Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected]Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul IV Nr. 835 Miercuri, 8 Aprilie 2015 S enatorul UNPR de Valea Jiului, Haralambie Vochiþoiu, îl cautã la nereguli pe directorul operatorului de apã din Valea Jiului, Costel Avram. Disensiunile dintre cei doi sunt de notorietate ºi Vochiþoiu i-a intentat chiar ºi un proces, dupã ce Avram l-a acuzat public cã furã apã. >>> >>> PAGINA AGINA A 3-A 3-A S ituaþia gravã cu care se confruntã Complexul Energetic Hunedoara este moni- torizatã în permanent de Ministerul Energiei. Reprezentaþii MinisteruluI Energiei susþin cã intrarea în insolvenþã a Complexului Energetic Hunedoara înseamnã închiderea activitãþii în minerit ºi nu doar cea de la societate cât ºi cea de la Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului. Pe rolul Tribunalului Hunedoara este înregis- tratã o astfel de cerere, iar în cazul în care aceasta va fi admisã repercusiunile asupra Complexului vor fi dramatice. “În ceea ce priveºte riscurile pe care le presupune intrarea în insolvenþã, precum ºi consecinþe ale intrãrii în faliment a CEH cele mai importante ar fi închiderea imediatã a activitãþii de minerit ºi la Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului, furnizor captiv al CEH, cu disponibilizarea altor circa 2000 de salariaþi. Disponibilizarea unui numãr foarte mare de salariaþi (în prezent CEH are cca. 6600 de salariaþi) într-o zonã monoindustri- alã conducând la o pre- siune socialã extraordinarã ºi la un impact puternic asupra bugetului asigu- rãrilor sociale”, se aratã într-un document semnat de ministrul Energiei Andrei Gerea. O altã problemã ar fi legatã ºi de furnizarea agentului termic. În cazul în care CEH intrã în faliment, Deva ºi Valea Jiului rãmân fãrã cãldurã. Sãptãmâna viitoare, la Tribunalul Hunedoara se va lua în discuþie cererea de insolvenþã depusã de o societate împotriva Complexului Energetic Hunedoara. La finele anu- lui 2014, CEH înregistra pierderi de 350 de mili- oane de lei, ºi o valoare a plãþilor restante de circa 370 de milioane de lei, din care numai la bugetul consolidat al statului circa 290 de milioane de lei. Monika BACIU Monika BACIU Paºte, ca-n copilãrie... S ãptãmâna Patimilor era o perioadã specialã în lumea satului de adineauri... Oamenii îºi primeneau ogrãziile, ne pregãteam de Înviere, bãrbaþii trebãluiau prin bãtãturã, muierile prin casã, noi copiii gurã- cascã pe uliþã, din zori ºi pânã-n asfinþit. Mã trimitea mama sã adun trifoi/lãptucã ori alte buruieni pe care sã le imprime pe ouãle feºtite în coajã de ceapã. Luciul ouãlor era dat cu o bucatã zdravãnã de slãninã. Le “cercãm în dinþi” sã vãd care sunt mai tari. Le puneam deoparte pe cele târî pentru zilele în care mergeam la nedeile din sat ori dimprejur. În Joia Mare, noi copiii din Slãtinioara, dupã lãsarea întunericului, fãceam focul ºi “puºcam”. Cu o “tavã” pregãtitã cu grijã, puºcam, nu aveam nevoie decât de carbid ºi apã... În Joia Mare satul era precum un front de rãzboi, erau “aujmãrile” , din Cãlineºti pânã-n Oprineºti ºi mai departe-n Gãlãþeni, în fiecare bãtãturã se puºca în jurul focului ºi se strigã “aujmãria... aujmãria... aujmãria mãããããã“. În vremea copilãriei mele nu ºtiam de iepuraº, nu... Am aflat târziu de urecheat, satul nu ºtia cã în dimineaþa de Paºte trebuie sã vinã iepuraºul. ªtiam cã trebuie sã ne trezim devreme, sã ne spãlãm, “sã luãm Paºte“ sã ne aºezãm la masã dupã ce spuneam întotdeauna rugã- ciunea ºi apoi în grabã sã pornim spre “morminþi”... În Slãtinioara morþii se îngroapã în ogradã, fiecare îºi îngroapã morþii în bãtã- turã. Astfel, în dimineaþa de Paºte, plecam “pe la morminþi” adicã prin sat de la unii la alþii, dãdeam ºi primeam de pomanã în fiecare gospodãrie...Erau ani frumoºi cu griji puþine ºi ucurii multe, mãrunte dar multe... Lucram ziua la sãlaº, ºedeam seara la lãmpaº, sub cerul cu stele multe, faine vremuri dar trecute... Ionuþ Ionuþ DRÃGOTESC DRÃGOTESC Se ascut iar sãbiile Vochiþoiu cautã neregulile din curtea lui Avram pe la Curtea de Conturi CEH, monitorizat de Ministerul Energiei
Transcript
Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU
Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 835
Miercuri, 8 Aprilie 2015
S enatorul UNPR de Valea Jiului, Haralambie Vochiþoiu, îlcautã la nereguli pe directorul operatorului de apã din
Valea Jiului, Costel Avram. Disensiunile dintre cei doi sunt de notorietate ºi Vochiþoiu i-a intentat chiar ºi un proces, dupã ceAvram l-a acuzat public cã furã apã. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A
S ituaþia gravã cucare se confruntã
Complexul EnergeticHunedoara este moni-torizatã în permanentde Ministerul Energiei.
ReprezentaþiiMinisteruluI Energiei susþincã intrarea în insolvenþã aComplexului EnergeticHunedoara înseamnãînchiderea activitãþii înminerit ºi nu doar cea dela societate cât ºi cea de laSocietatea Naþionalã de
Închideri Mine Valea Jiului. Pe rolul TribunaluluiHunedoara este înregis-tratã o astfel de cerere, iarîn cazul în care aceasta vafi admisã repercusiunileasupra Complexului vor fi dramatice.
“În ceea ce priveºteriscurile pe care le presupune intrarea îninsolvenþã, precum ºi consecinþe ale intrãrii înfaliment a CEH cele maiimportante ar fi închidereaimediatã a activitãþii deminerit ºi la Societatea
Naþionalã de ÎnchideriMine Valea Jiului, furnizor captiv al CEH, cudisponibilizarea altor circa2000 de salariaþi.
Disponibilizarea unuinumãr foarte mare desalariaþi (în prezent CEHare cca. 6600 de salariaþi)într-o zonã monoindustri-alã conducând la o pre-siune socialã extraordinarãºi la un impact puternicasupra bugetului asigu-rãrilor sociale”, se aratãîntr-un document semnatde ministrul Energiei
Andrei Gerea.O altã problemã ar fi
legatã ºi de furnizareaagentului termic. În cazul
în care CEH intrã în faliment, Deva ºi ValeaJiului rãmân fãrã cãldurã.
Sãptãmâna viitoare, laTribunalul Hunedoara seva lua în discuþie cerereade insolvenþã depusã de osocietate împotrivaComplexului EnergeticHunedoara. La finele anu-lui 2014, CEH înregistrapierderi de 350 de mili-oane de lei, ºi o valoare aplãþilor restante de circa370 de milioane de lei, dincare numai la bugetul consolidat al statului circa290 de milioane de lei.
Monika BACIUMonika BACIU
Paºte, ca-ncopilãrie...
S ãptãmânaPatimilor era o
perioadã specialã înlumea satului deadineauri...
Oamenii îºi primeneauogrãziile, ne pregãteam deÎnviere, bãrbaþii trebãluiauprin bãtãturã, muierile princasã, noi copiii gurã- cascãpe uliþã, din zori ºi pânã-nasfinþit. Mã trimitea mamasã adun trifoi/lãptucã orialte buruieni pe care sã leimprime pe ouãle feºtite încoajã de ceapã. Luciulouãlor era dat cu o bucatãzdravãnã de slãninã.
Le “cercãm în dinþi” sãvãd care sunt mai tari. Lepuneam deoparte pe celetârî pentru zilele în caremergeam la nedeile din satori dimprejur. În JoiaMare, noi copiii dinSlãtinioara, dupã lãsareaîntunericului, fãceam foculºi “puºcam”. Cu o “tavã”pregãtitã cu grijã, puºcam,nu aveam nevoie decât decarbid ºi apã... În JoiaMare satul era precum unfront de rãzboi, erau“aujmãrile” , din Cãlineºtipânã-n Oprineºti ºi maideparte-n Gãlãþeni, în
fiecare bãtãturã se puºca înjurul focului ºi se strigã“aujmãria... aujmãria...aujmãria mãããããã“.
