Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected]Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul I Nr. 220 Vineri, 28 septembrie 2012 Medic sirian, la spitalul din Vulcan U n medic urolog a venit tocmai din Siria sã lucreze la spitalul din Vulcan. Omul a avut o experienþã nefericitã, în urma unui bombardament ºi spune cã aici a învãþat sã preþuiascã libertatea altfel. >>> P >>> PAGINILE 6-7 AGINILE 6-7 Încercãri de incitare a minerilor ”C ã am reuºit sã obþinem aceastã mãrire a salariilor miner- ilor, mã refer la alocarea banilor, eu nu am scos în evidenþã acest lucru. >>> P >>> PAGINILE 6-7 AGINILE 6-7 Traseismul se plãteºte. Mircia Muntean, exclus din CL Deva A dovedit cã este un adevãrat traseist politic ºi, în cele din urmã, a rãmas de cãruþã. De joi, Mircia Muntean, ºi-a pierdut ºi postul de consilier local la Deva. >>> P >>> PAGINA AGINA A 12-A 12-A Localnicii de pe Maleia înghit fumul de la groapa de gunoi din Petrila U n fum gros îneacã zona Maleia din Petroºani de mai bine de douã zile din cauza gropi de gunoi de la Petrila, care este închisã teoretic, dar în realitate fumegã. Nimeni nu ºtie a cui e vina ºi administraþia localã riscã sã fie amendatã. >>> P >>> PAGINA AGINA A 5-A 5-A D egeaba Ministerul Sãnãtãþii încearcã sã limiteze vânzarea de medicamente pentru diverse boli, ori a antibioticelor în farmacii, unde pot fi eliberate numai cu reþetã. Internetul abundã de anunþuri de vânzare a medicamentelor, iar piaþa este într-o continuã creºtere pentru cã românul este atât de sãrac încât ºi medicamentele le cumpãrã second – hand. >>> P >>> PAGINA AGINA A 3-A 3-A Sãrãcie la limitã. Românul cumpãrã ºi medicamentele la mâna a doua!
Transcript
Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
venit tocmai dinSiria sã lucreze la spitaluldin Vulcan. Omul a avut oexperienþã nefericitã, înurma unui bombardamentºi spune cã aici a învãþat sãpreþuiascã libertatea altfel.
>>> P>>> PAGINILE 6-7AGINILE 6-7
Încercãri deincitare
a minerilor”C ã am reuºit sã
obþinem aceastãmãrire a salariilor miner-ilor, mã refer la alocareabanilor, eu nu am scos înevidenþã acest lucru.
>>> P>>> PAGINILE 6-7AGINILE 6-7
Traseismul seplãteºte. MirciaMuntean, exclus
din CL DevaA dovedit cã este un
adevãrat traseist politic ºi, în cele dinurmã, a rãmas de cãruþã.De joi, Mircia Muntean, ºi-apierdut ºi postul de consilierlocal la Deva.
>>> P>>> PAGINAAGINA AA 12-A12-A
Localnicii depe Maleia
înghit fumul dela groapa de
gunoi dinPetrila
U n fum gros îneacãzona Maleia din
Petroºani de mai bine dedouã zile din cauza gropide gunoi de la Petrila, careeste închisã teoretic, dar înrealitate fumegã. Nimeninu ºtie a cui e vina ºiadministraþia localã riscãsã fie amendatã.
>>> P>>> PAGINAAGINA AA 5-A5-A
D egeaba Ministerul Sãnãtãþii încearcã sã limiteze vânzarea de medicamente pentru diverse boli, ori a antibioticelor în farmacii, unde pot fi eliberate numai cu reþetã. Internetul abundã de anunþuri de vânzare a
medicamentelor, iar piaþa este într-o continuã creºtere pentru cã românul este atât de sãrac încât ºi medicamentelele cumpãrã second – hand.
>>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A
Sãrãcie la limitã. Românul cumpãrã ºi
medicamentele la mâna a doua!
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 28 septembrie 201222 Diverse
� Vând spaþiu comer-cial în zonã centralã str. 1Decembrie 1818 laparterul blocului 124,suprafaþa 25mp. Relaþiila telefon 0722 448 428� Vând casã + teren,
5000 mp, în Vulcan(Valea Ungurului). Relaþiila telefon 0722 448 428
9:45 Legendele palatului:concubina regelui 10:30 O datã-n viaþã 11:30 O datã-n viaþã 12:30 Avocaþii schimbãrii12:40 Legendele palatului:Prinþesa Ja Myung (r)13:20 Legendele palatului:Prinþesa Ja Myung (r)14:00 Jurnalul TVR 14:45 e-Forum 15:15 Teleshopping 15:30 Tribuna partidelorparlamentare 17:00 Umbra Umbriei 17:35 Legendele palatului:Prinþesa Ja Myung 18:15 Legendele palatului:Prinþesa Ja Myung18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus 21:10 Amiralul23:20 Trãdarea 1:00 Moºtenire clandestinã
CASA JUDEÞEANÃ DE PENSIIHUNEDOARA
CASA LOCALÃDE PENSII PETROªANI
ANUNÞ IMPORTANT
Copiii care beneficiazã de pensie deurmaº, cu vârste cuprinse între 16-19ani ºi care studiazã într-o formã deînvãþãmânt organizatã potrivit legii, suntrugaþi sã prezinte la sediul Casei Localede Pensii Petroºani, adeverinþaºcolarã pentru anul 2012-2013, împreunã cu un cupon de pensie, pânãla data de 02.10.2012.
Studenþii care beneficiazã de pensiede urmaº având vârsta cuprinsã între 19 - 26 ani ºi studiazã într-o formã deînvãþãmânt organizatã potrivit legii trebuie sã prezinte adeverinþa ºcolarãîmpreunã cu un cupon de pensie dupãînceperea anului universitar 2012-2013pânã la data de 31.10.2012
al PPDD, vrea ca banii pentru spitalul din Deva,care este unul judeþean, sãnu mai vinã decât de laprimãria din Deva. Astapentru cã spitalele dinrestul judeþului abia facfaþã cheltuielilor, iar pentruasta le cere sprijin primarilor din Hunedoara.
Haralambie Vochiþoiu, în calitate de consilier judeþean dinHunedoara cere ConsiliuluiJudeþean Hunedoara sãopreascã finanþarea spitalului dinDeva de la buget. Asta pentru
cã, spune politicianul din Valea Jiului, aceastã unitatemedicalã ar putea fi susþinutã ºide la bugetul municipiului Deva,iar banii de la Consiliul Judeþean s-ar putea împãrþi la toate spitalele din Hunedoara.„Municipiul Deva ar putea sãpreia spitalul judeþean, iar de laConsiliul Judeþean Hunedoara,banii care ajung doar la Deva,un spi-tal
cu 617paturi, sã fieîmpãrþiþi latoate spitalele din judeþ, proporþional cu numãrul depaturi. Spitalul din Deva, în proporþie de 90 la sutã deserveºtemunicipiul Deva ºi ar fi echitabil”,a declarat Haralambie Vochiþoiu,preºedintele PPDD Hunedoara,consilier judeþean.
Vochiþoiu spune cã acum ediliidin Deva dau banii de la bugetpe proiecte avangardiste ºi sãnãtatea nu e o problemã pentru ei. „Deva e un oraº cu unbuget foarte mare, uneori chiarmai mare decât al ConsiliuluiJudeþean. Deci municipiul Devaar putea sã preia spitalul. E pãcat ca oamenii sã moarã cuzile cã nu au bani de tratamentîn spital, iar banii consiliului localDeva sã fie daþi pe fântâniarteziene, cântãtoare, sensurigiratorii supraestimate. Sã-ºi facãºi nave cosmice, dacã le rãmânbani, dupã ce dau la spital, darnu aºa”, a mai spus Vochiþoiu.
Pentru reuºita demersului sãu,Vochiþoiu intenþioneazã sã cearãsprijin tuturor primarilor dinoraºele judeþului Hunedoara,care au spitale ºi care ar puteasã agreeze o astfel de finanþarede la judeþ.
Diana Diana MITRACHEMITRACHE
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 28 septembrie 2012 Actualitate 3
D egeabaMinisterul
Sãnãtãþii încearcã sãlimiteze vânzarea demedicamente pentrudiverse boli, ori aantibioticelor în farma-cii, unde pot fi eliberatenumai cu reþetã.Internetul abundã deanunþuri de vânzare amedicamentelor, iarpiaþa este într-o contin-uã creºtere pentru cãromânul este atât desãrac încât ºi medica-mentele le cumpãrãsecond – hand.
Medicamente noi,aduse cine ºtie în cecondiþii de peste graniþãori care nu mai folosesc –din diverse motive – bol-navilor cãrora li s-au pre-
scris ajung sã fie vândute„la colþ de stradã”, adicãîn spaþiul virtual. Preþul
este mult mai mic faþã decel cu care se vând în far-macii, aºa cã „farmaciºtii
virtuali” nu se
potplânge de lipsa cererii.
De exemplu, un hune-dorean a scos la vânzareVASAPROSTAN20, uti-lizat pentru tratarea arte-riopatiei obliterante cro-nice a membrelor infe-rioare în stadiul III ºi IV,
care produce dureri lanivelul membrelor inferioare ºi dificultãþi demers. În farmacii,medicamentul costã peste500 de lei, în timp ce peIntrenet se vinde cu 200de lei ºi asta negociabil.Un alt medicamente carese gãseºte în spaþiul virtual este Pregnyl. Opersoanã din Valea Jiuluianunþã cã îl are disponibilla preþul de 60 de lei,asta în timp ce preþul oficial de vânzare este decel puþin 180 de lei.
Medicii spun cã nu este opracticã neapãratincorectã, atâta timp câtse pãstreazã în limitelenormalului, iar medica-mentul le-a fost prescriscelor care îl cumpãrã deun medic specialist. „Spercã cei care cumpãrã au oreþetã pentru acestmedicamente sau le-a fostrecomandat de un medicspecialist. Oamenii cautãcele mai ieftine oferte.De obicei, aceste medica-mente le-au rãmas celorcare le vând în urma
unor tratamente ºi atunciîncearcã sã-ºi recuperezemãcar o parte a banilorpe care i-au plãtit pentruele. Cred cã s-a ajuns laaceastã situaþie din cauzasãrãciei”, a declaratmedicul rezident MihaiPreda.
Î nlocuitoare dedroguri, la liber
pe InternetMai grav este atunci
când pe Internet se com-ercializeazã antibiotice,cunoscutã fiind apetenþaromânului pentru acesttip de medicaþie chiar ºipentru o banalã rãcealã,sau chiar medicamentecare pot substituidrogurile ºi pentru carenu existã un control.
Un exemplu este alRomparkinului, medica-ment care se adreseazãbolnavilor de Parkinson,dar care în combinaþie cualcoolul produce haluci-naþii, sau banalul sirop detuse Tusin, a cãrei vân-zare în farmacii este atentcontrolatã, tocmai pentrucã a ajuns un drog pentruadolescenþi.
CarCarmen men COSMANCOSMAN
Sãrãcie la limitã. Românul cumpãr㺺ii mmeeddiiccaammeenntteellee llaa mmâânnaa aa ddoouuaa!!
Cruzime fãrã limite
Copil lovit cucoada unei sapepentru o minge
de fotbalUn hunedorean de 58 deani s-a pus la mintea unuicopil de 13 ani ºi l-a pocnit atât de rãu cucoada unei sape, încât l-abãgat în spital.
Minorul a intrat la om încurte sã-ºi recupereze mingea,dar fapta l-a înfuriat atât de tarepe sãteanul din Bãcia încât l-aluat la bãtaie pe copil. L-a lovitcu coada unei sape în cap atât
de tare încât adolescentul aajuns la spital. Poliþiºtii hune-doreni au demarat imediatcercetãrile în acest caz ºi spuncã totul s-a produs pe fondulunui conflict spontan, datoratfaptului cã minorul a intrat încurtea bãrbatului pentru a-ºirecupera o minge de fotbal. Înurma agresiunii, s-a impusinternarea minorului la Spitalulde Urgenþã Deva, unde a rãmassub supraveghere. Poliþiºtii continuã cercetãrile în vedereastabilirii exacte împrejurãrilorproducerii incidentului, înfuncþie de concluziile medico-legale urmând a se faceîncadrarea juridicã a faptei.
