SNIMVJ a reuºit sã evite trecerea huilei prin preparaþie >>> PAGINILE 8-9 Concurs pe bune… Conducerea CEH nu ºtie de ºpãgile pentru angajare >>> PAGINA A 3-A Studenþi strãini la Universitatea Petroºani >>> PAGINA A 4-A V iciile de or ganizare deschid porþile hoþilor „Lopãtarii” le râd în nas paznicilor plãtiþi de CEH cu aproape 8 milioane de lei >>> PAGINA A 7-A PDL Petroºani, minim istoric la alegerile europarla- mentare. Urmeazã cutremurul >>> PAGINA A 11-A Trãiesc din datorie în datorie >>> PAGINA A 6-A Ziua Eroilor, sãrbã- toare la Petroºani >>> PAGINA A 13-A Reabilitarea unitã- þilor de învãþãmânt, proiecte depuse spre finanþare >>> PAGINA A 5-A Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected]Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul III Nr. 620 Miercuri, 28 Mai 2014 L ipsa alternativelor pe piaþa muncii din Valea Jiului îºi spune cuvântul. Tineri cu facultatea terminatã au venit sã susþinã probele pentru angajarea ca muncitor necalificat în minerit. Persoanele care vor sã devinã mineri au susþinut, marþi, proba de lopãtare. Zeci de tineri au încercat sã dea dovadã de forþã ºi au fãcut tot ce le-a stat în puteri ca sã scoatã cel mai bun timp. >>> >>> PAGINA AGINA A 3-A 3-A Cu facultate terminatã, Tinerii se luptã pentru un post de muncitor necalificat în minerit
Transcript
SNIMVJ a reuºitsã evite trecerea
huilei prinpreparaþie
>>> PAGINILE 8-9
Concurs pe bune…
Conducerea CEHnu ºtie de ºpãgilepentru angajare
>>> PAGINAA3-A
Studenþi strãini laUniversitatea
Petroºani>>> PAGINAA4-A
Viciile de organizaredeschid porþile hoþilor
„Lopãtarii” le râdîn nas paznicilorplãtiþi de CEH cu
aproape 8 milioane de lei
>>> PAGINAA7-A
PDL Petroºani,minim istoric la
alegerile europarla-mentare. Urmeazã
cutremurul>>> PAGINAA11-A
Trãiesc din datorie în datorie
>>> PAGINAA6-A
Ziua Eroilor, sãrbã-toare la Petroºani
>>> PAGINAA13-A
Reabilitarea unitã-þilor de învãþãmânt,
proiecte depusespre finanþare
>>> PAGINAA5-A
Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU
Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 620
Miercuri, 28 Mai 2014
L ipsa alternativelor pe piaþa muncii din Valea Jiului îºi spune cuvântul. Tineri cu facultatea terminatã au venit sã susþinã probele pentru angajarea ca
muncitor necalificat în minerit. Persoanele care vor sã devinã mineri au susþinut,marþi, proba de lopãtare. Zeci de tineri au încercat sã dea dovadã de forþã ºi aufãcut tot ce le-a stat în puteri ca sã scoatã cel mai bun timp. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A
Cu facultate terminatã,
Tinerii se luptã pentru unpost de muncitor
necalificat în minerit
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 28 Mai 20142 Utile
Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi
de afaceri?Vrei sã faci bani?
Cronica Vãii Jiului
Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:
Miercuri: 13 - 15:
ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ
ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL
Joi 10 – 12
DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM
ªef Departament Exploatare Florin DONISA
ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN
Director General, Costel AVRAM
APASERVINFORMEAZÃ
Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687
Calea Zarand;Sântuhalm; DN76 ªoimuº –Bejan LupeniDN 66 A, Bd-ul T.Vladimirescu
Radare în Hunedoara
VREMEA ÎN VALEA JIULUI
LLLLuuuuppppeeeennnniiii
VVVVuuuullllccccaaaannnn
Ziua SearaDimineaþaNoaptea
Ziua SearaDimineaþaNoaptea
Ziua SearaDimineaþaNoaptea
Ziua SearaDimineaþaNoaptea
PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii
PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa
Cronica Vãii Jiului | Miecuri, 28 Mai 2014 Actualitate 3
L ipsa alterna-tivelor pe
piaþa muncii dinValea Jiului îºispune cuvântul.Tineri cu facultateaterminatã au venitsã susþinã probelepentru angajareaca muncitor necali-ficat în minerit.
Persoanele care vorsã devinã mineri aususþinut, marþi, probade lopãtare. Zeci detineri au încercat sã deadovadã de forþã ºi aufãcut tot ce le-a stat înputeri ca sã scoatã celmai bun timp. 400 dekilograme de balast au
trebuit sã îl treacã pesteun obstacol de 1,5metri. Cei mai mulþisunt tineri, pe care nu îisperie mineritul, astadeºi au rude carelucreazã în acest sistemnemilos.
“A fost acceptabilã ºi
meritã încercat efortul.Va fi un loc de muncãsigur ºi la noi în ValeaJiului orice meritã încercat pentru un locde muncã. A fostacceptabil, nici preagreu, nici prea uºor.Am scos un timp de
3,55 minute. Sper sãmã adaptez dacã voi fiadmis, dar cred cã mãvoi adapta pentru cã nueste primul loc demuncã. Am 13 anilucraþi în alte domenii”,spune un tânãr.
“A fost bine. Ammai dat la Lupeni ºi totaºa a fost. La Lupeniera mai uºor chiar dacãa fost zidul mai mare.Era piatrã mai mare ºimai greu de dat. Amreuºit la Lupeni, daracolo au fost aranjate,aici nu ºtiu. Vom vedea.Vreau sã mã fac minerpentru cã altã opþiunenu este aici în Vale”,spune un alt tânãr.
Au fost ºi tineriabsolvenþi de studiisuperioare care au venitsã îºi încerce norocul în minerit. Din lipsaalternativelor, aceºtiaîncearcã orice.
“A fost foarte bine.Trebuie sã ai vânã ºi nue în stare sã o facãoricine, e o meserie
grea. Dacã erau ºi alteposturi sigur mãduceam, am o facultateterminatã”, spune un tânãr cu facultateaterminatã.
Luni au debutat probele scrise pentruangajãri. 40 de persoane care iniþial ºi-au depus dosarele nus-au prezentat laaceastã probã.
“Este proba practicãpentru angajãrile pecare le vom face încadrul Diviziei Miniere,constã în lopãtarea a400 de kilograme depietriº peste un obsta-col de 1,5 metri. Sedescurcã. Concurenþa emare. Sunt 465 de per-soane care s-au prezen-tat la proba scrisã, 40de persoane nu s-auprezentat la probascrisã. Dacã vin o sã-iprimim ºi pe ei ºiadunãm cu zero. Proba scrisã a constatîn niºte întrebãri de logicã pe parte psiho-logicã. Intersul este maimic, dar am ºi pus ocondiþie sã aibã mini-mun zece clase ºi credcã ºi aici i-am mai des-curajat. Sunt persoanecare au lucrat în mine-rit, care au plecat cuordonanþa, am lãsat petoatã lumea sã vinã sãconcureze. Sigur o sãcontinue angajãrile”, adeclarat Gabriel PuiuPetrescu, directorulDiviziei Miniere dincadrul CEH.
“Au fost 505 înscriºi,din aceºtia 40 nu s-auprezentat la probascrisã. Sã vedem astãzi,mâine ºi poimâine câþivor veni la proba prac-
ticã. Dacã ne uitãm la ieºirile la pensie eprobabil sã se mai facãangajãri în minerit ºimult mai mult decât înaceastã primã etapã”,a declarat NicolaeDrãgoi, director generaladjunct CEH.
ReprezentanþiiComplexului EnergeticHunedoara considerãcã proba practicã esteuna reprezentantativãpentru cei care vor fiadmiºi, iar în subteranse vor confrunta cu astfel de dificultãþi.
“A început probapracticã, sunt primeleserii de tineri caredoresc angajarea laComplexul EnergeticHunedoara, din 10 în10 minute intrã o seriede câte 5 copii, trebuiesã lopãteze balastul pecare noi îl considerãmcã ei vor munci în subteran, trebuie sã îltreacã peste acel para-pet. Sunt timpi de douãminute ºi de 3,55 deminute. Fiecare vedecând se opreºtecronometrul ºi fiecaresemneazã dupã ceciteºte cronometrul.
Eu zic cã nu putemavansa aceastã cifrã,1000 de angajãri, dar sunt sigur cã vorcontinua angajãrile înminerit”, a declaratNicolae Drãgoi.
Probele practice vorcontinua pânã joi. Dincei peste 400 de candi-daþi doar 75 vor fideclaraþi admiºi, 25pentru mina Lonea ºi50 pentru mina Vulcan.
Monika BACIUMonika BACIU
R eprezentanþiiComplexului Energetic
Hunedoara, infirmã zvonurilepotrivit cãrora o parte dincandidaþi au dat ºpagã pentru a se angaja în minerit.
La bursa zvonurilor din ValeaJiului se auzea, în urmã cu câtevazile, cã pentru a obþine un post demuncitor necalificat în urma pro-belor de angajare, candidaþiidispuºi trebuiau sã plãteascã 2500de euro. Potrivit conducerii CEH,în mod sigur vor exista nemulþumiþila acest concurs, având în vederefaptul cã doar 75 din cei peste500 vor fi admiºi.
“Sunt 500 de copii, o sã fie 75de fericiþi care vor fi angajaþi ºipeste 400 vor fi nemulþumiþi.Important e ca ei sã fie conºtienþide timpul pe care îl fac ºi dacãsunt probleme sã lerezolvãm aici. Dacã considerã cã ceva nu e înregulã atunci sã rezolvãmaici pe loc”, a declaratNicolae Drãgoi, directorulgeneral adjunct al CEH.
Nici conducerea DivizieiMiniere nu are lacunoºtinþã astfel de lucruri.
“Asta nu ºtiu. Vorbiþi cucei care spun cã au dat
bani ºi cui au dat”, a declaratGabriel Puiu Petrescu, directorDivizia Miniera CEH.
“S-au vehiculat sume de 2.500de euro pentru un loc de muncã.Cele 75 de locuri de muncã suntocupate încã de acum. Vã daþiseama cã sunt sute de cereri, iarcele 75 de locuri de muncã ºi-augãsit deja candidaþii?”, spuneaacum câteva zile un om.
Atât liderii de sindicat de laminele unde vor avea loc anga-jãrile, cât ºi o parte din ºefii mine-rilor, confirmã faptul cã au auzitzvonuri în ce priveºte cumpãrarealocurilor de muncã scoase la con-curs cu anumite sume de bani ºichiar unii recunosc cã au fost ºisunaþi ca sã intervinã pentru diferiþicandidaþi. Toþi spun, însã, cã aurefuzat intervenþiile pe motiv cã îºiriscã libertatea.
Monika BACIUMonika BACIU
Cu facultate terminatã,
Tinerii se luptã pentru un post de muncitor necalificat în minerit
Concurs pe bune…
Conducerea CEH nu ºtie deºpãgile pentru angajare
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 28 Mai 20144 Actualitate
U niversitateadin Petroºani
a început recru-tarea studenþilordin strãinãtate.Dupã ce ºi-au atarsstudenþi din toatecolþurile þãrii, acumprofesorii de aicivin cu propunereade a atrage strãinii,iar primii deja s-auînscris.
La Petroºani vomputea vedea, din toam-
na acestui an, studenþidin Gana. Este oprimã tranºã de stu-denþi strãini, care revin
sã facã ºcoala la noi înValea Jiului, pentru cãUniversitatea dinPetroºani este extrem
de bine vãzutã pestehotare, fiind singuradin România cepregãteºte speciliºti înminerit. Ei, însã, nuvor fi singurii strãini,pentru cã dascãlii ºcoliisuperioare au demarato campanie deatragere a strãinilor.„Am început o pro-movare agresivã, atâtîn judeþ, cât ºi înjudeþele limitrofe, ca ºiîn întreaga Românie,ba, mai mult, amînceput promovarea înafara graniþelor þãrii, înUE, dar ºi în alte þãri.Din noul an universitaro sã avem studenþichiar din Gana, iaracum suntem în trata-tive ºi am avut discuþiicu ambasadorul
Canadei, al Iranului ºicu alte state din UE ºinu numai, pentru a netrimite studenþi aici”, aspus Dacian Ciodaru,director administrativUniv. Petroºani.