În vremea copilãrieimele nu ºtiam de iepuraº,nu... Am aflat târziu deurecheat, satul nu ºtia cã îndimineaþa de Paºte trebuiesã vinã iepuraºul. ªtiam cãtrebuie sã ne trezimdevreme, sã ne spãlãm,“sã luãm Paºte“ sã neaºezãm la masã dupã cespuneam întotdeauna rugã-ciunea ºi apoi în grabã sãpornim spre “morminþi”...
În Slãtinioara morþii seîngroapã în ogradã, fiecareîºi îngroapã morþii în bãtã-turã. Astfel, în dimineaþade Paºte, plecam “pe lamorminþi” adicã prin satde la unii la alþii, dãdeam ºiprimeam de pomanã înfiecare gospodãrie...Erauani frumoºi cu griji puþineºi ucurii multe, mãruntedar multe... Lucram ziua lasãlaº, ºedeam seara lalãmpaº, sub cerul cu stelemulte, faine vremuri dartrecute...
Ionuþ Ionuþ DRÃGOTESCDRÃGOTESC
Se ascut iar sãbiile
Vochiþoiu cautã nereguliledin curtea lui Avram
pe la Curtea de Conturi
CEH, monitorizat de Ministerul Energiei
TRADUCÃTORAUTORIZAT
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃStr. AVRAM IANCU 13/38
Telefon 0728890014
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 8 aprilie 20152 Actualitate
Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 VÂNZARE
Vând apartament 2 camere, înPetroºani, Str. 1 Decembrie 1918, Bl.105, Ap.53, cu multiple îmbunãtãþiri.Preþ 75.000 lei negociabil. Nr telefon
0731.254100 ºi 0757.769477
Vom da bani dinbugetul local ca sãîngrijim maidanezii, cãdespre dispariþia lor depe strãzi nu putemvorbi atât de repede.Legile sunt, însã, inter-pretabile ºi maidaneziiajung în adãposturi
doar ca sã fie operioadã îngrijiþi ºieventual castraþi.
„Din pãcate, legislaþianu permite o rezolvarerapidã. În principal,câinii sunt strânºi de pestrãzi ºi trebuie sã fiecazaþi, iar dacã sunt
sãnãtoºi, trebuie sãaºteptãm adoptarea lor,cã nu se poate faceeutanasierea, decât acelor foarte bolnavi”, aspus Nicolae Ivãnuº,consilier judeþean,reprezentantul C JHunedoara în A.D. I. a
Asociaþiei de ocrotire acâinilor fãrã stãpân.
În Valea Jiului doardouã primãrii auacceptat sã participepânã acum cu bani dela buget, respectiv cusuma de 2,5 lei pentrufiecare locuitor pe an,în timp ce la Vulcan,Gheorghe Ile se des-curcã pe cont propriu.
„Pânã în momentulde faþã, din pãcate,doar primãriile dinUricani ºi Petroºani autrecut prin ConsiliulLocal aceste hotãrâri.Urmeazã sã treacã ºicelelalte prin CL. E unlucru de care mi-ampropus sã mã ocup înmod special”, a maispus Nicolae Ivãnuº,consilier judeþean.
Consilierul judeþeandin Valea Jiului a fostnumit în structura deconducere a asociaþieicare se ocupã deecarisaj în Hunedoara.Modificarea a fostfãcutã, din cauzã cãpostul rãmãsese vacantºi era nevoie de unnou preºedinte.
„Reprezentantul
nostru era MirceaMuzicaº. Domnul adecedat ºi consilierii au votat înlocuirea dânsului cu consilieruljudeþean NicolaeIvãnuº. Ca misiune,dânsul are de urmãritimplementarea obiec-tivelor în aceastã ADI”,a precizat AdrianDavid, vicepreºedinteleC.J. Hunedoara.
ªi dacã fiecareprimãrie va da bani dela buget pentru câiniicomunitari, de laConsiliul JudeþenaHunedoara deja s-aaprobat suma de 1,8milioane de lei, pentruocrotirea animalelorfãrã stãpân.
DianaDianaMITRACHEMITRACHE
C heltuielile extrem deridicate cu întreþinerea
bazinului didactic dinPetroºani au dus la creºtereatarifelor de intrare.
Cheltuielile se ridicã la câtevazeci de mii de lei lunar, iar pentru aputea acoperi aceste costuriîncepând de luni, 6 aprilie, toþi ceicare vor intra la bazinul didacticvor plãti mai mult pentru un bilet.
“Tarifele de înot s-au modificatcu data de 1 aprilie, conformhotãrârii de ºedinþã a consiliuluilocal. Tarifele sunt de la 5 la 7 leipentru elevi ºi studenþi, abonamentele de la 50 la 70 de leielevi ºi studenþi. Pentruadulþi de la 10 la 14 lei ºide la 100 de lei abona-mentele la 140 de lei.Cheltuielile de la bazin suntdestul de mari ºi ca sãputem face cât de cât unechilibru ºi sã putem firentabili a trebuit ca sãfacem aceste majorãri ”, adeclarat Petre Popa, admi-nistrator bazinului didactic.
De precizat este faptul
cã în aceastã sãptãmânã când lanivel naþional în sistemul de edu-caþie se deruleazã programul “Sãºtii mai multe, sã fii mai bun” eleviiau acces gratuit în piscina ºcolarã.
“Vin ºi copiii ºi vin ºi adulþii.Suntem bucuroºi cã îi avem aicilângã noi ºi mai ales cã avemacum ºi sãptãmâna porþilordeschise avem deja un numãr decopii care vin ºi care s-au înscrisdeja la bazin. În aceastã sãptãmânãîntre orele 11 ºi 13 va fi gratis”, a mai spus sursa citatã.
Biletul de intrare este valabildouã ore timp în care adulþii, dar ºi copiii sunt supravegheaþi depersonalul care deserveºte bazinul.
Monika BACIUMonika BACIU
Trei rozãtoare neinduc în atmosferaPaºtelui I epuraºi de Paºte. Pentru
ca petroºãnenii sã simtãatmosfera sãrbãtorilor Pascale,reprezentanþii administraþieilocale au luat decizia de amonta mai mulþi iepuraº.
Trei rozãtoare vor anima centrulcivic al localitãþii. “Anul acesta desãrbãtorile Pascale vom avea trei
iepuraºi amplasaþi pe raza munici-piului Petroºani. Doi vor fi pe centru civic ºi unul va fi pe DN66lângã Biserica Catolicã. Alte orna-mente nu se pun în oraº cu excepþiasãrbãtorilor de iarnã. Astãzi vomîncepe montarea lor ºi de mâinesearã vor fi funcþionale sã poatã fiamplasate pe raza municipiului ºi sãpoatã da un aspect de sãrbãtoare”,a declarat Daniel Viºan, directorexecutiv SPADPP Petroºani.
Creºtinii ortodocºi sãrbãtorescÎnvierea Domnului duminicã, 12 aprilie
Monika BACIUMonika BACIU
Spre Parâng, încondiþii de iarnãT emperaturile scãzute ºi
precipitaþiile din ultimaperioadã au pus probleme conducãtorilor auto care au vrut sãurce în staþiunea montanã Parâng.Carosabilul a fost acoperit de unstrat de polei, iar autoritãþile aufost nevoite sã intervinã.
“În zona de intra-vilan a municipiuluiPetroºani nu amîntâmpinat problemedar în zona Rusu, dela telescaunul vechipânã la zona Rusu,este polei pe jos. Am discuta cu dom-nul vicepreºedinte la CJH ºi a luatmãsurile de îndatã ºi a trimis echipade deszãpezire pentru a da cu materi-al antiderapant. Am luat legãtura cucei de la Consiliul Judeþean pentru cãdrumul aparþine de ei, este vorba deDJ 709 F ºi problema va fi rezolvatãpentru a se putea circula în condiþiide siguranþã”, a declarat DanielViºan, director executiv SPADPPPetroºani.
În Valea Jiului un alt drum cu prob-leme este cel care duce spreVoineasa. Potrivit informaþiilor de laCNADNR aici stratul de zãpadãmãsoarã cinci centimetri.
Monika BACIUMonika BACIU
2,5 lei de cãciulã pentru câinii vagabonziF iecare dintre noi vom da 2,5 lei pe an
pentru câinii comunitari. Aºa au deciscei care conduc sistemul de ecarisaj înjudeþul Hunedoara. În forul de conducereal asociaþiei care se ocupã de acest sectoreste un consilier din Lupeni, NicolaeIvãnuº, care promite cã în Valea Jiului seva pune în miºcare întreg sistemul.
Zeci de mii de lei lunar, cheltuieli la bazinul didactic
Preþurile de intrare au crescut
Sentinþã în cazul individuluicare a ucisdoi pietoniI ndividul care a
omorât doi oameniîn sãptãmâna patimilora anului trecut, aflãmâine ce pedeapsã vaprimi pentru fapta sa.