CarCarmen men COSMANCOSMAN
Bani doar din Deva pentru spitalul Judeþean
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 28 septembrie 201244 Actualitate
C oºarii, pe cale dedispariþie.
Reprezentanþii societãþiide furnizare a gazuluimetan informeazã cã înultimii ani mai multepersoane ºi-au pierdutviaþa în urma intoxicaþiilor cu monoxid de carbon.
Numai în ultimii trei ani, înjudeþul Hunedoara 3 persoaneºi-au pierdut viaþa în urmaasfixierii, iar alte 13 au suferitca urmare a intoxicaþiei cumonoxid de carbon. În cadrulcampaniei “Împreunã pentrusiguranþã” lansatã în luna sep-tembrie, E.ON ºi InspectoratulGeneral pentru Situaþii deUrgenþã (I.G.S.U.) atrag atenþiaasupra necesitãþii curãþãriicoºurilor de fum ºi a întreþineriicãilor de ventilare. Acestemãsuri de siguranþã suntesenþiale pentru evitarea intoxi-caþiilor ºi asfixierilor cu monox-id de carbon dar ºi pentru pre-venirea incendiilor.
„Cel mai mare pericol al uti-lizãrii necorespunzãtoare agazelor naturale îl constituiemonoxidul de carbon, anual
fiind înregistrate numeroasevictime, mai ales în timpulsezonului rece, odatã cupunerea în funcþiune a instalaþi-ilor de încãlzire. Deoarece sigu-ranþa consumatorilor reprezintãpentru noi o continuã preocu-pare, E.ON împreunã cuInspectoratul General pentruSituaþii de Urgenþã au demaratrecent, o campanie comunã deinformare menitã sã conºtien-tizeze cetãþenii cu privire laimportanþa respectãrii regulilorde siguranþã. Prevenirea unorcazuri grave este la îndemâna ºiîn responsabilitatea fiecãruiconsumator”, adeclarat Dl.VirgilMetea,DirectorGeneralE.ON Gaz
Distribuþie.Pentru
siguranþacetãþenilor,E.ON ºi I.G.S.Urecomandã acestora sã
se
asig-ure de
verifi-carea ºi
curãþarea
coºurilor de fum de cel puþindouã ori pe an, una dintre veri-ficãri trebuind sã fie efectuatãneapãrat înaintea începeriisezonului rece, exclusiv prinintermediul firmelor de coºãritsau al persoanelor autorizate sãefectueze asemenea intervenþii.
Aceastã operaþiune cu rol deprevenire a incidentelor grave
este obligatorie, fiind stipulatãatât în legislaþia românã cât ºiîn cea europeanã. Un numãrde 67 de persoane au decedat,în ultimii trei ani, asfixiate cumonoxid de carbon, iar alte194 au fost la un pas demoarte din cauza intoxicaþiei cumonoxid de carbon. Cauzaprincipalã a acestor evenimentetragice a fost utilizarea unorsurse de încãlzire alimentate cugaze naturale, racordate lacoºuri de fum necurãþate sauînfundate, construite necore-spunzãtor sau chiar folosireaunor aparate de încãlzireimproprii, deteriorate sau nera-cordate la coºuri. Cele peste260 de victime înregistrate îndecursul ultimilor trei anireprezintã doar cazurile din ariade activitate a E.ON GazDistribuþie. Numãrul total al vic-timelor asfixiate sau intoxicatecu monoxid de carbon este, cusiguranþã mult mai mare, încondiþiile în care sunt ºi altetipuri de combustibili.
Raul IRINOVICI
3 persoane decedate în judeþul Hunedoara dincauza monoxidului de carbon
P iaþa Dacia,finalizata în
cel mult douã sãp-tãmâni. Dupãîndelungi aºtep-tãri, lucrãrile demodernizare aspaþiului agroali-mentar de laDacia suntaproape definalizare.
Reprezentanþii admin-istraþiei locale susþin cãîn cel mult 14 zile,lucrãrile vor fi finalizatecomplet, aici urmând afi date în folositã maimulte spaþii ultra-mod-erne.
“În douã sãptãmânilucrãrile vor fi finalizate.Aici am conceput cabinede duº ºi vestiare mod-erne pentru cei care vinla piaþa sã îºi vândã
marfã. Totodatã, au fostrealizate ºi spaþiile pen-tru toalete, care deasemenea sunt în con-formitate cu standardeleUniunii Europene”, aprecizat LucianDragomir, director exec-utiv SPADPP Petroºani.
Pânã când lucrãrilevor fi finalizate comer-
cianþii de la Piaþa Daciaîºi vor vinde marfa înstradã, pe trotuare ºi pebordura aºa cum seîntâmplã acum.Comercianþii spun cã nuîi deranjeazã cã îºietaleazã marfã pe trotu-ar.
„E greu sã vinzi petrotuar, dar nu avem ce
face. Ne bucurãm cã însfârºit vom avea ºi noiun loc al nostru, un loccurat unde sã vindemprodusele”, spune unadintre vânzãtoarele de laPiaþa Dacia.
Acest proiect dereabilitare a Pieþei Daciaeste unul mai mult decâtnecesar, pentru cãvânzãtorii de aici ºi-audesfãcut marfa încondiþii improprii pânãacum. Pe lângã asta, einu au avut nici mãcar otoaletã, fãrã sã mai vor-bim de spaþii de depoz-itare. Lucrãrile suntexecutate de o firmã dinPetrila, iar valoarea estede peste 3 miliarde ºijumãtate de lei vechi.
Raul IRINOVICI
Marfã „etalatã” pe trotuar
Lucrãrile la Piaþa Dacia vor figata în douã sãptãmâni
Partidul luiDiaconescu vrea3 parlamentari
de Vale
PPDD ºi-a propus sãobþinã 3
parlamentari la alegeriledin aceastã toamnã.
Haralambie Vochiþoiu, cel care
e preºedintele acestei formaþiunipolitice în Hunedoara susþine cãprocentul pe þarã va fi depãºit înacest judeþ, la voturile acordatePPDD ºi cã sunt pregãtiþi sãcâºtige cu ajutorul poporului.„Vrem cel puþin un senator dinHunedoara ºi doi deputaþi.Apoi,procentul de 20% ce va fiobþinut de PPDD pe þarã, va fidepãºit în Hunedoara, undeaºteptãm sã ne voteze cât maimulþi oameni”, a declaratVochiþoiu.
Vochiþoiu nu exclude nici sã iaîn partid oameni plecaþi din alteformaþiuni, iar un nume vehiculateste al Monicãi Iacob Ridzi, ple-catã recent din PDL. „Vomimporta oameni, dar doar ceicare aduc un plus de valoare înacest partid. În ceea ce o priveºtepe doamna Monica Iacob Ridzi,nu pot sã mã pronunþ, dar se vadiscuta la nivel de partid laBucureºti, orice nume din par-tid”, a precizat Vochiþoiu.
Diana MITRACHE
U n fum grosîneacã zona
Maleia din Petroºanide mai bine de douãzile din cauza gropide gunoi de la Petrila,care este închisã teo-retic, dar în realitatefumegã. Nimeni nuºtie a cui e vina ºiadministraþia localãriscã sã fie amendatã.
Deºeurile de la groapaînchisã de cel puþin unan ard cu flacãrã ºi astaîn condiþiile în care totulla Petrila a fost nivelat ºiacoperit cu steril, tocmaipentru cã acolo nu maiajung deºeuri de lunibune. Din pãcate, însã,fumul s-a putut observatoatã ziua de joi din oraº.„De miercuri seara a
fumegat ºi noi am vãzutfumul de pe Maleiachiar”, spune un localnic.„Arde cu flacãrã ºi nechinuim sã stingem cumputem. Nu ºtim cum s-aîntâmplat, dar noi amfost trimiºi sã acoperimcu pãmânt”, susþine unuldintre muncitorii care joiacopereau cu pãmântflãcãrile.
Poluarea se vede dinoraº,pentru cã fumulînecãcios s-a înãlþat zecide metri, iar cei dinPetrila au trimis în zonão echipã care sã inter-vinã. Autoritãþile locale
dau vina pe oamenii careajung acolo ºi scormo-nesc în gunoaie, ori pevremea mult prea caldã.Asta pentru cã activitateala groapã este, teoreticsistatã. „Nu ºtim cinesunt cei pe care amputea sã îi tragem larãspundere. Noi încer-cãm sã acoperim cupãmânt aceastã groapã,dar, din pãcate, cetãþeniicare cautã PET-uri ºi resturi la groapa degunoi, scormonesc ºidesfac partea de jos agropii. Acum ºi din cauzatemperaturilor ridicate,groapa ne-a fãcut anulacesta câteva figuri ºis-a auto-aprins”,susþine Vasile Jurca,viceprimaruloraºului Petrila.
Cei din primãriemai spun cã acce-sul este limitat în zona gropii, dar
nimeni nu þine cont deîngrãdirea pusã de edili.„Am instalat o barierã înpartea de jos. Am încer-cat chiar sã împrejmuimgroapa, dar s-au furatstâlpii ºi nu a mers niciaºa. Nu putem nici sãasigurãm paza perma-
nentã, iarastfel desituaþii seproduc,
dupã
cum vedeþi”, a mai adãu-gat Jurca.
Responsabilii de laGarda de mediuHunedoara susþin cãgroapa este una închisã ºiau demarat o anchetã.„Aceastã groapã a fostînchisã ºi acolo nu ar maitrebui depozitate deºeurideloc. Nu ºtim cum staulucrurile acum, dar laultimul control al comisa-rilor de mediu europeni,groapa a ieºit foarte bine,era acoperitã cã pãmânt,însã, acum vom face veri-ficãri din nou ºi cei vino-vaþi vor rãspunde”, adeclarat comisarul CristianMoldovan, ºeful Gãrzii deMediu Hunedoara.
O echipã de la mediuva veni la Petrila ºi vaanaliza situaþia,pentru cãadministraþia localã riscãsã fie amendatã. Potrivitcomisarului CristianMoldovan, ºeful Gãrzii deMediu Hunedoara, amen-zile în astfel de situaþiisunt de 50.000 de leipânã la 60.000 de lei înfuncþie de gravitate.
Diana Diana MITRACHEMITRACHE
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 28 septembrie 2012 Actualitate 5
Vestul Vãii Jiului s-au închis ºi singura care maifuncþioneazã acum ecea de la Petroºani.
Pentru a sãri în ajutoroamenilor care fac naveta la aceastã instituþie, CristianResmeriþã, deputat încolegiul de Vest al VãiiJiului, vrea sã propunãreînfiinþarea cel puþin aunui punct în aceastãzonã.
„Sunt oameni care vinacum la Petroºani, de lazeci de kilometri distanþã, cum sunt ºi ceide la Câmpu lui Neag,care schimbã douãmijloace de transport încomun sã ajungã acolo.Vreau sã lupt ºi sãreuºesc sã deschid mãcarîncã un centru în VestulVãii Jiului”, a declaratCristian Resmeriþã, deputat PSD.
Resmeriþã crede cã vareuºi cât de curând sã-ºipunã planul în aplicare,iar oamenii din VestulVãii Jiului nu vor maiface naveta pânã laPetroºani.
Diana Diana MITRACHEMITRACHE
Localnicii de pe Maleia înghit fumul de la
groapa de gunoi din Petrila
În aceastãperioadã de tulburãripolitice majore, careinfluenþeazã întreagaeconomie ºi creeazãprobleme sociale, separe cã Valea Jiuluitraverseazã suportabilaceste crize supra-puse, spun politicieniizonali. Afirmaþiile auvenit ca urmare acârtelii repetate aunor opozanþi,fireºte, politici, cãValea este vai demama ei ºi cãnimãnui nu-i pasã ºicã nu se face nimic
pe aici, pe lanoi.
Ultimasupãrare a fost ceanãscutã din nemulþu-mirea cã s-au alocatbanii pentru mãrireasalariilor minerilor cu”doar” 10 la sutã,aºa cum s-a stabilitprin eforturi concer-tate a mai multor fac-tori sindicali, dar ºipolitici, pentru cã seºtie: dacã voinþãpoliticã nu e, nimicnu e…
Se ºtie cã în þarãexistã hotãrâri
judecãtoreºti – aleprofesorilor, docto-rilor, primãriilor etc -în care statul esteobligat la plata unorsume uriaºe, dar pecare nu le-a respec-
tat, spunândcã le
vapune
în aplicare peste aniºi ani pentru cã nusunt bani. Mai rãueste cã aceste cãrtelipar menite a incitaminerii pentru a-ifolosi, cã doar seapropie campaniaelectoralã, spun chiarunii lideri de sindicat.
