilor derãspuns pentru prim-ajutor calificat. Din total,187.076 au fost ges-tionate de serviciile pro-fesioniste pentru situaþiide urgenþã, 87% dintreacestea reprezintã inter-venþiile serviciilor mobilede urgenþã, reanimare ºidescarcerare – SMURD-, care au asistat155.500 de adulþi ºi16.500 de copii,acþionând în medie, la930 de cazuri pe zi, cuun timp mediu derãspuns de 11 minute.În judeþul Hunedoara,pentru prima jumãtate aanului s-au înregistrat8.813 cazuri în care afost nevoie de inter-venþia structurilor com-petente sã gestionezesituaþii de urgenþã, iarechipajele SMURD au
intervenit de 6673 deori, cu o medie zilnicãde 38 de cazuri, înreg-istrându-se, în medie 1,6intervenþii pe orã, cu untimp mediu de rãspunsde aproape 10 minute.
Pentru exemplul puternic oferit, dedãruire în activitatea desalvare de vieþi, vã pro-punem sã ne întâlnim cuacest om extraordinar,cu dr. Raed Arafat, ºi sã-i spunem asta, cã eminunat, cã suntemmândri de el ºi cã îlsusþinem, fie chiar ºimoral, în demersul sãu.Sâmbãtã, 29 august2015, ora 11.00, domnul dr. Raed Arafatvine sã îl cunoaºtem.Aveþi ocazia sã îl priviþiîn ochi, sã-i spuneþi ovorbã caldã ºi sã fiþiparte dintre cei care îivor mulþumi oficialprintr-o diplomã ºi unbuchet de flori venind înfaþa statuii lui Decebaldin centrul Devei.
Iniþiatorii cam-paniei “ Premianþii
fãrã premii”
PREªEDINÞIAROMÂNIEI, Domnului
Klaus IOHANNIS – PREªEDINTELE
ROMÂNIEI
GUVERNUL ROMÂNIEI – Domnului
Victor PONTA – PRIM MINISTRU
Stimate DomnulePREªEDINTE,
Stimate DomnulePRIM MINISTRU,
Vã supunem atenþiei situaþia îngrijorãtoare care s-acreat în localitãþile din ValeaJiului ºi în Municipiul Deva dinJudeþul Hunedoara, privindasigurarea resurselor de cãrbune necesare încãlziriilocuinþelor, unitãþilor deînvãþãmânt, spitalelor ºi a altorspaþii edilitare pentru perioadade iarnã 2015-2016. Maimult de 30.000 de oamenidin Deva ºi oraºele Vãii Jiului,copiii din ºcoli ºi bolnavii dinspitale riscã sã-ºi petreacãiarna în frig, fãrã cãldurã ºiapã caldã. Politicile guvernelordin ultimii ani nu au þinut contde cel mai important lucru:factorul uman.
Din analizele efectuate dereprezentanþii S.E. Paroºeni ºiS.E. Deva rezultã un deficit decãrbune pentru funcþionareacontinuã a grupurilor energe-tice din cadrul S.E. Paroºeniºi S.E. Deva, precum ºi nece-sitatea constituirii unei rezervede stat pentru funcþionareagrupurilor energetice, în vederea asigurãrii energiei termice pentru încãlzire ºi apã caldã menajerã în localitãþile din Valea Jiului(Petroºani, Vulcan, Lupeni) ºiMunicipiul Deva.
Considerãm cã nu este lipsit de interes faptul cã desistemul de termoficare,funcþional încã în zona noas-trã, beneficiazã peste 12.000de persoane în Valea Jiului ºipeste 15.000 în MunicipiulDeva, la care se adaugãunitãþi de învãþãmânt, instituþiide sãnãtate, agenþi econo-mici, alte spaþii edilitare.
Valea Jiului este o zonãgeograficã aflatã la altitudineºi din aceastã cauzã perioadade timp friguros este maiîndelungatã (5-6 luni pe an),iar temperaturile sunt frecventdeosebit de scãzute faþã detemperatura medie care poatefi consideratã sub -10 gradeCelsius.
La aceastã datã depozitele
de cãrbune de la S.E.Paroºeni ºi S.E. Deva austocurile zero ºi nu existã altãposibilitate viabilã, pentruiarna 2015-2016, decât asigurarea stocurilor de cãrbune necesare.