Nu va fi doar unpunct în plus pentrusistemul de educaþie, cichiar un plus pentruRomânia, pentru cãstrãinii vor învãþa maiîntâi limba românã.„Încercãm ca în primulan, nu ºtiu dacãreuºim chiar de anul
acesta, sau din aniiurmãtori, sã facem ºiun an pregãtitor. ªianume, atunci cândstudenþii vor veni pentru prima datã lastudii, în România, laPetroºani, sã înveþe ºilimba românã, ca ei sãînveþe în limba românãmateriile respective”, amai spus Ciodaru. .
În anii comunismu-lui, aici veneau mulþistudenþi din þãristrãine, iar în ultimiiani, printr-un proiectErasmus, Universitateadin Petroºani a fãcutschimb de studenþi, peperioade de 3, 6 sau 9luni de zile, cu statedin UE. Studenþiimergeau pentru prac-ticã, ori chiar pentrustudii.
DianaDianaMITRACHEMITRACHE
Revin ºcolileprofesionaleM eseria este brãþarã de
aur ºi asta o spun acumcei care au de gând sã calificenoua generaþie în meserii cucare sã poatã sã facã bani.Ofertele vin pentru absolvenþiide gimnaziu ºi pentru cei deliceu, deopotrivã.
Liceele de pe filiera tehnologicãvin acum, în premierã dupã ani dezile de pauzã, cu oferte pentrucopiii care nu vor sã facã un liceu,dar care pot face bani chiar dintimpul ºcolii. Asta fãrã sã þinemcont de faptul cã, la final, au o calificare cu care pot pleca oricândsã lucreze chiar în Europa.
„La finele celor 3 ani vor aveao calificare dobânditã ºi, de ase-mena, vor putea continua ciclulsuperior al liceului, dupã ce vorabsolvi cei trei ani. Vor avea ºi unsprijin materialconstând într-obursã de studiide 200 de leilunar”, a spusZina Galeº,director laColegiul TehnicDimitrieLeonida dinPetroºani.
Practic copiiicare acum terminã clasa aVIII-a pot optasã devinã în 3
ani zugravi, ipososari, vopsitori,ori tapetari, sau confecþionezi pro-duse textile, în domeniul pielãriei.
Ofertele, însã, nu sunt doarpentru absolvenþii de gimnaziu, ciºi pentru cei de liceu. „Avemoferte pentru toatã lumea, chiar ºipentru cei care nu au luatBacalaureatul, care se pot înscriela postliceale ºi ºcoli de maiºtri. Vã spun câteva calificãri: maistruelectrician pentru staþii ºi reþeleelectrice, maistru construcþii civile,industriale ºi agricole, maistrumecanic pentru întreþinerea ºirepararea utilajelor în industri-alizarea lemnului, maistru miner,iar la postlicealã avem tehnicianmecanic auto ºi administratorreþele locale ºi de telecomuni-caþie”, a mai adãugat Zina Galeº.
Toþi ar putea fi avantajaþi, dacãnu vor sã urmeze o facultate, pen-tru cã ºi-ar putea gãsi un loc demuncã. Cursurile sunt gratuite ºiacreditate în România ºi mai multestate din Europa.
Diana Diana MITRACHEMITRACHE
GrãdiniþeînfrãþiteG rãdiniþele din
Petrila suntînfrãþite cu grãdiniþedin mai multe zone alejudeþului. În urmã cupatru ani, reprezen-tanþii Grãdiniþeinumãrul 1 din locali-tate au decis sã iniþieze unproiect inedit. Atunci au realizat programul “Grãdiniþeînfrãþite, fraþi ºi surioare”.
“Noi ne-am gândit sã facem unschimb de experienþã. Acþiunile peacest proiect demareazã toamna ºi la nivelul fiecãrei luni ai loc activitãþi comune, spectacole,activitãþi cultural-artistice, schimburide experienþã, schimburi de mape,trimitem colecte cu cadouri deCrãciun de la felicitãri pânã la miciobiecte confecþionate de mânuþeleharnice. La nivelul lunii februarieavem o deplasare la Deva la uncarnaval Fãrºang, acolo ne costumãm cum dorim, în fiecarean altfel.
Apoi în martie debuteazã cu unschimb de portofolii ºi de cadouri.
Fiecare instituþie trimite parteneri-lor mãrþiºoare, felicitãri, primãvarase fac plantãri, activitãþi în curte,iar acum jucãria aceasta era otemã ineditã. Creeazã puþinã agitaþie”, a declarat MarcelaMeraru, coordinator.
Poiectul a luat naºtere în urmãcu patru ani, iar atunci acest termen de grãdiniþe înfrãþite era onoutate la nivel naþional.
“Acum patru ani când noi amdemarat acest proiect ni s-a pãrutun termen nou nu am gãsit peniciunde acest termen folosit ca titulatura unui proiect educaþionalºi ineditul acestui proiect a fãcut sãse întâlneascã din tot judeþul”, amai spus sursa citatã.
Grãdiniþele partenere în acestprogram organizeazã acþiunicomune pe tot parcursul anului.
Monika BACIU Monika BACIU
Studenþi strãini la Universitatea Petroºani
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 28 Mai 2014 Actualitate 5
“Astfel, pînã în datalimitã pentrudepunerea cererilor definanþare (5 mai2014), în RegiuneaVest au fost depusespre finanþare 40 deproiecte cu o valoarea finanþãrii neram-bursabile de 27,51milioane euro. Dintreacestea, 38 deproiecte cu o valoarea finanþãrii neram-bursabile de 27,20milioane euro se afla
în etapa de evaluareiar 2 proiecte cu ovaloare a finanþãriinerambursabile de0,31 milioane euro aufost respinse. În con-secinþã, finanþareanerambursabilã solici-tatã în Regiunea Vest- în cadrul celui de-aldoileaapel de proiecte-depaseste cu 51,13%alocarea regionalã”, searatã într+un comuni-cat al ADRVEST.
Organizarea celuide-al doilea apel deproiecte în cadruldomeniului major deintervenþie 3.4 a venitca urmare a realocariide fonduri neram-bursabile din cadrulProgramuluiOperaþional SectorialMediu ºi aProgramuluiOperaþional SectorialTransport. Ca urmare
a acestei realocari (dinFondul European pen-tru DezvoltareRegionalasi dinBugetul de stat) – de17,88 milioane europentru Regiunea Vestºi 172,95 milioaneeuro la nivel naþional– a fost lansat cel de-al doilea apel deproiecte în data de 12martie 2014, avînd catermen limitã pentrudepunerea cererilor definanþare data de 5mai 2014.
Solicitanþii eligibilipentru finanþare, con-form prevederilor dinGhidul Solicitantului,au fost Unitãþileadministrativ-teritoriale(administraþii publicelocale) ºi parteneri-atele dintre unitãþileadministrativ-teritorialeºi unitãþi de învãþãmîntpre-universitar de stat
ce îºi desfãºoarã activi-tatea în imobile aflateîn domeniul public alacestora. Acest aldoilea apel de proiectea fost dedicat solici-tanþilor care, în cali-tate de autoritate con-tractantã, aveauîncheiat un contractde lucrãri pentru activ-itatea ce face obiectulcererii de finanþare ºicare propun proiectece vizeazã reabilitarea,modernizarea ºiechiparea infrastruc-turii educaþionale pre-universitare saucrearea ºi dezvoltareade campusuri preuni-versitare.
Evaluare proiectelor
depuse spre finanþarese va face de cãtreexperþii ADR Vest iarprioritizarea acestoraîn vederea obþineriifinanþãrii neram-bursabile va fi realizatãla nivel naþional, decãtre Autoritatea deManagement a Pro-gramului OperaþionalRegional, în funcþie depunctajul obþinut deproiecte în urma eval-uãrii – nu conformprincipiului „primulvenit, primul servit”.Prioritizarea se va facedupã cum urmeazã,dacã valoarea solici-tatã a tuturor cererilorde finanþare admise lafinanþare în regiune va
fi mai mare decît alo-carea financiarãregionala, se va efec-tua un clasament alacestora, în funcþie depunctajul obþinut.Clasamentul astfelobþinut va reprezentaordinea de admitere lafinanþare în regiune,pînã la epuizareaalocãrii regionale ºiproiectele admise, darcare depãºesc alo-carea regionalã, vorintra într-o fazã de pri-oritizare la nivelnaþional, în funcþie depunctaj ºi vor puteaintra la finanþare înmãsura fondurilorrãmase neacoperitedin alte regiuni.
Potrivit unui comunicattransmis de AP, aceasta afost concluzia întâlnirii pecare Avocatul Poporului,Victor Ciorbea, ºi adjunctulspecializat în drepturilecopilului, Ionel Oprea, auavut-o marþi cu reprezen-tantul UNICEF înRomânia, Sandie Blanchetºi Tudor ªtefãnescu, ChildRights Systems MonitoringSpecialist în cadrulUNICEF.
Acordul ce urmeazã a fisemnat de cele douã pãrþiprevede asigurarea de cãtreUNICEF a unui sprijin
logistic ºi a unei expertizeinternaþionale în vedereaimplementãrii de cãtreAvocatul Poporului aMecanismului Naþional deCombatere a Torturii în
Locurile de Detenþie cuprivire la copiii instituþionalizaþi.
Totodatã, acordul vaconstitui baza pentrurealizarea mai multorrapoarte speciale în privinþa respectãrii drepturilor copiilor insti-tuþionalizaþi.
Ciorbea a declarat cã seare în vedere modificarealegislaþiei în sensul inclu-
derii în cadrulinstituþiei a unui domeniuspecial care va gestionaMecanismul Naþional dePrevenire.
În cadrul reuniunii, celedouã pãrþi au discutat ºi
despre raportul specialîntocmit de AvocatulPoporului împreunã cuUNICEF, raport care
vizeazãrespectareadrepturilor
copiilor pri-vaþi de liber-tate înRomânia.
Raportul,care va fi
prezentat îndata de 24
iunie, se doreºteo criticã con-structivã asituaþiei exis-tente ºi constã
într-o cercetarecu privire la situ-
aþia drepturilor copiilor pri-vaþi de libertate, în urmacãreia au fost emise ºirecomandãri cãtre instituþi-ile ce au în responsabilitateacest domeniu sensibil.
AGERPRES
Avocatul Poporului ºi UNICEF, acord pentru monitorizarearespectãrii drepturilor copiilor instituþionalizaþi
A vocatul Poporului (AP) ºi UNICEF vorsemna pe 18 iunie un acord în vederea
întãririi cooperãrii între cele douã instituþii cuprivire la respectarea drepturilor copiilor îngeneral ºi ale celor instituþionalizaþi în special.
Reabilitarea unitãþilor de învãþãmânt, proiecte depuse spre finanþare
P rimarii din Regiunea de Vest au depus proiectepentru reabilitarea unitãþilor ºcolare. Agenþia pen-
tru Dezvoltare Regionalã Vest (ADR Vest), în calitatede Organism Intermediar pentru implementarea Regio-Programul Operaþional Regional (Regio-POR) înRegiunea Vest, anunþa încheierea perioadei pentrudepunerea proiectelor în vederea obþinerii de finanþarenerambursabilã în cadrul celui de-al doilea apel deproiecte al domeniului major de intervenþie 3.4.
MaximilianGÂNJU
Nu mai este demultã vreme o afacerecare sã le aducã prof-it, însã le asigurã ºi lortraiul zilnic. În lipsaunor alternative,oamenii pleacã rândpe rând din oraº, iarpe strãzile Aninoaseiîntâlneºti câte unbãtrân care arenorocul sã fi muncit la
minã. Pensia esteîndestulãtoare chiardacã ar putea sã fie ºimai mare, aºa cã îºipermite sã stea lataifas cu alþi ortaci.Doar bãtrânii mineriau scãpat oarecum degrija zilei de mâine.„Vã spun sigur cãAninoasa nu mai areviitor ºi va rãmâne unsat fãrã câini pentrucã tendinþa este sã sedistrugã tot, nu sã se
facã ceva. De când s-aînchis mina totul esteterminat”, spuneGheorghe Albert,miner pensionat.Edilul localitãþiiîncearcã sã deschidãmici afaceri cu investi-tori atraºi cu greu, ast-fel ca mãcar o brumîãde locuri de muncã sãexiste, atât cât sã þinãcu o leafã câtevafamilii ºi din impozitebugetul gãurit al urbeiViaþa acestor oameniînseamnã sã se împru-mute de la o lunã laalta. κi cumpãrã mân-carea pe datorie de lacele patru chioºcurialimentare ºi chiar ºipiaþa ºi-o fac tot pecaiet. Maria comer-ciantul de zi cu zi dinpiaþa oraºului ºi
recunoaºte cãdacã nu ºi-ar damarfa pe dato-rie ar fi în fali-ment în doarcâteva zile.
