Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected]Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul I Nr. 216 Luni, 24 septembrie 2012 Lupta pentru mineri ºi minerit D repturi menþinute, ba chiar îmbunãtãþite. Mineritul din Valea Jiului a fost mereu un ghimpe pentru guvernanþi. De nenumãrate ori, minerii au fost în prag de a-ºi pierde toate drepturile, însã în cele din urmã au fost recâºtigate. >>> P >>> PAGINILE 6-7 AGINILE 6-7 Monica Iacob Ridzi: „Voi candida în decembrie, voi lupta în continuare”! D eputatul hunedorean, Monica Iacob Ridzi, a susþinut, sâmbãtã, o conferinþã de presã la Petroºani în cadrul cãreia a explicat motivele care au dus la demisia sa din Partidul Democrat Liberal... >>> P >>> PAGINILE 8-9 AGINILE 8-9 Prima zãpadã din Parâng – motiv de planuri pentru cabanieri T oþi cabanierii din staþiune sperã la un sezon bun în care sã facã profit, însã totul depinde de un singur lucru. >>> P >>> PAGINA AGINA 12 12 Sute de mii de lei furate din cont, iar banca refuzã sã despãgubeascã victima! U n bãrbat din Vulcan, care s-a trezit cu con- turile golite, încearcã de luni de zile sã-ºi recupereze banii furaþi din cont. Autoritatea Naþionalã Pentru Protecþia Consumatorilor a dat dreptate clientului ºi chiar a amendat banca... >>> P >>> PAGINA AGINA A 3-A 3-A C u ochii goi ºi privirea pierdutã, gesticuleazã ºi dã sã stingã þigara fumatã pânã la filtru în scrumierã. Se rãzgândeºte în ultima clipã ºi mai trage un fum, savurându-l ca pe ultimul. Se miºcã nervos în scaun ºi-apoi parcã se pierde undeva departe. Cu glas ºoptit ºi cu ochii absenþi, începe sã povesteascã de familia lui ºi de motivul pentru care astãzi, se aflã aici, la mii de kilometri de casã. >>> P >>> PAGINILE 6-7 AGINILE 6-7 A plecat sã aibã o viaþã mai bunã, dar strãinãtatea l-a dezamãgit
Transcript
Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
chiar îmbunãtãþite.Mineritul din Valea Jiului afost mereu un ghimpe pentruguvernanþi. De nenumãrateori, minerii au fost în prag dea-ºi pierde toate drepturile,însã în cele din urmã au fostrecâºtigate.
>>> P>>> PAGINILE 6-7AGINILE 6-7
Monica Iacob Ridzi:
„Voi candida în decembrie,voi lupta încontinuare”!
D eputatul hunedorean,Monica Iacob Ridzi,
a susþinut, sâmbãtã, o conferinþã de presã laPetroºani în cadrul cãreia aexplicat motivele care au dusla demisia sa din PartidulDemocrat Liberal...
>>> P>>> PAGINILE 8-9AGINILE 8-9
Prima zãpadãdin Parâng –
motiv de planuri pentru
cabanieriT oþi cabanierii din staþiune
sperã la un sezon bun încare sã facã profit, însã totuldepinde de un singur lucru.
>>> P>>> PAGINAAGINA 1212
Sute de mii delei furate din
cont, iar bancarefuzã sã
despãgubeascãvictima!
U n bãrbat din Vulcan,care s-a trezit cu con-
turile golite, încearcã de lunide zile sã-ºi recupereze baniifuraþi din cont. AutoritateaNaþionalã Pentru ProtecþiaConsumatorilor a dat dreptate clientului ºi chiar aamendat banca...
>>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A
C u ochii goi ºi privirea pierdutã, gesticuleazã ºi dã sã stingã þigara fumatã pânã la filtru în scrumierã.Se rãzgândeºte în ultima clipã ºi mai trage un fum, savurându-l ca pe ultimul. Se miºcã nervos în
scaun ºi-apoi parcã se pierde undeva departe. Cu glas ºoptit ºi cu ochii absenþi, începe sã povesteascã defamilia lui ºi de motivul pentru care astãzi, se aflã aici, la mii de kilometri de casã. >>> P>>> PAGINILE 6-7AGINILE 6-7
A plecat sã aibã o viaþã mai bunã,
dar strãinãtatea l-a dezamãgit
C onsiliul Localal municipiului
Petroºani - ServiciulPublic Ad-ministrareaDomeniului Public ºiPrivat cu sediul înPetroºani, str.1Decembrie 1918, nr.93, telefon0254/541220,0254/541221, fax0254/545903, cod fis-cal RO16982459,adresa de email:[email protected]
organizeazã:
1. Licitaþie publicã pen-tru concesionarea terenului,în suprafaþã de 25,00 mp,situat în municipiulPetroºani, str. TudorVladimirescu, în vedereaamplasãrii unui chioºc;
2. Licitaþie publicã pen-tru concesionarea terenului,în suprafaþã de 18,00 mp,
situat în municipiulPetroºani, str. 1 Mai, învederea suplimentãrii con-cesiunii terenului aferentunei anexe.
Ofertele se depun,într-un exemplar, pânã înziua de 15.10.2012, ora 9ºi se vor deschide înºedinþa publicã din data de15.10.2012, ora 11, pen-tru primul caz, ora 13,pentru al doilea caz, în salade ºedinþe, la sediul insti-tuþiei din municipiulPetroºani, str. 1 Decembrie1918, nr. 93.
1. Licitaþie publicãpentru concesionareaterenului, în suprafaþã de6,00 mp, situat în municip-iul Petroºani, str. Gen.Vasile Milea, în vedereasuplimentãriiconcesiuniiterenului afer-ent garajului;
2. Licitaþiepublicã pentruconcesionareaterenului, în
suprafaþã de 10,00 mp, sit-uat în municipiul Petroºani,str. 1 Decembrie 1918-zona Staþionar PiaþaVictoriei, teren aferent unuispaþiu comercial;
3. Licitaþie publicã pen-tru concesionarea terenului,în suprafaþã de 5,00 mp,situat în str. Timiºoarei (înspatele Poºtei), în vedereasuplimentãrii concesiuniiterenului aferent unui garaj.
Ofertele se depun, într-un exemplar, pânã în ziuade 17.10.2012, ora 9 ºi sevor deschide în ºedinþapublicã din data de17.10.2012, ora 11, pen-tru primul caz, ora 13,pentru al doilea caz, ora 15pentru al 3-lea caz, în salade ºedinþe, la sediul insti-
tuþiei din municipiulPetroºani, str. 1 Decembrie1918, nr. 93.
Bunurile fac parte dindomeniul privat al municip-iului Petroºani.
Ofertele se depun lasediul instituþiei, biroul deregistraturã, camera 5 sau7. Relaþii, detalii, clari-ficãri, cât ºi documentaþiade atribuire, se pot obþine,pânã la data de12.10.2012 , pentruprimul lot ºi pânã la datade 15.10.2012, pentru aldoilea lot, de la ServiciulPublic AdministrareaDomeniului Public ºi Privatdin cadrul Primãrieimunicipiului Petroºani,camera 41, telefon 0254-541220(1), int. 114.
Cronica Vãii Jiului | Luni, 24 septembrie 201222 Diverse
� Vând spaþiu comer-cial în zonã centralã str. 1Decembrie 1818 laparterul blocului 124,suprafaþa 25mp. Relaþiila telefon 0722 448 428� Vând casã + teren,
5000 mp, în Vulcan(Valea Ungurului). Relaþiila telefon 0722 448 428
8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani10:00 Teleshopping 10:20 În gura presei 11:15 Întâmplãri hazlii11:50 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 16:00 Observator 17:00 Acces Direct
19:00 Observator 20:30 Fotbal: Steaua -Rapid 22:30 Un Show Pãcãtos0:30 Observator 1:15 O altã joacã de-a spionii
7:00 ªtirile Pro TV10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Mai presus de foc13:00 ªtirile Pro TV13:45 Omul cu un pantof roºu (r)16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Pariu cu viaþa 21:30 Pariu cu viaþa 22:30 ªtirile Pro TV23:00 The Mentalist - Înmintea criminalului0:00 Mai presus de foc
9:30 Naufragiaþii11:30 Teleshopping 12:00 Cunoaºte, Viseazã, Iubeºte! (r)13:00 Teleshopping 13:30 România lui Gaiþã13:45 Teleshopping 14:15 Curat, murdar? 15:30 Totul despre mame (r) 16:00 Cireaºa de pe tort17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18
9:45 Legendele palatului:concubina regelui 10:30 Garantat 100% 11:30 Rezistenþa prin culturã12:30 Avocaþii schimbãrii12:40 Legendele palatului:Prinþesa Ja Myung (r)13:20 Legendele palatului:Prinþesa Ja Myung 14:00 Jurnalul TVR 14:45 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu17:00 Cãlãtor pe viaþã17:35 Legendele palatului:Prinþesa Ja Myung 18:15 Legendele palatului:Prinþesa Ja Myung 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus 21:00 Crucea Roºie21:10 Rebecca22:55 Avocaþii schimbãrii 23:10 Un magnat al tim-purilor noi
Anunþ de licitaþie
UNDP ROMANIA invites interested candidates to submit their application for the
2 positions of Local coordinator on the UNDP – GEF Project -
“Improving the Financial Sustainability of the Carpathian System of Protected Areas”
For more information, requirements, and selection criteria, please visitUNDP Romania website, section
„Employment opportunities”, at the following link:http://www.undp.ro/job/#n3374
The deadline for applications is 30 September, 2012”
U n puternicincendiu a
izbucnit vineridimineaþã încartierul Coloniedin Petroºani, iarpompierii s-au lup-tat ore în ºir cuflãcãrile. O femeies-a speriat atât detare, încât a fostnevoie de inter-venþia medicilor.
Situaþia a fost cu atâtmai periculoasã cu cât îngarajul care a luat foc seaflau mai multe tuburi deoxigen, iar în pod era obutelie ruseascã de maridimensiuni plinã cu gaz.Flãcãrile ºi fumul gros auputut fi vãzute de la kilo-metri depãrtare, iarvecinii s-au temut ca nucumva focul sã ajungã ºila casele lor. În Colonie
imobilele sunt foarteapropiate unul decelãlalt, aºa încât oricândo scânteie putea sãajungã ºi la ei.
« Cred cã a pornit dela garaj, de acolo deundeva. O fi fost un scurt
– circuit, dar nu se ºtieîncã. Dar a fost un focmare. Flacãrã la vreo 3 –4 metri ºi fum mult Eustai aici, la trei case,aprope. M-am speriattare, am scos ºi eu fur-tunul cu apã sã dau pe
acoperiº, cã nuse ºtie. Cum eravântul puter-nic…”, adeclarat unvecin.
O femeie învârstã, carelocuieºte chiarlângã casa undes-a manifestatincendiul s-asperiat extremde tare ºi a fostnevoie de inter-venþia medicilor.
Sincron
bãbuþã « Eu eram în casã,eram la masã ºi deodatãam vãzut un fum negrude nu se mai vedeanimic, nimic. Am ieºitafarã ºi am strigat sã deatelefon la pompieri, cãmi-era fricã sã nu ajungãºi la casa mea. M-amsperiat ºi mi-a venit rãu.Am refuzat sã mã duc laspital cã sunt singurã ºicu cine sã las casa”,povesteºte TudoraConstantinescu.
Pompierii dinPetroºani au ajuns în treiminute de la anunþareaincendiului, dar când auajuns flãcãrile se manifes-tau deja cu putere.Aceºtia s-au luptat ore înºir cu focul ºi s-au temutde ce este mai rãu.Pentru cã situaþia putea
degenera în oricemoment, i-au chemat înajutor pe colegii lor dinPetrila
« Ne-am deplasat lafaþa locului cu trei
autospeciale de stingere,14 subofiþeri ºi treiofiþeri. Am cerut în spri-jin ºi Formaþia dePompieri Civili de laPetrila, deoarece existariscul ca focul sã iaamploare ºi sã avemsurse de apã laîndemânã. Au fost afec-tate douã – treiacoperiºuri ºi anexegospodãreºti », a declaratAdrian Avram, coman-dantul Detaºamentului dePompieri Petroºani.
Cercetarea la faþalocului a fost fãcutã de oechipã de poliþiºti de laCriminalisticã, iar aceºtia,împreunã cu pompierii,vor încerca sã afle de lace a izbucnit incendiul.
Carmen COSMAN
Cronica Vãii Jiului | Luni, 24 septembrie 2012 Actualitate 3
U n bãrbat dinVulcan, care s-a
trezit cu conturilegolite, încearcã de lunide zile sã-ºi recuperezebanii furaþi din cont.Autoritatea NaþionalãPentru ProtecþiaConsumatorilor a datdreptate clientului ºichiar a amendat bancaunde au fost constituitedepozitele bancare,respectiv BCR -Agenþia Vulcan, dar niciacum bãrbatul nu ºi-arecuperat banii, deºi,legal, sumele sunt asigurate.