Deputatul PSD,Cristian Resmeriþã aconfirmat supãrãrileºi a venit cu pre-cizãri.
”Cã am reuºit sãobþinem aceastãmãrire a salariilorminerilor, mã refer laalocarea banilor, eunu am scos în evi-denþã acest lucru.Da, am avut vii dis-cuþii cu nemulþumiþii,ºi mã refer la ceipolitici ºi la cei care îisusþin, cã suma estemicã, deºi ei ºtiau cãeste un mare câºtigcunoscând cum staulucrurile în þarã. Încondiþiile în care încompanii mari,strategice, oameniinu au bani pentrusalarii, uitaþi-vã ºi laOltchim, unde salari-aþii nu ºtiu ce se vaîntâmpla cu ei ºi nicisalariile nu le-au fostplãtite, sau la altelece se închid definitiv,noi am obþinutmãrirea salarialã. Nueste suficient, fireºte.Dar ar trebui vãzut ºicomparat pentru cãvã spun, Valea Jiului
are o largãdeschidere la factoriide decizie de la Devaºi de la Bucureºti. Eu,personal, nu mã potplânge” – a declaratdeputatul PSD deValea Jiului, CristianResmeriþã.
Sã nu uitãm totuºicã minerii nu maisunt cei care acordãîncrederea
necondiþionat, saumai pleacã urecheala cei care vor sã sefoloseascã forþa aces-tora, nãscutã din uni-tatea lor proverbialã.Ei au început de multsã-ºi cunoascã intere-sele ºi sã cântãreascãatent calitatea lideri-lor ºi a politicienilor.
IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU
T ransportul localar trebui sub-
venþionat, aºa încâttoþi oamenii din ValeaJiului sã poatã circulacu un maxi taxi.
Haralambie Vochiþoiu,unul dintre consilieriijudeþeni, susþine cã acumsunt oameni care rãmânlefteri dupã ce fac navetaºi achitã datoriile curente,iar pentru asta le cere spri-jin primarilor sã caute osoluþie comunã.
„Se vrea ca în 2020 sãavem tramvai, ori troleibuzprin Valea Jiului, dar pânãatunci, trebuie sã negândim la ce facem azi.Sunt oameni care îºi faccalcule cu privire la banii
de maxi taxi de mâine, desãptãmâna viitoare. Eu Osã merg cãtre ConsiliulJudeþean ºi o sã-i rog pecei din conducere sã gãsimo soluþie, ca aºa cum spon-sorizãm în fiecare ºedinþã,douã, trei, ºapte asociaþiide diverse ocupaþii, spon-sorizãm hobby-uri la diverºidomni ºi doamne, sã sub-venþionãm ºi transportul încomun interurban ºi urbanal Vãii Jiului. Asta pentrucã oamenii fac naveta ºidistanþele sunt lungi”, adeclarat HaralambieVochiþoiu,consilier judeþeanPPDD.
Vochiþoiu a declarat cãeste conºtient cã preþulbiletului e dat de preþul lapompã al combustibililor,dar „nu e normal sã lãsãm
oamenii lefteri, dupã cefac naveta”. Asta pânãva fi realizatã aici, în2020, o linie de tram-vai.
din Siria sã lucrezela spitalul dinVulcan. Omul a avuto experienþã nefericitã, în urmaunui bombardamentºi spune cã aici aînvãþat sã preþuiascãlibertatea altfel.
Doctorul AksamKadour a fãcut facultateaîn România ºi aici ºi-aîntemeiat o familie, darplecase în Siria sã câºtigebani mai mulþi. Nu a fostsã fie cu noroc ºi sute deoameni i-au murit înbraþe, ori sub privirile lui,pânã când s-a decis sãvinã în Valea Jiului ºiacum nu regretã deloc.„Decizia care m-a obligatsã vin aici în Româniaeste situaþia din Siria. Efoarte gravã ºi e greu detrãit acolo acum”, spunemedicul Aksam Kadour,medic urolog, cu regretdespre faptul cã a fostnevoit sã-ºi pãrãseascãþara natalã.
Î n Siria eºtimereu þinta
cuiva
Medicul AksamKadour trãia în Româniade 8 ani. A plecat înSiria sã câºtige mai mulþibani, dar a renunþat
pentru cã, aºa cumspune el rãzboiul dinSiria nu e o jucãrie. Nuconteazã de ce parte eºti,oricum ai de suferit ºiasta e cumplit. „Amlucrat în Siria. Acolo,însã, indiferent ce faci, camedic sau asistent, eºtiþinta cuiva care se luptã
acolo. Dacã eºti cu statul,sau cu rebelii, nu con-teazã. Dacã lucrezi custatul, eºti þinta rebelilor,iar dacã eºti de partealor, eºti þinta altora ºi totaºa…”, povesteºtemedicul sirian.
Medicul a fost acceptatde echipa de la Vulcan ºi
a fost integrat cu succesîn activitate.
„De la 1septembrieam angajat un medic cudublã cetãþenie românã ºisirianã. Este urolog ºi areºi o supra-specializare înspargerea calculilorrenali. Vine dintr-o zonãde conflict ºi aici l-amacceptat cu plãcere”,susþine dr MarianaMateescu, manager alSpitalului din Vulcan.
L ibertatea,lucrul cel mai
de preþMedicul sirian
povesteºte cã noi,românii, nu apreciem ceavem, iar aici se referã lalibertatea noastrã. Astapentru cã,dupã ce a scã-pat din iadul bombarda-mentelor, acum viaþa înRomânia este minunatã.„Aici e foarte bine dinpunct de vedere al secu-ritãþii ºi asta e foarteimportant. În Siria, deunde am venit eu acum,
400 de medici au muritsub ochii noºtri. Asistentemedicale, 2000. Aici,nimeni nu ºtie cât e deimportantã liniºtea.Românii nu preþuiescliniºtea ºi am observat euasta de când am venit”,povesteºte mediculAksam.
La spitalul din Vulcan,medicul sirian ar putea sãdeschidã un centru specializat în eliminareacalculilor renali cu terapie laser.
„Noi intenþionãm sãcreãm, împreunã cuprimãria Vulcan, un cen-
tru de litotripþie, la spi-talul din Vulcan, pentruca pacienþii care aunevoie de acest tratamentsã nu mai meargã pânãla Timiºoara sau laArad”, spune dr MarianaMateescu, iar mediculsirian o completeazã:„Am discutat cu mana-gerul despre acest centrucare poate topi calculiirenali, fãrã operaþie, culaserul. Aici, în zona VãiiJiului, sunt mulþi caresuferã de aceastã boalã ºiºtiu un centru în Ankara,Turcia, care are contractcu o firmã din America
ce produce astfel deaparaturã. Este rãspân-ditã în multe spitale ºi amputea sã aducem ºi lanoi”, spune dr. Aksam
La spitalul din Vulcanmai sunt medici din FâºiaGaza, ori din alte zone ºi,pentru sunt foarte multecereri din partea celordin aceste zone de con-flict, nu este exclus canumãrul specialiºtilor sãcreascã.
Ei sunt foarte buni camedici, au experienþã ºiiubesc România mai multdecât românii.
Diana Diana MITRACHEMITRACHE
Medic sirian, la spitalul din Vulcan
E xistã fonduride sute de
milioane de euro,dar nu ajung înValea Jiului, pentrucã nu avem zonerurale. Asta chiardacã sunt localitãþiîn care oamenii seocupã de agricul-turã, ori decreºterea animalelorºi ar avea nevoie debanii de la UE.
Haralambie Vochiþoiu, încalitate de om politic, spunecã va înainta un proiect cãtreprimarii din Vale, cãrora le vapropune sã gãseascã astfel dezone ºi sã ajute oamenii sãacceseze fonduri.
„Existã ProgramulNaþional de DezvoltareRuralã, prin care se pot accesa fonduri. Existã un program, 312, princare sunt sprijiniþi cei dinzone rurale. Suntem totaldezavantajaþi de faptul cã înValea Jiului nu avem niciozonã ruralã, deºi avem ani-male, momârlani, zootehnie,oameni ce ar dori sã acce-
seze fonduri ºi pierdem sutede milioane de euro cã nureuºim sã ne þinem de legislativ sã generãm ohotãrâre de guvern în acestsens. Milioane ºi milioane deeuro trec pe lângã noi. Deazi (joi, 27 septembrie), voiîncepe demersurile în acestsens”, a declarat HaralambieVochiþoiu.
Cel puþin 100 de astfel deproiecte ar fi putut sã fiedepuse în Valea Jiului. Astasusþine acum Vochiþoiu, caree pregãtit sã creeze zonelerurale din Valea Jiului cuorice preþ.
Diana Diana MITRACHEMITRACHE
Se cautã soluþii pentru transportlocal subvenþionat
Bani sunt, dar nu-s zone rurale!
ÎÎÎÎnnnncccceeeerrrrccccããããrrrriiiiddddeeeeiiiinnnncccciiiittttaaaarrrreeee aaaa mmmmiiiinnnneeeerrrriiiilllloooorrrr”C ã am reuºit sã obþinem aceastã
mãrire a salariilor minerilor,mã refer la alocarea banilor, eu nu amscos în evidenþã acest lucru. Da, amavut vii discuþii cu nemulþumiþii, ºimã refer la cei politici ºi la cei care îisusþin, cã suma este micã, deºi eiºtiau cã este un mare câºtigcunoscând cum stau lucrurile înþarã” – Cristian Resmeriþã, deputat PSD de Valea Jiului.
În aceastãperioadã de tulburãripolitice majore, careinfluenþeazã întreagaeconomie ºi creeazãprobleme sociale, separe cã Valea Jiuluitraverseazã suportabilaceste crize supra-puse, spun politicieniizonali. Afirmaþiile auvenit ca urmare acârtelii repetate aunor opozanþi,fireºte, politici, cãValea este vai demama ei ºi cãnimãnui nu-i pasã ºicã nu se face nimic
pe aici, pe lanoi.
Ultimasupãrare a fost ceanãscutã din nemulþu-mirea cã s-au alocatbanii pentru mãrireasalariilor minerilor cu”doar” 10 la sutã,aºa cum s-a stabilitprin eforturi concer-tate a mai multor fac-tori sindicali, dar ºipolitici, pentru cã seºtie: dacã voinþãpoliticã nu e, nimicnu e…
Se ºtie cã în þarãexistã hotãrâri
judecãtoreºti – aleprofesorilor, docto-rilor, primãriilor etc -în care statul esteobligat la plata unorsume uriaºe, dar pecare nu le-a respec-
tat, spunândcã le
vapune
în aplicare peste aniºi ani pentru cã nusunt bani. Mai rãueste cã aceste cãrtelipar menite a incitaminerii pentru a-ifolosi, cã doar seapropie campaniaelectoralã, spun chiarunii lideri de sindicat.
Deputatul PSD,Cristian Resmeriþã aconfirmat supãrãrileºi a venit cu pre-cizãri.
”Cã am reuºit sãobþinem aceastãmãrire a salariilorminerilor, mã refer laalocarea banilor, eunu am scos în evi-denþã acest lucru.Da, am avut vii dis-cuþii cu nemulþumiþii,ºi mã refer la ceipolitici ºi la cei care îisusþin, cã suma estemicã, deºi ei ºtiau cãeste un mare câºtigcunoscând cum staulucrurile în þarã. Încondiþiile în care încompanii mari,strategice, oameniinu au bani pentrusalarii, uitaþi-vã ºi laOltchim, unde salari-aþii nu ºtiu ce se vaîntâmpla cu ei ºi nicisalariile nu le-au fostplãtite, sau la altelece se închid definitiv,noi am obþinutmãrirea salarialã. Nueste suficient, fireºte.Dar ar trebui vãzut ºicomparat pentru cãvã spun, Valea Jiului
are o largãdeschidere la factoriide decizie de la Devaºi de la Bucureºti. Eu,personal, nu mã potplânge” – a declaratdeputatul PSD deValea Jiului, CristianResmeriþã.