„Este sãrãciemare. Le dãmºi-i aºteptãm sãprimeascã aju-toarele socialeca sã-ºi achitemâncarea. Aºae în fiecare lunã. Vinºi cumpãrã un kilo-gram de cartofi, o
ceapã sau jumãtate dekilogram de fasole”,spune femeia. κiaminteºte de vremurile
când mergea mina,cum în câteva orerãmânea fãrã marfã.
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 28 Mai 20146 Actualitate
Monika BACIU
La nivelul anului2013, în Valea Jiuluiaproximativ 1200 deproprietari au declaratcã obþin venituri dinînchirierea aparta-mentelor. “În cursulanului 2013 audeclarat aproximativaproximativ 1200 depersoane fizice, pro-prietari apartamenteºi spaþii comercialecare au obþinut veni-turi din închiriereaacestor imobile.Existã persoanejuridice care închiriazãapartamente, garson-iere, spaþii comer-ciale, care nu suntobligaþi sã declare
acest tip de venit laAdministraþiaFinanciarã Petroºani”,a declarat ValentinPetrar, ºef Admi-nistraþia FinanciarãPetroºani.
Cei care nu declarãfaptul cã au închiriatspaþiile locative ºi suntidentificaþi riscã sã fiesancþionaþi drastic.Cea mai asprã acuza-þie ce li se poateaduce este cea deevaziune fiscalã.“Nedeclararea acestorvenituri obþinute dinînchirierea acestorspaþii reprezintã înfuncþie de gravitateafaptei evaziune fiscalãsau contravenþie”, amai spus Petrar.
“Se plãteºte o taxãanualã, reprezentând16% din venituldeclarat obþinut dinînchirierea acestorspaþii”, a mai spussursa citatÃ.
În maximul 15 zilede la data încheieriicontractului deînchiriere acesta tre-buie înregistrat laadministraþia fiscalã.Pe baza chirieiînscrise în contractulde închiriere se poatecalcula venitul anual,iar impozitarea estede 16 procente.
'Convergenþapreþurilor gazelor nat-urale s-a realizat. Numai este nevoie sãfacem creºteri depreþuri pentru indus-trie, aºa cum erauangajamentele ante-rioare. Prin adoptareapachetului propusspre dezbatere pub-licã, preþul final algazelor naturale nu vamai creºte, existândchiar premise sãscadã în urmãtoareleluni', a spusNicolescu.
Departamentulpentru Energie alansat vineri în dez-batere publicã unproiect de Ordonanþãde Urgenþã carecuprinde o serie demodificãri ce trebuieadoptate rapid pentrudinamizarea pieþeigazelor naturale ºicreºterea trans-parenþei tranzacþiilor
din acest sector, searatã într-un comuni-cat al instituþiei.
Departamentulpentru Energie solicitãANRE sã finalizezecât mai repede posibilprocesul de revizuire aCodului reþelei pentruo mai bunãfuncþionare a pieþei.
Totodatã,Departamentul prop-une ca pentru con-sumatorii noncasnici(reglementaþi) sãexiste o perioadatranzitorie de opt luni,necesarã încheieriiîntr-o manierã com-petitivã a unor noicontracte defurnizare.
'Pentru dina-mizarea pieþei ºicreºterea trans-parenþei, Depar-tamentul pentruEnergie propune pen-tru o perioada deter-minatã, între 1 iulie
2014 ºi 31 decembrie2018, cã producãtoriide gaze naturale sã fieobligaþi sã tranza-cþioneze transparent,nediscriminatoriu ºicentralizat un volumde gaze naturale, ceva fi stabilit de cãtreANRE. Aceastã oblig-aþie va fi aplicatã, înperioada 1 martie2015 - 31 decembrie2018, ºi furnizorilorde gaze naturale, atâtpentru gazele naturaledin intern, cât ºi pen-tru cele din import.Departamentul pentruEnergie considerã cãmãsurile adoptate vorcontribui la o maibunã funcþionare apieþei de gaze natu-rale din România, cubeneficii pentru toþioperatorii implicaþi,dar ºi pentru con-sumatori', se maiaratã în comunicat.
Plãtesc impozit pentru închiriereaapartamentelor
A proximativ 1200 de proprietari din Valea Jiului audeclarat cã au închiriat apartamentele. Începând cu
anul 2011, statul a impus o lege prin care proprietarii despaþii locative care obþin foloase materiale de pe urmaînchirierii acestora sunt obligaþi sã declare veniturile.
Preþul gazelor pentru industrie ar putea scãdea
P reþul gazelor pentru consumatorii industriali arputea scãdea în perioada urmãtoare, dupã ce De-
partamentul pentru Energie va implementa un pachetde mãsuri pentru dinamizarea ºi transparentizarea pie-þei, a afirmat ministrul delegat pentru Energie, RãzvanNicolescu, potrivit unui declaraþii transmise Agerpres.
Trãiesc din datorie în datorie
S ute de familii din fosta locali-tate minierã trãiesc de pe o zi
pe alta dupã ce unica lor între-prindere, mina Aninoasa, a fostînchisã. Negoþul pe caiet este singu-ra opþiune pentru cei cinci agenþieconomici cu activitate în alimen-taþie de a nu da faliment.
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 28 Mai 2014 Actualitate 7
Trenurile încãrcatecu huilã care vin de laMina Lonea sunt ata-cate, din mers, de hoþiide huilã, care îºi încar-cã sacii nederanjaþi denimeni. Linia de caleferatã ºerpuieºte prinzone nelocuite pânãajunge în zona fosteiPreparaþii Petrila, aºacã doritorii de huilã sepot servi în voie dinvagoane, în care se
urcã din mers încã decând trenurile ies pepoarta unitãþii extrac-tive. Sacii cu huilã suntaruncaþi apoi din trenºi recuperaþi ulterior depe traseu. Culmea, întot acest timp,Complexul EnergeticHunedoara plãteºte ofirmã specializatã pentru paza obiec-tivelor miniere, iar înatribuþiile acesteia intrã
ºi însoþirea garniturilorîncãrcate cu huilã.
„Lopãtarii”, aºacum au fost numiþihoþii de huilã”, au gãsitînsã o portiþã, care sãle asigure prada fãrãsã aibã de suferit sausã se joace de-a hoþiiºi vardiºtii cu paznicii.Dau atacul în week-end, atunci cândtrenurile rãmân lacheremul lor ºi par sã
ºtie mai bine programul chiar ºidecât minerii din subteran. „La MinaLonea avem post depazã, care însoþeºte ºivagoanele cu huilã”,spune Nicolae Drãgoi,directorul generaladjunct al ComplexuluiEnergetic Hunedoara,de care aparþineExploatarea MinierãLonea.
„Portiþa” de careprofitã hoþii
De asemenea,Dacian Zamfir, direc-torul minei Lonea con-firmã existenþa postu-lui de pazã pe vagoaneºi spune cã însuºi ºefulde obiectiv însoþeºtetrasa cu cãrbune pânãajunge sã fie predatãtransportatorului GFR,care o duce spre bene-ficiari. Existã însã o
hibã, de care profitãdin plin hoþii de huilã.„Contractul de pazãeste încheiat pe zilelelucrãtoare. De regulã,în week-end nu selucreazã, decât pecomandã, aºa cum s-aîntâmplat ºi sâmbãtã.O sã încercãm sãgãsim o soluþie sã asigurãm paza ºi înaceste zile, dar astapresupune costurisuplimentare”, adeclarat Dacian Zamfir.
La începutul acestuian, CEH a încheiat, înurma unei licitaþii, uncontract de pazã cusocietatea CompactSecurity Deva, pentrusuma de peste 7,8 milioane de lei.Contractul prevede„prestarea serviciilorde pazã a obiectivelorbeneficiarului, abunurilor ce fac obiectul activitãþii acestora, a tuturor valorilor, mijloacelor ºi instalaþiilor, precumºi asigurarea accesuluiîn ºi din incinta obiectivelor”.
CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA
Hoþi opriþicu focuri de armãT rei hoþi care operau
în special pe caleaferatã au fost prinºi înflagrant de poliþiºtii dinPetroºani, în timp cefurau componente metali-ce dintr-o halã a CFR.
La vederea poliþiºtilor, indivizii au încercat sã se facãnevãzuþi, iar oamenii legii aufost nevoiþi sã tragã mai multefocuri de armã pentru a-iprinde.
”În data de 27.03.2013, înjurul orei 01:10, poliþiºtii
Postului dePoliþie T.F.Petroºani ausurprins în fla-grant, în zonadistrictului Pui,trei persoanesuspecte, caresustrãgeaucabluri depozi-tate într-omagazie C.F.R.Întrucât sus-pecþii au fugitla vedereapoliþiºtilor ºi nu s-au supussomaþiilor legale, agenþii depoliþie au folosit armamentuldin dotare, trãgând mai multefocuri de armã în plan verti-cal”, a declarat subcomisarBogdan Niþu, purtãtor decuvânt IPJ Hunedoara.
Oamenii legii au reuºit sã
punã mâna pe unul dintre hoþiºi-l cerceteazã pentru tentativãde furt calificat. Individul învârstã de 35 de ani este dinmunicipiul Timiºoara ºi va tre-bui sã dea explicaþii anchetato-rilor ºi în legãturã cu compliciisãi care au reuºit sã scape.
Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU
Viciile de organizare deschid porþile hoþilor
„Lopãtarii” le râd în nas paznicilor plãtiþide CEH cu aproape 8 milioane de lei
H oþii de cãrbune dau atacul latrenurile cu huilã ziua în amiaza
mare, profitând de viciile de organizare.Oficialii Complexului EnergeticHunedoara plãtesc o firmã de pazã, care sã stea cu ochii ºi pe garniturile cucãrbune, dar sâmbãta trenurile sunt lacheremul „lopãtarilor”.
Muzeul Civilizaþiei Dacice ºiRomane Deva ºi ComplexulMuzeal Arad, cu sprijinul
Consiliului JudeþeanHunedoara, organizeazã joi, 29mai 2014, începând cu
ora 12.00, vernisajulexpoziþiei temporare„Arme albe ºi de foc -secolele XVIII – XX”.
Acþiunea va avea loc lasediul Muzeului CivilizaþieiDacice ºi Romane Deva,situat în Palatul MagnaCuria, iar obiectivul orga-nizatorilor este acela de aprezenta celor interesaþi ocolecþie de arme albe ºide foc, orientale ºi occidentale, fabricateîncepând de la sfârºitulsecolului al XVIII-lea ºipânã la începutul secoluluial XX-lea.
Expoziþia „Arme albeºi de foc - secolele XVIII –XX” va fi deschisã publi-cului în perioada 29 mai– 25 iulie 2014.
CampaniaPREMIANÞIIFÃRÃ PREMIIse reia
C ampania PREMI-ANÞII FÃRÃ PRE-
MII se reia, sâmbãtã 31mai 2014, dupã o pauzã“absolut necesarã”susþin iniþiatorii campaniei.
Pentru cã o sã ne reîntâl-
nim în stradã în preajmazilei de 1 iunie, credem cãeste firesc sã ne îndreptãmatenþia cãtre micuþii carepromit, prin caliãþile lor, sãfie vectori de imagine, deopinie ºi motive de mândrienaþionalã. Astfel, din acestpunct de vedere, sâmbãtãne vom vedea cu douãtinere gimnaste de laColegiul Naþional SportivCETATE Deva.
Olivia Câmpian ºi colega ei Alisia Botnaru,ambele de 13 ani, se antre-neazã pentru a deveni steleale gimnasticii româneºti ºi,
de ce nu!?, chiar mondiale.Prin evenimentul nostru
de sâmbãtã dorim sãaducem ºi mulþumirile noastre copiilor din întreagalume pentru modul în carene oferã necondiþionat ºisincer motive de bucurii ºi zâmbete.
Aveþi ocazia sã lecunoaºteþi, sã le spuneþi ovorbã caldã ºi sã fiþi partedintre cei care le vor mulþumi oficial printr-odiplomã ºi un buchet deflori venind, la ora 11.00,în faþa statuii lui Decebaldin centrul Devei.
T ariful mediu la poliþele de rãspunderecivilã auto (RCA) a crescut cu 7% în
primele trei luni ale acestei an, cifra fiindobþinutã prin raportarea subscrierilor lanumãrul de autovehicule asigurate, susþinreprezentanþii Autoritãþii de SupraveghereFinanciarã (ASF).