Douã depozite bancare latermen ale unui bãrbat dinVulcan au fost lichidate, în modfraudulos, cu complicitatea unuifost ofiþer de credite de laAgenþia Vulcan a BCR. Celcare ar fi clonat buletinul pãrþiivãtãmate - iar mai apoi l-ar fitransmis unor complici dinBucureºti care au scos banii dinconturi - nu mai lucreazã acumîn sistem, dar în ceea ce-lpriveºte pe clientul bãncii
lucrurile s-au oprit deocamdatãaici, cel puþin din punct devedere financiar. Fapta s-apetrecut când pãgubitul, DanielMoisa, împuternicit al mameisale, era plecat din þarã. În datade 26 octombrie 2011, acestaa solicitat Agenþiei BCR Vulcanstarea financiarã pentru celedouã depozite bancare la ter-men ºi aºa a aflat cu stupoarecã sumele au dispãrut din cont,deºi nici titularul ºi nici împuter-nicitul nu au efectuat niciooperaþiune de retragere sau dedepunere în perioada 26.072011 – 26.10.2011. Frauda afost imediat sesizatã ºi,mergând pe firul afacerii, s-astabilit, fãrã echivoc, cã altcine-va a scos banii din cont, ben-eficiind de complicitatea directãa unui angajat al BCR, care aînlesnit aceastã operaþiune. Auurmat adrese dupã adrese ºi olungã corespondenþã cu oficialiiunitãþii bancare, dar clientulpãgubit tot nu ºi-a primit baniiînapoi. Asta în ciuda faptului cãsumele sunt, cel puþin teoretic,asigurate. Daniel Moisa s-aadresat inclusiv oficialilor
ANPC, care au stabilit cãaspectele sesizate sunt înte-meiate, drept pentru care“banca a fost sancþionatã con-travenþional în conformitate cuprevederile Legii 363/ 2007privind practicile comercialeincorecte”. De asemenea,potrivit adresei oficiale a ANPCdin data de 3 august, camãsurã complementarã s-aemis o decizie prin care s-a dis-pus încetarea practicilor comer-ciale incorecte. ªi banca îi dãdreptate pãgubitului, ºi, potriv-
it unor informaþii, cel care ar fiînlesnit sustragerea banilor dincont ar fost dat afarã, iarîmpotriva lui s-a formulat plân-gere penalã. Clientul a rãmas,însã, tot cu paguba, pentru cãbanii nu ºi i-a recuperat niciacum, asta deºi proceduraunanim acceptatã de sistemulbancar românesc în cauze deacest fel este aceea de a restituibanii deponenþilor, cu contin-uarea demersurilor unitãþii ban-care faþã de persoana vinovatãde producerea fraudei.
Comandantul PoliþieiMunicipiului Vulcan, TomaMihu, unde a fost instrumentatdosarul iniþial, a declarat cãdosarul a fost transmis laDIICOT Bucureºti. „Noi ne-amdeclinat competenþa în acestcaz cãtre DIICOT Bucureºti,pentru cã autorii ar fi fost dinBucureºti. În acest dosar eravorba despre douã depozitebancare, suma totalã fiind deaproximativ 460.000 de lei”,a declarat Toma Mihu.
Carmen COSMAN
Sute de mii de lei furate din cont, iar banca refuzãsã despãgubeascã victima !
Flãcãri cât casa în Colonia Petroºani
D upã o lunãde revizii,
blocul 4A de latermocentralaParoºeni a fostrepus, lasfârºitul sãp-tãmânii trecute,în funcþiune ºiproduce energieelectricã.
În ceea ce priveºteapa caldã menajerã,furnizarea acesteia vafi reluatã cu începeredin data de 1octombrie. Numai înmunicipiul Petroºani,nu ºi în celelalte local-itãþi din Valea Jiului.„De acum putem daoricând drumul la apãcaldã ºi încãlzire.Solicitare pentrufurnizarea apei caldeam primit numai de laPetroºani, cu începeredin data de 1
octombrie. Aceasta vaajunge la toatepunctele termice, ladata menþionatã, maipuþin unele din cele înzona cãrora selucreazã la înlocuireaþevilor vechi”, a pre-cizat Doru Viºan,directorul SEParoºeni.
În ceea ce priveºteagentul termic pentru
încãlzirea locuinþelor,furnizarea acestuia vafi reluatã în momentulîn care vor fi îndeplin-ite condiþiile de tem-peraturã exterioare. În
principiu, caloriferelear urma sã fieîncãlzite cu începeredin data de 1 noiem-brie.
Mircea NISTOR
Cronica Vãii Jiului | Luni, 24 septembrie 201244 Actualitate
L ocalitãþilePetroºani,
Aninoasa, Vulcan ºiLupeni ar urma sãaibã o singurã soci-etate de termoficare.Acestea vor fi gru-pate, la propunereaprefectului deHunedoara, într-oasociaþie intracomu-nitarã care va pre-lua toatã termofi-carea din ValeaJiului.
În prezent, toate soci-etãþile de termoficare seaflã în insolvenþã nemaifi-ind viabile din punct de
vedere financiar. „Înfi-inþarea asociaþiei nu va fiun lucru foarte uºor dar vafi beneficã populaþiei dinValea Jiului.
În primul rând populaþiaar avea de câºtigat, rapor-tul calitate – preþ urmânda fi mai mic decât în cazulgazului. În parantezã fiespus, este aberant sã stãmpe cãrbune ºi sã ne încãlz-im cu gaz”, a spus DoruViºan, director SEParoºeni.
Unica firmã de termofi-care din Valea Jiului arputea sã devinã operaþion-alã chiar din aceastã iarnã.
Mircea NISTOR
A sociaþiile careoferã ajutor famili-
ilor sau copiilor aflaþi îndificultate se lovesc demai multe problemecare le pun beþe în roateactivitãþii dedicate spri-jinirii semenilor aflaþiîn nevoie. Cea maigravã dintre acesteaeste cea financiarã. Celedouã asociaþii de acestgen care funcþioneazã înaceeaºi clãdire dinmunicipiul Lupeni nusunt, nici ele, scutite delipsa banilor necesariderulãrii activitãþii.
Asociaþia Umanitarã „Casade copii” oferã sprijin perma-nent, respectiv consiliere edu-caþionalã sau medicalã, precumºi 3 mese pe zi unui numãr de10 copii proveniþi din familiidezorganizate. De acelaºi spri-jin beneficiazã ºi 10 familiinevoiaºe care au 64 de copii.„În total ne ocupãm 74 decopii, 10 în cadrul casei decopii ºi 64 în centrul de con-
siliere ºi sprijin al familiilor ºicopiilor aflaþi în dificultate. Noile oferim sprijin în educaþie,activitãþi în vacanþã, consilierepe probleme de sãnãtate saujuridice, rechizite ºcolare ºihranã. Toate acestea costã,însã, bani iar veniturile noastreprovin doar din donaþii ºi spon-sorizãri. Pânã acum ne-a ajutat
Dumnezeu ºi am putut ducepânã la capãt toate proiecteledar nu ºtiu cum ne vom descur-ca pe viitor. Asta în condiþiile încare Statul nu se implicãdeloc”, a declarat VasileNemeº, preºedintele AsociaþieiUmanitare „Casa de copii” dinLupeni.
De aceleaºi probleme finan-
ciare se loveºte ºi conducereaAsociaþiei Down Valea Jiului.Singurul sprijin bãnesc primitde cãtre micuþii suferinzi de sin-
dromul Down a venit, pânãacum, numai din partea anga-jaþilor minelor Lupeni ºiParoºeni. „Situaþia financiarãne dã cele mai mari bãtãi decap. Pânã acum, singurul venita sosit doar de la minerii de laParoºeni ºi Lupeni care ne-audonat cei 2% din impozit. Iarpentru ajutorarea acestor copiicare au un nivel de dezvoltareintelectualã ºi fizicã redus estenevoie de multe. Pentru aputea fi recuperaþi ºi integraþiîn comunitate este nevoie demedici, de asistenþi, deaparaturã medicalã ºi de multealtele”, a spus LiviuCorseanschi, preºedinteleAsociaþiei Down Valea Jiului.La sediul Asociaþiei Downprimesc sprijin 10 copii aceºtiabeneficiind de asistenþã psi-hopedagogicã ºi kinetoterapie.În plus, micuþii sunt ajutaþi ºi decãtre un medic logoped.
Apa Serv cã nu aveacontract a devenitlegal. Potrivit celor dinconducerea firmei dedistribuþie a apei dinValea Jiului, imediatce a fost dat la ziar,Gheorghe Iacob a venitºi ºi-a fãcut contract lavila aflatã la Periferiamunicipiului Petroºani.
Asta, pentru cã, la un sim-plu control de rutinã, cei de laApa Serv, care timp deaproape 3 ani nu avea con-tract ºi nu plãtea decât oparte din apa consumatã.“Imediat dupã ce a apãrut înpresã cazul depistat de noi,domnul judecãtor Iacob avenit ºi ºi-a întocmit contrac-tul la apã. E bine cã astfel desituaþii intrã în normal ºi vomface tot posibilul ca astfel decazuri sã nu mai existe”, a
declarant Costel Avram, direc-tor general SC Apa ServValea Jiului.
Gheorghe Iacob este unuldintre cei care ºi-a construit ocasã impunãtoare la intrareadinspre Deva în Petroºani,dar care nu a permis nicio-datã accesul pe proprietateasa a celor ce citesc apome-trele. Domnia sa se limita la a
plãti cam 10 metri cubi deapã lunar ºi nu avea nicimãcar apometrele omologatede cei de la ape. Unul eramontat fãrã sã consulte per-soanele acreditate de la ApaServ, iar pentru cel de aldoilea nu mai platise din lunamai, deoarece motiva cã aresume achitate în avans.
Diana Mitrache
Cronica Vãii Jiului | Luni, 24 septembrie 2012 Actualitate 5
P rincipaleleinvestiþii al
Hidroelectrica ceaparþin deSucursalele Haþegºi Caransebeº suntanalizate în acestezile de administra-torul judiciar alsocietãþii, în ved-erea includerii lorîn proiectul de reor-ganizare ºi eficien-tizare a activitãþiiasumat de Euro Insol.
Vizita în teren ademarat joi ºi se vaîncheia în data de 22septembrie, iar dincomisia de analizã facparte reprezentantuladministratorului judi-ciar al HidroelectricaSA, Remus Borza,directorul generalªtefan Gheorghe ºidirectorii principalelordirecþii ale societãþiiPotrivit programului,sunt analizate stadiullucrãrilor de intervenþieaflate în curs de exe-cuþie la aducþiuneaprincipalã a centraleiCHE Retezat ºi la bara-
jul Gura Apelor, lucrãricare se executã peperioada golirii laculuide acumulare GuraApelor, dupã 26 de anide funcþionare a cen-tralei; situaþia peªantierul obiectivuluide investiþii CHEBretea, care are ter-men de finalizare ºipunere în funcþiuneanul 2014, precum ºievoluþia lucrãrilor laaducþiunea Bistra-LacPoiana Mãrului, peplatforma tehnologicãBucova. De aseme-nea, programul
deplasãrii include ºihidrocentrala subteranãRetezat, cu o putere de335 MW, care dispunede lacul de acumulareGura Apelor, situat lacca. 18 km în amontede centralã. BarajulGura Apelor este unbaraj de anrocamentecu nucleu de argilã,având înãlþimea de168 m, iar la data exe-cuþiei lui era cel maiînalt baraj de acest tipdin Europa. Debiteleregularizate în aceastãacumulare sunt con-duse spre centralã sub-
teranã, printr-o galeriede aducþiune de 18,4km ºi un diametru inte-rior de 4,90 m. CHERetezat – care este unadin cele 6 centrale demare putere din patri-monial HidroelectricaSA - funcþioneazã întandem cu CHEClopotiva, centralã desuprafaþa situatã pecanalul de fugã al cen-tralei subterane. „Încele trei zile aledeplasãrii sunt avute învedere hidrocentrale ºiamenajãri hidrotehnicede maximã importanþãpentru Hidroelectrica ºipentru SistemulEnergetic Naþional, lacare se deruleazã înprezent investiþii cu ovaloare cumulatã depeste 800 milioaneeuro. De asemenea,sunt programate întâl-niri zilnice cu executivulcelor douã sucursale ºial filialelor Hidroserv,cu liderii sindicali, cusalariaþii precum ºi cu
prefectii judeþelor ºipreºedinþii Consiliilorjudeþene”, se pre-cizeazã într-un comuni-cat de presã al admin-istratorului judiciar alHiodroelectrica
U rmeazã concedieri
Pentru angajaþiiHidroelectrica, veºtilesunt, în schimb, maipuþin bune.Administratorul judiciaral Hidroelectrica a iniþi-at deja un proces deevaluare individualã acompetenþelor profe-sionale ºi managerialeale salariaþilor soci-etãþii, care are ca prin-cipale obiective redi-mensionarea organi-gramei, în special apersonalului TESA, învederea reducerii chel-tuielilor de exploatare.Începând cu data de 1octombrie 2012, vorînceta contractele demuncã ale salariaþilor,care au renunþat ladreptul de pensie pen-tru a se angaja sau aucumulat salariul cu pen-sia.
Carmen COSMAN
Criminalul dinHunedoara,
arestat pentru29 de zile
B ãrbatul care ºi-aomorât mama cu cinci
lovituri de cuþin, aplicate înzone vitale ale corpului, afost arestat preventiv.Florin Ailoaie, de 31 de ani,susþine cã a înfipt cuþitul încea care i-a dat viaþã pentrucã „aºa mi-a spus cineva”.
Procurori ai Parchetului de pelângã Tribunalul Hunedoara au solic-itat instanþei de judecatã, arestareapreventivã a lui Florin MarianAiloaie pentru omor calificat.Magistraþii Tribunalului Hunedoaraau admis cererea procurorilor ºi audispus emiterea unui mandat dearestare pe numele acestuia, pentruo perioadã de 29 de zile.
Potrivit probatoriului administratpânã la aceastã orã, ieri dimineaþãbãrbatul se afla în locuinþa sa dinmunicipiul Hunedoara, împreunã cumama, bunica, soþia ºi fiul sãu învârstã de numai 10 luni. La unmoment dat, acesta i-a aplicatmamei sale mai multe lovituri decuþit, care au dus la decesul acesteia.
Dupã sãvârºirea faptei, a anunþatun vecin despre cele petrecute,lãsându-i la uºã cuþitul despre careexistã indicii cã este arma crimei.Cercetãrile continuã în vederealãmuririi tuturor împrejurãrilor defapt ºi stabilirii rãspunderii judiciare,au precizat procurorii.