Sã nu uitãm totuºicã minerii nu maisunt cei care acordãîncrederea
necondiþionat, saumai pleacã urecheala cei care vor sã sefoloseascã forþa aces-tora, nãscutã din uni-tatea lor proverbialã.Ei au început de multsã-ºi cunoascã intere-sele ºi sã cântãreascãatent calitatea lideri-lor ºi a politicienilor.
IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU
T ransportul localar trebui sub-
venþionat, aºa încâttoþi oamenii din ValeaJiului sã poatã circulacu un maxi taxi.
Haralambie Vochiþoiu,unul dintre consilieriijudeþeni, susþine cã acumsunt oameni care rãmânlefteri dupã ce fac navetaºi achitã datoriile curente,iar pentru asta le cere spri-jin primarilor sã caute osoluþie comunã.
„Se vrea ca în 2020 sãavem tramvai, ori troleibuzprin Valea Jiului, dar pânãatunci, trebuie sã negândim la ce facem azi.Sunt oameni care îºi faccalcule cu privire la banii
de maxi taxi de mâine, desãptãmâna viitoare. Eu Osã merg cãtre ConsiliulJudeþean ºi o sã-i rog pecei din conducere sã gãsimo soluþie, ca aºa cum spon-sorizãm în fiecare ºedinþã,douã, trei, ºapte asociaþiide diverse ocupaþii, spon-sorizãm hobby-uri la diverºidomni ºi doamne, sã sub-venþionãm ºi transportul încomun interurban ºi urbanal Vãii Jiului. Asta pentrucã oamenii fac naveta ºidistanþele sunt lungi”, adeclarat HaralambieVochiþoiu,consilier judeþeanPPDD.
Vochiþoiu a declarat cãeste conºtient cã preþulbiletului e dat de preþul lapompã al combustibililor,dar „nu e normal sã lãsãm
oamenii lefteri, dupã cefac naveta”. Asta pânãva fi realizatã aici, în2020, o linie de tram-vai.
din Siria sã lucrezela spitalul dinVulcan. Omul a avuto experienþã nefericitã, în urmaunui bombardamentºi spune cã aici aînvãþat sã preþuiascãlibertatea altfel.
Doctorul AksamKadour a fãcut facultateaîn România ºi aici ºi-aîntemeiat o familie, darplecase în Siria sã câºtigebani mai mulþi. Nu a fostsã fie cu noroc ºi sute deoameni i-au murit înbraþe, ori sub privirile lui,pânã când s-a decis sãvinã în Valea Jiului ºiacum nu regretã deloc.„Decizia care m-a obligatsã vin aici în Româniaeste situaþia din Siria. Efoarte gravã ºi e greu detrãit acolo acum”, spunemedicul Aksam Kadour,medic urolog, cu regretdespre faptul cã a fostnevoit sã-ºi pãrãseascãþara natalã.
Î n Siria eºtimereu þinta
cuiva
Medicul AksamKadour trãia în Româniade 8 ani. A plecat înSiria sã câºtige mai mulþibani, dar a renunþat
pentru cã, aºa cumspune el rãzboiul dinSiria nu e o jucãrie. Nuconteazã de ce parte eºti,oricum ai de suferit ºiasta e cumplit. „Amlucrat în Siria. Acolo,însã, indiferent ce faci, camedic sau asistent, eºtiþinta cuiva care se luptã
acolo. Dacã eºti cu statul,sau cu rebelii, nu con-teazã. Dacã lucrezi custatul, eºti þinta rebelilor,iar dacã eºti de partealor, eºti þinta altora ºi totaºa…”, povesteºtemedicul sirian.
Medicul a fost acceptatde echipa de la Vulcan ºi
a fost integrat cu succesîn activitate.
„De la 1septembrieam angajat un medic cudublã cetãþenie românã ºisirianã. Este urolog ºi areºi o supra-specializare înspargerea calculilorrenali. Vine dintr-o zonãde conflict ºi aici l-amacceptat cu plãcere”,susþine dr MarianaMateescu, manager alSpitalului din Vulcan.
L ibertatea,lucrul cel mai
de preþMedicul sirian
povesteºte cã noi,românii, nu apreciem ceavem, iar aici se referã lalibertatea noastrã. Astapentru cã,dupã ce a scã-pat din iadul bombarda-mentelor, acum viaþa înRomânia este minunatã.„Aici e foarte bine dinpunct de vedere al secu-ritãþii ºi asta e foarteimportant. În Siria, deunde am venit eu acum,
400 de medici au muritsub ochii noºtri. Asistentemedicale, 2000. Aici,nimeni nu ºtie cât e deimportantã liniºtea.Românii nu preþuiescliniºtea ºi am observat euasta de când am venit”,povesteºte mediculAksam.
La spitalul din Vulcan,medicul sirian ar putea sãdeschidã un centru specializat în eliminareacalculilor renali cu terapie laser.
„Noi intenþionãm sãcreãm, împreunã cuprimãria Vulcan, un cen-
tru de litotripþie, la spi-talul din Vulcan, pentruca pacienþii care aunevoie de acest tratamentsã nu mai meargã pânãla Timiºoara sau laArad”, spune dr MarianaMateescu, iar mediculsirian o completeazã:„Am discutat cu mana-gerul despre acest centrucare poate topi calculiirenali, fãrã operaþie, culaserul. Aici, în zona VãiiJiului, sunt mulþi caresuferã de aceastã boalã ºiºtiu un centru în Ankara,Turcia, care are contractcu o firmã din America
ce produce astfel deaparaturã. Este rãspân-ditã în multe spitale ºi amputea sã aducem ºi lanoi”, spune dr. Aksam
La spitalul din Vulcanmai sunt medici din FâºiaGaza, ori din alte zone ºi,pentru sunt foarte multecereri din partea celordin aceste zone de con-flict, nu este exclus canumãrul specialiºtilor sãcreascã.
Ei sunt foarte buni camedici, au experienþã ºiiubesc România mai multdecât românii.
Diana Diana MITRACHEMITRACHE
Medic sirian, la spitalul din Vulcan
E xistã fonduride sute de
milioane de euro,dar nu ajung înValea Jiului, pentrucã nu avem zonerurale. Asta chiardacã sunt localitãþiîn care oamenii seocupã de agricul-turã, ori decreºterea animalelorºi ar avea nevoie debanii de la UE.
Haralambie Vochiþoiu, încalitate de om politic, spunecã va înainta un proiect cãtreprimarii din Vale, cãrora le vapropune sã gãseascã astfel dezone ºi sã ajute oamenii sãacceseze fonduri.
„Existã ProgramulNaþional de DezvoltareRuralã, prin care se pot accesa fonduri. Existã un program, 312, princare sunt sprijiniþi cei dinzone rurale. Suntem totaldezavantajaþi de faptul cã înValea Jiului nu avem niciozonã ruralã, deºi avem ani-male, momârlani, zootehnie,oameni ce ar dori sã acce-
seze fonduri ºi pierdem sutede milioane de euro cã nureuºim sã ne þinem de legislativ sã generãm ohotãrâre de guvern în acestsens. Milioane ºi milioane deeuro trec pe lângã noi. Deazi (joi, 27 septembrie), voiîncepe demersurile în acestsens”, a declarat HaralambieVochiþoiu.
Cel puþin 100 de astfel deproiecte ar fi putut sã fiedepuse în Valea Jiului. Astasusþine acum Vochiþoiu, caree pregãtit sã creeze zonelerurale din Valea Jiului cuorice preþ.
Diana Diana MITRACHEMITRACHE
Se cautã soluþii pentru transportlocal subvenþionat
Bani sunt, dar nu-s zone rurale!
ÎÎÎÎnnnncccceeeerrrrccccããããrrrriiiiddddeeeeiiiinnnncccciiiittttaaaarrrreeee aaaa mmmmiiiinnnneeeerrrriiiilllloooorrrr”C ã am reuºit sã obþinem aceastã
mãrire a salariilor minerilor,mã refer la alocarea banilor, eu nu amscos în evidenþã acest lucru. Da, amavut vii discuþii cu nemulþumiþii, ºimã refer la cei politici ºi la cei care îisusþin, cã suma este micã, deºi eiºtiau cã este un mare câºtigcunoscând cum stau lucrurile înþarã” – Cristian Resmeriþã, deputat PSD de Valea Jiului.
voltat ºi poate adulmeca ºide la un kilometri dis-tanþã, astfel cã turiºtiicare fac drumeþii prinParâng, sunt sfãtuiþi sãrenunþe la a se parfumaca pentru o ieºire în oraº.
În plus nu este recomandat nicisã consume bãuturi alcoolice carepot atrage la fel de uºor atenþiaanimalului. Orice miros „tare”,parfum, alcool, poate determina
animalul sã atace. „Orice agre-siune de tipul acesta asupra simþu-lui olfactiv al animalului poate sã-ldetermine sã atace pentru a seapãra. Cei care fac drumeþii prinpãdure, turiºtii care merg petrasee prin Parâng, ar fi bine sãrenunþe la a se parfuma ca pentruieºirea la restaurant. Nici bãuturilealcoolice nu sunt indicate pentrucã mirosul poate fi la fel de uºorperceput de animalul sãlbatic”,explicã medicul veterinar,Octavian Popescu, ºeful CSVSAPetroºani. Pe de altã parte acestamai spune cã DSVSA Hunedoara
nu poate derula acþiuni prin caresã preîntâmpine incidenteleprovocate de urºi sau alte animalesãlbatice, dar poate face reco-mandãri pe principiul „paza bunãtrece primejdia rea!”. „S-a acredi-ta ideea cã am avea o responsabil-itate în cazul atacului ursului. Sãnu încerce nimeni sã arunce pisicaîn curtea DSVSA. Un medic vet-erinar poate interveni în momen-tul în care are obiectul în sine,adicã ursul în acest caz. În funcþiede ce gãsim la faþa locului putemacþiona, luãm probe de laborator,instituim carantinã dacã se cere.
Noi nu suntem posesori de armede vânãtoare ºi nici nu putempatrula prin fondurile de vânãtore.Poate cã domnii care au fondurilede vânãtoare în administrare artrebui sã mai alimenteze ºi varacentrele de susþinere a animalelorcu hranã suplimentarã”, maideclarã Octavian Popescu.Reamintim cã în noaptea de marþispre miercuri un bãrbat dinPetroºani a fost atacat ºi muºcatde un urs, iar norocul lui a fost cãîn apãrare i-au sãrit câinii care aualungat sãlbãticiunea.
Maximilian GÂNJU
A tacul ursului dinnoaptea de marþi
spre miercuri, când unbãrbat din Petroºani afost rãnit, ar putea ficauzat de faptul cã ani-malul a cãzut într-o cap-canã a braconierilor.
Aproape cã recunosc deschisproprietarii de colibe ºi locuinþedin zona de la poaleleParângului, cã pun laþuri pentrua prinde mistreþii care în aceastãperioadã le atacã searã de searãgospodãriile. Braconajul la mis-treþ se practicã inclusiv în zonaSaºa, unde Izvorel Cãlina a fostatacat de fiarã ºi rãnit la faþã.Din acest motiv este posibil caminerul sã fi fost atacat de ursdupã ce animalul a cãzut într-ocapcanã pentru mistreþ ºi dincare a reuºit sã scape, însã
instinctul de apãrare l-a fãcut sãse nãpusteascã în loc de a seretrage. „Este foarte posibil ca
individul sã fi fost atacat de ani-mal dupã ce s-a încercat bra-conarea lui. Ursul a cãzut într-un
laþ pus pentru mistreþ, câinii l-auhãituit ºi dupã ce a scãpat dinstrânsoare s-a apãrat instinctiv.Respectivul s-a dus în zona lui.Fiara nu mai ºtie de fricã înmomentul în care se simteîncolþitã. Cine apus laþul rãmânede vãzut. Cã a fost individul ata-cat, altcineva care a vrut sã bra-coneze, asta nu se ºtie. Nimeninu face o acuzaþie la adresa luidar este bine sã se cunoascãacest aspect cum cã braconajulla mistreþ este în floare”, audeclarat surse demne deîncredere. Un vânãtor experi-mentat care conduce asociaþiade profil a judeþului a explicatimediat dupã producerea atacu-lui cã animalul sãlbatic a fost
provocat într-un fel sau altul.„Nu ursul a intrat pe teritoriulnostru, noi am intrat pe teritori-ul lui. (…) Ursul nu atacã decâtdacã este rãnit sau dacã estehãituit. Când este stârnit saurãnit e normal sã reacþioneze”,declara, Dorin Calciu, preºedin-tele AJVPS Hunedoara. Poliþiºtii hunedoreni au în vedereacest aspect privind braconajulla poalele Parângului, însã victi-ma nu face obiectul uneicercetãri penale precizeazãinspectorul Bogdan Niþu, purtã-tor de cuvânt IPJ Hunedoara.De menþionat ar fi ºi faptul cã oacþiune de control derulatã înzona atacului de jandarmi ºirangeri, în urmã cu circa trei anide zile, s-a soldat cudescoperirea a nu mai puþin de400 de capcane întinse de bra-conieri.