Schimbãrile intervenitedupã decembrie 1989 aufãcut ca una din cele maiindustrializate zone dinRomânia sã devinã o zonã încare numãrul de ºomeri sã fieîntr-o continuã creºtere, caurmare a programelor deînchidere a minelor, a reduce-rii activitãþii minelor rãmase înfuncþiune ºi a restrângeriidrastice a activitãþii uzinelor ºifabricilor de echipamenteminiere. Aceastã situaþiecreeazã condiþiile ca ValeaJiului sã devinã o zonã sub-dezvoltatã la început de mileniu III când tehnologiile ºistandardele europene sunt înplinã dezvoltare ºi creºtere.
Din cauza condiþiilor demuncã ºi de viaþã dificile,specifice, zona este puternicafectatã de diferiþi indicatorisociali nefavorabili, cu impactasupra generaþiilor viitoarecare pot degenera în situaþii ºimai dramatice.
Situaþia în acest momenteste una deosebit de dificilã,deoarece populaþia - ºi aºa
sãracã, aflatã sub semnulincertitudinii permanente ºi adeziluziei - riscã sã devinã disperatã din cauza lipsei de perspectivã în ceea cepriveºte asigurarea utilitãþilorde bazã pentru încãlzire ºi apãcaldã menajerã.
La rândul sãu, MunicipiulDeva va avea de suferit dinpricina lipsei de cãrbune. Ocomponentã importantã apopulaþiei are ca singurã sursãde încãlzire agentul termiclivrat de TermocentralaMintia. Apoi mai intervinefactorul social. Mulþi devenisunt angajaþi ai Termocentra-lei, de locul lor de muncãdepind familii întregi. Orestrângere a activitãþiiTermocentralei Mintia, con-cedierea sau trimiterea înºomaj tehnic a multor angajaþiva crea o presiune extraordi-narã în oraº. Scãderea dras-ticã a veniturilor acestora vaavea impact negativ asupranivelului de trai din MunicipiulDeva, va genera tensiuni ºimiºcãri sociale. Sunt aspectepe care dorim sã le preîn-tâmpinãm înainte de a fi preatârziu.
Valea Jiului ºi MunicipiulDeva sunt printre puþinelezone din þarã unde autoritãþilelocale au fãcut eforturisusþinute pentru menþinereasistemului centralizat de termoficare, dar ºi pentrurebranºarea populaþiei la acestsistem. Este cunoscut faptulcã acesta prezintã un randa-
ment mai mare în comparaþiecu alte sisteme ºi un grad depoluare mai scãzut. În plus,infrastructura sistemului formatã din puncte ºi reþeletermice este funcþionalã ºisusþinerea acestui sistemreprezintã alternativa la oricare alt sistem de încãlzire.
În prezent ne confruntãmcu o situaþie nemaiîntâlnitã, cu consecinþe deosebit degrave pentru populaþie, cuprecãdere pentru copii ºi persoane vârstnice ºi consi-derãm cã este strict necesarão intervenþie fermã pentrurezolvarea acesteia.
Având în vedere celeprezentate vã solicitãm,Domnule PREªEDINTE ºi Domnule PRIM MINISTRU, sã ne acordaþisprijinul dvs. astfel încâtbeneficiarii acestui sistemde încãlzire din ValeaJiului ºi Municipiul Devasã aibã garanþii certe cã îniarna care urmeazã va fiasigurat agentul termicnecesar pentru încãlzirealocuinþelor, ºcolilor, spita-lelor, instituþiilor publice,altor spaþii edilitare.
Cu deosebitã consideraþie,
MUNICIPIUL PETROªANI PRIMAR
Florin Tiberiu IACOB RIDZI- - - - -
MUNICIPIUL DEVA PRIMAR
Petru MÃRGINEAN
Doctorul Raed Arafat premiat de hunedoreni
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 26 August 2015 Actualitate 7
Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtireprofesionalã Petroºani cu sediul în
Petroºani, la Casa de Culturã aSindicatelor organizeazã cursuri deNoþiuni Fundamentale de Igienã.
RELAÞII LA TELEFON: 0722448428
0735.183175
vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINESORTIMENTE
DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 9.80 lei- Fleicã porc - 12.50 lei- Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei- Carne tocatã - 12.80 lei- Cotlet porc cu os - 14.20 lei- Cotlet porc fãrã os -18.50 lei- Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei- Costiþã porc cu os - 9.90 lei- Ciolane porc - 5 lei- Grãsime pentru topit - 5 lei
NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!
Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!
- VÂNZÃRI -Vând Dacia Logan an
fabricaþie 2011 cu autorizaþievalabilã pânã în 2025 (10 ani). Taxi Alpin Petroºani.
Relaþii la telefon:0724157808
Astfel, potrivit conduceriiAJOFM Hunedoara, în cursullunii IULIE 2015, în evidenþeleAgenþiei Judeþene pentruOcuparea Forþei de MuncãHunedoara au fost înregistraþi2.673 de ºomeri, dintre care210 provin din disponibilizãricurente de personal.