Ori din contrã, MãturarCodruþ Norocel ar putea fi
achitat în ciuda faptului cãprocurorii susþin cã se facevinovat de ucidere dinculpã.
Magistraþii JudecãtorieiPetroºani au rãmas în pronunþare cu privire lasentinþa în dosarul tânãruluijudecat pentru moartea adouã persoane lovite pe otrecere de pietoni din centrul Petroºaniului.
Decizia urmeazã sã fieluatã joi, însã indiferent desoluþia judecãtoruluisentinþa poate fi atacatãatât de Mãturar cât ºi derudele ºi urmaþii celor douãvictime. Mãturar se aflã înarest la domiciliu încã din
luna aprilie 2014, dupã cejudecãtorii TribunaluluiHunedoara au decis cã nuse impune menþinerea saîn arestul IPJ Hunedoara,aºa cum iniþial stabiliserãmagistraþii petroºãneni.
Totodatã, Norocel abeneficiat de învoire pentrudocumentele de naºtere ale copilului sãu, pentru a merge la medicul stomatolog dar ºi pentru amunci. Procurorii aususþinut cã tânãrul goneanebuneºte cu BMW-ul sãuprin localitate ºi pur ºi simplu a spulberat doipietoni care vroiau sãtreacã stradã pe o treceredin apropierea PrimãrieiPetroºani. El a susþinut cãvictimele nu au traversatregulamentar strada, iarprocurorii au efectuat ºi oexpertizã criminalisticã încazul tragediei.
Tragicul eveniment aavut loc în Joia Mare, iartrei copii au rãmas fãrãpãrinþi, unul dintre ei fiindun minor olimpic ºi unextrem de talentat pianist.
Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 8 aprilie 2015 Actualitate 3
S enatorul UNPR de Valea Jiului,
Haralambie Vochiþoiu,îl cautã la nereguli pedirectorul operatoruluide apã din Valea Jiului,Costel Avram.Disensiunile dintre ceidoi sunt de notorietateºi Vochiþoiu i-a intentatchiar ºi un proces, dupãce Avram l-a acuzatpublic cã furã apã.
Senatorul HaralambieVochiþoiu i-a solicitatpreºedintelui Curþii deConturi, Nicolae Vãcãroiu, o copie a raportului întocmitdupã controlul efectuat înacest an la ApaServ ValeaJiului SA, instituþie condusãde Costel Avram. Vochiþoiuare suspiciuni cã ar fi fostdescoperite oareºce neregulide care musai vrea sã aibãcunoºtinþã ºi spune cã ºi întrecut ar mai fi fost diverseprobleme financiare.
„Din audienþele cucetãþenii la cabinetul meuparlamentar ºi din dezvãluirile
presei se desprinde ideea cãîn preþul mare al apei pota-bile furnizate de SC ApaServValea Jiului SA se regãsescanumite nereguli de careeste posibil a se face vinovatã actuala conducere a acestei societãþi. (...) Avândîn vedere cã societateaamintitã furnizeazã apã lapeste 150.000 de locuitori ºifoarte mulþi agenþi economici,vã rog sã-mi transmiteþi ocopie a Raportului Curþii deConturi-Camera de ConturiHunedoara rezultat în urmaultimului control efectuat laSC ApaServ Valea Jiului SAdin judeþul Hunedoara”, îiscrie parlamentarul luiNicolae Vãcãroiu.
Costel Avram este, înschimb, liniºtit ºi spune cã nu are de cât sã cauteeventualele nereguli, pentrucã nu existã. „Suntem ºi înSãptãmâna Patimilor ºi mãabþin, deocamdatã, de la altecomentarii. Cert este cã totuleste în regulã. Nu existãnicio neregulã”, a declaratdirectorul SC ApaServ ValeaJiului SA, Costel Avram,anunþând cã dupã Paºti vareveni cu mai multe detaliidespre acest subiect.
A cuzaþiile de furt i-auadus în instanþã
De precizat cã disensiuniledintre Costel Avram ºiHaralambie Vochiþoiu sunt
de notorietate ºi s-au acutizatdupã ce directorul opera-torului de apã l-a acuzat peparlamentar cã furã apã launa dintre firmele controlatede el. Acuzaþiile publice s-ausoldat cu un proces, aflatacum pe rolul JudecãtorieiPetroºani.
Scandalul dintre cei doi adebutat în urmã cu mai binede doi ani, în urma unuiicontrol fãcut de reprezen-tanþii ApaServ la SC ArtForest Company SRL, firmãcontrolatã de senatorulHaralambie Vochitoiu.Echipele de control au stabilitcã societatea a fost branºatãilegal la reþeaua de apã
potabilã, aspect consemnatîn procesul verbal de constatare nr. 129/24.09.2012 ºi Nota de constatare din 24.09. 2012,încheiate în urma controluluiefectuat de reprezentanþiifurnizorului de apã la punctul de lucru la firmei,din Livezeni. Cu ocaziarespectivei verificãri s-a constatat existenþa unui by-pass ilegal executat pereþeaua publicã de apã.
Când echipa de control aajuns la poarta firmei, angajaþii l-au sunat imediatpe Haralambie Vochiþoiu –care era consilier judeþean lavremea respectivã – ºi,potrivit actelor oficiale aleApaServ, „acesta s-a prezen-tat imediat la faþa locului ºinu a permis efectuarea con-trolului, motivat de faptul cãreprezentanþii societãþii noas-tre nu au prezentat delegaþii,deºi aceºtia se legitimaserãcu legitimaþiile de serviciu”.Ulterior, dupã ce reprezen-tanþii ApaServ au venit cudelegaþiile, acestora li s-apermis sã efectueze con-trolul, iar prejudiciul calculatpentru racordul ilegal a fostde aproape 13.000 de lei.
CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA
On-line e mai simpluO ferta de înscriere
on-line pe site-ulAJOFM Hunedoara esteuna extrem de accesatãde ºomeri.
Profilul celui care îºi cautãastfel de lucru este cel al unuitânãr ºi aºa se explicã de cenumãrul total al ºomeriloreste cu aproximativ 1.000mai mare decât al celor care au cerut un USER ºi oparolã ca sã îºi caute astfel un job.
On–line este la doar unclick distanþã, iar platformade cãutare le oferã ºomerilordin judeþul nostru un accesmai facil la locurile de muncãce sunt scoase pe piaþã. ªiangajatorii scapã de un drumla sediul agenþiilor locale, iarnumãrul celor care s-au
înscris deja în baza de dateeste foarte mare.
„Pânã în momentul defaþã avem 9.346 de ºomeridin Hunedoara care acce-seazã aceastã platformã ºi953 de angajatori. Eu con-sider cã ne ajutã, pentru cãun angajator care are o ofertã de locuri de muncãvacanþe, poate sã o trimitãon-line ºi nu mai este nevoiesã ne contacteze personal,iar ºomerii ºi ei îºi pot cãutalocurile de muncã de acasã,unde le pot vizualiza direct”,a precizat Judith Babþan,ºefa ALOFM Petroºani.
Proiectul a fost implemen-tat în judeþul Hunedoara anultrecut ºi are o duratã de 18luni, pânã în 5 iulie 2015.Valoarea eligibilã a proiectu-lui a fost de aproape 7.9milioane de lei, iar cea maimare parte a fost realizatãdin fonduri nerambursabile.
Diana Diana MITRACHEMITRACHE
Se ascut iar sãbiileVochiþoiu cautã neregulile din curtealui Avram pe la Curtea de Conturi
IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU
ÎN MEMORIAMPentru cã demintatea nutrãieºte îngenunchi,Securitatea i-ascurtcircuitatmintea
Un cercetãtor îngeofizicã ºi electronicã,un specialist în astro-navigaþie, din Petrila, a fost distrus deSecuritatea comunistãprin aºa zisa metodã”spãlarea creierului”. Oinformare, care exprimapoziþia unei minþi sclipi-toare, nu a fost pe placul regimuluiCeauºescu, drept pentrucare l-a supus pe GeluCriºan la caznelesecuriste pentru a-l dape brazdã. Cum acestlucru nu a fost posibil, is-a administrat injecþiacare l-a transformat în”om cu mintea rãtãcitã”.