Maximilian GÂNJU
L a 1 octombrie numai puþin de 200 de
angajaþi aiElectrocentrale Deva artrebui sã se ponteze pen-tru ultima datã la loculde muncã. Aceºtiaurmeazã sã fie disponibi-lizaþi, însã directorulgeneral al societãþii nuvrea sã renunþe laoamenii de care areneapãratã nevoie.
În plus, va fi elaborat un pro-gram de disponibilizare peComplexul Energetic din careface parte termocentrala de laDeva dar ºi cea din Valea Jiuluide la Paroºeni - Vulcan. Circa30 de angajaþi ai SE Paroºeni
vor fi disponibilizaþi dacã pro-gramul va deveni realitate.„Suntem în curs cu lista dedisponibilizare la Mintia.Probabil, adicã precis cã o sãfacem un program ºi pe com-plex, sã vedem cã OUG 116(n.r. ordonanþa privind protecþiasocialã acordatã persoanelordisponibilizate prin concediericolective...) are valabilitate pânãla sfârºitul anului. Aº vrea anulacesta sã disponibilizãm 30 depersoane ºi de la TermocentralaParoºeni. În mare parte cei depe listã sunt în prag de pension-are ºi dupã disponibilizare întrã
direct în pensie”, a declaratdirectorul general al termocen-tralei Mintia, Costel Alic. Acestan-ar vrea sã renunþe însã laoamenii de care are nevoie latermocentrala pe care o con-duce. „Lucrurile stau astfel, eunu mã pot opune dar încerc sã-lconving ca sã mai rãmânã celde care am nevoie”, spune Alic.Persoanele care vor fi concedi-ate vor primi plãþi compen-satorii, în funcþie de vechimea înmuncã. Pe de altã parte ºi la SEParoºeni s-au fãcut liste dedisponibilizãri chiar dacã nu aintrat încã sub incidenþa progra-mului de reducere de personal,iar cei care vor sã plece din sis-tem se încadreazã la pensiedupã finalizarea mãsurilor deasistenþã socialã.
Maximilian GÂNJU
L a fel cum ghioceiideschid anotimpul
de primãvarã, aºabrânduºele prevestesco toamnã lungã ºiînsoritã. Pe pãºunilemontane din ValeaJiului peisajul esteunul fascinant. Parcãacum ar fi primãvarãºi toate florile înfloresc.Dar nu este aºa.
Suntem în plinã toamna ºibrânduºele acestui sezontroneazã timide pe plaiurilemioritice. Bãtrânii, bunicunoscãtori ai miturilor popu-lare specifice locului spun cãaceste flori plãpânde, gingaºe,dar în acelaºi timp “puternice”pentru cã pe timpul nopþiirezista temperaturilor scãzute,sunt prevestitoarele unuisezon de toamnã frumos ºiînseninat, însã în acelaºi timpneprevãzut.
“Maicã dragã tu sã ºtii de lamine cã dacã sunt brânduºetoamna înseamnã cã vomavea o toamnã lungã ºi fru-moasã”, spune o bãtrânã gâr-bovita ce îºi are colibã în vâr-ful munþilor Parâng.
M ituri despreBrânduºe
Brânduºa este una dinpuþinele plante care înfloresctoamna, mai rar primãvara. Aceastã plantã creºte înfâneþele ºi pãºunile umede dinregiunile montane. Brânduºaeste floarea prin care calen-darul popular marca fie insta-larea din plin a toamnei, fievenirea primãverii, omul asim-ilând sub acelaºi nume douãspecii complet diferite: brân-duºa de primãvarã ºi cea detoamnã, singura asemãnaredintre ele fiind culoareacomunã, liliachie aflorilor. Brânduºa de toamnãeste perceputã de tradiþie cã
floarea morþilor, pe când ceade primãvarã este floareaviilor, simbolizând reînviereanaturii. Se zicea cã morþii sebucurã când vãd brânduºeleînflorind toamna.Determinativul „de toamnã”exprima de fapt un momentaparte într-un strãvechi calen-dar popular, rãspunzãtor pen-tru înflorirea brânduºei fãcân-du-se Brumãrel ºi Brumar(lunile octombrie ºi noiem-brie), patroni ai anotimpuluirece, de tranziþie cãtre iarna.Credinþã popularã puneînflorirea brânduºei de toam-nã, pe seama rãutãþii Mameivitrege a pãmântului, care aizgonit-o afarã. O legendãpopularã referitoare la flora
carpaticã arata cã cele douãbrânduºe (de toamnã ºi deprimãvarã) au fost douã surorigemene, pe care mama lorvitregã le-a izgonit din casã.Ele au umblat mult prinpãdure începând sã plângã,jelind, au fost auzite de doam-na Toamna, personificata într-o femeie, care le-a metamor-fozat în ghicitori; de atunci elese cautã mereu, neîntâlnindu-se niciodatã. Se zicea cã celuice va aduna brânduºe detoamnã ºi de primãvarã, unin-du-le într-o cununiþã pe care ova da pe o apã curgãtoare i seva îndeplini orice dorinþã ºi ise vor ierta multe pãcate.
Raul IRINOVICI
Minerul rãnit de urs – posibilã victimãa braconajului
Turiºtii din Parâng, sfãtuiþisã renunþe la parfumuri tari
care au depuscereri de rambur-sare pe progra-mul OperaþionalSectorialDezvoltareaResurselorUmane. De sãp-tãmâna viitoarese reiau plãþilepentru cereriledeja verificate.
Aproximativ 1.400de cereri de rambur-sare din cadrul POS-DRU, care au fost dejaverificate conforminstrucþiunii convenitecu Comisia Europeanã,vor fi plãtite începândcu sãptãmâna viitoaredin fonduri de la buget,a anunþat ministrulMuncii, MarianaCâmpeanu. „Auditulcare a fost efectuat deComisia Europeanã înaprilie 2012 a con-statat cã s-au produsmulte nereguli, inclusivde sistem, ºi, ca atare,la ora actualã, neaflãm într-o fazã depre-suspendare,urmând ca România,în acest scurt intervalde timp, sã reparetoate neregulile care aufost constatate în2011, în 2010, în2009 ºi nerezolvate,deºi au fost mai multecomisii de audit de-alungul timpului. Înaceastã scurtã perioadãde timp, ne-am con-centrat toate eforturile
pentru a gãsi acelesoluþii care sã ducã lasalvarea fondurilor. S-aaprobat un memoran-dum în guvern princare s-a convenitasupra unui plan demãsuri, care a fosttransmis ºi ComisieiEuropene, ºi avem îndesfãºurare execuþiaacestui plan de mãsuriaºa încât, la comisia deaudit urmãtoare, sãputem sã demonstrãmcã suntem capabilitotuºi, sã desfãºurãm înmod corect toate oper-aþiunile legate de POS-DRU”, a declaratMariana Câmpeanu.Ministrul a explicat cã,în aceastã perioadãfoarte grea, cândComisia Europeanã nua mai sprimit cereri derambursare, s-au blocatplãþile cãtre beneficiari.„Am început cu deblo-carea plãþilor pentrucofinanþare ºi pot sãspun cã suntem la zi cuplata TVA-ului ºi acum,în ultimã instanþã, tre-buia sã gãsim soluþiipentru deblocareaplãþilor pentru cererilede rambursare depuse.În memorandumulrespectiv ºi în planulde mãsuri pe care l-amavut, am elaborat oinstrucþiune specialãprin care am verificatîn amãnunþime toatecererile de rambursare
depuse ºi astãzi pot sãvã anunþ cã toatecererile de rambursarecare au fost verificatepe Instrucþiunea 61agreatã de ComisiaEuropeanã vor fiplãtite începând cusãptãmâna viitoare. Pemãsurã ce alte cereride rambursare vor fiverificate conformmetodologiei aprobatede Comisia Europeanãºi vom gãsi resurse încontinuare, pânã lasfârºitul anului nepropunem sã plãtim dela bugetul de stat toatecererile de rambur-sare”, a mai spusMariana Câmpeanu.Guvernul are acum ladispoziþie o sumã de390 de milioane RON,pentru aceste ram-bursãri.
În luna iulie, min-istrul AfacerilorEuropene, LeonardOrban, a declarat cã întoate proiectele verifi-cate de ComisiaEuropeanã din cadrulProgramuluiOperaþional Sectorialde Dezvoltare aResurselor Umane aufost descoperite nereg-uli, care nu fuseserãdepistate de autoritãþileromâne, astfel fiindpusã sub semnul între-bãrii funcþionareaîntregului sistem.
Carmen COSMAN
Încep plãþile cererilor derambursare din cadrul
POSDR
L iberalii vormerge pe mâna
lui Rus, cu speranþacã va fi mai alert încampania electoralãpentru a nu se mairepeta eºecul de lalocale, iar PDL accep-tã ºi locurile 2-3 ºirecunosc cã MonicaIacob Ridzi este opierdere semnificativã.
Miercuri seara, birouljudeþean al PNL ºi-a desem-nat prin vot candidaþii pentrualegerile parlamentare ºi astabilit ca pentru Valea Jiuluisã susþinã pe cei ai aliaþilordin USL, respectiv pe cei aiPSD. Preºedintele PNLHunedoara, Mircea IoanMoloþ, spune cã i se parenormal ca din partea uniuniisã candideze cei care staumai bine. Este o formã de aspune, pentru cã în ValeaJiului, o zonã preponderentindustrialã, chiar ºi cu maipuþini mineri, ºi cu firmeprofilate în general pe nece-sitãþile Companiei Huilei ºipe construcþii, ca urmare adezvoltãrii urbane, nu este ozonã în care dominã prefer-inþele de dreapta în rândulalegãtorilor.
”Mi se pare normal ca însituaþia în care ei stau maibine, sã fie susþinuþi colegiidin PSD, Resmeriþã, Rus ºiNicula” – a declaratpreºedintele judeþean al lib-eralilor.
Întrebat dacã nu cumva,pe colegiul Petroºani-Petrila-Aninoasa, Ioan Rus nu estecea mai bunã nominalizare laCamera Deputaþilor, avândîn vedere cã a fãcut o cam-panie electoralã ”la pas”,neconvingãtor, la alegerilelocale, ca pretendent lafuncþia de primar, ºi acestlucru l-a fãcut în condiþiile încare Tiberiu Iacob Ridzi,PDL, a fost un contracandi-
dat redutabil, drept pentrucare Rus a pierdut lamenta-bil, Moloþ a fost reþinut înafirmaþii...
”Eu nu mã amestec, chiardacã suntem în alianþã. Suntconvins cã s-a analizat foartebine acest lucru în PSD ºimai cred cã Ioan Rus vaadopta un ritm mai alertpentru a nu se mai repetasituaþia de la locale. Dar vãspun cã în Vale va cîºtigaUSL, 100 la sutã” – a pre-cizat Mircea Ioan Moloþ.
PDL a desemnat ºi el can-didaþii pe Valea Jiului, darnici unul nu este de forþaMonicãi Iacob Ridzi, spunchiar opozanþii politici. Înlocul ei, pe colegiul ValeaJiului-Est, a fost desemnatAlexandru Lãutaru, un bunprofesionist, dar fãrã mareexperienþã politicã. La fel ºipe colegiul Vest, ConstatinBrânduºe – pentru CameraDeputaþilor ºi Florin Mârza laSenat… Plecarea din PDL adeputatului Monica Ridzi azdruncinat din temelii încred-erea democrat liberalilor încâºtigarea colegiului Est, ºipierderea singurei ”locomo-tive” a partidului în zonã.