"În primele trei luni, asiguratorii autorizaþi sãemitã poliþe RCA au subscris prime de 701
milioane de lei ºi, prin raportarea la numãrul deautomobile asigurate, reiese cã tariful mediu laacest tip de asigurãri a crescut, în medie, cu 7%",afirmã conducerea ASF.
În primele trei luni ale anului trecut, subscrierileRCA au însumat 676,51 milioane de lei, în urcarecu 9,46% faþã de martie 2012, potrivit datelorASF.
Pe întreg anul, subscrierile RCA au crescut cu15,5%, la 2,47 miliarde de lei.
C ãrbunele de laminele aflate
pe program deînchidere nu a maitrebuit trecut prinpreparaþie în ultimaperioadã, ceea ceînseamnã, implicit,un profit mai marepentru SocietateaNaþionalã deÎnchideri de Mine.
Societatea Naþionalãde Închideri se Mine areuºit sã evitespãlarea huileiînainte de aajunge la benefi-ciar, respectiv laTermocentralaParoºeni.Directorul generalal SNIMVJ, AurelAnghel, spune cãhuila extrasã aavut o puterecalorificã bunã ºi nu a mai fost necesarã trecerea prin Preparaþiedecât într-o foarte micãmãsurã. „De laînceputul anului, maxi-mum 10 vagoane cuhuilã au trebuit trecuteprin Preparaþie. Pentrunoi este foarte bine,pentru cã mai mult de
jumãtate din valoareaproducþiei marfãpierdeam prin trecereacãrbunelui prinpreparaþie”, a declaratAnghel.
De precizat cã, dacãintrã prin preparaþie,gradul de recuperarepentru huilã este denumai 41 – 42 la sutã,
la care se adaugã ºicosturile de preparare.Iar de câºtigat are tocmai beneficiarul,respectiv ComplexulEnergetic Hunedoara,nu doar cã primeºte uncãrbune de calitate, ci ºiprin faptul cã deþine ºiPreparaþia Coroieºti.Contractul dintre CEHºi SNIMVJ a fost înce-hiat pentru suma deaproape 1,7 milioanede lei, sumã pe caresocietatea de închideride mine trebuie sã oachite pentru serviciilede spãlare a cãrbuneluibrut ºi sortat refuzat,provenit de la minele
Petrila, Paroºeni ºiUricani. O operaþiunenecesarã pentrucreºterea parametrilorhuilei, aºa încât cãrbunele sã poatã fivândut cãtre termocen-trala Paroºeni în cazulîn care este refuzat dincauza parametrilor decalitae. Contractul afost negociat cu un singur ofertant, care aºi câºtigat acest serviciu,respectiv ComplexulEnergetic Hunedoara –Divizia Minierã – Punctde lucru PreparareaCãrbunelui Valea Jiului.
CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA
Î n Petroºani, tinerii invitaþi la
tradiþionala TabãrãStudenþeascã de ArteVizuale se aflã în plinãactivitate “creativã”.Printre participanþi se numãrã studenþi ºiprofesori din Cluj –Napoca, Timiºoara sauPetroºani.
Acþiunea, organizatã decãtre Casa de Culturã aStudenþilor din localitate, sederuleazã pe mai multesecþiuni. Una dintre acesteaeste pictura, domeniu încare “specialiºti” suntreprezentanþii departamentu-lui de artã sacrã de laUniversitatea Babeº – Bolyaidin Cluj. “Iniþiativa de apune pe roate aceastãtabãrã, consider cã este unabinevenitã, în folosul profe-sorilor dar, mai ales, al stu-denþilor. Am venit de luni în
Petroºani, azi ne-am apucatde treabã, mai exact de picturã. Din pãcate, pentrucã vremea nu ne-a permis,în loc sã ieºim pe teren amrãmas sã pictãm peisajeexterioare într-un spaþiu interior. Eu mã inspir dintr-unmaterial publicitar turistic încare este prezentatã zonaJieþ. Sper ca la final sãprezint o lucrare de valoarechiar dacã nu va fi inspiratãdirect din naturã”, a declaratMarius Ghenescu, profesorîn cadrul departamentului deartã sacrã de la UniversitateaBabeº – Bolyai. “Din pãcateºi eu lucrez dupã o felicitarecare reprezintã o zonã mon-tanã din Valea Jiului. Spun,din pãcate, pentru cã mi-aºfi dorit sã pictez acest peisajla faþa locului. Vremea nune-a permis dar sper cã înzilele urmãtoare voi aveaprilejul sã mã deplasez ºi peteren. Oricum, consider cãaceastã tabãrã este o acþiune
utilã pentru noi toþi ºi mãbucur cã am avut prilejul sãvin în Valea Jiului”, a spusCristian Giurca, student laaceeaºi universitate dinArdeal.
La secþiunea sculpturã înlemn participã reprezentanþiiFacultãþii de Arte ºi Designde la Universitatea de Vestdin Timiºoara. Ieri, aceºtia“trudeau” la câþiva buºtenipe care intenþioneazã sã-itransforme în lucrãri de artã.“Partea proastã este cã ni s-a defectat aparatul destinatprelucrãrii iniþiale a materi-alului lemnos. Totuºi, acestlucru nu reprezintã unimpediment major pentru cãavem în dotare dãlþi,topoare sau pile. Este vorbadespre pile de lemn. Pânã laurmã o vom scoate la capãtºi, cred, vom realiza niºtelucrãri deosebite, care vorrãmâne în Petroºani, nu levom lua acasã”, a precizatDan Viºovan, asistent laUniversitatea de Vest dinTimiºoara.
Tabãra de arte vizuale seva încheia vineri, 30 mai,atunci când lucrãrile realizatevor fi reunite în cadrul uneiexpoziþii care are programatvernisajul în incinta Casei deCulturã a Studenþilor dinPetroºani.
MirMircea cea NISTORNISTOR
R eprezentanþiiAnsamblului Artistic
“Parângul” din Petroºaniau participat la un festivalde folclor gãzduit de locali-tatea Gebze din Turcia.
La manifestare, în afaratinerilor din Valea Jiului au fostprezente ansambluri folcloricedin Georgia,Cipru, Bulgariaºi Turcia. “La festival amparticipat, pebazã de invi-taþii, ansamblurifolclorice din 5þãri europene.Este vorbadespre Turcia(þara gazdã)Georgia, Cipru(din parteaturceascã a insulei), Bulgaria ºinoi, românii din Valea Jiului.Consider cã a fost o acþiunereuºitã din care am avutdestule de învãþat de-a lungulsãptãmânii în care am statacolo. “Acolo” însemnândlocalitatea Gebze, aflatã ladoar 3 kilometri distanþã deInstanbul”, a declarat Nicolae Nicoarã, coregrafulAnsamblului Artistic“Parângul” care funcþioneazãîn cadrul Casei de Culturã aStudenþilor din Petroºani.
Din pãcate, manifestareafolcloricã a fost umbritã de
accidentul minier în care ºi-aupierdut viaþa câteva sute demineri turci. “Festivalul de folclor, din pãcate, a trecut peplanul al doilea dupã înregis-trarea tragicului eveniment demuncã în care au decedat 300de mineri turci. Astfel, la mani-festarea care s-a þinut într-osalã ºi nu în exterior, au fostprezenþi puþini spectatori. Mai
exact, noi, ºi reprezentanþiicelorlalte ansambluri folclorice.Chiar ºi în aceste condiþii potsã spun cã dansurile noastretradiþionale au fost “gustate”de cãtre toþi cei prezenþi lareprezentaþiile pe care le-amoferit”, a mai spus NicolaeNicoarã.
În luna august dansatorii din Petroºani au fost invitaþi, ºi vor fi prezenþi, la un alt festival folcloric. Acesta se vadesfãºura tot în Turcia, înlocalitatea Zongudak.
MirMircea cea NISTORNISTOR
Copiii sãrmaniºi ziua de 1 iunieM icuþii care primesc
asistenþã laCentrul “Maria Stein” dinPetroºani vor sãrbãtori ºiei Ziua Internaþionalã aCopilului.
Astfel, în perioada 2 – 6iunie, aceºtia vor participa lao serie de acþiuni distractive,jocuri sau drumeþii, realizateîn parteneriat cu o unitateºcolarã privatã.
“Deoarece ziua de 1 iuniecade într-o zi de duminicã, noivom organiza manifestãrile ded-icate acesteia cu începere dindata de 2 iunie. Vom avea osãptãmânã, denumitã
“Sãptãmâna veseliei”, de jocuri,socializare cu alþi copii, acþiunidistractive sau excursii înnaturã”, a precizat AlinaSochirca, asistent social încadrul organizaþiei Caritas
Petroºani. Înprezent, la Centrul“Maria Stein”dinPetroºani, le esteoferitã asistenþãºcolarã unui numãrde 50 de copii.Aceºtia provin dincartierele sãrace alemunicipiului,respectiv Colonie,Bosnea sau Saºa.
MirMirceaceaNISTORNISTOR
“Folcloricii” s-au întors din Turcia
„Arme albe ºi de foc din secolele XVIII – XX”
Tabãrã de arte, în plinã desfãºurare SNIMVJ a reuºit sã evite trecereahuilei prin preparaþie
Tariful mediu la poliþele RCA a crescut cu 7% în primele trei luni ale acestui an
Muzeul Civilizaþiei Dacice ºiRomane Deva ºi ComplexulMuzeal Arad, cu sprijinul
Consiliului JudeþeanHunedoara, organizeazã joi, 29mai 2014, începând cu
ora 12.00, vernisajulexpoziþiei temporare„Arme albe ºi de foc -secolele XVIII – XX”.
Acþiunea va avea loc lasediul Muzeului CivilizaþieiDacice ºi Romane Deva,situat în Palatul MagnaCuria, iar obiectivul orga-nizatorilor este acela de aprezenta celor interesaþi ocolecþie de arme albe ºide foc, orientale ºi occidentale, fabricateîncepând de la sfârºitulsecolului al XVIII-lea ºipânã la începutul secoluluial XX-lea.
Expoziþia „Arme albeºi de foc - secolele XVIII –XX” va fi deschisã publi-cului în perioada 29 mai– 25 iulie 2014.
CampaniaPREMIANÞIIFÃRÃ PREMIIse reia
C ampania PREMI-ANÞII FÃRÃ PRE-
MII se reia, sâmbãtã 31mai 2014, dupã o pauzã“absolut necesarã”susþin iniþiatorii campaniei.
Pentru cã o sã ne reîntâl-
nim în stradã în preajmazilei de 1 iunie, credem cãeste firesc sã ne îndreptãmatenþia cãtre micuþii carepromit, prin caliãþile lor, sãfie vectori de imagine, deopinie ºi motive de mândrienaþionalã. Astfel, din acestpunct de vedere, sâmbãtãne vom vedea cu douãtinere gimnaste de laColegiul Naþional SportivCETATE Deva.
Olivia Câmpian ºi colega ei Alisia Botnaru,ambele de 13 ani, se antre-neazã pentru a deveni steleale gimnasticii româneºti ºi,
de ce nu!?, chiar mondiale.Prin evenimentul nostru
de sâmbãtã dorim sãaducem ºi mulþumirile noastre copiilor din întreagalume pentru modul în carene oferã necondiþionat ºisincer motive de bucurii ºi zâmbete.
Aveþi ocazia sã lecunoaºteþi, sã le spuneþi ovorbã caldã ºi sã fiþi partedintre cei care le vor mulþumi oficial printr-odiplomã ºi un buchet deflori venind, la ora 11.00,în faþa statuii lui Decebaldin centrul Devei.
T ariful mediu la poliþele de rãspunderecivilã auto (RCA) a crescut cu 7% în
primele trei luni ale acestei an, cifra fiindobþinutã prin raportarea subscrierilor lanumãrul de autovehicule asigurate, susþinreprezentanþii Autoritãþii de SupraveghereFinanciarã (ASF).
"În primele trei luni, asiguratorii autorizaþi sãemitã poliþe RCA au subscris prime de 701
milioane de lei ºi, prin raportarea la numãrul deautomobile asigurate, reiese cã tariful mediu laacest tip de asigurãri a crescut, în medie, cu 7%",afirmã conducerea ASF.
În primele trei luni ale anului trecut, subscrierileRCA au însumat 676,51 milioane de lei, în urcarecu 9,46% faþã de martie 2012, potrivit datelorASF.
Pe întreg anul, subscrierile RCA au crescut cu15,5%, la 2,47 miliarde de lei.
C ãrbunele de laminele aflate
pe program deînchidere nu a maitrebuit trecut prinpreparaþie în ultimaperioadã, ceea ceînseamnã, implicit,un profit mai marepentru SocietateaNaþionalã deÎnchideri de Mine.
