Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected]Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul IV Nr. 921 Vineri, 14 August 2015 M anual pentru închiderea minelor. Ministerul Economiei are un manual dupã care trebuie închise unitãþile miniere neperformante, însã nu are un studiu despre menþinerea acestora pe piaþã ºi transformarea lor în afaceri profitabile. Închiderea minelor se realizeazã rapid. 25 de pagini are manualul Ministerului Economiei, în timp ce Complexul Energetic Hunedoara scrie filele închiderii mineritului în trei ani. >>> >>> PAGINILE 4-5 AGINILE 4-5 Gratuitãþile la termoficare ºi energie electricã pentru pensionarii mineri ar putea fi din nou garantate de bugetul Societãþii Naþionale de Închideri de Mine, care este la un pas de avizul favorabil. Totul depinde de Comisia Europeanã, care acum are în lucru acest dosar ºi pânã la toamnã se va pronunþa asupra acestuia. „Aceastã documen- taþie este la Bruxelles în studiu cu Consiliul Concurenþei. A obþinut avizele favorabile de la Ministerul Energiei ºi Consiliul Concurenþei ºi, probabil, ca un calendar al aprobãrii ei, va fi o interpelare la Bruxelles în luna septembrie, urmând ca în luna octombrie sã putem prinde în bugetul rectificativ toate elementele notificate în aceastã schemã de ajutor de stat”, a precizat Aurel Anghel, director general al SNÎMVJ, societate în bugetul cãreia urmeazã sã fie prinse sumele necesare decon- turilor pentru pensionari. Gratuitãþile le-au fost sistate pensionarilor din minerit din ianuarie 2015, iar ultima lunã când li s-a decontat con- sumul de enrgie elec- tricã ºi termicã a fost decembrie 2014. Pensionarii care îndeplinesc condiþiile de ieºire din sistem la 45 de ani, cu 20 de ani vechime în subter- an, primeau pânã anul trecut dreptul la decontarea unui con- sum de 3000 kW anual energie elec- tricã, respectiv 3 raþii de 850 kg de cãr- bune (pentru cei cãsã- toriþi) ºi 2 raþii de 850 kg de cãrbune (pentru cei necãsãtoriþi). Diana Diana MITRACHE MITRACHE Probleme la plata cotizaþiilor P rimãriile din Valea Jiului, datoare Serviciului Judeþean pentru Ocrotirea Animalelor fãrã Stãpân. Doar douã primãrii din Valea Jiului ºi-au achitat contribuþia anualã cãtre asociaþia care se ocupã de capturarea maidanezilor de pe strãzi. Este vorba de Primãria Petroºani ºi cea de la Uricani. “Avem probleme cu plata contribuþiilor. Nu ºi-au plãtit primãriile acea contribuþie de 2,5 lei/cap de locuitor/an pentru funcþionarea corespunzãtoare a serviciului. În Valea Jiului doar cei de la Petroºani ºi Uricani au plãtit. Cei de la Vulcan nu intrã în aceastã categorie pentru cã au propriul lor serviciu de ecarisaj”, a declarat Adrian Cioran, managerul Serviciului Judeþean pentru Ocrotirea Animalelor fãrã Stãpân. Potrivit reprezentantului serviciului, în aceastã situaþie, cei 52 de angajaþi se aflã în imposibilitatea de a-ºi lua salariile. “Sã vedem ce va decide AGA în acest sens, cum ne vom îndrepta împotriva celor care nu ºi-au achitat contribuþia”, a mai spus sursa citatã. Cotizaþia pentru asociaþia înfiinþatã pentru a rezolva problema câinilor comunitari la nivelul judeþului este de 2,5 lei pe cap de locuitor/an. Monika BACIU Monika BACIU CEH scrie manualul de închidere a minelor de trei ani Pensionarii aºteaptã vedictul Comisiei Europene P ensionarii din minerit sunt la un pas sã reprimeascã gratuitãþile. Acest lucru ar putea fi posibil din toamnã, totul fiind acum la mâna celor de la Bruxelles, care trebuie sã dea mai multe aprobãri.
Transcript
Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU
Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 921
Vineri, 14 August 2015
M anual pentru închiderea minelor. Ministerul Economiei are un manualdupã care trebuie închise unitãþile miniere neperformante, însã nu are
un studiu despre menþinerea acestora pe piaþã ºi transformarea lor în afaceriprofitabile. Închiderea minelor se realizeazã rapid. 25 de pagini are manualulMinisterului Economiei, în timp ce Complexul Energetic Hunedoara scriefilele închiderii mineritului în trei ani. >>>>>> PPAGINILE 4-5AGINILE 4-5
Gratuitãþile la termoficare ºi energieelectricã pentru pensionarii mineri arputea fi din nougarantate de bugetulSocietãþii Naþionalede Închideri de Mine,care este la un pas de
avizul favorabil. Totul depinde deComisia Europeanã,care acum are înlucru acest dosar ºipânã la toamnã se vapronunþa asupraacestuia.
„Aceastã documen-
taþie este la Bruxellesîn studiu cu ConsiliulConcurenþei. A obþinut avizelefavorabile de laMinisterul Energiei ºiConsiliul Concurenþeiºi, probabil, ca un calendar al aprobãriiei, va fi o interpelarela Bruxelles în lunaseptembrie, urmândca în luna octombriesã putem prinde înbugetul rectificativtoate elementelenotificate în aceastã
schemã de ajutor destat”, a precizat Aurel Anghel, director general al SNÎMVJ, societate în bugetul cãreiaurmeazã sã fieprinse sumelenecesare decon-turilor pentrupensionari.
Gratuitãþile le-au fost sistatepensionarilor din minerit dinianuarie 2015,
iar ultima lunã când lis-a decontat con-sumul de enrgie elec-tricã ºi termicã a fost
decembrie 2014.Pensionarii careîndeplinesc condiþiilede ieºire din sistem la45 de ani, cu 20 deani vechime în subter-an, primeau pânãanul trecut dreptul ladecontarea unui con-sum de 3000 kWanual energie elec-tricã, respectiv 3 raþiide 850 kg de cãr-bune (pentru cei cãsã-toriþi) ºi 2 raþii de 850 kg de cãrbune (pentru ceinecãsãtoriþi).
DianaDianaMITRACHEMITRACHE
Probleme la plata cotizaþiilorP rimãriile din Valea Jiului,
Doar douã primãrii din Valea Jiului ºi-auachitat contribuþia anualã cãtre asociaþia carese ocupã de capturarea maidanezilor de pestrãzi. Este vorba de Primãria Petroºani ºi ceade la Uricani.
“Avem probleme cu plata contribuþiilor. Nu ºi-au plãtit primãriile acea contribuþie de2,5 lei/cap de locuitor/an pentru funcþionareacorespunzãtoare a serviciului. În Valea Jiuluidoar cei de la Petroºani ºi Uricani au plãtit.Cei de la Vulcan nu intrã în aceastã categoriepentru cã au propriul lor serviciu de ecarisaj”,a declarat Adrian Cioran, managerulServiciului Judeþean pentru Ocrotirea Animalelor fãrã Stãpân.
Potrivit reprezentantului serviciului, înaceastã situaþie, cei 52 de angajaþi se aflã înimposibilitatea de a-ºi lua salariile. “Sã vedemce va decide AGA în acest sens, cum ne vomîndrepta împotriva celor care nu ºi-au achitatcontribuþia”, a mai spus sursa citatã.
Cotizaþia pentru asociaþia înfiinþatã pentru arezolva problema câinilor comunitari la niveluljudeþului este de 2,5 lei pe cap de locuitor/an.
Monika BACIUMonika BACIU
CEH scrie manualul de închiderea minelor de trei ani
Pensionarii aºteaptã vedictul Comisiei EuropeneP ensionarii din minerit sunt la un
pas sã reprimeascã gratuitãþile.Acest lucru ar putea fi posibil din toamnã, totul fiind acum la mâna celorde la Bruxelles, care trebuie sã dea maimulte aprobãri.
Naser vrea sãscape de controluljudiciar
O mul de afaceri dinPetroºani acuzat
cã a vilota o tânãrã vreasã scape de controluljudiciar.
Pe rolul JudecãtorieiPetroºani a fost depusã ocerere de cãtre NasrollahShariat Nalkiasnari prin caresolicitã revocarea controluluijudiciar.
Este vorba despre omul deafaceri Nasrollah ShariatNalkiashari, cunoscut dreptNaser, cercetat de procuroriidin Petroºani pentru viol.Fapta s-ar fi petrecut în lunaiulie, dupã ce fetiþa ar fi fostacostatã într-o zonã centralãdin Petroºani.