La finele lunii IULIE 2015,numãrul total al ºomerilor dinjudeþul Hunedoara era de11.402, din care 3.130 ºomeriindemnizaþi ºi 8.272 ºomeri
neindemnizaþi. Din totalul ºomerilor hune-
doreni, la sfârºitul lunii IULIE2015, femeile sunt în numãrde 5.697. În acelaºi timp, îndecursul lunii IULIE 2015, dinevidenþele Agenþiei Judeþenepentru Ocuparea Forþei deMuncã au ieºit un numãr de2.659 de persoane. În cursullunii IULIE 2015, un numãr de1.347 de persoane au reuºit sãse încadreze în muncã, din care 350 persoane pe duratãdeterminatã, iar 997 persoanepe duratã nedeterminatã.
Pe primul loc în ce priveºtenumãrul de ºomeri înregistraþise aflã municipiul Brad, cu1625 ºomeri, urmat dePetroºani, 1424 de ºomeri ºiOrãºtie cu 1357 de ºomeri. Lapolul opus cei mai puþiniºomeri sunt la Ilia, 348 deºomeri, Simeria, 355 de ºomeriºi Lupeni, 573 de ºomeri.
PRIMÃRIAMUNICIPIULUI VULCAN
- ANUNÞ -Primãria municipiului Vulcan ANUNÞÃ cã
pe site-ul primãriei www.e-vulcan.ro , secþi-unea „Planul de Dezvoltare”, a fost afiºatãStrategia de Dezvoltare a municipiuluiVulcan 2014-2020.
Observaþiile, propunerile ºi/sau comentariilelocuitorilor se primesc pe adresa de e-mail:[email protected] sau la tel. 0254570.340; fax: 0254 571.910 (în atenþia ing.Rodica Mihu – Birou Proiecte – Dezvoltarelocalã.)
Dezbaterea publicã cu privire la acest docu-ment va avea loc Marþi, 8.09.2015, ora11:00, la sediul Primãriei, în Sala de ºedinþe –cam. 17.
PRIMAR,Ing. GHEORGHE ILE
Primar executatsilit de primarP rimarul din Aninoasa, executat silit
la Petroºani. Primarul oraºuluiAninoasa, Nicolae Dunca, nu ºi-a plãtitimpoziul aferent unei construcþii pe careo deþine în municipiul Petroºani, astfelcã acesta va fi executat silit.
Dunca are pestrada Maleia o vilãpentru care nu ºi-aachitat impozitul,iar pentru a-ºi recupera banii,municipalitatea din Petroºani îi va pune poprirepe conturi.
Astfel, penumele lui Dunca a fost emis documentul de “înºtiinþare poprire0589/14.07.2015”.
Impozitul pe care ar trebui sã îl plãteascãDunca este de aproximativ 3500 de lei pentrucasa pe care o deþine. Primarul nu ºi-a achitatdãrile cãtre Serviciul de Taxe ºi Impozite Localeal municipiului Petroºani din anul 2012.
Potrivit declaraþiei de avere din 2012,Nicolae Dunca deþine o casã de locuit peMaleia, cumpãratã în anul 2010. Aceasta are osuprafaþã de 560 de metri pãtraþi.
Monika BACIUMonika BACIU
CaravanaCulturalã din nou laPetroºaniC aravana Culturalã
este un proiect deanvergura naþionalã, orga-nizat în peste 20 de oraºe,iar anul acesta va sosi înPetroºani joi, 27 august2015, în zona Piaþa Victorieidin Centrul Civic .
Sesiunile de informare voravea loc începând cu ora18.30, iar dupã ora 20.00 va fiproiectat, în aer liber, filmulromânesc „Selfie”.
Dacã îþi face plãcere sã te uiþicu prietenii la un film, sau sãciteºti o carte, în aer liber, vinojoi, 27 august, în zona CentruluiCivic. Vor fi: proiecþie de film,mini-bibliotecã cu numeroasevolume ºi tombole pentru parti-cipanþi. Eveniment gratuit, orga-nizat de Caravana Culturalã, cusprijinul Consiliului ºi Primãrieimunicipiului Petroºani, dedicatpromovãrii culturii.
Parcãri de închiriat, la PetrilaM ai multe locuri de parcare din
Petrila urmeazã a fi concesionatede reprezentanþii administraþiei locale.