Societatea Naþionalãde Închideri se Mine areuºit sã evitespãlarea huileiînainte de aajunge la benefi-ciar, respectiv laTermocentralaParoºeni.Directorul generalal SNIMVJ, AurelAnghel, spune cãhuila extrasã aavut o puterecalorificã bunã ºi nu a mai fost necesarã trecerea prin Preparaþiedecât într-o foarte micãmãsurã. „De laînceputul anului, maxi-mum 10 vagoane cuhuilã au trebuit trecuteprin Preparaþie. Pentrunoi este foarte bine,pentru cã mai mult de
jumãtate din valoareaproducþiei marfãpierdeam prin trecereacãrbunelui prinpreparaþie”, a declaratAnghel.
De precizat cã, dacãintrã prin preparaþie,gradul de recuperarepentru huilã este denumai 41 – 42 la sutã,
la care se adaugã ºicosturile de preparare.Iar de câºtigat are tocmai beneficiarul,respectiv ComplexulEnergetic Hunedoara,nu doar cã primeºte uncãrbune de calitate, ci ºiprin faptul cã deþine ºiPreparaþia Coroieºti.Contractul dintre CEHºi SNIMVJ a fost înce-hiat pentru suma deaproape 1,7 milioanede lei, sumã pe caresocietatea de închideride mine trebuie sã oachite pentru serviciilede spãlare a cãrbuneluibrut ºi sortat refuzat,provenit de la minele
Petrila, Paroºeni ºiUricani. O operaþiunenecesarã pentrucreºterea parametrilorhuilei, aºa încât cãrbunele sã poatã fivândut cãtre termocen-trala Paroºeni în cazulîn care este refuzat dincauza parametrilor decalitae. Contractul afost negociat cu un singur ofertant, care aºi câºtigat acest serviciu,respectiv ComplexulEnergetic Hunedoara –Divizia Minierã – Punctde lucru PreparareaCãrbunelui Valea Jiului.
CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA
Î n Petroºani, tinerii invitaþi la
tradiþionala TabãrãStudenþeascã de ArteVizuale se aflã în plinãactivitate “creativã”.Printre participanþi se numãrã studenþi ºiprofesori din Cluj –Napoca, Timiºoara sauPetroºani.
Acþiunea, organizatã decãtre Casa de Culturã aStudenþilor din localitate, sederuleazã pe mai multesecþiuni. Una dintre acesteaeste pictura, domeniu încare “specialiºti” suntreprezentanþii departamentu-lui de artã sacrã de laUniversitatea Babeº – Bolyaidin Cluj. “Iniþiativa de apune pe roate aceastãtabãrã, consider cã este unabinevenitã, în folosul profe-sorilor dar, mai ales, al stu-denþilor. Am venit de luni în
Petroºani, azi ne-am apucatde treabã, mai exact de picturã. Din pãcate, pentrucã vremea nu ne-a permis,în loc sã ieºim pe teren amrãmas sã pictãm peisajeexterioare într-un spaþiu interior. Eu mã inspir dintr-unmaterial publicitar turistic încare este prezentatã zonaJieþ. Sper ca la final sãprezint o lucrare de valoarechiar dacã nu va fi inspiratãdirect din naturã”, a declaratMarius Ghenescu, profesorîn cadrul departamentului deartã sacrã de la UniversitateaBabeº – Bolyai. “Din pãcateºi eu lucrez dupã o felicitarecare reprezintã o zonã mon-tanã din Valea Jiului. Spun,din pãcate, pentru cã mi-aºfi dorit sã pictez acest peisajla faþa locului. Vremea nune-a permis dar sper cã înzilele urmãtoare voi aveaprilejul sã mã deplasez ºi peteren. Oricum, consider cãaceastã tabãrã este o acþiune
utilã pentru noi toþi ºi mãbucur cã am avut prilejul sãvin în Valea Jiului”, a spusCristian Giurca, student laaceeaºi universitate dinArdeal.
La secþiunea sculpturã înlemn participã reprezentanþiiFacultãþii de Arte ºi Designde la Universitatea de Vestdin Timiºoara. Ieri, aceºtia“trudeau” la câþiva buºtenipe care intenþioneazã sã-itransforme în lucrãri de artã.“Partea proastã este cã ni s-a defectat aparatul destinatprelucrãrii iniþiale a materi-alului lemnos. Totuºi, acestlucru nu reprezintã unimpediment major pentru cãavem în dotare dãlþi,topoare sau pile. Este vorbadespre pile de lemn. Pânã laurmã o vom scoate la capãtºi, cred, vom realiza niºtelucrãri deosebite, care vorrãmâne în Petroºani, nu levom lua acasã”, a precizatDan Viºovan, asistent laUniversitatea de Vest dinTimiºoara.
Tabãra de arte vizuale seva încheia vineri, 30 mai,atunci când lucrãrile realizatevor fi reunite în cadrul uneiexpoziþii care are programatvernisajul în incinta Casei deCulturã a Studenþilor dinPetroºani.
MirMircea cea NISTORNISTOR
R eprezentanþiiAnsamblului Artistic
“Parângul” din Petroºaniau participat la un festivalde folclor gãzduit de locali-tatea Gebze din Turcia.
La manifestare, în afaratinerilor din Valea Jiului au fostprezente ansambluri folcloricedin Georgia,Cipru, Bulgariaºi Turcia. “La festival amparticipat, pebazã de invi-taþii, ansamblurifolclorice din 5þãri europene.Este vorbadespre Turcia(þara gazdã)Georgia, Cipru(din parteaturceascã a insulei), Bulgaria ºinoi, românii din Valea Jiului.Consider cã a fost o acþiunereuºitã din care am avutdestule de învãþat de-a lungulsãptãmânii în care am statacolo. “Acolo” însemnândlocalitatea Gebze, aflatã ladoar 3 kilometri distanþã deInstanbul”, a declarat Nicolae Nicoarã, coregrafulAnsamblului Artistic“Parângul” care funcþioneazãîn cadrul Casei de Culturã aStudenþilor din Petroºani.
Din pãcate, manifestareafolcloricã a fost umbritã de
accidentul minier în care ºi-aupierdut viaþa câteva sute demineri turci. “Festivalul de folclor, din pãcate, a trecut peplanul al doilea dupã înregis-trarea tragicului eveniment demuncã în care au decedat 300de mineri turci. Astfel, la mani-festarea care s-a þinut într-osalã ºi nu în exterior, au fostprezenþi puþini spectatori. Mai
exact, noi, ºi reprezentanþiicelorlalte ansambluri folclorice.Chiar ºi în aceste condiþii potsã spun cã dansurile noastretradiþionale au fost “gustate”de cãtre toþi cei prezenþi lareprezentaþiile pe care le-amoferit”, a mai spus NicolaeNicoarã.
În luna august dansatorii din Petroºani au fost invitaþi, ºi vor fi prezenþi, la un alt festival folcloric. Acesta se vadesfãºura tot în Turcia, înlocalitatea Zongudak.
MirMircea cea NISTORNISTOR
Copiii sãrmaniºi ziua de 1 iunieM icuþii care primesc
asistenþã laCentrul “Maria Stein” dinPetroºani vor sãrbãtori ºiei Ziua Internaþionalã aCopilului.
Astfel, în perioada 2 – 6iunie, aceºtia vor participa lao serie de acþiuni distractive,jocuri sau drumeþii, realizateîn parteneriat cu o unitateºcolarã privatã.
“Deoarece ziua de 1 iuniecade într-o zi de duminicã, noivom organiza manifestãrile ded-icate acesteia cu începere dindata de 2 iunie. Vom avea osãptãmânã, denumitã
“Sãptãmâna veseliei”, de jocuri,socializare cu alþi copii, acþiunidistractive sau excursii înnaturã”, a precizat AlinaSochirca, asistent social încadrul organizaþiei Caritas
Petroºani. Înprezent, la Centrul“Maria Stein”dinPetroºani, le esteoferitã asistenþãºcolarã unui numãrde 50 de copii.Aceºtia provin dincartierele sãrace alemunicipiului,respectiv Colonie,Bosnea sau Saºa.
MirMirceaceaNISTORNISTOR
“Folcloricii” s-au întors din Turcia
„Arme albe ºi de foc din secolele XVIII – XX”
Tabãrã de arte, în plinã desfãºurare SNIMVJ a reuºit sã evite trecereahuilei prin preparaþie
Tariful mediu la poliþele RCA a crescut cu 7% în primele trei luni ale acestui an
"Estimãrile pentrureducerea CAS cu unpunct procentual suntde un miliard de lei", aprecizat Manolescucare a explicat cãreducerea cu cincipuncte procentuale aCAS de la 1 iulie arpresupune un efortbugetar de maxim 2,5miliarde de lei pentruacest an.
Dan Manolescu amenþionat, însã, cãdecizia cu privire lareducerea CAS se valua dupã discuþiile dinluna iunie cu
Întrebat care ar fiprioritatea, din punctulsãu de vedere, întrereducerea CAS ºireducerea TVA latoate alimentele,reprezentantulFinanþelor a arãtat cã,în actualul context,reducerea contribuþi-ilor sociale este maiimportantã, având învedere cã România seaflã pe o poziþie deza-vantajoasã din punctde vedere al taxãrii pe
forþa de muncã. "Este evident cã
sarcina fiscalã pe forþade muncã este mare,dar zona produseloralimentare esterecunoscutã ca o zonãintrinsecã de evaziunefiscalã", a mai spusDan Manolescu. El aprecizat cã totuldepinde, însã, derezultatele concreteale fiecãrei mãsuri, darîn privinþa reduceriiTVA, efectele nu sevãd "peste noapte".
Secretarul de statdin Finanþe s-a referit,
în acest context, larezultatele reducerii la9% a TVA la pâine ºiproduse de panificaþie."O reducere cu 15punte procentuale acotei la orice produseste evident cãgenereazã, pe termenscurt, o reducere aîncasãrilor. Ar trebuisã existe o creºtereimediatã a cantitãþilorvândute cu o sumãechivalentã. Laîncasãri, deci, a existato scãdere, însã s-aînregistrat o creºteretreptatã a cantitãþilorraportate, deci opera-torii au început sãraporteze mai mult,
dar ar fi necesarã odublare a cantitãþilorraportate pentru acompensa reduc-erea de TVA. Dinpãcate, nu avemîncã informaþii rele-vante pentru a trageconcluzii. În plus,mai mult de jumã-tate din operatoriraporteazã latrimestru, deci avemdoar douã perioadefiscale încheiatepentru mulþi agenþi dindomeniu", a explicatDan Manolescu.
Pentru a se lua încalcul reducerea TVAºi la alte produse, tre-buie sã se urmãreascãcreºterea gradului deconformare a firmelor,a mai spus secretarulde stat.
În România, cotacumulatã de CASplãtitã de angajatoreste de 45%, iarcolectarea se situeazãundeva la 32%, dincauza muncii la negruºi diverselor scutiri deCAS pentru anumitecategorii de persoane.
AGERPRES
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 28 Mai 201410 Actualitate
Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ
Programul de audienþe la biroul CJH
din Petroºani
DianaMITRACHE
Ploaia nu încurcãdoar socotelileagricultorilor, ori pro-
duce inundaþii, dardestabilizeazã ºi sis-temul energetic, iar înpierdere ies minerii.
Cei care scot huilã înValea Jiului se plângcã a plouat prea multºi cã au vândut puþinãenergie. „Piaþa deenergie, pe care noi
vinedem MWatt-ul, afost scãzutã în lunamai ºi, din acestemotive, am avut prob-
leme financiare. Acestlucru a fost posibil dincauza ploii ºi dincauza faptului cã amers hidro în anumitezile cu 3.500 – 4.000de MWatt-i”, adeclarat NicolaeDrãgoi, directoradjunct CEH
Pentru siguranþaSistemului EnergeticNaþional, ComplexulEnergetic Hunedoara(CEH) va produceenergie la un preþreglementat. Însã,aceasta nu înseamnãcã huila rãmâneresursã energeticãstrategicã. Din contrã,energia termo trebuiesã devinã competi-tivã din punct devedere al preþului pepiaþa energiei. Pentruasta este nevoie deinvestiþii ºi, în plus, decrearea acelor mixuride energie pentru acontra-balnsa perioad-ele de secetã cu celeploioase.
85% din deceseleprin boli pulmonarecronice obstructive
25% din deceseleprin boli cerebrovas-culare
În jueþulHunedoara statisticaaratã cã, cel puþin înultimii ani numãrulbolnavilor de cancer
bronho-pulmonar acrescut de la 222 decazuri în 2011, la259 în 2012, 267 înanul 2013, respectiveîn primul trimestrudin anul 2014numãrul cazurilor noide cancer bronho-pul-monar sã ajungã la48.