Omul de afaceri iranian ar fi ademenit-o pe fetiþã înaparatamentul sãu, spunându-I cã vrea sã-i deaun lãnþiºor de aur ca sã„o ajute”, dar mai apoi a
Sunt informaþii conform cãroraminora ar fi fost ºi lovitã cu palmadar ºi cu cureaua, lovituri care i-ar fiprovocat mai multe echimoze lanivelul corpului, iar cel care a sesizatpoliþia este chiar tatãl fetiþei.
Monika BACIUMonika BACIU
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 14 August 20152 Actualitate
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138
Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
“În data de12.08.2015, în jurulorei 21:50, poliþiºtiirutieri au depistat unbãrbat în vârstã de 59de ani, din municipiulPetroºani, care con-ducea un autoturismpe DN 66, în locali-tatea Bãniþa. În urmatestãrii conducãtoruluiauto cu aparatulalcooltest, s-a con-statat cã prezenta oconcentraþie de 1,32mg/l, alcool pur înaerul expirat, faptpentru care a fostcondus la SpitalulOrãºenesc Haþeg,unde i s-au recoltatprobe biologice în
La Vulcan, poliþiºtiiau identificat un bãr-bat care se urcasebeat la volan.
“Tot în data de12.08.2015, în jurul
orei 18:15, poliþiºtiirutieri au depistat unbãrbat în vârstã de 46de ani, din municipiulVulcan, care con-ducea un autoturismpe DN66A - stradaCoroeºti – având oconcentraþie de 0,99mg/l, alcool pur înaerul expirat. onducã-torului auto i-au fostrecoltate probe bio-logice în vederea sta-bilirii alcoolemiei”,mai spun cei de la IPJHunedoara.
În ambele cauze aufost întocmite dosarede cercetare penalã.
Monika BACIUMonika BACIU
S amuraiul dinVulcan, vrea
sã scape de arestulpreventiv. În lunaiunie a acestui antrei tineri dinVulcan au fost ata-caþi de un bãrbatcu o sabie.
În momentul acesta,Adonis Pobirici, zisCucuruz se aflã încar-cerat la penitenciarulAiud de unde vrea sãscape.
“Constatã legalitateaºi temeinicia mãsuriiarestãrii preventive ainculpatului POBIRCIADONIS CRISTIAN,aflat in PenitenciarulAiud, pe care omenþine. Respinge cer-erea formulatã de incul-pat, prin apãrãtor, deînlocuire a mãsurii
arestãrii preventive cumãsura preventivã aarestului la domiciliusau a controlului judi-ciar”, se aratã în soluþiaTribunaluluiHunedoara.
Nemulþumit desoluþie, Adonis Pobiricia contestat mãsura,aceasta urmând a fianalizatã de magistraþiîn cursul lunii septem-brie.
Adonis Pobirici afost arestat preventivde TribunalulHunedoara, pentru ten-tativã de omor, dupã cea atacat cu o sabie treitineri, cu vârstecuprinse între 18 ºi 32de ani. Vulcãneanul de26 de ani este cercetatpentru tentativã lasãvârºirea infracþiuniide omor, pedepsitã cuînchisoare de la 5 la 10
ani ºi interzicereaexercitãrii unor drep-turi. În cursul luniiiunie, trei bãrbaþi cuvârste cuprinse între 18ºi 32 de ani, dinVulcan au ajuns, în spi-tal, cu leziuni provocatede sabie. Victimele aufost atacate de Pobiriciîntr-un bar, în urmaunui scandal provocatpe fondul consumuluide alcool. Au fost loviþicu sabia în piept, pestemembre ºi chiar lanivelul capului.„Cucuruz” este cunos-cut ca un individ detemut în Vulcan, încãdin adolescenþã fiindimplicat în diferitescandaluri. Astfel, în2006 el a fost judecatpentru ameninþare, iarîn anul 2008, avea sãfie condamnat deJudecãtoria Petroºani,la ºapte ani deînchisoare pentru tâlhãrie.
Monika BACIUMonika BACIU
Solicitarea luiUreche nu a putut firezolvatã pozitiv ºiasta pentru cã nuexistã posturidisponibile.
“A venit sã seangajeze la SPADPP.Nu avem cum sã îi
oferim loc de muncãacolo pentru cã nusunt posturi”, adeclarat Tiberiu IacobRidzi, primarulmunicipiuluiPetroºani.
Viorel Popa estecunoscut la nivelul
municipiuluiPetroºani pentruescaladãrile dese pestâlpii de electricitate.Ultima sa ispravã afost acum câteva sãptãmâni când a aruncat cu þigle în nuntaºii care petreceau încartierul Colonie din localitate.
Ureche a fost dusla Zam, din cauzaproblemelor sale psihice, însã acesta arevenit în localitateade domiciliu, iaracum îºi cautã loc demuncã.
Monika BACIUMonika BACIU
Aburii lui Bachus, incompatibili cu ºofatul
A burii lui Bachus nu fac casã bunãcu volanul. Pe pielea lor au simþit-o
doi locuitori ai Vãii Jiului care s-au urcatbeþi la volan. Poliþiºtii le-au venit de hacacestora dupã ce le-au pus fiola.
Samuraiul din Vulcanvrea sub control judiciar
Ureche ar vrea sã se angajeze la PrimãrieU reche vrea sã se angajeze. Viorel Popa, poreclit,
Ureche vrea sã se angajeze la Primãria Petroºani.Acesta a fost ieri în audienþe la primarul Tiberiu Iacob Ridzi,cerându-i un loc de muncã în cadrul Serviciului deAdministrare a Domeniului Public ºi Privat.
Vechea reþea a sta-dionului Jiului era extremde degradatã ºi spartã ºi,ca sã evite pierderileuriaºe, cei de la stadionfoloseau apa cu porþia.Situaþia va fi schimbatãradical, graþie unorlucrãri care au început înaceste zile ºi prin care sereface întreg sistemul deþevi. „Împreunã cu primarul municipiuluiPetroºani am identificatunele prioritãþi ºi unaeste de a scãpa depierderile masive dinzona stadionului. Faceminvestiþia de care va be-neficia apoi nu numaistadionul, ci ºi garajele ºidependinþele ºi casele deacolo. Cred cã la finelelunii septembrie va figata”, a spus CostelAvram, director generalSC Apa Serv.
Municipiul Petroºaniare alocatã suma de450.000 de euro pentruinvestiþii realizate deoperatorul de apã dinzonã, iar una dintre celecare sunt acum prioritareeste cea de la stadionulJiul, recent preluat deadministraþia publicã,dupã ce patronul AlinSimota a rãmas fãrã el.
„De comun acord cucei de la Apa Serv, amhotãrât sã schimbãmconducta de alimentarecu apã, inelul principal,pe acest proiect de extin-dere a alimentãrii cu apãºi canalizare care este înderulare în acestmoment”, a adãugat ºi Tiberiu Iacob Ridzi,primarul municipiuluiPetroºani.
Stadionul Jiul de laPetroºani a fost prleuat
în luna noiembrie a anu-lui trecut de primãria dinlocalitate, iar preluarea s-a fãcut de la lichidatorulasociaþiei sportive. Înurmã cu 10 ani, întrePrimãria Petroºani ºi asociaþia condusã de AlinSimota a fost încheiat un contract de comodat,care oricum expira în2015. Lipsa investiþiilor,însã, ºi-a spus cuvântul,iar una dintre cele maigrave probleme a fostmereu alimentarea deficitarã cu apã a bazei.
Diana Diana MITRACHEMITRACHE
Apa Serv a reuºitrecent performanþasã cumpere energieelectricã la un minimistoric. Este vorbadespre preþul plãtitpentru un MegaWattºi asta în condiþiileîn care, acelaºi ope-rator se laudã cuperformanþa de avinde energia pro-dusã pe firele deapã din trei puncteale Vãii Jiului, la unpreþ foarte avanta-jos. Una peste alta,este vorba despreeconomie ºi profit.„Noi am cumpãratacum energie electricã la un preþminim istoric. Aufost ºi primãrii din
Valea Jiului, ca ºialte societãþi alãturide noi pe bursã. Noiam obþinut cel maimic preþ de 140 delei MWatt-ul. Avemun contract pe unan de zile de 2.600de MWatt-i. Dar vindem energie.Una peste alta,preþul la care vin-dem, este mai maredecât cel la carecumpãrãm energieca sã o consumãm.Asta aratã cã sun-tem, din punct devedere energetic,independenþi”, aspus Costel Avram,directorul generalSC Apa Serv.