Preºedintele OrganizaþieiJudeþene a PDL, DorinGligor, spune cã plecarea din
partid a deputatului MonicaRidzi este regretabilã, darchiar dacã se vor situa pelocurile doi sau trei aceastãcampanie electoralã, în ved-erea alegerilor parlamentare,trebuie abordatã ca o com-petiþie ºi nu ca o bãtãlie. Caurmare, candidaþii PDL vormerge pe mesajul transmisalegãtorilor.
”Important este mesajulcandidatului. Ar trebui sãvedem alegerile ca pe ocompetiþie, nu ca pe obãtãlie axatã pe oportunism.Sunt sigur cã Monica IacobRidzi este o situaþie, sã-ispun aºa, regretabilã. Ampurtat discuþii ºi înainte, ºidupã demisie ºi vom vorbiîntotdeauna. Dacã se vaîntoarce în partid? Este oîntrebare la care e dificil derãspuns” – a declarat DorinGligor, liderul judeþan alPDL.
De precizat cã din totspectrul politic al candi-daþilor, Monica Iacob Ridzieste datã ca favoritã pecolegiul de Est-Valea Jiului,iar Cristian Resmeriþã va fifoarte greu de detronat dinpreferinþele alegãtorilor depe cel de Vest – Vulcan,Lupeni, Uricani.
Ileana FIRÞULESCU
În Valea Jiului, liberalii nuau candidaþi, iar PDL o
regretã pe Ridzi
Legende locale,
Brânduºele de toamnã, „covor”mmmmoooovvvv ppppeeee ccccrrrreeeesssstttteeeelllleeee mmmmoooonnnnttttaaaannnneeee
voltat ºi poate adulmeca ºide la un kilometri dis-tanþã, astfel cã turiºtiicare fac drumeþii prinParâng, sunt sfãtuiþi sãrenunþe la a se parfumaca pentru o ieºire în oraº.
În plus nu este recomandat nicisã consume bãuturi alcoolice carepot atrage la fel de uºor atenþiaanimalului. Orice miros „tare”,parfum, alcool, poate determina
animalul sã atace. „Orice agre-siune de tipul acesta asupra simþu-lui olfactiv al animalului poate sã-ldetermine sã atace pentru a seapãra. Cei care fac drumeþii prinpãdure, turiºtii care merg petrasee prin Parâng, ar fi bine sãrenunþe la a se parfuma ca pentruieºirea la restaurant. Nici bãuturilealcoolice nu sunt indicate pentrucã mirosul poate fi la fel de uºorperceput de animalul sãlbatic”,explicã medicul veterinar,Octavian Popescu, ºeful CSVSAPetroºani. Pe de altã parte acestamai spune cã DSVSA Hunedoara
nu poate derula acþiuni prin caresã preîntâmpine incidenteleprovocate de urºi sau alte animalesãlbatice, dar poate face reco-mandãri pe principiul „paza bunãtrece primejdia rea!”. „S-a acredi-ta ideea cã am avea o responsabil-itate în cazul atacului ursului. Sãnu încerce nimeni sã arunce pisicaîn curtea DSVSA. Un medic vet-erinar poate interveni în momen-tul în care are obiectul în sine,adicã ursul în acest caz. În funcþiede ce gãsim la faþa locului putemacþiona, luãm probe de laborator,instituim carantinã dacã se cere.
Noi nu suntem posesori de armede vânãtoare ºi nici nu putempatrula prin fondurile de vânãtore.Poate cã domnii care au fondurilede vânãtoare în administrare artrebui sã mai alimenteze ºi varacentrele de susþinere a animalelorcu hranã suplimentarã”, maideclarã Octavian Popescu.Reamintim cã în noaptea de marþispre miercuri un bãrbat dinPetroºani a fost atacat ºi muºcatde un urs, iar norocul lui a fost cãîn apãrare i-au sãrit câinii care aualungat sãlbãticiunea.
Maximilian GÂNJU
A tacul ursului dinnoaptea de marþi
spre miercuri, când unbãrbat din Petroºani afost rãnit, ar putea ficauzat de faptul cã ani-malul a cãzut într-o cap-canã a braconierilor.
Aproape cã recunosc deschisproprietarii de colibe ºi locuinþedin zona de la poaleleParângului, cã pun laþuri pentrua prinde mistreþii care în aceastãperioadã le atacã searã de searãgospodãriile. Braconajul la mis-treþ se practicã inclusiv în zonaSaºa, unde Izvorel Cãlina a fostatacat de fiarã ºi rãnit la faþã.Din acest motiv este posibil caminerul sã fi fost atacat de ursdupã ce animalul a cãzut într-ocapcanã pentru mistreþ ºi dincare a reuºit sã scape, însã
instinctul de apãrare l-a fãcut sãse nãpusteascã în loc de a seretrage. „Este foarte posibil ca
individul sã fi fost atacat de ani-mal dupã ce s-a încercat bra-conarea lui. Ursul a cãzut într-un
laþ pus pentru mistreþ, câinii l-auhãituit ºi dupã ce a scãpat dinstrânsoare s-a apãrat instinctiv.Respectivul s-a dus în zona lui.Fiara nu mai ºtie de fricã înmomentul în care se simteîncolþitã. Cine apus laþul rãmânede vãzut. Cã a fost individul ata-cat, altcineva care a vrut sã bra-coneze, asta nu se ºtie. Nimeninu face o acuzaþie la adresa luidar este bine sã se cunoascãacest aspect cum cã braconajulla mistreþ este în floare”, audeclarat surse demne deîncredere. Un vânãtor experi-mentat care conduce asociaþiade profil a judeþului a explicatimediat dupã producerea atacu-lui cã animalul sãlbatic a fost
provocat într-un fel sau altul.„Nu ursul a intrat pe teritoriulnostru, noi am intrat pe teritori-ul lui. (…) Ursul nu atacã decâtdacã este rãnit sau dacã estehãituit. Când este stârnit saurãnit e normal sã reacþioneze”,declara, Dorin Calciu, preºedin-tele AJVPS Hunedoara. Poliþiºtii hunedoreni au în vedereacest aspect privind braconajulla poalele Parângului, însã victi-ma nu face obiectul uneicercetãri penale precizeazãinspectorul Bogdan Niþu, purtã-tor de cuvânt IPJ Hunedoara.De menþionat ar fi ºi faptul cã oacþiune de control derulatã înzona atacului de jandarmi ºirangeri, în urmã cu circa trei anide zile, s-a soldat cudescoperirea a nu mai puþin de400 de capcane întinse de bra-conieri.
Maximilian GÂNJU
L a 1 octombrie numai puþin de 200 de
angajaþi aiElectrocentrale Deva artrebui sã se ponteze pen-tru ultima datã la loculde muncã. Aceºtiaurmeazã sã fie disponibi-lizaþi, însã directorulgeneral al societãþii nuvrea sã renunþe laoamenii de care areneapãratã nevoie.
În plus, va fi elaborat un pro-gram de disponibilizare peComplexul Energetic din careface parte termocentrala de laDeva dar ºi cea din Valea Jiuluide la Paroºeni - Vulcan. Circa30 de angajaþi ai SE Paroºeni
vor fi disponibilizaþi dacã pro-gramul va deveni realitate.„Suntem în curs cu lista dedisponibilizare la Mintia.Probabil, adicã precis cã o sãfacem un program ºi pe com-plex, sã vedem cã OUG 116(n.r. ordonanþa privind protecþiasocialã acordatã persoanelordisponibilizate prin concediericolective...) are valabilitate pânãla sfârºitul anului. Aº vrea anulacesta sã disponibilizãm 30 depersoane ºi de la TermocentralaParoºeni. În mare parte cei depe listã sunt în prag de pension-are ºi dupã disponibilizare întrã
direct în pensie”, a declaratdirectorul general al termocen-tralei Mintia, Costel Alic. Acestan-ar vrea sã renunþe însã laoamenii de care are nevoie latermocentrala pe care o con-duce. „Lucrurile stau astfel, eunu mã pot opune dar încerc sã-lconving ca sã mai rãmânã celde care am nevoie”, spune Alic.Persoanele care vor fi concedi-ate vor primi plãþi compen-satorii, în funcþie de vechimea înmuncã. Pe de altã parte ºi la SEParoºeni s-au fãcut liste dedisponibilizãri chiar dacã nu aintrat încã sub incidenþa progra-mului de reducere de personal,iar cei care vor sã plece din sis-tem se încadreazã la pensiedupã finalizarea mãsurilor deasistenþã socialã.
Maximilian GÂNJU
L a fel cum ghioceiideschid anotimpul
de primãvarã, aºabrânduºele prevestesco toamnã lungã ºiînsoritã. Pe pãºunilemontane din ValeaJiului peisajul esteunul fascinant. Parcãacum ar fi primãvarãºi toate florile înfloresc.Dar nu este aºa.
Suntem în plinã toamna ºibrânduºele acestui sezontroneazã timide pe plaiurilemioritice. Bãtrânii, bunicunoscãtori ai miturilor popu-lare specifice locului spun cãaceste flori plãpânde, gingaºe,dar în acelaºi timp “puternice”pentru cã pe timpul nopþiirezista temperaturilor scãzute,sunt prevestitoarele unuisezon de toamnã frumos ºiînseninat, însã în acelaºi timpneprevãzut.
“Maicã dragã tu sã ºtii de lamine cã dacã sunt brânduºetoamna înseamnã cã vomavea o toamnã lungã ºi fru-moasã”, spune o bãtrânã gâr-bovita ce îºi are colibã în vâr-ful munþilor Parâng.
M ituri despreBrânduºe
Brânduºa este una dinpuþinele plante care înfloresctoamna, mai rar primãvara. Aceastã plantã creºte înfâneþele ºi pãºunile umede dinregiunile montane. Brânduºaeste floarea prin care calen-darul popular marca fie insta-larea din plin a toamnei, fievenirea primãverii, omul asim-ilând sub acelaºi nume douãspecii complet diferite: brân-duºa de primãvarã ºi cea detoamnã, singura asemãnaredintre ele fiind culoareacomunã, liliachie aflorilor. Brânduºa de toamnãeste perceputã de tradiþie cã
floarea morþilor, pe când ceade primãvarã este floareaviilor, simbolizând reînviereanaturii. Se zicea cã morþii sebucurã când vãd brânduºeleînflorind toamna.Determinativul „de toamnã”exprima de fapt un momentaparte într-un strãvechi calen-dar popular, rãspunzãtor pen-tru înflorirea brânduºei fãcân-du-se Brumãrel ºi Brumar(lunile octombrie ºi noiem-brie), patroni ai anotimpuluirece, de tranziþie cãtre iarna.Credinþã popularã puneînflorirea brânduºei de toam-nã, pe seama rãutãþii Mameivitrege a pãmântului, care aizgonit-o afarã. O legendãpopularã referitoare la flora
carpaticã arata cã cele douãbrânduºe (de toamnã ºi deprimãvarã) au fost douã surorigemene, pe care mama lorvitregã le-a izgonit din casã.Ele au umblat mult prinpãdure începând sã plângã,jelind, au fost auzite de doam-na Toamna, personificata într-o femeie, care le-a metamor-fozat în ghicitori; de atunci elese cautã mereu, neîntâlnindu-se niciodatã. Se zicea cã celuice va aduna brânduºe detoamnã ºi de primãvarã, unin-du-le într-o cununiþã pe care ova da pe o apã curgãtoare i seva îndeplini orice dorinþã ºi ise vor ierta multe pãcate.
Raul IRINOVICI
Minerul rãnit de urs – posibilã victimãa braconajului
Turiºtii din Parâng, sfãtuiþisã renunþe la parfumuri tari
care au depuscereri de rambur-sare pe progra-mul OperaþionalSectorialDezvoltareaResurselorUmane. De sãp-tãmâna viitoarese reiau plãþilepentru cereriledeja verificate.