Licitaþia pentru concesionarea acestora va avea locîn data de 2 septembrie începând cu ora 9. Ceiinteresaþi trebuie sã plãteascã o taxã de participare lalicitaþie în valoare de 15 lei ºi 30 de lei garanþia departicipare la procedurã. “Preþul de pornire a licitaþieieste de 10 lei/lunã/parcare”, se aratã în informareaPrimãriei Petrila. Locurile de parcare sunt în cartierul8 Martie, Tudor Vladimirescu, 22 Decembrie ºiStrada Republicii. Peste tot în Valea Jiului numãrullocurilor de parcare este insuficient având în vederenumãrul mare al autoturismelor. ((M.B.)M.B.)
Rata ºomajului este în creºtere în judeþul Hunedoara
A genþia Judeþeanã pentru Ocuparea Forþei deMuncã Hunedoara a anunþat o creºtere a ratei
ºomajului la finele lunii iulie cu 0,55 la sutã faþã deluna iunie 2014, adicã de 5,88 la sutã.
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 26 August 20158 Sport
2015 înseamnã unhaos absolut în fot-balul românesc.
Priviþi traseul de...îngheþatã (!) în cupeleeuropene. MareaSteaua Bucureºti este
umilitã de (totuºi...) ooarecare RosenborgTrondheim venitã dingheþurile vikingilor, întimp ce ªumudicã,chiar crede în minutealui cã poate sã-i elimi-
ne pe olandezii de laAlkmaar.
În Liga a II-a, careîncepe peste trei zile,haosul a atins culminebãnuite. Majoritateagrupãrilor din aceastãdivizie au mari pro-bleme financiare, iarF.C.M. Dorohoi areun singur jucãtor înlot, pe Dante
Mihalache,... fiulpatronului!? Rapid arãmas fãrã antrenor,acesta parcând, separe, la ACS (Recaº)Poli. Timiºoara, înlocul demisionaruluiDan Alexia. LaCeahlãul PiatraNeamþ, angajaþii vor s-o punã de-o grevãgeneralã din cauza
unor restanþe sala-riale, finanþatorulMassone fiind denegãsit, „U” Clujare numai jucãtorisub 21 de ani.
Iatã cam care e starea eºalonuluidoi înaintea startului de sâm-bãtã, 29 august.
Aferim!
Henþ cu mâna
Prin cenuºa fotbalului
FOTBAL, LIGA ISteaua licãreºte...
Campioana României, SteauaBucureºti, a tranºat meciul de la Craiova înfavoarea sa, 2-1, Tade reuºind golul victo-riei dintr-un penalty reuºit în min. 86. Astra Giurgiu s-a instalat ca lider autoritaral Ligii I, dupã o victorie la scor, 4-1 cuCSMS Iaºi. Dinamo Bucureºti este înrevenire de formã, dupã sezonul slab deanul trecut, fiind în continuare fãrã înfrân-gere, dupã 2-0 cu Petrolul Ploieºti. Viitorul Constanþa este revelaþia actualuluisezon, 4-0 cu ACS (Recaº) Poli Timiºoaraînsemnând scorul etapei. Surprizã (oare-cum) la Botoºani, unde Pandurii Tg. Jiu auînvins fãrã drept de apel cu 2-0. ASATg. Mureº a învins cu emoþii, cu 2-1, peFC Voluntari, dupã ce oaspeþii au deschisscorul prin Pancu în minutul 4.
Ediþia 1947-1948, etapa a 8-a
Jiul Petroºani – Gaz Metan Mediaº 1-0
Turul fãrãînfrângere
La ora... etapei a 8-a din acelsezon, Mihai era încã regeleRomâniei!
Iar Jiul primea pe teren pro-
priu pe Gaz Metan Mediaº.Echipa din Petroºani venea dupão serie excelentã de cinci victoriiconsecutive, urmând a ºasea larându, în partida cu medieºenii,scor 1-0 prin golul marcat deMircea Popescu. Jiul (antrenorRudolf Jenny) a jucat în acelmeci cu echipa: M. Nemeº -Balogh, Diþi Marinescu, Szillagyi– Bone, C. Marinescu – M.Popescu, Nicºa, Paraschiva, Ov.Câmpeanu, Pop IV. A fost untur excelent pentru Jiul, carepânã la final nu va mai pierde
niciun meci!Jiul Petroºani a încheiat acel
sezon pe locul 10 în Divizia „A”.
Valea Jiului a avut de-a lungul vremiidouã echipe în Liga I (Divizia „A”),Jiul Petroºani ºi Minerul Lupeni. Înediþiile noastre de miercuri sau joi,vã prezentãm un remember cu un
meci al uneia dintre cele douã echipe,raportat la etapa la zi a Ligii I actuale.