Apa Serv are mai
multe microhidro-centrale pe diversecursuri de apã ºiacolo producenergie pe care ovând pe bursã.Managerii acestuisistem reuºesc, însã,sã o vândã la unpreþ bun ºi sãcumpere pentrufolosinþa proprie,aceeaºi energie laun preþ extrem deavantajos. Apa Servare 3 microhidro-centrale, ultima fiind inauguratã anul trecut la Brazi,investiþia fiind realizatã din fonduriproprii. Celelaltedouã sunt la Valeade Peºti ºi laPolatiºte.
DianaDianaMITRACHEMITRACHE
Oferte de afaceri ºilocuri de muncã
Ieri am participat la o suitã de întâlniri cu delegaþii economice reprezentând mai multe þãri în cadrul Târgului de Afaceri - organizat cu suportul Ambasadelor strãine în România, precum ºi al Ambasadei României în RepublicaPopularã Chinezã.
ROMANIAN INVESTMENT ZOOM – a avutca scop stabilirea de contacte la nivel de contractede colaborare, oportunitãþi investiþionale ºi decreare de locuri de muncã, cu mediul de afaceridin 12 þãri. Am reprezentat cu bucurie Valea Jiuluila acest eveniment unde am avut ocazia sã portdiscuþii constructive cu reprezentanþii diplomatici ºiai sferei de afaceri din China, Cehia, Palestina,Congo ºi Mali. Discuþiile avute aduc veºti bunepentru cei ce pot rãspunde ofertelor comerciale ºide investiþie propuse de partenerii de dialog.
Concret vorbim despre urmãtoarele tipuri deafaceri care pot fi valorificate în perioada imediaturmãtoare de agenþii economici sau de asociaþii deprofil care pot realiza exporturi, sau caredesfãºoarã activitãþile productive respective.
1. În relaþia cu Palestina – pot fi încheiate contracte avantajoase pentru creºterea de bovine –care au asiguratã piaþa de desfacere prin contractcu partenerul palestinian, aceasta generând la nivellocal venituri pe termen mediu ºi lung ºi implicitcrearea de locuri de muncã.
2. În relaþia cu China – sunt solicitate pentrudesfacere pe piaþa chinezã: miere, fructe depãdure ºi sâmburi de
nucã, pe bazã de contractcomercial.
3. În relaþia cu Cehia –existã interes pentruinvestiþii de construcþii în domeniul turismului, ceea ce se armonizeazã cu programele noastre dedezvoltare localã;
4. În relaþie cu Congo ºiMali – sunt solicitate fructelede pãdure ºi mierea.
Cronica Vãii Jiului | Vineri 14 August 2015 Actualitate 3
Vinde scump ºi cumpãrã ieftin
A pa Serv a gãsit soluþia salva-toare ºi face profit cu micro-
hidrocentralele din dotare. Astfel,societatea de distribuþie a apei dinValea Jiului a reuºit sã vândã scumpenergie la bursã, dar ºi sã cumperela un preþ-record, enregia pe care oconsumã.
Apã pentru stadionul JiulS -au fãcut economii pe proiectele europene, iar din suma rãmasã
sunt executate acum lucrãri de îmbunãtãþire a infrastructurii.Apa Serv face acum un nou sistem de aducþiune a apei ºi la stadionul Jiul, dupã ce luni de zile pierderile de aici au fost imense,iar sportivii au avut apã cu porþia.
Z ilelePatrimoniului
Industrial la Petrilase vor desfãºuraîntre 28 ºi 30 augustîn zona mineiPetrila din ValeaJiului ºi a câtorvaobiective industrialedin oraº.
Organizatorii, grupulde arhitecþi care au cãutat soluþii alternativela demolarea clãdirilorminei, susþin cã eveni-mentul este un punct desintezã a întreguluidemers denumit generic,„Petrila, patrimoniulindustrial ca sursã deregenerare urbanã”, un punct de reflecþieprivind istoria Petrilei ºiun punct de proiecþie aunui posibil viitor alPetrilei, diferit de celtrasat acum. „Acþiuneaeste organizatã deAsociaþia PLUSMINUSºi de SocietateaCulturalã CondiþiaRomânã, condusã deartistul Ion Barbu ºi vareuni arhitecþi români ºigermani. Scopul acþiuniieste de a atrage atenþia,de a arãta valoarea ºide a promova noulstatut de monumentistoric al întreg ansam-
blului minei Petrila, precum ºi a câtorvaclãdiri emblematice. În cadrul evenimentuluivor fi realizate o seriede intervenþii de mobili-er urban ºi artistice pen-tru agrementarea uneimici porþiuni din malulrâului Jiul de Est, vor fitrasate circuite pietonaleºi de biciclete pentrudescoperirea obiecti-velor valoroase ale trecutului industrial alPetrilei, a declaratDragoº Dascãlu, arhitect ºi unul dintreorganizatori.
Data de 30 august vafi punctul culminant alacþiunii, urmând sã fiedezvelitã plãcuþa deidentificare ca monu-ment istoric ºi înmânatãautoritãþilor locale, va fiorganizat un tur pe bici-clete ca va urma traseulmarcat anterior, iar, lafinal, va fi organizat uneveniment simbolic pepodul ce leagã mina deoraº.
Evenimentul sedesfãºoarã în cadrulAnului PatrimoniuluiTehnic ºi Industrial în Europa(http://www.industrial-heritage2015.eu/)„Pânã la data de1.01.2016, toate
clãdirile din incinta E.M.Petrila sunt propusespre a fi demolate, iarsuprafaþa va fi acoperitãcu un strat de vegetaþie.Este o soartã la caresunt condamnate toateminele din Valea Jiului,unele mai devremedecât altele. Lipsa deviziune privind viitorulVãii Jiului ºi a Petrileidin partea autoritãþilorcentrale ºi a societãþilorexploatatoare de cãrbu-ne, va duce la ºtergereaistoriei locale, va con-tribui la sentimentul dedeznãdejde, lipsã deputere ºi dezrãdãcinarea locuitorilor din zonã ºiva contribui definitiv ladepopularea ºi declinuleconomic ºi mai accen-tuat al Vãii”, spun organizatorii acþiunii dela finele acestei luni.
Acþiunea ZilelePatrimoniului Industrialla Petrila este organiza-tã de Asociaþia PLUS-MINUS împreunã cuSocietatea CulturalãCondiþia Românã, condusã de artistul IonBarbu. Proiectul estefinanþat parþial deOrdinul Arhitecþilor din România ºi deAmbasada Germaniei laBucureºti. CondiþiaRomânã, alãturi de
ADERF ºi, mai apoi, dePLUSMINUS, au iniþiatproiectul Petrila – patri-moniul industrial casursã de regenerareurbanã în 2011. Pânãastãzi s-au desfãºurat 4acþiuni majore între-prinse ce au vizatanalizarea situaþiei existente, elaborareaunor strategii realiste ºiambiþioase de dezvol-tare a localitãþii pornindde la ansamblul mineiPetrila, relevareaclãdirilor valoroase aleminei Petrila ºi conver-sia realã a unei structuridin incinta minei.Rezultatele proiectuluivorbesc de la sine:clasarea ca monumentistoric a ansambluluiminei Petrila ºi a unorclãdiri precum PuþulCentru, Sala veche acompresoarelor,Atelierele Mecanice,
etc.; elaborarea unuiStudiu de Prefezabilitatepentru conversia aces-tor clãdiri ºi pentru unnou profil economic alocalitãþii; reabilitarea
staþiei de pompe ºitransformarea acesteiaîn Centrul POMPAdou.
În acest sens au avutloc discuþii cu cei de laAgenþia de DezvoltareVest. “PrimarulMunicipiului Vulcan –Gheorghe Ile secondatde ºeful biroului pentrufinanþãri internaþionaleal Primãriei - MonicaMunteanu a participatzilele trecute la o întâlnire cu DirectorulAgenþiei de DezvoltareRegionalã – Vest –Sorin Maxim, care aavut ca scop discutareaprincipalelor direcþii dedezvoltare localã carepot fi susþinute înperioada de finanþare2014 – 2020 cu fon-duri europene”, spunreprezentanþii Primãrieimunicipiului Vulcan.
Cele mai importantedirecþii de dezvoltarecare se pot înscrie înzona de proiectare ºifinanþare, conform rigorilor impuse prinaxele de finanþare, suntinvestiþii în sãnãtate-
ReabilitareaAmbulatoriului de laspital ºi dotarea acestu-ia cu echipamentemedicale moderne,reabilitarea termicã aclãdirii spitalului.