Carmen COSMAN
A ngajatul PoliþieiOraºului Petrila,
Mihai Adolf Opra (38 deani) era un perfecþionist,un individ extreme deatent la detalii spunamicii lui.
O parte dintre ei au fost colegicu Mihai la jandarmi ºi cred cãsupãrarea cã nu a reuºit sã-ºi
refacã relaþia cu fosta soþie l-aîmpins sã se sinucidã. Înaparenþã era un om plin de viaþãºi entuziasmul lui i-a fãcut pe pri-eteni ºi colegi sã creadã cã a tre-cut peste suferinþa provocatã de
divorþ. „Acum trei sãptãmâni amvorbit cu el, mã sunase ºi puþinpãrea schimbat. Noi mai vor-beam anumite lucruri ºi amobservat cã se tot repeta. Parcãera cu mintea în altã parte, el nuera aºa. Îmi aduc aminte cã ºidulapul lui de serviciu era aranjatimpecabil, orice chiþibuº era lalocul lui ºi ne enerva foarte tare.Ultima datã când am vorbit cu el,chiar ne înþelesesem sã ne
vedem ºi sã mai poves-tim la o bere. N-am maiapucat pentru cã n-a maivrut sã lupte”, a spus unamic al lui Mihai.Aceeaºi impresie a lãsat-o ºi colegilor din PoliþiaPetrila dar ºi superiorilor,cã ºi-a revenit dupãdespãrþire. Poliþistul afost descoperit, joi, fãrãsuflare în locuinþa saspânzurat ºi nu a lãsatun bilet de adio în caresã-ºi motiveze gestul.Tânãrul era programatpentru a intra în schim-bul I la Biroul OrdinePublicã, însã n-a ajuns lasediul de poliþie. Colegiilui de muncã au mers laapartamentul dincartierul 8 Martie unde
poliþistul locuia singur ºi l-au gãsit fãrã suflare. Acesta esteal doilea caz în ultima lunã încare un poliþist din Valea Jiului îºipune capãt zilelor.
Povestea se duce undevaîn ani 90, odatã cu plecareade la minã ºi începerea traiului “rãu”.
Cronica Vãii Jiului vã prezintã povestea unui bãrbatcare a plecat în strãinãtate sãaibã un trai mai bun, dar ºiacum, dupã circa 4 ani delucrat în Italia, încã o duce deazi pe mine. Se numeºteLaurenþiu ºi are 35 de ani.
A lucrat la Mina Petrila, înValea Jiului când avea 20 deani, dar a prins ordonanþa ºi,vrãjit de banii care atuncierau mulþi, a plecat… A plecat într-un sat dinMoldova, unde s-a mutat cusoþia lui. Mai târziu au avut ºiprimul copil, iar traiul adevenit din ce în ce mai rãu.Pãmântul se lucra greu, iarrecolta puþinã se fãcea sau
nu. Copilul creºtea, iarnevoile erau tot mai mari.Viitorul la þarã într-un satuitat de lume, pãrea tern,fãrã culoare, fãrã bucurie. Adecis sã plece în Italia,gândind cã acolo va munci ºiva putea oferi familiei un traimãcar decent. A fãcut-o cusperanþã ºi entuziasm, daraici, gândindu-se la vremeaaceea, parcã se amuzã ºi elde bucuria lui de atunci.
“Cineva din sat mi-apromis cã mã ia ºi pe mineîn Italia. Am împrumutat banide drum ºi am plecat. Amfost bucuros tot drumul ºicând am ajuns aici, credeamcã e raiul. Apoi, dupã câtevaluni, am vãzut cã nu estechiar aºa. Am muncit aicicum nu credeam cã se poatemunci vreodatã”, spune
Laurenþiu, frãmântându-ºimâinile negre, arse de soareºi bãtãtorite de munca grea,la câmp. De când a venit ºipânã acum câteva zile, a
muncit într-o campanie, adicão fermã, unde a fãcut detoate. A lucrat la câmp, aîngrijit animalele ºi încã maimult, asta zi luminã, fãrã
niciun liber. Câºtiga 600 deeuro pe lunã, dar banii nu-iajungeau pentru traiul aici,fãrã sã mai vorbim de a maitrimite ºi acasã.
“Am trimis cel mai mult100 de euro, dar cel mai descâte 50. În patru ani de cândlucrez aici am reuºit doar sã-mi plãtesc datoria la
curent, care era destul demare ºi sã-mi schimb gea-murile la casã. Atât!”, spunecu glasul aproape stins. Ceamai mare nemulþimire a luieste cã deºi câºtiga foartepuþin, patronul italian uneoriuita sã-i dea ºi cei 600 deeuro. De câteva zile a plecatde la fermã, pentru cã aredeja douã luni restanþã ºiaproape s-a împãcat cu gândul cã nu îºi va mai vedeabanii munciþi atât de greu.“Am plecat, pur ºi simplu.Mi-am luat hainele ºi am plecat la un prieten de-almeu, care munceºte ºi el aici.Nu mai puteam. Am muncitafarã, în cãldurile alea mari ºila 45 de grade. Sunt ars desoare, mã dor mâinile,picioarele, dar nu asta ar fiproblema. Nu am bani. Nuam nici mãcar sã trãiesc aici,sã-mi cumpãr ceva mãcar de5 euro. Eu am venit sã strâng
bani pentru casã, sã-mi facceva în þara, dar vãd cã nu sepoate”, mai spune Laurenþiu.Acum îºi cautã altceva delucru, în speranþa cã poate îºiva îndeplini misiunea cu carea venit în Italia. Cândvorbeºte de casa lui de laþarã, ochii de pe chipul arsde soare ºi îmbãtrânit timpuriu parcã i selumineazã. Îi placeacolo, chiar cu toatelipsurile. Vrea sã trãiascã în continuareacolo, dar mãcar sãaibã ce mânca. Totacolo se vede ºiîmbãtrânind, alãturi desoþie ºi cei doi copii.Acum, însã, nu are degând sã renunþe. Vreasã munceascã, vrea sãfacã bani, vrea sã
ofere familiei lui un traimãcar decent. Pentru astaare nevoie încã de rãbdare ºide multã putere de muncã,pentru cã, aºa cum spune el,aici nu te faci cã munceºti, ciîþi rupi oasele încercând sã-imulþumeºti pe patronii strãi-ni.
Luiza Luiza ANDRONACHE ANDRONACHE
C u ochii goi ºi privirea pierdutã, gesticuleazã ºidã sã stingã þigara fumatã pânã la filtru în
scrumierã. Se rãzgândeºte în ultima clipã ºi maitrage un fum, savurându-l ca pe ultimul. Se miºcãnervos în scaun ºi-apoi parcã se pierde undevadeparte. Cu glas ºoptit ºi cu ochii absenþi, începe sãpovesteascã de familia lui ºi de motivul pentru careastãzi, se aflã aici, la mii de kilometri de casã.
D repturimenþinute, ba
chiar îmbunãtãþite.Mineritul din ValeaJiului a fost mereuun ghimpe pentruguvernanþi. Denenumãrate ori,minerii au fost înprag de a-ºi pierdetoate drepturile, însãîn cele din urmã aufost recâºtigate.
În cursul anului trecutpensionarii minieri ºi-aupierdut drepturile, tempo-rar, însã în cele din urmãîn cursul acestui an ei le-au recâºtigat. Acestlucru a fost subliniat ºi deliderii minerilor care s-auluptat pentru toate acestelucruri.
“Pentru pensionari,care au fost cei maisupãraþi, am reuºit anulacesta dupã ce GuvernulRomâniei a deblocat aju-torul de stat pentru CNH,sã putem face ºi plãþilerestante de anul trecut,iar prin protocolul pecare noi l-am semnat cuconducerea CNH, pen-
sionarii nu mai trebuie sãplãteascã niciun leu laenergia electricã care oau ei, pânã la trei mii dekw. Înainte de semnareaprotocolului ºi ei trebuiausã suporte opt la sutã dinvaloarea acestei facilitãþide trei mii de kw”, a precizat IoanTemneanu,vicepreºedin-tele sindicatului Muntele.
ªi salariaþii Companieis-au aflat în postura de anu-ºi lua salariile, însã ºiacest lucru a fost rezolvat. Mai mult decâtatât, liderii lor au obþinutpromisiunile ºi certi-tudinea cã vor primi ºiadaosuri salariale.
“Nu am pierdut niciundrep din contractul colec-tiv de muncã pe care l-am avut ºi pe care amreuºit sã le menþinem ºisã aducem încã ceva înplus. Ar mai fi ºi unelefacilitãþi mai mici, trans-portul de la locul demuncã, hranã caldã laintrarea în schimb,echipamentul de lucru ºiplus celelalte adausori pecare noi le avem prinseîn contractul colectiv ºi în2012”, a mai precizat
Temneanu. Mai mult, se încearcã
cã pânã la finele anuluisã se mai obþinã o seriede adaosuri pentrumineri.
„În aceste condiþii,aceastã structurã sindicalaa discutat ºi practic avemdouã negocieri cu con-ducerea CNH, una pen-tru perioada de final alanului 2011 ºi cealaltãprivind contractul colectivde muncã valabil pânã lasfârºitul anului 2012.Lucrurile pentru care ne-am bãtut, pentru con-tractul colectiv de muncã,sunt lucruri câºtigate ºimenþinute în condiþiile încare de trei ani de zileRomânia traverseazã ocrizã economicã care esteuna din cele mai puter-nice din ultimele decenii.Am pãstrat gratuitãþile,chiar dacã s-a vorbit înaceastã perioadã ºi maiales pensionarii, cã ar fifost tãiate acele gratuitãþila curent ºi raiile de cãrbune. Noi am negoci-at aceste facilitãþi ºi pen-tru activi ºi pentru pen-sionari, cu plus atât pen-tru unii cât ºi pentru
ceilalþi. La energie, salari-aþii plãteau, pânã a aceanoi aceastã discuþie sindi-calã, un procent de optla sutã din tariful energieielectrice pentru energiaelectricã pânã la ºase miide kw. Noi am ajuns cãastãzi salariaþii sãplãteascã doar cinci lasutã din valoarea totalã,adicã de la zero la ºasemii de kw, între ºase miiºi zece mii, aveam deplãtit un tarif de cin-sprezece la sutã , dardupã semnarea contracu-lui colectiv de muncãsalariaþii plãtesc doarzece la sutã din valoareatotalã. Între zece mii ºidoisprezece mii se plãteatreizeci la sutã, dar dupãnegocierile sindicatuluinostru, se plãtesc doarcinsprezece la sutã.Aceste lucruri au existatîn contractul colectiv demuncã ºi chiar au fostimbunatatite, astfel cãsalariaþii trebuie sãplãteascã mai puþin decâtanainte de a purta noiaceste negocieri”, maispune vicepreºedintelesindicatului Muntele.
Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI
Joaca de-a sindicatulse duce în instanþã
Î n loc sã reprezinte interesele oamenilor carei-au ales în aceste structuri, sindicaliºtii din
Valea Jiului se rãzboiesc în instanþã. Motivesunt destule ºi au legãturã cu reprezentativi-tatea la nivel de CNH, ba cu legalitatea în carefuncþioneazã. Judecãtoria Petroºani a tranºatîncã un episod al acestui rãtboi fãrã de sfârºit.
Sindicatul „Vulturul Negru”, care înglobeazã agenþiide pazã de la unitãþile miniere, funcþioneazã absolutlegal. Asta au decis magistraþii de la JudecãtoriaPetroºani în dosarul deschis de conducereaSindicatului Muntele, care a solicitat completului dejudecatã dizolvarea sindicatului concurent. Cauza aajuns pe rolul instanþei de la Petroºani în data de 9mai, iar cei de la Muntele ºi-au motivat acþiunea prinfaptul cã Sindicatul Vulturul Negru, care este afiliat laLiga Sindicatelor Miniere Valea Jiului, nu îndeplineºte
condiþiile minime cerute de Legea Dialogului Social. În dosarul 3278/278/2012, cu obiect „dizolvare
persoanã juridicã”, instanþa a respins însã cerereaSindicatului Muntele, aºa cã Vulturul Negru poatefuncþiona în continuare, dar sentinþa poate fi atacatãcu recurs.
Reamintim cã o cerere similarã a mai fost judecatãla Petroºani, dar pãrþile erau atunci inversate. În lunaianuarie, Sindicatul Vulturului Negru solicita magis-traþilor dizolvarea Sindicatului Muntele, însã ºi aceastãcerere a fost respinsã de Judecãtoria Petroºani.
CarCarmen men COSMANCOSMAN
U n magazin de secondhand a afiºat pe uºã
anunþul cã marfa se poatecumpãra ºi pe bonuri de masã.Clienþii au salutat iniþiativa.
Firmele mici ºi mijlocii cautã ºigãsesc tot felul de soluþii pentrusupravieþuire orientându-se dupã”potenþa”, mai bine zis ”impotenþa”,
financiarã a clienþilor. Pe uºile unormagazine, altele decât cele alimenta-re, troneazã afiºe discrete pe carestã scris ”primim bonuri”. Unasemenea magazin se aflã la Petrila,lângã staþia de autobuz de la stradaMinei. Este vorba de un spaþiu îngri-jit, bine organizat, în care se vândhaine second hand. Iniþial, cumpãrã-torii au crezut cã este vorba de acelebonuri cadou pe care angajatorii ledau salariaþilor cu tot felul de ocazii,dar vânzãtoarea ne-a lãmurit.
”Primim bonuri de masã, indife-rent dacã sunt cadou sau completarela salariu. Aþi vãzut cã sunt multefirme care dau bonuri ºi atuncioamenilor le este mai uºor sã-ºiachiziþioneze haine de la noi, fãrã sãfie nevoiþi sã scoatã bani din buzu-nar. Am venit în întâmpinarea lor, învremurile astea grele. Se apropie
sezonul rece, iar preþul unei hainegroase nu este cel ca al unui tricou.Pentru mulþi cumpãrãtori este odiferenþã mare” – a declarat,binevoitoare, vânzãtoarea care ajutaclienþii sã-ºi gãseascã produseledorite.