Omul de rând, celcare nu s-a confruntatcu Securitatea regimuluiCeauºescu, nu-i vine sãcreadã ce descoperãdupã atâþia ani,
exclamând invariabil: eunu am ºtiut despre aºaceva! Cel cãruia i s-acumpãrat sufletul,printr-un loc de muncã,repartizarea unuiapartament ºi cumpãrã-turi în rate, viaþa i-a trecut între serviciu ºicasã, eventual ºi cu celedouã ore de emisie tvpe zi, cu apa ºi curentuldat cu porþia. Cei care-ºi puneau întrebãri existenþiale, care aveauidealuri ºi dincolo depragul casei, cei care,vorbã lui Brâncuºi, aucãutat toatã viaþa lorzborul, cunoaºterea ºidumnezeirea, au avutmari probleme. Mulþi aumurit pentru vina de avedea derapajele uneilumi ca o închisoare,dar ºi mai mulþi au fosttransformaþi în plantepentru cã au vorbit considerând cã este odatorie de onoare. Ca urmare, deminateaera þinta principalã asecuritãþii comuniste,pentru cã demnitateanu acceptã sã trãiascãîn genunchi...
N obleþea celuidesculþ prin
zãpadã
Îl cheamã GeluCriºan, este din Petrila,are 56 de ani, ºi a fostun om de excepþie, ovaloare pentru þara lui ºio mândrie a oraºului, aVãii Jiului ºi a judeþului.Cei care i-au fost colegiºi vecinii povestescdespre Gelu cã a fostcercetãtor în fizicãatomicã ºi profesor universitar la Bucureºti.
Înalta educaþie ºiinteligenþa de excepþiese regãsesc ºi acum laOmul care umblã desculþ prin zãpadã, iarvara poartã bocanci ºiuneori costum de schi.Uneori, când i se facerãu, îl vezi cum se culcãsingur pe pãmânt, apoiîºi urmeazã drumul cucâinele sãu, poate singurul sãu prietenadevãrat... Cu ochiimari, albaºtri ºi extremde expresivi, la Gelu se
simte boemia celor cuminte sclipitoare. Recitãversuri ale marilor clasici, discutã cu cei cenu fug de el despresubiecte ale cãrþilor premiaþilor Nobel, ajutãelevi mai mici ºi chiarliceeni rezolvându-leprobleme de fizicã ºimatematicã, uneori leatrage atenþia asupracomportamentelorneadecvate, iar nobleþeaºi calitatea umanã rãzbat din orice gest,atitudine ºi mai alesdin... recunoºtinþa faþãde cei care i-au întins omânã. Gentileaþa sa esteatât de rarã încât mulþicred cã nu mai existã.Noi am rãmas uimiþi s-odescoperim la un om alcãrui creier a fost spãlatde Securitate.
G eneraþiebãtutã de
soartã - ºasemorþi... ºi Gelu
Apropiaþii spun cãmintea lui Gelu s-aîmbolnãvit în urma uneiinjecþii. ”A fost un copileminent, a intrat dinprima la liceu, apoi lafacultate ºi la a douafacultate. A devenitcercetãtor ulterior, pe la Bucureºti. A fostcãsãtorit, socrul sãu, amînþeles cã lucra înComitetul Central pevremea lui Ceauºescu.
Are un copil, care avenit sã-l invite la nuntalui. Am aflat cã a fãcuto informare politicã,aºa cum se fãcea atunci, dupã care aajuns aºa. Se spune cãar fi criticat sistemul ºimai ales practicile dindomeniul în care lucrael. Acea infirmarepoliticã nu doar cã ascris-o, dar a ºi suþinut-o, cu com-pletãrile ºi argumentelelui. A fost un bãrbattare frumos, senin ºideschis. Se ºtie cã dintr-o injecþie. Dar toþispun cã Securitatea afãcut asta. Generaþianostrã a fost o generaþiebãtutã de soartã.Majoritatea celor cuadevãrat buni, colegi de-ai mei, au murit. Au fost ºase oamenieminenþi... Tatãl sãu alucrat la minã, acumeste pensionar ºi stauîmpreunã. Mama lui afost nevoitã sã plece înFranþa... Gelu a rãmasun om de bunã calitate,chiar dacã mintea lui omai ia razna”- a povestitElisabeta B., fostacolegã de ºcoalã genera-lã ºi vecina lui Gelu.
D e laTopografie,
Petrol ºi gaze, laastronavigaþie...
În momemte de
luciditate, dacã esteîntrebat, Gelupovesteºte, puþiniloroameni în care areîncredere, viaþa sa, darinvariabil roagã pe celdin faþa sa cã nu cumvasã-l pârascã ”SSP”-ului,adicã serviciului desecuritate ºi protecþieiºtiute de el de pe vremea ”aceea”. Fostulcercetãtor a povestitdespre fiul sãu Bogdanºi fosta soþie Roxana cuduioºie, iar atitudinea luiexprimã mândrie ºi dor,dar ºi durere acceptatã.Gelu ne-a ajutat sãlegãm piesele disparateale pregãtirii sale, aflatede la cunoscuþi. A studiat pe rândTopografia, Geofizica,Programarea numericãa datelor ºi Electronicã.A lucrat un an la minaPetrila, apoi la Institutulde Cercetare Petrol ºiGaze, a fost profesoruniversitar la Bucureºti,a fãcut cercetare ºiproiectare, apoi a trecutîn astronavigaþie...
A vorbit cu multãconsideraþie despre unanume Ionuþ Sturza, cucare s-a cunoscut pevremurile sale bune, ºipe care pare sã-l fiapreciat cu adevãrat.Nu am flat dacã estevorba fostul premier alMoldovei, cel care aînfiinþat Alianþa pentruDemocraþie ºi Reformeºi este specialist în comerþ exterior ºi a fostvicedirector într-o aso-ciaþie de profil, vicecon-sul al Kazasthanului etc.
Ion Sturzã are 53 deani, cu trei ani mai micdecât Gelu, iar drumu-rile lor sã se fi intersec-tat... Poate fi ºi undescendent al familieiSturdza. Nu am reuºitsã aflãm pentru cãteama lui Gelu deSecuritate se manifestãºi acum.
D e ce Doamne,de ce??
Zilele trecute, Gelum-a întâpinat cu niºteversuri. A recitatîndelung, cu ochii cândridicaþi cãtre cer, cândprivind dincolo de mine,ceva depre muzã ºisomn al raþiunii, despredragoste ºi lipsa ei,despre durere ºi bucuriasoarelui, despre Sisif ºipovara omului... Amcrezut cã aºteaptã sãghicesc autorul, aºacum face de obicei.Poezia lui era ceva întresonetele luiShakespeare ºi AnabelLee a lui Edgar AllanPoe. ”Eu am compus-oºi acum am completat-o,chestie de inspiraþie demoment. Ideea mi se
pare bunã, dar la formãmai trebuie lucrat” – mi-a spus Gelu fãcândstânga-mprejur. Amrãmas uitându-mã lungdupã el, iar nodul dingât aproape cã mãsufocã... Am reuºit doarsã îngân, aºa, retoric,”de ce Doamne, dece?”
ªi totuºi, în mintealui Gelu, are zvâcniriuluitoare din care reiesefaptul cã e conºtient desituaþia în care se aflã ºinu regretã gestul lui deatunci. Într-o dimineaþãm-a întrebat dacã ºtiucine e autoruluiromanului ”Pentru cinebat clopotele”, ºi mi-aredat un mic pasaj din carte, extrem desugestiv pentru situaþialui: „Îmi închipuicã în ºaptezeci deceasuri poþi trãi oviaþã la fel de plinãca în ºaptezeci deani… Deci, dacãviaþa ta schimbãcei ºaptezeci deani pe ºaptezecide ceasuri, am înclipa de faþã acestdar fãrã preþ ºisunt destul denorocos cã amavut parte de el. ªi dacã nu existã
ceea ce se numeºte unlung rãgaz, nici restulvieþilor noastre, nici un«de acum încolo», cidoar «acum», înseamnãcã doar «acum» trebuiepreþuit, ºi sunt nespusde fericit cã-l am”...
C opiii, între respingere ºi
dorinþa de a-l vindeca
Indurerearea „eminentului nostru”,din vechiul cartier alPetrilei, Puºkin, estereacþia de respingere acopiilor/ adolescenþilorfaþã de el, care râd, þipãºi fug... Gelu, iubindoamenii în general, ºicopiii în special, aretendinþa de ocrotire alor, de dorinþa de a le
transmite din ºtiinþa sade dascãl, de a-i ajuta...ºi de cele mai multe orirãmâne cu umerii cãzuþiºi cu fruntea întunecatã.
ªi ca un revers alacestei situaþii, o tânãrãpasionatã de psihologie,cu câþiva ani în urmãavea convingerea cã-lpoate vindeca pe profe-sorul cercetãtor, vecinulei. ”Când veneam acasã în vacanþe, aveamsentimentul cã dacã mãapropii de el, dacãajung sã-l înþelegpãtrunzând în mintea luipot sã-l fac bine.Aveam un simþãmântinexplicabil cã acolo eceva ce se poaterepara. Dar anii au trecut, specializareamea a fost alta...”-povesteºte Izabela S.