Aproximativ 1.400de cereri de rambur-sare din cadrul POS-DRU, care au fost dejaverificate conforminstrucþiunii convenitecu Comisia Europeanã,vor fi plãtite începândcu sãptãmâna viitoaredin fonduri de la buget,a anunþat ministrulMuncii, MarianaCâmpeanu. „Auditulcare a fost efectuat deComisia Europeanã înaprilie 2012 a con-statat cã s-au produsmulte nereguli, inclusivde sistem, ºi, ca atare,la ora actualã, neaflãm într-o fazã depre-suspendare,urmând ca România,în acest scurt intervalde timp, sã reparetoate neregulile care aufost constatate în2011, în 2010, în2009 ºi nerezolvate,deºi au fost mai multecomisii de audit de-alungul timpului. Înaceastã scurtã perioadãde timp, ne-am con-centrat toate eforturile
pentru a gãsi acelesoluþii care sã ducã lasalvarea fondurilor. S-aaprobat un memoran-dum în guvern princare s-a convenitasupra unui plan demãsuri, care a fosttransmis ºi ComisieiEuropene, ºi avem îndesfãºurare execuþiaacestui plan de mãsuriaºa încât, la comisia deaudit urmãtoare, sãputem sã demonstrãmcã suntem capabilitotuºi, sã desfãºurãm înmod corect toate oper-aþiunile legate de POS-DRU”, a declaratMariana Câmpeanu.Ministrul a explicat cã,în aceastã perioadãfoarte grea, cândComisia Europeanã nua mai sprimit cereri derambursare, s-au blocatplãþile cãtre beneficiari.„Am început cu deblo-carea plãþilor pentrucofinanþare ºi pot sãspun cã suntem la zi cuplata TVA-ului ºi acum,în ultimã instanþã, tre-buia sã gãsim soluþiipentru deblocareaplãþilor pentru cererilede rambursare depuse.În memorandumulrespectiv ºi în planulde mãsuri pe care l-amavut, am elaborat oinstrucþiune specialãprin care am verificatîn amãnunþime toatecererile de rambursare
depuse ºi astãzi pot sãvã anunþ cã toatecererile de rambursarecare au fost verificatepe Instrucþiunea 61agreatã de ComisiaEuropeanã vor fiplãtite începând cusãptãmâna viitoare. Pemãsurã ce alte cereride rambursare vor fiverificate conformmetodologiei aprobatede Comisia Europeanãºi vom gãsi resurse încontinuare, pânã lasfârºitul anului nepropunem sã plãtim dela bugetul de stat toatecererile de rambur-sare”, a mai spusMariana Câmpeanu.Guvernul are acum ladispoziþie o sumã de390 de milioane RON,pentru aceste ram-bursãri.
În luna iulie, min-istrul AfacerilorEuropene, LeonardOrban, a declarat cã întoate proiectele verifi-cate de ComisiaEuropeanã din cadrulProgramuluiOperaþional Sectorialde Dezvoltare aResurselor Umane aufost descoperite nereg-uli, care nu fuseserãdepistate de autoritãþileromâne, astfel fiindpusã sub semnul între-bãrii funcþionareaîntregului sistem.
Carmen COSMAN
Încep plãþile cererilor derambursare din cadrul
POSDR
L iberalii vormerge pe mâna
lui Rus, cu speranþacã va fi mai alert încampania electoralãpentru a nu se mairepeta eºecul de lalocale, iar PDL accep-tã ºi locurile 2-3 ºirecunosc cã MonicaIacob Ridzi este opierdere semnificativã.
Miercuri seara, birouljudeþean al PNL ºi-a desem-nat prin vot candidaþii pentrualegerile parlamentare ºi astabilit ca pentru Valea Jiuluisã susþinã pe cei ai aliaþilordin USL, respectiv pe cei aiPSD. Preºedintele PNLHunedoara, Mircea IoanMoloþ, spune cã i se parenormal ca din partea uniuniisã candideze cei care staumai bine. Este o formã de aspune, pentru cã în ValeaJiului, o zonã preponderentindustrialã, chiar ºi cu maipuþini mineri, ºi cu firmeprofilate în general pe nece-sitãþile Companiei Huilei ºipe construcþii, ca urmare adezvoltãrii urbane, nu este ozonã în care dominã prefer-inþele de dreapta în rândulalegãtorilor.
”Mi se pare normal ca însituaþia în care ei stau maibine, sã fie susþinuþi colegiidin PSD, Resmeriþã, Rus ºiNicula” – a declaratpreºedintele judeþean al lib-eralilor.
Întrebat dacã nu cumva,pe colegiul Petroºani-Petrila-Aninoasa, Ioan Rus nu estecea mai bunã nominalizare laCamera Deputaþilor, avândîn vedere cã a fãcut o cam-panie electoralã ”la pas”,neconvingãtor, la alegerilelocale, ca pretendent lafuncþia de primar, ºi acestlucru l-a fãcut în condiþiile încare Tiberiu Iacob Ridzi,PDL, a fost un contracandi-
dat redutabil, drept pentrucare Rus a pierdut lamenta-bil, Moloþ a fost reþinut înafirmaþii...
”Eu nu mã amestec, chiardacã suntem în alianþã. Suntconvins cã s-a analizat foartebine acest lucru în PSD ºimai cred cã Ioan Rus vaadopta un ritm mai alertpentru a nu se mai repetasituaþia de la locale. Dar vãspun cã în Vale va cîºtigaUSL, 100 la sutã” – a pre-cizat Mircea Ioan Moloþ.
PDL a desemnat ºi el can-didaþii pe Valea Jiului, darnici unul nu este de forþaMonicãi Iacob Ridzi, spunchiar opozanþii politici. Înlocul ei, pe colegiul ValeaJiului-Est, a fost desemnatAlexandru Lãutaru, un bunprofesionist, dar fãrã mareexperienþã politicã. La fel ºipe colegiul Vest, ConstatinBrânduºe – pentru CameraDeputaþilor ºi Florin Mârza laSenat… Plecarea din PDL adeputatului Monica Ridzi azdruncinat din temelii încred-erea democrat liberalilor încâºtigarea colegiului Est, ºipierderea singurei ”locomo-tive” a partidului în zonã.
Preºedintele OrganizaþieiJudeþene a PDL, DorinGligor, spune cã plecarea din
partid a deputatului MonicaRidzi este regretabilã, darchiar dacã se vor situa pelocurile doi sau trei aceastãcampanie electoralã, în ved-erea alegerilor parlamentare,trebuie abordatã ca o com-petiþie ºi nu ca o bãtãlie. Caurmare, candidaþii PDL vormerge pe mesajul transmisalegãtorilor.
”Important este mesajulcandidatului. Ar trebui sãvedem alegerile ca pe ocompetiþie, nu ca pe obãtãlie axatã pe oportunism.Sunt sigur cã Monica IacobRidzi este o situaþie, sã-ispun aºa, regretabilã. Ampurtat discuþii ºi înainte, ºidupã demisie ºi vom vorbiîntotdeauna. Dacã se vaîntoarce în partid? Este oîntrebare la care e dificil derãspuns” – a declarat DorinGligor, liderul judeþan alPDL.
De precizat cã din totspectrul politic al candi-daþilor, Monica Iacob Ridzieste datã ca favoritã pecolegiul de Est-Valea Jiului,iar Cristian Resmeriþã va fifoarte greu de detronat dinpreferinþele alegãtorilor depe cel de Vest – Vulcan,Lupeni, Uricani.
Ileana FIRÞULESCU
În Valea Jiului, liberalii nuau candidaþi, iar PDL o
regretã pe Ridzi
Legende locale,
Brânduºele de toamnã, „covor”mmmmoooovvvv ppppeeee ccccrrrreeeesssstttteeeelllleeee mmmmoooonnnnttttaaaannnneeee
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 28 septembrie 20121100 Diverse
Dacã doreºti sã iniþiezi o nouãacþiune, ar fi bine sã dai dovadãde perseverenþã. Traversezi operioadã bunã, în care ai putearealiza lucruri deosebite, cucondiþia sã faci fiecare pas cuchibzuinþã. Ai grijã ce mãnânci.
De energie nu duci lipsã, dar nureuºeºti sã þi-o canalizezi spre unscop concret. Te grãbeºti ºi aitendinþa sã faci lucrurile de mân-tuialã, ceea ce þi-ar putea încurcamulte. Trebuie sã dai dovadã demai multã rãbdare ºi persev-erenþã.
Vei avea o zi încãrcatã, aºa cãnu te vei odihni nici mãcar oclipã. Energia de care dispui estela nivelul obiºnuit, dar te deran-jeazã cã va trebui sã te descurcide unul singur. Una din ideiletale îºi va demonstra eficienþa.
Cei din jur te apreciazã, dar nusunt dispusi sã îþi acorde sprijinulde care ai nevoie. Eºti foartenerãbdãtor sã finalizezi câteceva, însã ar fi de dorit sã maiamâni acþiunea câteva zile, pânãcând conjunctura astralã îþi va fimai favorabilã.
Este posibil ca o cunoºtinþã maiveche sã încerce sã-þiobstrucþioneze iniþiativele. Nueste cazul sã te implici într-unconflict direct, deoarece nu veireuºi mai nimic. O vesteneaºteptatã îþi poate da pestecap planurile.
Situaþia ta financiarã se poateameliora simþitor, cãci ai puteaprimi o sumã de bani. N-ar fiexclus nici ca o investiþie pe careai fãcut-o de mai mult timp sãdea roade. Acasã ai foarte multde lucru, iar rãbdarea ta este pesfârºite.
În plan social se ivesc tot felul desituaþii a cãror rezolvare va ceretimp ºi un plus de rãbdare. Nulua decizii înainte de a te consul-ta cu cineva de încredere. Tepreocupã în mod special prob-lemele care existã în familia ta,mai ales în relaþia cu partenerul.
Bugetul tãu va înregistra oîmbunãtãþire prin intermediulunei activitãþi extraprofesionale.Doreºti sã îþi faci unele planuride viitor ºi ai nevoie sã te sfãtu-ieºti cu cineva apropiat, în acãrei judecatã sã ai încrederedeplinã.
Este posibil sã ai parte de o micãsurprizã, dar nu trebuie sã aiemoþii, cãci în scurt timp veiconstata cã situaþia nu te deza-vantajeazã. În ceea ce priveºtechestiunile profesionale, ar fibine sã fii mai perseverent, dacãdoreºti sã îþi atingi þinta.
Creativitatea de care dai dovadãte va aduce în centrul atenþieianturajului. Vei intra în posesiaunor bani sau vei primi uncadou, lucru ce îþi va face mareplãcere. Este posibil sã ai nevoiede ajutor, pentru a rezolva o situ-aþie delicatã.
Popularitatea ta în rândul per-soanelor de sex opus îþi permitesã-þi gãºeºti noi susþinãtori aiproiectelor în care eºti implicat.Dorinþa de comunicare estemaximã ºi ea se va rãsfrânge înuniversul familiei. Ai putea sã-iconvingi pe ceilalþi.
Vei avea parte de tot felul deevenimente minore care te vorþine încordat pe tot parcursulzilei. Þi se fac unele propunericare te tenteazã în mod deosebit.Înainte de a lua vreo decizie, sfã-tuieºte-te cu un prieten care,fiind este mai obiectiv.
H O R O S C O P
Lucrãri “abandonate” de
Guvern, la Petroºani
Î ncã o investiþie cu viitorincert la Petroºani. În
urmã cu câþiva ani municipali-tatea de la Petroºani ademarat lucrãrile pentru con-structia unui bazin de înotdidactic.
Teoretic termenul de finalizarealucrãrilor a fost stabilit pentru lunanoiembrie a acestui an. În urma unor
decizii guvernamentale fondurile pentruacest proiect au fost sistate.Reprezentanþii administraþiei publicesunt optimiºti, încã în ceea ce priveºteacest proiect. “Deocamdatã fondurilepentru acest proiect au fost sistate.Sperãm însã cã pânã în primãvara anu-lui viitor sã se aloce fondurile necesarepentru continuarea proiectului”, afirmãprimarul municipiului Petroºani, TiberiuIacob Ridzi. În cazul în care nu vor fialocaþi banii necesari pentru finalizareainvestiþiei lucrãrile realizate pânã înprezent risca sã se deterioreze.
În acest moment lucrãrile sunt final-izate în proporþie de 60%, însã aici tre-buie executate mai multe lucrãri.
Raul IRINOVICI
S ubvenþie pentru cãldurã.Administraþia localã a
municipiului va subvenþionapreþul energiei termice folositede populaþie pentru încãlzirealocuinþelor în iarnã care vine,în sistemul centralizat de ter-moficare.
“Vom continua sã acordãm subvenþiipentru energia termicã. Populaþia vaplãti, la iarnã, 174 de lei/Gcal, la carese va adãuga subvenþia în valoare de60,3 lei/Gcal oferitã de la bugetullocal”, a afirmat primarul într-o confer-inþã de presã.