”Pentru mine este mai bine aºa,pentru cã am copii mici ºi crescfoarte repede. M-ar costa bani buni,dar aºa cu banii plãtim facturi ºi cerãmâne din bonuri, completez cu cele trebuie” – a declarat o tânãrãmamã.
Un domn în vârstã, hâtru, a spusrâzând cã în curând vom aduce dincurtea casei un ou, o gainã, pentru ane cumpãra ceva, ca pe vremurilecând era adolescent.
Hazul de necaz se pare cã este”pastila” de rezistenþã a românilor.
Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU
Lupta pentru mineri ºi minerit
Second hand, pe bonuri de masã
A plecat sã aibã o viaþã mai bunã, ddddaaaarrrr ssssttttrrrrããããiiiinnnnããããttttaaaatttteeeeaaaa llll----aaaa ddddeeeezzzzaaaammmmããããggggiiiitttt
Povestea se duce undevaîn ani 90, odatã cu plecareade la minã ºi începerea traiului “rãu”.
Cronica Vãii Jiului vã prezintã povestea unui bãrbatcare a plecat în strãinãtate sãaibã un trai mai bun, dar ºiacum, dupã circa 4 ani delucrat în Italia, încã o duce deazi pe mine. Se numeºteLaurenþiu ºi are 35 de ani.
A lucrat la Mina Petrila, înValea Jiului când avea 20 deani, dar a prins ordonanþa ºi,vrãjit de banii care atuncierau mulþi, a plecat… A plecat într-un sat dinMoldova, unde s-a mutat cusoþia lui. Mai târziu au avut ºiprimul copil, iar traiul adevenit din ce în ce mai rãu.Pãmântul se lucra greu, iarrecolta puþinã se fãcea sau
nu. Copilul creºtea, iarnevoile erau tot mai mari.Viitorul la þarã într-un satuitat de lume, pãrea tern,fãrã culoare, fãrã bucurie. Adecis sã plece în Italia,gândind cã acolo va munci ºiva putea oferi familiei un traimãcar decent. A fãcut-o cusperanþã ºi entuziasm, daraici, gândindu-se la vremeaaceea, parcã se amuzã ºi elde bucuria lui de atunci.
“Cineva din sat mi-apromis cã mã ia ºi pe mineîn Italia. Am împrumutat banide drum ºi am plecat. Amfost bucuros tot drumul ºicând am ajuns aici, credeamcã e raiul. Apoi, dupã câtevaluni, am vãzut cã nu estechiar aºa. Am muncit aicicum nu credeam cã se poatemunci vreodatã”, spune
Laurenþiu, frãmântându-ºimâinile negre, arse de soareºi bãtãtorite de munca grea,la câmp. De când a venit ºipânã acum câteva zile, a
muncit într-o campanie, adicão fermã, unde a fãcut detoate. A lucrat la câmp, aîngrijit animalele ºi încã maimult, asta zi luminã, fãrã
niciun liber. Câºtiga 600 deeuro pe lunã, dar banii nu-iajungeau pentru traiul aici,fãrã sã mai vorbim de a maitrimite ºi acasã.
“Am trimis cel mai mult100 de euro, dar cel mai descâte 50. În patru ani de cândlucrez aici am reuºit doar sã-mi plãtesc datoria la
curent, care era destul demare ºi sã-mi schimb gea-murile la casã. Atât!”, spunecu glasul aproape stins. Ceamai mare nemulþimire a luieste cã deºi câºtiga foartepuþin, patronul italian uneoriuita sã-i dea ºi cei 600 deeuro. De câteva zile a plecatde la fermã, pentru cã aredeja douã luni restanþã ºiaproape s-a împãcat cu gândul cã nu îºi va mai vedeabanii munciþi atât de greu.“Am plecat, pur ºi simplu.Mi-am luat hainele ºi am plecat la un prieten de-almeu, care munceºte ºi el aici.Nu mai puteam. Am muncitafarã, în cãldurile alea mari ºila 45 de grade. Sunt ars desoare, mã dor mâinile,picioarele, dar nu asta ar fiproblema. Nu am bani. Nuam nici mãcar sã trãiesc aici,sã-mi cumpãr ceva mãcar de5 euro. Eu am venit sã strâng
bani pentru casã, sã-mi facceva în þara, dar vãd cã nu sepoate”, mai spune Laurenþiu.Acum îºi cautã altceva delucru, în speranþa cã poate îºiva îndeplini misiunea cu carea venit în Italia. Cândvorbeºte de casa lui de laþarã, ochii de pe chipul arsde soare ºi îmbãtrânit timpuriu parcã i selumineazã. Îi placeacolo, chiar cu toatelipsurile. Vrea sã trãiascã în continuareacolo, dar mãcar sãaibã ce mânca. Totacolo se vede ºiîmbãtrânind, alãturi desoþie ºi cei doi copii.Acum, însã, nu are degând sã renunþe. Vreasã munceascã, vrea sãfacã bani, vrea sã
ofere familiei lui un traimãcar decent. Pentru astaare nevoie încã de rãbdare ºide multã putere de muncã,pentru cã, aºa cum spune el,aici nu te faci cã munceºti, ciîþi rupi oasele încercând sã-imulþumeºti pe patronii strãi-ni.
Luiza Luiza ANDRONACHE ANDRONACHE
C u ochii goi ºi privirea pierdutã, gesticuleazã ºidã sã stingã þigara fumatã pânã la filtru în
scrumierã. Se rãzgândeºte în ultima clipã ºi maitrage un fum, savurându-l ca pe ultimul. Se miºcãnervos în scaun ºi-apoi parcã se pierde undevadeparte. Cu glas ºoptit ºi cu ochii absenþi, începe sãpovesteascã de familia lui ºi de motivul pentru careastãzi, se aflã aici, la mii de kilometri de casã.
D repturimenþinute, ba
chiar îmbunãtãþite.Mineritul din ValeaJiului a fost mereuun ghimpe pentruguvernanþi. Denenumãrate ori,minerii au fost înprag de a-ºi pierdetoate drepturile, însãîn cele din urmã aufost recâºtigate.
În cursul anului trecutpensionarii minieri ºi-aupierdut drepturile, tempo-rar, însã în cele din urmãîn cursul acestui an ei le-au recâºtigat. Acestlucru a fost subliniat ºi deliderii minerilor care s-auluptat pentru toate acestelucruri.
“Pentru pensionari,care au fost cei maisupãraþi, am reuºit anulacesta dupã ce GuvernulRomâniei a deblocat aju-torul de stat pentru CNH,sã putem face ºi plãþilerestante de anul trecut,iar prin protocolul pecare noi l-am semnat cuconducerea CNH, pen-
sionarii nu mai trebuie sãplãteascã niciun leu laenergia electricã care oau ei, pânã la trei mii dekw. Înainte de semnareaprotocolului ºi ei trebuiausã suporte opt la sutã dinvaloarea acestei facilitãþide trei mii de kw”, a precizat IoanTemneanu,vicepreºedin-tele sindicatului Muntele.
ªi salariaþii Companieis-au aflat în postura de anu-ºi lua salariile, însã ºiacest lucru a fost rezolvat. Mai mult decâtatât, liderii lor au obþinutpromisiunile ºi certi-tudinea cã vor primi ºiadaosuri salariale.
“Nu am pierdut niciundrep din contractul colec-tiv de muncã pe care l-am avut ºi pe care amreuºit sã le menþinem ºisã aducem încã ceva înplus. Ar mai fi ºi unelefacilitãþi mai mici, trans-portul de la locul demuncã, hranã caldã laintrarea în schimb,echipamentul de lucru ºiplus celelalte adausori pecare noi le avem prinseîn contractul colectiv ºi în2012”, a mai precizat
Temneanu. Mai mult, se încearcã
cã pânã la finele anuluisã se mai obþinã o seriede adaosuri pentrumineri.
„În aceste condiþii,aceastã structurã sindicalaa discutat ºi practic avemdouã negocieri cu con-ducerea CNH, una pen-tru perioada de final alanului 2011 ºi cealaltãprivind contractul colectivde muncã valabil pânã lasfârºitul anului 2012.Lucrurile pentru care ne-am bãtut, pentru con-tractul colectiv de muncã,sunt lucruri câºtigate ºimenþinute în condiþiile încare de trei ani de zileRomânia traverseazã ocrizã economicã care esteuna din cele mai puter-nice din ultimele decenii.Am pãstrat gratuitãþile,chiar dacã s-a vorbit înaceastã perioadã ºi maiales pensionarii, cã ar fifost tãiate acele gratuitãþila curent ºi raiile de cãrbune. Noi am negoci-at aceste facilitãþi ºi pen-tru activi ºi pentru pen-sionari, cu plus atât pen-tru unii cât ºi pentru
ceilalþi. La energie, salari-aþii plãteau, pânã a aceanoi aceastã discuþie sindi-calã, un procent de optla sutã din tariful energieielectrice pentru energiaelectricã pânã la ºase miide kw. Noi am ajuns cãastãzi salariaþii sãplãteascã doar cinci lasutã din valoarea totalã,adicã de la zero la ºasemii de kw, între ºase miiºi zece mii, aveam deplãtit un tarif de cin-sprezece la sutã , dardupã semnarea contracu-lui colectiv de muncãsalariaþii plãtesc doarzece la sutã din valoareatotalã. Între zece mii ºidoisprezece mii se plãteatreizeci la sutã, dar dupãnegocierile sindicatuluinostru, se plãtesc doarcinsprezece la sutã.Aceste lucruri au existatîn contractul colectiv demuncã ºi chiar au fostimbunatatite, astfel cãsalariaþii trebuie sãplãteascã mai puþin decâtanainte de a purta noiaceste negocieri”, maispune vicepreºedintelesindicatului Muntele.
Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI
Joaca de-a sindicatulse duce în instanþã
Î n loc sã reprezinte interesele oamenilor carei-au ales în aceste structuri, sindicaliºtii din
Valea Jiului se rãzboiesc în instanþã. Motivesunt destule ºi au legãturã cu reprezentativi-tatea la nivel de CNH, ba cu legalitatea în carefuncþioneazã. Judecãtoria Petroºani a tranºatîncã un episod al acestui rãtboi fãrã de sfârºit.
Sindicatul „Vulturul Negru”, care înglobeazã agenþiide pazã de la unitãþile miniere, funcþioneazã absolutlegal. Asta au decis magistraþii de la JudecãtoriaPetroºani în dosarul deschis de conducereaSindicatului Muntele, care a solicitat completului dejudecatã dizolvarea sindicatului concurent. Cauza aajuns pe rolul instanþei de la Petroºani în data de 9mai, iar cei de la Muntele ºi-au motivat acþiunea prinfaptul cã Sindicatul Vulturul Negru, care este afiliat laLiga Sindicatelor Miniere Valea Jiului, nu îndeplineºte
condiþiile minime cerute de Legea Dialogului Social. În dosarul 3278/278/2012, cu obiect „dizolvare
persoanã juridicã”, instanþa a respins însã cerereaSindicatului Muntele, aºa cã Vulturul Negru poatefuncþiona în continuare, dar sentinþa poate fi atacatãcu recurs.
Reamintim cã o cerere similarã a mai fost judecatãla Petroºani, dar pãrþile erau atunci inversate. În lunaianuarie, Sindicatul Vulturului Negru solicita magis-traþilor dizolvarea Sindicatului Muntele, însã ºi aceastãcerere a fost respinsã de Judecãtoria Petroºani.
CarCarmen men COSMANCOSMAN
U n magazin de secondhand a afiºat pe uºã
anunþul cã marfa se poatecumpãra ºi pe bonuri de masã.Clienþii au salutat iniþiativa.
Firmele mici ºi mijlocii cautã ºigãsesc tot felul de soluþii pentrusupravieþuire orientându-se dupã”potenþa”, mai bine zis ”impotenþa”,
financiarã a clienþilor. Pe uºile unormagazine, altele decât cele alimenta-re, troneazã afiºe discrete pe carestã scris ”primim bonuri”. Unasemenea magazin se aflã la Petrila,lângã staþia de autobuz de la stradaMinei. Este vorba de un spaþiu îngri-jit, bine organizat, în care se vândhaine second hand. Iniþial, cumpãrã-torii au crezut cã este vorba de acelebonuri cadou pe care angajatorii ledau salariaþilor cu tot felul de ocazii,dar vânzãtoarea ne-a lãmurit.
”Primim bonuri de masã, indife-rent dacã sunt cadou sau completarela salariu. Aþi vãzut cã sunt multefirme care dau bonuri ºi atuncioamenilor le este mai uºor sã-ºiachiziþioneze haine de la noi, fãrã sãfie nevoiþi sã scoatã bani din buzu-nar. Am venit în întâmpinarea lor, învremurile astea grele. Se apropie
sezonul rece, iar preþul unei hainegroase nu este cel ca al unui tricou.Pentru mulþi cumpãrãtori este odiferenþã mare” – a declarat,binevoitoare, vânzãtoarea care ajutaclienþii sã-ºi gãseascã produseledorite.
”Pentru mine este mai bine aºa,pentru cã am copii mici ºi crescfoarte repede. M-ar costa bani buni,dar aºa cu banii plãtim facturi ºi cerãmâne din bonuri, completez cu cele trebuie” – a declarat o tânãrãmamã.
Un domn în vârstã, hâtru, a spusrâzând cã în curând vom aduce dincurtea casei un ou, o gainã, pentru ane cumpãra ceva, ca pe vremurilecând era adolescent.
Hazul de necaz se pare cã este”pastila” de rezistenþã a românilor.
Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU
Lupta pentru mineri ºi minerit
Second hand, pe bonuri de masã
A plecat sã aibã o viaþã mai bunã, ddddaaaarrrr ssssttttrrrrããããiiiinnnnããããttttaaaatttteeeeaaaa llll----aaaa ddddeeeezzzzaaaammmmããããggggiiiitttt
Monica Iacob Ridzi, a susþinut, sâmbãtã, oconferinþã de presã laPetroºani în cadrulcãreia a explicatmotivele care au dus lademisia sa din PartidulDemocrat Liberal ºi dingrupul parlamentardemocrat – liberal.Monica Ridzi ºi-a înaintat demisia dinPDL, miercuri.
“Am þinut aceastã conferinþãde presã ca sã vã explic ade-vãratele motive pentru care amplecat din PDL în 19 septembrie2012. Decizia a fost foarte difi-cilã pentru cã am fost membrudin martie 1997. 16 ani amcrezut în partid, în principiilepartidului, dar am observat cã înmomentul de faþã PDL a intratîn alianþã cu persoane care încariera politicã au trecut de la unpartid la altul. Am condamnatmereu traseismul politic. Mi-afost foarte greu ºi nu am crezutniciodatã cã voi demisiona maiales cã am fost loialã partidului ºiam vrut sã-i dau valoare. Dovadae cã la alegerile locale am obþin-ut foarte multe voturi, în specialla Petroºani, unde Tiberiu IacobRidzi a luat peste 60%, încondiþiile în care la nivel naþional PDL era cotat la 15%,iar la Petrila de douã ori maimult decât la nivel naþional”, a declarat Monica Iacob Ridzi laPetroºani.
Mai mult, ea afirmã cã mereua susþinut partidul ºi oamenii dinpartid (campania electoralã aElenei Bãsescu pentru alegerilede la europarlamentare-n.r.), însãtot oamenii „portocalii” au deza-mãgit-o. În plus, ea a ajuns laconcluzia cã Valea Jiului ºiinteresele zonei nu sunt luate înseamã la nivel central, acestafiind principalul motiv pentrucare a ales sã pãrãseascã for-maþiunea politicã din care a fãcutparte 15 ani.
„Niciodatã nu am dezamãgitpartidul. S-a speculat cã am ple-cat din partid din cauza dosaruluipenal. Nu e adevãrat, pentru cã,dacã era acest lucru, plecam încãîn urmã cu trei ani. Am observatcã nu am sprijin din partea par-tidului ºi cã sunt condamnatã deoameni chiar dacã nu am fostcondamnatã de judecãtor. Amdreptul la prezumþia de nevi-novãþie. Consider cã PDL-ul numai reprezintã oamenii din ValeaJiului. Între PDL ºi Valea Jiului s-a format o prãpastie drept pen-tru care am ales interesele VãiiJiului. Sunt datoare sã lupt pen-tru interesele din Valea Jiului ºisã demonstrez cã Valea Jiului egreu de învins”, a mai spus dep-utatul hunedorean.
Deputatul recunoaºte anumitegreºeli pe care le-a fãcut în tim-pul mandatului, mandat în careea a susþinut interesele altor per-soane (familia Bãsescu –n.r.),însã acele persoane au inalturat-o.
„Am fãcut greºeli în timpulmandatului pentru cã am crezutîn oameni, dar acum vãd viaþaaltfel ºi oamenii nu pot rãmâneîntr-un partid fãrã principii încare se iau decizii subiective”,spune Monica Ridzi.
În ceea ce priveºte o posibilãcandidatura, deputatul spune cãva intra în cursa electoralã pen-tru un nou mandat de deputat.În plus, ea este deschisã ºi laofertele care vor veni din parteacelorlalte formaþiuni politice,atâta timp cât se are în vederesusþinerea Vãii Jiului.
„Sunt într-o perioadã de anal-iza. Voi candida în decembrie, voi lupta în continuare. Sunt deschisã laorice ofertã pe care o voi primiatâta timp cât apãr intereseleVãii Jiului”, a finalizat deputatulMonica Iacob Ridzi.
În ziua demisiei deputatuluidin cadrul Partidului DemocratLiberal, liderul formaþiuniipolitice, Vasile Blaga a declaratcã Monica Iacob Ridzi a pierdutsusþinerea de la centru, aceastaneavând posibilitatea de a candida pentru un nou mandatdin cauza dosarului penal pe
care îl are.“Mi-a spus cã dânsa are
intenþia sã candideze. I-am spuscã PDL respectã toate criteriilepropuse de comisia de eticã acoaliþiei, mai ales cã ele facparte integrantã din codul etic alpartidului. Deci pe listele PDLnu poate candida », a declaratVasile Blaga, preºedintele PDL,miercuri dupã ce Monica IacobRidzi i-a înmânat demisia.
16 ani de PDL
În vârstã de 35 de ani,Monica Iacob – Ridzi a devenitmembru al Partidului democratîncã din anul 1997 ºi pe listele
acestui partid a avut loc ºiascensiunea, dar ºi decãderea eipoliticã. A fost mai întâiSecretar al Biroului PermanentLocal al Organizaþiei de TineretPetroºani, apoi Vicepreºedinteal Biroului Permanent Local alOrganizaþiei de Tineret aPartidului Democrat – Petroºani.Între 1999 ºi 2001, MonicaRidzi a fost aleasãVicepreºedinte al BirouluiPermanent Judeþean alOrganizaþiei de Tineret aPartidului Democrat Hunedoara,iar între 2000 – 2004 a fostconsilier parlamentar.
Între 2001 ºi 2006 a deþinut
funcþia de Preºedinte al BirouluiPermanent Judeþean alPartidului Democrat Organizaþiade Tineret a Partidului DemocratHunedoara ºi, totodatãVicepreºedinte al BirouluiPermanent Naþional alOrganizaþiei de Tineret aPartidului Democrat, iar din feb-ruarie 2008 a fost aleasã înfuncþia de Preºedinte alOrganizaþiei de Tineret aPartidului Democrat-Liberal.
Pe listele PDL, Monica IacobRidzi a fost aleasã consilierjudeþean, apoi europarlamentarºi deputat în ParlamentulRomâniei.
Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI
L a trei ani de ladeclanºarea uriaºului
scandal de corupþie, finalizat cu o trimitere înjudecatã, fostul ministru alTineretului ºi Sportului,Monica Iacob – Ridzi,susþine cã este nevinovatãºi cã va demonstra acestlucru.
Deputatul Monica Iacob –Ridzi susþine cã are dovezi alenevinovãþiei sale ºi cã va începesã le prezinte.
„Am înþeles sã fac un pasînapoi (în anul 2009., n.r.), sãnu vorbesc despre dovezilenevinovãþiei mele. Din pãcate,s-a creat impresia cã aº vino-vatã de ceva. Vã asigur cã voiprezenta, în perioada imediaturmãtoare, dovezi ale nevi-novãþiei mele”, a afirmatMonica Iacob-Ridzi.
Într-o conferinþã de presãorganizatã la Petroºani, fostulministru al Tineretului ºiSportului a declarat cã a fostaudiatã 10 ore în procesul aflatpe rolul Înaltei Curþi de Casaþieºi Justiþie, iar la finalul declaraþiei sale nimeni nu i-amai pus vreo întrebare.
„Eu cred cã am lãmurit, cel
puþin în instanþã, lucrurile. Totaºa le voi lãmuri ºi în spaþiulpublic pentru a face sã nu maiplaneze nicio urmã de îndoialãîn ceea ce mã priveºte”, a conchis Monica Iacob-Ridzi.
Monica Iacob – Ridzi a fostministru al Tineretului ºiSportului în perioada decem-brie 2008 – iulie 2009 a fostdesemnatã ministru alTineretului ºi Sportului, dar ºi-aîncheiat cariera de ministru cuun imens scandal de corupþie.
A ajuns în instanþã, fiindacuzatã de abuz în serviciucontra intereselor publice înformã calificatã, fals intelectu-al, participaþie improprie lainfracþiunea de acces fãrã dreptla un sistem informatic,sãvârºitã prin încãlcareamãsurilor de securitate, participaþie improprie lainfracþiunea de a modifica,ºterge sau deteriora date informatice, fãrã drept.
Dosarul a fost instrumentatde DNA, iar procurorii anti-corupþie susþin cã, în perioada17 martie - 22 mai 2009,Monica Iacob-Ridzi , în calitatede ordonator principal de credite, ar fi hotãrât ca, subpretextul realizãrii unor mani-
festãri de amploare la nivelnaþional dedicate ZileiNaþionale a Tineretului ºiexternalizãrii serviciilor deorganizare aferente, sã atribuieilegal unor firme private contracte de prestãri serviciiavând acest obiect.
În acest scop a fost alocatãfirmelor Artisan Consulting SRLºi Compania de Publicitate MarkSRL suma de aproximativ3.120.000 lei, o valoare multmai mare decât cea solicitatã ºiaprobatã prin buget pentruacest eveniment. DNA mai aratãcã fostul ministru al Tineretuluiºi Sportului a hotãrât, tot înmod unilateral, ca evenimentelesã fie organizate în locaþii dinBucureºti, Costineºti ºi 39 dereºedinþe de judeþ, în carecunoºtea cã structurile propriiale ministerului ori alte entitãþipublice sau private vor desfãºuramanifestãri de acest gen.
Ministerul Educaþiei,Cercetãrii, Tineretului ºiSportului s-a constituit partecivilã cu suma de 2.736.933,28lei (640.000 de euro), precizândcã îºi rezervã dreptul de a omodifica în funcþie de prejudiciulfinal stabilit pe baza întreguluimaterial probator din dosar.
CarCarmen men COSMANCOSMAN
Monica Iacob Ridzi:
„Voi candida în decembrie, voi lupta în continuare”!
Monica Iacob – Ridzi: „Sunt nevinovatã”!
F lorin Mârza esteuna dintre
nominalizãrilePartidului DemocratLiberal pentru a candida la funcþia desenator.
Florin Mârza spune cãîntr-adevãr este propuspentru a candida. Mârzaare însã mici îndoieli înceea ce priveºte o posibilãreuºitã. El considerã cãalegãtorii nu þin cont deprofesionalism ci de promisiunile din campaniaelectoralã.
« Este o propunere aorganizaþiei de Hunedoarapentru Colegiul unu înValea Jiului la Senaturmând ca aceastã prop-unere sã fie analizatã înComisia de Integritate ºi
validatã de cãtre PDL.Pornesc cu o oarecare
teamã, nu ºtiu dacãlocuitorii din Valea Jiuluisunt pregãtiþi sã aibã careprezentant în Senat unprofesionist. Nu sunt unom politic, singura politicãpe care am fãcut-o a fost înconsiliul local Petroºani,dar consider cã acolo amfãcut mai mult adminis-traþie. În rest mi-am vãzutde carierã ºi cred cã s-asimþit în Valea Jiului într-ooarecare mãsurã activitateamea pe parcursul a celortreizeci de ani de când suntîn Valea Jiului. Nu ºtiu dacãlocuitorii din Valea Jiuluisunt pregãtiþi sã nu maiprimeascã promisiuni olunã ºi sã fie uitaþi patru aniºi sã înfrunte în aceastãlunã de campanie elec-toralã realitatea aºa cum
este ºi patru ani sã muncimîmpreunã ca sã facem cevapentru Valea Jiului”, adeclarat Florin Mârza.
Mârza considera cã profesionalismul în politicãeste un handicap de caremulte persoane se lovesc.Se pare cã în Româniazilelor noastre, pentrualegãtori conteazã vorbelefrumoase spuse în cam-paniile electorale ºi gãleþilesau darurile electorale facdiferenþa.
« Maturizarea electoratu-lui necesitã un anumittimp. Având experientaanilor precedenþi, ºi deja îndouãzeci de ani dedemocraþie în care au fostpromisiuni, mita electoralã,au fost tot felul de lucruri,acum cred cã a venit vre-mea specialiºtilor. Pânã
acum am simþit cã pe unhandicap. Întotdeaunapoliticienii s-au ferit sã cola-boreze cu specialiºti pentrucã au considerat cã ei tre-buie sã le ºtie pe toate. Nueste aºa, trebuie formateechipe pe genul de activ-itãþi care se vor dezvolta ºinumai aºa se pot realizalucruri bune. Sã sperãm cãa venit momentul sã neîndreptãm spre cei careîntr-adevãr au idei ºi arputea sã rezolve ceva. Eusper cã oamenii au ajuns sãfie sãtui de promisiuni ºivor încerca ºi acesta vari-anta”, a conchis Mârza.
Alegerile parlamentarese vor desfãºura în datã de9 decembrie. Termenullegal pentru depunereacandidaturilor este 30octombrie.
Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI
M onicaIacob –
Ridzi spune cã arfi fost dispusã sãnu candideze laalegerile din 9decembrie, aºacum a sugeratliderul PDLVasile Blaga,dacã cineva ar fifost dispusã sã oasculte în toatãaceastã perioadã.
DeputatulMonica Iacob-Ridzia declarat cã nuare de ce sã acuzepe cineva din con-ducerea partiduluidin care a demi-sionat recent ºi aspus cã lideriidemocrat-liberalilorau avut o poziþiedecentã în privinþasa.