Acest material amvrut sã fie o ”reparaþiemoralã” minorã com-parativ cu ceea ce i s-arcuveni lui Gelu – ”emi-nentul nostru” -, dreptpentru care o parte acartierului Puºkin, acumPrundului, din Petrila, s-a mobilizat ºi a culesinformaþii. Toþi au avutcuvinte de apreciere, audepãnat întâmplãri carereliefau frumuseþea unuicaracter ºi a unei minþisclipitoare ”spãlate” deSecuritatea comunistã.Un singur regret existã.Acela cã Gelu Criºan nueste îngrijit aºa cummeritã... Locuieºte cutatãl lui, un om bolnavla rândul sãu.
Recviem pentru Gelu, astrofizicianul care s-a ridicat la CerLuni, 6 aprilie 2015, mai vechea dorinþã a lui Gelu Criºan,
astrofiziacianul din Petrila, s-a îndeplinit. A murit la Spitalul deUrgenþã Petroºani. Avea 58 de ani...
În 14 ianuarie 2015, Gelu Criºan, ”eminentul nebun” al Petrilei afost gãsit cu gâtul tãiat ºi degerat în faþa blocului din cartierulPrundului, fost Puºkin. A vrut sã moarã, dar nu i-a reuºit nici deaceastã datã, deºi dupã ce ºi-a tãiat gâtul cu un briceag a sãrit de laetajul unu al blocului. Medicii de la Spitalul de Urgenþã Petroºani aufãcut tot posibilul pentru a-l salva. A fost trimis cu un elicopter laTimiºoara unde s-a intervenit chirurgical în zona gâtului, inclusiv lacoloana vertebralã unde i s-a montat un dispozitiv, apoi a trecut ºiprin secþia de chirurgie toracicã, pe la ORL, psihiatrie, degerãturilecreau probleme... A fost readus la Spitalul din Petroºani ºi cu tot tratamentul de specialitate gândul sãu era sã încheie ceea ce începuse– socotelilie cu o viaþã chinuitoare. Norocul sau nenorocul sãu era cã nu se putea miºca din cauza paraliziei. În momentele sale de luciditate, Gelu spunea cã nici un om nu trebuie sã accepte sã trãiascã în umilinþã...
IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU
ÎN MEMORIAMPentru cã demintatea nutrãieºte îngenunchi,Securitatea i-ascurtcircuitatmintea
Un cercetãtor îngeofizicã ºi electronicã,un specialist în astro-navigaþie, din Petrila, a fost distrus deSecuritatea comunistãprin aºa zisa metodã”spãlarea creierului”. Oinformare, care exprimapoziþia unei minþi sclipi-toare, nu a fost pe placul regimuluiCeauºescu, drept pentrucare l-a supus pe GeluCriºan la caznelesecuriste pentru a-l dape brazdã. Cum acestlucru nu a fost posibil, is-a administrat injecþiacare l-a transformat în”om cu mintea rãtãcitã”.
Omul de rând, celcare nu s-a confruntatcu Securitatea regimuluiCeauºescu, nu-i vine sãcreadã ce descoperãdupã atâþia ani,
exclamând invariabil: eunu am ºtiut despre aºaceva! Cel cãruia i s-acumpãrat sufletul,printr-un loc de muncã,repartizarea unuiapartament ºi cumpãrã-turi în rate, viaþa i-a trecut între serviciu ºicasã, eventual ºi cu celedouã ore de emisie tvpe zi, cu apa ºi curentuldat cu porþia. Cei care-ºi puneau întrebãri existenþiale, care aveauidealuri ºi dincolo depragul casei, cei care,vorbã lui Brâncuºi, aucãutat toatã viaþa lorzborul, cunoaºterea ºidumnezeirea, au avutmari probleme. Mulþi aumurit pentru vina de avedea derapajele uneilumi ca o închisoare,dar ºi mai mulþi au fosttransformaþi în plantepentru cã au vorbit considerând cã este odatorie de onoare. Ca urmare, deminateaera þinta principalã asecuritãþii comuniste,pentru cã demnitateanu acceptã sã trãiascãîn genunchi...
N obleþea celuidesculþ prin
zãpadã
Îl cheamã GeluCriºan, este din Petrila,are 56 de ani, ºi a fostun om de excepþie, ovaloare pentru þara lui ºio mândrie a oraºului, aVãii Jiului ºi a judeþului.Cei care i-au fost colegiºi vecinii povestescdespre Gelu cã a fostcercetãtor în fizicãatomicã ºi profesor universitar la Bucureºti.
Înalta educaþie ºiinteligenþa de excepþiese regãsesc ºi acum laOmul care umblã desculþ prin zãpadã, iarvara poartã bocanci ºiuneori costum de schi.Uneori, când i se facerãu, îl vezi cum se culcãsingur pe pãmânt, apoiîºi urmeazã drumul cucâinele sãu, poate singurul sãu prietenadevãrat... Cu ochiimari, albaºtri ºi extremde expresivi, la Gelu se
simte boemia celor cuminte sclipitoare. Recitãversuri ale marilor clasici, discutã cu cei cenu fug de el despresubiecte ale cãrþilor premiaþilor Nobel, ajutãelevi mai mici ºi chiarliceeni rezolvându-leprobleme de fizicã ºimatematicã, uneori leatrage atenþia asupracomportamentelorneadecvate, iar nobleþeaºi calitatea umanã rãzbat din orice gest,atitudine ºi mai alesdin... recunoºtinþa faþãde cei care i-au întins omânã. Gentileaþa sa esteatât de rarã încât mulþicred cã nu mai existã.Noi am rãmas uimiþi s-odescoperim la un om alcãrui creier a fost spãlatde Securitate.
G eneraþiebãtutã de
soartã - ºasemorþi... ºi Gelu
Apropiaþii spun cãmintea lui Gelu s-aîmbolnãvit în urma uneiinjecþii. ”A fost un copileminent, a intrat dinprima la liceu, apoi lafacultate ºi la a douafacultate. A devenitcercetãtor ulterior, pe la Bucureºti. A fostcãsãtorit, socrul sãu, amînþeles cã lucra înComitetul Central pevremea lui Ceauºescu.
Are un copil, care avenit sã-l invite la nuntalui. Am aflat cã a fãcuto informare politicã,aºa cum se fãcea atunci, dupã care aajuns aºa. Se spune cãar fi criticat sistemul ºimai ales practicile dindomeniul în care lucrael. Acea infirmarepoliticã nu doar cã ascris-o, dar a ºi suþinut-o, cu com-pletãrile ºi argumentelelui. A fost un bãrbattare frumos, senin ºideschis. Se ºtie cã dintr-o injecþie. Dar toþispun cã Securitatea afãcut asta. Generaþianostrã a fost o generaþiebãtutã de soartã.Majoritatea celor cuadevãrat buni, colegi de-ai mei, au murit. Au fost ºase oamenieminenþi... Tatãl sãu alucrat la minã, acumeste pensionar ºi stauîmpreunã. Mama lui afost nevoitã sã plece înFranþa... Gelu a rãmasun om de bunã calitate,chiar dacã mintea lui omai ia razna”- a povestitElisabeta B., fostacolegã de ºcoalã genera-lã ºi vecina lui Gelu.
D e laTopografie,
Petrol ºi gaze, laastronavigaþie...
În momemte de
luciditate, dacã esteîntrebat, Gelupovesteºte, puþiniloroameni în care areîncredere, viaþa sa, darinvariabil roagã pe celdin faþa sa cã nu cumvasã-l pârascã ”SSP”-ului,adicã serviciului desecuritate ºi protecþieiºtiute de el de pe vremea ”aceea”. Fostulcercetãtor a povestitdespre fiul sãu Bogdanºi fosta soþie Roxana cuduioºie, iar atitudinea luiexprimã mândrie ºi dor,dar ºi durere acceptatã.Gelu ne-a ajutat sãlegãm piesele disparateale pregãtirii sale, aflatede la cunoscuþi. A studiat pe rândTopografia, Geofizica,Programarea numericãa datelor ºi Electronicã.A lucrat un an la minaPetrila, apoi la Institutulde Cercetare Petrol ºiGaze, a fost profesoruniversitar la Bucureºti,a fãcut cercetare ºiproiectare, apoi a trecutîn astronavigaþie...
A vorbit cu multãconsideraþie despre unanume Ionuþ Sturza, cucare s-a cunoscut pevremurile sale bune, ºipe care pare sã-l fiapreciat cu adevãrat.Nu am flat dacã estevorba fostul premier alMoldovei, cel care aînfiinþat Alianþa pentruDemocraþie ºi Reformeºi este specialist în comerþ exterior ºi a fostvicedirector într-o aso-ciaþie de profil, vicecon-sul al Kazasthanului etc.