CompartimentulEvaluarea, Pro-movarea Sãnãtãþii ºiEducaþie pentruSãnãtate, va organizacampania ZiuaMondialã fãrã Fumat,în data de 30 mai,ora 11,00, în par-
teneriat cu Centrul dePrevenire, Evaluare ºiConsiliere Antidrog ºiva cuprinde urma-toarele activitãþi:
instalarea unui cortinscriptionat cu temacampaniei la Direcþiade Sãnãtate PublicãHunedoara (zonapietonalã); mãsurareavârstei plãmânuluipentru persoaneleinteresate; mãsurareaconcentraþiei de COdin aerul exhalat;oferirea de plianteprivind efecteletutunului asuprasanatatii.
Reducerea CAS cu un punct procentual presupuneun efort bugetar de un miliard de lei anual
R educerea contribuþiilor de asigurãri sociale (CAS)cu un punct procentual ar însemna un efort buge-
tar de un miliard de lei anual, a declarat marþi DanManolescu, secretar de stat în Ministerul FinanþelorPublice, la o conferinþã de specialitate.
Ziua Mondialã fãrã Tutun
L a data de 31 mai a fiecãrui an, OMS sãrbãtoreºteZiua Mondialã Fãrã Tutun, subliniind riscurile
pentru sãnãtate asociate cu consumul de tutun ºipledând pentru politici eficiente de reducere a con-sumului de tutun, a doua cauzã de deces la nivel glob-al (dupã hipertensiune) ºi, în prezent, responsabil pen-tru uciderea a unuia din 10 adulþi din întreaga lume.
Ploaia stricã planurile minerilor
M inerii vând mai puþinãenergie, iar de vinã este
clima. Ploile din ultima perioadãau crescut producþia de energie pesistemul hidro, iar minerii ºi-auvândut mai greu, energie produsãmai scump.
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 28 Mai 2014 Actualitate 11
CarmenCOSMAN - PREDA
PDL Petroºani numai este ce a fost înanii în care areprezentat o forþã detemut pe eºicherulpolitic local. Laalegerile europarla-mentare de duminicãabia a reuºit sã obþinãun procent de 5,1%,mult sub medianaþionalã. Iar aici nuvorbim despreobiºnuinþa electoratu-lui de a pune ºtampilape „roºii” PSD, cidespre absenþa lider-
ilor reali din aniiprecedenþi. MonicaIacob – Ridzi, deputatde Valea Jiului, carecontinuã sã aibã oimagine puternicã înciuda problemelorlegale în care a fostimplicatã, a pãrãsitpartidul în 2012 ºi s-aînscris în PPDD,arãtând cã nu a avutnicio susþinere dinpartea partidului înceea ce priveºteacuzaþiile de corupþiecare i se aduceau. Laînceputul lunii februar-ie a acestui an, ºi pri-marul Petroºaniului,
Tiberiu Iacob – Ridzi –considerat locomotivaPDL în Valea Jiului, aanunþat cã rãmâne unsimplu membru alPDL ºi cã ºi-a depusdemisia din funcþiade preºedinte alBiroului PermanentLocal al PDLPetroºani ºi cea deprim – vicepreºedinteal OrganizaþieiJudeþene PDLHunedoara. Laaceastã decizie auconcurat mai multemotive, iar edilul ºef alPetroºaniului s-adeclarat profund
nemulþumit de modulîn care s-a transformatPDL în ultimaperioadã. Un pas înspate a fãcut ºi fostulviceprimar alPetroºaniului, Claudiu
Cornea, dar ºi PaulGherasim, fost consili-er local, care a fostsnopit în bãtaie în
2008 tocmai pe fon-dul acþiunilor salepolitice, anchetatoriistabilind cã acesta afost agresat de ungrup de apropiaþi ailui Alin Simota. Înluna august 2012,Gherasim ºi-a datdemisia din PDL ºi aintrat în PNL, dupã17 ani în care a fost
unul dintre oamenii debazã ai democraþilordin Petroºani. Iar listacelor care au plecatdin partid ori au fãcutun pas în spate arputea continua,nemulþumirile lor fiindlegate tocmai dedirecþia din ultimaperioadã a PDL.
D e acord cuunificarea
dreptei
Dupã retragerea luiTiberiu iacob – Ridzi,preºedinþia PDLPetroºani a fost asigu-ratã de ValeriuButulescu, un apreciatom de culturã, dar nuneapãrat ºi cu aceeaºiimagine politicã, cel
puþin în rândul alegã-torilor, iar rezultatelenu au întârziat sãaparã. Din pãcate,negative pentru demo-crat – liberalii care s-au vãzut puºi al colþ,cu un minim istoric denumai 5,1%. Sursepolitice spun cã lideriiPDL de la Centru nuprivesc deloc liniºtiþi
aceastã prãbuºire ºi cãar fi dispuºi sã nego-cieze cu foºtii grei aipartidului pentru reîn-toarcerea lor în primplan. Tiberiu Iacob –Ridzi spune cã nu ºtienimic despre acestlucru, dar ºi cã nu ºtiece ar putea fi negoci-at. E de acord, însã,cu ideea tot mai vehic-ulatã de unificare adreptei. „În condiþiileactuale, aceasta estesoluþia. Alta nuexistã”, a subliniat pri-marul Petroºaniului.Cât despre o revenirea lui în prim – planulscenei politice, Iacob –Ridzi nu a exclusaceastã posibilitate,dar depinde în ce ter-meni.
MaximilianGÂNJU
El nu a exclus posi-bilitatea ca o deciziesimilarã sã fie luatã ºide cãtre membriiBiroului NaþionalCentral al PNL, situ-aþie în care a afirmatcã va fi de acord sã-ºiprezinte demisia deonoare. ''Îi felicit peamândoi (Antonescuºi Iohannis — n.r.)pentru gestul pe carel-au fãcut. Mã aºtep-tam la aceste reacþii,dupã câte îi cunosceu. Eram convins cãdacã nu ne fãceamtargetul CrinAntonescu îºi va dademisia, aºa cum aanunþat. Mai puþin
aºteptatã era demisialui Klaus Iohannis,fiindcã el nu a vehicu-lat niciodatã un scorelectoral. Dar, fiindprim-vicepreºedinte,mi se pare normalgestul sãu'', a afirmatliderul PNLHunedoara. Potrivitacestuia, în urmarezultatelor de laalegerile europarla-mentare ar trebui catot Biroul NaþionalCentral sã renunþe lafuncþii, Moloþmenþionând cã dacãse va pune problemaunor demisii va faceacest gest. ''Cred cãastãzi tot BiroulNaþional Central artrebui sã-ºi deademisia pentru neîm-
pliniri, deºi unii auscoruri mai bune, alþiimai slabe. Vom vedeacum se pune proble-ma ºi vom analizaacest aspect înºedinþã, pentru cã tre-buie sã existe un inter-imat'', a adãugatpreºedintele PNLHunedoara.
În ceea ce priveºtesituaþia din judeþulHunedoara, unde PNLa obþinut 21,59% dinvoturi la europarla-mentare, Moloþ amenþionat cã seaºtepta ca liberalii sãobþinã un scor maimare, având învedere proiectele
derulate în zonã,precizând însã cãpartidul nu a pierdutdin electorat.
PDL Petroºani, minim istoric la alegerileeuroparlamentare. Urmeazã cutremurul
Î n lipsa liderilor care au ridicat partidul, PDL Petroºania obþinut un minim istoric la alegerile europarla-
mentare de duminicã. Surse politice vorbesc acum despreun cutremur la vârf, dar ºi despre posibile negocieri pentrurevenirea în prim plan a celor care au pus umãrul la succe-sul acestei formaþiuni la alegerile anterioare.
Moloþ - dacã va fi necesar va demisiona din conducerea centralã a PNL
P reºedintele filialei judeþeneHunedoara a Partidului Na-
þional Liberal (PNL), Mircea IoanMoloþ, a spus cã se aºtepta ca lideriicentrali ai partidului sã-ºi prezintedemisiile din funcþiile de conducere,deoarece le cunoaºte caracterul.
Bradul alb (Abiesalba) ºi molidul (Piceaabies) sunt arbori dingrupa coniferelor, detalie mare, care crescla noi mai ales înzonele de munte.Speciile de molid ºi debrad se recunosc uºordupã frunzele în formãde ac, care sunt scurteºi rigide, precum ºidupã conurile lor cusolzi asemãnãtoripeºtilor. Bradul alb(Abies alba) seîntâlneºte doar înunele zone montaneale Europei. În timpulglaciaþiei cuaternare,s-a rãspândit înEuropa Centralã, întâl-nindu-se astãzi înMunþii Pirinei, Rodopi
ºi Carpaþi. Rude alebradului alb se întâl-nesc în diferite regiuniale globului. Limitaesticã a bradului albeste trasatã deCarpaþii Orientali.
Pe lângã valoareaeconomicã, ecologicãºi esteticã deosebitã,aceste rãºinoaseascund ºi virtuþitãmãduitoare.Bradul se mai uti-lizeazã în cosmeticã,alimentaþie (sucurinaturale din muguri)ºi diverse trata-mente.
Pentru diverseterapii se folosescmugurii de brad saude molid care seformeazã primãvara
devreme. Au oculoare deosebitã, deverde crud, catifelat.Perioada de recoltarepoate începe în primajumãtate a lunii mai ºise poate extinde chiarºi în luna iunie înunele zone mai înalte,
zone montane. Suntindicate zonelenepoluate. Se recol-teazã când dimensiu-nile au ajuns la 3 cmºi nu au depãºit 7 cm.Dupã culegere,mugurii de brad pot ficonsumaþi cruzi pentrustimularea poftei demâncare sau pentruîmprospãtarea respi-raþiei. Ca ºi bradul,mugurii au proprietãþiantimicrobiene, ajutãla vindecarea mairapidã a bolilor respi-
ratorii ºi la stimulareasistemului imunitar.Pentru utilizareaexternã, mugurii sefolosesc în caz dedureri reumatice subformã de cataplasme.Mugurii de brad auproprietãþi antibioticeºi antiseptice, dar ºicalmante.
Sunt folosiþi în spe-cial la prepararea unuisirop, care poate ficonsumat pe tot par-cursul anului. Siropuldin muguri de bradeste un bun antisepticºi un foarte bun tonic,ajutã la combatereatusei ºi a bronºitei.Administrarea sa ajutãla vindecarea afecþiu-nilor respiratorii acute.
Are un bogatconþinut în vitaminaC, fiind recomandat întratarea asteniilor ºi astãrilor de stres. Maieste ºi un excelentîndulcitor pentruceaiuri, fiind recoman-dat ºi copiilor. Diluatcu apã mineralã,poate fi o excelentãbãuturã tonicã ºirãcoritoare, reco-
mandã în caz de febrãdar ºi pe timpul verii.
Inhalaþiile cu infuziedin muguri de braddesfundã cãile respira-
torii, vindecãrãceala în stadiulincipient,activeazã circu-laþia sângelui ºiredã tenuluistrãlucirea. Dinmugurii de bradproaspeþi sauuscaþi se preparao infuzie cepoate fi utilizatãîn caz de tuse,anemie,migrene,obosealã, bolidigestive.
Bãile cu muguri debrad sunt recoman-date în cazul unei cir-culaþii deficitare,împotriva unor infecþii,ºi chiar ºi în cazuri deparalizie ºi accidentvascular cerebral.Specialiºtii recomandãca în camerã sã avemcrenguþe proaspete debrad pe tot parcursulanului, deoarece suntbenefice întreguluinostru organism.
Florile de salcâm Eficienþa terapeu-
ticã a florilor de sal-câm este cunoscutã desute de ani. Salcâmul(Robinia pseudoaca-cia, familiaLeguminoase) faceparte din categoriaarborilor cu lemn deesenþã tare. Trãieºteîn jur de 100 de ani ºiprovine de pe conti-nentul nord-american.Creºte pe aproapeorice tip de teren, areo rezistenþã bunã lager ºi suportã seceta.
Florile de salcâmconþin numeroase sub-stanþe active: taninuri,glucide, ulei volatil,
mucilag, acid organicclorogenic, acidorganic cafeic. Auîntrebuinþãri în alimen-taþie ºi în farmacianaturistã, fiind plãcutela gust ºi la miros ºiposedând o mare val-oare terapeuticã. Serecolteazã în faza demaximã dezvoltare,rupându-le cu grijã depe axul principal alinflorescenþelor. Seusucã în strat subþirepe foi de hârtie. Din 7kg de flori proaspetese obþine 1 kg de floriuscate, care sepãstreazã în ambalajde hârtie. Preparatelepe bazã de salcâmsunt sub formã deinfuzie, tincturã ºi pul-bere. Florile de salcâmpot fi folosite ºi laprepararea unor bãu-turi rãcoritoare.