”Cred cã poziþiadecentã pe carePDL-ul a avut-ofaþã de mine spunemulte. Nu am dece sã acuz pe cine-
va din conducereaPDL ºi am apreciatpoziþiile exprimateîn ultimele zile atâtde cãtre domnulpreºedinte Blagacât ºi de liderulgrupului parlamen-tar la PDL dinCameraDeputaþilor, MirceaToader. Au fostopinii corecte ºidecente care indicãacea maturitatepoliticã specificãPDL-ului pe care îlcunosc ºi care nuare nicio legãturãcu noile alianþe cucare, personal, numã identific”, aspus Monica IacobRidzi. În plus,politicianul a pre-cizat cã, dacã anu-miþi colegi i-ar fiascultat argu-mentele de nevi-novãþie din dosarulîn care este acuzatãde fapte decorupþie, ar fi fostdispusã chiar sã numai candideze.„Din pãcate, mulþi
dintre colegii meide partid s-au înde-pãrtat de mine. Nuºi-au gãsit timp sã-mi asculte argu-mentele, apãrãrile,nu ºi-au fãcut timpnici cinci minute sãse uite pe uneledocumente care îmidemonstreazã nevi-novãþia. (...) Dacãîn urma discuþiilorpe care aº fi doritsã le port cu per-soane din PDL, aºfi fost ascultatã, mis-ar fi ascultatpunctele de vedere,aº fi fost dispusãchiar sã înþelegorice decizie a par-tidului, inclusiv ceaa unei posibilenecandidaturi amea, în anul2012”, a adãugatMonica Iacob-Ridzi.Ridzi va candidatotuºi, pe ColegiulPetroºani-Petrila-Aninoasa, dar nu aexplicat în ce for-mulã.
CarCarmenmenCOSMANCOSMAN
A plecat din PDL dar nureproºeazã opinia conducerii
partidului
P etrila,Petroºaniul ºi
Aninoasa l-audesemnat prin vot peIoan Rus candidatpentru CameraDeputaþilor pentrucolegiul Valea Jiului– Est, în defavoarealui Radu Sorin.
Costurile unei cam-panii electorale decente,pentru un candidat, sepot ridica la circa 5 mil-iarde de lei vechi, chiar10 miliarde acolo undecontracandidaþii suntputernici.
PSD Valea Jiului ºi-astabilit candidaþii pentrualegerile parlamentaredin luna decembrie multînainte de sãptãmânacare a trecut, exceptândcolegiul de Est, respec-tiv Aninoasa, PetroºaniPetrila. Pentru a com-pleta aceastã listã, joi, laPetroºani, preºedinþii ºireprezentanþii celor treiorganizaþii ale local-itãþilor în cauzã s-aureunit pentru a-ºi stabilicandidatul la deputãþie.Aninoasa l-a propus peprof. univ. dr. ing. RaduSorin, membru alSenatului Universitãþii,iar Petroºaniul pe IoanRus, fost deputat înperioada 2000-2004.Balanþa a fost înclinatãde Petrila, care a votatpentru Ioan Rus, astfel,
ºi Anionoasa a fostnevoitã sã opteze totpentru Rus pentru a nurãmâne singurã însusþinerea candidatuluisãu. De precizat cã PSDAninoasa a fostreprezentatã chiar deRadu Sorin. ”A fost unadintre cele mai elegante
întâlniri de partid, lafinalul cãreia cei doicandidaþi la desemnareºi-au dat mâna. Astfel,pe Valea Jiului, s-aîncheiat procesul dedesemnare a candi-daþilor” – a declaratCristian Resmeriþã.
În interiorul PSD s-avehiculat suma de 4-5miliarde lei vechi ca par-ticipare a candidaþilorpentru funcþia de depu-tat pentru o campanieelectoralã decentã ºisuficientã, avându-se învedere cã acestã cam-panie se va face în treioraºe. Aceºti bani potproveni din spon-
sorizãri, pe lângãsusþinerile venite de lapartidul în cauzã.
O asemenea cam-panie electoralã poatesã-ºi ridice costurile ºipânã la 10 miliarde lei,funcþie de cât de puter-nic va fi contracandidat-ul desemnat de PDL-
USP ºi celelalte partide. ªi PDL se pare cã s-a
hotãrât asupra candidat-ului sãu, pe zona Est, laCamera Deputaþilor, înpersoana fostuluiinspector general ºcolarAlexandru Lãutaru, iarla Senat – Florin Mârza,un contracandidatredutabil pentru CosminNicula.
Pentru colegiul deVest – Uricani, Lupeni,Vulcan - cei vehiculaþide PDL au refuzat can-didatura la CameraDeputaþilor. Aceºtia aufost Bebe Nica, lider desindicat, care, spunsurse din interior, ar fi
cerut bani mulþi pentrua candida ºi acest lucrupare posibil având învedere cã Nica a declatcã va candida ”dacã mise va face o ofertã”.Apoi, Constantin Jujan,Ilie Pârvan au refuzatpropunerea. Au urmatalte propuneri: CristiRoºu, Rad Marcel ºi ulti-ma propunere ar fiVeronica Borungel. Dartermenul de desemnarea candidaþilor dã sufi-cient timp PDL-uluipentru a se hotãrî, pen-tru cã are nevoie de unom puternic pentru aconcura cu PSD-istulCristian Resmeriþã.
Lista completã a PSDde Valea Jiului aratã ast-fel: Cristian Resmeriþã,pe colegiul de Vest –Vulcan, Lupeni, Uricani,Ioan Rus , pe colegiulde Est – Petrila,Petroºani, Aninoasa, iarpentru Senat, CosminNicula, colegiul ValeaJiului.
În judeþ mai suntdesemnaþi LaurenþiuNistor –colegiul Brad,Valea Mureºului, NataliaItontero – colegiulOrãºtie, Geoagiu.
De menþionat cã aldoilea colegiu camãrime din judeþ estecel de Est-Valea Jiului,cu 63.000 de votanþi,dupã cel dinHunedoara.
IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU
Cinci miliarde lei/candidat pentrucampania electoralã, în Valea Jiului
E rândul profesioniºtilor
Politicienii trebuie sã conlucreze cu specialiºtiipentru buna funcþionare
Monica Iacob Ridzi, a susþinut, sâmbãtã, oconferinþã de presã laPetroºani în cadrulcãreia a explicatmotivele care au dus lademisia sa din PartidulDemocrat Liberal ºi dingrupul parlamentardemocrat – liberal.Monica Ridzi ºi-a înaintat demisia dinPDL, miercuri.
“Am þinut aceastã conferinþãde presã ca sã vã explic ade-vãratele motive pentru care amplecat din PDL în 19 septembrie2012. Decizia a fost foarte difi-cilã pentru cã am fost membrudin martie 1997. 16 ani amcrezut în partid, în principiilepartidului, dar am observat cã înmomentul de faþã PDL a intratîn alianþã cu persoane care încariera politicã au trecut de la unpartid la altul. Am condamnatmereu traseismul politic. Mi-afost foarte greu ºi nu am crezutniciodatã cã voi demisiona maiales cã am fost loialã partidului ºiam vrut sã-i dau valoare. Dovadae cã la alegerile locale am obþin-ut foarte multe voturi, în specialla Petroºani, unde Tiberiu IacobRidzi a luat peste 60%, încondiþiile în care la nivel naþional PDL era cotat la 15%,iar la Petrila de douã ori maimult decât la nivel naþional”, a declarat Monica Iacob Ridzi laPetroºani.
Mai mult, ea afirmã cã mereua susþinut partidul ºi oamenii dinpartid (campania electoralã aElenei Bãsescu pentru alegerilede la europarlamentare-n.r.), însãtot oamenii „portocalii” au deza-mãgit-o. În plus, ea a ajuns laconcluzia cã Valea Jiului ºiinteresele zonei nu sunt luate înseamã la nivel central, acestafiind principalul motiv pentrucare a ales sã pãrãseascã for-maþiunea politicã din care a fãcutparte 15 ani.
„Niciodatã nu am dezamãgitpartidul. S-a speculat cã am ple-cat din partid din cauza dosaruluipenal. Nu e adevãrat, pentru cã,dacã era acest lucru, plecam încãîn urmã cu trei ani. Am observatcã nu am sprijin din partea par-tidului ºi cã sunt condamnatã deoameni chiar dacã nu am fostcondamnatã de judecãtor. Amdreptul la prezumþia de nevi-novãþie. Consider cã PDL-ul numai reprezintã oamenii din ValeaJiului. Între PDL ºi Valea Jiului s-a format o prãpastie drept pen-tru care am ales interesele VãiiJiului. Sunt datoare sã lupt pen-tru interesele din Valea Jiului ºisã demonstrez cã Valea Jiului egreu de învins”, a mai spus dep-utatul hunedorean.
Deputatul recunoaºte anumitegreºeli pe care le-a fãcut în tim-pul mandatului, mandat în careea a susþinut interesele altor per-soane (familia Bãsescu –n.r.),însã acele persoane au inalturat-o.
„Am fãcut greºeli în timpulmandatului pentru cã am crezutîn oameni, dar acum vãd viaþaaltfel ºi oamenii nu pot rãmâneîntr-un partid fãrã principii încare se iau decizii subiective”,spune Monica Ridzi.
În ceea ce priveºte o posibilãcandidatura, deputatul spune cãva intra în cursa electoralã pen-tru un nou mandat de deputat.În plus, ea este deschisã ºi laofertele care vor veni din parteacelorlalte formaþiuni politice,atâta timp cât se are în vederesusþinerea Vãii Jiului.
„Sunt într-o perioadã de anal-iza. Voi candida în decembrie, voi lupta în continuare. Sunt deschisã laorice ofertã pe care o voi primiatâta timp cât apãr intereseleVãii Jiului”, a finalizat deputatulMonica Iacob Ridzi.
În ziua demisiei deputatuluidin cadrul Partidului DemocratLiberal, liderul formaþiuniipolitice, Vasile Blaga a declaratcã Monica Iacob Ridzi a pierdutsusþinerea de la centru, aceastaneavând posibilitatea de a candida pentru un nou mandatdin cauza dosarului penal pe
care îl are.“Mi-a spus cã dânsa are
intenþia sã candideze. I-am spuscã PDL respectã toate criteriilepropuse de comisia de eticã acoaliþiei, mai ales cã ele facparte integrantã din codul etic alpartidului. Deci pe listele PDLnu poate candida », a declaratVasile Blaga, preºedintele PDL,miercuri dupã ce Monica IacobRidzi i-a înmânat demisia.
16 ani de PDL
În vârstã de 35 de ani,Monica Iacob – Ridzi a devenitmembru al Partidului democratîncã din anul 1997 ºi pe listele
acestui partid a avut loc ºiascensiunea, dar ºi decãderea eipoliticã. A fost mai întâiSecretar al Biroului PermanentLocal al Organizaþiei de TineretPetroºani, apoi Vicepreºedinteal Biroului Permanent Local alOrganizaþiei de Tineret aPartidului Democrat – Petroºani.Între 1999 ºi 2001, MonicaRidzi a fost aleasãVicepreºedinte al BirouluiPermanent Judeþean alOrganizaþiei de Tineret aPartidului Democrat Hunedoara,iar între 2000 – 2004 a fostconsilier parlamentar.
Între 2001 ºi 2006 a deþinut
funcþia de Preºedinte al BirouluiPermanent Judeþean alPartidului Democrat Organizaþiade Tineret a Partidului DemocratHunedoara ºi, totodatãVicepreºedinte al BirouluiPermanent Naþional alOrganizaþiei de Tineret aPartidului Democrat, iar din feb-ruarie 2008 a fost aleasã înfuncþia de Preºedinte alOrganizaþiei de Tineret aPartidului Democrat-Liberal.
Pe listele PDL, Monica IacobRidzi a fost aleasã consilierjudeþean, apoi europarlamentarºi deputat în ParlamentulRomâniei.
Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI
L a trei ani de ladeclanºarea uriaºului
scandal de corupþie, finalizat cu o trimitere înjudecatã, fostul ministru alTineretului ºi Sportului,Monica Iacob – Ridzi,susþine cã este nevinovatãºi cã va demonstra acestlucru.
Deputatul Monica Iacob –Ridzi susþine cã are dovezi alenevinovãþiei sale ºi cã va începesã le prezinte.
„Am înþeles sã fac un pasînapoi (în anul 2009., n.r.), sãnu vorbesc despre dovezilenevinovãþiei mele. Din pãcate,s-a creat impresia cã aº vino-vatã de ceva. Vã asigur cã voiprezenta, în perioada imediaturmãtoare, dovezi ale nevi-novãþiei mele”, a afirmatMonica Iacob-Ridzi.
Într-o conferinþã de presãorganizatã la Petroºani, fostulministru al Tineretului ºiSportului a declarat cã a fostaudiatã 10 ore în procesul aflatpe rolul Înaltei Curþi de Casaþieºi Justiþie, iar la finalul declaraþiei sale nimeni nu i-amai pus vreo întrebare.
„Eu cred cã am lãmurit, cel
puþin în instanþã, lucrurile. Totaºa le voi lãmuri ºi în spaþiulpublic pentru a face sã nu maiplaneze nicio urmã de îndoialãîn ceea ce mã priveºte”, a conchis Monica Iacob-Ridzi.
Monica Iacob – Ridzi a fostministru al Tineretului ºiSportului în perioada decem-brie 2008 – iulie 2009 a fostdesemnatã ministru alTineretului ºi Sportului, dar ºi-aîncheiat cariera de ministru cuun imens scandal de corupþie.
A ajuns în instanþã, fiindacuzatã de abuz în serviciucontra intereselor publice înformã calificatã, fals intelectu-al, participaþie improprie lainfracþiunea de acces fãrã dreptla un sistem informatic,sãvârºitã prin încãlcareamãsurilor de securitate, participaþie improprie lainfracþiunea de a modifica,ºterge sau deteriora date informatice, fãrã drept.
Dosarul a fost instrumentatde DNA, iar procurorii anti-corupþie susþin cã, în perioada17 martie - 22 mai 2009,Monica Iacob-Ridzi , în calitatede ordonator principal de credite, ar fi hotãrât ca, subpretextul realizãrii unor mani-
festãri de amploare la nivelnaþional dedicate ZileiNaþionale a Tineretului ºiexternalizãrii serviciilor deorganizare aferente, sã atribuieilegal unor firme private contracte de prestãri serviciiavând acest obiect.