Ion Sturzã are 53 deani, cu trei ani mai micdecât Gelu, iar drumu-rile lor sã se fi intersec-tat... Poate fi ºi undescendent al familieiSturdza. Nu am reuºitsã aflãm pentru cãteama lui Gelu deSecuritate se manifestãºi acum.
D e ce Doamne,de ce??
Zilele trecute, Gelum-a întâpinat cu niºteversuri. A recitatîndelung, cu ochii cândridicaþi cãtre cer, cândprivind dincolo de mine,ceva depre muzã ºisomn al raþiunii, despredragoste ºi lipsa ei,despre durere ºi bucuriasoarelui, despre Sisif ºipovara omului... Amcrezut cã aºteaptã sãghicesc autorul, aºacum face de obicei.Poezia lui era ceva întresonetele luiShakespeare ºi AnabelLee a lui Edgar AllanPoe. ”Eu am compus-oºi acum am completat-o,chestie de inspiraþie demoment. Ideea mi se
pare bunã, dar la formãmai trebuie lucrat” – mi-a spus Gelu fãcândstânga-mprejur. Amrãmas uitându-mã lungdupã el, iar nodul dingât aproape cã mãsufocã... Am reuºit doarsã îngân, aºa, retoric,”de ce Doamne, dece?”
ªi totuºi, în mintealui Gelu, are zvâcniriuluitoare din care reiesefaptul cã e conºtient desituaþia în care se aflã ºinu regretã gestul lui deatunci. Într-o dimineaþãm-a întrebat dacã ºtiucine e autoruluiromanului ”Pentru cinebat clopotele”, ºi mi-aredat un mic pasaj din carte, extrem desugestiv pentru situaþialui: „Îmi închipuicã în ºaptezeci deceasuri poþi trãi oviaþã la fel de plinãca în ºaptezeci deani… Deci, dacãviaþa ta schimbãcei ºaptezeci deani pe ºaptezecide ceasuri, am înclipa de faþã acestdar fãrã preþ ºisunt destul denorocos cã amavut parte de el. ªi dacã nu existã
ceea ce se numeºte unlung rãgaz, nici restulvieþilor noastre, nici un«de acum încolo», cidoar «acum», înseamnãcã doar «acum» trebuiepreþuit, ºi sunt nespusde fericit cã-l am”...
C opiii, între respingere ºi
dorinþa de a-l vindeca
Indurerearea „eminentului nostru”,din vechiul cartier alPetrilei, Puºkin, estereacþia de respingere acopiilor/ adolescenþilorfaþã de el, care râd, þipãºi fug... Gelu, iubindoamenii în general, ºicopiii în special, aretendinþa de ocrotire alor, de dorinþa de a le
transmite din ºtiinþa sade dascãl, de a-i ajuta...ºi de cele mai multe orirãmâne cu umerii cãzuþiºi cu fruntea întunecatã.
ªi ca un revers alacestei situaþii, o tânãrãpasionatã de psihologie,cu câþiva ani în urmãavea convingerea cã-lpoate vindeca pe profe-sorul cercetãtor, vecinulei. ”Când veneam acasã în vacanþe, aveamsentimentul cã dacã mãapropii de el, dacãajung sã-l înþelegpãtrunzând în mintea luipot sã-l fac bine.Aveam un simþãmântinexplicabil cã acolo eceva ce se poaterepara. Dar anii au trecut, specializareamea a fost alta...”-povesteºte Izabela S.
Acest material amvrut sã fie o ”reparaþiemoralã” minorã com-parativ cu ceea ce i s-arcuveni lui Gelu – ”emi-nentul nostru” -, dreptpentru care o parte acartierului Puºkin, acumPrundului, din Petrila, s-a mobilizat ºi a culesinformaþii. Toþi au avutcuvinte de apreciere, audepãnat întâmplãri carereliefau frumuseþea unuicaracter ºi a unei minþisclipitoare ”spãlate” deSecuritatea comunistã.Un singur regret existã.Acela cã Gelu Criºan nueste îngrijit aºa cummeritã... Locuieºte cutatãl lui, un om bolnavla rândul sãu.
Recviem pentru Gelu, astrofizicianul care s-a ridicat la CerLuni, 6 aprilie 2015, mai vechea dorinþã a lui Gelu Criºan,
astrofiziacianul din Petrila, s-a îndeplinit. A murit la Spitalul deUrgenþã Petroºani. Avea 58 de ani...
În 14 ianuarie 2015, Gelu Criºan, ”eminentul nebun” al Petrilei afost gãsit cu gâtul tãiat ºi degerat în faþa blocului din cartierulPrundului, fost Puºkin. A vrut sã moarã, dar nu i-a reuºit nici deaceastã datã, deºi dupã ce ºi-a tãiat gâtul cu un briceag a sãrit de laetajul unu al blocului. Medicii de la Spitalul de Urgenþã Petroºani aufãcut tot posibilul pentru a-l salva. A fost trimis cu un elicopter laTimiºoara unde s-a intervenit chirurgical în zona gâtului, inclusiv lacoloana vertebralã unde i s-a montat un dispozitiv, apoi a trecut ºiprin secþia de chirurgie toracicã, pe la ORL, psihiatrie, degerãturilecreau probleme... A fost readus la Spitalul din Petroºani ºi cu tot tratamentul de specialitate gândul sãu era sã încheie ceea ce începuse– socotelilie cu o viaþã chinuitoare. Norocul sau nenorocul sãu era cã nu se putea miºca din cauza paraliziei. În momentele sale de luciditate, Gelu spunea cã nici un om nu trebuie sã accepte sã trãiascã în umilinþã...
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 8 aprilie 20156 Actualitate
S unt 20 de anide la înfiinþa-
rea societãþii deapã din ValeaJiului, iar momen-tul a fost marcatprin dezvelirea ºisfinþirea uneiplãcuþe aniversare.
Iniþial, conducereaoperatorului de apã ºicanal din Valea Jiului,ApaServ Valea JiuluiSA, intenþiona sãmarcheze momentul ºiprin înmânarea unordiplome într-un cadrufestiv pentru cei maivechi dintre angajaþi,dar, pentru cã ne aflãmîn Postul Paºtelui sãrbã-toarea va avea loc îndata de 8 mai, datã lacare se finaliza pratictrecerea ultimului anga-jat pe noua societateînfiinþatã în urmã cu 20de ani. Oricum ºi acestimportant moment,când de la RegistrulComerþului a ieºit „certificatul de naºtere”al societãþii moderne, afost punctat aºa cum secuvine, la festivitate fiindprezenþi ºi angajaþi sauoficialitãþi locale.
„Sunt 20 de ani decând aceastã societatefuncþioneazã. Din datelepe care le am, în cadrulSC ApaServ Valea
Jiului SA existã aproape140 de oameni carelucreazã aici de 20 deani, deci chiar de la înfiinþarea acestei firme.Evenimentele pentruaniversarea a 20 de anivor continua. Dacãastãzi este ziua când s-aînfiinþat firma, transferulangajaþilor de la fostulRAGCL la RAAVJ adurat aproximativ olunã. De aceea în juruldatei de 8 mai vomcontinua aceastã aniver-sare ºi îi vom aniversaatunci pe oamenii careau muncit, pe toºi direc-torii care au condusaceastã societate. Vomarãta cum a începutaceastã activitate ºiunde am ajuns, acum,la 20 de ani de la înfi-inþare”, a declarat actu-alul director al SCApaserv Valea Jiului
SA, Costel Avram.La eveniment a fost
prezent ºi primarulmunicipiului Petroºani,Tiberiu Iacob – Ridzi,care a precizat:
„Este un momentimportant. Sunt 20 deani de când aceastãsocietate existã, 20 deani în care dumneavoas-trã, cei prezenþi aici, ºifoºtii dumneavoastrãcolegi, aþi realizat acestserviciu vital pentruorice comunitate. Un lucru important demenþionat este cãaceastã societate a fost,de fapt, premergãtoareaa ceea ce a urmat ºiceea ce vedem cã seîntâmplã astãzi ºianume faptul cã toatecomunitãþile din ValeaJiului, pe anumitedomenii de activitate, seunesc ºi încep sã lucrezeîmpreunã. ApaServul,fosta Regie de Apã din1995, practic a fostpromotorul acestei ideiºi a faptului cã existãaceastã realitate înValea Jiului unde toatecele 6 comunitãþi suntindisolubil legate întreele ºi cred cã numai aºavom putea sã reuºimpânã la urmã”.