Edilii continuã ºilucrãrile de moderni-zare a infratructuriiºcolare, astfel sedoreºte reabilitarea grãdiniþelor existente,construirea grãdiniþeilângã ºcoala generalãnr.5. “Învãþãmântulpreºcolar nu a fost eligi-bil pentru perioada definanþare 2007-2013,ceea ce a impus
demararea tuturordemersurilor necesarepentru cuprindereaacestora în nouaperioada de finanþare”,mai subliniazã reprezen-tanþii Primãriei Vulcan.
Totodatã se dorescinvestiþii în reabilitãri deblocuri, iar pentru acestlucru trebuie îndeplinitão condiþie esenþialã ºianume trebuie constitu-ite Asociaþii de propri-etari pentru blocuri cuminim 4 etaje ºi cofi-nanþare de 20% dinpartea proprietarilor.Pornind de la acestedirecþii de dezvoltare,administraþia publicãlocalã elaboreazã înaceste zile Strategia deDezvoltare Localã pen-tru perioada 2014 -2020.
Monika BACIUMonika BACIU
Supermarket-ulbate piaþaP reþuri mari, clienþi
destul de puþini.Lubeniþarii de pe centura municipiuluiPetroºani se plâng deîncasãrile extrem dereduse pe care le au.
Preþul lubeniþei de pe centuramunicipiului Petroºani nu asuferit schimbãri de când aapãrut. “Nu prea avem clienþi.
Eu cred cã la supermarket estemai mic preþul, dar noi aici oputem încerca ºi asta e un avan-taj. Oricum nu lãsãm la preþ”,spoune un comerciant de pecentura Petroºaniului.
Preþul este tot 1,5 lei iarclienþii nu se prea îngrãmãdescsã o cumpere. Multã lumeprefera supermarket-urile undepreþul pe kilogram al uneilubeniþe este ºi de 0,99 de leichiar dacã acolo nu o pot încerca sã vadã cît de dulce este.„Prefer sã o cumpãr de la maga-zin chiar dacã trebuie sã o carpînã acasã. Este mult mai ieftinã
ºi de cele mai multe ori gustuleste la fel cu cel al lubeniþei depe centura. Nu ºtiu dece nu lasaºi ei la preþ pentru cã ar aveavînzãri mult mai mari. Poate nuvor sã-ºi vîndã marfa”, spune unlocuitor din municipiul Petroºani.În tot acest timp cei care vândlubeniþa pe centura Petrosaniuluispun cã este de o calitate supe-rioarã faþã de cea din magazineºi costurile pe care ei le suportapentru a o produce ºi comercia-liza sunt mai mari iar din aceastãcauzã preþul este mai mare faþãde cel din supermarket-uri.
Monika BACIUMonika BACIU
C oncursuri,joc ºi voie
bunã. Toate acestelucruri au începutastãzi la cea de-adoua ediþie a„SãrbãtoriiParosenilor” dinlocalitatea Pãros.
Organizatorii anunþatrei zile de distracþiemaximã ºi pe lângãprogramul evenimentu-lui se pot organizadrumeþii în împrejurimi(vizitarea Cetãþii de laSãlaºu de sus ºi
Malaeºti, PoianaNarciselor, Peºtera dinsatul Peºtera), concursuri dedicatecopiilor, concurs detable ºi alte concursuri,iar toatã ambianþa va fialimentatã cu... mici,
virºili ºi bere din belºug.Programul dedicat acestei sãrbãtori începeastãzi de la ora 18,00-22,00 cu o competiþiede mini -fotbal “CupaPãros 2015”-faza gru-pelor, iar de la orele
22,00 va fi muzica ºidans în cadrul serii„Disco-Paros – 2015”.Sâmbãta programulîncepe la ora 09,00 cucompetiþia de mini-fotbal “Cupa Pãros2015”- faza grupelor.De la 10,00-14,00 –Concursul de biciclete“Parosbike 2015”, iarde la 14,00-18,00 -Concursul de ATV-uri“Vârful Hijului- 2015”.Seara va începe cumuzicã ºi dans în cadrulserii „Pa-rock 2015”.Invitaþi speciali vor ficei de la Trupa Vaiº`amar. În ultima zi a
serbãrilor vor fi com-petiþii de mini -fotbal“Cupa Pãros 2015” –faza finalã, de la ora10,00 Raliul “Paros-Pestera 2015”, iarseara se va încheia cuprogramul de muzicãpopularã. Invitaþi spe-ciali: Grupul vocal„Haþeganii” condus deAdriana Vintan, Ana
Maria Strugariu ,Corina Maria Costinaººi Daniela Tarnauceanuprezentaþi de AlexandruBulacu.
Toate aceste lucruriau menirea de ai facepe oameni sã vinã laaceastã sãrbãtoare ºi sãse simtã cât mai bine.
Monika BACIUMonika BACIU
DescoperãMasivul Siriu cuªtafeta Munþilor
În perioada 21 – 23 august2015, în Masivul Siriu, se vaorganiza TROFEUL JNEPENILOR, ediþia a IV-a,eveniment ce cuprinde o gamãvariatã de activitãþi tip outdoor –trekking, orientare sportivã,cunoºtinþe turistice, jocuri dinamice, foc de tabãrã, concurscreaþie muzicalã, poezie, folk ºimulte surprize.TROFEUL JNEPENILOR este a VIII-a etapã,TIP MASTER, a CompetiþieiªTAFETA MUNÞILOR, editia aIV-a, 2015.
Organizatorii evenimentuluiîmpreunã cu prietenii lor vã propun sã descoperiþi taineleMasivului Siriu, sã vã oglindiþi înapele sale ºi sã urcaþi pe vârfuri cedominã zarea.
Legenda spune ca în loculnumit Lacul Vulturilor sau Laculfãrã Fund, vin primavãra vulturiipentru a bea apã ca saîntinereascã ºi tot aici îºi învaþãpuii sã zboare.
Cine se spalã pe faþã cu apã
vultureascã, se va înãlþa desupramunþilor, bucurându-se de mãreþia lor!
TROFEUL JNEPENILOR seadeseazã atât persoanelor cedoresc sã participe într-o formãorganizatã, relaxantã la activitãþisportiv-cultural-ecologice, participând la diverse categorii,funcþie de vârsta ºi nivelul depregãtire (JUNIORI, FEMININ,VETERANI, OPEN), pãrinþilorce doresc sã-ºi educe copiii într-un spirit eco, savurând împreunãemoþiile unei compeþiþii (catego-ria FAMILY), cât ºi sportivilor temerari care vor lupta cumuntele ºi secundele în cadrul categoriei ELITE.
Evenimentul este organizat cusprijinul Consiliului JudeþeanBuzãu, Jandarmeriei Buzãu,
Premiile sunt oferite de cãtre:ISTA România SRL, ForjaRotech Buzãu, Zizin ApeMinerale, Cofetaria Alice, MCAComercial Buzãu, NestleCerealea Integrale si Shape ArtPilates Bucureºti.
Evenimentul cuprinde probede concurs, organizate conformregulamentului CompetitieiNationale de Turism Sportiv”ªTAFETA MUNÞILOR” -http://www.stafetamuntilor.ro,activitãþi dedicate copiilor ºimulte surprize plãcute. Tabãrade corturi va fi amplasatã laPensiunea Valea Neagrã,Masivul Siriu.
Zilele Patrimoniului Industrial la Petrila
La Vulcan se pregãtesc proiectelepentru urmãtorii ºase aniÞ intele autoritãþilor locale de la Vulcan
pentru atragerea fondurilor europene dinperioada 2014-2020. edilii locali din municipiulVulcan au în vedere atragerea de fondurieuropene pentru dezvoltarea comunitãþii.
A proximativ 45de elevi din
judeþul Hunedoaravor primi sprijinfinanciar din parteastatului pentru a-ºicumpãra un calcula-tor în cadrul progra-mului Euro 200.
Distribuirea bonurilorvalorice s-a fãcut înperioada 24 iunie — 30iulie, iar achiziþionareapropriu-zisã se va facepânã la 31 august. Lanivelul judeþuluiHunedoara existã 42 detineri care vor beneficiade acest sprijin financiarpentru a-ºi cumpãra uncalculator. Tinerii dinjudeþ vor primi un bonvaloric în valoare de 200de euro, pentru achizi-þionarea unui calculator.Beneficiarii sunt tineri depânã în 26 de ani, careprovin din familii cu venituri brute lunare depânã la 150 de lei pemembru de familie, au o situaþie bunã laînvãþãturã ºi nu auabsenþe.