Infuzia de flori desalcâm este recoman-datã în tratareamigrenelor. Se pune olinguriþã de flori uscateîntr-o canã de apãfierbinte, se infuzeazãtimp de 15 minute, sefiltreazã ºi se bea,eventual îndulcitã cumiere. Pentru a tratairascibilitatea, stãrilede anxietate ºi dedepresie psihicã pre-lungitã, se preparã unmacerat din douã lin-guriþe de flori de sal-câm la 200 ml apã, seþine timp de 8-10 orela temperatura ca-merei, se filtreazã ºi sebea câte puþin dupãmicul dejun, dimi-neaþa. Preparatele dinflori ajutã ºi la cal-marea crampelor mus-culare provocate desistemul nervos. Suntrecomandate pentruînlãturarea stresului.
AGERPRES
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 28 Mai 201412 Actualitate
Luni: Ciorbã de vãcuþã/Ciorbã de
cartofi cu bacon Piept de pui cu sos gorgonzolla
ºi cartofi piure/Ceafã la grãtar cucartofi prãjiþi Salatã & Desert
Marþi: Ciorba de periºoare/Supã
minestrone Mozzarela pane în crustã de
susan cu sos tartar/Cotlet de porccu caºcaval ºi orez Sîrbesc Salatã & Desert
Miercuri: Ciorbã de burtã/Ciorbã de
varzã cu afumãturã Pui Shanghai în crustã de
susan ºi cartofi aurii/Ruladã de cot-let cu spanac ºi cartofi prãjiþi Salatã & Desert
Joi: Ciorbaã de pui a la
greq/Ciorba de burtã
Piept de pui cu cremã debrînzã ºi garniturã de cartofi încrustã de muºtar/Ceafã la grãtar cuorez sîrbesc Salatã & Desert
Vineri: Ciorbã de fasole cu afumã-
turã/Ciorbã þãrãneascã de pui Ciuperci pane cu sos tartar ºi
garniturã de cartofi aurii/Gulaºunguresc cu gãluºte Salatã &Desert
Luna Mai
Promoþii & oferte:
5+1 gratis: pentru 5 meniuricomandate primeºti 1 meniugratis Preþul pentru meniul zilei
care include ciorba/supa, feluldoi, salatã ºi desert este de 15 leiºi se poate comanda între orele11.00 – 18.00, de luni pînãvineri.
Comenzi la telefon:0726669060
Leacuri din grãdinã: Mugurii de brad ºi Florile de salcâm
B radul este un remediu utilizat încã din antichitatepentru vindecarea diferitelor boli. Oamenii munþilor
ºi nu numai spun cã bradul reprezintã o minune asãnãtãþii. Bradul este un gen care cuprinde aproximativ45-55 de specii de conifere din familia Pinaceae, rãspânditepreponderent în zonele muntoase ale emisferei nordice.
Monika BACIU
“Proiectul “Jucãriaaltfel” este o acþiuneineditã prin conþinutulei pentru cã în aceeaºizi, la aceeaºi orã înjudeþul Hunedoara sedesfãºoarã aceastãacþiune cu acest titlu-foarte jucãuº.Partenerii în acestproiect educaþionaljudeþean grãdiniþeînfrãþite, frãþiori ºisurioare sunt grãdiniþaPN 1 Petrila a ªcoliiGimnaziale ID Sîrbu,
Liceul ConstantinBrâncuºi cu grãdiniþeleaparþinãtoare,Grãdiniþa MaghiarãTeglaº Gabor dinDeva ºi Grãdiniþa cuprogram prelungitFloare de Colþ Brad.La 11 a demarataceastã acþiune pro-gramatã pentru lunamai. Ineditul constã îndezvoltarea senzorialãa copiilor, bogãþie deculoare, bogãþie demateriale prin texturidiferite, utilizareamaterialelor recicla-bile, biodegradabile,tot ceea ce impre-sioneazã pe copii princât mai multe simþuri,de la texturi, la pânzã,perdea, pânã la sticleºi alte materiale pecare în mod normal learuncãm la coºul degunoi. Copiii sebucurã cã se întâlnescunii cu alþii, este unschimb de experienþã,de comunicare, seajutã pe unii pe alþii ºidin mâinile lor iscusitesub îndrumarea noas-
trã iese o jucãrie spe-cialã pentru cã peacea jucãrie noi o vomfolosi în jocurile noas-tre”, a declaratMarcela Meraru, edu-cator.
Copiii vor folosijucãriile realizate încadrul activitãþilor carevor avea loc în grã-diniþele lor. Mâinetoate grãdiniþele undea avut loc acestproiect vor primipozele de la celelalteunitãþi de învãþãmânt.
“Având un proiectcu colegele noastre dela Deva, Brad ºi zonaPetrilei este o acþiunecomunã prin carefrãþiorii ºi surioarelepot sã construiascã ºipot sã dovedeascã cãdeºi sunt mici pot sãconstruiascã o jucãriepe care o pot folosi laactivitãþile din cadrulgrãdiniþei fiecaregrupã ºi cu care sepot mândri, iar o pãr-ticicã din mâinile lordibace vorr fi înaceastã jucãrie”, a
spus CatincaTurcu, educator.
În acesteactivitãþi au fostimplicaþi ºipãrinþii, carealãturi de edu-catoare i+auajutat pe ceimici înrealizarea jucãri-ilor. Pãrinþii sedeclarã mulþu-miþi de acesteactivitãþi careau rol educativ.
“Aceste acþi-uni sunt foarte educa-tive, copiii învaþãmulte, sunt multe acþi-uni. E foarte impor-tant sã reciclãm tot cese poate”, spune omãmicã.
“Mi se pare foarteimportant sãdesfãºoare astfel deactivitãþi, sã ºtie sãfacã cât mai multelucruri”, spune o altãmãmicã.
De la grupa micã,pânã la cea mare, toþicopiii au realizat câteo jucãrie. Pentru uniia fost prima datã cândau confecþionat cu
mânuþele lor un obiectcu care sã se joace.Toþi au fost mândrii derealizãrile lor.
“Sunt în grupamicã. Am fãcut o ciu-percã din de toate, dinsticle de pastic,perdea”, spune ofetiþã.
“Am fãcut untrenuleþ ºi o locomo-tivã. Am mai fãcutjucãrii ºi e distractiv”,spune un bãieþel de lagrupa mare.
Activitãþile se sta-bilesc încã din primelezile de ºcoalã, iar peparcursul anului aces-tea se duc laîndeplinire. Astãzi,copiii au realizat totsoiul de jucãrii, caremai de care maiinedite.
“În fiecare an sealege o altã temã.Anul acesta s+a pro-pus din partea copiilorºi a mãmicilor cafiecare grupã sã real-izeze o singurã jucãrie,mai mare. Cu acestejucãrii vom alcãtui unparc al jucãriilor, o
galerie prin care copiiise vor plimba ºi vordesfãºura activitãþi dis-tractive. Grupa micã aales o ciupercã dinumbrele, peturi ºi altemateriale de texturidiferite, sã le simtã, sãle taie sã facã cedoresc ei cu ele, dar înfinal sã se deschidãportiþa, sã poatã privipe gemuleþ. Grupelemari au ales un trencu locomotive, uncovor fermecat al luiAladin, deja auînceput sã îl decoreze.Paiaþa ºi+a gãsit loculla o altã grupã mareapoi s+au gândit la orachetã. Ne+au sprijitcomercianþii din zonãcare au renunþat laanumite materiale depublicitare sã ne deastructurile de cartoaneca sã putem sã lereutilizãm”, a maispus Marcela Meraru.
Acþiunea “Jucãriaaltfel” a avut maimulte obiective, însãcel mai important afost acela de creaþie ºide educaþie.
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 28 Mai 2014 Actualitate 13
DianaMITRACHE
De Înãlþare, laPetroºani au loc oserie de evenimentededicate eroilor nea-mului, moment încare, anual au loc cer-emonii religioase ºi dedepunere de coroanede flori.
Laz fel va fi ºi înacest an, când cimitir-ul se va umple de for-fota celor ce vor venisã îºi aminteascã cinene sunt înaintaºii. „Caºi în fiecare an, joi, laora 12,00, va avealoc ceremonia dedepunere de coroane
la Cimitirul Eroilor.Suntem, în aceastãsãptãmânã, cu ame-
najarea cimitirului ºicu tot ce trebuie fãcutacolo”, a spus TiberiuIacob Ridzi, primarPetroºani.
Cimitirul Eroilor dela Petroºani a fostînfiinþat în anul 1917de cãtre administraþia
germano- austro-ungarã, în apropierea
Bisericii ortodoxeSfântul Erarh Nicolae.În acest cimitir suntîngropaþi 137 de eroi,cãzuþi în rãzboi înanul 1916, din careromâni identificaþi 30,neidentificaþi 9, sârbiidentificaþi 3, neidenti-ficaþi 11, germani35, unguri 36, austrieci 7, dar ºi eroi necunoscuþi înnumãr de 6.
Jucãria altfelT ren cu loco-motivã, ciu-
percã, paiaþe ºialte jucãrii inedit-ed au fost real-izate de copiii dela grãdiniþanumãrul 1 dinPetrila. Inedit estefaptul cã în cadrulacþiunii “Jucãriaaltfel” mai multegrãdiniþe din judeþau realizat înacelaºi timp câte ojucãrie de dimen-siune mai mare.
Ziua Eroilor, sãrbãtoare la Petroºani
S e fac ultimele pregãtiri laPetroºani pentru ziua Eroilor.
În cimitirul în care sunt îngropaþimai mulþi eroi, care au cãzut pefront în rãzboi, va avea loc joi,începând cu ora 12,00, un ceremo-nial dedicat acestora.
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 28 Mai 201414 Program & Horoscop
21 martie* * *20
aprilie
21
aprile
* * *21 mai
22
iunie
* * *22 iulie
22
mai
* * *22 iunie
23 iulie* * *22
august
23 august
* * *22
septembrie
23octombrie
* * *22
noiembrie
23septembrie
* * *22
octombrie
23 noiembrie
* * *20
decembrie
21
decembrie
* * *20 ianuarie
21
februarie
* * *20 martie
21ianuarie
* * *20
februarie
Vã faceþi remarcat în societate ºicolaboraþi foarte bine cu cei dinjur. Dorinþa de afirmare ºi voinþaputernicã vã ajutã sã încheiaþi oafacere profitabilã, pe termenlung. Nu fiþi prea critic cupartenerul de viaþã.
Începeþi ziua plin de inspiraþie.Folosiþi-o pe plan profesional ºiîn afaceri. Relaþiile sentimentalepot fi foarte bune dacã nu îifaceþi reproºuri nejustificate per-soanei iubite.
Dimineaþa sunteþi irascibil ºi s-arputea sã vã purtaþi nedelicat cupersoana iubitã. Controlaþi-vã,pentru cã riscaþi sã provocaþi oceartã. Folosiþi-vã potenþialul int-electual, care este la cotemaxime astãzi!
Entuziasmul pe care îl arãtaþi laserviciu vã poate atrage invidiaunui coleg. S-ar putea sã aveþidiscuþii cu partenerul de viaþã,pentru cã acordaþi prea multãatenþie carierei. Încercaþi sã clari-ficaþi cu calm toateneînþelegerile!
Din dorinþa de a obþine veniturisuplimentare, riscaþi sã neglijaþirelaþiile sentimentale ºi sã vã cer-taþi cu partenerul de viaþã.Gândiþi-vã bine înainte de a lua ohotãrâre importantã. Încercaþi sãgãsiþi o cale de mijloc între senti-mente ºi bani!
Este posibil sã plecaþi într-o cãlã-torie neprevãzutã, în interesfamilial. Nu ezitaþi. S-ar putea sãaflaþi lucruri care vã vor folosi înafaceri. Profitaþi de acestmoment favorabil! Puteþi aveasucces atât pe plan social, cât ºimaterial
Sunt ºanse sã se producã eveni-mente neaºteptate, caremarcheazã schimbãri favorabileîn viaþa dumneavoastrã. Dorinþade afirmare ºi activitatea intelec-tualã intensã vã conduc spre suc-ces.