În acest scop a fost alocatãfirmelor Artisan Consulting SRLºi Compania de Publicitate MarkSRL suma de aproximativ3.120.000 lei, o valoare multmai mare decât cea solicitatã ºiaprobatã prin buget pentruacest eveniment. DNA mai aratãcã fostul ministru al Tineretuluiºi Sportului a hotãrât, tot înmod unilateral, ca evenimentelesã fie organizate în locaþii dinBucureºti, Costineºti ºi 39 dereºedinþe de judeþ, în carecunoºtea cã structurile propriiale ministerului ori alte entitãþipublice sau private vor desfãºuramanifestãri de acest gen.
Ministerul Educaþiei,Cercetãrii, Tineretului ºiSportului s-a constituit partecivilã cu suma de 2.736.933,28lei (640.000 de euro), precizândcã îºi rezervã dreptul de a omodifica în funcþie de prejudiciulfinal stabilit pe baza întreguluimaterial probator din dosar.
CarCarmen men COSMANCOSMAN
Monica Iacob Ridzi:
„Voi candida în decembrie, voi lupta în continuare”!
Monica Iacob – Ridzi: „Sunt nevinovatã”!
F lorin Mârza esteuna dintre
nominalizãrilePartidului DemocratLiberal pentru a candida la funcþia desenator.
Florin Mârza spune cãîntr-adevãr este propuspentru a candida. Mârzaare însã mici îndoieli înceea ce priveºte o posibilãreuºitã. El considerã cãalegãtorii nu þin cont deprofesionalism ci de promisiunile din campaniaelectoralã.
« Este o propunere aorganizaþiei de Hunedoarapentru Colegiul unu înValea Jiului la Senaturmând ca aceastã prop-unere sã fie analizatã înComisia de Integritate ºi
validatã de cãtre PDL.Pornesc cu o oarecare
teamã, nu ºtiu dacãlocuitorii din Valea Jiuluisunt pregãtiþi sã aibã careprezentant în Senat unprofesionist. Nu sunt unom politic, singura politicãpe care am fãcut-o a fost înconsiliul local Petroºani,dar consider cã acolo amfãcut mai mult adminis-traþie. În rest mi-am vãzutde carierã ºi cred cã s-asimþit în Valea Jiului într-ooarecare mãsurã activitateamea pe parcursul a celortreizeci de ani de când suntîn Valea Jiului. Nu ºtiu dacãlocuitorii din Valea Jiuluisunt pregãtiþi sã nu maiprimeascã promisiuni olunã ºi sã fie uitaþi patru aniºi sã înfrunte în aceastãlunã de campanie elec-toralã realitatea aºa cum
este ºi patru ani sã muncimîmpreunã ca sã facem cevapentru Valea Jiului”, adeclarat Florin Mârza.
Mârza considera cã profesionalismul în politicãeste un handicap de caremulte persoane se lovesc.Se pare cã în Româniazilelor noastre, pentrualegãtori conteazã vorbelefrumoase spuse în cam-paniile electorale ºi gãleþilesau darurile electorale facdiferenþa.
« Maturizarea electoratu-lui necesitã un anumittimp. Având experientaanilor precedenþi, ºi deja îndouãzeci de ani dedemocraþie în care au fostpromisiuni, mita electoralã,au fost tot felul de lucruri,acum cred cã a venit vre-mea specialiºtilor. Pânã
acum am simþit cã pe unhandicap. Întotdeaunapoliticienii s-au ferit sã cola-boreze cu specialiºti pentrucã au considerat cã ei tre-buie sã le ºtie pe toate. Nueste aºa, trebuie formateechipe pe genul de activ-itãþi care se vor dezvolta ºinumai aºa se pot realizalucruri bune. Sã sperãm cãa venit momentul sã neîndreptãm spre cei careîntr-adevãr au idei ºi arputea sã rezolve ceva. Eusper cã oamenii au ajuns sãfie sãtui de promisiuni ºivor încerca ºi acesta vari-anta”, a conchis Mârza.
Alegerile parlamentarese vor desfãºura în datã de9 decembrie. Termenullegal pentru depunereacandidaturilor este 30octombrie.
Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI
M onicaIacob –
Ridzi spune cã arfi fost dispusã sãnu candideze laalegerile din 9decembrie, aºacum a sugeratliderul PDLVasile Blaga,dacã cineva ar fifost dispusã sã oasculte în toatãaceastã perioadã.
DeputatulMonica Iacob-Ridzia declarat cã nuare de ce sã acuzepe cineva din con-ducerea partiduluidin care a demi-sionat recent ºi aspus cã lideriidemocrat-liberalilorau avut o poziþiedecentã în privinþasa.
”Cred cã poziþiadecentã pe carePDL-ul a avut-ofaþã de mine spunemulte. Nu am dece sã acuz pe cine-
va din conducereaPDL ºi am apreciatpoziþiile exprimateîn ultimele zile atâtde cãtre domnulpreºedinte Blagacât ºi de liderulgrupului parlamen-tar la PDL dinCameraDeputaþilor, MirceaToader. Au fostopinii corecte ºidecente care indicãacea maturitatepoliticã specificãPDL-ului pe care îlcunosc ºi care nuare nicio legãturãcu noile alianþe cucare, personal, numã identific”, aspus Monica IacobRidzi. În plus,politicianul a pre-cizat cã, dacã anu-miþi colegi i-ar fiascultat argu-mentele de nevi-novãþie din dosarulîn care este acuzatãde fapte decorupþie, ar fi fostdispusã chiar sã numai candideze.„Din pãcate, mulþi
dintre colegii meide partid s-au înde-pãrtat de mine. Nuºi-au gãsit timp sã-mi asculte argu-mentele, apãrãrile,nu ºi-au fãcut timpnici cinci minute sãse uite pe uneledocumente care îmidemonstreazã nevi-novãþia. (...) Dacãîn urma discuþiilorpe care aº fi doritsã le port cu per-soane din PDL, aºfi fost ascultatã, mis-ar fi ascultatpunctele de vedere,aº fi fost dispusãchiar sã înþelegorice decizie a par-tidului, inclusiv ceaa unei posibilenecandidaturi amea, în anul2012”, a adãugatMonica Iacob-Ridzi.Ridzi va candidatotuºi, pe ColegiulPetroºani-Petrila-Aninoasa, dar nu aexplicat în ce for-mulã.
CarCarmenmenCOSMANCOSMAN
A plecat din PDL dar nureproºeazã opinia conducerii
partidului
P etrila,Petroºaniul ºi
Aninoasa l-audesemnat prin vot peIoan Rus candidatpentru CameraDeputaþilor pentrucolegiul Valea Jiului– Est, în defavoarealui Radu Sorin.
Costurile unei cam-panii electorale decente,pentru un candidat, sepot ridica la circa 5 mil-iarde de lei vechi, chiar10 miliarde acolo undecontracandidaþii suntputernici.
PSD Valea Jiului ºi-astabilit candidaþii pentrualegerile parlamentaredin luna decembrie multînainte de sãptãmânacare a trecut, exceptândcolegiul de Est, respec-tiv Aninoasa, PetroºaniPetrila. Pentru a com-pleta aceastã listã, joi, laPetroºani, preºedinþii ºireprezentanþii celor treiorganizaþii ale local-itãþilor în cauzã s-aureunit pentru a-ºi stabilicandidatul la deputãþie.Aninoasa l-a propus peprof. univ. dr. ing. RaduSorin, membru alSenatului Universitãþii,iar Petroºaniul pe IoanRus, fost deputat înperioada 2000-2004.Balanþa a fost înclinatãde Petrila, care a votatpentru Ioan Rus, astfel,
ºi Anionoasa a fostnevoitã sã opteze totpentru Rus pentru a nurãmâne singurã însusþinerea candidatuluisãu. De precizat cã PSDAninoasa a fostreprezentatã chiar deRadu Sorin. ”A fost unadintre cele mai elegante
întâlniri de partid, lafinalul cãreia cei doicandidaþi la desemnareºi-au dat mâna. Astfel,pe Valea Jiului, s-aîncheiat procesul dedesemnare a candi-daþilor” – a declaratCristian Resmeriþã.
În interiorul PSD s-avehiculat suma de 4-5miliarde lei vechi ca par-ticipare a candidaþilorpentru funcþia de depu-tat pentru o campanieelectoralã decentã ºisuficientã, avându-se învedere cã acestã cam-panie se va face în treioraºe. Aceºti bani potproveni din spon-
sorizãri, pe lângãsusþinerile venite de lapartidul în cauzã.
O asemenea cam-panie electoralã poatesã-ºi ridice costurile ºipânã la 10 miliarde lei,funcþie de cât de puter-nic va fi contracandidat-ul desemnat de PDL-
USP ºi celelalte partide. ªi PDL se pare cã s-a
hotãrât asupra candidat-ului sãu, pe zona Est, laCamera Deputaþilor, înpersoana fostuluiinspector general ºcolarAlexandru Lãutaru, iarla Senat – Florin Mârza,un contracandidatredutabil pentru CosminNicula.
Pentru colegiul deVest – Uricani, Lupeni,Vulcan - cei vehiculaþide PDL au refuzat can-didatura la CameraDeputaþilor. Aceºtia aufost Bebe Nica, lider desindicat, care, spunsurse din interior, ar fi
cerut bani mulþi pentrua candida ºi acest lucrupare posibil având învedere cã Nica a declatcã va candida ”dacã mise va face o ofertã”.Apoi, Constantin Jujan,Ilie Pârvan au refuzatpropunerea. Au urmatalte propuneri: CristiRoºu, Rad Marcel ºi ulti-ma propunere ar fiVeronica Borungel. Dartermenul de desemnarea candidaþilor dã sufi-cient timp PDL-uluipentru a se hotãrî, pen-tru cã are nevoie de unom puternic pentru aconcura cu PSD-istulCristian Resmeriþã.
Lista completã a PSDde Valea Jiului aratã ast-fel: Cristian Resmeriþã,pe colegiul de Vest –Vulcan, Lupeni, Uricani,Ioan Rus , pe colegiulde Est – Petrila,Petroºani, Aninoasa, iarpentru Senat, CosminNicula, colegiul ValeaJiului.
În judeþ mai suntdesemnaþi LaurenþiuNistor –colegiul Brad,Valea Mureºului, NataliaItontero – colegiulOrãºtie, Geoagiu.
De menþionat cã aldoilea colegiu camãrime din judeþ estecel de Est-Valea Jiului,cu 63.000 de votanþi,dupã cel dinHunedoara.
IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU
Cinci miliarde lei/candidat pentrucampania electoralã, în Valea Jiului
E rândul profesioniºtilor
Politicienii trebuie sã conlucreze cu specialiºtiipentru buna funcþionare
Cronica Vãii Jiului | Luni, 24 septembrie 20121100 Diverse
H O R O S C O P 2 4 s e p t e m b r i e 2 0 1 2
Aveþi tendinþa sã vã enervaþi fãrãmotiv, ceea ce vã poate pune însituaþii neplãcute. Evitaþi activ-itãþile sociale ºi afacerile, pentrucã aveþi prea puþine ºanse dereuºitã. Pãstraþi-vã calmul!
Dimineaþa sunteþi predispus laexagerãri. O discuþie banalã cuun coleg de serviciu poate sãdegenereze într-o ceartãserioasã. Puteþi evita diver-genþele dacã nu încercaþi sã vãimpuneþi punctul de vedere.Amânaþi cãlãtoriile de afaceri.
Se pare cã aveþi dificultãþi deconcentrare. Nu vã ocupaþi demai multe lucruri în acelaºi timp,pentru cã riscaþi sã aveþi surprizeneplãcute. Limitaþi-vã la activitãþide rutinã ºi nu refuzaþi ajutorulcolegilor!
Se pare cã sunteþi nemulþumit detot ce se petrece în jur ºi vã ieºiþiuºor din fire. Nu exageraþi ºicontrolaþi-vã reacþiile. Evitaþi dis-cuþiile aprinse cu persoanaiubitã!
Spre searã, aveþi musafiri carenu vã fac nici o plãcere. Un pri-eten vã redã buna dispoziþie ºioptimismul propunându-vã ocolaborare. Terminaþi ce aþiînceput ºi nu neglijaþi problemelefamiliale. Ascultaþi cu rãbdarepropunerile partenerului.
Dimineaþa se pare cã reuºiþi sãvã dezamãgiþi un prieten apropi-at. Sunteþi predispus la gafe. Nuîi cãutaþi nod în papurãpartenerului de viaþã. Ar fi binesã ascultaþi o persoanã mai învârstã din familie, chiar dacã nuvã convine ce spune.
S-ar putea sã fiþi neliniºitit dincauza unor probleme financiareminore. Nu este cazul sã vãfaceþi probleme. Dupã-amiazã, orudã apropiatã vã împrumutã osumã importantã sau vã propuneo colaborare de pe urma cãreiaputeþi câºtiga bine.
Aveþi rãbdare ºi ascultaþi-vã intu-iþia. Aveþi tendinþa de a deveniprea insistent cu cei din jur ºichiar sâcâitor. Neînþelegerile cuun prieten apropiat vã pun pegânduri. Întrebaþi-vã dacã nucumva exageraþi! Fiþi calm ºi pru-dent.
Din cauza oboselii, este posibilsã fiþi din cale afarã de nervos ºisã vã controlaþi cu mare greu-tate. Nu este exclus sã vã certaþicu cei din jur. Stãpâniþi-vã agre-sivitatea, ca sã nu vã faceþiduºmani. Dupã-amiazã ar fi binesã staþi acasã.
Dacã vi se oferã ocazia sã ieºiþiîn aer liber împreunã cu per-soana iubitã, nu ezitaþi! Faceþicâteva drumuri scurte, în carereuºiþi sã îmbinaþi interesele pro-fesionale cu cele personale. S-arputea, însã, ca partenerul deviaþã sã vã certe.