Pentru iarnã 2012-2013, PrimãriaDeva a inclus în buget o sumã de 2,4
milioane de lei pentru subvenþionareacãldurii la populaþie, fondurile fiind cal-culate pentru un consum de circa40.000 de gigacalorii, similar celui dinsezonul rece trecut. Primãria Devasusþine ºi un program de contorizareindividualã a apartamentelor racordatela sistemul de termoficare, astfel încâtfiecare familie sã plãteascã atât cât
consumã. Pentru montareagigacalorimetrelor individuale este sufi-cient ca asociaþiile de proprietari sãdepunã o cerere la sediul primãriei.
Costurile proiectului vor fi suportateiniþial de la bugetul local, cetãþeniiurmând sã restituie banii cãtre primãrieîn tranºe lunare egale, timp de trei ani.În prezent, în municipiul Devasunt racordate la sistemul determoficare circa 8.000 deapartamente, ceea ce reprez-intã o treime din numãrul totalde locuinþe din oraº.
Raul IRINOVICI
C ombustibil pentruagenþii economici.
Guvernul României aaprobat scoaterea dinrezerva de stat, subformã de împrumut, aunor cantitãþi de com-bustibili pentru uniioperatori economici.
Întrucât capacitatea utilãrealã de stocare din centraleeste ocupatã în proporþie de70% la cãrbune, respectiv 50%la pãcurã de stocurile rezervãde stat, astfel încât capacitãþileproprii utile reale ale cen-tralelor devin insuficiente asig-urãrii unei funcþionãri în bunecondiþii pe perioada de iarnã.
Astfel, societatea defurnizarea agentului termic dinBrad, respectiv Acvacalor, vaprimi din rezerva de stat2.500,000 de pãcurã. Condiþiaaprobãrii combustibilului esteca societatea sã a restituie can-titãþile aprobate la împrumut
prin OUG nr. 122/2011privind aprobarea scoaterii dinrezerva de stat, sub formã deîmprumut, a unor cantitãþi decombustibili pentru unii opera-tori economici, aprobatã prinLegea nr. 137/18.07.2012,cu modificãrile ºi completãrileulterioare.
Programul de iarnã în
domeniul energetic pentruperioada octombrie 2012 ÷martie 2013 prevede atât esti-marea cantitãþilor de energieelectricã ºi termicã necesare afi produse, cât ºi livrãrile, con-sumurile ºi stocurile de com-bustibili, eºalonate lunar pentruperioada precizatã, în scopulasigurãrii funcþionãrii cen-
tralelor termoelectrice ºi elec-trice de termoficare.Capacitatea utilã realã de sto-care a combustibililor din cen-trale este ocupatã de stocurilerezervã de stat în pro-porþie de 70% la cãr-bune, respectiv 50% lapãcurã, iar, în cazulunor operatori eco-
nomici, capacitatea de stocareeste ocupatã în proporþie decca. 90%. Pentru îndeplinireaprevederilor din program referi-toare la livrãrile de combustibili,este necesar ca spaþiile dedepozitare sã fie disponibileîntr-un procent cât mai marepentru stocurile utile ale cen-tralelor. De asemenea, achiz-iþionarea de combustibili înaceastã perioadã conduce lablocarea unor sume de bani, ladegradarea cãrbunelui stocat ºila blocarea spaþiului de depoz-itare al centralelor. Pornireainstalaþiilor de termoficare pen-tru asigurarea cu agent termica populaþiei, cât ºi creºtereaconsumului de energie electricãpe perioada de iarnã determinãcreºterea consumurilor mediizilnice de combustibili.
Raul IRINOVICI
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 28 septembrie 2012 Actualitate 11
C lujul a intratîn finala con-
cursului pentru adeþine, în 2015,titlul de CapitalãEuropeanã aTineretului, ceea ceînseamnã un realsucces pentru oraºultransilvan.
Coordonatorul proiec-tului Farkas András,reprezentând GrupulPONT, s-a aflat în acestezile la Bruxelles pentru aprezenta stadiul în care seaflã aceastã iniþiativã.Împreunã cu deputatuleuropean Iuliu Winkler(UDMR, PPE), el aprezentat proiectul încadrul ºedinþei sãptãmâ-nale a delegaþiei Românieidin Grupul PPE, scopulfiind obþinerea de sprijinpentru susþinerea Clujuluiîn aceastã cursã ºi pentrupopularizarea proiectului.
“Clujul meritã din plinsã-l susþinem pentru
obþinerea acestui titlu.Cred cã desemnareaClujului pentru a deveni în2015 Capitalã Europeanãa Tineretului va mãri viz-ibilitatea României în planeuropean, pentru cã acestoraº are de arãtat foartemulte Europei. (…) Faptulcã oraºul se aflã printrefinaliºti nu înseamnãnumai recunoaºterea catinerii sunt capabili derezultate importante, dar
reprezintã ºi un nou punctde deschidere a regiunii ºia comunitãþii locale cãtreEuropa “, a afirmat IuliuWinkler, europarlamentarHunedoara. Potrivitdeputatului, iniþiativa estebazatã pe resursa cea maivaloroasã a oraºului, tiner-ii. “Se creeazã, acum,posibilitatea ca tinerii sãfie ambasadorii europeniai valorilor experienþelor,culturii, voinþei ºi creativ-
itãþii clujene”, mai consid-erã deputatul european.
Coordonatorul proiec-tului, Farkas András, aavut mai multe întâlniricu membri aiParlamentului European,diplomaþi ºi alþi specialiºticu scopul de a le prezen-ta iniþiativa clujeanã.Decizia cu privire la acor-darea titlului de CapitalãEuropeanã a Tineretului,ediþia 2015 se va lua lamijlocul lunii noiembrie.
În 9 mai a.c., înParlamentul European aavut loc o masã rotundãcu tema “Cluj-Napoca -Capitala Europeanã aTineretului în 2015”,evenimentul avândmenirea sã promovezeoraºul pentru obþinereaacestui titlu.
Iuliu Winkler:
Clujul meritã sã devinã CapitalaEuropeanã a Tineretului
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 28 septembrie 201212 Actualitate
A dovedit cã esteun adevãrat
traseist politic ºi, încele din urmã, a rãmasde cãruþã. De joi,Mircia Muntean, ºi-apierdut ºi postul deconsilier local la Deva.
Mircia Muntean aînceput sã piardã înmomentul în care arenunþat la fotoliul de pri-mar al Devei pentru a-ºiîncerca forþele la ConsiliulJudeþean Hunedoara. Vroiasã-i de o „palmã” politicã
fostului sãu coleg, MirceaMoloþ, care i-a luat locul înconducerea PNL, dar apierdut în faþa lui. A ales sãrãmânã consilier local laDeva, pe listele UNPR,însã, de curând, a trãdat ºiacest partid ºi a fugit cuarme ºi bagaje în barcaPDL, ca sã prindã un locde candidat la CameraDeputaþilor.
ªi, uite aºa, MirciaMuntean pierde postul deconsilier local, conformlegii privind statutul aleºilorlocali. Mihail Rudeanu,preºedintele UNPR
Hunedoara, a declarat înmass-media cã nu el adeclanºat procedura deexcludere a lui Muntean dinCL Deva. „Nu am fãcutaltceva decât sã confirmcelor de la Consiliul local cãMircia Muntean nu maieste membru UNPR. Dinpãcate noi am pierdut pos-tul de consilier, fiindcã aºaa fost înþelegerea în alianþã:urmãtorul de pe listã îi ialocul indiferent de la cepartid este. ªi urmãtorul ede la PDL”, a precizatRudeanu.
CarCarmen men COSMANCOSMAN
D omniþe ºi cavaleri,poveºti de dragoste ºi
de eroism, în acest sfârºit desãptãmânã.
Asociaþia Culturalã Dél – ErdélyértDeva în parteneriat cu FundaþiaSfântul Francisc Deva, CentrulCreºtin de Tineret Geoagiu ºi MuzeulCivilizaþiei Dacice ºi Romane Devaorganizeazã în perioada 28-30 sep-tembrie 2012, ediþia a VI-a aFestivalului Renascentist.
Deschiderea festivalului va avealoc la sediul Muzeului devean.Programul va fi susþinut de formaþiade dans medieval Renaissance dinDeva, care va pune în scenãpovestea romanþatã a celebrei MáriaSzéchy, soþia lui ªtefan Bethlen ºiproprietarã a domeniului Devei, fru-moasa castelanã cunoscutã în vre-
mea sã ºi sub numele de Venus deMurany.
“Vã invitãm sã participaþi la unspectacol de dans care ne va purtaîn romanticele timpuri ale evuluimediu, în care cavalerii vremii luptauîn numele frumuseþii ºi iubirii femi-
nine”, spun organizatorii.Prin reprezentaþiile oferite se
urmãreºte introducerea ºi familiar-izarea publicului cu arta dansului ºi amuzicii medievale, trezirea interesuluipentru aceastã perioadã istoricã, pre-cum ºi pentru patrimoniul arhitectur-al medieval ºi istoria localã”, adeclarat Liliana Þolaº, director alMuzeului Civilizaþiei Dacice ºiRomane din Deva.
Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI
I magineaRomâniei pro-
movatã de unhunedorean.Valeriu Butulescu,scriitorul din ValeaJiului a dus vorbadespre þara noastrãpeste hotare.
Valeriu Butulescu afost premiat la Torinopentru volumul deaforisme ‘Oasi di sabbia’
(Oaze de nisip – n.r.),opera sa fiind apreciatãde Asociaþia culturalãpentru promovarea cul-turii filozofice ºi spirituale‘Il Mundo delle Idee’.
‘Aºa cum titreazã ºipresa de limbã italianã,distincþia acordatã laTorino reprezintã cel maivaloros premiu acordat înItalia pentru aforisme.Este un premiu special cedoreºte sã reflecte opera
aforisticã din cartea ‘Oasidi sabbia’. Totodatã, volu-mul ‘Oasi di sabbia’ aprimit ºi laurii Festivaluluiinternaþional de aforismde la Torino’, a declaratmarþi scriitorul ValeriuButulescu.
Butulescu scrie atâtpiese de teatru cât ºi literatura aforisticã.
“Scriu piese de teatruºi literature aforistica”, adeclarat ValeriuButulescu.
Deºi literatura aforis-ticã este una neînþeleasã,
scriitorul din Valea Jiuluispune cã operele sem-nate de el sunt accesibilecititorilor de rând.
În ultimul an ValeriuButulescu a primit impor-tante premii literare laBelgrad (Serbia), Sarajevo(Bosnia Herþegovina),Cracovia (Polonia), dar ºiîn România, la mai multefestivaluri de teatru saudin partea UniuniiScriitorilor – filiala Sibiu.Pânã acum, ValeriuButulescu a publicat 50de volume de teatru,poezie, aforisme, eseuriºi traduceri.
Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI
A stãzi, în judeþulHunedoara, se
va derula o Bursã aLocurilor de Muncãdestinatã, special,absolvenþilor dinacest an ai unitãþilorde învãþãmânt.
În Petroºani ºi-auanunþat prezenþa la acþi-une un numãr de 7 anga-jatori care vor veni cu oofertã de circa 30 delocuri de muncã.
Domeniile de activitate încare sunt oferite „joburile”sunt: comerþ, asigurãri,confecþii sau servicii.„Bursa stabilitã de cãtreAgenþia Naþionalã seadreseazã absolvenþilordin ultima promoþie deînvãþãmânt dar, la acþiune,pot participa ºi alte per-soane aflate în cãutareaunui loc de muncã. Ofertanu este deloc unadeosebitã, înscriindu-se întipicul ultimelor acþiuni de
acest gen, respectivaceleaºi ºi aceleaºidomenii de activitate”,a declarat JudithBabþan, ºef AgenþiaLocalã de Ocupare aForþei de MuncãPetroºani. În ValeaJiului, în afarã demunicipiul Petroºani,bursa va mai fi organi-zatã ºi la sediile agenþi-ilor din Lupeni ºiVulcan.
MirMircea cea NISTORNISTOR
Traseismul se plãteºte. Mircia MMuunntteeaann,, eexxcclluuss ddiinn CCLL DDeevvaa
Renume printre italieniO nouã bursã, de aceastãdatã, pentru absolvenþi