În luna mai,Guvernul a aprobatmodelul bonului valoric de care vorbeneficia elevii ºi stu-denþii din învãþãmân-tul de stat sau parti-
cular acreditat, în vârstãde pânã la 26 de ani,care provin din familii cuun venit brut lunar demaximum 150 lei pemembru de familie.Cuantumul bonului valo-ric reprezintã echivalen-tul în lei al sumei de 200euro, calculat la cursulde schimb valutar comu-nicat de Banca Naþionalãa României pentru ultima zi a lunii precedente achiziþiei.
Programul “Euro200” se deruleazãîncepând cu anul 2004,iar obiectivele sale suntstimularea achiziþionãriide computere prin acordarea unor ajutoarefinanciare stabilite pe criterii sociale, respectivcrearea de competenþeîn utilizarea mijloacelorIT& C. PotrivitGuvernului, în cei zeceani de aplicare a "Euro200" au beneficiat deacest program 281.349de elevi ºi studenþi.
Monika BACIUMonika BACIU
În weekend distracþia este pe primul loc
Calculatoare gratis pentru elevi ºi studenþi
Z ilelePatrimoniului
Industrial la Petrilase vor desfãºuraîntre 28 ºi 30 augustîn zona mineiPetrila din ValeaJiului ºi a câtorvaobiective industrialedin oraº.
Organizatorii, grupulde arhitecþi care au cãutat soluþii alternativela demolarea clãdirilorminei, susþin cã eveni-mentul este un punct desintezã a întreguluidemers denumit generic,„Petrila, patrimoniulindustrial ca sursã deregenerare urbanã”, un punct de reflecþieprivind istoria Petrilei ºiun punct de proiecþie aunui posibil viitor alPetrilei, diferit de celtrasat acum. „Acþiuneaeste organizatã deAsociaþia PLUSMINUSºi de SocietateaCulturalã CondiþiaRomânã, condusã deartistul Ion Barbu ºi vareuni arhitecþi români ºigermani. Scopul acþiuniieste de a atrage atenþia,de a arãta valoarea ºide a promova noulstatut de monumentistoric al întreg ansam-
blului minei Petrila, precum ºi a câtorvaclãdiri emblematice. În cadrul evenimentuluivor fi realizate o seriede intervenþii de mobili-er urban ºi artistice pen-tru agrementarea uneimici porþiuni din malulrâului Jiul de Est, vor fitrasate circuite pietonaleºi de biciclete pentrudescoperirea obiecti-velor valoroase ale trecutului industrial alPetrilei, a declaratDragoº Dascãlu, arhitect ºi unul dintreorganizatori.
Data de 30 august vafi punctul culminant alacþiunii, urmând sã fiedezvelitã plãcuþa deidentificare ca monu-ment istoric ºi înmânatãautoritãþilor locale, va fiorganizat un tur pe bici-clete ca va urma traseulmarcat anterior, iar, lafinal, va fi organizat uneveniment simbolic pepodul ce leagã mina deoraº.
Evenimentul sedesfãºoarã în cadrulAnului PatrimoniuluiTehnic ºi Industrial în Europa(http://www.industrial-heritage2015.eu/)„Pânã la data de1.01.2016, toate
clãdirile din incinta E.M.Petrila sunt propusespre a fi demolate, iarsuprafaþa va fi acoperitãcu un strat de vegetaþie.Este o soartã la caresunt condamnate toateminele din Valea Jiului,unele mai devremedecât altele. Lipsa deviziune privind viitorulVãii Jiului ºi a Petrileidin partea autoritãþilorcentrale ºi a societãþilorexploatatoare de cãrbu-ne, va duce la ºtergereaistoriei locale, va con-tribui la sentimentul dedeznãdejde, lipsã deputere ºi dezrãdãcinarea locuitorilor din zonã ºiva contribui definitiv ladepopularea ºi declinuleconomic ºi mai accen-tuat al Vãii”, spun organizatorii acþiunii dela finele acestei luni.
Acþiunea ZilelePatrimoniului Industrialla Petrila este organiza-tã de Asociaþia PLUS-MINUS împreunã cuSocietatea CulturalãCondiþia Românã, condusã de artistul IonBarbu. Proiectul estefinanþat parþial deOrdinul Arhitecþilor din România ºi deAmbasada Germaniei laBucureºti. CondiþiaRomânã, alãturi de
ADERF ºi, mai apoi, dePLUSMINUS, au iniþiatproiectul Petrila – patri-moniul industrial casursã de regenerareurbanã în 2011. Pânãastãzi s-au desfãºurat 4acþiuni majore între-prinse ce au vizatanalizarea situaþiei existente, elaborareaunor strategii realiste ºiambiþioase de dezvol-tare a localitãþii pornindde la ansamblul mineiPetrila, relevareaclãdirilor valoroase aleminei Petrila ºi conver-sia realã a unei structuridin incinta minei.Rezultatele proiectuluivorbesc de la sine:clasarea ca monumentistoric a ansambluluiminei Petrila ºi a unorclãdiri precum PuþulCentru, Sala veche acompresoarelor,Atelierele Mecanice,
etc.; elaborarea unuiStudiu de Prefezabilitatepentru conversia aces-tor clãdiri ºi pentru unnou profil economic alocalitãþii; reabilitarea
staþiei de pompe ºitransformarea acesteiaîn Centrul POMPAdou.
În acest sens au avutloc discuþii cu cei de laAgenþia de DezvoltareVest. “PrimarulMunicipiului Vulcan –Gheorghe Ile secondatde ºeful biroului pentrufinanþãri internaþionaleal Primãriei - MonicaMunteanu a participatzilele trecute la o întâlnire cu DirectorulAgenþiei de DezvoltareRegionalã – Vest –Sorin Maxim, care aavut ca scop discutareaprincipalelor direcþii dedezvoltare localã carepot fi susþinute înperioada de finanþare2014 – 2020 cu fon-duri europene”, spunreprezentanþii Primãrieimunicipiului Vulcan.
Cele mai importantedirecþii de dezvoltarecare se pot înscrie înzona de proiectare ºifinanþare, conform rigorilor impuse prinaxele de finanþare, suntinvestiþii în sãnãtate-
ReabilitareaAmbulatoriului de laspital ºi dotarea acestu-ia cu echipamentemedicale moderne,reabilitarea termicã aclãdirii spitalului.
Edilii continuã ºilucrãrile de moderni-zare a infratructuriiºcolare, astfel sedoreºte reabilitarea grãdiniþelor existente,construirea grãdiniþeilângã ºcoala generalãnr.5. “Învãþãmântulpreºcolar nu a fost eligi-bil pentru perioada definanþare 2007-2013,ceea ce a impus
demararea tuturordemersurilor necesarepentru cuprindereaacestora în nouaperioada de finanþare”,mai subliniazã reprezen-tanþii Primãriei Vulcan.
Totodatã se dorescinvestiþii în reabilitãri deblocuri, iar pentru acestlucru trebuie îndeplinitão condiþie esenþialã ºianume trebuie constitu-ite Asociaþii de propri-etari pentru blocuri cuminim 4 etaje ºi cofi-nanþare de 20% dinpartea proprietarilor.Pornind de la acestedirecþii de dezvoltare,administraþia publicãlocalã elaboreazã înaceste zile Strategia deDezvoltare Localã pen-tru perioada 2014 -2020.
Monika BACIUMonika BACIU
Supermarket-ulbate piaþaP reþuri mari, clienþi
destul de puþini.Lubeniþarii de pe centura municipiuluiPetroºani se plâng deîncasãrile extrem dereduse pe care le au.
Preþul lubeniþei de pe centuramunicipiului Petroºani nu asuferit schimbãri de când aapãrut. “Nu prea avem clienþi.
Eu cred cã la supermarket estemai mic preþul, dar noi aici oputem încerca ºi asta e un avan-taj. Oricum nu lãsãm la preþ”,spoune un comerciant de pecentura Petroºaniului.