Se pare cã acordaþi prea multãimportanþã unor problememãrunte ºi cã sunteþi tentat sãexageraþi. Încercaþi sã vãdetaºaþi! Grijile nejustificate arputea sã vã afecteze sãnãtatea.Ar fi bine sã vã relaxaþi.
Se pare cã astãzi aveþi un spiritcritic ieºit din comun ºi aveþitendinþa sã faceþi o tragedie dinorice mãrunþiº. Dupã-amiazãîncepeþi sã vã pregãtiþi pentru ocãlãtorie în interes personal.Reuºiþi sã vã liniºtiþi abia spresearã.
nici un partidpolitic, dar vor sãse implice direct înprocesul alegerilorgenerale au posibil-itatea sã o facã. Potconduce birourileelectorale ale secþi-ilor de votare.
ReprezentanþiiPrefecturii Hunedoara auanunþat cã, în vedereaorganizãrii ºi desfãºurãrii
scrutinului pen-tru alegereaCamereiDeputaþilor ºi aSenatului dindata de 9decembrie,juriºtii care
nu fac partedin nici unpartid politicºi care doresc
sã îndeplin-
eascã funcþia depreºedinte sau locþiitor albirourilor electorale alesecþiilor de votare dinjudeþul Hunedoara potsã se adreseze InstituþieiPrefectului. Înscrierile sefac de luni pânã vineri,între orele 8,00 ºi 16,00,pânã în data de 12octombrie. „Acestdemers se înscrie înprevederile art. 19, alin.
2-6 dinLegea nr.35/2008pentrualegereaCamereiDeputaþilor ºia Senatului ºipentru modifi-carea ºi com-pletarea Legii nr.67/2004 pentrualegerea autoritãþiloradministraþiei publicelocale, a Legii adminis-traþiei publice locale nr.215/2001 ºi a Legii nr.393/2004 privind
Cronica Vãii Jiului | Luni, 24 septembrie 2012 Cultura 11
T oate locurile buge-tate de la
Universitatea dinPetroºani au fost ocu-pate în urma celei de-adouã etape de înscrieri.Sâmbãtã la ora 12 s-aîncheiat procedura pen-tru depunerea dosarelor.Astfel, toate locurilebugetate de la cele fac-ultãþi din cadrulUniversitãþii Petroºaniau fost ocupate în totalitate.
“Pentru studiile de licenþãsituaþia este urmãtoarea. LaFacultatea de Mine s-au înscris116 candidaþi, la InginerieMecanicã ºi Electricã 118, iarla ªtiinþe 121 pentru studiile dezi ºi 3 la I.D. “, a declarat IlieUtu, secretarul Comisiei deInscriei.
În ceea ce priveºte locurilede la Masterat ºi acestea aufost ocupate în totalitate.
“La masterat avem 247 deînscriºi la Facultatea de Mine,139 la Inginerie Mecanicã ºi
Electricã ºi 239 la ªtiinþe. Astasunt cifrele astãzi (sâmbãtã-n.r.)la ora închiderii. La master ecea mai mare problemã pentru
cã acolo locurile de ºcolarizaresunt în jur de 50 de locuri ºi 85de înscriºi
Reprezentanþii Universitãþii
Petroºani considera ca prelun-girea termenului pentrudepunerea dosarelor a fostfavorabilã.
“Considerãm ca prelungireatermenului pentru depunereadosarelor a fost favorabilã. Sevede acest lucru pentru cã înaceste ultime zile am reuºit sãocupãm toate locurile bugetateatât la studiile de licenþã cât ºila cele de lamasterat. Înplus, prelun-girea a fostbeneficã pentrucã acum treizile (în cursulsãptãmânii tre-cute-n.r.) aufost depusemai multedosare cã astã-varã”, audeclaratreprezentanþii
Universitãþii Petroºani.În cea de-a doua sesiune de
înscrieri ar fi trebuit sã sedepunã dosarele candidaþilorpânã în datã de 16 septembrie,însã reprezentanþii Universitãþiiau decis sã prelungeascã ter-menul pânã sâmbãtã, 22 sep-tembrie, cã toate locurile buge-tate sã fie ocupate. Dacã toþicei care ºi-au depus dosarelevor confirma pentru locurile lacare au optat, la 1 octombrie laUniversitatea din Petroºani vorîncepe cursurile 812 studenþi înanul I.
Raul IRINOVICI
La a doua strigare,
Toate locurile bugetate de la UPETaaaauuuu ffffoooosssstttt ooooccccuuuuppppaaaatttteeee
A sociaþia ServiciulJudeþean pentru
Ocrotirea Animalelorfãrã Stãpân achiz-iþioneazã un autotur-ism. Asociaþia ServiciulJudeþean pentruOcrotirea Animalelorfãrã Stãpân etse organi-zaþia aflatã în subor-dinea ConsiliuluiJudeþean Hunedoara.
Aceasta are în structuraadministraþiile locale care auaderat la program, dar ºi insti-tuþia judeþeanã. Asociaþia achiz-iþioneazã autoturismul în ved-erea prestãrii serviciilor ce facobiectul de activitate al asoci-aþiei. Autoritatea contractantã,adicã Asociaþia Judeþeanã pen-tru Ocrotirea Animalelor fãrãstãpân a pus ºi câteva condiþiiobligatorii ce trebuie îndeplinitede cel care va furniza autoturis-mul.
Valoarea autoturismului tre-buie sã se încadreze în suma de195 de mii de lei fãrã TVA.
În urmã cu aproximativ o
lunã de zile, preºedintele CJHunedoara, Mircea Ioan Molot,a declarat cã programul destrângere a animalelor fãrãstãpân nu se poate realiza înValea Jiului din cauzã cã nuexista maºinã. Astfel, se parecã dupã ce autoturismul va fiachiziþionat programul vademarã ºi în Valea Jiului.
Problema câinilor vagabonzi
reprezintã un subiect sensibildatoritã legilor care interziceutanasierea maidanezilor, darºi o adevãratã bãtaie de cappentru edilii locali care nu maifac faþã plângerilor cetãþenilorcare au fost “compostaþi” decãtre câinii fãrã stãpân.Serviciul de ecarisaj înfiinþat deConsiliul Judeþean a devenitoperaþional în Hunedoara.
Câinii fãrã stãpân vor fi luaþi depe strãzi ºi duºi într-un adãpostspecial. Primii ºase maidaneziau fost luaþi de pe strãzilemunicipiului Hunedoara,în cursul zilei de luni, aacestei sãptãmâni, cândServiciul judeþean pentruocrotirea animalelor fãrãstãpân, înfiinþat deConsiliul Judeþean
Hunedoara, a devenit funcþion-al. Cei din Valea Jiului, însã,aºteaptã sã le vinã rândul.
Problema câinilor maidanezia intrat în atenþia ConsiliuluiJudeþean Hunedoara, care vaimplica toate administraþiilelocale în gestionarea cât maieficientã a populaþiei caninedin judeþ. În acest sens, va fiînfiinþatã o societate care sã seocupe de aceastã problemã.Pentru a stopa fenomenul deînmulþire a câinilor fãrã stãpân,preºedintele ConsiliuluiJudeþean Hunedoara, MirceaMolot, a propus o colaborareîntre instituþia pe care o reprez-intã ºi toate administraþiilelocale din judeþ, astfel încât sãfie amenajate cinci centre încare maidanezii sã fie aduºi ºihrãniþi.
Cronica Vãii Jiului | Luni, 24 septembrie 201212 Turism
T oþi cabanierii dinstaþiune sperã la
un sezon bun în care sãfacã profit, însã totuldepinde de un singurlucru. Dacã va fi zãpadãbunã de schiat de sãrbã-tori ºi conturile propri-etarilor de cabane va fiplin, altfel tot sezonulva fi în pericol.
Prima zãpadã în Parâng, avenit mai devreme cu circa olunã de zile, ºi chiar dacã n-anins mult, tabloul a fost unulspectaculos. Pentru cabanierieste momentul de a-ºi faceofertele de sãrbãtori ºi de a rez-erva cabanele. Chiar dacã maisunt circa trei luni pânã laCrãciun, toþi sperã cã turiºtiivor da nãvalã în ciuda crizei.„La mare în acest an a fost unrecord de turiºti chiar dacã estecrizã. De ce n-ar veni ºi lamunte, omul dacã vrea sã serelaxeze gãseºte o soluþie.Preþurile în Parâng sunt mici ºi
astfel efortul nu este unulimportant pentru bugetul fami-liei. Acum pregãtim ofertele ºisã ºtiþi cã oamenii ne-au sunat,turiºti care au fost în anii trecuþila noi. Se intereseazã depreþuri pentru sãrbãtori ºi decondiþii”, a spus, Ioan Gergheli,unul dintre proprietarii decabane din masiv.
C ine se ocupã destaþiune?
Pe de altã parte, planurilecabanierilor ar putea fi datepeste cap de faptul cã staþiuneaîncã nu are pe cineva care sãse ocupe de ea. Mai exactdomeniul schiabil ºi investiþiile
fãcute pânã acum ar putea fi„conservate” în acest sezondacã aleºii locali nu vor gãsi osoluþie de a le da cuiva înadministrare ºi de a-l obliga sãmenþinã în funcþiune toatecapacitãþile cum ar fi instalaþiilede zãpadã artificiale ori cele detransport e cablu. „Sã vã dauun exemplu, în Staþiunea
Parâng avem unratrac de peste 300de mii de euro cu
care se amenajeazã pârtiile.Cine-l opereazã, municipali-tatea nu are specialist ºi nici nuare voie sã angajeze. Punemun ºofer de pe guniere? Omulacela trebuie instruit, dacã-l rãs-toarnã cine rãspunde ºi cineachitã 300 de mii de eurodaune? Primãria nu-ºi asumãun asemenea risc”, explicã unreprezentant al municipalitãþii.
Maximilian GÂNJU
Prima zãpadã din Parâng – motiv de planuripentru cabanieri
L ocuitorii de pestrada Oltului
ºi Cuza Vodã dinColonia Petroºaniau sesizat Garda deMediu cã zona încare locuiesc adevenit groapã degunoi. Inspectoriide mediu au somat”gospodãria”Petroºani sã cureþelocul, dar au prefer-at sã-l acopere…
Spaþiul dintre zonastrãzii Oltului, spre stradaCuza Vodã, dinPetroºani, în apropierede fosta minã Dâlja,gunoaiele sunt deversatede ”gospodarii” dincadrul Primãriei.Locuitorii sufocaþi de res-turile depozitate înapropierea caselor lor, pealocuri acestea ajungîndchiar pe spaþiul dintrecase, au sesizat Garda deMediu, care a impusgospodarilor municipiuluisã cureþe locul. Doar cãîn loc sã-l cureþe, auînceput sã acopere
gunoiul cu pãmânt,terenul înãlþându-se con-siderabil, astfel cã apa deploaie se scurge cãtrelocuinþele oamenilor.
”Avem de toate aici,parcã trãim la groapa degunoi. Am reclamat laMediu ºi au venit deacolo, au vãzut ºi le-a zissã mute gunoiul de aici.Ei au pus pãmânt pesteel pe lângã liniile cãii fer-ate ºi au ajuns între casecu pãmântul. O sã facemsesizãri scrise peste tot cã
ãºtia ne îngroapã îngunoaie ºi pãmântulacela o sã fie spãlat deploaie ºi ni-l aduce încasã. Ne-am luat ºi deºoferul camionului, e dela serviciul acela, fosta
gospodãrie a primãriei,care acum se numeºtealtfel, ceva cu adminis-trarea domeniului public”– a declarat locatarul depe strada Oltului, nr. 6,Petroºani, din zonavechilor depozite aflateacum în ruinã.
Lipsa gropilor degunoi autorizate ridicãprobleme edililor pentrucã este greu ca atuncicând serviciul primãrieicurãþã o stradã, spreexemplu, sã fugã cujumãtate de camion prinalte localitãþi, pe bani, sãducã respectivul gunoi.Dar asta este problemalor pentru care trebuiegãsite soluþii.
Ileana FIRÞULESCU
C ãruþaºii vor fiinstruiiþi de
preoþi la slujba deduminicã. Acestaeste un proiect alPoliþiei RutiereRomâne, menit sãreducã numãrul acci-dentelor provocate decãruþaºi ºi oamenicare îºi plimbã ani-malele pe drumurile publice.
Direcþia PoliþieiRutiere urmeazã sã ialegatura cu preoþii ºi pri-marii din afara oraºelorpentru ca, în timpul sluj-belor de duminica ori cudiverse ocazii când au locadunãri populare, sã dea
oamenilor sfaturi care sã-i ajute sã nu devinã vic-timele unor accidente decirculaþie, mai ales cã, decele mai multe ori, inci-dentele rutiere produseîn afara localitãþii, peºosea, au urmãri extremde grave. Preoþii ºi pri-marii sunt persoanele încare oamenii de la þarãau mare încredere ºi ast-fel, predica de duminicas-ar putea încheia, încurând, cu un îndemn lacirculaþia rutierã cucãruþa nesemnalizatã,dupã lãsarea întunericu-lui, ori în urma vacilor ce
ajung, nu o datã ºinoaptea pe arterelerutiere. Ca mãsuri pre-ventive, preoþii le vortransmite enoriaºilor sãevite consumul excesivde alcool atunci cândurmeazã sã circule pemarginea ºoselei, sã tra-verseze prin locurile spe-cial marcate ori, acolo
unde sunt, sã foloseascapasarelele. În plus, atuncicând circula noaptea, pelângã ºosea, pietonii vorfi sfãtuiþi sã poarte numaihaine deschise la culoare,iar dacã este posibil,chiar veste reflector-izante.
Diana MITRACHE
Cãruþaºii instruiþi de preotdddduuuummmmiiiinnnniiiiccccaaaa
Gunoi deversat în pragul caselorddddiiiinnnn zzzzoooonnnnaaaa DDDDââââllll jjjjaaaa