Aveþi ºanse sã obþineþi rezultatedeosebite cu prilejul unei cãlã-torii de afaceri. Evitaþi discuþiileaprinse. Dupã-amiazã reuºiþi sãfaceþi rost de bani pentru a con-tinua o lucrare în casã, începutãmai demult.
Este posibil sã aveþi probleme înrelaþiile sentimentale ºi pe planfinanciar. Pãstraþi-vã calmul ºi nuvã grãbiþi. Vã puteþi baza pe sfa-turile prietenilor apropiaþi.
Dimineaþa survin schimbãrineprevãzute, care vã dau pestecap toate planurile. S-ar puteasã aflaþi cã trebuie sã plecaþi într-o delegaþie, spre nemulþumireapartenerului de viaþã.
Începeþi ziua cu entuziasm ºimultã ambiþie. Evitaþi discuþiileîn contradictoriu. Dupã-amiazãaveþi succes în societate ºi colab-oraþi foarte bine cu persoanelemai tinere.
S-ar putea ca un prieten sã vãreproºeze cã nu vã plãtiþi datoriilela timp. Pãstraþi-vã calmul ºi sta-biliþi-vã clar prioritãþile. Nurefuzaþi ajutorul unei rude mai învârstã!
Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune
10:30 Biziday (r)11:20 Pe scurt, despre orice11:30 Garantat 100% (r)12:20 Opinii fiscale 12:30 Vreau sã fiu sãnãtos 13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor caremuncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri 16:50 Legendele palatului:Copacul cu rãdãcini adânci 18:10 Europa mea 18:45 Clubul celor caremuncesc în România 18:50 În linia întâi 19:45 Sport20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor caremuncesc în România
7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Bonneville (r)13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Alo, aterizeazãstrãbunica!17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Copacul lui Joshua22:30 ªtirile Pro TV23:05 Spartacus: Rãzboiulcelor blestemaþi
10:30 Jurnalul unui burlac (r)11:00 Cireaºa de pe tort (r)12:00 Teleshopping 12:30 Epic Show (r)13:30 Teleshopping 14:00 Râzi ºi câºtigi (r)14:30 Trãsniþii (r)15:00 Trãsniþii din Queens 15:30 Trãsniþii din Queens 16:00 9021017:00 Cireaºa de pe tort18:00 ªtirile Prima TV 19:30 Râzi ºi câºtigi 20:00 Trãsniþii20:30 Cronica cârcotaºilor22:30 Click!
10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 212:00 Teleshopping 12:15 Am ales sã fiu român 12:45 Clipuri13:00 Pastila Vouã (r)13:15 Teleshopping 13:30 Pastila Vouã (r)13:45 Mica mireasã (r)14:45 Copii contra pãrinþi (r)16:15 Prin flori ºi sabie (r)17:30 Dragoste dulce-amarã18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:15 Piraþii din InsulaComorii
10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Te vreau lângã mine16:00 Teleshopping 16:30 Pastila de râs -Medicament fãrã efecte secun-dare 16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D20:00 D-Paparazzi (r)
10:00 ªtirile dimineþii 10:55 Business B1 la zi 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România, acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România, acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu
10:45 Soþ de închiriat (r)11:45 Pentru cã te iubesc (r)12:45 Teleshopping 13:00 Spune-mi cã eºti a mea(r)14:30 Intrigi ºi seducþie15:30 Abisul pasiunii16:30 Rosa Diamante (r)17:30 Chemarea inimii18:30 Soþ de închiriat19:30 Pentru cã te iubesc (r)20:30 Spune-mi cã eºti a mea22:00 Forþa destinului23:00 16 & Pregnan
10:15 Digi Sport Special11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special11:30 Serie A Show SeasonReview12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal Club14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal European15:00 ªtirile Digi Sport15:15 Fotbal European15:30 UCL Magazin16:00 ªtirile Digi Sport16:15 Digi Sport Special17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:30 ªtirile Digi Sport 22:00 Fotbal European
8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Serviciul Român deComedie: Happy Show
Aceastã mãsurã afost instituita în urmaºedinþei comune aComitetului de UrgenþãOMS, ComitetuluiInternaþional deCertificare a EradicãriiPoliomielitei ºi areprezentanþilor statelorîn care circulã virusulsãlbatic polio respectiv:Afganistan, Camerun,Guineea Ecuatorialã,Etiopia, Irak, Israel,Nigeria, Pakistan, Somaliaºi Siria. Þara noastrã tre-buie sã elaboreze ºi sãadopte un plan de mãsuricu urmãtoarele obiective:
1. Asigurarea vaccinãriiantipoliomielitice de rutinãºi pentru recuperarearestanþierilor
2. Întãrirea supravegheriiparaliziei acute flasce ºi acirculaþiei virale la om ºi înmediu
3. Revizuirea planului demãsuri pentru eventuali-tatea apariþiei unui caz depoliomielitã, izolarea devirus poliomielitic sãlbatic lasubiecþi sãnãtoºi ºi/sau izo-larea de virus polio sãlbaticdin apele reziduale
5. Revizuirea planului demãsuri pentru eventuali-tatea apariþiei unui caz depoliomielitã, izolarea devirus poliomielitic sãlbatic lasubiecþi sãnãtoºi ºi /sau izo-larea de virus polio sãlbaticdin apele reziduale.
DSP Deva va retransmite
metodología de supraveg-here a paraliziei acuteflasce la toate unitãþile san-itare ºi medicii de familie.De asemenea vom trans-mite medicillor de familia,modul de realizare a obiec-tivului: asigurarea vaccinãriantipoliomielitice de rutinãºi pentru recuperarearestanþierilor.
Medicii de familie asiguraefectuarea imunizãrilor con-form calendarului de vac-cinãri obligatorii a tuturorcopiilor înscriºi pe listeleproprii, a tuturor copiilorneasiguraþi care se prezintãla consultaþii, pre-cum ºi a copiilorde vîrsta ºcolarãîn unitãþile deînvãþãmînt fãrãasistenþa de medi-cinã ºcolarã asig-uratã, în confor-mitate cu Legeanr. 649/2001pentru aprobareaOrdonanþeiGuvernului nr.53/2000 privindobligativitatearaportãrii bolilorºi a efectuãrii vac-cinãrilor.
Vaccinareaantipolio conformcalendarului devaccinãri obliga-torii constã înadministrarea de4 doze VPI pînãla vîrsta de un an( respectiv la 2luni; 4 luni; 6luni; 12 luni) ºiun rapel la vîrstade 6 ani. Pentrurecuperarearestanþierilor se
va organiza o campaniede tip “CATCH – UP”(aceasta este o vaccinareselectivã al cãrei scopeste completareanumãrului de vaccinuriconform vîrstei).
Vom realiza o sesiunede informare cu directoriimedicali din spitale ºimedicii ºefi UPU,Pediatrie, Neurologie,Neuropsihiatrie infantilã,Ortopedia, BoliInfecþioase, RecuperareMedicalã.
Relaþii la Casa de Culturã a Sindicatelorvis-a vis de Primãrie
Telefon: 0254/541483;0731254100.
Comunicat cãtre populaþia generalã a judeþului Hunedoara
Î n data de 05 Mai 2014, OrganizaþiaMondialã a Sãnãtãþii a declarat
Urgenþã în Sãnãtate Publicã de importanþãinternaþionalã (USPII) a riscului derãspîndire a virusului polio sãlbatic.
Miercuri, 28.05.2014Ora 09:30Concurs de ecologizare ºi
orientare turisticã - organi-zat în colaborare cuAsociaþia Petro-Aqua.Participã echipaje de lainstituþiile de învãþãmântdin municipiul Petroºani.Locaþie: Zona de agre-
ment BrãdetOra 13:00Premierea echipajelor par-
ticipante la concursLocaþie: Sala de Marmurã
a Primãriei Ora 16:00Cros Locaþie: Stadionul „ªtiinþa
Petroºani” al UniversitãþiiPetroºani
Joi, 29 mai 2014Ora 12:00Sãrbãtorirea Zilei Eroilor
Neamului. Slujba religioasãurmatã de depunere decoroane de flori Locaþie: Cimitirul EroilorOra 13:00Tenis de câmpLocaþie: Clubul Jiul
(Stadionul Jiul)Ora 14:00Tenis de masãLocaþie: Casa de Culturã
a Sindicatelor „IonDulãmiþã”
Ora 14:00ªahLocaþie: Clubul
Pensionarilor - CartierAeroport Ora 16:00TableLocaþie: Casa de Culturã
a Sindicatelor „IonDulãmiþã”Ora 16:00Deschiderea oficialã a
Zilelor MunicipiuluiPetroºani, ediþia a XIII-a.Din program: înmânareade diplome de Cetãþean deOnoare al municipiuluiPetroºani unor reprezen-tanþi valoroºi ai comunitãþiilocale precum ºi veteranilorde rãzboi din municipiulnostru; premierea elevilorcâºtigãtori ai unorolimpiade, concursuri ºicompetiþii naþionale ºi inter-naþionale. Momente artis-tice Locaþie: Sala de Marmurã
a Primãriei municipiuluiPetroºaniOra 18:00Concert de muzicã folk,
susþinut de FlorentinBudea, Cãtãlin Stepa ºiFlorin Paul Camen Locaþie: Parcul Uniunii
Europene - Centrul Civic,zona Teatrul Dramatic
„I.D.Sîrbu”
Vineri, 30 mai 2014Ora 11:00„La Mulþi Ani, Copilãrie!”
moment artistic oferit deelevii de la ªcoalaGimnazialã Nr. 7Locaþie: Biblioteca
Municipalã PetroºaniOra 13:00Premierea sportivilor din
municipiul Petroºani,câºtigãtori ai unor com-petiþii sportive naþionale ºiinternaþionale.Demonstraþie de aerobic.Locaþie: Sala de Marmurã
a Primãriei Ora 17:00Expoziþie colectivã a par-
ticipanþilor la Tabãra deArte Vizuale Locaþie: Casa de Cultura
a Studenþilor
Ora 18:00 ºi ora19:00Finala micã la fotbal, la
ora 18.00. Finala mare lafotbal, la ora 19.00 (com-petiþiile la fotbal sedesfãºoarã în perioada 26– 30 mai 2014, în fiecarezi la ora 17.45)Locaþie: terenul de sport
al ªcolii Gimnaziale„I.G.Duca” - sediul nou
Ora 18:00Spectacol folcloric în aer
liber, susþinut de soliºtivocali ºi formaþii locale ºidin þarã: artiºti de la Casade Culturã a StudenþilorPetroºani, Cornel Todea,Vlad Teodosiu, OvidiuPeica, Aida Busuioc, grupulinstrumental „Aida”,Victoriþa Lãcãtuºu, TinuVereºezan, grupul instru-mental „Lipova”. Locaþie: zona Teatrul
Dramatic „I.D. Sîrbu”
Sâmbãtã, 31 mai 2014Ora 12:00Premierea sportivilor par-
ticipanþi la concursurilesportive organizate cu
ocazia Zilelor MunicipiuluiPetroºani, ediþia a XIII-a. Locaþie: Sala de Marmurã
a Primãriei Ora 18:00Concert de muzicã
uºoarã, în aer liber, susþinutde soliºti vocali ºi formaþiilocale ºi din þarã:trupe/artiºti de la Casa de
Culturã a StudenþilorPetroºani, Sylvia, ShiftBand, Ami, Cargo.Ora 23.45Foc de artificiiLocaþie: zona Teatrul
Dramatic „I.D. Sîrbu”
Duminicã, 1 iunie 2014Ora 10:00Parada costumelor de car-
naval, în colaborare cu
artiºtii de Teatrul DramaticI.D. Sîrbu. Participãpreºcolari de la grãdiniþedin municipiu ºi elevii de lacls. 0 - 6 de la instituþiile deînvãþãmânt din Petroºani.Traseu: zona Primãria
municipiului Petroºani–Teatrul Dramatic„I.D.Sîrbu”Ora 11:00Spectacol, susþinut de
artiºtii de la TeatrulDramatic „I.D.Sîrbu”Locaþie: Parcul Uniunea
Europeanã, zona Teatrul
Dramatic „I.D. Sîrbu”Ora 12:00Spectacol de teatru pentru
copii „”Scufiþa roºie” , cuintrarea liberãLocaþie : Teatrul Dramatic
„I.D. Sîrbu”Ora 18:00Spectacol de teatru pentru
pentru adulþi “Profesorul defrancezã”, cu intrarea liberãLocaþie: Teatrul Dramatic
„I.D. Sîrbu
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 28 Mai 201416 Actualitate
Programul Zilelor Municipiului PetroºaniEdiþia a XIII-a 28 mai – 1 iunie 2014