Preþul este tot 1,5 lei iarclienþii nu se prea îngrãmãdescsã o cumpere. Multã lumeprefera supermarket-urile undepreþul pe kilogram al uneilubeniþe este ºi de 0,99 de leichiar dacã acolo nu o pot încerca sã vadã cît de dulce este.„Prefer sã o cumpãr de la maga-zin chiar dacã trebuie sã o carpînã acasã. Este mult mai ieftinã
ºi de cele mai multe ori gustuleste la fel cu cel al lubeniþei depe centura. Nu ºtiu dece nu lasaºi ei la preþ pentru cã ar aveavînzãri mult mai mari. Poate nuvor sã-ºi vîndã marfa”, spune unlocuitor din municipiul Petroºani.În tot acest timp cei care vândlubeniþa pe centura Petrosaniuluispun cã este de o calitate supe-rioarã faþã de cea din magazineºi costurile pe care ei le suportapentru a o produce ºi comercia-liza sunt mai mari iar din aceastãcauzã preþul este mai mare faþãde cel din supermarket-uri.
Monika BACIUMonika BACIU
C oncursuri,joc ºi voie
bunã. Toate acestelucruri au începutastãzi la cea de-adoua ediþie a„SãrbãtoriiParosenilor” dinlocalitatea Pãros.
Organizatorii anunþatrei zile de distracþiemaximã ºi pe lângãprogramul evenimentu-lui se pot organizadrumeþii în împrejurimi(vizitarea Cetãþii de laSãlaºu de sus ºi
Malaeºti, PoianaNarciselor, Peºtera dinsatul Peºtera), concursuri dedicatecopiilor, concurs detable ºi alte concursuri,iar toatã ambianþa va fialimentatã cu... mici,
virºili ºi bere din belºug.Programul dedicat acestei sãrbãtori începeastãzi de la ora 18,00-22,00 cu o competiþiede mini -fotbal “CupaPãros 2015”-faza gru-pelor, iar de la orele
22,00 va fi muzica ºidans în cadrul serii„Disco-Paros – 2015”.Sâmbãta programulîncepe la ora 09,00 cucompetiþia de mini-fotbal “Cupa Pãros2015”- faza grupelor.De la 10,00-14,00 –Concursul de biciclete“Parosbike 2015”, iarde la 14,00-18,00 -Concursul de ATV-uri“Vârful Hijului- 2015”.Seara va începe cumuzicã ºi dans în cadrulserii „Pa-rock 2015”.Invitaþi speciali vor ficei de la Trupa Vaiº`amar. În ultima zi a
serbãrilor vor fi com-petiþii de mini -fotbal“Cupa Pãros 2015” –faza finalã, de la ora10,00 Raliul “Paros-Pestera 2015”, iarseara se va încheia cuprogramul de muzicãpopularã. Invitaþi spe-ciali: Grupul vocal„Haþeganii” condus deAdriana Vintan, Ana
Maria Strugariu ,Corina Maria Costinaººi Daniela Tarnauceanuprezentaþi de AlexandruBulacu.
Toate aceste lucruriau menirea de ai facepe oameni sã vinã laaceastã sãrbãtoare ºi sãse simtã cât mai bine.
Monika BACIUMonika BACIU
DescoperãMasivul Siriu cuªtafeta Munþilor
În perioada 21 – 23 august2015, în Masivul Siriu, se vaorganiza TROFEUL JNEPENILOR, ediþia a IV-a,eveniment ce cuprinde o gamãvariatã de activitãþi tip outdoor –trekking, orientare sportivã,cunoºtinþe turistice, jocuri dinamice, foc de tabãrã, concurscreaþie muzicalã, poezie, folk ºimulte surprize.TROFEUL JNEPENILOR este a VIII-a etapã,TIP MASTER, a CompetiþieiªTAFETA MUNÞILOR, editia aIV-a, 2015.
Organizatorii evenimentuluiîmpreunã cu prietenii lor vã propun sã descoperiþi taineleMasivului Siriu, sã vã oglindiþi înapele sale ºi sã urcaþi pe vârfuri cedominã zarea.
Legenda spune ca în loculnumit Lacul Vulturilor sau Laculfãrã Fund, vin primavãra vulturiipentru a bea apã ca saîntinereascã ºi tot aici îºi învaþãpuii sã zboare.
Cine se spalã pe faþã cu apã
vultureascã, se va înãlþa desupramunþilor, bucurându-se de mãreþia lor!
TROFEUL JNEPENILOR seadeseazã atât persoanelor cedoresc sã participe într-o formãorganizatã, relaxantã la activitãþisportiv-cultural-ecologice, participând la diverse categorii,funcþie de vârsta ºi nivelul depregãtire (JUNIORI, FEMININ,VETERANI, OPEN), pãrinþilorce doresc sã-ºi educe copiii într-un spirit eco, savurând împreunãemoþiile unei compeþiþii (catego-ria FAMILY), cât ºi sportivilor temerari care vor lupta cumuntele ºi secundele în cadrul categoriei ELITE.
Evenimentul este organizat cusprijinul Consiliului JudeþeanBuzãu, Jandarmeriei Buzãu,
Premiile sunt oferite de cãtre:ISTA România SRL, ForjaRotech Buzãu, Zizin ApeMinerale, Cofetaria Alice, MCAComercial Buzãu, NestleCerealea Integrale si Shape ArtPilates Bucureºti.
Evenimentul cuprinde probede concurs, organizate conformregulamentului CompetitieiNationale de Turism Sportiv”ªTAFETA MUNÞILOR” -http://www.stafetamuntilor.ro,activitãþi dedicate copiilor ºimulte surprize plãcute. Tabãrade corturi va fi amplasatã laPensiunea Valea Neagrã,Masivul Siriu.
Zilele Patrimoniului Industrial la Petrila
La Vulcan se pregãtesc proiectelepentru urmãtorii ºase aniÞ intele autoritãþilor locale de la Vulcan
pentru atragerea fondurilor europene dinperioada 2014-2020. edilii locali din municipiulVulcan au în vedere atragerea de fondurieuropene pentru dezvoltarea comunitãþii.
A proximativ 45de elevi din
judeþul Hunedoaravor primi sprijinfinanciar din parteastatului pentru a-ºicumpãra un calcula-tor în cadrul progra-mului Euro 200.
Distribuirea bonurilorvalorice s-a fãcut înperioada 24 iunie — 30iulie, iar achiziþionareapropriu-zisã se va facepânã la 31 august. Lanivelul judeþuluiHunedoara existã 42 detineri care vor beneficiade acest sprijin financiarpentru a-ºi cumpãra uncalculator. Tinerii dinjudeþ vor primi un bonvaloric în valoare de 200de euro, pentru achizi-þionarea unui calculator.Beneficiarii sunt tineri depânã în 26 de ani, careprovin din familii cu venituri brute lunare depânã la 150 de lei pemembru de familie, au o situaþie bunã laînvãþãturã ºi nu auabsenþe.
În luna mai,Guvernul a aprobatmodelul bonului valoric de care vorbeneficia elevii ºi stu-denþii din învãþãmân-tul de stat sau parti-
cular acreditat, în vârstãde pânã la 26 de ani,care provin din familii cuun venit brut lunar demaximum 150 lei pemembru de familie.Cuantumul bonului valo-ric reprezintã echivalen-tul în lei al sumei de 200euro, calculat la cursulde schimb valutar comu-nicat de Banca Naþionalãa României pentru ultima zi a lunii precedente achiziþiei.
Programul “Euro200” se deruleazãîncepând cu anul 2004,iar obiectivele sale suntstimularea achiziþionãriide computere prin acordarea unor ajutoarefinanciare stabilite pe criterii sociale, respectivcrearea de competenþeîn utilizarea mijloacelorIT& C. PotrivitGuvernului, în cei zeceani de aplicare a "Euro200" au beneficiat deacest program 281.349de elevi ºi studenþi.
Monika BACIUMonika BACIU
În weekend distracþia este pe primul loc
Calculatoare gratis pentru elevi ºi studenþi
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 14 August 20156 Actualitate
A rde Retezatul.Zeci de pompieri
ºi lucrãtori silviciîncearcã sã lichidezeun incendiu care semanifestã pe osuprafaþã de aproxi-mativ un hectar delitierã de pãdure ºicoronament dinmasivul Retezat, depe raza comunei Pui.
În ajutorul acestora afost trimis ºi un elicopteral Unitãþii Speciale deAviaþie Cluj. Suprafaþaarsã este de aproximativ6 hectare de pãdure.