I storia apei dincasele oamenilor
Un scurt istoric aratãcã, la data de 7 aprilie1995 s-a înfiinþat RegiaAutonomã a ApeiValea Jiului Petroºani,prin desprinderea dinRegia Autonomã deGospodãrireComunalã ºi LocativãPetroºani, aflatã subautoritatea ConsiliuluiJudeþean Hunedoara.Obiectul de activitate alRegiei Autonome aApei Valea Jiului a fostfurnizarea serviciilor deapã ºi canalizare pentru
Valea Jiului. Angajaþii,în numãr de 459, cucare structura nou înfi-inþatã îºi începe activi-tatea sunt transferaþi dela RAGCL Petroºani. Înperioada1995 – 1999numãrul angajaþilorajunge la 768 ºi asigurãexplotarea a 668 kmreþele. În decembrie2007, RAAVJ îºischimbã forma de organizare ºi devinesocietate pe acþiuni cuunic acþionar ConsiliulJudeþean Hunedoara,sub denumireade SCApa Serv Valea JiuluiSA. Ulterior se conformeazã regulilor
instituþionale solicitatede Uniunea Europeanãpentru accesarea defonduri nerambursabileºi, pe lângã ConsiliulJudeþean Hunedoara,devin acþionari toateprimãriile din ValeaJiului, iar societateadevine Operator UnicRegional, asigurând serviciul de alimentarecu apã ºi canalizarepentru aproximativ130.000 de locuitori.Începând cu anul 1995societatea a preluatinvestiþiile în curs dederulare, totodatã iniþiind noi investiþii.
În anul 1996 a
început derularea,,Programului regionalde apã ºi mediu dinValea Jiului’’ în valoarede 44,4 milioane USD,care a fost structurat pe5 mari obiecte deinvestiþii; Reabilitarereþele de apã potabilã,echipamente ºi sistemede monitorizare;Reabilitare staþii detratare, pompare, rezervoare;Contorizarea consumu-lui de apã, branºamenteºi aparaturã deverificare; Reabilitatreareþelelor de canalizare;Reabilitare staþii de epurare ºi echipament
de laborator. Prin aceste programe deinvestiþii s-au realizatprintre altele: monitori-zarea sistemului de alimentare cu apã,reabilitarea a 14 km laaducþiunea F1 Valea dePeºti – Vulcan, reabilita-rea a 94 km de conduc-tã din reþeaua de dis-tribuþie a apei potabiledin toatã Valea Jiului,reabilitarea ºi moderni-zarea staþiilor de tratareTãia, Braia ºi Aninoasa,montarea a 11122apometre la nivelulscãrilor de bloc ºi laconsumatorii casnici,reabilitarea a 6 kmcolector principal deape uzate ºi a 5 km dereþele de canalizare.Staþia de Epurare aApelor Uzate Dãnuþonia fost extinsã cu oTreaptã de EpurareBiologicã finanþatã prinProgramul ISPA în valoare de 9,6 milioaneEURO devenind unadin cele mai modernestaþii de epurare dinRomânia. În anul 2011a fost încheiatContractul de Finanþarepentru Proiectul major„Extindere ºi reabilitarea infrastructurii de apãºi apã uzatã în judeþulHunedoara (ValeaJiului)” în valoare de165 milioane lei. Înanul 2014 s-a demaratpregãtirea Aplicaþiei deFinanþare pentru urmã-toarele investiþii 2014 – 2020.
În prezent, ApaServasigurã exploatarea aaproximativ 843 kmreþele ºi are 509 angajaþi.
CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA
P rima bursã alocurilor de muncã
din acest an va avea locîn a doua sãptãmânã dedupã Paºte.
Persoanele care se aflã în cãutarea unui loc demuncã pot participa labursa locurilor de muncãcare va avea loc în data de 24 aprilie.
“În data de 24 aprilieAgenþia Naþionalã va stabiliorganizarea primei burse la
nivel naþional pentru care ºiagenþia noastrã sepregãteºte. Pentru cei care
sunt interesaþi în data de 24 la ora 9 îi aºteptãm pentru prima bursã”, adeclarat Iudith Babþan, ºefALOFM Petroºani.
Urmeazã ca în aceastãperioadã sã fie contactaþiangajatorii ºi ºomerii, însãpaleta locurilor de muncãeste redusã.
“Din pãcate lista locurilorde munca este destul derestrânsã. Avem locuri demuncã în domeniul forestie,confecþii, comerþ. Aºteptam
locurile de muncã în con-strucþii dar trebuie sã îºirevinã ºi vremea. Oameniisunt interesaþi pentru un locde munca dar din pãcatepaleta meseriilor este destulde redusã. Nu le putempune la dispoziþie locurilede munca pe care ei ºi le-ardori”, a mai spus sursacitatã. La nivelul judeþuluiHunedoara sunt înregistraþiaproximativ 10 mii deºomeri.
Monika BACIU Monika BACIU
20 de ani de la înfiinþarea societãþii de apã din Valea Jiului
Bursa locurilor de muncã, dupã Paºte
S portivii de lasecþia de karate
a Clubului Sportivmunicipal JiulPetroºani vor plecasãptãmâna viitoareîn Letonia la campio-natul european.
Tinerii sperã sã seîntoarcã cu medalii,însã pânã atunci nespun cum este viaþaunui sportiv. “Este unsport frumos iar acumnu mi-aº mai putea
imagina viaþa fãrãsport, fãrã miºcare îngeneral. Mã simt chiarfoarte pregãtit pentrucã m-am antrenatfoarte mult ºi antrena-mentele au fost foartedificile. Împart ºi ºcoalãºi sportul ºi este foartebine. Mi-aº dori sãurmez aceastã carierãmai ales dacã tot m-amapucat ºi aº vrea sãcontinui tot aºa”, nespune Ionuþ Molnar.
“Având în vedere cãm-am antrenat foartemult în fiecare zi, ºaptezile din ºapte, consider
cã ºi dacã ar fi mâinesau peste o sãptãmânãvoi avea un rezultatbun. De la un timp îþiintrã în sânge. E ca ºicum ai merge pestradã. Când stau acasãcâte o zi este ca ºi cumnu aº face nimic. Dejami se pare ceva formalsã merg la antrena-ment ºi sã transpiracolo. Sunt student înanul III la calculatoareºi sunt bursier. Încercsã am rezultate cât mai bune peste tot”, ne spune Ionuþ Andrei Ipate.
Zece tineri vor plecaîn Letonia unde vorreprezenta Valea Jiuluila campionatul european de karate.
“Sportivii noºtri vorpleca la campionatulEuropean din Letonia.Avem 10 sportivi cali-ficaþi la lotul naþional,unul la tineret, GeogeCondescu, doi sportivila juniori BogdanParizec ºi ªtefãniaPaladi, la cadeþi IonuþMolnar, Adrian Cebuc,Andreea Polifronie,Miruna Mãlãuþã,Andreea Ambruº ºi
ªtefãnia Pãcurar. Ei vor reprezenta
Clubul SportivMunicipal Petroºani ºide asemenea România,la campionatulEuropean din Letonia”,a declarat RaduPolifronie, directorCSM Jiul Petroºani.
Tinerii se antreneazãîn fiecare zi pentru aface performanþã.Aceºtia nu au sãrbãtori,nu au zile libere.
“Cine nu a fost lanoi la salã sã vadã câtse munceºte pentru aajunge la lot, ar trebui
sã treacã sã vadã. Au antrenament zilnic.Sâmbãtã vor aveaantrenament, luni adoua zi de Paºte voravea antrenament,marþi vor avea antrena-ment pentru cã miercurea viitoare vompleca spre Sebeº deunde ne preia autocarulde la lotul naþional”, nemai spune antrenorul.
CampionatulEuropean de Karatedin Letonia va avealoc în perioada 17-19aprilie.
Monika BACIUMonika BACIU
Obiceiul puºcatuluiprecum ºi altele dinperioada premergã-toare sãrbãtorilor pas-cale erau respectate înValea Jiului de toþimomârlanii, însã dincauza regimului comu-nist multe dintre ele aufost date uitãrii pentruo lungã perioadã detimp.