“În acþiunea de stingeresunt implicaþi 40 de pom-pieri, 4 jandarmi ºi 15lucrãtori silvici care aufãcut eforturi deosebitepentru limitarea
propagãrii arderii, în cursul zilei de ieri ºi alnopþii trecute. Echipele deintervenþie acþioneazã încondiþii dificile: teren acci-dentat ºi în pantã, vântputernic care îºi schimbãconstant direcþia ºi lipsasurselor de apã”, spunreprezentanþii ISUHunedoara. Inspectoratulpentru Situaþii de UrgenþãIancu de Hunedoara acerut sprijinul unui elicopter adaptat pentruoperaþiuni de stingere aincendiilor, deoarece înzona afectatã de ardereexistã o suprafaþã marede fond forestier derãºinoase, care este pusãîn pericol. UnitateaSpecialã de Aviaþie Cluj atrimis în sprijinul pompie-rilor hunedoreni un eli-copter MI-17, deservit de
doi piloþi ºi un tehnic debord, dotat cu douãmotoare care dezvoltãfiecare 2400 cai putere ºizboarã cu o vitezã maxi-mã de 250 km/h la unplafon maxim de 5500metri. Aeronava este utilizatã atât pentru misiuni de cãutare-salvare,evacuare, cât ºi pentrustingerea incendiilor, înacest caz elicopterul fiindechipat cu dispozitivulacroºat Bambi-Bucket,care poate dispersa unvolum de 3.000 litri deapã. Alimentarea cu apãs-a realizat dintr-un lac situat la aproximativ 19 kmdistanþa faþã de incendiu.
În plus, pe fondulcondiþiilor meteorologicede secetã ºi lipsa precipitaþiilor, existã riscul extinderii incendiuluipânã la arealul ParculuiNaþional Retezat.
Monika BACIUMonika BACIU
MinisterulEconomiei ar trebui sãfacã o recenzie laComplexul EnergeticHunedoara care s-aabãtut de la normelebine definite în manualºi prin managementuldefectuos menþinut înfuncþie ani de zile adus entitatea spre faliment, adicã spreînchidere fãrã drept deapel. Majoritateamembrilor Consiliuluide Administraþie aComplexului EnergeticHunedoara au teancuride diplome care leatestã pregãtirea pro-fesionalã atât pe sec-torul industrial cât ºipe cel economic însãpânã acum niciun nu agãsit nicio soluþie via-bilã pentru salvarea dela moarte a mamutuluicare are peste 6000de angajaþi. Cu CV-uristufoase, membrii CA
sau cei din structura deconducere a societãþiipot sã îºi gãseascã delucru oricând, însãangajaþii de rând vorforma cozi inter-minabile la agenþiilepentru ocuparea forþeide muncã pentru aobþine ºomaj.
Planul de închiderea minelor se dovedeºtea fi unul complex, fiindmai mult decât simplaelaborare ºi punerea înpracticã a proiectului.Orizontul de planifi-care în ceea cepriveºte închiderileminelor cuprinde câte-va decenii, fiind nece-sari diverºi parametrielaboraþi ºi interconec-taþi la nivel social, economic ºi la nivelulmediului, parametricare se pot modifica întimp. Închidereaminelor are repercusi-uni majore asupra
comunitãþilor rurale,pentru cã adesea minaeste un jucãtor mar-cant la nivel economic,fiind un furnizorimportant de venituriºi servicii sociale pen-tru comunitatea localã.
În acelaºi timp,închiderea minelorreprezintã un riscmajor în ceea cepriveºte managementulmediului, ºomajul ºicontinuarea furnizãrii
unor servicii cum suntapa curentã, energiaelectricã ºi asigurareaserviciilor de sãnãtate.La momentul când s-a lansat proiectul,sectorul minier dinRomânia avea nevoiede subvenþii majore,reprezentând un pro-cent foarte mare dinresursele guvernamen-tale, iar închidereaminelor reprezenta odificultate de ordin
social pentru mineri,familiile lor ºi comunitate.
Principala provo-care a proiectului afost sã adaptezeînchiderea efectivã aminelor într-un modacceptabil din punctulde vedere al mediuluiºi sã faciliteze diminua-rea impactului socialasupra forþei de muncãºi a comunitãþii, lãsând în urma sa omoºtenire pozitivã deduratã în regiuneaminierã, precum ºi în comunitãþile respective.
Aproape 950 demilioane de lei a cheltuit statul român înnouã ani pentrulucrãrile de închidere,conservare ºi ecolo-gizare a perimetrelorminiere, iar pentruacest an s-au mai alo-cat 42 de milioane delei pentru punerealacãtului pe minele din þarã. MinisterulEconomiei a alocatpentru închiderea,conservarea ºi ecologizarea minelor41.989.910 lei doartîn acest an. CON-VERSMIN este socie-tatea care aflatã însubordinea MinisteruluiEconomiei a beneficiat
de aceste sume debani.
În anul 2014 s-auconservat 60 de obiec-tive miniere ºi s-auînchis ºi ecologizat 37de obiective miniere,din care 9 obiectiveminiere au avut alo-cate fonduri pentruexecuþia unor lucrãride remediere, inter-venþii sau calamitãþi.
De asemenea,potrivit datelor trans-mise de Conversmin,în anul 2013 au intratîn conservare 64 deobiective miniere ºi s-au închis ºi ecolo-gizat 33 obiectiveminiere, din care 9obiective miniere auavut alocate fonduripentru execuþia unorlucrãri de remediere,intervenþii saucalamitãþi.
În perioada 2005 –2014, valoarea fon-durilor financiare alo-cate pentru activitateade conservare ºi pentru lucrãrile deînchidere ºi recons-trucþie ecologicã a fostde 918.562.357 lei.În aceastã perioadã, au intrat în conservare640 de obiectiveminiere ºi au fostînchise ºi ecologizate502 mine.
Monika BACIUMonika BACIU
CEH scrie manualul de închidere a minelor de trei aniM anual pentru închiderea minelor. Ministerul Economiei are un manual dupã care
trebuie închise unitãþile miniere neperformante, însã nu are un studiu despremenþinerea acestora pe piaþã ºi transformarea lor în afaceri profitabile. Închidereaminelor se realizeazã rapid. 25 de pagini are manualul Ministerului Economiei, în timpce Complexul Energetic Hunedoara scrie filele închiderii mineritului în trei ani.
Elicopter pentru lichidarea unui incendiu
A flatã înînchisoare,
starea sa de sãnãtatei s-a agravat înultimele sãptãmâni,iar familia este dis-peratã în încercãrilede-a o scoate dinaceastã stare, potrivitRomânia TV, citat desite-ul stiripesurse.ro.
Fostul ministru încã nu a primit niciunrãspuns din parteapreºedintelui KlausIohannis cu privire lacererea de graþiere ºise aflã în depresie înspatele gratiilor, dupãce problemele sale desãnãtate s-au agravatîn ultima perioadã,spune soþul sãu,Tiberiu Ridzi. În lunamai, familia MonicãiIacob Ridzi a înaintatpreºedintelui Românieio cerere de graþiere,însã Iohannis nu a dat încã un rãspunsprivitor la ea. Maimult, ºeful statului atrimis aceastã cerereMinisterului Justiþieipentru a da un aviz
consultativ. Judecãtoriide la Tribunalul Ilfovau amânat pentru 4septembrie judecareacererii fostului ministruMonica Iacob-Ridzi deîntrerupere a executã-rii pedepsei de cinciani închisoare primiteîn dosarul legat deorganizarea ZileiTineretului din 2009.
Monica Ridzi a cerutîntreruperea executãriipedepsei, invocândfaptul cã trebuie sãefectueze o serie deinvestigaþii medicalecare nu pot fi realizateîn sistemul medical dinpenitenciar, deoareceare mai multe probleme medicale ºi o imunitate foartescãzutã. Pe 15 februa-rie, Monica Iacob-Ridzia fost condamnatãdefinitiv de Înalta Curtede Casaþie ºi Justiþie lacinci ani de închisoarecu executare în dosarulîn care este acuzatã de abuz în serviciu înlegãturã cu organizareaZilei Tineretului din2009.
C irculaþia vehiculelorcu masa totalã
maximã autorizatã maimare de 7,5 tone va firestricþionatã astãzi înintervalul orar 12,00 -20,00.
Restricþia va fi valabilã pereþeaua de drumuri naþionale ºiautostrãzi care tranziteazãjudeþele Satu Mare, Bihor,Arad, Timiº, Caraº Severin,din cauza emiterii de cãtreAdministraþia Naþionalã deMeteorologie a Codului portocaliu de caniculã, aanunþat Compania Naþionalãde Autostrãzi ºi DrumuriNaþionale din România(CNADNR).
În baza prevederilor privindregimul drumurilor, CNADNRinterzice temporar circulaþieivehiculelor cu masa totalãmaximã autorizatã mai marede 7,5 tone, pe drumurilenaþionale ºi autostrãzile dinjudeþele afectate de caniculã cu
excepþia transporturilor de persoane, transporturilor deanimale vii ºi de produse perisabile de origine animalã ºivegetalã, a vehiculelor careparticipã la intervenþii în caz deforþã majorã, a transporturilorfunerare, a celor poºtale, pentru distribuire de carburanþi,a celor cu echipamente deprim ajutor, de mãrfuri subtemperatura controlatã.
De asemenea, fac excepþietransporturile pentru tractãrivehicule avariate, pentru distribuirea de apã ºi hranãîn zonele calamitate, a celorspecializate destinate princonstrucþie salubrizãrii, transpor-turile apã îmbuteliatã ºi trans-porturile cu produse provenitedin exploatãri agricole.
Restricþionarea circulaþieieste necesarã pentru protecþiasectoarelor de drum asfaltat pecare, din cauza temperaturilorridicate din timpul zilei, se pro-
duc deformaþii majore ire-versibile cu pierderea stabilitãþiiîmbrãcãminþii rutiere. Mãsurava fi dusã la îndeplinire decãtre Compania Naþionalã deAutostrãzi ºi DrumuriNaþionale din România, cusprijinul organelor de PoliþieRutierã.
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 14 August 2015 Actualitate 7
Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtireprofesionalã Petroºani cu sediul în
Petroºani, la Casa de Culturã aSindicatelor organizeazã cursuri deNoþiuni Fundamentale de Igienã.
RELAÞII LA TELEFON: 0722448428
0735.183175
vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINESORTIMENTE
DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 9.80 lei- Fleicã porc - 12.50 lei- Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei- Carne tocatã - 12.80 lei- Cotlet porc cu os - 14.20 lei- Cotlet porc fãrã os -18.50 lei- Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei- Costiþã porc cu os - 9.90 lei- Ciolane porc - 5 lei- Grãsime pentru topit - 5 lei
NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!
Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!
C redincioºii o sãrbãtoresc mâine
pe Sfânta Maria. Popular, Adormirea MaiciiDomnului este consideratãziua care desparte lunilecãlduroase de cele reci.
Tot în aceastã zi este sãrbãtoritã Ziua Marinei, MaicaDomnului fiind ocrotitoareamarinarilor. La malul mãrii, darºi în oraºele dunãrene suntorganizate ample serbãri.Aceastã zi a fost declaratã sãrbãtoare naþionalã. Potrivitcalendarului ortodox, pe 15august, Maica Domnului a fostînºtiinþatã, printr-un înger, defaptul cã va trece în nefiinþã.Ulterior, dupã ce aceasta acerut iertare de la toatã familiaºi de la toþi apropiaþii, a murit.Se spune cã, în momentul încare aceasta a murit, au avutloc mai multe minuni: orbii ºi-aurecãpãtat vederea, surzii au
început sã audã, iar ologii ºibolnavii s-au vindecat. TrupulMaicii Domnului ar fi stat treizile în mormânt, dupã care afost ridicat în ceruri. Tot pe 15 august se încheie ºi postulînceput pe 31 iulie.
Tradiþia spune cã în ziua deSfânta Maria - 2015, se mergela bisericã ºi se împart struguri,prune ºi faguri de miere pentrusufletul celor care au murit. În unele zone, dupã slujba,femeile merg la cimitire pentrua tãmâia mormintele celordragi. În bisericã se pomenesccei adormiþi, dar ºi cei care au
purtat numele Sfintei Fecioare.Fetele nemãritate obiºnuiesc sãculeagã flori, pe care le duc labisericã pentru a fi sfinþite,apoi le iau acasã ºi le aºeazã îndreptul icoanei MaiciiDomnului.
Se crede cã astfel acesteavor avea parte de sãnãtate ºi osoartã bunã. Mai mult, sespune cã aceste flori au puteritãmãduitoare, ele putând alinadureri ºi ocroti casa respectivã.Mai mult, în trecut, fetele purtau o plantã numitã „nãvalnic”, care avea putereasã aducã peþitori.
Restricþii de circulaþie pentru vehiculele de peste 7,5 tone
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 14 August 20158 Sport
Arbitrajul românesca ajuns din nou ca pevremurile echipelorVictoria Bucureºti,Flacãra Moreni ºi F.C.Olt Scorniceºti. Acum,în frunte cu fostul sin-ucigaº (mai bine i-ar fiieºit...) din dragoste,
Sebastian Colþescu dinCraiova, care ºi-abãtut pur ºi simplu jocde Steaua în partidade la Giurgiu. Unºmecher prost ºi imbe-cil cu fluierul la gurã –pe care ar putea fiinvidioºi ºi cei de pe
vremuri, Nelu Danciusau Grigore Macavei,mult mai umani laacele timpuri –, care aadus hoþia la nivelHD, o golãnienemaivãzutã de ani de zile în fotbalulromânesc. Steaua aavut trei goluri anu-late, penalty aiurea ºiiertarea lui Budescu lapalma eplicatã por-
tarului Cojocaru,giurgiuveanul fiind iertat de eliminare.Nemernicul deColþescu a fãcut prafun meci, care dacã arfi avut loc în campi-onatul inter-sate de laPui, ar fi fost mâncatcu fulgi cu tot. Japcade la Giurgiu este unmare semnal desprebagabonþii cu fluier,
care iau vreo 50 demilioane lei vechipentru cã-i doare-nvârful nasului de fotbal, umblândnumai dupã nemernicii. Ruºineacestui impostorcare s-a dat în stambã la ore târziidin noapte, unde arfi trebuit pusã bulinaroºie pe ecran.
Henþ cu mâna
OPRIÞI NEBUNUL!
Începând de miercuri,1 septembrie 2015
DOUÃ PAGINIDE SPORT
ARENAcu o largã paletã de subiecte
Cronici, clasamente ºi comentariila fotbal (Ligile IV ºi V), rugby,handbal,popice etc. Poveºtile
sportului Special IneditInterviuri Memoria fotografiei
Cronica de altãdatã RememberDezvãluiri Din presa vremii
LA MIJLOC DE SÃPTÃMÂNÃ,
LA MIJLOC DE ZIARDOUÃ PAGINI DE SPORT
ARENAcu Genu Tuþu
FOTBAL, LIGA I
Lider mincinosAstra Giurgiu, o invenþie
artificialã (la fel ca defunctele UnireaUrziceni, F.C. Vaslui sau Voinþa Sibiu),s-a instalat în fruntea clasamentuluiLigii I dupã un meci faudulos, 2-0 cuSteaua, cu un antrenor golan numitMarius ªumudicã.
C.S.U. Craiova, 1-2 cu ViitorulConstanþa, demonstreazã încet darsigur cã nu are „faþã” de Liga I.
În derby-ul Moldovei, Botoºaniula detronat Iaºiul dupã un 1-0 chinuit,gol din penalty Vaºvari în min. 83.
A.S.A. Tg. Mureº a dat un chixpe teren propriu dupã un 0-0 acasã cu A.C.S. (Recaº) Poli. Timiºoara,pierzând ºansa posturii de lider dupãºase etape.
Pânã la ora închiderii ediþieiziarului nostru, nu se terminaserãpartidele Concordia Chiajna – Pandurii Tg. Jiu ºi Dinamo Bucureºti –F.C. Voluntari.
campionat, Jiul se redreseazã în etapele 4 (0-0 la GloriaBistriþa) ºi 5 (3-1 cu PolitehnicaIaºi), urmând o deplasare dificilãla C.F.R. Cluj.
Dar ºi acolo, echipa lui FlorinMarin, antrenorul Jiului, face ofigurã excelentã, în final, scor 1-1! Jiuliºtii au deschis scorulprin Adi Dulcea (min. 18), carea executat magistral o loviturãliberã de la 25 m!
Dupã pauzã, Cãtãlin Mulþescuface minuni în poarta Jiului, darnu poate opri în min. 65 golulmarcat de Adrian Anca, care va
egala cu o frumoasãloviturã de cap, la cor-nerul executat deManuel Jose. Douãgreºeli de arbitraj(Aurelian Simion dinPiteºti) – fault în atac alui Jula la golul egaliza-tor ºi lovirea intenþion-atã a lui Vrãjitoarea deacelaºi Jula – au frus-trat echipa Jiul de ovictorie meritatã.
Valea Jiului aavut de-a
lungulvremiidouã
echipe în Liga I (Divizia
„A”), Jiul Petroºani ºi Minerul Lupeni. În ediþiile noastre de
miercuri sau joi, vã prezentãm un remember cuun meci al uneia dintre cele douã echipe, raportat la etapa la