Dupã 1989 bãtrâniiau început sã lescoatã din nou laluminã, dar maiimportant sã le trans-mitã tinerilor. Tradiþiamomârlanilor spunecã în sãptãmâna dedinainte de Paºti, nueste bine sã încalcimai multe ritualurideoarece o sã fi toatãviaþa fãrã noroc. Princãtune, inclusiv în celeapropiate de munici-piul Petroºani, se mai obiºnuieºte ca înfiecare noapte dinSãptãmâna Mare sã sepuºte pentru alun-
garea sipritelor rele ºia ghinionului. „Eu ºtiude la bãtrânii locului,ce frumos era aici petimpuri. Petroºaniulera un codru care selungea pânã la poaleleParângului. În centrulde astãzi al oraºuluierau cãrãri printr-opãdure de paltin ºirãchitã. Se puºca înnopþile din SãptãmânaMare de rãsunaumunþii. Acum se maipuºcã aici în LuncaJiului, dar nu aºa detare, cã nu mai estevoie. Tinerii mai facacest lucru pentru a sedistra. Puºcãturile
alungã spiritele rele”,povesteºte Ion, unuldintre momârlanii dinLunca Jiului. Întretinerii din Luncã ºi maiales cei din Dâlja se dão adevãratã întrecerepentru a se stabili cinepuºcã mai tare. Tot înSãptãmâna Patimilorse practicã mai ales încãtunele îndepãrtatedin Valea Jiului ºi ÞaraHaþegului, aprindereaunor focuri pe uliþe, încurte ºi în cimitire. Se spune cã la marilesãrbãtori morþii ºi viiistau la olaltã.
MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 8 aprilie 2015 Actualitate 7
0735.183175
Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºanicu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.
RELAÞII LA TELEFON 0722448428
vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINESORTIMENTE
DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 10.80 lei- Fleicã porc - 13.80 lei- Pulpã porc fãrã os - 14.90 lei- Carne tocatã - 14.50 lei- Cotlet porc cu os - 15.50 lei- Ceafã porc cu os - 15.90 lei- Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei- Costiþã porc cu os - 10.50 lei- Ciolane porc - 6 lei- Grãsime pentru topit - 5.90 lei
NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!
Telefon util: 0733.960311SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!
Performanþa cere sacrificii...
Sã fim alãturide Andreea!Povestea fetiþei firave, dar care a luptat timp de 18 ani cuo boalã, ce iniþial a þintuit-o înpat, a miºcat multã lume.
Mulþi oameni ne-au întrebat cumar putea sã o ajute pe fetiþa care,deºi are deficienþe grave, a reuºitsã creeze o adevãratã colecþie demãrþiºoare ºi felicitãri, manufacturicare, în parte, le-a vîndut zileleacestea. Ea face asta pentru ca întoamnã sã poatã merge la încã ooperaþie. Pânã acum Andreea afãcut 12 operaþii ºi urmeazã cea cunumãrul 13.
fãrã scaunul cu rotile. A reuºit sã facã primii paºi, dar
mai sînt multe operaþii pînã ce visulsãu va fi realitate. Cei care vor sã oajute, o pot face în continuare. Contul în care pot fi trimiºi banii
este la Pireus Bank pe numelePop Maria Andreea
IBAN RO73 PIRB 2202 6544 16001000
Cod SWIFT PIRBROBU
VÃ MULÞUMIM!
Sãptãmâna patimilor, sãptãmâna unuiobicei þinut cu sfinþenie de tinerii Vãii
P erioada de dinainte de Paºti este prilej pentru tinerii dincomunitãþile mici din Velea Jiului sã scoatã la luminã
obiceiurile moºtenite din strãbuni. Puºcatul pânã la Paºti esteunul dintre ele iar tinerii pornesc adevãrate întreceri.
Minerul Uricani(antrenor Neculai Baltaru)contonuã seria neagrã dincampionat, pe fondulrevenirii echipei C.S.Vulcan (antrenor MariusSzoradi), care s-a impuscu 2-1, prin golurile marcate de Sergiu RãzvanMaier ºi Ionuþ Roºian,pentru uricãneni marcând(la 0-2) Proteasa.
Universitatea Petroºani
(antrenor Gabi Niþu)smulge un punct preþios laVictoria Cãlan, la fel ºiRetezatul Haþeg, 1-1 laAurul Certej (golul haþe-ganilor marcat de Ungur).
Jiul a rezistat la Devapânã în minutul 78 cândscorul era 1-1 (marcaseGraur), dar Cetatepuncteazã decisiv prinPribac (min. 78, 84)câºtigând cu 3-1.
Inter Petrila 2 (2)Hercules Lupeni 1 (0)
FOTBAL ÎNMLAªTINÃ
Terenul de joc de la Lonea, fãcut zob demeciul juniorilor A1 careau jucat în deschidere, afost cel care a diminuatdin start elanul uneiechipe Hercules Lupeni,evident superioarã lacapitolul tehnicã, darinadaptatã la condiþile de joc.
Echipa lui Avram VuþãMoldovan, Inter Petrila, a jucat ofensiv încã din startul partidei, asigurându-ºi un clar ºimeritat 2-0 la pauzã înfaþa unui lider surprins de vivacitatea acþiunilor luiA. Androne sau AdiDolha, ce au hãrþuit înpermanenþã apãrarea
Lupeniului. Sporadic,Darius Ursachi (înlocuit cuRere Moldovan) ºiBrânduºa au încercat sãspargã monotonia unuiatac inert, dar s-au izbitde un zid greu de depãºit,format din Agapi ºi AdiCâmpean. În acestecondiþii, cu terenul mocirlos, tehnica nu le-afost de nici un folos luiCiocârlan, Ungurianu, sau Harangozo I, jucãtorevident incomodaþi destarea terenului, pe caregazdele s-au adaptat multmai bine.
Dupã pauzã lupeneniiau devenit mai incisivi –dar tot fãrã vârfuri delance... -, cu atacuri pericu-loase, oprite eronat în vreotrei situaþii de asistentulAndi Igna din Sântuhalm.Una peste alta, InterPetrila a meritat victoria,fiind întradevãr echipa carea ºtiut cã „râul, ramul prieten numai mi-e-mieste”, valorificând din plinavantajul (ºi avantajele)terenului propriu.
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 8 aprilie 20158 Sport
SãptãmânaPatimilor e plinã defotbal la toate nivelele.Iatã cã abia s-a încheiatluni etapa a 24-a, cã adoua zi, marþi 7 aprilie,
a început a 25-a! Ea se întinde pânã
joi, apoi o alta înweekend-ul de Paºti.Vorbim despre Liga I,la fel va fi ºi a doua ºi
a treia. Fotbalul de Liga a IV-a hune-doreanã îºi desfãºoarãetapa a 21-a tot înSâmbãta Paºtelor cuun derby de... derby,Hercules Lupeni –Cetate Deva.
În fine, sãptãmânaeste plinã de competiþii
ale juniorilor la niveljudeþean, cu o serie de meciuri pentrufazele finale ale campionatuluijudeþean, acolo undesunt implicate ºiechipele din ValeaJiului. Dupã ce junioriiB1 (16-17 ani) au
evoluat în semifinalelede la Cãlan, vor maiintra în luptã încurând, juniorii E ºi D.
O sãptãmânã a fotbalului rarefiat dinpunct de vedere algradului de competiti-vitate, dar importanteste cã... este!
Henþ cu mâna
FOTBAL AGLOMERAT
Fotbal, Liga I
STEAUA, ÎN GRAFICIeºirea lui Gigi Becali de la
„facultate” i-a impulsionat pe steliºti,care dupã 2-1 la Mediaº îºi pãstreazão distanþã confortabilã faþã de locul II.A fost o etapã a oaspeþilor, cu cincivictorii în deplasare ºi un meci egal.Ultimele ºase clasate, care vor lua drumul Ligii a II-a, s-au cam izolat delocurile salvatoare. Printre ele ºi treifoste campioane, Rapid Bucureºti,C.F.R. Cluj ºi Oþelul Galaþi.
Ieri a început a 25-a etapã, intermediarã, timp de trei zile, cu câtetrei partide pe zi.
C. Ursachi – Torkos, Agapi, A. Câmpean, I. Androne – I.Florea (min.70 Coste),Horvath, Bocu (min. 80 Chircu), A.Androne – Fl. Dobre, Ad. Dolha (min. 86 Maþanga).
Hercules Lupeni (antr. Dan Voicu):Ad. Farcaº- Ciorâia, M. Dumitrescu, Curtean (min. 44 D.
Savu), Ad. Criºan – Ungurianu, Al Cojocaru, Ciocârlan (min.63 Al. Gârda), Harangozo I – D. Ursachi (min. 30 R.Moldovan), Brânduºa.
Arbitru : Petru Voica – DevaObs: A.J.F.: Ionel Cârstea – PetroºaniSpectatori: 200GOLURILE: 1-0: Ad. Dolha (min 24) cu capul din 6m,
la centrarea lui Fl. Dobre. 2-0: Bocu (min 43) din 3m, lacentrarea lui Adi Dolha. 2-1: Brânduºa (min 70) cu capuldin 5m din centrarea lui Ungurianu. Paginã realizatã de Genu TUÞU
